Filehost_Pavel Corut - Calauza Viitorului

8/12/2019 Filehost_Pavel Corut - Calauza Viitorului

http://slidepdf.com/reader/full/filehostpavel-corut-calauza-viitorului 1/119

PAVEL CORUŢ

Călăuza viitorului

CUPRINS: Călăuza viitorului 3 Mosadul pierde runda 18 Sălbatica încle tare 31 !istru"erea robo#ilor$ Ne%a& plătit poli#ele$ 'ei (ace o lu&e a vie#ii) *+ !ezle"area &isterului din Muntele ,lb 8- Salvarea lui ,rbore 1.3 /S0%ul pierde ur&a 11* &ul din Carpa#i 131 2e"ea vie#ii o&ene ti$ ,rde#i &inciunile 2u&ii) 1 8 Soarele vie#ii o&ene ti 1*1 4a&ol5e &ul 18 Partea a doua$ !ezle"ări de &istere 1-8 6re eală sau diversiune7 . ,rd%o (ocul &onar9ie) 1. Război î&potriva 9o#iei i sărăciei 1 Partidul vie#ii sănătoase 1-

(oarte cald$ ;eribil de cald$ Cea#a ro ie i (ierbinte &ă î&presoară din toate direc#iil, a cea#ă n%a& &ai văzut din copilărie< c=nd a& zăcut de cori$ !e po>ar< cu& spun doctoriiS=n"ele cleios i sărat &i%a u&plut "ura$ Mă răsucesc u or< pe partea dreaptă< să%l pot scusă"eată de durere î&i înso#e te "estul$ ;rece prin &ine din cre tet i p=nă în tălpi$ Rade totul cale$ Nervii urlă de durere$ u< însă< tac$ ?ncerc să &ă adun$ Să pricep situa#ia$ (ort inutil!eoca&dată$ Nu%&i a&intesc ni&ic i&portant$ Ne pră>esc la rotisor sau la &icrounde< piciule7 ,sta e lipoveanul< "=ndesc eu i încep să reiau (irul "=ndirii lo"ice$ Re(le5< îi răspund: ,re i&portan#ă7 ,re$ M%a si&#i u&ilit să (olosească vreo sculă pri&itivă$ Nu%l &ai ascult$ Cărarea a&intirii s%a desc9is în (a#a &ea$

Invers dec=t nor&al$ ?&i a&intesc (aptele de la ti&pul prezent către trecut$ Mai înt=i< văd pe &ine< cu capul spart< t=r=ndu%l pe lipovean din (lăcările iadului ro u$ Nu răsu(lă darintui#ia î&i spune că trăie te$ ,poi< (il&ul (ace un salt în trecut$ Nu prea &are$ !estul c=t să ve5plozia$ @i s%o aud$ Mai precis< să urlu de durerea ti&panelor s(=rtecate de z"o&ot i su(l C=teva secunde înapoi) î&i (or#ez eu &e&oria să% i (acă datoria$ Să în#ele") Circuite

neuronale< blocate de oc< se încăpă#=nează să lucreze cu& vor ele$ Sau cu& &ai pot dupădezastru$ Revăd bărbatul brunet< prost ras< cu oc9ii ne"ri$ @i%i aud vocea înrăită: 5plozia c9i&icalele sunt si"ure< 'arain$ !e data asta< nu scapi) 'araaaain) 'ia#ă i &oarte) Ridică%te i luptă< o& din nea&ul a&enilor) Nu&ele< "=ndesc eu$ Nu&ele a declan at între"ul co&ple5 de re(le5e zidit în &ine de&e terii cto"onului< @tiu cine sunt i ce trebuie să (ac$ Cu un e(ort suprao&enesc< &ă ridic"enunc9i$ Nenorocită situa#ie) Capul î&i v=>=ie< s=n"ele î&i cur"e în oc9i$ ,bia zăresc trupuca&aradului &eu$ /u&e"ă$ 2a propriu$ Aainele au prins (oc$ M=na%i îne"rită de (u& scur&ă betonul (ierbinte$ Caută pă&=ntul$ N%o să%l "ăsească$ Nu aici$ ?&i s&ul" că&a a (u&e"=ndă$ răsucesc în >urul capului$ Să &ă apere de (lăcări$ @oprească s=n"ele$ Caut în priviri un loc de retra"ere$ Nu%i niciunul$ /lăcările dansează sălbati >urul nostru$ 0ălaiul abia &ai su(lă: Piciule< (ă o &inune) Pentru &ine) 'reau să (ac &inuni$ @tiu i cu&$ Nu &ai pot însă$ S%a ter&inat "azul din la&pă$ Crea(ectat de oc< nu &ai poate (ace contactul ener"etic cu /or#a 'ie#ii$ ;oate astea le "=ndesc într&ilioni&e de secundă$ nevoie de o super&inune$ @i eu tiu că a a ceva nu e5istă$ 4=&besstr=&b$ Să (ii 'arain i să &ori stupid< într%un depozit de &ateriale to5ice< e cul&ea t=&pen P=nă la u ă sunt &ai &ult de douăzeci de &etri$ ,sta ar (i &inunea cea &ai posibilă$ Unclasică< la care î#i trebuie nu&ai &u c9i$ /lăcările< însă< ne%au cuprins cu totul$ 2ipoveanuînceti or$ @i%a pierdut con tiin#a$ Mai bine$ Nu si&te durerea cr=ncenă a arsurilor$ Mur&totu i: &inune< piciuleB Ce &inune să &ai (ac7 2ic9idul incendiar &i%a a>uns p=nă la panto(i$ /lăcările (lă&=nî&i lin" tălpile ase&enea unor c=ini$ ,cu o să%&i a>un"ă la 9aine$ !upă aceeaB Ridică%te i luptă< 'arain) 2uptă< o& din nea&ul a&enilor) Porunca de tunet o cunosc$ Nu e din această lu&e$ 'ine de dincolo$ !e unde e pace ilini te eternă$ Spiritele &arilor străbuni nu sunt de acord să &or$ ;rebuie să lupt$ /or#a rece< (din ad=ncuri< se ridică în &ine lent dar si"ur$ Parcă s%a &ai lini tit i capul$ !oare dar "=ndelucid$ Cu &=inile tre&ur=nde< re(ac (loarea 6eei$ /loarea &=inilor de #ăr=nă în care &%a& ldin clipa na terii$ Maica noastră cea dintotdeaunaB Mai &ult nu pot "răi$ !urerea i speran#a din &ine au spus însă totul$ Si&t pă&=ntul desub talpă$ /rea&ătă$ Se pre"ăte te să se cutre&ure de &=nie i durere$ /iii lui sunt lovi#i dedu &ani$ Cad peste lipovean i e5tind c=&pul ener"etic$ !upă aceasta< ur&ează prăpădul din pove ti$ ?ncă &ai cu&plit dec=t în pove ti$ Mă t=răsc printre ruinele (u&e"=nde$ /ără nici o "ri>ă$ !u &anii< c=#i or (i (ost< au al belele pe cap$ u trebuie să%l scot la aer curat pe lipovean$ Nu i%a revenit$ Incon tientul sac#ionează ad&irabil$ Mă a>ută$ ,sta însea&nă un luptător pre"ătit ani în ir$ 0ălaiul nu econ tient$ Nu are 9abar ce se înt=&plă cu el$ Incon tientul însă ac#ionează după tiparul desupravie#uire înscris în el$ Cu& s%a înscris acest tipar e o altă poveste$ Una pe care nici &arii psi9olo"i ai ti&pului &eu n%o pot e5plica$ 'or e5plica%o nepo#ii$ 0ra#ele i picioarele 0ălaiu

&i că rit&ic$ Se t=ră te alături de &ine$ cole te obstacolele$ ,i zice că e viu i con tient$ dar con tientul său (ace nani de &ultă vre&e$ !e aproape o >u&ătate de oră$ ?n s(=r it< iarbă$ Moale i u&edă de rouă$ @i aer curat$ ?l rosto"olesc pe lipovean cusus i%i ordon lini tit: Răsu(lă ad=nc) Nu veri(ic rezultatul$ @tiu care va (i$ 'a (ace e5act ce ispus$ ,sta< p=nă ce se va trezi con tientul$ Mă răsucesc i eu pe spate i încep să respir ca la

Să%&i cură# plă&=nii de (u& i to5ine$ !easupra< (oarte departe< în in(init< stelele licăresc tMă las cuprins de vra>a lor i de adierea ze(irului$ Po#iD dor&i< &ă asi"ură în"erul ve"9etor<incon tientul &eu$ ?l ascult< căci altă solu#ie de &o&ent nu se zăre te$ Mă a(und într%un socurat i li&pede ca o apă de izvor$ "rozav să po#i respira aer) Plec către tăr=&ul în$ care pu&uritori au a>uns vreodată$ ,colo unde ni se ză&islesc soarta i visele$ ?n locul în care pă&=ntenii cred că sălă uiesc zeii$ c9ii alba tri< inteli"en#i ai stră&o ului astral &ă c=ntăresc pe îndelete$ , tept verdict Nu înl(lrE$ ic: 'arain< ti&pul de pace nu #i a priil$ Si&#urile #i%au ador&it înainte de a avea dreptul$ 4a&ol5e< p=nă c=ndB7 Nu îndrăznesc să%&i ter&in întrebarea$ ,& &ai pus%o de c=teva ori$ Niciodată n%a& pri&it un răspuns plăcut ini&ii &ele$ 'e nica luptă din u&bră< "=ndesc eu< nu se va s(=r i c=trăi eu$ Ce rost au toate7 4a&ol5e î&i răspunde la a&bele întrebări: 'arain< de &ii de ani< pă&=ntenii iscodesc in(initul în căutarea unui răspuns$ @tii care7@tii7 !a$ Rostul vie#ii i &or#ii noastre le%a scăpat &ereu$ Fie nu #i%a scăpat) !ar nici nu &%a (ăcut &ai (ericit) !acă a putea să%&i iau vorbele înapoi) Sunt spuse< însă$ Privirea ze"etinului se întuneu or$ Poate că a obosit i el să tot e5plice sălbătici#ilor pă&=nteni rosturile ascunse ale vie#ii &or#ii$ Poate că a obosit să &ai sus#ină cu (or#a sa &ii de luptători neconven#ionali din toatecol#urile lu&ii noastre$ Poate că n%ar (i vrut să audă toc&ai de la &ine ce auzise$ Replica sa#inte te însă în altă direc#ie: 'arain< noi #i%a& deter&inat na terea pentru a (i călăuza viitorului$ Ni&eni nu va putesc9i&ba ce a& (ăcut noi) 'ei trăi după alte le"i dec=t cele cunoscute de pă&=nteni$ Nici &ăcarcei care te%au crescut n%au tiut totul$ Iertare) Nu &%a auzit7 Nu vrea să%&i pri&ească scuzele7 Continuă la (el de rece: Situa#ia e co&plicată< 'arain$ !acă interveni& direct< sălbaticiiG ar putea declan a undezastru$ Pă&=ntenii nu%s pre"ăti#i pentru contact$ ,ve& nevoie de voi$ ric=t de &ult v%ardurea< trebuie să (i#i alături de noi) !au din cap aprobator$ Sunt convins că are dreptate$ !acă tot n%a& apucat să trăiesco&ene te< &ăcar că (ac sacri(iciul util cuiva$ Celor care &erită$ Ce trebuie să (ac< 4a&ol5e7 ,i în#eles ter&enii în care continuă con(runtarea$ @i du &anii principali: i"noran#a<lăco&ia< violen#a i iresponsabilitatea$ C=nd acestea vor (i terse din oa&eni< &isiunea voalua s(=r it$ u nu voi trăi at=t) 'ei trăi c=t vre& noi$ @i cu& vre& noi) Fi se pare ilo"ic7 Nu răspund i&ediat$ N%a&"=ndit niciodată pro(und la această situa#ie$ rdinea e5traterestră contra dezordinii planetare$2o"ica î&i spune că e sin"ura solu#ie de ie ire din criza prelun"ită$ Interesele diver"ente ale

pă&=ntenilor nu pot (i î&păcate dec=t de o (or#ă e5terioară lor$ Una &ai puternică dec=t toate(or#ele pă&=ntene luate la un loc$ 5tratere trii$ ?ncuviin#ez: N%a& altă solu#ie lo"ică$ Ini#ia#ii pă&=nteni tiu însă$ Se vor î&potrivi$ S%au î&potrivit< 'arain$ ;oate c=te le%ai (ăcut în (a#a lor i în contra lor au (ost (aptelenoastre$ Un pă&=ntean obi nuit n%ar (i "9icit cu at=ta claritate i viteză siste&ul lor de

&anipulare$ Nici n%ar (i "ăsit solu#iile de dezar&are potrivite$ ;u le%ai în#eles$ !a$ ?nt=i< a#i distrus zeii bubuli< apoi< rebelii care li se înc9inau$ rdinea lo"ică pentr Noi a& (i ac#ionat invers$ @i n%a#i (i învins niciodată$ Siste&ul capcană (unc#iona de zeci de &ii de ani$ Nici &cei care îl serveau nu erau (erici#i$ Nu puteau ie i din vra>ă$ @tii cu& a& scos%o din (unc#i,cu&< e ti&pul să trece& la (aza ur&ătoare$ Ce trebuie să (ac7 Nu te &ai 9azarda< 'arain) Cu"etă (iecare &i care< (iecare "est) întreabă i vei pri&irăspuns) &enirea e pe &uc9e de cu#it$ 'oi trebuie s%o salva#i) ,l#ii nu ave&$ N%apuc să replic$ I&a"inea Marelui Ro&=n dispare la (el de (ul"erător cu& a apărut$ Ieu &ă trezesc pe iarba rece< u&edă< cu oc9ii desc9i i către &isteriosul Cer al nordului$ Mi%dor de ai &ei< de sătucul dintre dealuri< de via#a pe l=n"ă care a& trecut în (u"ă$ ,cesta estesenti&entul din &ine$ Un dor cu&plit de toate c=te le%a (i avut dacă a (i (ost un o& obi nu Necru#ătoarea realitate este însă acolo< l=n"ă &ine$ ?nscrisă în stelele Nordului i%n via#aPă&=ntului$ Ni&eni i ni&ic nu poate sc9i&ba calea vie#ii celui născut la cu&pănă de ti&purspa#ii$ !eparte< &aică< departe< /iu pribea"< colind cu vise< N%a& scăpare nici în &oarte/iindcăpor#ile%s înc9iseB (tez în &ine< tăcut< să nu%l trezesc pe lipovean i încep să%&i e5a&inez rănile$ ;reble oblo>esc una c=te una$ Să &ă re(ac pentru aB Pentru a c=ta oară< !oa&ne7 Să &er" înainte prin întuneric i (ri"< de dra"ul unor oa&eni care nici &ăcar nu tiu că e5ist$ !ra"ostea de oa&e un cuv=nt prea &are< "=ndesc eu< cură#indu%&i rana de la cap$ u sunt pur i si&plu oblilupt$ N%a& ales eu lupta$ H4eii &%au ales$ Măcar de%ar ti pă&=ntenii cine sunt Hzeii )însă$ Nici nu e încă ti&pul să%i a(le$ ;oate la ti&pul lor$ 0ălaiul se răsuce te$ Parcă i desc9ide oc9ii$ ?l înde&n: Cura>< &e terică) Nu &ai azv=rle ni&eni cu &a"lavaisuri) ? i cură#ă "ura de (u& i &izerii< apoi începe: Piciule< &ă călu"ăresc$ Meserie (aină$ Pro"ra& nor&al$ Nu te cotono"e te ni&eni$ Mspovede ti c=te%o &ielu ea< &ai ciople ti un artizanat$ !aG de posturi ne"re n%ai auzit7 ,uzit< piciulică$ !aG nu%s adevărate$ ?&i adun din ti&p crăpelni#ă i &olan< î&i iau o&oacă pioasă i ba" la >"9eab pe (uri $ ,paren#ele sunt salvate$ !oar nu crezi că &iorlăiala&istică e altceva dec=t aparen#ă7) Nu%i$ !aG nici de tine nu%i) M9&&) leacă de dreptate ai$ Se ridică "e&=nd$ Mare< ne"ru de (u&< cu părul i spr=ncenele p=rlite< poate (i con(ucu un ne"ru bă tina $ Ii i&it "estul$ ca& cazul să ne luă& tălpă i#a$ Sticle#ii locali nu &aiînt=rzia prea &ult$ Nu e cazul să ne înt=lnească la locul cataclis&ului$ Nici să ne pună întrebade care ne ru ină& (oarte: Cu& a#i pătruns în #ara voastră7 ,uzi curiozitate de capso&ani) Cu& pătrund spionii unde au treabă7 Ca spionii< desi"ur$ Mer"e&) decid eu$

N#) nea"ă lipoveanul$ !acă ne văd a(ricanele< ne invită la un dans din buric$ Nu vezi căe ti "ola ca un babJ care (ace recla&ă la pa&per i7 ,re dreptate$ Cu zdren#ele de pe noi< nu inspiră& nici un dra& de încredere$ ,runc o privire în >ur$ Nu&ai ruine$ ,dică< ceea ce a ră&as din (alnica (ir&ă de produse c9i&ice în cane &=nase "9inionul$ @i curiozitatea< ca să (i& cinsti#i$ Un (u& "ros stătuie peste ruinele înc

arz=nde$ ,colo< sub dăr=&ături< trebuie să zacă ni te Hpretenari din Mosad care se crezuserz&ei$ 0ălaiul î&i prinde privirea i se burzuluie te: Nu< 'araine) Foale de &or#i nu port nici cu ordinul Procuraturii) 'ezi altă solu#ie7 Ne piti& cole ica< după "ard$ Cu& pică un ne"rotei< zup) pe el) îl des(ăcă& ca pe un păpu oi$ i sunt &ai deprin i cu c9elicica "oală$ @i dacă%i ne"resă7 ? i trece (urios &=na prin părul ars$ Un (= =it u or i o bună parte din coa&a sa leoniduce de r=pă$ I%a& creat o proble&ă$ ?l las s%o rezolve de unul sin"ur$ u &i%a& adunat bener"ie pentru un &ic salt prin spa#iu$ Sunt curios ca& ce s%ar putea petrece în ca&era noastr9otel$ Idee inspirată de a&icul &eu< în"erul ve"9etor$ @tia iste#ul că n%o să%&i placă ce voCui îi place să vadă ni te trpi pătră#o i< cu (i"uri de bo5eri cate"oria "rea< scocior=nd prin ba"a>ele proprii7 @i încă brutal< nu (in< ca spaii ori contraspaii7 N%a& cu cine paria că tipii lic9idatori$ ,dică< ni te li"9ioane sc=rboase< specializate în supri&ări$ Nici o #=ră de inteli"e bostanii lor$ Nu&ai sc9e&e si&ple< de ucis la co&andă$ Cu treaba asta nu sunt deloc de acorda& bătut dru&ul din Ro&=nia p=nă%n ,(rica de Sud pentru a &ă lăsa ciuruit$ Mă a ez u urel pe un bloc de beton< (ără a pierde contactul vizual cu locul ac#iunii$ Minteresează teribil &odul în care au plani(icat să ne livreze po&pelor (unebre$ Ce%i< piciule7 se alar&ează lipoveanul de starea &ea ri"idă$ ?ntrerup contactul cu asasinii i%l lă&uresc: Ni te băie#i răi ne &iros osetele i alte lucruri inti&e$ Cred că ne%a& ascuns în valize$ Se str=&bă deza&ă"it i ia loc l=n"ă &ine: K tia%s &ul#i i noi sunte& Nln"uri< pliGlulc$ @i ca& dezbrăca#i< lipa$ ,i rezolvat dile&a7 Care7 Cu ne"resa$ (tează cu părere de rău: !acă%i t=nără< o să &ă doară$ ?i u&(lil& cearcea(urile i ne croi& ni te orturi$ 'a (i p(e&eie "oală pe care o voi ne"li>a%o$ !e asta ai o(tat7 N9=) Mă "=ndea& că ar putea pica una bătr=nă$ Mă vezi pe &ine în aluri7 Nu apuc să%i răspund$ Cu vuiet &are< se apropie &a inile po&pierilor$ ?ncă%i bine$ presării$ Ne lun"i& la rasul ierbii< scr= nind din din#i de durere$ @i ru"=ndu%ne în "=nd să ni&eri& pe traseul po&pa ilor$ Ma inile< trei la nu&ăr< trec de noi i pun (r=nă ca& la două sute de &etri$ cupan#iica (urnicile i încep să tra"ă (urtunele$ Foale< opte te lipoveanul laconic$ Cele &ai "rozave< îl aprob eu$ ?n &inte începe să se înc9e"e un plan$ Unul "9idu < de care z=&besc i &ai uit de arsuStudiez scena cu interes$ 2u&ini i penu&bre$ Ca& la cincizeci de po&pieri$ !estui să nu seobserve i&ediat dispari#ia a doi dintre ei$ ?ncep să%i desc=nt după tipic$ ,dică< le i&plantez c

uvi#ă ener"etică în creier i%i diri>ez către zona noastră$ C=nd sunt su(icient de aproape< lestin"erea$ 2e poruncesc să tra"ă un pui de so&n$ 0ălaiul< cu "ura căscată la sca&atorie< a uitaarsuri$ Kla dolo(anuGi%al &eu) decide el i trece "răbit la dezec9iparea po&pierului$ Sc9i&barea la (a#ă ne ia c=teva &inute$ Aainele aspre irită arsurile$ Str=n" din din#i$ @

continui opera#ia$ N%a& c9e( să (iu prins i cu această in(rac#iune în c=rcă: (urt de ru(e$ arsatis(ăcu#i i cu &oralul ridicat de statutul de oa&eni î&brăca#i< o luă& voinice te la picior$!irect către "ardul prin care pătrunseseră &a inile po&pierilor$ ?l depă i& i aruncă& o privirlun"ul străzii$ Nu e o i&a"ine idilică$ Poli#i tii au instalat de>a un bara>$ Se vede că au &irosit ceva$ ri că dau dovadă de zel$ ?ntr%acolo) i%arăt lipoveanului o (undătură cu c=teva căsu#e (oarte coc9ete$ @i dulăii7) protestează el$ Mai bine poli#i tii7 Porne te$ Nu toc&ai convins că presării sunt &ai periculo i dec=t dulăii care 9ă&ăie încur#i$ Se vede de la o po tă că sunt c=ini dresa#i special pentru a asi"ura convie#uirea pa nicdintre albi i ne"ri$ Proprietarii sunt albi$ Un punct în (avoarea noastră$ 2u&ini în toate casele$ Ca la carnaval$ ri ca de Crăciun$ Pă esc ovăielnic< spri>initlipovean$ Loc rolul accidentatului iar el pe%al salvatorului$ Pri&a (i"ură o&enească care ne apîn cale ne treze te (ericirea$ Una adevărată$ un ro cat ca la patruzeci de ani< cu oc9ii albanevinova#i$ ?n pi>a&a< cu c=inele în lesă$ ?n spate se i#e te o (e#i oară de copil speriat$ 69dintr%o oc9ire că e un a(ri aner de ori"ine olandeză i%i &ur&ur c=t &ai corect< în dialect: ,ccident$ Ne prive te cu oarecare tea&ă$ Scoate%#i casca) optesc 0ălaiului$ 2ipoveanul se e5ecută auto&at$ ;ra"e casca de pe cap< î#i ter"e părul blond i (a#aro covană$ Situa#ia se sc9i&bă la 18. de "rade$ Sunte& albi< totu%i în re"ulă$ ,(ri aneruldesc9ide porti#a i ne îndea&nă către "ara>$ !in &ers< îl asi"ur că reveni& rapid$ Scoate &aun Mercedes pricopsit< aproape nou$ Stă în cu&părăn c=teva clipe< apoi întinde 0ălaiul c9eile!upă asta< &ă a>ută să urc în &a ină$ Cu& stau ca& prost cu dialectul a(ri aner< "e& c=t &aconvin"ător$ 2ipoveanul trece la volan< (ace un se&n de adio i de&arează$ ,ltă via#ă pentruec9ipa de spai ro&=ni a>un i în ,(rica nea"ră) Poli#i tii din bara> ne lasă să%i depă i& (ără a sc9i#a un "est$ ,sta toarnă în vinelelipoveanului o doză de opti&is&$ ?ncepe să (luiere înceti or< pe rit&ul unui la"ăr la &odă$ Nn%ai zice că nu&ai cu o oră în ur&ă era în î&bră#i area da&ei de ne"ru$ ?n spatele 9otelului) îi ordon cu$ Ne sp(tl(l& la 9avuz$ Intră& peste ei7 ?ncă nu tiu$ !epinde de Cre&ene$ C9iar< piciule< unde%s nen%tu 2auren#iu i cu pielea ro ie7 Ne%au lăsat în (urnalul ă 0ălaiul continuă rec9izitoriul la adresa lui Cre&ene i al lui CordaJ$ u î&i (rec neuronsă "ăsesc o e5plica#ie$ Cre&ene i indianul trebuiau să cadă la (i5$ Să înc9idă capcana$ ;reabie ise însă pe dos$ Nu apăruseră iar eu i lipoveanul devenise& &o&eală adevărată$ C=t pe cne coacă Ha&icii la (oc &ărun#el$ @i asta încă nu e ni&ic$ Nu si&t deloc c=&pul lui Cre&e,sta &ă în"ri>orează cu adevărat$ Nor&al< ne si&#ea& reciproc de la sute de ilo&etri$ Uneola distan#e &ai &ari$ Ce se petrece7 0ăi#a%i pre"ătită< boierule$

2ipoveanul parcase la &ar"inea 9avuzului$ Ca& prea în lu&ină pentru "ustul &eu$ ?nspate< pe strada lu&inată ca ziua< v=>=ie autoturis&e$ ?n (a#ă< dincolo de ni te bosc9e#i tunartistic< lu&ea se des(ată cu pileală i &uzică$ un local în aer liber$ C=t &ai natural) îi atra" aten#ia lipoveanului< cobor=nd$ Ne spălă& pe (a#ă i pe &=ini cu oc9ii în patru$ Ca 9o#ii$ Să nu ne surprindă cineva$

tersul e o proble&ă$ lăsă& nerezolvată i porni& către intrarea de serviciu$ 2ipoveanul< n(i5ist< o #ine pe%a lui: î&i vine să%i belesc$ Cu& au putut să ne lase7 Nu%i spun ni&ic< să nu%i ridic tensiunea$ Me teresc broscu#a (inu#ă de la intrare$ !ir pasă< căci n%a& nici un obiect ascu#it$ Intră& în 9olul de serviciu< înc9id u a i trec la instr 2ipa< ăia din ca&eră consu&ă carne crudă$ !e ro&=n$ Ce lipsă de "ust) Sau de in(or&are$ !e in(or&are7) ?9î) N%au auzit că unculi#a ro&=nilor în tranzi#ie e otrăvitoare7 Mult venin< bunădispozi#ie< nu&ai pe ici< pe colo$ /ără bancuri) ?i a&or#i& i%i scutură& de in(or&a#ii$ ,ia e< piciule) Cre&ene i CordaJ nu s%au evaporat$ Nici ă tia n%au venit la co&andă tele(onică$ I%ai c9e&at tu7 /a#a lipoveanului< spelbă i cu d=re ne"re< de (unin"ine< văde te concentrare$ ?ncepe priceapă că (il&ele alea cu spioni noroco i sunt si&ple (antezii$ Pipăie instinctiv după tunul săAolsterul este< însă< "ol$ , pierdut pistolul în incendiu$ u&bră de părere de rău se lă#e te pe(i"ura sa$ ,r (i pre(erat să (i ră&as (ără o &=nă$ Prea t=rziu pentru re"rete$ ?i (ac se&n că iau tasupra &ea$ Se scutură înciudat dar î i ocupă postul de &=na a doua$ ?&i acoperă spatele$ ,păs u or clan#a$ Se duce p=nă la (und i u a lunecă u or< ca unsă$ Mă strecor în întu?n cea(ă< si&t răsu(larea lipoveanului$ Nu%l rabdă ini&a să nu participe la Hclari(icarea situaMai (ac un pas< lu&ina izbucne te orbitor< din toate păr#ile deodată$ Insctinctiv< înc9id oc9iaud o bu(nitură$ ?i desc9id la (el de rapid i &ă lipesc de perete$ Cu o bazoo a între oc9i$ Cine &i că e un o& &ort) Nu%&i place lozinca$ Nici accentul celui care o roste te$ Pe &o&ent< "usturile &ele nsunt luate în sea&ă$ Studiez rapid scena$ 2ipoveanul< lat i ne&i cat ca un sac$ 2%au pocnit"=ndesc eu i%&i &ut privirile către cel care &ă so&ase$ /i"ură nouă< nevăzută pe ti&pul saltPricep că a& intrat într%o capcană i &ă strădui să (iu a a cu& scrie în &anualele colare: unindivid social$ !au bine#e: 0ună di&inea#a) S%o crezi tu că%i bună) Personal< n%a& nici un &otiv să n%o cred$ c9iul &eu e5ersat nu&ără illerii i apresitua#ia ca obi nuită$ Mai apuc să zăresc încă un eveni&ent î&bucurător: de"etele 0ălaiului seîncle tează discret$ ,sta însea&nă că e viu< treaz i (ace pe &ortuG în păpu oi$ , teaptă clipa prielnică pentru a ataca$ cazul să răspund: bună$ Aă%9ă%9ă) r=de unul în spatele &eu$ Nu &ă interesează$ 2a &o&ent< analizez situa#ia celor din (a#ă$ !oi "ăli"ani stau pe(otolii< răsturna#i ca ni te bo i$ Cu ar&ele la înde&=nă< însă$ Un altul se încăpă#=nează să spri>ine cu bazoo a în (runte$ IGatru cu lo#i$ calculez eu$ !oi albi i doi ne"ri$ ?i voi trosni lalG(tr(l discri&inare$ ?&i pre"ătesc pal&ele< e5tind u or c=&pul$ Ru"a luptătorilor din Carpa#începe: 4a&ol5e) 'ia#ă i &oarte) /or#a cea Mare) ?n s(=r it< unul dintre cei tolăni#i se îndură să vorbească:

