CARTEA CAMINULUI CULTURAL

'H. MACARIE

11

CAPITALACALAUZA PENTRU CAMINELE CULTURALE

SCOLILE$1 JARANE$TI CARE FAC EXCURSIIIN BUCURESTI

FUNDATIA CULTURALA REGALA PRINCIPELE CAROL"

SERVICIUL SOCIAL

.

TARII.

0www.dacoromanica.ro

CARTEA CAMINULUI CULTURAL

GH. MACARIE

11

CAPITALA IARIICALAUZA PENTRU CAMINELE CULTURALE

SCOLILE TARANESTI CARE FAC EXCURSIIIN BUCURESTI

FUNDATIA CULTURALA REGALA PRINCIPELE CAROL"

SERVICIUL SOCIAL

441

$1

Alit,

www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE

Pentru cinstirea dragostea trecutului s'ascris mult despre targul lui Bucur Ciobanul.Aprigi cercettitori si iubitori de tot ce esteirumos vechi in Para aceasta, au desgropat

dat la ivealei tot ce trectitorul greibit prinBucureVi nu bags de seams.

S'au ridicat cu condeiul impotriva aceloracare nesocotind trecutul plin de freimanteiri al,acestei Capita le, dar totodata qi bogatei in fru-moase biserici qi mandolin vechi, precum ,$1alte ctitorii ale evlaviosilor voevozi ale,domnitorilor iubitori de cultura, deirdmau totce gaseau in cale.

De aceea Bucurestiul pentru Lou cei ce ne-greibili si plini de interese vin vadd, estetot crap] de alteidatei cu trecutul lui ce seluptei par'cti cu toate prefacerile ce yin in fie-care an.

Dar o Capita 16 de lard cuprinde in ea qiJoate institufiile cele ai insemnate care con-

.; : ;

. i 1 .

$i

sisi

si.

'1.. .,.P.***

sa-I

www.dacoromanica.ro

-4duc treburile obstesti ale lard, precum $i lu-crurile cele mai deosebite din lard $i din tre-cutul ei

Ghiduri si horli ale Bucurestiului s'au Meatmulte. Noi am cautat in aceasta airticica seiardtdm pentru Gamine le Culturale $ireinesti tot ce trebue sa vadei un membru alunui Camin Cultural cartel vine in Bucuresti,cat $i cursi$tii $colilor gironesti, cari fac ex-cursii in Capita la lath, intr'un timp cat maiscurt.

GH. MACARIE

r

TO-

f.

www.dacoromanica.ro

Fundatia Culturala Regard Principe le Carol", str. Latina 8.

www.dacoromanica.ro

CALAUZA PENTRU CAMINELE CULTURALE

$1 $COLILE TARANESTI CARE FAC

EXCURSII LA BUCURESTI

Orasul Bucuresti, Capita la Romaniei, estecel mai mare ora$ al tarii, masurand cam 78km. patrati din care numai 50 km. patrati suntacoperiti cu cladiri, caci casele boeresti facutedin vechime au gradini $i ograzi mari, a$acum se obicinuiesc $i acuma sa se cladeasca laCara.

Bucurestiul n'a fost totdeauna Capita la tarii.Inainte vreme Domnii tarii romanesti isi aveaualte orase in care stateau.

Astfel a fost Capitala tarii romanesti aMunteniei, Dobrogei si Olteniei Targovi$te,capitala de azi a judetului Dambovita, orasasezat la poalele dealurilor inspre muntii Car-pati; Curtea de Arge$, unde este $i Manasti-rea facuta de Matei Basarab Domnitorul Tariipe la 1600 $i unde sunt inmormantati regii

;

r.

'

..

_ ,,

--

www.dacoromanica.ro

-6Carol I si Ferdinand I precum si Reginele Eli-sabeta si Maria.

Abia mai tarziu Bucurestiul a fost ales decatre Domnitori sa fie Capita la Tarii.

Cu privire la originea numelui de Bucuresti,stint o multime de povesti unele cari mai aduca adevar, altele insa deloc. Una din acestepovesti ne spune ca un oarecare cioban pecare it chema Bucur s'ar fi asezat cu turmelelui pe malurile Dambovitei, care strabate acu-ma orasul si ar fi facut cele dintai case, iarpentru inchinaciunea oamenilor ce erau pe aci,a zidit si o bisericuta care se mai afla si acumatot satul are povestea lui despre felul cum s'anascut.

D'apoi povestile sunt multe. Asa dupa cumtot si satul are povestea lui despre felul cums'a nascut.

Unele, ca le-a facut boerul pe mosia lui, al-tele, un gospodar cu fiii sai. $i de aceea uneledin satele noastre poarta numele gospodaruluicare s'a asezat intaia data pe acele locuri.Cum ar fi spre pilda satul Micesti dela fami-lia Micescu, sau satul Hancesti dela familiaHancu. Asa e si cu Bucurestiul dela familiaBucur.

Chiar daca n'a fost acest cioban niciodata,romanul nostru l'a cautat si descoperit ca

I .

.-

1,

r.

www.dacoromanica.ro

7

sa poata sa aiba o mangaere ca sue de unde-vine numele Capita lei tarii lui.

Cine vine din tars in Bucuresti nu trebuesa se gandeasca ca o sa vada numai multimeade lume care umbla incolo incoace, cladi-rile mari, automobilele, tramvaele $. a. ci tre-bue sa se gandeasca ca daca a venit in Ca-pitala tarii apoi trebue sa vada lucruri carisa-i ramana spre invatatura, ca atunci cand seintoarce acasa sa aiba ce povesti la ai sai.

Sa-i tins seri intregi la sezatori cu guracascata pe cei cari ii asculta, cu povestirilede minunatiile ce le-a vazut in Bucuresti. Candto duci din satul tau in satul vecin, $i tot aice vedea mai mult ca in satul tau! D'apoi inCapitala tarii ! $'apoi ar fi pacat, ca dupa cea dat peste tine asa noroc, incat sa poti venila Bucuresti, sa nu vezi nimic, cand totul itieste dat, cand totul poti vedea nu mai multdecat in cloud zile, daca $tii cum sa umbli.

E adevarat ca pans acuma cei cari veneauin Capitala erau chemati de cluburile politicepentru a-i tine in picioare $i a asculta vorbelegoale ale p-oliticienilor. Nimeni nu avea grijeca sa le arate ceva de folos in acest mareBucuresti.

Vedeai doar ici colo cate unul doi carei$i luau inima in dinti fara sa se teams ca

-=

. . .

$is"

$i _

$i

pi

www.dacoromanica.ro

8

se vor rataci, porneau pe ulitele orasului, in-treband pe unul $i pe altul din trecatori. cecladire este cutare sau cum ii zice la bisericacutare.

Vorbeam cu multi din satenii nostri care aufost in Bucuresti la asemenea congrese poli-tice si-i intrebam ce au vazut si ce le-a placutmai mult in 'Capita la tarii. Imi raspundeau can'au putut vedea nimic din cauza ca n'.a avutcine sa-i indrumeze si ca nu mai vor sa semai duca niciodata la Bucuresti.

lata ce am facut not din dorinta si dragosteaaceea a taranului nostru de a vedea satul luiVoda" cu toate frumusetile lui si apoi sa po7vesteasca, mandrindu-se, catre toti acei cen'au avut aceasta fericire.

