Calculatorul a devenit parte indispensabilã a vieţii noastre. El s-a instalat definitiv din sãlile de informaticã, în case şi în birouri, a pãtruns în activitatea noastrã cotidianã. Acest fapt se face resimţit şi în domeniul învãţãmîntului. Se vorbeşte tot mai des despre o instruire în sistemul multimedia ce presupune utilizarea calculatorului, Internet-ului şi a altor mijloace comunicaţionale. Aceste tehnologii au devenit de facto puternice instrumente de învãţare, ele facilitînd adaptarea elevilor la cerinţele societãţii. „Instruirea asistatã pe calculator, se menţioneazã în Dicţionarul de pedagogie, a devenit astãzi o nouã cale de învãţare eficientã, valabilã la toate nivelurile, treptele şi disciplinele” (S. Cristea, Dicţionar de pedagogie, pag. 196). Asistarea profesorului pentru instruirea în clasã, accesul instantaneu la informaţie, studiul individual, instruirea la distanţã, schimbul de cunoştinþe sînt doar cîteva modalitãţi eficiente oferite de calculator. Acesta poate prelua o parte din sarcinile de rutinã, eliberîndu-i profesorului mai mult timp pentru autoperfecţionare. Instruirea asistatã pe calculator nu este o alternativã a învãţãmîntului, cu atît mai mult nu înlocuieşte profesorul. Ea vine ca o completare, ca un mijloc eficient în organizarea demersului didactic nu doar la lecţiile de informaticã, ci şi la celelalte discipline. Orice profesor, apelînd la calculator, poate varia atît modul de învãţare cît şi procedeele utilizate în cadrul unei lecţii. Calculatorul oferã noi posibilitãţi şi pentru învãţarea limbii române de cãtre elevii alolingvi, profesorul folosindu-l practic la toate etapele unei lecţii, începînd cu simple demonstraţii, prezentãri pînã la testarea şi verificarea elevilor. Lexicul ajutã elevul sã însuşeascã o limbã. Practic, orice lecţie de limba şi literatura românã în şcoala alolingvã începe de la învãţarea unitãţilor lexicale, de la semantizarea vocabularului. Existã variate modalitãţi de lucru cu vocabularul. Dar, indiferent de procedeele selectate, elevii memoreazã şi însuşesc lexicul mai uşor, dacã profesorul reuşeşte sã antreneze în aceastã activitate toţi factorii analizatori: auditiv, motor şi, în special, cel vizual. Este cunoscut faptul cã 70 % dintre elevi, pentru a înţelege mai bine informaţia, au nevoie sã vadã desene, tabele etc. De exemplu, verbul a toarce (lînã) este perceput mai uşor, dacã elevii vãd aceastã acţiune într-o imagine sau desen. Mama cerne fãinã şi Iarna cerne zãpadã – verbul a cerne, în ambele cazuri, nu va trezi dificultãţi şi nu va necesita multe explicaţii dacã demonstrãm acţiunea/fenomenul respectiv. Nu întotdeauna însã avem la îndemînã obiectele necesare sau imaginea lor. Pentru a-şi organiza mai bine aceastã etapã a lecţiei, profesorul poate utiliza diverse CD-uri şi programe, destinate anume pentru ilustrare, machetare, design. Ele conţin mii de desene, pictograme, semne convenţionale şi simboluri. De exemplu, la predarea temei Baltagul de M. Sadoveanu, manualul de literaturã românã pentru cl. a XI-a recomandã 25 de unitãţi lexicale (11 – vocabular activ, 14 – vocabular pasiv). Pentru 9 unitãţi sînt aduse sinonime, 3 sînt tãlmãcite în limba românã cu ajutorul lexicului cunoscut, iar marea majoritate sînt traduse în rusã. Specificul vocabularului ţine de domeniul pãstoresc şi de o perioadã mai îndepãrtatã, puţin cunoscutã tinerilor de azi care, trãind în veacul tehnologiilor performante, nici nu au auzit de cãpãstru, zgardã, chimir, ceterã... Pentru a semantiza mai lesne acest lexic, profesorul acceseazã pe ecranul calculatorului imaginea însoţitã de unele