N%ave& prea &ult ti&p la dispozi#ie$ N%ave&< îi (ac eu pe plac$ Cine sunte#i i ce dori#i7 Curiozitate inutilă< o&ule$ Noi sunte& în"eri ne"ri< înso#i& "a peri pe ulti&ul dru&$ dă& a>utorul necesar să%l înt=lnească pe do&nuG dracuG$ Pricep$

/or#a s%a adunat în &ine$ si&t ca pe un i&ens ocean de ener"ie$ Se zbate să rupă&alurile$ #in în (r=u i e5tind c=&pul ener"etic pu#in c=te pu#in$ Mai înt=i< pe direc#ialipoveanului$ ?i servesc o por#ie zdravănă de putere$ !upă aceasta< către tipul cu bazoo a$;re&ură o (rac#iune de secundă< apoi se lasă &oale< către du u&ea$ Cei din (otolii sar ca ar!irect cu pistoalele în &=nă$ Ridic (ul"erător pal&ele$ 5act la ti&p să opresc "loan#ele pornitdin a&ortizor$ Si&t &i carea din spate< &ă răsucesc iB nu (ac ni&ic$ 0a da< (ac$ ,sist laHe5plica#ia 0ălaiului$ 2%a prins pe al patrulea de c9ică< i%a aruncat ar&a i%l pocne te & peste "ură$ Se vede clar că nu %a plăcut scepticis&ul acestuia cu privire la calitatea di&ine#itoc&ai se arată la (erestre$ 0ălaiul si&te că este privit< î i lasă prada i%&i e5plică: ;reG să%nve#e c=nd se #ine &u(a%nc9isă$ /ără z"o&ot< lipa) CinG să%l (acă7 ,sta a pierdut e&isiunea$ Mă întorc către cei doi bo i$ Pe (e#ele lor se cite te re"retul pro(und$ ,u "olitîncărcătoarele (ără (olos$ Mai "9icesc ceva: 9abar n%au cine sunt i ce pot (ace$ 2e e5plic: (ort zadarnic$ ,#i dat peste un soi de &a"ie$ ?ncă nu cred$ Se pre"ătesc să se arunce pe &ine$ 2e spun direct ce "=ndesc< cine sunt<îi c9ea&ăB #in a a c=teva &inute< p=nă ce si&t că sunt pe cale să urle de (rică i neputin#ăiau piuitul i%i (i5ez în (otolii$ N%are rost să%&i pierd vre&ea cu ei$ @tiau de>a &ai &ult dtrebuie$ 2ipoveanul< belicos< cu de"etul pe tră"aciul bazoo ăi recuperate de la partenerul &eu dconversa#ie< &ă secondează ca la carte: un pas în spate i către st=n"a$ 6ata< lipa) Ne spălă&< ne (ace& "i"ea i plecă& pe strasse$ Nu%i întrebi ni&ic7 Nu%i nevoie$ I%ai scocior=t în tărtăcu#e< "9ice te el$ O I%a&$ !ă%i bătaie că va (i cald tare) ?i dă bătaie$ Se aruncă în baie i începe concertul: M=ndra &ea cu oc9i ca &ura @i cu pielea ca păcura$ Se autosu"estionează$ ? i îndreaptă "=ndurile către &area pasiune a vie#ii sale< în scopa uita usturi&ea arsurilor$ u (ac curat în ca&eră$ Str=n" cei patru ileri într%o "ră&adă i leservesc o por#ie de so&n$ !upă asta< dau >os uni(or&aD de po&pier$ Cu c=teva bucă#ele din&ea< bineîn#eles$ ?&i scot trusa &edicală din "eanta de voia> i încep să%&i oblo>esc rănilec=te una< cu &edica&ent i bioener"ia din propriile &=ini$ ?&i surprind (i"ura în o"linda din ca&eră$ ?ncerc să%&i z=&besc a&abil$ Nu de altcevdar la orizont nu se arată nici o (iin#ă cu ast(el de preocupări$ Reu esc să &ă str=&b destul deapro5i&ativ$ !acă >e"osul din o"lindă e călăuza viitorului< însea&nă că lu&ea trece printr%un&o&ent ca& si(ilitic$ Pe bune< c9iar trece$ @i &o&entul nu e deloc &ai bun dec=t l%a& cali,cest "=nd &ă (ace serios$ ?&i re&e&orez spusele lui 4a&ol5e< cuv=nt cu cuv=nt$ Concluzia i&pune de la sine: (ără 9azard$ ;rebuie să%l eli&in din ac#iunile noastre$ 0ălaiul< curat i cu arsurile s=n"er=nde< se arată în u a băii$ Piciule< ce%ai zice de ni te doctori#e7 !octorii ce au7

M=ini prea "rele$ , &ea%i u oară$ /ă%te%ncoa) ?i aplic un strat de spraJ< apoi încep să%l c=rpesc cu plasturi$ ?i stă (oarte bine$ II las îca&eră< să se în#olească i intru în baie să%&i redau aspectul civilizat$ Lo9annesbur"ul nu e c9iar ora ul despre care citise& prin căr#i$ 2a pri&a vedere< pare

destul dc pa uu i dră"u#$ ,lbii nu poartă carabine cu care să v=neze Hpli>no#i iar ne"rilor ndăr=&ă "ardul că sunt discri&ina#i$ !acă &ai sunt$ Ceea ce nu se zăre te nici la &icroscop$ ?naintă& cu "reu prin tra(icul dens$ 0ălaiul< dic9isit în alb i cu o pălărie de pai sub#ire#ine volanul i în>ură în toate li&bile cunoscute$ @tie c=teva li&bi însă repertoriul de în>urătentuzias&a orice >uriu interna#ional$ N%are concurent în ra&ura asta< în>urăturile$ "răbit nu poate zbura peste cei din (a#ă$ u< &ult &ai cal&< î&i sortez in(or&a#iile$ ?ncerc să pun cap tot ce tiu despre &isiunea noastră din ,(rica$ 4adarnic) Partea cea &ai i&portantă< cuadevărat secretă a &isiunii e la Cre&ene$ Cu& să%l "ăsesc c=nd nici &ăcar c=&pul ener"etic este perceptibil7 Parcă a intrat în pă&=nt< "=ndesc eu a&ăr=t$ 0ani ave&< actele sunt relativ îre"ulă< însă nu rezolvă proble&a$ N%a& pe cine contacta în #ară$ Cel &ai &are în (unc#ie adispărut$ Pentru un spion cinstit asta însea&nă alertă &a5i&ă$ Pri&a la dreapta) co&and eu auto&at$ Mi%a& (ăcut sc9i#a dru&ului în cap< creierul i%a însu it pro"ra&ul la (i5$ @i%l res&ili&etru cu &ili&etru< în ciuda (aptului că nu cunosc ora ul$ 0ălaiul virează ca& într%o dun"ă< st=rnind un val de proteste cla5onate$ ?l doare pe el cot de protestatari$ Se în(i"e pe aleea în"ri>ită i reduce viteza să pot observa casele$ Care%i< piciule7 Nu%i răspund$ ?n#ele"e i păstrează viteza$ Nici prea &are< nici prea &ică$ c9ii &escrutează cu aten#ie o vili oară albă ca spu&a laptelui< cu un turnule# acoperit cu #i"lă ro ie$Cineva a uitat o (ereastră desc9isă$ Perdeaua (=l(=ie u or< probabil atinsă de uvi#a de aer a uventilator$ ,& (e telit%o< sintetizez eu situa#ia< (ără a%&i sc9i&ba tonul$ Se&nul de alar&ă< pricepe 0ălaiul situa#ia$ ?nsea&nă că sunte& cu&plit de sin"uri$ Ră&=ne de văzut$ Rezidentul /lorii de ,r"int ar (i trebuit să ne a tepte în (a#a vilei$ Merînainte) ?naintă& c=teva sute de &etri$ Spiritul &eu ră&=ne< însă< pe loc$ Mai precis< ră&=n prea>&a vilei$ Miroase ca un o"ar î&pre>uri&ile$ ?&i (urnizează in(or&a#iile necesare$ Nu%cu& sună dar i &ai pu#in &i%ar plăcea să nu tiu ni&ic$ ?ntoarce) 0ălaiul e5ecută &anevra i &ă aten#ionează: , apărut &a&elucuG: în c=teva cuvinte< îl in(or&ez cu& stă treaba pe uli#a H&a&elucu?l apucă (rea&ătul bine cunoscut$ Continuă să o(eze cu o &=nă$ Cu cealaltă ar&ează pistoluînvele te bazoo a într%un capăt de prelată$ Se pre"ăte te de trosneală$ Mă pre"ătesc i eu$ Nacela i stil$ Mă pre"ătesc după ritualul neconven#ionalilor ro&=ni$ Invoc Marele crotitor i/or#a Universului$ /or#a vie#ii i a &or#ii$ C=nd tra"e& la peronul din (a#a vilei< sunte& "ataorice$ Mai cu sea&ă< de o scăr&ăneală pe cinste$ Mosadul pierde runda$ Pe (a#a bărbatului care ne a teaptă se cite te teroarea< în po(ida (aptului că se străduie z=&bească$ Să tot aibă vreo aizeci de ani$ Mic< c9el< cu un rest de (loace albe în >urul urecCu o &utri#ă nevinovată< de v=nzător de ciocolată$ Aainele albe< u oare< de în îi sunt ca&&ototolite$ , încasat ceva bu&băceală$ ?&i în(i" privirea în oc9ii săi i%i a(lu povestea$ /ără arosti un cuv=nt$ Pentru acoperire< îl salut politicos:

0ine v%a& "ăsit< do&nule Aarison) 0ine a#i venit) &ur&ură el într%o en"leză i&pecabilă$ ;onul lui< însă< spune altceva$ Ceva de (elul: @ter"e#i%o i&ediat) îl în#ele" dar n%a&"=nd s%o ter"$ 2e"ea luptătorilor octo"onari e clară: intri în capcană< îi a(li stăp=nii i%o discu tot cu ei$ Ca& tiu eu cine ne a teaptă dincolo de ziduri$ @i cine ne spionează prin perdele

trase$ Mă pre"ătesc de con(runtare din &ers$ ?ncă nu sunt si"ur că ina&icii n%au p=ndari prinî&pre>uri&i$ 2=n"ă &ine< 0ălaiul #ine bazoo a=n bra#e< ca pe un copil în(ă at în scutece$ Ndec=t o sin"ură încărcătură dar e 9otăr=t s%o (olosească c=t &ai e(icient$ ;ra"i nu&ai la ordinul &eu) îi optesc i%l depă esc pe Aarison$ ?n (a#a u ii< bătr=nul (ace un "est disperat$ Mă tra"e de 9aină i%&i arată de"etul "rosaplecat către pă&=nt$ Se&n de &are pericol< la to#i spaii< din toată lu&ea$ @tiu< îl asi"ur eu z=&bind i desc9id u a$ Pătrund în 9olul răcoros cu c=&pul e5tins< "ata să colec#ionez toate proiectilele din lu& Nu se arată niciunul$ Pe dreapta< două u i$ Pri&a< desc9isă< ne invită să intră&$ ,ici ră&=i) îi poruncesc eu lipoveanului$ Se postează l=n"ă u ă< dezvelind bazoo a$ u înaintez cal&< cu &=inile ridicate$ Reacă Aarison a ră&as în 9ol dar nu%&i (ac proble&e$ Ceea ce ur&ează î&i apar#ine în totalitateProprietar unic i necontestat$ Ca&era "e&e de luptători$ ,&esteca#i$ Clasici i paranor&ali$ ;o#i$ pe picior de războ'ărul I#ic i%a adunat toată lea9ta$ Se vede că nu%i place ce (ace& noi în ,(rica de Sud$ Nicnu%&i place$ @i &ai pu#in î&i place ce%a (ăcut acest 9răpăre# văr în #ara &ea$ ca& ti&pdă& o lec#ie de bună purtare$ Ni&eni nu scoate o vorbă$ Si&t că pe i#icari îi str=n" panto(ii i%i dor &ăselele$ ,staînsea&nă că tiu cine sunt$ @i ce pot (ace$ Mă opresc ca& pe la >u&ătatea ca&erei i întreb: Cine%i e(ul7 Nici un răspuns$ !oar ventilatorul b=z=ie$ 69icesc că au pre"ătit o &ă"ărie i%&i ascutsi&#urile$ !inspre st=n"a si&t o u oară presiune$ Un paranor&al evreu î i încearcă norocul< îsă se străduie$ Probabil< ia ni te bani buni pentru e(ortul său$ Nu se cade să%l las (ără &ălai pvre&e de criză (inanciară$ u sunt e(ul) ;ipul care roste te aceste vorbe a văzut destule în via#a lui$ , dat i a încasat ca& tot ce poate da i încasa în nobila breaslă a spailor i terori tilor$ ?l doare în cot dacă va trăi sau va Un partener a"reabil< carevasăzică$ Nu%i însă e(ul< a a că%i servesc o replică pe &ăsură: Iar eu sunt Auc /inn$ 6olănea& prin prea>&ă< c=nd a& auzit că ni te băie#i răi dinMosad au săv=r it o in(rac#iune "ravă$ Nu te dez&in#i< 'arain$ !e data asta< cel care vorbe te e e(ul co&andoului$ ?l (elicit: /ru&oasă treabă< Mos9e) ,r (i putut da rezultate$ !acă nu era& noi$ Nu te u&(la în pene< 'arain$ Cre&ene i CordaJ sunt la popreai ă$ Intui#ia nu &ă în elase$ Prinsese e5act (irul care ducea către co&andant$ Mă a ez u oun (otoliu< tra" o cutie de coca%cola< o des(ac i o "ust$ ;rată&< Mos9e7 Se a ează i el< a a că îl noi s9ullii &i von Ca& dolo(an pentru &eseria noastră$ ,siaînsea&nă$1 e Jian"ure provenit din politică$ Par iv p=nă în &ăduva oii&%Ioi @i rău c=t încaro"< nu visase& eu să înt=lnesc un co&itet de bine(acere< îl las să ia ini#iativa$ Se (oie te un pe (otoliu< &ă prive te pe toate păr#ile$ Mă cercetează (ără >enă$ 'rea să se convin"ă căH(eno&enul 'arain e (or&at din carne i oase$ Se convin"e i%i dă dru&ul:

2a ur&a ur&ei< e ti un &uritor$ Prin creier î&i (ul"eră s(atul lui 4a&ol5e: Nu te 9azarda< 'arain) Mă stăp=nesc bine icon(ir&: Nici n%a& spus că sunt altceva$ ,i spus%o$ Printr%un o& de%al tău$ Cernescii te%a zu"răvit ca pe un e5traterestru$

scriitor$ /ace ce vrea cu (antezia lui$ /ace ce%i spui tu$ !ezin(or&ează diabolic$ Mersi de apreciere) N%ai pentru ce$ Nu trată&$ Ludecă& i lic9idă&$ ,sta e &eseria noastră$ !irect la obiect$ Ca& prea si"ur de sine< însă$ ,sta o să%l coste cu&plit$ Probabil< via# ulti&a rundă< 'arain$ ?nc9eie& socotelile$ Nu ne &ai per&ite& pa"ube$ Pe ce parie& c%o pierde#i7 Mă să"etează cu oc9ii venino i$ ,r vrea să &ă vadă dăr=&at i speriat$ Ni&eni dinnea&ul său nu va avea această satis(ac#ie$ I%o spun direct i asta nu%i place$ ?&i a&inte te ,i uitat de Cre&ene i CordaJ7 ,i uitat de ulti&a "aură pe care v%a& dat%o7 Replica &ea îl alertează$ Se ridică brusc< plecă către (undul sălii i începe să vorbească"răbit la un tele(on celular$ Caceal&aua a prins$ vreul crede că a&icii &ei s%au lăsat prin i un plan$ ,ceastă variantă le va (ace părul cre# i &intea d=&buri$ Privesc nevinovat i z=&bitcălăii care ar (i trebuit să &ă tri&ită pe cealaltă lu&e$ ;o#i< încrunta#i< de parcă i%a (i tăiat pri&ă$ Pe cinstite< nu le%a& (ăcut ni&ic personal$ Con(or& celor< stabilite de ze"etini< le%dăr=&at siste&ul de &anipulare &istică$ N%au dec=t să trăiască c=t po(tesc i cu& po(tesc$ !le"ea vie#ii planetare< însă$ 0ossul se întoarce oleacă &ai lini tit$ ?ncearcă i el o lovitură: ,i &ers la cacial&a< 'arain$ : 5act) Iar tu< băiet de tept< te%ai prins$ ?n"9ite "ălu ca i%o &estecă îndelun"$ C=nd a& spus adevărul i c=nd a& &in#it7 ,stdile&a lui$ las să i%o rezolve< de i sunt si"ur că nu%i va da de capăt$ u (ac altceva< &uinteli"ent$ Mă concentrez pe bilu#a lui$ ,colo< în creierul său< se a(lă scris locul în care suntascun i Cre&ene i CordaJ$ Mă în(i" în el ca în plastilină$ /ur (ără re#inere$ Paranor&alii &ă

i se reped în >urul &eu$ Procedura lor obi nuită: în cerc< să% i unească c=&purile bio%ener"eticoin(or&ative$ Nu le dau nici o aten#ie$ Continui să s(redelesc în creierul lui Mos9e ca&ă prive te stupe(iat$ 6ăsesc ce%&i trebuie i &ă retra" cu o &utră de o& nevinovat: Ca& nevrico i (lăcăii tăi< Mos9e$ /ără prostii< 'arain) ,i (ăcut tu ceva) Fi%a& citit in(or&a#iile din creier$ Cea &ai bună &inciună e un adevăr incredibil$ vreul începe să r=dă în &od natural$ si"ur că ni&eni nu%i poate u&bla la cutiu#a cu "=nduri$ u a& altă părere dar nu%l contrazic$&ai zică cineva că securi tii ro&=ni sc opun libertă#ii de credin#ă i con tiin#ă) Se opre te d(ace se&n paranor&alilor să se retra"ă$ 2=n"ă el ră&=ne nu&ai tipul care se prezentase e($ Ndeloc prost$ Mă studiază la &ili&etru$ Nici nu% i ascunde suspiciunea: 'arain< e ti un tip periculos$ Nu cred ni&ic din ce aud i văd) ,re dreptate dar cine să%l asculte7 un iller clasic$ Instinctul său de luptător 9=r it 1%avertizat dar nu e în stare să scoată proba$ Nu%l va crede ni&eni că a si&#it altceva dec=t se v

i se aude$ ?l privesc cu si&patie adevărată i%l avertizezO î&i pare rău pentru tine$ ?n altă lalte le"i< a& (i (ost prieteni$

@e(ul co&andoului îl prive te ur=t$ Interven#ia sa nu i%a plăcut$ !upă asta< se întoarccătre &ine: Ludecata< 'arain) Sunte#i obseda#i$ Cine v î&puuGinlril sii >udeca#i o&enirea7 ;u nu e ti o&enirea< 'arain$ Fi$1 spus Aai&ovici că nu vo& renun#a la i&punerea

siste&ului nostru) /olose te la ceva7 Cască oc9ii c=t cepele$ Nu% i pusese niciodată întrebarea$ Pur i si&plu (usese îndoctrinat să i&pună un siste& &istic încropit de ni te pri&itivi$, a< să de&onstreze ce &are sculă e Israel$ Mos9e< siste&ul e prost$ Provoacă su(erin#ă unei &ari păr#i din o&enire$ Inclusiv vouCei din spa#iu au decis să%l distru"ă$ Pove ti< 'arain) 5tratere trii nu e5istă$ I%a& inventat noi$ Sunte& sin"uri pe o planela capătul Universului$ Ca să vezi) @i să crezi< 'arain) l c9iar crede că e5tratere trii nu e5istă$ Că lu&ea noastră e do&inată de un siste& de&anipulare per(ect< cuprins în &istica ebraică$ u tac< el r=n>e te s(idător: Pira&ida reli"iilor< 'arain$ Controlă& &ai &ult de >u&ătate de lu&e$ @i o vo& controtoată$ Serios7 Mai încape vorbă7 4eii no tri sunt adora#i de voi$ căci Cristosul vostru era evreu i seînc9ina la ei$ Nu &ă crezi7) ;e cred dar eu nu sunt cre tin$ Nici &usul&an$ N%a& intrat în >oc$ ;e cre tină& noi< 'arain) @i te c9e&ă& la >udecată$ Noi >udecă&) ,i bubi#ă la scă(=rlie< a&ice) 0ălaiul intervenise$ Nu%l răbdase ini&a să nu participe< înaintează alene< printre irurluptători evrei$ Cu bazoo a "ata de tra"ere$ Pare satis(ăcut de rol$ Mă răstorn în (otoliu< aprin#i"ară i &ă pre"ătesc să ur&ăresc s9o %ul$ Marea con(runtare dintre două (iloso(ii contrare$ Cine%i ani&alul ăsta7 vrea să tie Mos9e$ ,(lă i&ediat răspunsul: ,ni&al e (iul lui doa&na &ă%ta$ Iar dacă (unc#iona siste&ul vostru< a>un"ea#i i voi ona#iune (ericită$ 'ă toacă ciu9apii &ărunt i vă (ac pila($ Con(or& pira&idei reli"iilor< vă suntsubordona#i$ ,i ar"u&ente contra7 N%are$ 2a &o&ent< Mos9e studiază sin"urul e5e&plar de lipovean pe care doa&na soa1%a scos în cale$ Se vede de la o po tă că nu%i place$ Nici nu 1%a luat în calcul$ 0ălaiul seco&portă &a"ni(ic$ ?&i de&onstrează că a ur&ărit into5icarea in(or&ativă practicată (inu# de&ine: 'araine< dă%le "las lui Cre&ene i CordaJ că înc9ide& prăvălia) Să iasă din "ăuri< să% >udecă& noi pe &an"osi#ii ă tia) ,i scăpat poru&belul< constată Mos9e cu satis(ac#ie$ Care7 se arată lipoveanul nedu&erit$ Loacă tare 0ălaiul$ /ace pe prostul &ai ceva dec=t un prost$ Mos9e străluce te de (ericică a a(lat răspuns la dile&ă$ Răspunsul i adevărul sunt total di(erite dar se (ace să%i stric bucîl las în visele sale$ Curios cu& va >udeca c=ta &ai 9uidu&a de lipovean$ 2uptătorii evrei se rearan>ează$ cupă pozi#ii de tra"ere în >urul nostru$ ?n#ele" pe datnu &ai e loc de "lu&ă$ C9iar au pri&it ordin de la rabinii lor să ne toace &ărunt$ !ă& un proste5e&plu$ Nu respectă& &iturile cu care au aiurit o&enirea ti&p de secole$ ,r (i pre(erat să (i&

ni te pri&itivi< cu &ani(estări directe anti%evreie ti$ Să ne poată acuza de orice altceva dec=nerecunoa terea &a"iei se&antice i si&bolice$ !evin serios i%i dau tirea cea &are: Mos9e< dra&ul de noroc pe care l%ai avut s%a dus de r=pă$ Noi a& pri&it &isiunea sădistru"e& rădăcina otrăvită din care izvorau reli"iile$ 'oi< cine7 @i de la cine7

Noi< octo"onarii ro&=ni$ !e la e5tratere trii din constela#ia 4e"etina$ Nu e5istă o ast(el de constela#ie în întrea"a s(eră cerească) 5istă$ dincolo de zenit$ Iar e5tratere trii sunt pe teritoriul nostru$ 'ia#a i reli"ia sunt una< 'arain) ,sta n%o tiu e5tratere trii7 'ia#a< sănătatea i lerieiie$ i ii$ iii nevoie de reli"ii< Mos9e) , sunat ceasul reli"iilor$Censul de adio$ Prea te bucuri< 'arain) îiu(l nu iu a& spus ulti&ul cuv=nt$ Noi< ale ii lui Qa9 e< vo&ino#(le& lu&ea) @ti& cu& s%o do&ină&$ N%a& avut i&presia dar poate a& >#re it$ ?l iau eu peste picior$ Nu e ni&ic de r=s< 'arain$ Sunte& unicii de#inători ai &ecanis&ului de &anipulare alu&ii prin cuv=nt i si&bol$ ,#i (ost< pun eu adevărul la locul lui$ dată cu apari#ia co&puterelor< l%au a(lat prea &Reli"ia s%a desprins de via#ă$ /ace#i bor cu ea) Nu cred să iasă ceva consu&abil$ Mos9e s%a enervat vizibil$ M%ar lic9ida pe loc$ ,re< însă< alte ordine$ ;rebuie să ne >după le"ea lui Iuda i%a lui Ia9u$ Să ne conda&ne ritualic< ca ni te dăr=&ători de &ituri relice sunte&$ I%a& stricat cea &ai teribilă &ustărie de la acest s(=r it de secol i &ileniu$ Se venu e prea si"ur de el$ Nici de (inalul discu#iei$ 0ălaiul s%a a ezat în spatele &eu< cu bazoo a ar&ată< "ata de tra"ere$ ?l si&t &ul#u&ispravă$ /ericit că nu l%a& ad&onestat pentru interven#ia sa$ ?l las să% i &estece (ericirea în(i" din nou în Mos9e: Ce zici de ur&ătorul &ileniu< evreule7 ,l nostru e) ,& concentrat toată &istica pă&=nteană$ Ni&ic nu ne%a scăpat$ 0a da< v%a scăpat ceea ce e &ai i&portant: via#a$ 'ia#a se va supune reli"iei) Noi a& croit cuvintele potrivite pentru asta) @i%a#i a>uns de r=sul lu&ii< co&pletează 0ălaiul$ Nu vede#i că via#a evoluează dupăre"uli dec=t cele i&a"inate de voi7 0unul si&# co&un al lipoveanului îl descu&păne te$ Pentru o clipă< nu&ai$ Se av=ntănou: 2eul din Ludeea va stăp=ni lu&ea) @i%o va ter"e de &uci) co&pletează 0ălaiul$ Sau< îi va #ine #ucalul$ Sunt "ata să se ia de păr$ cazul să intervin$ ,& i cu ce$ ,& studiat pe îndelete toateînsăilările reli"ioase pe care% i spri>ină sălbaticii preten#iile de do&inare a lu&ii viitoare: Mos9e< n%ai auzit de 2eul din Carpa#i7 /ic#iune) Continui ca i cu& n%a (i auzit: 2%a& avertizat pe Aai&ovici că ve#i tre&ura de (rica 2eului din Carpa#i$ @i de%a &care%l stăp=ne te$ /ără &isticis&e< 'arain) Reli"ia e un siste& de &anipulare psi9ică$ Nici n%a& sus#inut altceva$ @tiin#a e ar&a cu care a& pătruns dincolo de siste&ul vos!incolo de i&perativul trebuie< &ust< nada$ ,& c= ti"at via#a i libertatea nea&ului &eu<ro&=nesc$ 'oi< însă< vă încăpă#=na#i să nu recunoa te#i realitatea universală$