Orice calatorie a oricarui iubitor de a stimai mult si de a-si cunoaste Cara aceasta maresi frumoasa, trebue sa fie pentru acei can ofac, plina de invataturi, si deschizatoare denoui ganduri bune pentru imbogatirea vietii sifacerea ei cat mai placuta pe zi ce trece.

Inainte vreme, cei cari au trait sub stapanirestraina, cand mai puteau sa se duca sa vadacapitala imparatiei care ii stapanea ? Ehei !cine se invrednicea sa aiba asemenea noroc,apoi stiu ca avea ce vorbi despre cele vazute,despre cele auzite mai putin, cad nu stiau

www.dacoromanica.ro

-9limba $i nu era legata de sufletul $i inimafor acea Capita la.

Acuma, cand auzi acelasi graiu, aceeasi mu-zica, vezi aceeasi lume, cum sa nu te simtibine si sa nu te trga inima sa vezi tot ce areCara asta mai insemnat frumos pe care inalte parti n'ai unde le vedea.

Putintele de a te duce dintr'un loc in altul,dela un colt la altul al tarii, sunt din ce ince mai mari $i cu cheltuiala putina poti vedealocuri din tars despre care nici n'ai auzit,sau numai ai citit prin carti despre ele.

Dar daca calatoriile in provincie sunt maiputin obositoare, o calatorie la Bucuresti, maiales pentru a vedea frumusetile cele mai aleseale orasului, este cat se poate de obositoareatunci cand n'ai un plan dela inceput si candn'ai pe nimeni care sa te indrumeze.

De aceea ne-am gandit ca pentru toti aceidin Caminele noastre Culturale, dar mai alespentru elevii scolilor $i cursurilor noastre ta-rane$ti care au o pregatire, prin invataturilece li se dau de catre profesorii si indruma-torii lor, carora li se vorbeste despre o mul-time de lucruri, din Capita la tarii, sa be venimin ajutor prin aceasta calauza in care sa ga-seasca tot ce le-ar trebui pentru a vedea totceeace trebue de vazut in Bucuresti $i tot-

.

.

si

,

-

www.dacoromanica.ro

10

odata spre a le sluji de indrumator pentruorice trebuinta ar avea pela institutiile maiinsemnate cand nevoia ii va mana.

SFATURI

Conducatorii oricarui Camin Cultural care.va organiza o excursie la Bucuresti, vor aveagrija sa aiba una sau mai multe exemplaredin aceasta Calauza", iar cand nu vor aveadeloc sau deajuns, intaia for datorie va fi sa.

o ceard dela Serviciul Social. Calatorul, mem-bru al unui Camin Cultural care vine in Bucu-resti, va trebui mai intai sa treaca pela notpentru a lua aceasta brosura spre a-i fi de.folosul pentru care am facut-o.

De se va porni cineva, fara sa aiba la el,sau sa cerceteze mai intai aceasta carticica,.cu gandul sa vada Bucurestiul, oboseala ii vafi zadarnica $i suparare mare it va cuprinde.$i intorcandu-se acasa va spune ca n'a vazut.nimic, caci, neindrumat, este greu sa umbli $isa vezi ceva in Capita la tarii. Intr'adevar e.greu sa vii dela provincie si sa te deprinzi a.umbla in Bucuresti fara ca sa te obosesti de-graba. Deaceea fiecare pas facut sa fie cu so-coteala, fiecare lucru pus in gand sa-1 vezi,_sa mergi drept la el, sa nu faci drumuri

--

-

2

de

www.dacoromanica.ro

11

inconjur degeaba, invartindu-te in jurul foilpans ce obosesti $i la urma sa intrebi pe ca-lator unde este locul cutare, langa care te-aiinvartit atata timp.

Una, doua nesocotinte ca acestea $i te-aisaturat de a mai umbla sa mai vezi alicevalin Bucuresti.

Cand va porniti de acasa nu va luati lucruricari nu vor fi de trebuinta pentru cat venitiin Capitala.

Nu cautati sa va imbracati ca targovetii,luati-va haina din satul din care veniti. Cadtargoveti are deajuns Capitala $i cei cari vretisa-i intreceti nu ati putea-o face decat numaiprin portul frumos al satului Dv.

CAND VII IN BUCURE$T1

Bucurestiul are trei gari prin care yin cala-torii: Gara de Nojd, Gara de Est sau Obor

si Filaret.Prin Gara de Nord vine Moldova, Basarabia,

Bucovina, Ardealul, Banatul, Oltenia si o partedin Muntenia. Prin Gara de Est vine Dobro-gea, o parte din Muntenia. Prin Gara deSud Filaret, vine numai un judet din Mun-tenia, Vlasca.

Din toate aceste trei gari, cea mai mare esteGara de Nord.

$i

.-

$i

www.dacoromanica.ro

12

Cand ai ajuns in Gara de Nord, te-ai dat jos'din tren, mergi drept inainte, la esire faci pe-dreapta sl dai in Bulevardul Dinicu Golescu.

Daca faci spre stanga dai in Ca lea Grivitei.Si o strada si alta te duc in mijlocul orasului.:In Gara este multa lume, si e de toata manaSi mai bung si mai rea.

Tramvaie dela Gara de Nord spre oral: DinBulevardul Dinicu Golescu putem lua tram-vaiul 24 si 12. Tramvaele au cloud clase:

.si II-a; la I-a se plateste 6 lei pe intreaga linie-si 5 lei pans in mijlocul orasului. La cl. II-ase plateste 5 lei pe intreaga linie si 4 leide jumatate de linie. Prin urmare e mai bine:sa te duci in clasa II-a caci e mai eftin.

Cine vrea sa vina mai repede in oral, poatesa is un automobil.

Cand te-ai urcat in el trebue sa-i spui so-feurului unde vrei sa mergi. Taxa e de 10 leila primii 400 de metri apoi cate 4 lei la fie-,care 400 metri. Taxarea se poate vedea peaparatul din fata .sofeurului.

Se plateste numai cat scrie acolo.Vrei sa vii la Fundatie in Str. Cobalcescu 41te sui in tramvaiul 24 sau 12 la clasa II-a,

platesti 4 lei si la statia Eroului" te dai jos.

".

- e

7

.

r

I-a

. -

J. ,

.

:-"

www.dacoromanica.ro

Noul local al Fundatiei Culturale Regale Principe le Carol ServiciulSocial" Cobalcescu 41.

.a_-.1=-;4!jtriv-, ---

AL.

. Iin4.11

11.1 111'1n4". 1.1

r111$

r .1, ILJE '('

., .:1 lki01,, 47. _ ,a71:::',.._ *--

711rat-i ---__ , -, -c,g i k`

-_- ..--. a...., °:,7

irl i 1 74:"...:.-..s" '' rl' t- .10_.1

---..

www.dacoromanica.ro

13

Pe dreapta, e Fundatia. Dv., o sa veniti la Fun--datie si vazand mama Caminelor Culturale, de-aici va sfatuiti cu carticica in mans si plecatila drum pentru a vedea ce e scris in ea.

Am cautat sa aratam prin semne deosebitetot ce este mai folositor si tot ce trebue vazutin Bucuresti de catre oricare Caminist si eleval scolilor taranesti.