explicaţii. Imaginile, selectate în prealabil, stocate pe o dischetã sau pe un CD sînt compacte, nu implicã cheltuieli pentru pregãtirea lor manualã, se pãstreazã uşor, oricînd pot fi înlocuite cu altele, fãrã a fi nevoie de noi spaţii sau resurse. Este vorba şi de o calitate ireproşabilã a acestor imagini, pe care le putem însoţi şi de efecte sonore sau vizuale. Astfel, prezentarea graficã a unitãţii lexicale, însoţitã de imagine, faciliteazã înţelegerea şi asimilarea rapidã şi productivã a lexicului. Beneficiind de posibilitãţile calculatorului, profesorul poate varia activitatea elevilor. Demonstrînd slide-ul, el le cere sã gãseascã sinonimul cuvîntului. De exemplu, puţini vorbitori (chiar şi de naţionalitate românã) cunosc ce e cetera, vãzînd însã imaginea şi apelînd la cunoştinþele acumulate, imediat vor stabili echivalentul – vioarã. Calculatorul ne oferã variate modalitãţi de însuşire-antrenare a lexicului. Pe lîngã cele tradiţionale, ca alcãtuirea de îmbinãri lexicale, formarea de cuvinte înrudite, încadrarea în context, le putem propune elevilor şi altele.De exemplu, la nivel reproductiv: calculatorul prezintã, pe rînd, cîte o imagine – elevii reproduc unitatea lexicalã, profesorul numeşte cuvîntul, elevii gãsesc imaginea corespunzãtoare. La nivel productiv: pe ecran apar doar litere, din care elevul trebuie sã formeze cuvîntul nou. De exemplu: b, a, u, r, i, m, u – brumãriu, b, a, t, g, a, l – baltag. Interesante şi utile sînt exerciţiile de completare a unui text cu unitãţi lexicale noi. Pe ecran se proiecteazã un text în care lipsesc cuvintele noi, elevul urmînd sã-l completeze, fiind atent concomitent şi la acordul cuvintelor. Model: Era vremea în asfinţit. Nechifor mergea pejos şi-şi ducea calul de ... . Avea un cal negru ... în frunte. Sufla un vînt rece. Nechifor şi-a încheiat cojocul, şi-a tras cuşma ... peste urechi. În urma lui venea Bogza, care la un loc singuratic a scos ... şi l-a lovit. (baltag, cãpãstru, brumãriu, ţintat) Exerciţiile de mai sus pot fi utilizate şi la evaluarea cunoştinţelor, realizatã eficient şi rapid, de asemenea, de calculator. Elevii lucreazã individual: nu reuşesc sã vorbeascã, sã se sustragã, deoarece calculatorul schimbã ecranele la intervale egale de timp, înregistreazã automat şi obiectiv rezultatele la moment. Eficienţa unor astfel de exerciţii constã în flexibilitatea şi mobilitatea lor. Cu ajutorul cursorului elevul deplaseazã materialul lexical pe ecranul monitorului, îi schimbã locul, îi modificã forma, face corectãri. Indiscutabil, respectivele exerciţii pot fi efectuate şi cu ajutorul unor fişe, materiale distributive, în acest caz însã profesorul nu va fi în stare sã verifice fiecare elev în parte, va pierde mai mult timp, pe cînd calculatorul efectueazã controlul imediat, oferindu-i, la momentul oportun, modelul corect. Gramatica nu este partea cea mai atractivã a unei limbi. În asemenea situaţii iarãşi ne vine în ajutor calculatorul. Profesorul selecteazã din timp un numãr mare de exerciţii, pe care le utilizeazã atît pentru antrenarea cît ţi pentru evaluarea cunoştinţelor elevilor. Exerciţiile sînt aranjate conform gradului crescînd de dificultate. Profesorul are posibilitatea de a selecta o activitate în corespundere cu

nivelul de pregãtire al elevului, stimulînd astfel munca lui de mai departe. Dacã lecţiile de limba românã sînt organizate în sala de informaticã, elevii, de obicei, nu sînt indiferenţi, pasivi, iar ritmul de lucru este destul de intens. Pentru a exemplifica cele expuse mai sus, vom recurge la unele tehnici de studiere a modului conjunctiv la etapa licealã. Tema este dificilã pentru elevii alolingvi (lipsa acestui mod în limba rusã, specificul persoanei III, excepţiile). Practica ne demonstreazã cã însuşirea acestei teme implicã mult timp. Modul conjunctiv se învaţã în clasele gimnaziale, de aceea în clasele de liceu atenţia este focusatã, în special, pe aplicarea cunoştinţelor la tema datã, ceea ce se poate efectua destul de eficient cu ajutorul calculatorului şi al unei programe. Aceasta poate fi pregãtitã de profesor şi elevi şi presupune o serie de ecrane, pe care fiecare elev le acceseazã conform ritmului sãu de lucru. Elevul consultã iniţial tabelul, apoi trece la efectuarea exerciţiilor gramaticale, clasificate conform principiului de la simplu la compus. De exemplu, la prima etapã pot fi propuse propoziţii în care elevul trebuie sã introducã verbul la modul conjunctiv, în corespundere cu numãrul şi persoana cerutã de context. Pentru a efectua exerciţiul dat, elevul acceseazã cursorul pe spaţiul liber din cãsuţa aflatã în dreptul propoziţiei şi scrie în ea forma de conjunctiv a verbului din paranteze. El are posibilitatea sã-şi corecteze singur greşelile ortografice – în caz de apar, calculatorul automat le indicã prin linie roşie. Concomitent, în partea dreaptã a fiecãrei cãsuţe, se înregistreazã rãspunsul corect. Dacã elevul a scris greşit forma verbului, calculatorul îi semnaleazã imediat, indicînd totodatã şi numãrul de rãspunsuri corecte. Elevul este impus sã revadã formele verbelor, sã le modifice, avînd posibilitatea sã-şi analizeze cunoştinţele, sã se autoaprecieze. În caz de necesitate, poate apela la ajutorul profesorului care, pe parcursul lecţiei, oferã explicaţiile de rigoare, îşi face notiţe, pentru a prezenta o analizã a activitãţii realizate de fiecare elev în parte. Dupã efectuarea acestui tip de exerciţii, elevul este pregãtit pentru etapa urmãtoare, unde sarcinile se complicã: de exemplu, sã transforme toate propoziţiile la persoana a III-a singular sau plural, sã noteze forma negativã a conjunctivului (a arunca gunoiul în stradã – sã nu arunci gunoiul în stradã, a polua aerul – sã nu poluãm aerul), sã utilizeze îmbinarea condiţional + conjunctiv. Volumul sarcinilor realizate în cadrul unor astfel de lecţii este mult mai mare decît la o lecţie fãrã utilizarea calculatorului. Se lucreazã individual, conform posibilitãţilor fiecãrui elev. Calculatorul apreciazã instantaneu rezultatele. Fãrã calculator profesorul nu este în stare sã o facã. Creşte şi motivaţia elevilor: scrierea monotonã în caiete este înlocuitã cu o formã nouã, modernã de lucru. Elevii au deprinderi de a dactilografia de la orele de informaticã, de aceea aceastã procedurã nu solicitã mult timp. Calculatorul poate fi utilizat practic în orice moment al lecţiei, la orice etapã, în funcţie de obiectivele propuse, aducînd oricînd o înviorare, o diversitate. Un simplu joc – alcãtuirea cuvintelor din literele date – devine mai atractiv, mai interesant, capteazã momentan atenţia elevilor, cãci pe ecran apare nu doar condiţia jocului, ci un design întreg: imagini în culori vii, efecte sonore şi vizuale. De exemplu, calculatorul îl poate ajuta pe profesor sã organizeze o simplã tehnicã de