Universu%i departe< 'arain$ Noi stăp=ni& cele apte ceruri$ @ti& &ecanis&ul de&anipulare a &in#ilor$ 'a5) Cerul i Universul sunt totuna< Mos9e$ Nu e5istă &ai &ulte ceruri$ Iar Lupiter nudo&ină siste&ul nostru solar$ Nici nu vă ocrote te$ Nu pute#i (i totul$

Cască "uri#a (ru&os< ca la dentist$ Nu se a tepta să cunosc i &ec9eria asta$ ,t=tea &de &istici s%au străduit să inventeze capcane psi î&potriva oa&enilor de tiin#ă) @i< ce să ve2a >udecata de apoi a reli"iilor< vine un #u"ulan din Carpa#i i%#i spune că to#i &a"ii i%aude"eaba ti&pul$ Că n%au (ăcut ni&ic bun pentru o&enire< (apt pentiu care trebuie să (ie os=ndSe ridică (urios: Pe probate< 'arain) Nu &ai ave& ni&ic de pierdut$ Mai ave#i< replică 0ălaiul cal&$ 'ă propun să pierde#i către &ine) Cu tine nu discut) G;e la el ce s%a supărat) @i eu< cre tin &ilos< care voia& să%i u urez de ni te "olo"ănu%i piardă la al#ii$ Nu%l ba"ă în sea&ă pe lipovean$ Se pro#ăpe te în (a#ă &ea: Un &are spectacol reli"ios e pe cale de aplicare$ Cre tinii din toată lu&ea vor să serbezdouă &ii de ani de la apari#ia lui Isus Cristos$ @i7 ;e deran>ează cu ceva7 2ibertatea de con tiin#ă e "arantată$ 'a (i spectacolul nostru$ Căci Isus Cristos s%a ru"at în te&plu< Iu zeii no tri , ulii din I&alt$ nu din evan"9elii$ 2%a invocat pe li$ @i ce%i cu asta7 Nepăsarea &ea îi ridic(l presiuni$1 Se duce de r=pă tot cere&onialul de >udecată a celodoi pă"=ni din Carpa#i$ Mos9e se opre te în (a#a &ea i &i aruncă în obraz: Cine se înc9ină lui Cristos se înc9ină i zeilor cărora s%a înc9inat el) Poate că nu%i a a< îl întăr=t eu$ !ar cu& e< 'araine7 ?i ard o pasă a a cu& &erită$ ?l ridic prin aer< p=nă la tavan i%l scutur de c=teva ori$(ără să%l atin"$ Nu&ai din priviri$ 6eala#ii lui se retra" în"rozi#i$ 6ata să descarce ar&ele$ Cu&in#ei) le poruncesc eu c=t &ai persuasiv i le cobor e(ul în locul din care îl săltase , a< Mos9e) /apta< sălbaticule) Noi sunte& oa&enii (aptelor$ ;oate si&bolurile icuvintele luate la un loc nu pot (ace o (aptă$ ,sta poate să priceapă i o &inte de bovină<înc9inătoare la tauri7 Se str=&bă de (urie dar tace$ ,runcă o privire în >urul său i în#ele"e că oa&enii (aptelonu "lu&esc$ Mica sa oaste e ca& toropită de desc=ntecul &eu$ S%a prăpădit (ru&use#e de >udecată$ 0ălaiul îi sare în a>utor: ,i nevoie de ni te cenu ă7 Cenu ă7 întreabă evreul auto&at$ Pentru pus în cap< în se&n de pocăin#ă$ Rabinii or să te >upoaie de viu$ ,i scăpat pă"=ndin capcană$ Fi%a e uat >udecata$ ,i ruinat &unca a zeci de "enera#ii de urlători la stele i la Mos9e e ro u de (urie$ Nu &ă &ai interesează$ rdinul a (ost e5ecutat$ ,& studiatcapacana Mosadului din ,(rica de Sud$ I%a& a(lat stăp=nii$ 2e%a& a(lat inten#iile$ Pot raporlini tit ca& ce vor (ace la spectacolul din anul ...$ !esi"ur< dacă le per&it e5tratere trii să%(acă de cap$ Ceea ce nu e credibil$ Mă pre"ătesc de retra"ere pa nică$ /ără a ucide un sin"urevreu$ 2as arabilor această plăcere$ u n%a& ni&ic de î&păr#it cu ei$ Nici nea&ul &eu< ro&nu &ai are ni&ic în co&un cu sălbăticia ebraico%babiloniană$ ?l avertizez:

Noi plecă&< Mos9e) !acă te pune dracul să încerci ceva< ab#ine%te c=t po#i) @i dacăB !acă încerci ceva< vei pă#i ceea ce &eri#i$ Nici zeii tăi nu te vor scăpa de &=nia noastr Ne%a& săturat de voi ca de &ere pădure#e$ un siste& care (unc#ionează de &ai &ult de două &ii de ani$

, (unc#ionat) pun eu ordine în situa#ie$ Nu &ai (unc#ionează$ Nici nu va &ai (unc#iona,puca#i%vă de altceva) Pă esc printre luptătorii evrei i &ă îndrept către ie ire$ 0ălaiul &er"e de%a%ndăratelede"etul pe tră"aciul bazoo ăi$ !acă scapă proiectilul< dăr=&ă tavanul în capul lor$ ,cest adevăr(ace pe evrei cu&in#i ca ni te &ielu ei$ ,>un i în u ă< lipoveanul &ă roa"ă (ru&os: 'araine< pe su(letul &eu de ro&=n< a& o &=ncări&e la de"etB 2asă%i în via#ă) Să% i pri&ească pedeapsa de la 'ia#a pe care au vrut s%o sc9ilodeasc Aarison e tot în 9ol$ Stă pe un taburet i tre&ură$ ?l salt i%i (ac se&n că va &er"e cu Nu scoate nici un sunet dar ni se alătură$ ,>un"e& (ără incidente la &a ină< o desc9ide& i pătrunde& în ea$ Perdelele de la vilă tre&ură discret$ Sunte& privi#i$ Cu &ultă ură< bănuiesc;reaba lor) Cine ură te se otrăve te cu produsele ne"ative ale propriului su(let$ Ce le%a putut (ăta &intea) co&entează 0ălaiul$ Că sunte& evrei prin înc9inarea la IsusCristos7) Nici &ăcar nu e o teorie nouă< replic eu absent$ Ce%i cu tine< piciule7 se alar&ează lipoveanul de ton$ Ni&ic deosebit< lipa$ Mă (ră&=ntă un "=nd: !e ce în ,(rica de Sud7 ,9a) îi cade lui (isa$ !e ce a& venit toc&ai aici7 Nen%tu 2auren#iu nu #i%a optit ni&ic Ca niciodată< ni&ic$ Prea &ul#i &osadi tii prin prea>&ă< nu7 N%a pune &=na în (oc că (esebi tii sunt absen#i$ Ceva ur=t i trist e în derulare< 0ăl ,sta a& si&#it%o i ou 9 i &ii plivii cu st=n"ul de la început$ Mda) pre te la o ponip, #i 9plinul1 Aarison s%a (ăcut &ic pe niuie9iGt tlln puie$ /u cu"et ca& cu& au (ăcut adversarii plaIMlulul ne tiutor de situa#ie< o(ează cu oc9ii după o po&pă de 9rnE$ In, P(lrcin ni te turi tnevinova#i$ Spionii< însă< nu (ac luiis& Niciodată$ Nici &ăcar în luna de &iere$ D încotro< piciule7 Către !urban$ ;ra"i la &are7 Mai si"ur< 0ălaiule$ ;reaba de aici nu%&i place$ Si"ur$ Cre&ene i CordaJ nu sunt ni te papă%lapte$ Nu dispăreau ca (u&ul$ 6=nde ti i%#i (ace bine< lipa$ 6=ndesc< a a"reat el$ @i te întreb cinstit$ Ce7 Ce se înt=&plă7 Cine sunt i ce vor7 Nu tiu< lipa$ !eoca&dată< nu tiu$ !esc=ntători7 Poate$ ?n orice caz< oa&eni ca noi$ !e unde au răsărit7 !in trecut$ Cu c=teva &ii de ani în ur&ă< pe acest teritoriu a e5istat o civiliza#ieco&parabilă cu a noastră$ Poate< &ai dezvoltată$ 'eni#i din spa#iu7 Probabil$

@i cu& au a>uns în copaci7 Cu& o să a>un"e& i noi< dacă lăsă& pri&itivii să ne conducă$ Nici c9iar a a) /oarte probabil< a a s%a înt=&plat$ ?n orice caz< vo& vedea$ , pre(era să tiu că l%ai &irosit pe Cre&ene$

?ncă nu%i ti&pul$ C=nd vo& a>un"e în prea>&a &un#ilor$ ?nsea&nă că tii unde%i$ @tiu unde%i dar nu tiu ce ne a teaptă acolo$ ceva ne&aiînt=lnit de &ine$ Ceva la ca& avut acces &ai devre&e$ @i (oarte periculos$ Ce nu%i periculos pe lu&ea asta7 (iloso(ează 0ălaiul$ 'ezi o &=ndră ca un în"er< teîncu&e#i i în (aci SI!,$ Pă e ti a"ale pe trotuar< î#i cade o cără&idă în capB Cunosc placa$ Sc9i&b%o< lipa) 'oia& să te înveselesc$ Prea te%ai a(undat în "=nduri$ !oar nu te%ai speriat de &osadi i s%au speriat de &ine$ ,u pierdut i ulti&a rundă$ Nu cred să ne &ai iasă în cale$ ,tunci7 2ipoveanul se străduie să &en#ină conversa#ia$ Nu nu&ai din polite#e$ Nici din plictise?l (ră&=ntă senti&entul unui pericol nede(init$ Ca i pe &ine$ Povestea în care evoluă& nu paaibă nici cap< nici coadă$ ,& intrat în ea (ără un &ini& de in(or&a#ii$ Contrar oricărei obi nu Nu%l în#elesese& pe Cre&ene dar nu ripostase&$ /usese de a>uns să invoce ordinul lui 4a&ol,cu&< însă< &ă (ră&=nt$ N%a& in(or&a#iile care &i%ar (i per&is să văd ansa&blul proble&/ără să cuno ti ansa&blul< nu po#i >udeca partea$ 0ălaiul &ă lasă în apele &ele$ Pe nesi&#ite< &ă a(und într%un so&n scurt$ ?&i dau seacă dor& i visez< însă$ ,sta însea&nă că în"erul ve"9etor e la post i% i (ace &eseria$ Mă văo casă necunoscută< ridicată pe o colină$ Interiorul< ca& rudi&entar< nu &ă indispune$ Mă cu&ă înveselesc cu o cer"ă &i#oasă i aspră$ ,ceasta< însă< alunecă &ereu$ Mă lasă dez"olit$!eodată< si&t &=inile ei$ ,le so#iei &ele< plecată din lu&ea noastră< de &ult ti&p$ Mă răsuceo privesc$ Se (ere te i &ă acoperă$ Cer"a lunecă din nou< ea &ă învele te cu aceea i "ri>ă$ Car&ela) optesc eu i &ă trezesc$ 0ălaiul &ă prive te curios$ ?nsea&nă că a auzit$ bine să tie: ,& visat%o$ ,& auzit< piciule$ N%ai visat%o de&ult7 !e&ult$ ?nsea&nă că e un se&n$ 69ice te ce vrea să%#i spună) /ără de%astea) /iccare o& în pui nit un cod de vise$ u nu &i l%a& (or&at$ N a&nevoit,iluo oilie in(or&a#ie din viitor$ ,tunci< adu) Nu pute& &er"e orbt ic asta e treaba &ea$ ;u condu) Sălbatica ?ncle tare$ !esc9ide "ura să &ai spună ceva dai se i aE"=nde te$ ,pasă pedala de accelera#ie<depă e te c=teva &a ini< apoi întoarce capul spre &ine să continue conversa#ia$ I u$1111 înoc9ii< să%l (ac să în#elea"ă că a& nevoie de lini te$ Prin (a#a oc9ilor< î&i >oacă i&a"inea deso#ii$ /ace acela i "est$ Mereu i &ereu$ Mă învele te$ Renun# să &ai (ac e(orturi de a în#el Seara ne "ăse te pe terasa unui restaurant din !urban$ Ceva &ai lini ti#i$ ?n ti&p cetraversa& provincia Natal< percepuse& c=&pul ener"etic al co&andantului cto"onului$ Nu(oarte puternic$ Su(icient să în#ele" că era în via#ă i lucid$ N%a& îndrăznit să sc9i&b &esa>el$ ,vertis&entul lui 4a&ol5e &ă (ăcuse (oarte prevăzător$ Nu nu&ai avertis&entul$ ?n prea>&lui Cre&ene si&#ise& o sursă de ener"ie neobi nuit de &are$ Nu%i cuno tea& ori"inea$ ;eor pe planeta noastră nu puteau e5ista &uritori cu (or#e superioare nouă$ P=nă la &o&ent< acesta

(usese adevărul$ !e unde i cu& apăruse acea sursă< capabilă să%l învin"ă pe Cre&ene7 Cu&trebuia abordată pentru a (i supusă (or#ei noastre< /or#ei 'ie#ii7 Ca& asta cu"et eu< privind cu la valurile ceanului Indian$ Ce%a &ai pleca aiurea< (ără #intă) Nu&ai a a< să si&t libertatcare nu&ai oa&enii &ării o pot "usta în întrea"a ei splendoare$ Nu se poate< însă$ Misiuneacontinuă< sub co&anda &ea$ , teptă& întăriri de la reziden#a din Cape ;o n$ Sper să (ie (ăcut

din alt aluat dec=t Aarison$ Pe linie in(or&ativă< nu a& ce%i repro a o&ule#ului din Lo9annesbur"$ spionul per( Nu bate la oc9i i prinde in(or&a#iile din v=nt$ Nu%i (ăcut însă pentru ac#iuni operative$ Se clar că persoanele care l%au selec#ionat n%au bănuit că< într%o zi< va avea nevoie i de &unerviloace dure de apărare$ !e apărare &ăcar< dacă nu de atac$ Pri&a capcană în ccăzuse 1%a speriat pe Aarison destul de zdravăn$ Nu&ai e(orturile reunite< ale &ele i ale0ălaiului< l%au adus Ia linia de plutire$ Pe &o&ent< pare î&păcat cu soarta sa$ ,scultă cu intetără eniile povestite de lipovean< îl soarbe din oc9i ca pe un zeu$ ?i place stilul liber< bărbătecare 0ălaiul ac#ionează i vorbi u Silicei i &ie î&i place$ Cu toate că 0ălaiul &i%a (ăcut &a boroboa#e pe ti&pul unor ac#iuni serioase< nu l%a lăsa sin"ui în nici o ocazie$ Ne co&pletă& per(ect$ ?&preună cu Cerncscu< lor&ă& o întrea"ă unitate de analiză< sinteză< in(or&are idezin(or&are$ /iecare posedă ceea ce%i lipse te celuilalt$ Prin (a#a noastră de(ilează turiste de #oale nea&urile$ !ezbrăcate c=t trebuie pentru a%l(ace pe lipovean să duduie ca o loco&otivă cu abur$ ? i lin"e buzele precu& &otanii pleca#i laaventuri pe acoperi uri$ @i% i (ace planuri tainice pentru noaptea ce se lasă încet$ ?l las să vMăcar cu at=t să se alea"ă$ Căci noaptea se pro(ilează cu&plit de s=n"eroasă$ Si&t &irosuls=n"elui proaspăt i acest presenti&ent nu &ă în eală$ !in această cauză sunt at=t de tăcut i d"=nditor$ Nu te 9azarda< 'arain) e porunca care nu%&i iese din cap$ Nu trebuie să &ă 9azarde Către opt seara< ni se alătură rezidentul de Cape ;o n$ un &etis în care po#i "9ici s=n9indus i european$ ,re oc9ii căprui< inteli"en#i< i o privire desc9isă$ C=nd î&i arată se&nu4enadirt< &ă ridic i%1 î&bră#i ez$ ?ncă unul care a trecut prin Muntele ,lbastru$ ,ici &i se spune Cenda< se prezintă el$ ?i (ac cuno tin#ă cu ceilal#i doi< apoi îl întreb: Cu& &%ai recunoscut7 !upă c=&pul ener"etico%in(or&ativ$ ;e%a& si&#it de la c=#iva ilo&etri$ Po#i citi c=&pul7 Pot recunoa te orice o& care a trecut prin Muntele ,lbastru$ ,&prenta lui 4enadirt nu poate (i tearsă$ ;e poartă prin via#ă ca un pro"ra&$ Nici c9iar a a) Soarta a ră&as înG&=inile Celui in(init i invizibil$ !e acord$ 4enadirt e &uritor< !u&nezeu< etern$ !e ce &%a#i c9e&at în "rabă7 ,& avut un con(lict cu Mosadul$ Nu în#ele"e& ce caută aici$ Nici de ce ne%au atras peacest teritoriu$ /a#a i se întunecă vizibil$ ;ra"e cea ca de ca(ea &ai aproape< "ustă din ea< aprinde o#i"ară$ c9ii i s%au în"ustat ca la ti"rii care se pre"ătesc de atac$ 6=nde te intens la ceva$ ?lî&boldesc: @tii ceva7 Nu &i%ai spus tot$ Nu$ Mai trebuie să tii că doi oa&eni de%ai no tri sunt prizonieri în Mun#ii Scorpiei$ din ei e co&andantul$ Cre&ene7 Cre&ene$

Nu &ai "=nde te$ Clocote te de "=nduri$ ?ncerc să i le citesc dar sunt &ult prea repezi/ul"eră în toate păr#ile$ Ma>oritatea nu%&i plac deloc$ Sunt din teritoriul pe care%l visez alb curat: &istica$ Se (ră&=ntă un ti&p< (ără ca noi să spune& un cuv=nt$ ?n (ine< scoate port&o

i tra"e din el o 9artă î&păturită cu "ri>ă$ întinde în (a#a &ea$ 4ona care ne interesează e traîn detaliu$

Unde7 69icesc că vrea să tie unde a& localizat te&ni#a$ ?i arăt cu v=r(ul pi5ului: ,ici$ Se încruntă i (luieră printre din#i$ Nu spune însă ni&ic$ cazul să ne clari(ică&: Cenda< tiu că e ceva (oarte "rav$ Si&t adierea &or#ii$ Nu tiu ce poate (i$ Nici eu< 'arain$ Nici un o& între" la &inte nu &er"e de bună voie acolo$ Ne"ri bantuspun că e un teritoriu &a"ic$ Prostii) , a "=ndea& i eu$ 4ona a (ost însă prospectată intens de ru i i de a&ericani$ C=nd7 ?n ulti&ii zece ani$ /iecare parte a ac#ionat separat$ Nu tiu ce căutau$ Nici ce%au "ăs @i evreii7 vreii au c=teva &ine în zonă$ Nu de acu&$ !e (oarte &ul#i ani$ Mda$ ;rebuie să a>un"e& acolo) ;ace c=teva &inute$ Mestecă in(or&a#iile$ ?n (ine< a"rează: ;rebuie dar cu&7 !upă se&nalele lui Cre&ene$ Nici un &uritor nu%l putea înlăn#ui pe Cre&ene$ ,sta &ă pune p T>(uuliiil SGiiitiln M in, înspăi&=ntă teribil$ Nici eu nu trăiesi &oiiieuli iAiii$ ue< Cenda$ /ără să a>un"e& acolo< nu vo& n#clep t Nici nu vo& putea (ace ni&ic pentru Cre&ene$ Sin"uri7 Cu cine altcineva7 Stă în cu&pănă c=teva clipe< apoi sc 9otără te: 'arain< &=ine iau doi oa&eni dc%ni &ei i &er"e&$ Mer"e& în noaptea asta) Se&nalul lui Ci ci nene e (oarte slab$ rănit "rav$ Se &ai (ră&=ntă c=teva &inute$ ?n (ine< scoate pe &asă a ii: M%a interesat zona$ 0ă tina ii spun că acolo< în ad=ncuri< locuiesc zeii ne"ri$ !in c=nc=nd< ies la supra(a#ă i privesc Cerul$ 2e"endă pri&itivă sau astrală7 6reu de spus$ N%a& putut pătrunde p=nă la Piscul Scorpiei$ 6ărzile co&paniei &iniereinterzic accesul oricărei persoane$ , cui e co&pania7 Proprietate anoni&ă$ Mul#i lideri evrei$ ?#i spune ceva7 ?&i spune su(icient$ Ru ii cu& au pătruns7 Cu aprobare$ @i a&ericanii< la (el$ Interesant) /oarte interesant) Mer"e&) 0ălaiul se ridică pri&ul$ N%a scos o vorbă$ ,sta însea&nă că a în#eles e5act situa#ia:Cre&ene are nevoie ur"entă de noi$ Urc în &a ina lui Cenda i porni&< ur&a#i îndeaproape de 0ălai i Aarison$ Intră& cu&a inile în bazar i< pre# de >u&ătate de oră< le u&ple& cu cele de trebuin#ă$ Aaine adecvaec9ipa&ent de &unte$ ,t=t c=t pute& "ăsi la co&ercian#ii &ărun#i< din prăvăliile bazarului$ !

a& apela la un &a"azin de specialitate< a& (i lua#i la oc9i$ Mun#ii Scorpiei nu prezintă interedeosebit pentru alpini ti$ 2a zece (ără un s(ert< părăsi& ora ul pe direc#ia vest$ !irect către &un#i$ ?n aceea i(or&a#ie$ Podi ul lu&inat de 2ună dă un aspect lu"ubru #inutului prin care trece&$ ;ăcere i&ister pretutindeni$ , a &i se pare &ie$ Cenda conduce atent< deloc e&o#ionat$ , &ai trăit as

de &o&ente< ale nop#ilor a(ricane$ ti&pul să ne lă&uri& i în privin#a &isticii descoperite &ine: Canda< te te&i de spirite i du9uri7 !e zei7 N%a spune< 'arain$ ,ici ave& de a (ace cu altceva$ (icial< nu s%a spus i nu s%a scris ni&ic7 Ni&ic o(icial$ !oar zvonuri ale bă tina ilor$ Ca& c=t de vec9i în ti&p7 Nu &%au interesat$ u trăiesc din co&er#ul cu ,sia$ Călătoresc &ult$ ,i venit totu i p=nă aici$ 'eri(ic (iecare in(or&a#ie stranie$ ;u nu (aci la (el7 /ac$ 4enadirt tie de acest loc7 Nu i%a& putut (urniza nici o in(or&a#ie veri(icată$ 2e"endele nu interesează$ Către &iezul nop#ii< intră& într%un de(ileu$ Creste zdren#uite se pro(ilează pe Cerullu&inat de 2ună$ Nu nu&ai creste$ c9iul &eu e5ersat suiprinde &i cările$ Cenda< pe creastă sunt oa&eni$ Sunt de i n%ar trebui$ Proprietatea co&paniei &iniere începe &ai încolo$ Ca& c=te &a ini trec< de re"ulă< noaptea< prin de(ileu7 Nu%#i (ă iluzii< 'arain) 2a ora asta din noapte nu trece niciuna$ ,& (ost observa#i$ @iraporta#i$ Si"ur7 ,proape$ Posibilitatea de ne"li>en#ă e (oarte redusă$ pre te) !arB pre te) Cenda (r=nează (ără a se&naliza$ 0ălaiul evită coliziunea în ulti&a clipă i în iruie uncapăt de calendar$ ?n li&ba ro&=nă< ast(el că nu iese nici o supărare$ Cobor=& i ne adună& "ră&adă$ ,prind lanterna de&onstrativ i o (i5ez pe 9arta din&=na dreaptă$ 2e e5plic în oaptă planul &eu$ Ni&eni< nu are ar"u&ente contra$ Ne Reocuplocurile< întoarce& i porni& către ie irea din de(ileu$ Nu e "reu să observi că sunte& ni te tcare a& "re it dru&ul$ !upă vreo cinci ilo&etri< opri& i cobor=& di9Griou$ ,bia acu& î&i per&it sil ilcEv(tltii între"ul adevăr către parteneri: !incolo de de(ileu< către st ,n un< se a(lă un pisc sin"uratic$ Probabil< în &ina dc la poalele lui< sunt ascun i oa&enii no tri$ Piciule< bine ar (i (ost să &ă la i sii i c=nt lui Mos9e o ro&an#ă la bazoo a) Nu &ai avcine să ne a tepte$ @i dacă%i ucidea< ca răspuns la (apta noastră7 2e%ai creat o proble&ă< "9ice te el$ Una "rea< con(ir& eu$ Cu &ulte întrebări i (ără nici un răspuns si"ur$ Cu& ar (i7 se interesează Cenda$ !e ce s%au lăsat prin i CordaJ i Cre&ene7 !e ce nu i%a& ucis pe >udecătorii Vlic9idatori7 Ce ur&ări& de (apt7 Unde vo& apărea i în ce scop7 ,i (ăcut%o pentru 2aur i CordaJ)

Si"ur< lipa) C=t sunte& indesci(rabili< îi #in în via#ă$ @i%i întreabă &ereu ce "=nduri ,tunci7 Ne ec9ipă& cu& trebuie i porni& pe$ >os$ ,ve& &ai &ult de zece ilo&etri p=nă laobiectiv$ u nu &er")