Pentru usurinta, am impartit tot ce trebue-vizitat, in 6 grupe. Fiecare grupa va fi in-semnata si pe planul orasului cu alta culoare,dar totodata va fi si scrisa deoparte, incat savezi mai usor ce ai de vizitat si apoi uitan-du-te pe plan sa vezi incotro sa o iei, cu cetramvai sau autobuz, sau chiar pe jos.

Fiecare loc ce este trecut in grup pentru afi vizitat are date explicatiile trebuitoare.

In grupurile scrise sunt trecute si alte lucruri ce le veti vedea dar care nu sunt pusepe harta.

Grupe le pe cat sa' putut le-am facut pe car-tierele orasului, in asa fel incat, cand ai plecatcu tramvaiul sau pe jos sa vizitezi tot ce esteinsemnat intr'un grup, sa mergi pe jos delaun loc la altul si sa le termini pe toate devizitat fara sa simti oboseala sau sa mai fienevoe de luat tramvaie sau autobuze.

Cand ai terminat un grup to urci in tram--

-

.

'

.

www.dacoromanica.ro

14

vai pornesti spre altul. $i a$a mai departe.:Se poate organiza vizitarea grupurilor in a$a_fel incat sa nu fie nevoie de luat tramvaiul.dela un grup la altul, ci mergand pe jos. '

Latrina publice se gasesc in piete mai marl.Astfel cand veti vizita B-dul Take IonescuLascar Catargiu, in Piata Romans este unul,cand vezi vizita Tribunalul, in Piata Senatului,este altul, etc.

In Capitals strazile sunt inguste e lumemulta care merge pe ele. De aceea pentru a

_face cat mai u$or mersul, trebue sa ne tinemin randuri de cate doi, mergand numai pe,trotuare.

Toate aceste vase grupe se pot vedea faramulta oboseala in cloud zile, daca conducato-rul le imparte in aa fel incat sa nu piardavreme trecand dela un grup dintr'o parte aora$ului la altul in cealalta parte. Spre pilda.dela $osea la Patriarhie.

Cu ce poll merge prin Bucuresti; si ce pre-tun se pleitesc:

Tramvaie dela gars lacentru . cl. II 4, cl. I 5 lei

Tramvaie pe intreagalinie . . . cl. II 5, cl. I 6

Ca sa mergi cu cloudtramvaie ceri o cores-

-pondenVa . . . cl. II 6, cl. I 7

. .

,

§i

.

-

-

. . .

si

si

www.dacoromanica.ro

15

La autobuze (masini mari) acelas pret.O curse cu birja in oral, 20 lei.O curse cu birja dela gars sau pang la gara.

40 lei.Marina 10 lei la primii 400 metri, apoi 4 lei

la fiecare 400 metri.Dace aveti lucruri pe care nu le puteti duce

in ora, in Gara de Nord este Casa de ba-gaje" unde iti pachetul, platesti 5 lei deunul singur, si iti da o chitanta. Acesti 5 leise socotesc pe 24 de ceasuri.

Cand te intorci spre casa, te infatisezi cuchitanta la casa $i iti scoti pachetul.

Unde poji manca? La Cooperativa Muzeuluisatului romdnesc care se afla chiar in sat.Conducatorii grupului vor trebui sa instiintezedin timp pe conducatorii cooperativei spre ale pregati masa pentru atatea persoane catesunt.

Aceasta cooperative a fost infiintata deFunctionarii Fundatiei pentru aprovizionareafor cu cele trebuitoare. Fundatia care cauta cain fiecare sat sa injghebeze cooperative, a datpilda vie tuturor prin infiintarea cooperativeila Muzeul Satului.

Dar mai poti manca $i in alte restaurantecare nu sunt tocmai asa scumpe $i care segasesc prin toate partile Bucurestiului.

Iasi

.

F. -,ncIrtrwww.dacoromanica.ro

IN MIJLOCUL CAPITALEI

GRUPA 1.

Autobuze : 31.Tramvaie : 14, 24.

1. Biserica Zlatari.2. Casa de Economic.3. Ponta.4. Ministerul Lucrarilor Publice si al Comu-

nicatiilor.5. Gradina Cismigiu.6. Palatul Ziarului Universul,7. Ministerul Apardrii Nationale.8. Muzeul de Arta religioasd.9. Societatea de Radio.

Biserica Zlatari. Este asezata pe CaleaVictoriei in fata Casei de Economii. Bisericaveche si frumoasd este zidita de niste argintarifoarte bogati (cdrora pe acea vreme li se spu-nea zlatari). De aici i-a ramas si numele.

Casa de Economii. Tot pe Calea Victoriei

- .

.

2

www.dacoromanica.ro

18

in fata Bisericei Zlatari este o cladire mare sifrumoasa Casa de Depuneri. In aceasta cladirese adaposteste Casa de Economii. Aici fiecaregospodar sau fiecare copil poate sa depuna ori-cand cat de putini bani ca sa alba pentru ba.-tranete. La tara la fiecare Oficiu Postal se ga-sesc carnete de economii unde poti sa-ti depuibanii stransi. Asa ca nu e nevoie sa vii la Bucu-resti ca sa depui banii numaidecat la Casa deEconomii. Depunandu-i la posta, ei ajung totaici.

Daca te gasesti in Bucuresti si ai nevoie debani te prezinti cu livretul de depuneri la Casade Economie care e deschisa dela ora 8 la 1$i iti poti scoate banii necesari.

Daca suma e numai pang. la 2000, te ducila Posta care e deschisa dela 8 dimineata la 8seara

Posta. In rand cu biserica Zlatari mai lavale si in fata Casei de Economii este PostaCentrals. Ea are grije de toate Oficiile po$taledin intreaga tara.

Ministerul Lucrarilor Pub lice si al Comunica-tiilor. Este pe B-dul Elisabeta la un colt alGradinii Ci$migiu. Cladire frumoasa pe dina-fara ca pe dinauntru. Acest Minister aregrija $oselelor $i Cailor Ferate din tars.

Grading Cismigiu. $i cand vii dela gars,

si

-

www.dacoromanica.ro

Dep

uner

i §i E

cono

mii.

.1

Casa de Depuneri gi Econornii.www.dacoromanica.ro

Palatul Po*telor.

z 11;

-4*

liX41.131WCiffilt.) ?f-

res.Z

Y-As ,

-_UI11

IIIlIn1

www.dacoromanica.ro

19

din tramvaiu poti vedea, cand to apropii de mij-locul orasului o padure cu copaci falnici, iarprintre ei atatea feluri de flori si trandafiri cumnu mai poti vedea nicaeri.

Gradina Cismigiu se zice ca e una din celemai fiumoase gradini din Europa. Aici vezicele mai frumoase si mai felurite flori. In mij-locul gradinii este un lac cu pestisori, alaturide el un loc unde vin porumbeii pe care-i hra-nesc copiii asa de blanzi sunt, mai spre mar-ginea de Apus se gasesc pauni trufasi, epuride casa, alte animale mici.

Inainte vreme unde este azi aceasta frumoa-sa grading, era o mlastina cu stuf unde se fa-cea vanatoare de rate salbatice. Mana omuluiinsa a facut aceasta minune pe care o vedemazi.