încãlzire/ captare a atenţiei, dar care va fi prezentatã într-un mod mai puţin obişnuit pentru orele de limba românã. Pentru organizarea unui asemenea joc – formarea cuvintelor – nu le propunem elevilor doar tabla şi creta. Includem inepuizabilele posibilitãţi ale calculatorului: ecranul cu un design potrivit. Pe fundalul muzicii literele apar pe rînd, una cîte una, „cãzînd” parcã din colţul de sus al monitorului: u, j, a, m, l, ,o, ş. Profesorul le propune elevilor sã alcãtuiascã (de exemplu, timp de un minut) cît mai multe cuvinte, utilizînd literele de pe ecran: moş, mal, om, ou, laş... Printre cuvintele numite va figura neapãrat şi „şomaj”, iar profesorul va gãsi modalitatea şi momentul oportun de a accentua tema nouã: Şomajul – o problemã actualã (cl. a XII-a). În felul acesta, calculatorul ajutã la organizarea etapei de introducere în subiect. În clasa a XI-a, la unitatea Universul copilãriei, elevii privesc mai multe imagini (selectate de profesor din timp), însoşite de acordurile muzicale ale piesei În grãdina copilãriei. Obiectivul propus constã în a stabili ce este comun între desene şi piesã, astfel elevii desco- perînd ei înşişi tema lecþiei – Copilãria. Utilizarea calculatorului la lecţiile de limba românã în şcoala alolingvã scoate în evidenţã eficienţa şi beneficiile unor metode moderne, începînd cu demonstraţiile profesorului, aprofundarea cunoştinţelor, exersarea practicã, testarea şi verificarea elevilor. Copiii lucreazã cu interes la exerciţiile de dezvoltare şi îmbogãţire a vocabularului, de gramaticã; exploreazã multiplele posibilitãţi ale calculatorului, completînd diferite tabele; devin mai atenţi, mai concentraţi, fiind atraşi de ţinuta graficã a materialelor, de imaginile în dinamicã, de efectele sonore. Este foarte important şi faptul cã elevii capãtã libertate deplinã privind ritmul de învãţare. Ei pot lucra individual, selecta exerciţiile conform nivelului lor de pregãtire, iar evaluarea efectuatã prompt şi obiectiv de calculator îi ajutã sã-şi determine atît performanţele cît şi lacunele. Utilizarea calculatorului doar pe parcursul unor secvenţe de lecţie permite profesorului sã rezerveze timp şi pentru dezvoltarea capacitãţilor de comunicare, de colaborare şi de lucru în echipã, pentru confruntare de idei cu ceilalţi colegi. Rãmîne la discreţia profesoruluidozarea timpului şi a gradului de folosire a calculatorului, care i-ar permite sã punã în valoare atît potenţele elevilor cît şi ale maşinii de calcul.

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Catedra Limbi şi Comunicare

Referat

Tema: Instruirea asistatã pe calculator – o formã de învãţare eficientã a limbii române

Efectuat de : Racu Elena,profesoară de

Limba şi literatura română

Hansca, 2010