Aarison$ I%a trebuit ceva cura> să% i spună păsul$ Cu sau (ără el< tot aia e$ ,prob: Ră&=i i păze ti &a inile$ Si&ulezi un accident< o pană< cevaB Mul#u&esc< 'arain) ?l las într%ale lui$ Ne sc9i&bă& 9ainele de ora $ 0ălaiul î i pre"ăte te arsenalul$ Cenroa"ă< retras la c=#iva pa i de noi$ u &ă întind direct pe pă&=nt< înc9id oc9ii i pornesc ritluptătorilor din Carpa#i: 4a&ol5e) 'ia#ă i &oarte) /or#a cea Mare) , tept neclintit c=teva &inute$ Cu creierul "olit de orice alt "=nd$ Contactul cu /or#a dinad=ncuri &ă (ace să vibrez$ si&t ca de obicei: ca un uvoi de putere care pătrunde în &ine dtoate direc#iile$ !e data aceasta e înso#ită de un (el de c=ntec$ ar&onie de ori"ine necunoscu&ă pătrunde< &ă răscole te p=nă în cele &ai tainice col#i oare ale su(letului$ , a ceva este e5clus din via#a unui spion< "=ndesc eu i încerc să în#ele"$ Nu capăt nicindiciu$ u oară senza#ie de nesi"uran#ă înso#e te &elodia stranie$ /ac un e(ort autosu"estivîndepătez$ Nu pleacă$ Continuă la (el de î&bătător$ Mă ridic decis să lă&uresc situa#ia$ Si&tstrăin în aerul din prea>&ă< î&i a&intesc (ul"erător de ulti&ul ordin al lui 4a&ol5e i%&i c9ecei doi tovară i de e5pedi#ie: 2a &ine) Se apropie< intr=nd în c=&pul &eu concentrat$ Citesc pe le#ele lor supriza< apoi<înc=ntarea$ Să (iu cinstit< începe 0ălaiul i se opre te$ Mi%a văzut (a#a i a în#eles că situa#ia e ccotoibilă$ Cenda opte te: Ma"ie a(ricană$ Mul#i s%au prăpădit de ea$ Nu%i &a"ie i nici nu distru"e$ altceva$ Instinctul î&i spune că e periculos$ ?ntrerupe%o) î&i cere 0ălaiul$ Cu&7 Nu vine din &ine< ci din &un#ii din >ur$ Se (ră&=ntă ne9otăr=#i$ Mă întind din nou la pă&=nt< cu pal&ele pe piatra &untelui$;rebuie să e5iste o e5plica#ie pentru (eno&en$ Melodia nu% i sc9i&bă rit&ul$ 2a (el de litanicla (el de plăcută$ Prea sea&ănă a poveste< "=ndesc eu i &ă răsucesc cu (a#a către Cerul însteIn aceea i clipă< să"eata spiritului &eu porne te către înalturi$ Finte te departe< (oarte deparCătre cul&ea do&oală dintre Moldova i ,rdeal< sub care e ascunsă baza e5tratere trilor ze"et Nu ovăie nici o clipă$ Pătrunde prin st=ncă< direct către centrala de co&andă$ ,colo unde< în(iecare secundă< e5istă un o& treaz V 4a&ol5e$ Raportez scurt: Un (eno&en straniu în Mun#ii Scorpiei$ Cre&ene i CordaJ sunt prizonieri$ Pe (i"ura Marelui ,stral nu se &i că nici un &u c9i$ Ma"ii zeului%c=ine< adoratori ai stelei Sirius din constela#ia C=inele Mare$ ?n#ele"i ccăutau evreii în acea zonă7 ?n#ele") Nu e nici o &a"ie< 'arain) Mer"i cal&< înainte) 'ei "ăsi cauza (eno&enului$ @i%o veidistru"e) , a cu& a& distrus pro"ra&ul de involu#ie a o&enirii din calculatorul selenar$ Prea bine) Contactul se întrerupe M(t ridii i co&and lini tit: Aaide&)

Porni& în ir indian< cu &ine iii Crunte$ Mă secondează 0ălaiul< relativ &ul#u&it desitua#ie$ Pri&ul &ar (or#at pe rit& &uzical$ Parcă%#i vine să tot &ăr ăluie ti$ !a%i ca& &on @i păcătos< îl co&pletez eu$ ;e îndea&nă la lene$ @i%#i strecoară un soi de nesi"uransiste&ul nervos$

,ia e) se bucură 0ălaiul$ Si&#ea& un capăt de t=r ă i nu tia& de unde vine$ Credea&ru"inise porti#a cura>ului$ Cenda nu co&entează$ Pă e te relativ cal&$ ?l "9icesc că nu prea e în apele sale$ Pentorice individ educat reli"ios (eno&enele stranii se raportează la zei i de&oni$ sc9e&ăsi&plistă i pri&itivă< care a #inut cunoa terea u&ană &ult ti&p în loc$ Pentru noi< cei tari cunoscători< orice (eno&en are o cauză universală i co"noscibilă$ !e asta sunte& noi tari: pencă ti& adevărul$ Nu e5istă (eno&en (ără cauză< nici cauză (ără e(ect$ !upă vreo cinci ilo&etri< ne opri& sub o st=ncă din de(ileu< să ne odi9ni&$ 0ălaiulaprinde o #i"ară i o ascunde în pu&nul (ăcut cău $ ?l i&it$ Cenda< însă< ovăie destul de rănevoie de o por#ie de întăritor din zestrea &ea$ Nu i%l o(er încă$ , tept să%l ceară$ Sau alt & prielnic$ Ce se înt=&plă< 'arain7 ti si"ur că do&ini situa#ia7 'ocea îi tre&ură$ Cunosc leacul pentru ast(el de trăiri$ Con tientizarea situa#iei reale e un re&ediu bun$ !e re"ulă< nu ne te&e& de (eno&eneobi nuite sau cunoscute$ ?ncep să%i e5plic: 'ezi steaua aceea strălucitoare7 Cea &ai strălucitoare stea din zona cunoscută de noi7 Prive te în direc#ia arătată de &ine i aprobă din cap$ Continui: steaua Sirius din Constela#ia C=inele Mare$ 'enerată de triburi a(ricane i de vec9iie"ipteni$ !e ce7 ,sta vo& a(la noi< aici$ ?n &od nor&al< stelele nu >oacă nici un rol în via#a pă&=nteniSunt prea depare să ne in(luen#eze cu radia#iile lor$ Sin"ura stea care e5ercită in(luen#ă e(ectivasupra pă&=ntenilor e Soarele$ @i totu i< unii a(ricani &ani(estă o preocupare obsesivă pentrSirius$ ?n special do"onii< care o denu&esc Si"ui$ Ca o ciudă#enie< în li&ba en"leză< do"însea&nă c=ine i on< înainte$ Mă=culi#ă%&a&ă) suspină 0ălaiul$ ,stea #i se tra" de la Cernescu$ Nu nu&ai de la el$ Potrivirea e prea &are i trebuie să aibă o e5plica#ie lo"ică$ Cititde5tro"rad< do" însea&nă "od< adică zeu$ Ce rela#ii au e5istat între stră&o ii en"lezilor i cedo"onilor7 Cenda &ă prive te ui&it$ N%a auzit încă totul$ Continui: Pri&itivii do"oni de pe podi ul 0andia"ara de#in ui&itoare cuno tin#e de astrono&ie<trans(or&ate de unii în reli"ii$ !e unde le%au ob#inut7 !oar nu vrei să spui că de la e5tratere tri7 ,ceasta e situa#ia< Cenda$ Rasele nu s%au (or&at sub in(luen#a cli&ei< ci datorităinterven#iei e5traterestre$ !o"onii din ,(rica i dropii din ;ibet au ori"ini di(erite$ @i in(or&a#iidi(erite< care ne per&it dezle"area unei &ari eni"&e pă&=ntene$ ,tunci< 'arain< (eno&enul pe care îl si&#i&7 @i el are o e5plica#ie$ vo& a(la$ Unele ele&ente de &a"ie nu sunt altceva dec=t le"i viului planetar necunoscute &arelui public$ Cine le%a dezvăluit pri&itivilor7 4eii astrali)

5act$ 5tratere trii care i%au contactat$ Noi trebuie să ne (olosi& întrea"a tiin#ă pendescoperi ceea ce ur&a ii e5tratere trilor sau ai pri&itivilor ini#ia#i de ei au pri&it dintr%o da

rice e5plica#ie &istică trebuie e5clusă din capul locului) Mer"e&7 Se ridică a&=ndoi deodată i pornesc pe ur&ele &ele$ Nu le%a& spus totul pentru a nude&obiliza înainte de con(runtarea pe care o si&t venind cu pa i repezi$ Nu le%a& povestit ni

despre con(runtarea dintre rasa nea"ră i rasa albă< din ur&ă cu circa cinci &ilenii$ Nici desprin(luen#ele &a"iei ne"re asupra vie#ii rasei albe$ Nu le%ar (olosi la ni&ic să a(le acu& adevărocante$ !upă ce lă&uri& &isterul din Mun#ii Scorpiei< le pot povesti orice$

?naintă& (eri#i prin de(ileu$ Să nu ne observe p=ndarii de pe creste$ !in c=nd în c=nd< locurile prea lu&inate< ne t=r=&$ ricu&< către ora două< ie i& din de(ileu i zări& piscul căutat$ către st=n"a< ca&

ilo&etru$ ?ntre el i noi se interpune un "ard înalt< de s=r&ă "9i&pată< î&pletită într%un sore#ea$ electri(icată< &ă in(or&ează Cenda pe optite$ 2e (ac se&n să se întindă la pă&=nt i lansez spiritul în cercetare$ scurtă pasă i răsuu urat$ Spiritul lui Cre&ene e acolo$ !estul de puternic pentru a putea co&unica$ Convorbireanoastră telepatică durează c=teva (rac#iuni de secundă: 'arain< "ata de atac) Nu încă< 'araine) vine ordinul lui Cre&ene$ Cule"e in(or&a#ii) Care e sursa de ener"ie cu care te%au lovit7 ;e9nică$ !istru"e%o) Pot cerceta (ără a (i descoperit7 Cu &ultă "ri>ă$ ;er&inat) Mă întind l=n"ă cei doi ca&arazi i aprind o #i"ară$ Studie& î&preună dispozitivul de pază al teritoriului$ Nu pare ceva ie it din co&un$ C=teva (oi oare dotate cu proiectoare electcare &ătură din c=nd în c=nd terenul cu pase lun"iDi lene e$ Undeva< către nord< se aud lătr=ni te c=ini$ In clădirile de la baza piscului strălucesc c=teva lu&ini$ Probabil< de la corpul deori de la aparate cu (unc#ionare continuă$ ;otul< învăluit în lini tea nop#ii a(ricane$ P=nă ive"eta#ia pare să doar&ă$ Prea pa nică aparen#a< co&entează 0ălaiul$ ,paren#ă< con(ir& eu$ !incolo de "ard ne a teaptă &ari suprize$ Nu (aci ni&ic7 , tepta#i) Mă lipesc de piatra &untelui$ Si&t sub pal&e vibra#iile &uzicii eni"&atice$ ?&iconcentrez spiritul într%o uvi#ă sub#ire c=t o a#ă$ Su(icientă pentru a pătrunde pe teritoriuladversarilor i a%&i aduce in(or&a#iile necesare$ Să"eata spiritului porne te la rasul ierbii$ ,cu& a& co&andat eu$ Pri&a #intă< clădirile din prea>&a &inei< este atinsă în c=teva secunde"9idez după sunete i căldura u&ană$ 6ăsesc rapid încăperea paznicilor$ Sunt &ai pu#in de%oduzină< ne"ri i &ulatri$ Ma>oritatea dor& tolăni#i pe priciuri$ N%au 9abar de ce se înt=&pl >urul lor$ Pricep că n%a& ni&erit în locul potrivit i &ă retra" rapid$ Răsu(lu ad=nc< î&i revsi&#iri i%&i in(or&ez partenerii despre cele constatate$ ?nsea&nă că ne vo& cotono"i în &ină7 !acă e &ină< 0ălaiule$ Că doar nu%i (er&ă avicolă7) 'ăd eu ce e) Mai repe>or< piciule) Nu de alta< dar si&t un dor nespus$ Mă atra"e aerul !urbanului$Curat< cu &iros de &areB

@ti& noi ce te atra"e în !urban$ Po(ta în cui) ,ici lucră& după carte$ Nu riscă& ni&ic)Plec) !e data aceasta< #= nesc direct către înalturi$ Să pot cuprinde ansa&blul teatrului de lup2a pri&a vedere< ni&ic deosebit$ Cu e5cep#ia unui elicopter &ascat l=n"ă o perdea de arborisituată ca& la trei sute de &etri de piscul "ola $

O !in v=r(< 'arain) ?n"erul ve"9etor i%a adus a&inte de îndatoriri$ !acă &ă îndea&nă să încep cercetarea v=r(< însea&nă că a descoperit ceva ce trebuie e5plicat$ Cobor u or către v=r(ul piscului i pă prin piatra dură$ !upă c=#iva &etri &ă opresc$ Sincer uluit$ Ceea ce "ăsesc &ă descu&păne t;e&piul din Carpa#ii Moldovei nu de#ine &onopolul &ondial$ Ceva si&ilar se desc9ide în (a#a&ea$ Mă opresc< cu"et c=teva clipe i caut contactul cu Cre&ene: 'arain< în atac< de sus în >os$ o centrală străvec9e7 Cre&ene înt=rzie cu răspunsul$ Insist: 'arain< vin către voi) Nu) înaintează precaut) C=#i sunt7 ?n >urul nostru< niciunul$ Sunte& (oarte departe< în ad=ncurile pu#ului de &ină$ Sub Piscul Scorpiei7 ?n lateral$ ,ten#ie la (or#a ine5plicabilă) !e unde vine7 Un "enerator a&plasat &ai sus de locul în care ne a(lă&$ Paralizează orice &i i$ & 9io ,ni&ale< ve"etale< oa&eni< de%a val&a$ ?n re"ulă) Cine e con tiin#a i voin#a care conduce aici7 Nu tiu$ C=nd ne%au adus$ ei a& răni#i i incon tien#i$ Incon tientul tie) H Pauză$ Cre&ene î i veri(ică in"orul ve"9etor$ 5tra"e din incon tient in(or&a#iiinterpretabile con tient$ opera#iune (oarte di(icilă< pe care pu#ini pă&=nteni tiu s%o (acă$(ine< &ur&ură: Poate (i un e5traterestru$ Ne"ru$ Poate7 !a< poate$ Poate (i i un robot (ăcut să se&ene cu bă tina ii$ ,& în#eles$ Plec i revin$ Mă retra" lent< studiind centrala din pisc$ "oală dar nu%i lipse te ni&ic$ Sea&ănă tecu ceea ce a& văzut în Muntele Sacru din Moldova$ P=nă i lă&pile ve nice par a (i (ăcute deacelea i &=ini$ Sunt de (or&ă s(erică< dintr%un &aterial alb%"ălbui i î&pră tie lu&ina ca p&aterie$ Cad ostenit l=n"ă cei doi tovară i de aventură$ (ortul de cercetare &i%a redus sensirezervele de ener"ie$ 'a trebui să intru sin"ur< le optesc eu< apoi &ă întorc pe spate i ador& la co&andă< pentru a &ă încărca cu ener"ie$ C=nd &ă trezesc< constat o sin"ură sc9i&bare: strania &elodie a încetat$ Cenda stă l=n&ine cu bra#ele încruci ate pe piept$ 0ălaiul sapă cu lopă#ica un tunel pe sub re#eaua de s=r&electri(icată$ ,runc o privire la ceas< constat că e ti&pul să atacă&$ !acă n%o (ace& acu&< ne prinde lu&ina zilei$ situa#ie neplăcută pentru noi< dat (iind pu#inătatea (or#elor de caredispune&$ Mă a tepta#i aici p=nă la pri&a rază de Soare) ordon eu$ !acă nu vin< vă retra"e#i în ascunzi uri i &ă a tepta#i încă o noapte) Sin"ur nu pleci) se opune 0ălaiul$

2ipa< nu%&i (ă "reută#i) Nu&ai desc=ntătorii pot pătrunde$ @i eu ce (ac (ără voi7 ?i în#ele" dile&a$ /ără Cre&ene i &ine< Serviciul pera#iuni Neconven#ionale al

cto"onului n%ar &ai (i ce este$ ?l lini tesc: Ne întoarce&$ Si"ur) , teaptă aici)

Mă strecor prin tunelul săpat de lipovean i pornesc t=r= către pisc$ ,nu&e nu (ac salt spa#iu$ ?&i conserv ener"ia pentru încle tarea pe care o si&t de>a (izic$ Interesant< "=ndesc va (i o încle tare (ără oa&eni$ ?n între"ul &unte nu "ăsise& ni&ic care ar (i putut (i nu&it su(lo&enească$ ,bia c=nd atin" piatra piscului< recur" la &i>loace He5traterestre $ Sesa&< desc9ide%t

optesc eu ca în pove ti$ @i< e5act ca în pove ti< st=nca se des(ace supusă i &ă lasă să pătcătre centrala părăsită$ Pri&ul eta>< cel văzut pe ti&pul saltului< nu%&i spune ni&ic nou$ &a inărie de (orse&icirculară în spatele căreia se a(lă &ai &ulte scaune (i5e$ Cu pra( "ros pe ele< se&n că n%(ost (olosite de &ult ti&p$ !oi pere#i sunt acoperi#i cu ecrane i&ense< de culoare verzuie$ Parni te 9ele teie răsturnate< într%un rastel< c=teva obiecte cilindrice care ar putea (i ar&e$ Nuîndrăznesc să le atin"< să le veri(ic$ Si&#urile î&i sunt încordate la &a5i&$ ?n"erul &eu ve"9etra"e de zor clopo#elul de alar&ă$ Pericol) Pericol de &oarte) 'ei trăi at=t c=t vre& noi) @i cu& vre& noi) Cuvintele lui 4a&ol5e î&i trezesc &arelecura> de care a& nevoie$ Si&t pericolul cu (iecare por al (iin#ei$ pretutindeni i nicăieri$!u &anul invizibil &ă studiază$ ,ceasta e senza#ia pe care &i%o (urnizează în"erul ve"9etor$?ncle tez din#ii i rostesc în "=nd &area invocare: !oa&ne al vie#ii i al &or#ii< lu&inează%&ă) Răsucesc cal& pal&ele p=nă le aduc (în (a#ă$ Si&t zbaterea ener"iei din propriul trup$ Sunt "ata de orice &i%a (ost pro"ra&at să tră?ncep să pă esc atent către scara ce duce către eta>ul in(erior$ !in &ers< studiez (iecare ele&ecentralei$ Un obiect &icu#< pră(uit< a(lat sub o bancă< î&i atra"e aten#ia$ Mă aplec u or< îl l ridic$ , aaa) &ur&ur eu ceva &ai lini tit în pal&a &ea se odi9ne te un plic de c9ibrituri(olosite$ ri"inea sa nu%&i spune ni&ic$ , (ost produs pentru a (ace recla&ă unui 9otel dinPretoria$ Ciudat< dar con tiin#a (aptului că al#i pă&=nteni au trecut prin centrala părăsită nullini i &iI9ii scările< cu c=&pul ener"etic str=ns i cu palincii în l< iWii Nu Inten#ionez să ucani9ilez$ Cobor i nu&ăr trcptcli Unii ioi& tivi$< ;oate< cu pra( "ros pe ele$ 0rusc< senza#ia sespui&(l se înte#e te$ 2upt î&potriva ei cu toate (or#ele$ Sunt o &lev,ială v=lvătaie< căci (oculcelest care arde ina&icul inviEi9ll ini$1 cuprins întrea"a (iin#ă$ Str=n" din din#i i continuicobor$Glica în ciuda (aptului că în creier î&i răsună un &esa> telepatic contrar$ !in &ers< răsp"lasului necunoscut: ,& venit să%&i iau tovară ii de ar&e$ ?ntoarce%te< străinule) încă &ai po#i trăi$ 'ia#a i &oartea sunt totuna$ 'reau ce e al &eu) Un sunet în(iorător u&ple încăperea "oală în care a& pătruns$ Mii de ace &i se în(i"instantaneu în trup$ Instinctiv< e5tind c=&pul i &ă rosto"olesc către centrul ca&erei$ 4iduriledes(ac ase&enea unor u i$ !in ni e ies ni te (iin#e acoperite în "iul"iuri albe$ Nu reu esc să l(e#ele$ Mă ridic în "enunc9i< e5tind i &ai tare c=&pul$ Si&t presiunea contrară a celor careînaintează$ Cu un e(ort suprao&enesc< &ă ridic în picioare i (ac ceea ce nu&ai în caz de e5tr pericol a& (ăcut: î&i aduc în &e&orie i&a"inea clară a te&plului ascuns sub &un#ii no tri$ Naltceva nu &ai văd$ Nu&ai cul&ea do&oală pe care s%a le"ănat nea&ul &eu de codreni i #ăr

Nu&ai i&a"inea lui 4a&ol5e< st=nd cal&< pe (otoliul din (a#a centralei "eto%dace$ , a cu&trebuie să stea unul dintre cei care 9otărăsc via#a i &oartea pă&=ntenilor$ ?n#epăturile au încetat$ !esc9id oc9ii i privesc$ ,"resorii s%au oprit ca& la doi &etri d&ine< într%un cerc aproape per(ect$ Mur&ură &elodia cunoscută dar asta nu &ă deran>ează$Creierul &eu european ra#ional nu poate în#ele"e cele înt=&plate$ 'eri(icase& eu însu&i$

Stabilise& clar că ni&ic o&enesc nu se "ăsea în între"ul &unte$ !e unde apăruseră &o&=ile7 î&iau ini&a în din#i i lansez o pasă$ Salt vălul de pe (a#a unuia dintre ei$ Scot un sunet de ui&isi&t piatra vibr=nd sub picioare$ ,ud vocea lui Cre&ene< ca din altă lu&e: Sunt robo#i< 'arain$ ,ten#ie la "eneratorul de ener"ie anti%bios) Piatra vibrează din ce în ce &ai tare$ Rezonează cu &elodia reprodusă de robo#i$ ?ncepîn#ele" cu& vibra între"ul &unte$ @i c=t de bine a(lase inteli"en#a invizibilă &i cările &ele$ înde&nul nevăzutului adversar vine din nou$ ;ot telepatic: Pleacă străine) Nu ai ce căuta aici) O !ă%&i oa&enii din nea&ul &eu i plec) în ti&p ce port dialo"ul< încerc să identi(ic cde c=t ina&icul$ Nu reu esc$ Invizibila inteli"en#ă (olose te al doilea siste& de telepatie< în nu po#i prinde nici &ăcar un sin"ur cuv=nt$ Nu&ai ideile se încruci ează între ele$ !acă n%aun antrena&ent de e5cep#ie< a zice că vorbesc sin"ur< cu &ine însu&i$ ;ratează< 'araine) !e data asta nu &ă în el$ ;i&brul vocii e înscris în toate celulele corpului &eu$ al lui4a&ol5e$ Privesc la robo#i$ ,u scos de sub văluri un soi de bor&a ine i încearcă să pătrundăcătre &ine$ ,sta î&i dă un senti&ent de superioritate< însea&nă că stăp=nul acelor locuri nu are9abar cu& pot (i penetrat$ &ena) optesc eu cu voce tare$ ?n aceea i clipă< (ocul vie#ii izbucne te de >ur î&pre>urul c=&pului &eu< învăluinda"resorii$ 6iul"iurile ard cu (lacără< robo#ii se opresc nedu&eri#i$ N%a& venit cu "=nd rău< trans&it eu către invizibilul co&andant al centralei$ ?naintează) ,runc o privire circulară$ Unde să înaintez7 Mă a(lu într%o ca&eră e&is(erică< înc9isă toate păr#ile$ 6=ndurile &ele nu sunt recep#ionate de nevăzutul a"resor i asta î&i întăre teîncrederea$ Unde să înaintez7 întreb eu telepatic$ ?n loc de răspuns< pere#ii se desc9id< lăs=nd în (a#a &ea un tunel înalt$ ?n aceea i clipnările î&i sunt invadate de un &iros respin"ător$ !e 9oit sau de cadavru$ Nu trebuie să caut pre&ult sursa$ C9iar la intrarea în tunel< zac c=teva cadavre desco&puse$ Prin 9ainele putrezite svăd oase i resturi de carne$ ?n#ele" că cele două e5pedi#ii dinaintea &ea au s(=r it prost de t?&i pare rău de paranor&alii a&ericani i ru i căzu#i în încercarea de a decripta &isterul dinMun#ii Scorpiei< încă nu e cazul să &i c$ ;rebuie să tratez$ !e data asta< (olosesc vocea$ 'reaveri(ic dacă strania inteli"en#ă &ă în#ele"e: Cine este e( aici7 'reau să discut< vreau să tratez) Spune tu cine e ti i ce vrei) Pronun#ia (ără cusur dar i (ără accent$ Metalică< se&n că e sintetizată de un aparat$Ciudat aparat< însă$ Poate sintetiza li&bi &oderne$ 'orbise& înadins într%o li&bă &ai pu#incunoscută%ro&=na$ Re"ulile >ocului î&i dictează să răspund: u sunt 'arain din Carpa#i$ Sunt pă&=ntean< nu pot (i străin$ Pă&=ntul e patria &ea$

riunde pe această planetă< sunt la &ine acasă$ 'reau cei doi oa&eni albi ascun i aici$

Nu e ti pă&=ntean< 'arain$ Nu&ai trupul î#i este de pă&=ntean$ Spiritul tău nu &ă înti din clanurile lui 4aris i Roinar< e5ploratorii Nordului$ I%a& cunoscut bine dar n%a& pu

a>un"e la ter&eni co&uni$ ,sta a (ost cu &ult ti&p în ur&ă$ Cine e ti tu7 u sunt stăp=nul acestei planete$

, tepta& orice nu&ai o ast(el de replică< nu$ ?n lun"ile &ele pribe"ii< cunoscuse& destnebuni care se considerau stăp=ni ai unor #inuturi$ Cunoscuse& i #icni#i reli"io i care se crereprezentan#ii lui !u&nezeu pe Pă&=nt$ Nu înt=l% H nise& însă nici o inteli"en#ă superioară să sus#ină ast(el de abera#ii$ &are u urare &ă cuprinde$ ?n#ele" pe dată sc9e&a i replic si ,i concuren#i la această (unc#ie) ;u i zeul pe care l%ai invocat la intrare7 Nu$ Noi ti& că planeta nu poate (i proprietatea ni&ănui$ 5istă însă pă&=nteni care sconsideră ale ii !o&nului i stăp=nii planetei$ ,bia rostesc cuvintele i totul î&i devine clar în &inte$ Nu%i dau inteli"en#ei ti&p să răspundă$ in(or&ez cu situa#ia e5actă: i ne%au atras pe acest teritoriu$ @tiu ce puteri ave&$ 'or să%#i a(le secretele cu a>utonostru$ !in această cauză< au aruncat doi dintre noi în acest loc$ @tiau că voi veni după ei$ @i că te voi în(runta pentru via#a ca&arazilor &ei$ !ă%&i%i i &ă retra") Nu te &ai po#i retra"e de i n%ai &in#it$ !e ce7 Pentru că te vei întoarce î&preună cu al#ii să%&i iei puterea lu&ii$ !e unde tii7 , a era scris în pro"ra&ul nostru$ ?n creierul selenar7 !a$ 'oi a#i u&blat la el$ 'oi i zeii vo tri$ ;rebuie să &uri#i< căci ni&eni nu are voie săsc9i&be pro"ra&ul de evolu#ie pă&=nteană$ Nu%i răspund i&ediat$ ,nalizez pe îndelete in(or&a#iile cunoscute< să în#ele" cu&(unc#iona &ecanis&ul evolu#iei ciclice$ Pricep destul de rapid că (eno&enul denu&it de pă&=nteni &a"ie nea"ră are o e5plica#ie destul de si&plă$ Radia#ia creierului selenar erareceptată i retrans&isă prin inteli"en#a invizibilă cu care &ă con(runt la &o&ent$ rice persocare invoca această inteli"en#ă< prin (or&ulele &a"iei a(ricane< se conecta auto&at la ea$ @iob#inea un spri>in ener"etic pe &ăsură$ !esi"ur< unii pă&=nteni se puteau conecta i involunt prin rostirea înt=&plătoare a (or&ulelor$ ,sta trebuia să se (i înt=&plat cu unii scriitori precu& cu unii savan#i care studiaseră &a"ia pri&itivă$ ,>uns aici cu ra#iona&entul< realizez că îna(ir&a#iile inteli"en#ei se a&estecă in(or&a#iile ultra&oderne cu cele pri&itive$ !ecid i&ediatveri(ic cauza: ti zeu sau pă&=ntean7 4eu din pri&ii veni#i pe această planetă$ I%a& învins pe to#i care au încercat să%&i ia puterea$ ?n#ele" pe dată că no#iunea de zeu nu are sensul pri&itiv< ci pe%cel de e5traterestru$ N poate (i o&< î&i opte te incon tientul$ ,r (i &urit de &ultă vre&e$ ,ceastă in(or&a#ie î&i dă(ior rece pe ira spinării$ Nu%&i plac &a inile prea inteli"ente$ Ceea ce văzuse& pe 2ună î&(usese prea de a>uns$ ?n aceea i clipă< îl recep#ionez pe Cre&ene$ Continuă< 'arain) Puterea aparatului scade$ Mă pot &i ca$ Ce să continui7 în (a#a &ea se a(lă o inteli"en#ă arti(icială< pro"ra&ată să &en#ină o stade sălbăticie în lu&ea nea"ră$ Poate că pe întrea"a planetă$ Noroc că nu tie să citească "=nducăci ar (i "roaznic$ ;oate astea î&i trec prin &inte cu iu#eala (ul"erului$ Mă concentrez i între