Palatul Ziarului «Universul». Asezat pestrada Brezoianu, aceasta cladire este facuta in1926. Aici se tipareste ziarul Universul. Se potvedea in hece zi masinile can tiparesc ziarul

toata administratia acestei gazete.Ministerul Apararii Nationale. Dupa ce ai

vazut Ministerul Lucrarilor Publice intri in Cis-migiu si mergand pe cararea cea mare din mar-ginea gradinii, pe partea dreapta langa gardulacesteia este asezat Ministerul Apararii Na-

$i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

-20tionale (de razboi). Acest minister are in grije,apararea tarii.

Muzeul de arta religious& Este deschis;.laic $i Duminica dela 10-1 $i nu se plate$te.In celelalte zile dela 9-1 $i 1-7 cand se pla-teste 20 lei de persoana.

Dupa ce te-ai mai odihnit in gradina Cismi-giului, o iai cam spre Miaza-Noapte $i alaturide gradina vezi o casa frumoasa ca un conacboeiesc. Este Muzeul de Arta Religioasa. A$e-zat langa gradina Cismigiului pe Str. $tirbey-Voda, in casele fostului boer Cretulescu, inacest muzeu se gasesc toate lucrurile vechi depe la manastirile $i bisericile noastre. Icoanevechi de acum trei patru sute de ani, patrafire$i ve$tminte preotesti cusute frumos cu fir deour $i argint de sotiile sau fiicele Domnitorilorsau ale boerilor. Caci inainte vreme sotiilefiicele boerilor aveau grija deosebita cu impo-dobirea bisericilor cu tot felul de lucruri fru-moase. $i in satele noastre de acuma sunt fe-mei gospodine $i fete care coase stergare fru-moase pentru icoane, epitrafire $i altele, iargospodarii daruesc o cadelnita, o icoana, etc.

Acest muzeu a fost facut prin straduintaD-lui Profesor N. Iorga, care a adunat tot ce agasit de pret, frumos $i din vechime pe la bi--sericile $i manastirile noastre. Fiecare sat mai,

-

-

si

www.dacoromanica.ro

Ministerul Lucrarilor Pub lice si al Comunicatiilor.

srk#11-- Ka,

°

441

col

'7aUt,9

A Ft- .t;.

r -a

r!. -- "';ks-s -

I

CI

tr

Gr

tee,

www.dacoromanica.ro

21

-vechi are $i el lucruri de demult prin biserici.:$i atunci cand se face tarnosirea unei bisericiintotdeauna sa se is seama sa nu se aruncelucrurile vechi prin pod sau in alts parte, cistranse la un loc sa se duca la Camin pentru.a face un mic muzeu din care sa se vada tre-.cutul satului $i mestesugul frumos al gospodi-nelor de altadata.

Societatea de Radio. Dupa ce ai vazut Mu-zeul de Arta Religioasa, treci Strada Stirbey-Voda, to urci la deal $i dai in Str. Berthelot.Aici este Societatea de Radio. De aici se cants$i se vorbeste pentru Radio.

Aici sunt numai birourile. Uzina cu toate ma-sinile este a$ezata la marginea orasului laBaneasa.

-4

t

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

LA SOSEAUA KISELEFF

GRUPA 2.

Autobuze : 31, 32.Tramavie : 3, 20.

1. Muzeul Zoologic.2. Muzeul de Arta Nationale..3. Spitalul Filantropia.4. Monumentul Eroilor Infanteriei.5. Arcul de Triumf.6. Academia de agronomie.7. Institutul de cercetari agronomice.8. Ferma Baneasa.9. Aeroportul Baneasa.

10. Muzeul satului.

Muzeul Zoologic. Deschis Joia, Duminicasi sarbatorile dela 10 la 3. La cerere se aprobasi in alte zile.

Cand ai ajuns la capatul Cali Victoriei dalde o piata rotunda $i mare, Piata Victoriei.Lange aceasta plata' se afla muzeul Zoologic.

- 4,6z . Aotwww.dacoromanica.ro

24

Este unul din cele mai bogate $i frumoase mu-zee din Europa. Aici vezi fel de fel de animale

pasari care traesc pe pamant.Muzeul de Arta Nationale. Tot aici se

afla Muzeul de Arta Nationale, unde gasimtot felul de cusaturi, tesaturi, sculpturi pic-turi vechi din toate provinciile tarii noastre.Ca sa afli cum se tesea in vechime, sau cehaine purtau satenii nostri din cutare sau cu.tare judet, dude azi nu se mai poarta costumnational, vii ad la acest muzeu $i vezi indatacostumele tesaturile vechi.

Tot aici vezi frumoase lucraturi in lemn siin piatra facute de oameni priceputi $i meste-$ugari buni din vechime.

Spitalul Filantropia. Peste drum de acestmuzeu pe Str. Col. Mihail Ghica, se afla Incaunul din marile spitale din Bucuresti, SpitalulFilantropia.

Monumentul Eroilor Infanteriei. Pe $o-seaua Kisseleff mai la deal de cele doua muzeese afla monumentul Eroilor Infanteriei. A fostfacut acest monument pentru vepica aducereaminte pentru soldatii infanteristi ce si-au jert-fit viata pe campul de lupta pentru patrie.

Arcul de Triumf. Mergand inainte pe so-sea vedem ca se ridica maret in fata ochilorno$tri arcul de triumf. E facut indata dupe raz-

$i=. ,

$i$i

$i

-

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

25

,boi pentru pomenirea victoriei armatelor noas-tre. Pe sub el a trecut intrand in Bucurestii,care fusese ocupat de nemti, Regele Ferdinandin fruntea ostirei dupa infrangerea lor, in 1918.

Academia de Agronomie E asezata peB-dul Mar Aici se poate vedea campul deexperienta a Academiei.

Institutul de cercetari agronomice: langeiAcademie se afla Institutul de cercetari agro-nomice unde se poate vedea Expozitia graului

porumbului.Ferma Bilneasa. Institutul are aici la Ba-

neasa campuri de experienta. Statiunea de in-cercare a masinilor, statiunea de crescatorie de.animale $i ferma model. Tot aici gasim statiu-nea avicola a Uniunei Camerilor de Agricul-tura ; Scoala de Horticulture, s. a.

Aeroportul Baneasa. Tot aici se afla siaeroportul Baneasa unde vin $i de unde pleacaaeroplanele dela not din Cara $i din strainatate.

Muzeul Satului. Cand to intorci inapoi dela Baneasa, treci prin parcul Regele Carol IIunde de obiceiu in fiecare an se face Luna Pu.curetilor si ajungi la Muzeul Satului Romanescaezat pe malul lacului Herastrau.

Muzeul Satului este facut de Fundatia Prin-*cipele Carol, dupa dorinta M. S. Regelui Ca-

.$i

-

.

www.dacoromanica.ro

26

rol II. Cu case aduse din toate provinciile tarii,acest muzeu infatiseaza satele ei asa cum sunt.

Aici se mai poate vedea expozitia cu rezulta-tele munch Echipelor Regale studentesti lasate, precum $i a Scolilor Taranesti.In dragostea si in dorinta M. S. Regeluide a arata atat orasenilor cat mai ales strei-nilor cari yin in Capita la Tarn, frumuse-tile satelor noastre precum mestesugul cucare taranii nostri iii cladesc $i infrumuse-teaza casele lor, a adus la ridicarea acestuimuzeu. Gandul M. S. Regelui a fost sa aratetuturor ca tara noastra este o tara de sate nude orase si ca multi cari traesc in ea nu ocunosc asa cum trebue.

Inca din anul 1934 Fundatia «Principe le Carob la sfarsitul muncei Echipelor RegaleStudentesti, a facut o expozitie in care pelanga aratarea rezultatelor acestei munci, a-rata colturi de case din regiunile pe unde lu-crase Echipele noastre. Era primul inceput dea aduna si de a arata Capita lei din frumusetilesatelor noastre, si de a rascoli interesul tuturor,celor ce erau chemati sa conduca treburileobstesti ale tarii, pentru satele noastre.

A venit apoi anul 1935 cu o expozitie inParcul Carol care fats de cea din primul anera nespus de mare.

o

.

sff

k

www.dacoromanica.ro

Biserica dela Muzeul Satului.

1V

11111V0 .<;-',11

www.dacoromanica.ro

PoartA taraneasca din Maramure§ dela Muzeul Satului.www.dacoromanica.ro

27

In acest an nu aduceam numai colturi dinlauntrul caselor, ci am facut chiar case dupafelul si asemanarea celor din satele unde lu-crase echipele.

Lumea venea si se uimea cand vedea cumeste casa din Moldova on din Muntenia, pen-truca cei mai multi credeau si cred chiar siazi ca satele noastre sunt toate la fel.

Dar aceste expozitii tineau cloud trei luni sile daramam.

In anul 1936, M. S. Regele vine cu gandulacesta maret sa se cladeasca in Capitala unsat cu case din toate unghiurile tarii care safie marturie ca Cara noastra este o tars de sate,si astfel da in grija Fundatiei noastre, sa cla-deasca acest muzeu.

Sub grija $i supravegherea de fiecare zi alM. S. Regelui acest Muzeu s'a cladit in lunileMartie si Aprilie ale Primaverii anului 1936 sila 17 Mai s'a facut sfintirea lui.

Casele sunt aduse deadreptul din sate. Delaacoperis pang la cele mai mici lucruri au fostcercetate ca sa fie cat mai adevarate taranesti,ca sa nu schimbam nimic din ce are o casa.

$i pentru a arata adevaratul chip al unui satam adus nu numai case ci si biserici, mori devant, piva, scranciob, etc. intr'un cuvant tot ceau satele noastre.

www.dacoromanica.ro

28

Astfel de muzee mai sent numai in vre'odoua tari din toata lumea.

Nu este invatat sau om mai de seamy din.straindtate care poposind in Bucuresti sa nuvina sa vada acest muzeu. $i vazandu-1 isi faceparerea despre frumusetea satelor noastre.

H -7

-

-41

www.dacoromanica.ro

PE CALEA VICTORIEI IN JOS'

GRUPA 3.

Autobuze : 31.

1. Presedintia Consiliului de Ministri.2. Ministerul Economiei Nationale.3. Ministerul Finantelor.4. Atheneul Roman.5. Fundatia Universitara «Regele Carol I».6. Palatul Regal.7. Teatrul National.8. Palatul Telefoanelor.9. Cercul Militar.

Preedintia Consiliului de Mini, rii. Ince-pand vizitarea Caii Victoria dela sosea la valespre Dambovita, pe partea dreapta cam la in-ceputul caii este Presedintia Consiliului de Mi-nistrii. Aici lucreaza Primul Ministru al tarii.

Ministerul Economiei Nationale. Mergandmai departe dupa ce treci Str. G-ral Manu dai.de Ministerul Economiei Nationale. Acest Mi-

.

,

www.dacoromanica.ro

30

-raster are grija tuturor fabricilor, comertului,-carierelor minelor din Cara.

Mirusterul Finantelor. Tot pe Ca lea Vic-toriei pe aceeasi parte se afla Ministerul Fi-nantelor tarii. El se ocupa de strangerea impo-zitelor si facerea bugetului tarii.

Atheneul Roman. Pe Ca lea Victoriei a-proape de Palatul Regal se afla Atheneul Ro-man. In fata cu o gradinita Atheneul ti se pareca un castel din povesti. Inceput la chemareainimosului profesor Exarcu, cu mijloace puti-ne, zugravelile din el s'au terminat abia acuindoi ani.

Cand a inceput zidirea lui, prin Bucuresti siin Cara mica dinainte de razboiu, se zicea :«Dati un leu pentru Atheneu». Un leu era insamult prin vremea aceea. Astfel incetul cu in-cetul s'a ridicat cea mai mandra cladire amoastra.

Atheneul este «Casa cea mare» a tarii. Dupacum la tail fiecare gospodar are o camera careo tine numai pentru oaspeti si pentru zile marl,tot astfel $i tara are aceasta casa mare pentruserbari Si sarbatoriri marl.

Fundatia Universitard Regele Carol I.

'Cum mergi pe Calea Victoriei la vale spreDambovita, dupa ce ai trecut de Atheneu it

--

.;

.

-

ai

www.dacoromanica.ro

-k 4.49t ,44.0.01.4*01,4101,N-....0S.,1.4:. .

Atheneul Roman,www.dacoromanica.ro

Oa

Uni

vers

itara

Car

ol I

.

F 4

Fundatia Universitarg Carol I.

.

IMAM trdiamo-,

flityliorr,

www.dacoromanica.ro

31

fata Palatului Regal se afla asezata «FundatiaRegele Carol ID, ctitoria primului nostru RegeCarol I. Este facuta pentru a avea unde citi ti-neretul care invata la Universitate. Este ceadintai Fundatie a celui dintai Rege al nostru.Azi avem mai multe fundatii facute de M. S.Regele Carol II.

Ea are o mare biblioteca unde citesc studen--tii mai are o sala uncle se tin Conferinte decatre oameni invatati.

In fata Fundatiei se afld asezata statuia Re-gelui Carol I, ridicata anul acesta.

Palatul Regal. Palatul Regal a fost cons-truit in timpul domniei Regelui Carol I. La in-ceput a fost mai mic. Reinoit in ultima vreme,Palatul Regal este reedinta M. S. Regelui Ca-rol II. Pe acoperiwl Palatului sta ridicat unsteag. Cand acest steag nu este ridicat e semn,ca M. S. Regele nu este in Bucuresti.

Teatrul National. Este teatrul cel mai ye-chiu cel mai mare din tall. Are aproape 100de ani de cand e facut. Aici se joaca teatru de

cei mai buni ai tarii se fac serbarila zilele nationale.

Palatul Telefoanelor. Langa Teatrul Na-11ional este cea mai inalta clddire din Bucuresti.

. -

.

$i

arti$tii $i

..,-www.dacoromanica.ro

32

Facuta dupa moda americana numai din otel stpiatra. Aici este centrala telefoanelor din in-treaga Cara.

Cercul Militar. Cladire frumoasa facutaprin 1897 este asezat in mijlocul orasului. EsteCasa ofiterilor unde once militar poate dormi$i manca cu un pret mai eftin ca in oral.

_

=

-;

www.dacoromanica.ro

,

Palatul Regal.

411

www.dacoromanica.ro

Teatrul National.

1,1

44. s

==.r,94- '

www.dacoromanica.ro

Cer

cul M

ilita

r.

1

'

-

-

www.dacoromanica.ro

IN JURUL STATUEI BRATIANU

GRUPA 4.Tramvaie 24, 14.