;u e ti autorul unor stranii coinciden#e din lu&ea noastră7 5act$ 2e%ai trăit7 Nu$ u sunt luptător$ ?nt=lnesc at=t de &ulte coinciden#e create de adversari înc=t nu &&ai i&presionează$ Pentru ceilal#i oa&eni< însăB Mai ales pentru sălbaticii din zonele încănecivilizate$

Nici nu le vei &ai trăi vreodată$ 'ei &uri aici< pentru a nu strica pro"ra&ul$ Pro"ra&ul&eu$ Măcar e un pro"ra& bun7 Per(ect$ Cei care l%au în#eles pot ob#ine tot ce vor$ ,9a) ?&i a&intesc spusele lui Mos9e i tra" o în>urătură$ ?n "=nd< (ire te$ Cu "las tare<contracarez: 'ia#a nu poate intra în pro"ra&e create pentru &a ini de pe altă planetă$ ;reptat< va intra$ ?#i trebuie ti&p pentru asta$ @i eu ani ti&p$ ve nicie$ ;u nu ai< dee ti pă&=ntean$ Ceilal#i &e&bri ai e5pedi#iei unde sunt7 Care e5pedi#ie7 Cu care ai venit$ N%ai (ost tu co&andantul$ Parează la (el de in(le5ibil: !e unde tii asta7 ,#i venit din direc#ia stelei Sirius$ !in C=inele Mare$ Mental< produc o 9olo"ra&ă avec9ilor constela#ii$ /ac să scintileze Sirius în culoarea ini#ială V ro ie$ Să în#elea"ă inteli"enarti(icială la ce &ă re(er$ Replică i&ediat: Noi a& adus c=ini pe această planetă$ Sălbaticii li s%au înc9inat$ !e unde tii că n%a&eu co&andantul7 Pentru că nici o e5pedi#ie nu este condusă de un robot$ N%a#i aterizat aici< ci &ult &anord$ @tii &ulte dar e ti (ra"il< 'arain$ , a cu& au (ost ceilal#i din e5pedi#ia noastră$ i te%au pro"ra&at înainte de a &uri7 6oa &%a pro"ra&at$ 0ăuse nusa căci era (oarte bolnav$ !elira$ ,tunci &i%a zis: Qoule îlas o lu&e în stăp=nire$ 'a (i nu&ai a ta$ S%o aperi i să respec#i pro"ra&ul) (tez ad=nc$ Un e5traterestru din &isterioasa e5pedi#ie (ăcuse o "lu&ă$ 2ăsase pă&=ntenii în sea&a unor calculatoare$ Unul< pe 2ună< celălalt< pe Pă&=nt$ Cu un pro"ra& care s%ar (i repetat &ultă vre&e$ Nu etern< căci i aparatele cele &ai per(ec#ionate se erodeacontact cu cli&a din siste&ul nostru solar$ Sincer< nu tiu ce să &ai spun i să &ai (ac$ 6ră&de te9nică din (a#a &ea are înscris un pro"ra& sălbatic$ ?ncep să în#ele" i cu& ac#ionează: d prin incon tient$ Pe rit&urile cele &ai lente ale creierului$ Păcătoasă treabă) 'arain< se apropie ti&pul să &ori$ C9iar at=t de periculos sunt7 Nu te pot lăsa în via#ă$ Cu& nu i%a& lăsat nici pe ceilal#i$ ;e te&i de noi dar nu te te&i de sălbatici$ i nu încearcă să &ă depă ească$ Mă divinizează$ 'oi &%a#i putea depă i$ Poate că te%a& depă it de>a$ u a& participat la repro"ra&area creierului selenar$ !e%aceea nu &ai pri&esc pro"ra&e) ?n ciuda sunetului &etalic< "lasul arti(icial trădează surpriza$ @i &=nia$ ,tunci< &ori "=n"anie u&ană)

N%apuc să replic$ Piatra de sub picioare crapă cu vuiet cu&plit$ Mă prăbu esc cătread=ncurile Pă&=ntului$ Salt< 'arain) stri"ă disperat în"erul &eu ve"9etor$ u< însă< îl aud ca departe< ca pe un străin$ !istru"erea robo#ilor$ M%a& trezit înainte de a atin"e (undul &inei$ Sub in(luen#a ordinului i&perios: Salt<

'arain) Salt) !e data aceasta< nu era nu&ai incon tientul &eu$ ?l dubla porunca clară aco&andantului cto"onului$ 'ocea lui Cre&ene suna &ult &ai vi"uroasă dec=t ulti&a dată: Salt< 'arain< să nu te zdrobe ti) !e i în cădere< &ă concentrez pe (or&ula de salt$ Con tiin#a nu &ai >oacă nici un rol$ Nu&ai spiritul neador&it< ve nicul ve"9etor al vie#ii &ele$ ?&i co&and saltul pe direc#ia în csi&t pe Cre&ene$ Prelun"a< dezu&anizanta cădere se întrerupe$ ,terizez lin< într%un loc lu&ide o lă&pi#ă electrică$ @i aud clar urarea indianului: Xelco&e< 'arain) M=inile lui Cre&ene se întind "răbite către &ine$ ?&i prinde capul în pal&ele sale$ Cu pe (runte i alte pe cea(ă$ Revino%#i< 'arain) Repede) ,ve& (oarte pu#in ti&p$ Răsu(lu ad=nc i încerc să în#ele" situa#ia în care ne a(lă&$ Sc9i&bul de in(or&a#ii porne te spontan i telepatic: 2aure< e un robot creat după &odel u&an$ unealtă a zeului%&a ină din 2ună$ @tiu$ Se ali&entează din "eneratorul care ne #ine prizonieri în c=&p$ Ce (el de c=&p7 Necunoscut$ 2a &a5i&a intensitate< paralizează tot ce este viu$ în scădere7 !a$ ;rebuie să ac#ionă& rapid$ Sunte& la circa patru sute de &etri sub pă&=nt$ ,i încercat saltul în spa#iu7 !e &ai &ulte ori$ Nu&ai spiritul poate pătrunde prin c=&pul necunoscut$ , a a& a(lata&plasa&entul centralei din zonă$ Mă ridic în capul oaselor< apoi pe ezut$ !esc9id oc9ii i%&i văd cei doi tovară i de luCordaJ< c9iar l=n"ă &ine< &urdar i zdren#uit< #ine lă&pi#a$ Se vede că a recuperat%o din de &ină$ Cre&ene< &ult &ai slăbit i cu ur&e de s=n"e pe (a#ă< &ă prive te cu oc9ii lăr"i#i$Contează pe &ine pentru evadarea din puterea robotului$ Nu &ă i&ploră$ bărbat călit în lupt"rele$ ,& trăit &ulte pericole î&preună$ @i le%a& depă it pe toate$ (ace&< 2aure$ Ne uni& ener"iile i urcă& la supra(a#ă$ Nu acolo) în ca&era "eneratorului$ Nu pute& lăsa o&enirea să &ai su(ere din cauzarobotului$ ,sta a vrut Mosadul$ Să ne i&plice$ @tiu$ ,u aruncat între"ul &otel în aer$ Cu &ine i CordaJ$ Y V !u&nezeule) Nu&ai să ne prindă în stare de incon tien#ă$ @i să ne aducă aici$ ?nsea&nă că tiu ce e aici$ ,u &urit sute de%ai lor în ti&p ce studiau (eno&enul$ Prive te) CordaJ ridică lă&pi#a pentru a%&i (ace lu&ină$ Pretutindeni zac oase de oa&eni i resde ec9ipa&ent$ ,sta însea&năB !iscută& &ai t=rziu< 'araine$ ;rebuie să pro(ită& de ener"ia ta) !u%ne în ca&era"eneratorului) Mă ridic 9otăr=t i încep ritualul de încărcare cu ener"ie: 4a&ol5e) 'ia#ă i &oarte) /or#a vie#ii i a &or#ii) /or#a universală)

?n ti&p ce rostesc (or&ula< îl văd pe e5traterestrul din 4e"etina$ 4=&be te încura>atorti&pul să porni&$ ?l prind pe CordaJ de &=na dreaptă i întind st=n"a către dreapta lui Cre&e Salt) Un uier scurt i sunte& într%o sală &are< cu tavanul arcuit în patru direc#ii$ Un zu&zu or ne dă de tire că "eneratorul e în (unc#iune$ Privi& în >ur rapid$ Să luă& cuno tin#ă de

situa#ie$ @i să "ăsi& ceva care ai putea (olosi ca ar&e$ (orturi zadarnice< "=n"ănii u&ane) Ridic privirea$ ?n tavan< s%a desc9is o trapă$ Prin ea coboară plutind un ne"ru t=năr$ 0(ăcut< î&brăcat doar într%un ort$ !acă n%a ti că e un robot< a >ura că e o (iin#ă din specnoastră< u&ană< cu s=n"e cald$ ,terizează între noi< cu (a#a către &ine i Cre&ene$ CordaJ iră&as în spate dar se pare că nu%l interesează$ ?n s(=r it< (a#ă în (a#ă) !ouă creaturi u&ane< din carne i s=n"e i un Hetern (ăurit d&ateriale pe care nu le ve#i cunoa te niciodată$ 6eneratorul< 'arain) î&i trans&ite Cre&ene telepatic$ ?n#ele" că trebuie să distru" "eneratorul din care se ali&entează robotul$ Să%l lase (ărăc=&purile necunoscute în care ne poate înlăn#ui$ ,ccept &isiunea i răspuns telepatic: Line%l de vorbă) ?n re"ulă) ;ăce#i suspect< ne avertizează robotul$ 4adarnic< însă) Nu ve#i ie i vii de aici) 'o& ie i< replică Cre&ene pe un ton rece$ !acă vrei< î#i e5plic i cu&$ ?n#ele" ce vrea să (acă$ Provoacă curiozitatea$ Robotul vrea să cunoască posibilită#ileactuale ale tiin#ei celor din nea&ul nostru$ Pro(it de situa#ie i lansez o uvi#ă de ener"ie$ !către "enerator$ ?l pipăi u or pe toate păr#ile$ ?ncerc să "9icesc din ce &aterial e construit$ Rocade pradă ispitei i întreabă z=&bind: Cu& ve#i ie i7 Cu tine în (runte$ Nu se poate să nu (ii interesat de &odul în care evoluează via#a pro"ra&ată de e5pedi#ia voastră$ cunosc (oarte bine$ Nu e5istă eveni&ent planetar neînre"istrat în circuitele &eleB Robotul î i continuă e5punerea$ Să"eata spiritului &eu a reu it să pipăie "eneratorul petoate păr#ile$ capsulat aproape per(ect$ sin"ură (antă cu &ar"inea u or (isurată î&i dăoarecare speran#ă$ Mă (ră&=nt ne9otăr=t$ Ce se va înt=&pla dacă pătrund în aparat cu ener"ia&ea< bio%in(or&a#ională7 Cine pe cine va distru"e7 'araine< "eneratorul7) ?ndată) 4=&besc a&abil robotului ne"ru$ Să creadă că%l ascult$ ?n (apt< î&i trec prin &e&oriavizuală întrea"a via#ă$ , a &i%a spus instinctul$ ,r&a cea &ai potrivită pentru acest atac estei&a"inea$ ,sta î&i a&inte te de pri&a con(runtare dintre &ine i calculatorul cto"onului$ ;otcu o i&a"ine reu ise& să%l ani9ilez$ !erulez cu viteză via#a$ ricu&< dacă nu reu esc< voi po de(initiv$ Robotul &i se adresează direct$ (i si&#it ceva7 îi răspund în dodii: Sunt &ulte in(or&a#ii la care n%ai avut acces$ @i nici nu vei avea$ Se (ră&=ntă ne9otăr=t< apoi se decide să dea (r=u liber curiozită#ii tiin#i(ice: !e e5e&plu7 ;e9nolo"iile aduse de ze"etini$ Cea &ai nouă civiliza#ie care ne%a contactat$ !aaa7 Cei care au repro"ra&at creierul selenar$ Care #i%au răpit sursa de pro"ra&e$ Nu vei &(unc#iona &ult< căci nu vei &ai avea in(or&a#ii$ 'oi (unc#iona destul să re(ac între"ul siste&$ @i să%&i con(ec#ionez un ur&a $

!u&nezeule &are i s(=nt) Un ur&a 7 Cu& să do&ină& cu pro"ra&ele noastre eternitatea dacă nu prin ur&a i7 i&a"ine de co &ar &ă (ul"eră$ Minunata noastră planetă cotropită de oa&enii%&a iIar bie#ii pă&=nteni< sc=aviza#i psi9ic de robo#i$ Robotul ne"ru z=&be te$ , învă#at &ulte dco&porta&entul u&an$ !upă aceasta< ne o(eră surpriza:

Privi#i) Prin trapa desc9isă coboară al doilea robot$ !e data asta< alb$ Se vede că a (ost (ăurit du&odelul unui nordic văzut pe undeva$ ri< capturat< copiat i distrus$ ,sta î&i aduce a&inte da&enin#area bubulilor: 'arain< te vo& copia) î#i vo& (ace o dublură$ Nu trebuie să (ac un e(ordeosebit de &e&orie pentru a în#ele"e că bubulii< pă&=nteni dintr%o rasă e5traterestră< ac#iosub in(luen#a robo#ilor din Mun#ii Scorpiei$ Pro(it de &o&entul de uluire i &i spun: Ce%o ( 2ansez spiritul pe direc#ia (isurii descoperite anterior$ Cu ulti&a i&a"ine înscrisă în el$I&a"inea Pă&=ntului< planeta vie#ii vii< a(lată în pericol de do&inare străină$ ;otul$ se petrecinstantaneu$ Un z"o&ot în(iorător< de parcă s%ar s(ăr=&a planeta$ Cutre&urul care o înso#earuncă în (a#ă$ Cad peste robotul ne"ru$ ,cesta nu se clinte te din loc< ci &ă prinde de "=t< cua&bele &=ini$ !in (anta "eneratorului iese (u&$ Cre&ene s%a lansat direct către zona a(ectată atacul &eu$ CordaJ s%a rosto"olit în (a#a robotului alb< pornit în ur&ărirea lui Cre&ene$ ,cesî&piedică i cade$ ,cest si&plu succes î&i ridică &oralul$ 5tind c=&pul ener"etic p=nă si&tlabele robotului ne"ru trosnind$ Mă prive te cu oc9i (ioro i$ Ro ii< cu cercuri ne"re%albe$ Nvăzut niciodată ast(el de oc9i la un &uritor$ Mă tra" înapoi< către peretele din spate$ ?i las luiCre&ene loc de ac#iune$ !in retra"ere< &ai lansez o să"eată pe direc#ia (isurii$ Una în stare sădăr=&e z"=rie%nori: Cu (or#a între"ului Pă&=nt< 2aure) stri" eu (ără "ri>ă$ Nu &ai ave& ni&ic de pierdut$ i ori noi$ ,ltă variantă nu e5istă$ Cre&ene se spri>ină corpul "eneratorului i pune pal&ele pe (isura lăr"ită de &ine$ CordaJ se aruncă peste trupulrobotului alb$ azv=rlit ca o zdrean#ă$ ,&=ndoi robo#ii pornesc deodată către Cre&ene$ Măredresez i ridic pal&ele unite$ /ul"erul &eu porne te i%l love te pe cel ne"ru$ !irect între uSe îndoaie o clipă< apoi î i revine$ !in ce%o (i construit7 2a o parte< 2aure) Cre&ene se întoarce stupe(iat$ u realizez că lipoveanul a pătruns cu&va în centrală i aruncă către dreapta$ !in zbor< îl văd pe Cre&ene i&it=ndu%&ă$ Mai văd (lacăra i&ensă carecuprinde cei doi robo#i i "eneratorul$ ?&i duc instinctiv &=inile către (a#ă< pentru a &ă protPietrele cad în >urul &eu ca o ploaie$ 2e si&t de la distan#ă< prin c=&pul ener"etic e5tins$ S%ter&inat co &arul< "=ndesc eu i &ă str=n" "9e&$ C=teva secunde de tăcere$ !esc9id oc9ii i văd s(=r itul lu&ii robotizate$ Cre&ene seluptă cu un pietroi de vreo sută de ile$ 0ănuiesc că încearcă să%l scoată pe CordaJ la supra(a#Robo#ii nu se văd nicăieri$ Nici 0ălaiul$ Mă ridic i pornesc către zona în care îl văzuse& ultidată$ ?i aud "e&etele i stri": ;răie te< 2aure) ;răie te dar e vai de el$ Prins între două blocuri de piatră< ca o slănină în sanvi $ Cu un picior zdrobit$ 'ăd s=n"ele cur"=nd pe sub pietroiul căzut pe labă$ K tia au ceva cu cotoaiele &ele< scr= ne te el printre din#i$ ,sta nu te va î&piedica să aler"i după orice (ustă scurtă$ Mai repede< piciule) S(ăr=& pietroiul cu o pasă i%l e5tra" pe lipovean dintre cele două blocuri$ ,rată tare prăpădit dar e viu$ N%ai prea avut noroc în ulti&ul ti&p< lipa$

Kia au avut i &ai pu#in noroc$ S%au topit< căci de ars n%a& văzut să ardă$ ?l a ez pe un bloc de piatră i (ac un salt către Cre&ene$ Să văd ce s%a ales de cei doirobo#i$ ?i "ăsesc pe CordaJ i Cre&ene$ Nici ur&ă din cel care se considera stăp=nul planetei Nici de ur&a ul lui$ 2aure< au (u"it)

Un scurt sc9i&b de priviri$ Ne în#ele"e& (ără vorbe$ /ace& saltul în acela i ti&p$ !irec prin trapa prin care cobor=seră robo#ii$ ?n (a#a noastră se desc9ide o "alerie înclinată$ 2u&inaziua$ ;rec în (a#ă i sprintez ca la suta de &etri$ ,bia aud stri"ătul lui Cre&ene: Salt< 'arain) Mă opresc indecis$ Cre&ene a dispărut prin saltul în spa#iu$ Cu& a procedat să%i"ăsească7 D Cu i&a"inea celor doi robo#i< î&i opte te în"erul ve"9etor$ ?&i aduc în &e&orii&a"inea pri&ului robot înt=lnit< &ă (i5ez pe ea i (ac saltul$ Nor&al< ar trebui să ni&eresc înapropierea #intei$ , a se înt=&plă$ ?l "ăsesc pe Cre&ene răsti"nit între cei doi robo#i< "ata să%ter&ine: 2a &ine< &a ini nenorocite) Se opresc pentru o (rac#iune de secundă$ Su(icient să lansez pri&ul (ul"er$ !irect întreoc9ii robotului ne"ru$ ?l scapă pe Cre&ene i se apleacă$ ,re proble&e cu vederea$ Sau< cu&spune 0ălaiul< i%au da&bla"it (elinarele$ Celălalt robot îl lasă pe Cre&ene i se repede către &!irect prin aer$ Ca o "9iulea u&ană$ Ridic pal&ele< e5tind c=&pul ener"etic i &ă a tept la c&ai rău$ Ma inăria nu poate pătrunde prin c=&pul u&an$ ,ceastă constatare î&i dă aripi: Nu pot pătrunde prin c=&pul nostru< 2aure) 5tinde%#i aura) Privesc în >ur să cunosc teatrul de opera#ii$ Sunte& într%o ca&eră plină de ecrane$ Unde centrală de spionat via#a planetei$ @i de constr=ns via#a să intre în tiparul stabilit de pro"rae5tratere trilor din Sirius$ Robotul ne"ru se ridică clătin=ndu%se$ Stri"ă: încă n%a#i învins<oa&enilor) încă nu) Cel alb produce o (lacără i&ensă$ !irect din bra#ul drept$ diri>ează către &ine$ ?nceasă penetreze bio%c=&pul cu (ocul &aterial$ Sau cu alt(el de (oc< necunoscut nouă$ u< însă<din nea&ul oa&enilor cu s=n"e cald$ ?ncă din preistorie< ne%a plăcut (ocul$ Iar una din cele & bune a"ente din le"ătura &ea &%a învă#at taina (ocului spiritual$ Ridic &=inile i &ai sus< poun uvoi de (oc$ Să ardă tot< să nu &ai aud &ăcar de robo#i) Cu (ocul rece< 'arain) Mă tra" pu#in înapoi$ ?ncerc să în#ele" ce dore te Cre&ene$ S%a ridicat în picioare< sde perete$ Se vede că e (oarte slăbit$ Se spri>ină cu a&=ndouă &=inile de bara de protec#ie a ecran$ !in privirea lui< însă< #= ne te un (ul"er$ Unul sin"ur$ !e culoare albastră$ ?l recunosvăd e(ectul$ Robotul alb a (ost lovit între u&eri$ Scoate un urlet înspăi&=ntător< de (iară rănit Creaturi o&ene ti bleste&ate) Cu& crede#i voi că$ Nu &ai apucă să% i ter&ine ideea$ Se produce un (eno&en straniu$ Culoarea pielii salvirează brusc către un verde aprins< apoi plesne te ca o coa>ă$ Prin resturile de piele se vădarticula#iile &etalice i circuitele din care e (or&at$ Nu se lasă însă$ Continuă să reverse uvode (oc asupra &ea$ ?i si&t do"oarea din ce în ce &ai tare$ I%o si&te i Cre&ene$ ?i văd (a#atranspirată< leoarcă de apă$ ,l doilea (ul"er porne te din (runtea sa$ Mai &ic dec=t pri&ul$ Cuaceea i #intă$ Robotul alb cade în "enunc9i< în (a#a &ea$ /ocul din bra#ul său se do&ole te astin"e cu totul$ ti&pul să ani9ilă& robotul ne"ru$ Nu%l &ai văd< însă$ ?n spate< 'arain)

6lasul lui Cre&ene e slab de tot$ Stins$ Iar (a#a îi este o "ri&asă de durere$ Nu pot (aceni&ic pentru el$ Mă întorc să%&i văd #inta$ @i &ă retra" rapid înapoi$ Robotul ne"ru se a(lă aparat s(eric< cu partea superioară translucidă$ ?i văd (a#a$ Nu&ai cute de răutate i 9otăr=re$

tiu la ce ar putea (olosi aparatul în care se a(lă< a a că (ac un salt l=n"ă Cre&ene$ Măcar vo&doi$

&ule< n%ai c= ti"at ni&ic pentru o&enire) 'ocea cavernoasă< se&n că aparatul de procesat s%a de(ectat$ 'e#i asista la s(=r itul lu&ii voastre< pă&=ntene) @i la s(=r itul planetei$ Să nu (aci asta) 6oa nu te%a pro"ra&at să distru"i civiliza#ia u&ană cu s=n"e cald) rareptiloid dar nu ne ura$ Ne desconsidera nu&ai$ Pe voi v%a (ăcut după &odel u&an$ ,pelul la creatorul său 1%a oprit$ Probabil< i%a activat circuitele de &e&orie$ Ce tii tu de 6oa7 I%a& studiat lucrările din creierul selenar$ N%a inten#ionat să ne distru"ă$ 'oia să eli&treptat< nu&ai e5e&plarele cu pro"ra&e di(erite de al său$ 'oi sunte#i aceeia) !a< noi sunte& dintre cei care n%a& putut (i robotiza#i$ ,ve& un alt pro"ra& de evolu#ivie#ii$ 2%a& i&ple&entat de>a pe calcu=atorul din 2ună$ Nu are nici un rost să distru"i o&en6oa nu #i%a ordonat s%o distru"i) 6oa &i%a dat &ie această planetă$ Mi%a spus clar că e a &ea$ Că trebuia să%i aplic pro"ra&ul de evolu#ie ciclică$ 'oi l%a#i distrus< eu vă distru"$ ,paratul în care se a(lă se ridică u or de la podea$ Pare un soi de &icronavă$ 2ansez un(ul"er$ /ără rezultat$ Mă întorc ru"ător către Cre&en$ ,re oc9ii ro ii< apo i$ 5tenuat$ Nici ude ener"ie pentru un nou (ul"er$ ?i o(er pal&a &ea dreaptă: Prinde< 2aure) Ia c=t &ai &ult) ;rebuie să love ti) Se a"a#ă cu de"etele tre&ur=nde de &=na &ea$ Nu l%a& văzut niciodată at=t de slăbit$Rănile< prizonieratul i con(runtarea l%au adus la ulti&a li&ită$ S(era se ridică vertical< p=nă la tavan$ ploaie de sc=ntei ne î&presoară$ Parcă a& staîntr%un cort de (oc$ Privi#i< "=n"ănii u&ane< la ecrane) Să vede#i s(=r itul lu&ii voastre) Nu (ace asta< Qoule) 2e"ea Universului î#i interzice) Cine7 2e"ea Universului) 2e"ea de care asculta i 6oa) !e unde tii7 ,u trebuit sute de &ilenii pentru ob#inerea oa&enilor pă&=nteni$ altă civiliza#ie se vaocupa de noi$ , a scrie în 2e"ea Universului) N%o cunosc) ;rebuie să vă distru") Să distru" planeta oa&enilor care i%au depă it zeiicreatori) 'oi< cei din rasa lui Roinar i 4aris sunte#i de#inătorii noului pro"ra&$ Nu< Qoule) 'ia#a pă&=nteană are propriul pro"ra&$ N%ai auzit de /or#a 'ie#ii7 cranul din (a#a noastră se lu&inează$ Prezintă o "rozăvie$ ca&eră circulară cu unsin"ur recipient în &i>loc$ Intuiesc i&ediat că e vorba de un &i>loc de distru"ere a între"ii planete$ @i că va trebui să%l vede& pus în (unc#iune$ Mai repede< 2aure) optesc eu$ P=nă &ai e ti&p) ,paratul pe care îl vede#i va distru"e lu&ea voastră< e5plică robotul ne"ru< total deta at'a e&ite o undă de (or#ă către centrul Pă&=ntului i%l va despica în două$ pera va (i desăv=rde (or#ele care ac#ionează în zona planetei voastre$ 'e#i cădea în 9ăuri< arz=nd$ 'arain< po#i să a>un"i l=n"ă robot7

Cre&ene a "ăsit o solu#ie$ Nu%i răspund$ ?&i adun restul de ener"ie i &ă teleportez dîn cabina aparatului$ C9iar în spatele robotului ne"ru$ Mi carea &ea îl alertează$ Părăse teco&enzile aparatului i se întoarce să &ă ucidă$ Mă caută cu &=inile întinse< căci nu &ai ved

c9ii săi cu&pli#i s%au înc9is pentru totdeauna$ Pricep planul lui Cre&ene< &ă retra" cu spati%i optesc: ,ici< vino aici< bestie arti(icială)