1. Foisorul de foc.2. Fundatia Culturala Regale <<Princepele Ca-

rob>, Str. Latina 8.3. Cele 5 statului : I. C. Bratianu, Heliade

Radulescu, Mihai Viteazul, Gheorghe La-zar $i Spiru Haret.

4. Ministerul Agriculturii.5. Spitalul Coltea.6. Banca Nationale.7. Biserica Sfantul Gheorghe Nou.8. Universitatea.Fo4orui foc. Pe linia 24 dai de un

turn inalt, care este foisorul de foc. Inaintevreme cand nu erau telefoane si masini, dinvarful lui se vedea si se da de tire cand seaprindea vreo case in Bucuresti. Acum, decandcu telefoanele se vesteste mai repede $i Foi-sorul nu mai serveste decat ca adapost pentrumasinile pompierilor.

3

1

:

de

www.dacoromanica.ro

34

Fundatia Cultural(' Regal?'" Princepele Carol,Str. Latina 8. Mergand pe linia tramvaelor 24$i 14 pans la Ca lea Mosilor, $i apoi spre stangadai de Fundatia noastra in care Princepele Ca-rol, M. S. Regele Carol II de azi, a inceputmunca pentru ridicarea satului.

Ctitorie regeasca, Fundatia noastra a luatfiinta inca din anul 1922. M. S. Regele de peatunci inca se gandea sa vind in ajutorul sate-lor pentru ridicarea for la o viata mai civilizata. Si deaceia in 1922, chema pe cativa oa-meni dintre cei care isi indreptasera dragostea$i munca for zilnica catre sat, $i cu ei hotarastesa inceapa o munca de cunoastere a satelor cunevoile neajunsurile for $i indreptarea prinCarnine le Culturale.

Cu mijloace putine $i luptand cu lipsa de in-telegere a celor cari erau chemati sa conducatreburile obstesti, Fundatia in frunte cu Principele Carol, care venea zilnic la birou, incepeinfiiatarea Caminelor Culturale prin sate, chea-ma pe toti conducatorii satelor ca preoti, inva-tatori, etc. sa vind in sanul Caminelor la-sand la o parte toate patimile desbinarile sapuny umarul pentru a da satelor infatisareacare Trebue.

A fost tare greu. Putine sate cari au Intelesde pe atunci rostul acestei Fundatii infiintand

$i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

35

Camine si incepand munca ceruta. Cele maimulte insa au stat deoparte, caci toti se gan-deau iumai la politica ce se facea prin aceavreme.

Dar Aucrul bun nu poate odata si odata sanu pnnda. Adevarul si dreptatea iese deasu-pra ca untdelemnul. A trecut mult timp pangin 1934 cand M. S. Regele reia gandul din 1922si punandu-1 in fruntea Fundatiei pe D-1 Prof.Gusti cu care de altfel incepuse si in 1922,reincepe organizarea Fundatiei si munca deridicare culturala a satelor prin Caminele Cul-turale si cu Echipele Regale Studentesti.

Din an in an aceasta munca a fost tot maimult inteleasa de toti bunii roman. Iar isban-da gandu,ui M. S. Regelui o vedem astazi candceeace de 17 ani se gandise, acum se realizeazade Fundatie prin Legea Serviciului Social. Dela cateva camine ce luase fiinta la inceputastazi avem cateva mii.

Dela cativa preoti #i invatatori care incepuseatunci, azi avem mii care lucreaza prin Cami-nele Culturale pentru ridicarea neamului.

Asa dupa cum voevozii Vali inainte vremezideau biserici si manastiri in jurul carora seadunau toti bunii credinciosi in vremuri de bu-curie cat si in cele de restriste, tot astfel M. S.Regele a facut aceasta ctitorie, Fundatia cu ti

www.dacoromanica.ro

36

Caminele ei Culturale in jurul carora sa se a-dune toti fii acestei tari si punand toata pute-rea de munca sa faca o tars asa cum a gandit-oM. S. Regale.

Universitatea. Cladire mare asezata inmijlocul Bucurestiului, este §coala cea maiinalta pe care poate s'o urmeze un om.

Cele cinci statui I. C. Bratianu, Heliadedulescu, Mihai Viteazul, Gheorghe Lazar, SpiruHaret.

In fata Universitatii se afla aceste cinci sta-tui. Doua a doi fosti ministrii, Bratianu si Ha-ret, una a unui poet si luptator nationalist He-liade Radulescu, una a unui profesor carturardin Ardeal Gh. Lazar si cea din mijloc a Dom-nitorului Mihai Viteazul calare.

Li s'au ridicat aceste statui spre vesnica a-mintire pentru faptele for mari pentru ridica-rea neamului nostru.

Aproape de Universitate in rand cu ea estecea mai mare librarie din tara «Cartea Roma-neascaD. De aici se pot cumpara orice carti decare ai nevoie.

Ministerul Agriculturii Domeniilor. Dupace ai vazut Universitatea si statuele terminandcu statuia Bratianu, mai mergi putin drept ina-inte si dai de Ministerul Agriculturii care are

,

Rd-

si

I r I

__

-

www.dacoromanica.ro

Biserica Sf. Gheorghe Nou.

'.

tV:4..r$is r,

-A>."1.

'AV

. .

,

i

www.dacoromanica.ro

37

grija de toate treburile cu privirea la muncacampului $i cresterea animalelor.

Spitalul Co Ilea. In spatele Ministerului seafla un mare spital Coltea. Aici sunt doctoriicei mai renumiti din tars cari fac cele maigrele operatii.

Banca National& Este asezata pe Str. Eu-geniu Carada. De aici ies banii. Ea are in fie-care Capita la de judet sucursale pe care lecontroleaza.

Biserica Sfdntul Gheorghe Nou. Este cla-dita de Domnitorul Constantin Brancoveanuacum vre-o doua sute cincizeci de ani. Domni-torul acesta a cladit mai multe biserici caci eratare evlavios, asa dupe cum stim dealtfel dinistorie ca toti marii nostril Domnitori ridicaulacasuri de inchinaciune lui Dumnezeu.

Aceasta biserica a ars odata impreuna cu ha-nul $i chiliile care se gaseau alaturi de ea.Dupa aceasta a fost cladita din nou asa cumo vedem azi, $i de aceea i se zice Sf. GheorgheNou.

Se scrie prin carti ca atunci cand bate clo-potul acestei biserici sunetul lui parca ar spune:Braan-coo-vaa-nuu. Adica mesterii l'au facut inasa chip incat prin sunetul lui sa spuna caBrancoveanu a facut biserica.

In aceasta biserica se afla ingropat trupul lui

--

www.dacoromanica.ro

38

Constantin Brancoveanu ctitorul sau, care amurit taiat de Turci la Constantinopol cu toticopii lui, pentruca n'a vrut sa se lepede de re-ligia lui cresting.

Acum cativa ani a fost aduse osemintele luiin tars $i in chip cu totul sarbatoresc cu intregsoborul arhieresc cu Patriarhul in frunte au fostingropate in biserica Sf. Gheorghe. Tot aici segasesc moastele Sf. Niculae. 0 mans a sfantuluie ferecata cu aur.

--

www.dacoromanica.ro

SPRE PARCUL CAROL

GRUPA 5

Tramvaie : 20, 8, 12, 1.