O ,cu&) ?n clipa c=nd Cre&ene stri"ă< lansez toată ener"ia într%un (ul"er$ !irect către capulrobotului$ @i văd (ul"erul albastru al co&andantului plec=nd lin$ Porne te din pal&ele sale< t prin peretele astronavei i se în(in"e în spatele robotului$ Un urlet înso#e te pătrunderea lui înad=ncurile robotului$ Ca i în cazul precedent< culoarea acestuia se sc9i&bă$ 'irează către roaprins< apoi către un soi de "alben$ ?n (ine< crapă< lăs=nd vederii întrea"a uzină ascunsă sub eMor&anul de circuite inteli"ente a devenit inutilizabil$ Planeta Pă&=nt nu &ai are stăp=n înlu&ea zeilor &a ini$ 'ia#a oa&enilor e salvată$ Mă las să cur" către podea< căci nu &ă &ai #i picioarele$ Ceea ce s%a înt=&plat în acestă zi va (i povestit &ii de ani< de către pă&=neni$ Sta a< culcat< c=teva &inute apoi &ă teleportez către Cre&ene$ ?l prind de u&eri i%l tra" apr perete$ !or&i< 2aure< căci ni&ic rău nu se &ai poate înt=&pla) Mă a(und în so&n co&andat< să%&i re(ac o bru&ă de ener"ie$ !upă vreo >u&ătate de oră ne trezi&$ ?l a>ut pe Cre&ene să se ridice i (ace& saltul căttovară ii no tri de e5pedi#ie$ ?i "ăsi& într%o stare ase&ănătoare nouă$ Proastă$ Răni#i< e5te

arecu& &ul#u&i#i că ne văd$ S%a ter&inat< îi in(or&ează Cre&ene i se a ează$ ,(ară%i ziuă< co&entează 0ălaiul$ !acă ie i&< ne ba"ă la bala&uc$ Ră&=ne& aici< răspunde Cre&ene (ără c9e($ Ne odi9ni&< ne re(ace&$ ?&i cre te piciorul c=t co(a$ s(ăr=&ată laba$ ;e oblo>e te 'arain$ Nu ie i&$ ;u ce zici CordaJ7 Nu ie i& pe ti&p de zi$ Nu sunte& în stare nici de e5plica#ii< nici de luptă$ Nici el n%arată prea (ericit de situa#ie$ &=nă îi at=rnă le"ată de "=t< bas&aua de pe cnăclăită de s=n"e$ 'ede cu un sin"ur oc9i< căci celăla=t e acoperit de o v=nătaie violacee$ Medica&ente< propune 0ălaiul$ Unsori pentru &ecanis&e$ ,ici n a trăit (iin#ă vie$ Ne ia dracuG p=nă la noapte$ ,ici sunt zilele lun"i$ Nu ne ia$ ;aci i econo&ise te ener"ia) @i dacă vine altă arătare7 o idee$ Stai de pază) Ne culcă& ve"9ea#i de lipovean$ !irect pe podeaua tare< pră(uită$ Mă a(und în cel &aiad=nc so&n al vie#ii &ele$ N%a& (ost niciodată at=t de obosit$ , dor&i o ve nicie$ !upă două ore< &ă treze te 0ălaiul$ r=ndul &eu să (ac ve"9e$ ?l las să adoar&ă< apo pun incon tientul de stra>ă i a#ipesc$ Ni&ic rău nu se poate înt=&pla$ lini te deplină neîncon>oară$ Ni&ic n%a &ai ră&as din releul robotic al centralei a(ricane$ Prin so&n aud oaprecunosc pe dată$ "lasul părintelui !e&ian$ , celui care &%a scos din bezna ne tiin#ei i &%(ăcut o& între": 'arain< e prea t=rziu să%#i spun că sunt &=ndru de tine7 @tii< părinte7 !in lu&ea spiritelor< î#i ur&ăresc via#a$ N%ai "re it dec=t (oarte rar$ ,i &ers &ereu la#intă$ ,sta n%ai putut%o (ace nu&ai cu ceea ce #i%a& dăruit eu$ ,i avut in(or&a#ii din altă pa ,& avut părinte$ /iecare ave&$ Ni le (olosi& sau nu< după cu& ne îndea&nă via#a$

,i a>uns unde n%a &ai călcat picior de &uritor$ ,i în(r=nt &ari ispite$ ?n pri&ul r=nd<ispita de a te considera zeu sau ales$ @i%ai în#eles &ecanis&ul vie#ii u&ane$ Re"ula după caridică i coboară &ări&ile lu&ii$ ,cel &ecanis& nu &ai e5istă< părinte$ 2e"ile vie#ii i%au intrat în drepturi$ Re"ulile luerau cu&plite$ ,r (i trans(or&at o&enirea într%o tur&ă de robo#i$

2e%a& si&#it$ Uneori< le%a& crezut< căci (irea o&enească &%a înde&nat să ba" de (aptele e5traordinare$D C=t de si&plu î i recunoa te li&itele o&ene ti) î&i aduc a&inte de cele spuse de robotne"ru< Qoule< i%i spun: Se pare că oa&enii ti&pului nostru au depă it într%o anu&ită ra&ură a cunoa terii ceea

tiau zeii creatori$ !a< 'arain< re"ula lui zece iod înscrisă în cuv=ntul zodiac a (ost (r=ntă$ Nu era potrivităvie#ii o&ene ti nor&ale$ In(initul v%a î&bră#i at din toate păr#ile$ , a cu& a pro&is Zri na$ Nu&ai in(initul poate în#ele"e in(initul< nu&ai !u&nezeu îl poate în#ele"e pe !u&nezeu$ Să nu devii or"olios< 'arain) Prea t=rziu< părinte) ,ltcineva &i%a înscris această re"ulă în (iin#ă$ ra de a teptat$ ;e &ai a teaptă &ulte încercări< 'arain$ Să nu te dai bătut) în tine esperan#a i via#a$ Calea au desc9is%o al#ii$ Iar ,devărul nu poate (i atins dintr%o dată$ ?n#elvreau să spun7 ?n#ele" per(ect< părinte) &enirea a ie it din sălbăticie i pri&itivis&$ Mă bucur că a& dat o &=nă de a>utor$ P'arain$ Părinte< încă nu pleca) Ce vrei să tii< 'arain$ ;u care le tii pe toate7 u nu le tiu pe toate< părinte) 'oi a#i tiut e5act cu& va decur"e con(runtarea$ @i a#i pre"ătit c=te un antidot pentru (iecare lovitură a adversarilor$ !e unde a#i tiut că vor (olosi &anea"ră î&potriva ro&=nilor7 ,& ur&ărit nDrsul con(runtării pentru puterea Ro&=niei$ /iecare "rupare de străini a(olosit alt siste& &a"ic$ Nu are rost să #i le e5plic$ 2e ai înscrise în (iin#a ta$ ,lături de ele<leacurile prin care po#i în(r=n"e orice (el de &a"ie$ 2e%au str=ns sute de înainta i< de la toatenea&urile$ Părinte< ni&ic supranatural în cele a(late$ rau le"i ale vie#ii planetare necunoscute încde tiin#ă$ Pri&itivii le%au a(lat de la astrali i le%au aplicat e&piric$ Unii le &ai aplică încă$ Nu pentru &ult ti&p$ U&bra părintelui !e&ian a (=l(=it o clipă< apoi s%a retras$ M%a& trezit din so&n$ i a privit către ca&arazii &ei$ !or&eau ad=nc$ So&n de luptători osteni#i de con(runtări nenu&ărM%a& decis să nu%l &ai scol pe CordaJ$ Nici pe Cre&ene$ Putea& ve"9ea sin"ur întrea"a zi$ N%a& luat ni&ic din centrala părăsită$ ,& lăsat totul neatins$ Să poată (i studiat peîndelete de "enera#iile viitorului$ ,(ară ne a tepta prin surpriză neplăcută: Cenda dispăruse$ ,doua a& constatat%o un pic &ai t=rziu: dispăruse i Aarison$ Nu i%a& &ai văzut de atunci$ Pa în"9i#it Pă&=ntul$ Mai &ult ca si"ur< s%au speriat de ac#iunea operativă i%au ters%o< lîntr%o situa#ie neplăcută$ ,& rezolvat%o însăD i pe aceasta$ Căci noi ave& rezerve pentru ositua#ie$ ?n"ropă& bani i docu&ente înaintea (iecărei ac#iuni$ Să le poată (olosi supravie#uiră&a i în pană$

,& stat în !urban vreo două săptă&=ni$ P=nă ce a& reu it să%i tri&ite& acasă pe Cordai 0ălaiul$ !upă aceasta< a& plecat cu 2auren#iu Cre&ene către nord$ Să clari(ică& situa#ia$

ne plăti& poli#ele (a#ă de cei care ne aruncaseră în "ura lupului (ără a ne avertiza$ Ne%a& plătit poli#ele$ Seara e"ipteană se lasă caldă i par(u&ată peste ora ul încă (or(otind de via#ă$ Pe terea

din (a#a S(in5ului< ulti&ii turi ti sorb alene din ca(ele i sucuri$ u i Cre&ene deco>i& &ani "oave$ /ace& o cură de (ructe e5otice i ne pre(ace& că sunte& turi ti$ ?n realitate<$ a tepa"entul nostru< cu in(or&a#ii proaspete$ Re(lectoare puternice încon>oară statuia S(in5ului dintoate păr#ile$ Munca n%a încetat odată cu căderea serii$ "iptenii sunt 9otăr=#i să restaureze c&ai cur=nd construc#ia roasă de vre&e i ploi$ una din &arile puncte de atrac#ie a "iptului,t=t de (ai&oasă< înc=t recla&a turistică nu% i &ai "ăse te nici o >usti(icare$ ,& văzut%o în &ulte r=nduri$ @i%a& studiat%o pe toate păr#ile$ Cre&ene< însă< o înt=lne te pentru pri&ae5pedi#iile anterioare< a cunoscut nu&ai partea de ertică a "iptului$ !in această cauză< enelă&urit: Nu s%a e5a"erat în privin#a acestei statui7 S%a e5a"erat< recunosc eu$ Un (eno&en pe care psi9olo"ii îl în#ele" (oarte bine$ Uneozvonul devine &ult &ai puternic dec=t (apta care 1%a produs$ Ca& a a stă treaba cu &ulte &iale lu&ii antice$ @i< dincolo de le"ende7 !incolo de le"ende< realitatea e ca& prozaică$ Construc#ia nu ascunde nici un secret$ Cnu ascund nici pira&idele$ Si"ur7 Si"ur) Mi le%a prezentat un "9id e"iptean onest$ ,t=t de onest< înc=t a recunoscut că(araonii erau străini veni#i dintr%o direc#ie necunoscută$ ?n orice caz< aveau trăsături europensurprinde7 Ni&ic din istorie i le"endă nu &ă &ai surprinde$ N%ar (i e5clus ca patria e5tratere trialbi sil (i (ost "iptul i nu ,tlantida$ 5tratere trii albi7 Si"ur< 'araine$ Pe cei ne"ri i%a& "ăsit$ ,u venit din direc#ia C=inelui Mare< steaua Siri

i au aterizat pe platoul 0andia"ara din Mali$ Probabil< au ini#iat ni te bă tina i< apoi s%au către sud$ !o"onii ar (i ur&a ii ini#a#ilor$ ?n#ele" ce vrea Cre&ene$ ;rece în revistă principalii e5ploratori e5tratere tri$ ?ncearcă desci(reze &arele &ister: Cine au (ost e5tratere trii albi i unde au dispărut7 Unde au dispărutin(or&a#iile despre ei7 îi dau o &=nă de a>utor: 5tratere trii "albeni par să (ie civilizatorii popula#iei dropa din ;ibet$ Cei ro ii au veni probabil din rion< căci &area stră&oa ă a pieilor ro ii se nu&ea re>ona iar puterea< orend,sta ar e5plica înaltele cuno tin#e de astrono&ie ale &aJa ilor$ !a< 'arain< asta ar e5plica apari#ia celorlal#i$ !e unde însă au apărut stră&o ii no tri< aeuropenilor7 ,i rasei albe7 Nu ave& nici o le"endă astrală credibilă$ Nici un punct de plecare$ ,r trebui să e5iste7 /iecare rasă are$ Noi de ce nu7 N%a& 9abar$ Probabil< reli"ia cre tină a ters orice ur&ă$ !acă a e5istat< desi"ur$ 2% putea întreba pe 4a&ol5e$ Nu ne va spune ni&ic$ ,r (i contra pro"ra&ului de &etisare or"anizat de ze"etini$ 2aure< ne%ar (olosi la ceva să ti&7

Si"ur) /iecare descendent din e5tratere tri are propriile secrete$ Noi le ave& pe alenoastre< dar nu le ti& pe toate$ ricu&< ti& &ai &ult dec=t al#i pă&=nteni$ @i pute& (ace (apte pe care ei nici nu levisează$ , vrea &ai &ult)

?l privesc z=&bind$ C9iar că e o (i"ură) , ie it din &u#enia lui tradi#ională$ Curiozitatea u&anizat un pic$ ?i propun în "lu&ă: Ne lăsă& de nobila &eserie i ne apucă& de cercetări interdisciplinare$ Nu se poate să ave& succes$ Noi< cu talentele noastreB Nu e nevoie să ne lăsă&$ 2e pute& î&bina per(ect$ 'orbe te serios$ Sincer< i &ie &i%ar plăcea să 9oinăresc pe întrea"a planetă< în căuta&isterelor lu&ii noastre$ Să nu%&i &ai bat capul cu capcane de tot soiul< ci cu eni"&e tiin#

&enirea nici nu visează c=te secrete ale planetei i vie#ii zac nedesci(rate$ a&enii de tiin#au concentrat aten#ia în special către te9nică$ Prea pu#ini se străduie să a(le răspuns la întrebăr(unda&entale: !e unde veni& i încotro &er"e&7 Cine au (ost adevăra#ii no tri creatori icivilizatori7 Ce ne%au spus ei i noi a& uitat7 Nu cu&va ei ne%au lăsat rezolvări &ult &ai cola &arile noastre proble&e7 Cu& îi pute& contacta7 !e unde trebuie să începe& în#ele"ereaciviliza#iilor e5traterestre care ne%au (ăcut oa&eni7 Cunoa terea e puternic (r=nată de reli"ie< 2aure$ ?n această privin#ă< nu pute& (ace &lucru$ Soarbe visător din cea ca de ca(ea$ cu "=ndurile duse: 'araine< nu #i%ar plăcea să te na ti după vreo &ie de ani7 Să vezi ce a putut (ace &arelsalt al cunoa terii tiin#i(ice7 Proble&a e &ult &ai si&plă< 2aure$ 'ia#a noastră ar (i decurs alt(el< dacă civiliza#ia n%(i (ost înt=rziată cu circa o &ie de ani$ ,& (i trăit i noi o&ene te$ M%a (i &ul#u&it cu o astvia#ă$ Ce va (i peste o &ie de ani e "reu de presupus$ Savan#ii lu&ii au dat o&enirii doar unu sută anse de a supravie#ui în ur&ătorul &ileniu$ 4e"etinii vor cre te procentul dar p=nă unde P=nă la li&ita în care ne vo& descurca sin"uri$ ,poi< vor< pleca$ 'or pleca7 Niciodată n%au spus că vor ră&=ne pe această planetă$ Plecarea zeilorB 'a veni i ziua aceea$ Mă voi si&#i tare sin"ur$ Nu vo& &ai (i sin"uri< 'arain$ Nici actori într%o piesă scrisă de un e5traterestru&uribund< pentru un zeu%&a ină$ 'o& (i î&preună cu întrea"a o&enire$ &enireaB Ce%ar zice oa&enii dacă le%a& dezvălui adevărul despre creierul selenar centrala părăsită sub Mun#ii Scorpiei7 @tiu eu< 'araine7 Mul#i&ea ar crede că deliră& dar oa&enii de tiin#ă ne%ar cere probave&$ Probabil< le au i al#ii dar tac &=lc$ 'or să tra"ă &a5i& de (olos din tra"edia pă&=nten Nu e c9iar o tra"edie< 2aure) 'araine< î#i po#i i&a"ina cu& ar (i (ost via#a pe această planetă dacă ar (i (ost lăsată săevolueze după le"ile vie#ii universale7 !acă n%ar (i (ost sc9ilodită de un pro"ra& robotic i dereli"iile (ondate de el7 ?&i pot i&a"ina$ Nu (olose te la ni&ic$ ?n orice caz< în c=teva zeci sau sute de ani< vva învin"e$ !acă nu va (i distrusă co&plet$

Să speră& că nu$ Că oa&enii vor redescoperi (aptul că valoarea supre&ă e via#a$ Că"loria< averea i &ărirea nu sunt ni&ic în (a#a vie#ii$ Sau< (ără via#ă$ ,"entul Zeri& apare din întuneric$ ScruteazăErapid &asele< în căutarea noastră$ Ridic&=na< să ne identi(ice$ Porne te "lon# către noi$ Nu are de ce se (eri$ Sunte& per(ect cura#i$Suspicio ii ne%ar putea bănui de orice dar nu de ceea ce (ace& cu adevărat: spiona> i diversi

Se a ează la &asă< î i neteze te &ustăcioara nea"ră i in(or&ează: I%a& "ăsit$ Sunt bine ascun i$ ,coperi#i într%o (ir&ă de i&port$ 5celent) &ur&ură Cre&ene$ C=#i7 ?n ti&pul nop#ii< nu&ai doi$ ,u însă un siste& da alar&ă$ ?n re"ulă$ Sc9e&a i&obilului7 Ca orice asiatic< Zeri& se pricepe la t=r"uială$ ?ncepe să în ira vrute i nevrute$ C=t d"reu a a>uns la planuri$ C=t a trebuit să plătească (iecărui (unc#ionar$ Cre&ene< însă< nu e o&vorbelor &ulte$ I%o retează: C=t a costat7 Spune su&a$ Ca& de trei ori &ai &are dec=t a plătit$ ,sta citesc eu în circuitele creierulsău$ Cre&ene nu co&entează ni&ic$ Scoate banii i plăte te$ o politică bună$ Stăp=nii car plătesc bine sunt rareori trăda#i$ Mul#u&it de ispravă< Zeri& se o(eră: Pătrund alături de du&neavoastră$ I&posibil) îi taie Cre&ene elanul$ ,lte e5plica#ii nu%i dă$ Mă prive te întrebător$ ,r &ai (i ceva7 îi (ac se&n să sedebaraseze de a"ent$ Nu ne &ai poate (i de (olos cu ni&ic$ , identi(icat obiectivul$ Restul etreaba noastră$ Zeri& se retra"e &ul#u&it$ Noi continuă& să poză& în turi ti interesa#i devesti"iile "iptului antic$ ,bia către &iezul nop#ii ne ridică& i părăsi& terasa$ ?nainte de a pleca< &ai arunc o privire către S(in5$ Parcă ar z=&bi$ ?&i aduc a&inte de lun"a pribe"ie asoldatului din !acia învinsă: în (a#a S(in5ului a& (ost @i%a& pus o întrebare: ,u are ori nu arerost Să ne cătă& scăpare7 l &i%a răspuns< cu oc9ii "oi< Privind în zări celeste: Să&=n#a de scăpare%n voi , înc

i cre teB Noi< ro&=nii< trăda#i i v=ndu#i de toate i&periile vecine< &ai ave& încă putere de a

i de crede în scăpare$ @i de a lupta pentru libertatea noastră$ Nu to#i< desi"ur$ aproape ora două$ Cea &ai potrivită oră pentru spar"eri< raiduri i atacuri%surpriză$ti&pul să porni&$ Stin"e& #i"ările i plecă& (oarte terestru: cu un ta5i$ ,cesta ne lasă la osin"ură stradă distan#ă de obiectiv$ ?n>ur< lini te deplină$ Un sin"ur v=nzător a&bulant de (rdoar&e l=n"ă taraba lui$ Nu prezintă i&portan#ă$ 5ecută& saltul ca la carte i ne trezi& în birourile (ir&ei /[' 2td$ Se&nalul de alar&ă n%a #iuit< probă că noi< (anto&ele octo"onare< pute& trece prin orice (el de c=&p (ără a (i sesiza#i$ ?&i pre"ătesc ar&a &ea< pal&ele< i încep să înaintez pe l=n"ă perete$ Pe partea opus9olului< Cre&ene aplică aceea i tactică$ Ne%a& în#eles telepatic să surprinde& paznicii$ @iador&i& (ără a%i a(ecta în nici un &od$ ?n de(initiv< nu sunt dec=t ni te an"a>a#i$ N%au 9a păzesc sediul unei reziden#e acoperite a Mosadului$ Cre&ene se opre te i ridică un de"et$ , si&#it adversarul$ ,l patrulea birou pe parteadreaptă) î&i co&unică el rezultatul$ Continuă& să înaintă& la (el de precau#i$ Cu toată zestreanostră He5traterestră < pute& (i a(ecta#i de e5plozii i substan#e c9i&ice$ N%a& "ăsit încă oî&potriva lor$ Cu "loan#ele nu ne bate& capul$ 2e pri&i& cu seninătate$ @i le opri& în c=&pnoastre ener"etice< special întărite pentru această opera#ie$ !in birou se aude o &uzică arăbească le inată$ 2ansez o pasă scurtă i constat că paznicdor& &ai ceva dec=t la ei acasă$ 2e aplic c=te un Hpra( de so&n i &ă rela5ez:

6ata< 2aure) Pute& intra$ ;rece& nepăsători pe l=n"ă cei doi ador&i#i i ne opri& în (a#a u ii directorului$ , a cuera de a teptat< este blindată$ @i înc9isă cu &ulte broa te$ Mă pre"ătesc să le desc=nt$ Salt) ordonă Cre&ene$ Mă opresc din lucru$ ,re dreptate$ Nu e cazul să econo&isi& ener"ia$ ,ve& destulă$ 2a

orizont nu se pro(ilează nici o trosneală$ ?i i&it "estul i &ă teleportez în biroul directorului$Cre&ene a tras de>a draperiile i se pre"ăte te să aprindă lu&ina$ ?ncă nu) îl ro" eu< (ericitul care poate vedea prin întuneric$ Inspirat în"erul &eu ve"9etor$ ?n (a#a (i etului "ăsesc scula de alar&are$ , a cu& bănuia&< (unc#ionează la apari#ia lu&inii$ lini tesc cu o pasă i%i optesc lui Cre&ene: N%au încredere nici în bă tina i$ !acă ai (i în locul lor< ai avea7 Ce să%i răspund7 vreii nu se prea bucură de si&patie la nivel &ondial$ Nu e vorba deceva personal sau or"anizat$ ?n cele &ai &ulte cazuri< vinova#i sunt unii evrei$ Prea se poartăobraznic cu alte popula#ii$ Prea se consideră sin"urii îndreptă#i#i la toate bunurile Pă&=ntului prea se cred stăp=ni în &ulte do&enii$ Contactele &ele cu neconven#ionalii evrei &%au lă&udeplin: sunt &=na#i prin via#ă de un soi de a&o $ !e un (el de nebunie a &ăririi$ Nu le%a trasni&eni nici o &isiune e5traordinară dar ei se încăpă#=nează să creadă ast(el$ ?n loc de răspuns< ridic din u&eri i încep să studiez (i etul$ în sarcina &ea$ ;rebuie(ac să% i desc9idă u i#a lar"< să ne o(ere secretele cu care a (ost burdu it$ 2ucrez &etodic<ani9il=nd broască cu broască$ Nu a& de ce să &ă "răbesc$ ,ve& la dispozi#ie cel pu#in două o2a nevoie< pute& dispărea prin teleportare$ Mar(a e livrată< îl anun# eu pe Cre&ene de succes$ ? i tra"e un scaun i se a ează în (a#a (i etului desc9is$ 2ucră& după plan$ Cre&ene î prezintă docu&entele< eu le atin" i le a(lu con#inutul (ul"erător< (ără a le citi con tient$ /uncde rezultat< pune& docu&entul înapoi sau îl păstră&$ ;reaba &er"e ca pe roate$ Ksta e) &ă opresc eu din selec#ionat docu&entele$ Cre&ene nu spune ni&ic$ !esc9idedosarul i începe să citească$ Cal&< ca i cu& ar (i la el acasă$ !upă c=teva pa"ini< con(ir&ă Ksta e$ 'or (i (oarte H(erici#i să%i constate dispari#ia$ Ia blocnotesul de pe &asă< rupe din el o (oaie i începe să scrie$ ;er&ină de scris< î&iîntinde (oaia să citesc$ !au aprobator din cap$ bună tactica adoptată$ Cre&ene pune (oaia de9=rtie în locul dosarului sustras i continuă& opera#ia$ Studie& dosar cu dosar< p=nă ce ter&totul$ Ne%a& ales cu c=teva zeci de pa"ini$ 5act ce presupunea& noi că vo& "ăsi$ Părăsi& clădirea prin salt< pentru a evita orice co&plica#ie$ !upă asta< luă& un ta5i i îndreptă& cu&in#i către 9otel$ Cine ne%ar putea bănui de vreo (aptă ile"ală7 în ziua aceea< a& a(lat întrea"a poveste a &ecanis&ului s(erei &istice$ @i a& în#ede ce 4enadirt &ă pusese să sc9i&b toate denu&irile constela#iilor (olosite de &a"i< vră>itori<

a&ani< zodieri$ Nici &ăcar nu era un &ecanis& co&plicat$ 6oa îl (ăcuse pentru &in#i pri&itlipsite de posibilitatea în#ele"erii co&ple5ită#ii lu&ii noastre$ /olosea co&bina#ii de ci(re i lidin vec9iul al(abet nord%a(rican< &o tenit par#ial de babilonieni i ar&eni$ /or&ulele ob#inuerau lansate prin at&os(era pă&=nteană cu a>utorul creierelor o&ene ti$ rice persoană dotatăun creier capabil să recep#ioneze &esa>ele telepatice le pri&ea incon tient$ @i ac#iona cu& îordonau ini#ia#ii care cuno teau cele c=teva zeci de opera#iuni si&ple< codi(icate în (or&ule$ o (or&ă pri&itivă de condi#ionare psi9ică< i%a& e5plicat eu lui Cre&ene$ rice creiu&an acordat pe H(recven#a creierului ini#iatului poate (i robotizat$ !esi"ur< ini#ia#ii nu cune(ectul real al opera#iuni lor$

4"=ndărirea zestrei pri&itive< 'araine$ ,& &ai înt=lnit asta$ ,i no tri au procedat la (el cunoi$ ,lte (or&ule< de la alt centru$ Probabil< din Muntele,lb$ !e unde această idee7 o părere de%a &ea$ ,colo< în Muntele ,lb< ar trebui să (ie ascunsă taina 2eului din

Carpa#i$ Ce #i%a venit7 2aure< n%ai în#eles că (or&ulele de robotizare cuprindeau (i"urile din cercul zodiacal7 l%o (i apucat pe 6oa să% i bată >oc de pă&=nteni7 Nebunia sin"uraticului< 'araine$ Sin"ur< în in(initul Univers$ Ni&eni din rasa proprie< care să sc9i&be idei< să% i cure#e &intea$ !oar o rasă in(erioară< creată prin in"inerie "eneticProbabil< din &ai&u#e$ ?nsea&nă că Hzeii creatori ai rasei albe nu sosiseră încă7 Nu$ Qoule #i%a spus clar că i%a cunoscut pe 4aris i Roinar< stră&o ii albi din ,lcor$ !e ce n%au ac#ionat cei noi veni#i7 'e"anii< lJranii i alcorii7 Poate că n%au tiut de pro"ra&ul lui 6oa$ Poate că erau in(eriori din punct de vedere aldezvoltării tiin#i(ice$ PoateB Nu&ai ipoteza< 2aure$ Pe această planetă ave& (oarte pu#ine certitudini$ ,sta trebuie să te alerteze< 'araine$ ,ve& pu#ine certitudini iar ei vor să ni le distru"ă$!acă nu învin"e&< pă&=ntenii vor decădea rapid$ ;rebuie să învin"e&) îl căută& pe 4a&ol5e7 Nu$ Ulti&a con(runtare ne apar#ine$ Sunte& capabili s%o sus#ine&$ C9iar dacă ne%aconco&itent toate puterile lu&ii$ ,& str=ns docu&entele i &%a& întins pe pat$ ra& obosit de at=tea incertitudini$ Su(&eu t=n>ea după si"uran#ă$ @i după un strop de pace$ ,sta nu depindea însă de noi$ Ro&=niateatru de con(runtare a unor interese i (or#e despre care pu#ini ro&=ni &ai aveau 9abar$ ra bine pentru ei$ Cei ne tiutori su(eră &ai pu#in dec=t ini#ia#ii< de i ar trebui să (ie invers$ Mosadi tii au ocupat aproape >u&ătate din locurile de pe terasă$ /ac i ei o (aptă bună pentru proprietarul arab: consu&ă pentru a nu atra"e aten#ia$ Ce zici< 2aure7 Co&andantul cto"onului prive te z=&bind des(ă urarea de (or#e: 'ine un &are "ran"ur< 'araine$ Să nu%l deza&ă"e ti) 2asG pe &ine) Cel care apare î&i place$ Hclasicul $ Căpetenia de co&ando$ Se a ează la &asa noa(ără a cere per&isiunea$ ?n loc de salut< î&i a&inte te: 'arain< eu n%a& încredere în tine$ Nu &%a& în elat c=nd a& spus că e ti un tip peric Mersi) ti un tip cu&secade$ Mă prive te ur=t i (ace se&n cuiva din spatele &eu$ ?i aud pa ii venind$ Spiritulneast=&părat (ace un salt< constată că e Mos9e i se cal&ează$ Nu e nici un pericol$ ?l in(or& pe Cre&ene: !=nsul e Mos9e< e(ul lic9idatorilor din Mosad$ , pri&it ordin să ne căsăpească$ !acă poate$ ?nc=ntat< do&nule Mos9e) vreul se a ează pe scaun< ne (ul"eră cu o privire rea< apoi ne dă de tire: ,&ericanii i ru ii sunt de partea noastră$ Sunt prezen#i i aici< "9icesc eu$ Cu tot ce le trebuie< 'arain$ 5plozivi i otrăvuri c9i&ice$ ;rebuie să scăpă& de voi$Sunte#i o pacoste$

@i%o să zbura#i i voi către iad< îl aten#ionează Cre&ene$ Pu#in î&i pasă$ M%a& săturat de voi) nervos la cul&e$ cazul să%i ridic tensiunea$ Poate crapă de &oarte naturală$ Să nu&=n>i& &=inile$ Nouă ne placi< Mos9e$ @i v%a& atras aici să vă >udecă& noi$ Nu%i a a că sunte& n

băie#i "i"ea7 Se str=&bă (urios$ Iar eu îl laud &ai departe: ,i (ost &ăre#< i#icarule) Ne%ai păcălit pe noi< să veni& din uropa< să vă dezle"ă&secretul do"onilor i%al pro"ra&ului ră&as de la e5ploratorii din Sirius$ ,i (ăcut pe &oa %ta< 'arain$ Noi a& sc9i&bat denu&irile constela#iilor în ur&ă cu c=tesute de ani$ Să le (ace& să se&ene cu te5tele noastre reli"ioase$ @i cu ale voastre$ Nu e un secret< Mos9e$ Ierusali& e ana"ra&a denu&irilor Sirius i ale& iar ale( e pri&literă din al(abetul vostru$ In Sirius a#i ana"ra&at Isus i ri< care însea&nă o&%pe te$ @tiu pove tile voastre despre steaua dublă< Sirius , i Sirius 0< căreia< în do"onă< i se spune Po$ N(ăcut nici o sco(alăMecanis&ul (unc#ionează< 'arain) !acă n%ar (i (unc#ionat< n%a#i (i venit a ,& venit aici să nu &ai (unc#ioneze$ @i nu &ai (unc#ionează$ S%a (ăcut (ăr=&e$ Puterăsu(la u ura#i$ ,#i scăpat i voi de bleste&$ Nu te cred< 'arain$ ;o#i luptătorii no tri care au venit în contact cu tine au &urit$ Nici tu nu vei supravie#ui< îl in(or&ează Cre&ene pe un ton banal$ N%ai sto(ă desupravie#uitor$ ti prea cinic pentru aceasta$ 're&ea c=inilor a trecut$ 'e#i &uri i voi) @i7 Pentru noi< via#a i &oartea sunt două păr#i ale unui între"$ /ac parte din Universucare ne%a& născut$ Pentru noi e &ult &ai bine d>ncolo$ vreul se scutură$ ?l încearcă un (ior$ Nu%i plac oa&enii din (rontiera dintre via#ă i&oarte$ Nu pot (i cu&păra#i sau v=ndu#i$ Nu pot (i anta>a#i sau cu&păra#i$ Cre&ene îi araS(in5ul i pira&idele: ,ici a început necazul o&enirii$ Un preot ur=t i rebel visa să% i (acă un nou zeu$ 2%a

i vi 1%a o(erit$ Iar voi a#i a>uns sclavii zeului%c=ine$ ,#i sc9i&bat nu&ele constela#iilor suin(luen#a pro"ra&ului lansat de robo#ii din Muntele Scorpiei$ ,& vrut să ti&< totu iB @i ne%a#i adus pe noi< prin în elăciune< să a(lă& &isterele zeului%&a ină< la care vînc9ina#i de c=nd a#i (ăcut oc9i$ 2e%a& a(lat i le%a& distrus$ Nu le ve#i &ai putea (olosi î&o&enirii$ ,#i (ost ini#ia#i în ,sia) Cre&ene z=&be te din nou$ pri&a dată c=nd se con(runtă cu dobitoci &istici$ Nu%ia crede că un (unc#ionar &odern poate crede în ast(el de prostii$ Noi a& învă#at carte< Mos9e$ Cu această ocazie< a& a(lat ceea ce &a>oritateacercetătorilor cunosc: a#i introdus particulele voastre sacre în (oarte &ulte si&boluri i valorio&ene ti$ !upă cu& vede#i< n%au avut e(ect$ N%au avut e(ect deoarece ini#ia#ii vo tri le%au contracarat &ereu$ Să nu crezi< Cre&nu tiu ce ascunde#i în Muntele ,lb) Ce ascunde&7 Cre&ene îl tratează ca pe un copil$ , a cu& &erită$ ,colo sunt ini#ia#ii vo tri$ Cei care nu s%au supus noii reli"ii$ Cre tinis&ului iudeo%elen7 !a) Crezi că &ai trăiesc7

;onul lui Cre&ene a devenit bat>ocoritor$ Mos9e< însă< e nervos i nu si&te$ Continuăun ton victorios: @i sub &un#ii Moldovei ave#i un te&plu cu ini#a#i) !ar unde nu ave&7) îl persi(lează Cre&ene$ ,ici nu ave#i)

ti&pul să intervin$ ,ve&< Mos9e) S(in5ul e de partea noastră$ ;e%a& c9e&at la >udecata lui$ ;ace i &ă prive te suspicios$ Cu& să >udece o statuie7 0aliverne) &ur&ură el indecis$ 'ede& noi dacă e cu& spui sau alt(el) Prive te) întoarce auto&at privirea către statuiaS(in5ului$ Pentru o scurtă (rac#iune de secundă< pe (runtea S(in5ului se aprinde o lu&inăorbitoare$ vreul înc9ide oc9ii în"rozit$ 2u&ina n%a venit din e5terior< ci din interiorul S(in5Cre&ene îl lă&ure te: Statuia n%are nici o putere$ Cei care trans&it se&nale prin ea sunt ocrotitorii no tri$

5tratere trii e5istă< Mos9e) Produc &inuni dintre cele &ai diverse$ 2e vei înt=lni întrea"a tavia#ă$ !acă e5istă< de ce nu apar în (a#a lu&ii să spună cine sunt7 Să arate dru&ul cătreS9a&bala sau ,"9arta7 Nu tiu de ce nu apar< recunoa te Cre&ene si&plu$ ?n orice caz< nu sunt din tăr=&uri poveste despre care ai po&enit$ Sunt din &un#ii no tri$ Nu cred) Ne în"rozi#i cu le"ende inventate de un (antast) Nu e5istă) ,tunci< de unde ave& noi puterile de a pătrunde în orice secret7 @i de a apărea saudispărea după voie7 !e la ini#ia#i$ 2e%au "ăsit prin vreo scriere străvec9e$ !a7 C=t de vec9e7 @i de la cine ră&asă7 vreul s%a blocat$ , căzut în capcană$ !acă recunoa te că scrierea e &ai vec9e dec=tscrierile lor< recunoa te i&plicit că ale lor sunt (alse$ !acă a(ir&ă că e &ai nouă dec=t &iturileiudaice< recunoa te că acestea au (ost depă ite de o le"e &ai puternică dec=t a lor$ Mur&ură:încerca#i să &ă con(uziona#i7 Noi7 5clus) Noi ne ocupă& cu clari(icarea con(uziilor se&ănate de &istici$ liberă&o&enirea din con(uzie$ ?i redă& via#a nor&ală$ Ca să vezi unde erau cavalerii dreptă#ii) ?n ti&p ce spune acestea< rote te oc9ii în >urul său$ Caută ceva cu privirea$ Sau încea(acă un se&n$ ?l avertizez: /ără prostii< Mos9e) !acă încerci ceva< o să te doară cu&plit$ Cu& i%au durut pe ro&=no tri sacri(ica#i inutil$ ;oată durerea lor o arunc în capul vostru) Ne%ai se&ănat destulă su(erin#ă< 'arain) spune cu durerea adevărată i nu în#ele" de ce$ Continuă: Cu&plit nu e cel care te ucide$ Cu&plit e cel care î#i ucide credin#a i speran#a) 'oi n%a#i procedat la (el cu stră&o ii no tri7 C=t de &ult i%au durut c=nd le%a#i porecu denu&iri in(a&ante7 C=t de &ult i%au durut c=nd i%a#i pus să se înc9ine la zeii vo tri7 C=t de &ult ne%a durut pe noi dru&ul din ne"ura se&ănată de voi p=nă la lu&inastrăbunilor no tri7 Cre&ene s%a încins$ ,re un aer de răzbunător$ ?i atra" aten#ia cu "las tare< să audă iMos9e: Nu e cazul să te enervezi< 2aure) 'orbe ti ăstora ori la pere#i< tot aia e$ Sunt ni te pri&itivi care au sc9ilodit o&enirea i vor s%o sc9ilodească înainte$ Aai să%i ter&ină&)

Mos9e se sperie i se ridică$ dată cu el< se ridică c=teva duzini de "orile de la &eseleînvecinate$ lini te de &oarte se lasă pe întrea"a terasă$ Un ospătar a încre&enit cu scru&ier&=nă$ C=#iva turi ti adevăra#i încearcă să se strecoare pe neobservate$ Nu reu esc$ 'ia#a i&oartea at=rnă în cu&pănă$ !in u&bră apar c=#iva (lăcăi spăto i$ 69icesc că sunt sus#inătoriiCI, i /S0$ Cre&ene &ă prive te z=&bind:

Nu si&#i cu& te cuprinde &=ndria c=nd vezi ce (or#e au adunat7 0a da$ @i &ă &ăn=ncă pal&ele$ 0ine< 'araine) Să ne plăti& poli#ele) Cinstit< ro&=ne te) ?n clipa c=nd ter&ină de vorbit< pri&ul (ul"er pleacă$ Splendid$ ,lbastru curat$ Ca un Cer de vară$ u &ă răsucesc i e5tind brusc c=&pulener"etic$ ?i iau prin surprindere$ Sunt prizonierii &ei$ Pot (ace ce doresc cu ei$ Un sin"ur individ a căzut$ Mos9e$ 2ovit de (ul"erul albastru al co&andantului$ Aoitul lu(u&e"ă i se desco&pune sub oc9ii în"rozi#i ai subordona#ilor i alia#ilor$ Cre&ene li seadresează cal&< în li&ba en"leză: ,cesta e s(=r itul unei pove ti triste$ @i al &a"iei pri&itive$ ?nvă#a#i 2e"ea Universulu Nu răspunde niciunul$ Nu pot$ 2e%a& luat piuitul< să nu (acă "ură$ @ter"e ur&ele< 'araine) î&i ordonă Cre&ene$ Ridic pal&ele la vedere$ 2e poruncesc să se a eze i le ter" ulti&ile a&intiri din creieC=nd se vor trezi< vor avea o lacună de &e&orie de circa trei &inute$ Nici nu vor realiza ce s%înt=&plat cu ei$ ?i co&unic lui Cre&ene rezultatul$ !ă aprobator din cap$ Ne%a& plătit poli#e Ne pute& întoarce la treburile noastre$ 'ei (ace o lu&e a vie#ii) 0ălaiul trona ca un pa ă< într%un &or&an de perne i pături$ Piciorul rănit se i#ea dintcearcea(uri< învelit într%un banda> "9ipsat$ !e >ur î&pre>ur< vra(uri de reviste i ziare$ Pro( pauză să% i satis(acă curiozitatea$ Sau să se in(or&eze$ ?ncă nu era& si"ur$ 2%a& salutat în Salutare< nene lipa) Cu& e c=nd bole ti7 , aruncat o privire c9ior= ă către &ine i Cernescu< apoi s%a îndurat să ne răspundă: Prost< (lăcăi$ Nu tu pri#$ Nu tu pli&bare pe strase$ Nu tu o &ar"ine de (ustă de care sa"ă#$ Stau i citesc pove ti cu pro ti$ Cu pro ti7 !oar nu cu de tep#i7 Miorlăiala asta &onar9istă văde te (aptul că (ostul re"e a con(undana#iunea ro&=nă cu un staul de dobitoace$ ,uzi ce i%a (ătat &intea7 Să încerce să aburce o &uîn tronul do&nilor ro&=ni) Iar o "a că de derbedei îl sus#in$ Kia%s pro tii de care vorbea&$ !e acord< a& aprobat eu din toată ini&a$ Interesant e (aptul că printre ei sunt &ul#i lin"de%ai no&enclaturii co&uniste$ K tia nu%s nu&ai pro ti$ ,u un re(le5 speci(ic$ Pupă i lin"$&atale ce$ !aaa$ !aG tare%&i &iroase a păruială$ I%a ca& a>uns #u"ulanului ro&=n cu#itul la os$se întoarce< dă de o Hbucurie $ Nu&ai &onar9ie îi lipsea$ ca& ti&pul să se supere< l%a& asi"urat eu$ Nu&ai să se supere &ai cur=nd că< a a cu& văd eu treburile< &onar9i tii vor să taie &

i să belească #apuG$ Iese o osăreală ca%n (il&e< c9iar în interiorul coali#iei$ @i< ce pierzi &atale7 s%a interesat Cernescu par iv$ ,i pariat pe careva7 Pri&e ti vreosoldă de la 6uvern i nu ti& noi7 F=că< cu a a ceva nu se "lu&e te$ S%a î&pu#it treaba$ ,scultă%&ă pe &ine< că%s o&trecut prin ciur i prin d=r&on) !acă nu pune& piciorul în pra" acu&< ne trezi& cu ni te(ră&=ntări cu&plite$

!a< e un an ca& (ră&=ntat< l%a& aprobat eu$ Cu& vezi tu rezolvarea acestei delicate proble&e< lipa dra"ă7 Cu s(=ntul ut în (und$ Iar< dacă se în"roa ă "lu&a< cu s(=nta &itralieră$ Nu pute& rivia#a viitoare a unei na#iuni de dra"ul unor idio#i$ Noi nu ave& nici un (el de atribu#ii le"ale< lipa< i%a& adus eu a&inte$

,sta nu însea&ncă că nu sunte& obli"a#i (a#ă de a&ăr=#ii de ro&=ni) a replicat el d=rz$@ti& cu& s%au (ăcut planurile< le pute& contracara$ !oar n%o să%i lăsă& pe ro&=ni să intrera9atul ăsta7) Nu< asta nu pute& (ace< a& a"reat eu$ !ar nici &ăsuri dure< la vedere< nu pute& lua$ ti&pul luptătorilor pro(esioni ti$ ,&atorii au e uat< e r=ndul nostru$ @i cu& vrei tu să (aci< piciule7 'reun desc=ntec7 'reo doină neîncepută7 Cu& trebuie să (ac) l%a& pus eu la punct$ Fi%a plăcut cu& i%a& în&uiat pe &inoritar , (ost planul lui CordaJ) !ar eu l%a& aplicat$ Pri&ele rezultate se văd$ Ude&eri tii sunt pe buza r=pei$ 2e (u"e pă&=ntul de sub picioare$ ?ncet dar si"ur$ Ce%ar (i să "răbe ti o #=ră rit&ul< #=că7 @i să sco#i din &=necă un plănule# i pentrdiversioni tii &onar9i ti7 ?n ti&p ce dezbătea& &onar9ia de care su(ereau unii indivizi< Cernescu s%a orientat$ ,tras noptiera între paturi< a scos sticla de #uică i pa9arele< a (ăcut rost i de un capac ce puteservi ca scru&ieră$ Mul#u&it de ispravă< s%a aruncat satis(ăcut pe un pat i a decretat: ,& eu planul$ 2e (ace& nervii pra tie< de n%or să &ai tie cu& îi c9ea&ă$ !oar nu vrei să%l declari pe CordaJ (araon7 Presupun că (araonul e &ai &are în ran" decre"ele7 &ai &are daG nu cred să (ie interesa#i ro&=nii de (araonat$ Mo&entan< scu&picii nocetă#eni au proble&e cu burticile$ Sunt ca& "olu#e$ @i%or să (ie i &ai "olu#e< din cauza&ascaradei &onar9iste$ , a e$ ;oată tevatura costă bani "rei$ Cu& (ace& econo&ie< Cernescule7 Cu oleacă de e(ort i &ultă "la"orie$ Uite ce%a& "=ndit) Matrozul a tras noptiera &ai aproape de el< a scos pi5ul i a început să sc9i#eze planul bătaie$ Ca orice (ost contraspion cu coală< lucra &eticulos$ Nu%i scăpa nici un detaliu$ !e& punct cu punct toate ele&entele diversiunii &onar9iste$ C=nd a ter&inat< a e5cla&at triu&(ăto Iar povestea se ter&ină (ain (ru&os$ Ro&=nii ră&=n republicani p=nă%n vecii vecilor$&iorlăitorii &onar9i ti pri&esc o c9el(ăneală ca la &a&a ei$ Mă< Nică a iui @te(an a C9etrei< &%ai dat cu roatele în sus) ,i o &inte de zb=rnie(erestrele) !aG ce credeai &atale7 ,u ro&=nii (a#ă de slu"i la dude de i&port7 G2e%n rasa lor de9ai&anale) , a%&i placi< #=că) 4vastuG e cea &ai de teaptă politică$ Sin"ura pe care o pricep &=ă tia cu aer de nobili$ 2e%o aplică&< nene$ /ă%te bine &ai rapid< că pierzi ulti&ul circ &onar9ist din Ro&=n@i%o să (ie de r=s< nu >ucărie) 2ipoveanul (re&ăta$ Ca întotdeauna c=nd si&#ea &iros de cotono"eală clasică$ I%a& lsă se delecteze cu i&a"inea ideală a planului$ Să se bucure de succesele pro"nozate$ Intre ti&p&%a& apucat să inspectez salonul în care zăcea 0ălaiul$ Cu această ocazie< a& în#eles că se(andosea$ C9iar a a de rău n%o ducea$ ?n baie< at=rna ne"li>ent un 9alat de da&ă< &irosinda par(u& de violete$ Sub calori(er< cică< ascun i< o perec9e de papuci de da&ă$ I%a& î&pin piciorul< adres=ndu%&ă Hnevinovat lipoveanului:

Se vede că înaintea ta a stat o do&ni oară$ Cu& i%o (i uitat condurii7 0ălaiul s%a oprit din perora#ie< a privit lun" la papuci< de parcă i%ar (i văzut pentru prdată< apoi i%a e5pri&at nedu&erirea: C9iar< piciule< cu& or (i a>uns aici7 Cernescu z=&bea iret: cazional< în ast(el de încăl#ă&inte< se "ăse te c=te o ba&bină$ Ne la i s%o căută&7

S%o căuta#i7 !e ce7 Să nu se (i pierdut< sărăcu#a de ea) ,lt(el< cu& crezi că au a>uns papucii aici7 @i 9ălă#elul din baie7 a& pus eu capac peste pupăză$ ,aaaa) s%a bucurat Cernescu< însea&nă că nu e ti at=t de bolnav< nene) Los din pat i(lotări) Ce%i< &=nzule< ai înenbunit7 /lotări la v=rsta &ea7 Cele &ai potrivite< nene$ Men#in condi#ia (izică pentru alte sporturi< &ult &ai plăcute i< acu< s%a pre(ăcut lipoveanul supărat< i voi ca ni te lupi &orali ti) Nu &ai poate o&uG o vizită< că i intra#i la bănuieli$ Să nu ne spui că era în interes de serviciu) 9e< #=că< dacă ai ti ce proble&e de serviciu a& rezolvat eu cu (a&ele) ;onul 0ălaiului devenise nostal"ic$ ,& tras #uicile către noi< a& dat (oc la #i"ări i%a&ciulit urec9ile$ ,r9iva din capul 0ălaiului ar (i u&plut o bibliotecă întrea"ă$ Nu&ai pove ti cu(e&ei celebre i (aine$ ?&i vine în &inte o zuză cu oc9ii ne"ri ca (undul ceaunului$ Se uita prin bărba#i ca prinsticlă$ @i%i înv=rte drăcoaica ca pe ni te pr=snele$ C=nd a aruncat (elinarele alea pe &ine< &zis: 0ălaiule< ai pus%o de &ă&ăli"ă) Măcar să cazi de&n< băiatule) @i ai căzut de&n< a "9icit Cernescu$ Mă ro"< c=t de de&n poate (i un tip în pielea "oal 0ălaiul parcă nici nu%l auzea$ Continua la (el de visător: Mi%a &=ncat c=#iva ani din via#ă$ ?n c=teva zile$ !aG a &eritat$ Ce stil< copiii &ei) talente ascunse) Nu< si"ur< &ă%sa n%o (ăcuse să lucreze în (abrică$ &ai visez i%acu&$ Cc%a dispărut cu vreo >u&aG de &ilion$ Se vede că%l con(undase cu altceva< că nu arăta a decare pun &=na$ Parcă ziceai că rezolvai proble&e pro(esionale cu ele$ D$ a a i (ost$ ?n ur&a ei< a căzut o direc#ie întrea"ă din !S;$ Mi i%a dat pe to#i în lăcă le tia i nu&ărul de la dresuri$ , &eritat paralele$ F=că< lasă%&ă să &ă &int c%a (ăcut%o de dra"ul &eu) Suna tra"ic vocea lipoveanului$ ?ncepuse să%l apese v=rsta$ 69ioceii se îndesiseră pe t=&plele sale$ re#ea (ină de riduri îi cresta discret (a#a$ ?ncădiscret$ ;o#i î&bătr=ni& pe dina(ară< a& constat eu cu oarecare părere de rău$ Ini&a i a&intînsă< ră&=n &ereu tinere$ 2ipoveanul i%a tras u urel piciorul rănit către piept< s%a ridicat p

i%a aprins o #i"ară$ , tras pri&ul (u&< 1%a tri&is într%o tr=&bă lun"ă către &atroz i 1%a F=că< ai a(lat tără enia cu &ă"ăoaia din ,(rica7 Mi%a povestit 'arain$ ,i (ost &ăre#< nene lipa$ ?#i trebuie ceva cura> să porne ti de unsin"ur< prin cataco&be< cu lansatoruG de rac9ete în bra#e$ Să tii că%#i trebuie< #=că$ !upă (iecare treb oară de asta< î&i propun să &ă retra"$ S(ac un butic sau altă întreprindere &ică$ Cu talentele &ele< a putea e5ploata &unci nei&pozi @i7 @i7) s%a burzuluit lipoveanul< vin ni te candrii ca voi< î&i trec pe sub năsuc ni te proade&enitoare< &ă (ac să uit că via#a e lun"ă dar nu destul$ ,sta ca să nu &ai pun la socotealădatoriile de plătit unor &ă"ari care ne con(undă cu pietrele de 9otar$

2e%a& plătit%o< l%a& in(or&at eu sec$ 2e%a& dat "aură în (i etul din "ipt< le%a&docu&entele i i%a& lăsat un bile#el lui Mos9e$ 2%a apucat H(ericirea c=nd 1% "ăsit$ @i ce%a (ăcut7 Mirosul de păruială îl înviorase vizibil$ I%a& turnat o por#ie zdravănă de #uică< apoi acontinuat:

, venit la înt=lnire< a a cu& îi cerea& în bilet$ C%o (alcă în Cer i cu alta în Pă&=nt$ o "ardă de "orile$ Una &i5tă< (or&ată din evrei< ru i i a&ericaniB 2e%a& pus (oc sub coadă la to#i "eala#ii< s%a bucurat lipoveanul$ @i7 Cre&ene i%a ie it din pepeni$ I%a tras ovreiului ni te pu&ni în (ălci$ Nu la propriu$i%a& citat din >udecata S(in5ului$ Su(icient să în#elea"ă că s%a s(=r it >ocul$ Iar el7 S%a speriat$ C=t pe ce să arunce locanta în aer$ Noroc că l%a (ul"erat Cre&ene$ Cu ă tia a& ter&inat< a pus 0ălaiul concluzia$ !e(initiv i ire&ediabil$ Marea păcăleală evreiască s%a dez&e&brat din toate înc9eietu!acă &ai încearcă ceva< a>un" în preistorie$ Cu pieile "oale i cu cenu ă în cap$ ,l#ii la r=nd) a devenit 0ălaiul bătăios$ /ace& cură#enie) ;oate la ti&pul lor$ /ără "rabă$ ,& scăpat de "rosul c=rcii$ Selectă& nu&ai proble&einteresante$ Monar9ita7 /loare la urec9e$ Nici &ăcar nu e interesantă$ ?nsea&nă că a#i dat de ceva cu adevărat interesant$ !e unde a sărit urec9eatul7 !e la Cre&ene din tarla$ ,& dat de ur&a unor persoane descendente din zeiie5tratere trii$ @ti& apro5i&ativ e5act cu& s%au (or&at rasele nea"ră< ro ie i "albenă$ Maisă ne a(lă& stră&o ii$ 6rozav) 5cla&a#ia îi apar#inea lui Ce&escu$ /irea lui curioasă nu se dez&in#ea$ Si&#ise adierin(or&a#iilor &isterioase$ Cu& a#i (ăcut< (ratele &eu7 Si&plu< &atrozule: I%a& întrebat pe dropi< do"oni i &aJa i$ Ne%au a>utat (ără re#iar (i e5clus ca dropii să poată e5plica i (or&area celor două rase europene de bază$ ?ncă nu e5act$ Cre&ene se va consulta cu 4a&ol5e în acest sens$ 'rei să ne ba"i din nou într%o daraveră supranaturală< a devenit lipoveanul suspicios$ Nu$ 'reau să desci(rez secretul 2eului din Carpa#i$ ,sta ce &ai e7 Secretul pentru care &i ună tot soiul de spai străini prin Ro&=nia$ Nici nu e o treabă&istică$ o le"e de via#ă planetară< Lncă necunoscută$ ?n Muntele ,lb7 a vrut să tie Cernescu$ Prin î&pre>uri&i se înt=&plă (apte ciudate$ Mult prea &ulte pentru a (i si&ple înt=&plSe treze te 2eul din Carpa#i$ ,dică7 Nu tiu e5act ce însea&nă$ '%a& vorbit din inspira#ie$ Mer"e& cu to#ii să vede&) s%a av=ntat 0ălaiul$ Nu cred că e posibil$ Cernescu devenise serios$ ?ncepuse să deseneze "răbit (i"uri variate pe o coală de 9=rtie, a cu& (ăcea ori de c=te ori un nou &ister se prezenta în (a#a creierului său$ ? i descărca ner prea întin i< lăs=nd incon tientul să% i e5pună in(or&a#iile$ ra unul din acei pu#in pă&=nreu iseră să% i or"anizeze o colaborare per(ectă între con tient i incon tient$