1. -Palatul Justitiei (Tribunalul).2. Biserica Domnita Bala5a.3. Spitalul Brancovenesc.4. Piata Restauratiei (8 Iunie).5. Parlamentul.6. Patriarhia.7. Biserica Bucur.8. Parcul Carol.9. Muzeul Militar.

10. Mormantul Eroului Necunoscut.11. Muzeul Industrial.12. Muzeul Silvic.13. Gara Filaret.14. Abatorul.15. Fabrica de mezeluri Rochus.

Palatul Justitiei (Tribunalul). Peste drumde Biserica Domnita Balaa in rand cu ea pe

3

www.dacoromanica.ro

-40malul drept al apei Dambovita, care aici nu semai vede caci este acoperita $i facuta stradape ea, se afla Tribunalul. E o cladire lungs sifrumoasa. Tot in aceasta cladire se afla $iCurtea de Casatie.

Biserica Domnita Masa. In rand cu Tribu-nalul, peste drum in curtea spitalului Branco-venesc cu intrarea prin Ca lea Rahovei, este Bi-serica Domnita Balasa. Fica Domnitorului Con-stantin Brancoveanu pe care o chema Balasa, adaruit locul acesta unde se afla azi intreg spi-talul cu Biserica si cu ajutoare din partea eis'a ridcat acest lacas de inchinaciune a careinume it poarta.

Este poate cea mai impodobita biserica dinBucuresti. De aici se da la Radio slujba religi-oasa aproape in fiecare Duminica.

Spitalul Brancovenesc. Langa Piata 8 Iu-nie $i in aceeasi curte cu biserica Domnita Ba-lasa se afla spitalul Brancovenesc. Facut deBrancoveanu, a carui fiica a facut biserica ca-re-i poarta numele, tot asa si spitalul facut deel ii duce numele mai departe pentru toti aceice-si alina suferintele, mai ales sub ingrijireadoctorului.

Piata Restaurafiei (8 lunie). Trecand deTribunal si de Spitalul Brancovedesc alaturi deel este Piata 8 Iunie. Noua facuta este cea maimare Piata din Bucuresti.

WI^

www.dacoromanica.ro

Patriarhia si Parlamentul Tarii.

'Of Aalt

. .1'.

ON

www.dacoromanica.ro

Odinoara aici era piata mare Bibescu Vodade zarzavaturi $i fructe.Ii zice Piata Restaurotiei (8 ;unie) in aminti-

rea venirei pe tron a Regelui Carol II, in 1930la 8 Iunie.

Inainte de a incepe sa urci dealul Patriarhiei,chiar la poalele lui se afla o cruce mare depiatra cu scriere slavoneasca pe ea.

Crucea e facuta de Constantin BrancoveanuBasarab pentru pomenirea fiului sau Popa, inlocul altei cruci de lemn, care a fost ridicatala 1655. In timpul unei rascoale, crucea de lemna fost daramata, iar Constantin Brancoveanu aridicat-o pe aceasta in anul 1713.

Dela aceasta cruce urci dambul infrumusetatde-o parte Si de alta cu pomi frumosi si in var-ful lui este Patriarhia.

Pana ce ajungi la Biserica, pe dreapta esteasezat clopotul cel mare al Bisericei, in fataclopotnitei se afla lupoaica, marturie ca not netragem din Romani.

Asezata pe o ridicatura de deal pe maluldrept al Dambovitei, Patriarhia de astazi a fostla inceput manastire imprejmuita cu ziduri cao cetate, zidita de Constantin Voda Basarab la1655, prin urmare acum vre-o 280 $i ceva deani.

Pana in anul 1925 a fost Resedinta Mitropoli-

41 -=

--

.

www.dacoromanica.ro

42

tului Tarii. Din acest an s'a facut din MitropoliePatriarhie si acum e resedinta Patriarhului

Romaniei. Biserica Patriarhiei in timpul raz-boiului cel mare din 1916, a fost lovita de obomba de tun care a strabatut acoperisul ca-zand apoi in tinda Bisericei. Se mai vede si aziinauntru gaura pe unde a trecut aceasta bomba.La sluba religioasa dela Patriarhie vine M. S.Regele $i toti capii conducatori ai treburilor ob-stesti la Inviere in noaptea Pastelui.

Aci se pastreaza sfintele moaste ale SfantuluiDumitru Basarabov care se tin intr'un sicriu deargint in partea stanga cum intri in biserica a-proape de usa.

Tot aici e inmormantat si Patriarhul MironCristea.

Panamentu/.Alaturi de Biserica Patriarhieieste cladirea Parlamentului unde se aduna de-putatii $i voteaza legile. De aici din deal vezio buns parte din Bucuresti, mai ales spre rasa-rit vezi manastirea Vacaresti si mai departeasa zisa Vale a Plangerii.

Biserica Bucur. Se spune ca aceasta biseri-cuta este facuta de Bucur asa dupa cum $i latara gospodarii instariti faceau pe socoteala forbiserici. Ciobanul acesta despre care se poves-teste ca el ar fi intemeetorul Bucurestiuluica dela numele lui se trage si numele Capita lei.

.

.

$i

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Muzeul Militar i Parcul Carol.

o

reas....ers,:l.1.40ge..11.% 1,404.00

v -r--1 v

o

Sri

t.reilr.!ILeipo

e

6.. Li 44. rt totut,-

-

. war-.

Ed 'Via, .--,'4.

aa". r;:,1

4 . --rrZtY-T-ft,-"NYTZjifw,L

t. f= - .4..5

- ""\-,:41;

. ,

ow. Aura.-

i

i

www.dacoromanica.ro

43

Adevarul este ca aceasta biserictta este ziditape la 1743 adica acum vreo cloud sute de ani.Ea a fost facuta langa alta biserica mai maresi mai veche careia ii zice Biserica lui RaduVocki fiind zidita de Domnitorul Radu Mihnea.

Parcul Carol.Mergand pe linia tramvaiului20 dela Patriarhie 2 statii, vezi ca apare in fataochilor o grading frumoasa, in fund cu o ridi-catura de deal pe care se vede o cladire, aceaa Muzeului Militar. $i aici ca si in cealalta fru-moasa grading Cismigiu, este un lac, pomi, florifrumoase. Aici a fost prima noastra expozitiein 1906 cand au venit delegati din Ardeal, Bu-covina $i Basarabia, care erau sub stapanirestreina.

Muzeul Militar.Este deschis Martea $i Joiadela 10-12 $i 2-4, Duminica si sarbatorile dela 9-12 si 2-5.

Cum am spus mai sus tot in Parcul Carol segaseste Muzeul Militar. In el se afla lucruri mi-litare de la inceputul organizarii armatei pansazi. Fel de fel de arme, de uniforme de steaguridin diferite timpuri, se pot vedea aici. Oricinevine in Bucuresti trebue sa vada acest muzeu.

De o parte si de alta si in spatele muzeuluise gasesc tunuri mari care le duci numai pesine ca trenul. Aceste tunuri au fost luate de-

.

www.dacoromanica.ro

44

not dela Unguri si Nemti in timpul razboiuluicel mare.

Mormantul Eroului Necunoscut. In fatamuzeului unde se vede arzand fara intrerupereo flacara inchipuitoare de candela, se afla mor-mantul Eroului Necunoscut.

Pentru sutele de mii de morti in razboi acestmormant cu candela la capataiu in care suntingropate osemintele unui soldat necunoscutintruchipeaza pioasa $i vesnica recunostintapentru jertfa atator sute de mii care morti pecampul de lupta n'au nici o lumanare Si nici ocandela care sa-i strajueasca. Pentru toti aces-tia, candela dela mormantul Ero. ului Necunos-cut isi ridcia flacara sa rugatoare catre Dumne-zeu cel atotputernic. Oricine vine aici, sa pu-na o floare pe mormant descoperindu-se sty

o particica din timp dand cuvenitul res-pect celor cari an cazut pentru intregirea nea-mului.

Muzeul Industrial Cum mergi prin parcspre Muezul Militar in partea dreapta introcladire se afla Muzeul Industrial. Aici vedemmasini dela diferite fabrici din tara.

Muzeul Silvic. In fata muzeului Industrialtot in parc se afla muzeul Silvic. Aici se potvedea toti arborii ce cresc prin padurile noa-

silinistit

1

www.dacoromanica.ro

45

stre. Se arata cum poti numara anii la un porn,$i otate boiile copacilor.

Gara Filaret. Pe varful dealului la dreaptaparcului se afla gara Filaret.

Abatorul. Tot aproape de parc spre stangase afla Abatorul pe Splaiul Unirei. Aci se taievitele pentru populatia Capita lei.

Fabrica de mezeluri Rochus. Pe strada Taba-cari 10, este fabrica de mezeluri Rochus, undese poate vedea cum se fabrica curat si bine totfelul de mezeluri.

www.dacoromanica.ro

IN COTROCENI

GRUPA 6.

Tramvaie : 25, 7, 14.

1. Biserica Mihai Voda.2. A. N. E. F.3. Institutul Dr. Babes.4. Institutul Cantacuzino.5. Institutul Pasteur.6. Facultatea de medicina veterinara.7. Gradina Botanica.8. Palatul Cotroceni.9. Facultatea de medicina umana.

10. Facultatea de Drept.11. Statuia Mihail Cogalniceanu.

Biserica Mihai Veda se afla pe malul dreptal Dambovitei in rand cu Instituul Babes darmai spre Rasarit. Este zidita inainte de Domnialui Mihai Viteazul. Acesta cand a venit Domna marit curtea ei a facut cladiri noui si si-a

_

./

www.dacoromanica.ro

48

ales-o ca palat domnesc. Deaceea i-a ramas sinumele Biserica Mihai Voda.

Astazi in acest palat se gasesc arhivele statu-lui, uncle se pastreaza toate documentele des-pre trecutul tarii noastre.

A. N. E. F. Academia National& de EducatieFizicei. Este pe Str. Maior Ene. Aici invata stu.dentii studentele pentru a iesi profesoriprofesoare de Educatie Fizica (gimnastica). Josse afla terenul de sport cu tribunele. Este ceimai mare teren de sport din tarn. Bine intretinutde conducatori gospodari, poate sluji de pildaoricarui camin care, cu premilitarii $i strajeriila un loc, sa faca in satul for un teren de sport,bine inteles mai mic, dar ingrijit bine. Aici sefac serbarile strajeresti si altele.

Institutul Dr. Babes. Dela A. N. F. F. to co-bori mai spre Dambovita si mergand in susulapei dai de Institutul Dr. Babes. Ii zice asa dupanumele Doctorului Babes care l'a infiintat. Aicise face serul acela pentru injectii contra turbarii. Toti acei cari au fost muscati de cainiturbati vin la acest Institut pentru

Institutul Cantacuzino. Alaturi de Institu-tul Babes este Institutul Cantacuzino. La acestInstitut se fabrics toate serurile pentru injectii

. .

$i si

injectii.

www.dacoromanica.ro

!: is

eric

a M

ihai

Vo

. a

' - \ 4 ? 4 ; i;r4,..'cl,,,1,- .'"." "7-:*---lt"lr'-'"r""?.. ..,

V .. - , ,' 1

A ,,. 4

/ N%4 4.1. .7 , 4 ,

': f,, , .4 . . -'t 1,11

...'

4;. ' so

;

I

1

,.

.

*' ;- :".' 14;

;IP4Idr: 4:44:

t ;),

jr

4114.1141441M

.41,? 7r4i=1J

ro` L'!, L

1.: .. ,m-7,-,.47...,----e°. 4' ,; - ..; ".

-'

l ''' 2 , =..

g..F

1; 41.144:i- .

6 -4,101,g,*. .- -.

-$.?.

*4Arri

iserica Mihai Vodg.

www.dacoromanica.ro

49

la oameni. Acest institut a fost infiintat de unuldin cei mai mari doctori ai nostri, Dr. Canta-cuzino.

Institutul Pasteur. Langa Institutul Canta-cuzina se afla Institutul Pasteur. Aici se fac se-rurile pentru injectii la animale.

Facultatea de Irnedicind veterinarci. Totaici se gaseste si aceasta Facultate unde se in-vata_pentru a Doctorileg veterinari de animale,

In curte este si Institutul Zootechnic careare toate sectiile pentru cresterea animalelor,pasarilor si albinelor. Aici se poate vedea totfelul de animale si pasari de soi.

Gradina Botanica. Mai sus tot in apropiereeste Gradina Botanica care pe langa gradinaCismigiu si Parcul Carol este a treia gradinafrumoasa din Bucuresti.

Palatul Cotroceni. Tot in apropiere se andPalatul Regal Cotroceni. Cu gradina frumos im-podbita cu flori, Palatul Cotroceni era in vre-mea din urma resedinta Reginei Maria.

Facultatea de Medicind umand. Aproapede Palat se afla Facultatea de medicines umand.Aici se invata pentru a iesi doctori pentru oa-meni.

1

www.dacoromanica.ro

50

Facultatea de Drept. Asezata pe B-dul Eli-sabeta este facuta acum cativa ani. Aici se in-vata pentru a iesi avocati $i judecatori.

Statuia Mihail Cogalniceanu. Tot pe B-dulElisabeta este asezata statuia lui Mihail Cogal-niceanu. I s'a ridicat acest bronz sere preama-rirea lui «cuconu Mihalache» pentru lupta luidarza la unirea Principatelor Romane improprietarirea taranilor sub Dcmnqorul Cuza.

'Au

--

$i

a

4

.

r

www.dacoromanica.ro

1,1=IWZ"

FUNDATIA CULTURALA REGALAPRINCIPELE CAROL'

SERVICIUL SOCIAL

STRAZILE SI INSTITUTIILEPRINCIPALE

DIN

BUCURESTI

R 2? vIcToomDATA SOS HON APA,TE

WAD::";?;_tre

DCL

0,."

E ReropoPE S°

SARAPE CST

caracucuo

S.DUL REGELE CA ROG .11-DUC REe, A S4 St TA

91.4,.L.001120

0PIP,sri

ApD

AS

eaRASILO RET 44'

RARCVLRasta Cd0001,

r,,ox

tLJ41.T. MS

* to*

ARMIMMIIMINI101MIREW_Bur o, in, I. E. Toloutiu, Bucurc,ti

2MVICUG

M

°,ALW:ge:a !MIMS

\

0'

S s

tgivggg -- ASA S.

AA, /A

T

7:.72%;, 401, Jol

I

U A

VI.R 5

www.dacoromanica.ro

4BUCOVINA3. I. E. TOROUTIU, BUCURESTI

www.dacoromanica.ro