Ce%#i spune în"eri#a ve"9etoare< #=că7 2eul Carpa#ilor e5istă< lipa$ Nu e ce crede& noi$ Ce si&#i7 Un c=&p dens< ca i cu& ar (i &aterial$ Secretul se apără de neaveni#i$ Si&#i su(larea vie7

N%a putea spune$ ceva co&patibil cu persoana &ea$ ,& ră&as un pic pe "=nduri$ Cernescu era co&patibil i cu &ine$ Putea& co&unica cu&are viteză< în &od telepatic$ Ce putea (i acolo< unde eu nu si&#ise& ni&ic7 eni"&ă astrăbunilor cunoscu#i< ori una i &ai &are< a e5ploratorilor din spa#iul in(init7 Nu &ă îndoia&ur&ele e5ploratorilor albi se a(lau i pe teritoriul Ro&=niei$ Prin salt nu pute& a(la ni&ic$ 'a trebui să ne av=ntă& într%o e5plorare$ !esi"ur< dacăvo& pri&i aprobare$ Crezi că 4a&ol5e ne%ar putea interzice accesul în Muntele ,lb7 , a bănuie Cre&ene$ !acă ne%a& a(la adevăra#ii stră&o i< a& înceta să &ai luptă& pentru alte na#iuni sau rase$ 4a&ol5e nu va (ace aceasta$ dreptul sacru al (iecărui o& de a% i cunoa te străbunii$ Ni&eni nu%l poate contesta) Metisarea ar (i pusă în pericol$ /iecare ar tra"e către propria rasă$ u n%a (ace păcatul ăsta< &ur&ură lipoveanul$ C=nd &ă "=ndesc la c=te o creolă cu cati(elată i pa i elastici< de (elină alintată< uit de puritate rasială i de alte alea$ ;e cred< nene lipa$ ,sta nu însea&nă că n%ai vrea să tii de unde a& venit i încotro&er"e&$ 2a ce%&i (olose te7 î&i e totuna dacă străbunii de acu& c=teva sute de &ilioane de anidădeau 9u#a pe liane ori e5plorau spa#iul cos&ic$ I&portant e ce sunt acu& i încotro &ă îndr Cu& tii încotro &er"e&7 Si&plu$ Cine are părălu#e &er"e unde vrea< cine nu are î i pli&bă splenuG i re"retul strădu#ele des(undate$ Nu asta< nene lipa) încotro &er"e lu&ea$ ?ncotro7 în paradisul viselor$ ,colo se poate orice$ /ără "lu&e< lipa) C9estiunea e serioasă$ Pro"ra&ul de evolu#ie a lu&ii s%a &odi(icatsubstan#ial dar nu%i ti& direc#ia$ @i7 !e asta nu po#i rade o cinzeacă7 Nu po#i ad&ira o pulpi#ă cizelată cu &ăiestrie deartist7 'ia#a e scurtă< piciule$ Nu se pune sub lupă$ Se trăie te intens$ ,sta trebuie să (ace#i: sătrăi#i$ U c9i#i%o) 'izita se înc9eiase$ Ne%a& ridicat să plecă&$ Nu de altceva< dar lipoveanul dădea se&de "rabă$ Ca& suspectă$ Probabil< si&#ea căDse apropia clipa sosirii proprietarei papucilor 9alatului$ ?nainte de despăr#ire< 0ălaiul ne%a a&intit: 'ia#a o&enească se trăie te) Nu se ve"etează$ Nu se irose te cu pove ti &arinăre tiD ,casă n%a& "ăsit%o pe &ena$ ,sta &%a alertat cu&plit$ Nu era (e&eia care să dispară(u&ul$ Să nu lase vreo ur&ă< o veste< ceva$ Pro(esionistul din &ine i%a spus cuv=ntul$ M%cal&at rapid< prin autosu"estie$ !upă aceasta< a& cercetat pe îndelete ca&erele locuin#ei$ ;otu părea în ordine însă instinctul nu &ă putea în ela$ &ena era în pericol$ Ceva &ic i strălucit printre ciucurii covorului< &i%a atras aten#ia$ M%a& aplecat i l%a& ridicat$ ra un ineluro ie< pe care< de re"ulă< &ena îl purta$ Cu& îl pierduse7 Certitudinea se instala în &ine: cine5plicabil se petrecuse$ Pri&ul i&puls &ă înde&na să plec de îndată în căutarea ei$ M%a& stăp=nit i l%a&contactat pe Cre&ene:

&ena a dispărut$ ;ăcere$ Cre&ene >udeca situa#ia$ Presupun că a (ost răpită$ @i ce propui< 'araine7 Plec în căutarea ei$

!e unde începi7 /ac o scrutare a orizontului$ Nu se poate să nu%i "ăsesc c=&pul$ In re"ulă$ ;e spri>in$ Contactul telepatic s%a întrerupt$ M%a& întins pe patul în care petrecuse& cu &ena z(ru&oase$ ,& înc9is oc9ii i a& început invocarea: 4a&ol5e) 'ia#ă i &oarte) /or#a cea Mare) M) M) M) M) M) ,& a teptat ne&i cat$ Si&#ea& (or#a vie#ii cu& se apropia de &ine$ ;iptil< ca o s(ioascodană$ @i (or#a &or#ii< dură i rece< în ec9ilibru cu pri&a$ Cele două (or#e între care cur" pă&=ntenilor &%au atins deodată$ 6ata să%&i servească scopurilor$ Nu avea& ti&p de (ilosoM%a& concentrat o clipă< apoi a& lansat spiritul$ Cu viteza (ul"erului$ !irect către înalturi$Spiritul dezlăn#uit spinteca spa#iul v=>=ind ca o să"eată scăpată din arc$ Si&#ea& (izic cu& sdes(ăceau spa#iile în >urai spiritului &eu$ Un soi de be#ie a înalturilor &%a cuprins$ ?n"erulve"9etor< însă< era acolo< la post$ Nu te pierde< 'araine) &i%a optit el$ 0e#ia a încetat ca pr(ar&ec$ Spiritul lucid căuta c=&pul vital al &enei$ 2%a& si&#it departe i (oarte slab$ Un scurt &esa> către Cre&ene$ Să tie că a& "ăsit%o$ @i să citească in(or&a#iile din &eu< în scop de a identi(ica locul unde &ena era prizonieră$ Mer"i< 'araine) &i%a optitCre&ene$ Re(ă le"ătura cu d=nsa) ,& început cobor=rea către punctul în care si&#ise& c=&pul vital al &enei$ ,&recunoscut ora ul i &%a& înrăit$ Nu se putea să lipsească un"urii din această ulti&ă con(runcu &osadi tii$ I%a& în>urat în "=nd i &%a& apropiat înceti or< studiind c=&purile ener"et >ur$ Presupunea& că ina&icii (oloseau paranor&ali$ ,lt(el nu se putea e5plica răpirea &enei$, a a i (ost$ Un "rup de paranor&ali ve"9ea în >urul ei$ ,sta e5plica i se&nalele (oarte slabec=&pului vital$ 1%l ecranau cu c=&purile lor$ I%a& studiat de la o distan#ă pe care o presupunea& sănătoasă$ Nu trebuiau să &ă si&tînainte de atac$ rau doisprezece< aran>a#i în cerc< după ritualul &istic asiatic$ Stăteau în<"enunc9i< cu pal&ele lipite de (a#ă< cu de"etele "roase spri>inind bărbile$ Pe (e#ele lor se citenepăsarea$ rau în transă$ ?n &i>locul cercului< &ena< culcată< ca i cu& ar (i (ost &oartăle inată$ 'ia#a n%o părăsise< însă$ si&#ea& cu& vibrează prin (iecare (ibră$ I%a& tri&is(ul"erător o pasă$ !irect în t=&plă: Cura>< (eti#o) ;e voi salva$ Nu &i ca< să nu te dai de "ol) , &i cat< totu i$ Nu &ult$ Su(icient pentru a (i sesizată de paranor&ali$ ,ce tia au ridicapetele i s%au concentrat$ !easupra &enei au apărut două cercuri concentrice$ Unul alb ine"ru$ ?n centrele lor suprapuse< se eviden#ia un punct &are< alb$ Cuno tea& vra>a$ &aiînt=lnise& în con(runtările &ele cu paranor&alii asiatici$ Ma"ia culorilor (unda&entale nu%&însă du &ană$ !oar &ă născuse& la cu&pănă de ti&puri< pe Pă&=nt$ ,& pornit din nou cătreînalturi$ Nu era un &o&ent potrivit pentru atac$ ?n disperare de cauză< paranor&alii ar (i putuucide (e&eia$ Spiritul &eu a revenit în trup$ 2in ca o pană purtată de v=nt$ ,& răsu(lat ad=nc< apoi a&desc9is &inista#ia$ Pentru ce avea& de co&unicat< telepatia nu avea su(iciente posibilită#i$ ,&co&utat butonul pe pozi#ia secret< a& a teptat ca secretizorul să zb=rn=ie< se&n că începuse lucreze< apoi l%a& apelat pe Cre&ene: 2aure< sub ce stea ne%a& născut noi7

Sub stelele vie#ii i &or#ii< a răspuns el auto&at$ !e ce &ă întrebi7 @i unde%i norocul nostru7 ?nd=r>irea se "9icea în (iecare cuv=nt$ Cre&ene a sesizat< ast(el că n%a co&entat ni&răspuns c=t se putea de precis: Norocul7 Pretutideni unde e via#ă i &oarte$ Ce s%a înt=&plat7

Cu& lini ti& ni te rebeli< se ridică al#ii$ &ena e în 0udapesta$ Suprave"9eată de oduzină de paranor&ali asiatici$ !upă ritualul &a"iei culorilor (unda&entale$ Cre&ene a r=s scurt: @i%au dat (oc la valiză< 'araine$ /ecioara de /oc nu poate (i stăp=nită prin &a"ia culoril ,tunci< cu& au reu it s%o răpească7 Probabil< au atacat%o în so&n$ @i au lovit%o în cap< să nu se poată concentra$ , teaprevină) Iar ei ne a teaptă pe noi$ Să interveni& pentru a o salva$ Nu &ă îndoiesc că ne%au pre"ătit surprize &ulte$ ;oate< neplăcute$ !ar noi nu le pri&i&nu%i a a7 ?n ti&p ce Cre&ene vorbea< eu încerca& să%&i a&intesc dacă &ena prezenta leziunicap$ Nu observase& ni&ic în acest sens$ MDa& săturat de surprize neplăcute$ Ce zici să (ace&7 , teptă& vreo două ore< apoi atacă&$ ,&=ndoi deodată$ Ii spar"e&) Si"ur) ,& înc9is sta#ia i%a& plecat în bucătărie$ Mi%a& (ăcut o ca(ea dulce i%a& sorbit% plăcere$ ,lături de ea< a& tras cu sete c=teva #i"ări$ !upă asta< a& ie it în curte$ 6rădina dădese&ne de pără"inire$ Pl=n"ea după stăp=nul ei cel 9arnic$ M%a& apucat să plivesc bălăriile< "=ndul la ,rbore$ Nu dăduse nici un se&n de via#ă$ ,sta nu înse&na că nu era viu$ Probabil< î plătea i el poli#ele (a#ă de ru i$ Ca& cu& (ăcuse& noi (a#ă de evrei$ ,& lucrat c=teva ore< (ără să &ai "=ndesc la necazurile vie#ii de spion$ Munca &ă atră" prin si&plitatea ei$ @i prin satis(ac#ia ei directă< &aterială$ M%a întrerupt sunetul tele(onululăsase& anu&e l=n"ă "rădină< să%i aud apelul$ Ce (ăceai< 'araine7 ra Cre&ene$ Ce să (ac7 ,& ca& uitat de &ine$ Cură#ă& "rădina$ ?#i ade (oarte bine$ Porni&7 !e acord$ ?i deci&ă&$ Cu& scoate& (ata7 Prin rezidentul nostru din 0udapesta$ trece "rani#a i%i dă dru&ul către 0ucure ti$ ?n re"ulă$ 6ata de start) Nu si&#ea& nevoia să &ă încarc prin procedeele obi nuite$ ,ctivitatea în aer liber î i(ăcuse a(ectul$ Pri&ise& din via#a planetei tot ce î&i trebuia să (ac saltul$ Să"eata spiritului & plecat direct către înalturi$ ,& a teptat o (rac#iune de secundă$ C=t să înt=lnesc spiritul luiCre&ene$ Unite< cele două spirite au plecat vi>elios pe direc#ia 0udapestei$ 6ata să (acă pra( ce apărea în cale$ Ne%a& oprit deasupra c=&pului de con(runtare$ Paranor&alii asiatici stăteau în aceea pozi#ie$ ?n &od vizibil< ne a teptau< "ata de atac$ !e unde tot răsar7 &%a& întrebat eu$ ?n"eve"9etor nu &i%a răspuns$ ra prea ocupat de scrutarea teatrului de opera#iuni$ Spiritul luiCre&ene vibra u or$ 4ărise cercurile concentrice i în#elesese în ce scop se concentrau &istic Ne pre"ăteau cea &ai cu&plită capcană< în ea concentraseră toată (or#a de care erau în stare$ !irect în centru) a decis Cre&ene$

Să"eata spiritelor noastre a pornit ca din pu că$ Pe &ăsură ce ne apropia& de #intă< în >urul nostru se înc9idea un c=&p dens$ ,& intuit pericolul i l%a& aten#ionat pe Cre&ene: !acă nu spar"e& c=&pul ener"etic al &a"ilor< nu &ai pute& ie i$ ?l spar"e&) /or#a rece din ad=ncuri adia prin prea>&ă$ /ocul î&i >uca în pal&e$

2ovi&) Pri&ul contact a (ost dur$ Cercurile nu s%au clintit din loc$ Ceva< însă< s%a înt=&pla&ena s%a ridicat în "enunc9i$ Cu (ocul< (eti#o) i%a& trans&is eu telepatic$ ,l doilea atac a (

ceva &ai plin de succese$ Punctul din &i>loc a plesnit< per&i#=ndu%se să ne apropie& de &/or#ele noastre s%au unit< cercurile s%au aprins$ ,rdeau cu (lacără adevărată$ Paranor&aliicontinuau să stea încre&eni#i< &ur&ur=ndu% i &antrele$ /ocul i%a cuprins încetul cu încetun%a &i cat$ ,colo au ars< (ără a scoate un "ea&ăt$ Mai &ult ca si"ur< erau îndoctrina#i &istiapucat să%i trans&it &enei parola de contactare a rezidentului nostru din 0udapesta i &%aretras$ M%a& trezit sin"ur< în "rădina plină de Soare$ bosit cu& nu (usese& de &ultă vre&e$Si&#ea& spiritul lui Cre&ene< încă nu cobor=se din înalturi$ 'e"9ea să nu (i& ur&ări#i deina&ici$ Cine să ne &ai ur&ărească7 Pe între" pă&=ntul nu &ai ave& rivali$ M%a& întins pe &oale i%a& tras un pui de so&n$ Ca orice o& (ără proble&e< cu con tiin#a î&păcată de idelucrului bine (ăcut$ &ena a sosit abia a doua zi$ U or slăbită< cu cearcăne la oc9i$ Nu dor&ise deloc din&o&entul răpirii$ ,& culcat%o i a& învelit%o ca pe un prunc$ ,& stat apoi l=n"ă ea< de ve"9să%i apăr so&nul< să se poată odi9ni în ti9nă$ ?n ti&p ce o ad&ira& tăcut< prin &inte î&i trectoate (e&eile vie#ii &ele$ N%avusese& parte de ele$ Mi le răpise &oartea ori al#i bărba#i$ M po&enit întreb=nd: !oa&ne< de ce a trebuit să &i se înt=&ple toate acestea toc&ai &ie7 !eaceastă dată< !u&nezeul vie#ii o&ene ti n%a &ai păstrat tăcerea$ Mi%a răspuns: Pentru că tucreat pentru a (ace o lu&e a vie#ii< în locul celei care s%a prăbu it$ !esi"ur< nu%&i dorise&aceasta$ ?&i dorise& o via#ă si&plă< de o& obi nuit$ !orin#a noastră< însă< nu are nici o put(a#a ,devăratului !u&nezeu$ !ezle"area &isterului din &untele alb$ &ena s%a trezit abia către pr=nz$ , desc9is oc9ii înceti or< cu tea&ă$ C=nd a prins în privirii (i"ura &ea< s%a lu&inat brusc$ , sărit din pat< &%a î&bră#i at str=ns< cu un soi dedisperare$ Pe (a#a%i în"ropată în u&ărul &eu iroiau lacri&i: Petre< să nu &ă părăse ti nici o clipă) ,& lăsat%o să pl=n"ă pe îndelete$ Să% i verse prea plinul e&o#iilor$ ?i &=n"=ia& tand părul auriu i (a#a în(ierb=ntată$ Să si&tă că este ocrotită i iubită$ Să nu se &ai creadă străinsin"ură în această lu&e$ ?n (ine< s%a oprit din pl=ns$ Putea& a(la cu& căzuse în &=inile adversarilor$ Cu& s%a înt=&plat< (eti#o7 ?ncă n%a& realizat$ Mă pli&ba& lini tită< prin parc$ !eodată< a& si&#it o panică put

i ine5plicabilă$ M%a& întors să văd cine pă ea în spatele &eu$ ?n aceea i clipă< a& pri&itlovitură puternică în cap$ @i7 Nu &ai tiu ni&ic$ M%a& trezit într%o ca&eră cu &ozaic pe >os$ ?n >urul &eu< bărbcare i%au văzut$ M%a& ridicat dar nu pentru &ult ti&p$ Cu& procedau7 ra& con(uzionată$ ?&i si&#ea& "=ndurile ca de plu&b$ Nu putea& ra#iona$ Undevaad=ncul creierului< percepea& ordinul tău: 2uptă< &ena) Cu (ocul)

,i atacat7 N%a& apucat să%&i str=n" "=ndurile$ Un c=&p dens s%a a ternut peste &ine$ ,& căzlocul în care &%ai "ăsit$ ,& cu"etat c=teva clipe$ Nu (usese o si&plă capcană$ !in c=te tia& eu< &isticii erau preocupa#i de puterile noastre i d=n alte cauze: voiau să ne inoculeze în creiere pro"ra&ul lor

Pro"ra&ul lor7 &%a întrebat &ena$ /ără să%&i dau sea&a< "=ndurile căpătaseră "las$ !a< pro"ra&ul lor$ I#i voi dezvălui siste&ul de &anipulare &istică pe care vor să%l i&po&enirii$ ;rebuie să%l tiu7 /iecare o& al Pă&=ntului se cuvine să%l tie$ Să în#elea"ă că trebuie să% i în(r=nezei&pulsurile instinctuale z"=ndărite de silabele sacre ale &isticilor< cărora li se &ai spun &antreSă priceapă odată pentru totdeauna că sunt oa&eni înzestra#i cu voin#ă i con tiin#ă$ ,& condus%o la &asa de scris$ ,& scos un pi5 i a& tras între noi o coală de 9=rtie$Putea& începe$ &ena< de ce crezi că &%a pus 4enadirt să sc9i&b nu&ele stelelor i constela#iilor dins(era cerească cunoscută7 Pentru că în ele erau ascunse particule sacre din vec9ile reli"ii7 6=nde ti bine$ , trii sunt prea îndepărta#i pentru a ne in(luen#a vie#ile$ Nici &ăcarradia#iile lor nu a(ectează via#a pă&=ntenilor$ Sin"ura e5cep#ie o (ace Soarele< steaua vie#ii pă&=ntene$ ,tunci< cu& se produce in(luen#a7 Prin silabe i cuvinte lansate de &istici în incon tientul planetar$ Cartea vie#ii despre c#i%a& vorbit e incon tientul planetar$ !in el se inspiră scriitorii i poe#ii< din el pri&i& in(orintuitive$ ?nsea&nă că &isticii i%au propus să polueze in(or&a#iile intuitive cu silabele lor sacre&antrele lor7 5act$ ?n această opera#iune sunt i&plica#i inclusiv oa&eni de tiin#ă$ Ru i< a&ericaevrei< c9inezi i al#ii$ /iecare în parte< interesat de a &anipula con tiin#a cetă#enilor ;errei îndirec#ia dorită$ ?n acest scop< au căutat cele &ai vec9i &antre< presupun=nd că acestea suntînscrise în ad=ncul creierelor o&ene ti i pot (i activate$ Mecanis&ul era cu adevărat diabolic ,sta a#i descoperit în ,(rica7 ?n ,(rica a& distrus un siste& de &anipulare a &in#ilor pă&=ntene inventat de adoratoriunui tote& astral din e&is(era sudică V Cani Ma>or$ !e unde această obsesie pentru stele7 ,ici nu &ai e vorba de &istică< ci de o re"ulă psi9olo"ică e5ploatată cu abilitate de evrei

i a&ericani$ Printre principalele ele&ente de identi(icare (or&ală a unei persoane se a(lă nu& pronu&ele i (unc#ia sau "radul$ Pentru oa&enii in(eriori< acestea sunt Htotul O ei nu cunosccă personalitatea u&ană e de(inită de c=teva &ii de trăsături de personalitate< i&posibil decunoscut de &anipulatori$ @i cu& procedează7 Siste&ul de &anipulare cuprinde două laturi$ Pri&a (ace tri&itere la o ec9ivalen#ă întretote&ele astrale i nu&ele plus pronu&ele unei persoane sau localită#i$ vorba de o le"ăturăarti(icială< ilo"ică între ele&ente di(erite din Univers$ Produce< însă< e(ecte$ Nu prea &ari da produce$ @i a doua7

, doua (olose te particulele &istice proprii unei reli"ii$ I&pli&entează în creierele u&antote&ele astrale pe care se bazează$ !e e5e&plu< evreii au răsp=ndit tote&ul astral al stelei Sirdin Cani Ma>or co&binat cu denu&irile unor litere din al(abetul lor< în special cu pri&ele doale( i bet< precu& i cu ulti&a< tav$ Nu&ai ei ac#ionează în acest sens7

Nu$ Qo"9inii au (olosit intens nu&ele stelei ,d9ara din Cani Ma>or< pentru a de(inicentrele ener"etice u&ane$ Ru ii au utilizat steaua Mirza& din Cani L'Ia>or< pr%ecu& i alcare apar particulele &ir i c9i$ ?n#ele"i de ce s%au opus &isticii sc9i&bării denu&irilorDteleconstela#iilor7 Credeau că tiau &ecanis&ul de do&inare a &in#ilor oe&ene ti$ @i nu%l tiau7 Nu$ 2a r=ndul lor< erau &anipula#i de un i&ens calculator situat sub Mun#ii Scorpiei d,(rica de Sud$ Un calculator7 !a$ Ră&as de la o e5pedi#ie a unor e5tratere tri din Cani Ma>or$ Pro"ra&ul din el (usîntoc&it de un e5traterestru &uribund< 6oa$ !erularea lui era suprave"9eată de un robot nu&itQoule$ ,i în#eles cu& s%au născut zeii7 ,& în#eles i altceva$ ;i&p de douăzeci de ani< a&ericanii n%au &ai &ani(estat nici uninteres pentru 2ună$ !e îndată ce le%a#i anun#at descoperirea i&ensului calculator din ad=ncul2unii< au tri&is o sondă să veri(ice$ ,sta însea&nă că 6oa n%a (ost sin"ur$ Nu< au (ost &ai &ul#i$ Calculatorul terestru recep#iona pro"ra&ul celui lunar i%lretrans&itea către pă&=nteni$ , a a apărut vorbirea articulată< denu&irile de zei< inclusiv a ze"od%do" (olosit de ru i i an"lo%a&ericani$ !eus e5 &ac9ina7) 5act$ ,nticii au "9icit situa#ia$ Probabil< erau inspira#i de o altă civiliza#ie astrală$ @i ce s%a înt=&plat cu zeul%&a ină7 !u&nezeul vie#ii o&ene ti 1%a distrus$ Prin noi) , dispărut posibilitatea iudeo%&asone

i altor culte &istice de a i&pune ordinea si&bolică< arti(icială$ ,sta nu însea&nă că nu vor &aîncerca$ ?nsea&nă că au vrut să%&i i&ple&enteze pe creier &antrele lor7 5act$ Nu%#i a&inte ti ni&ic7 Ca prin vis$ Cei doisprezece bărba#i din >urul &eu &ur&urau un sin"ur cuv=nt: treiau&?n#ele"i ceva7 Si"ur) /oloseau vec9ile denu&iri latine ale punctelor cardinale< boreu& i austru&< precu& i silaba sacră au&$ ?ncercau o înci(rare a divinită#ii de tip trei au&< trei austru&$ de escroc9erie a (ost (olosită de i&periul austroun"ar< printr%o$ le"ătură (alsă< ilo"ică< de tipaustria%austru&$ Mai pu#in cultivat< Ceau escu a căzut în capcana s(erei &istice$ ,sta e5plic

ir de &ăsuri ilo"ice luate în ulti&ii ani de Hdo&nie $ ?nsea&nă că< odată cu căderea lui Ceau escu< a încetat ac#iunea iudeo%&asoneriei i&isticilor7 ?ncă n%a încetat$ 0oris l#=n a (ost selec#ionat după acelea i criterii$ &is(era borealspune ni&ic7 Nici (aptul că zeii supre&i ai evreilor se nu&eau eil sau eli7 Misticii se&antico%nu&erolo"ici au încercat să% i ad>udece lu&ea viitoare printr%o (or&ulă de tipul doi el%trei ,dică< să% i trans(ere porcăriile lor din &ileniul al doilea către cel de%al treilea$ ,u uitat însă lucru: li&ita anului zero era conven#ională< (ără puterea în (a#a vie#ii$ !ec9eneul inventat deSadoveanu pentru a păzi poarta dintre< ti&puri avea (or#ă nu&ai pentru ini#ia#ii conven#io?n realitatea vie#ii< conven#ia o&enească nu are putere de le"e universală$ Nici &ăcar< plane ,cestea le%ai (ăcut pe ti&pul raidului în Mun#ii Scorpiei7

Nu nu&ai$ ?nainte de acest raid< a& e(ectuat o descindere în sediul Mosadului< î&preucu Cre&ene< CordaJ i 0ălaiul$ 2e%a& (urat toate docu&entele însu ite ile"al de la(ranc&asoneria ro&=nă$ ,st(el a& a(lat de pro"nozele (ăcute de &arele &aestru Sadoveanu i d&odul în care erau e5ploatate de iudeo%&asoni$ Ce voiau să (acă7

Să unească cultele derivate din iudais&< &ozais&ul< cre tinis&ul i isla&is&ul< într%sin"ură reli"ie do&inată de ei< av=nd la bază silabele sacre a< ba< a 9< precu& i alte silabcuprinse în tote&e astrale i în cuvinte (olosite de oa&enii de r=nd$ Cu&plită i&a"ine) Pă&=ntenii prin i în capcana unor vorbe inventate de &istici$ Cu&plită< într%adevăr< &ena) Inclusiv &isticii su(ereau (ără să tie de ce$ Credeau csunt pedepsi#i de !u&nezeu$ ?n (apt< su(ereau din cauza tendin#ei de restr=n"ere a s(ereicunoa terii o&ene ti$ ;oate persoanele su(ereau din cauza s(erei &istice7 !a< &ena$ Nu toate în aceea i &ăsură însă$ /unc#ie de zestrea in(or&ativă i psi9icăD(iecăruia< su(ereau sau bene(iciau de in(luen#e pozitive$ ?n orice caz< s(era &istică era &en#iîn (unc#iune prin creiere puternice< ale unor descenden#i astrali< capabile să răsp=ndească tele(or&ulele Hsacre $ ,sta e5plică de ce au încercat să%#i i&ple&enteze în creier &antra lor$ Noi n%a& (ost pre"ăti#i pentru o ast(el de con(runtare$ Cine a (ost pre"ătit7 'ia#a o&enească< rănită i sc9ilodită de &a"ie< ne%a învă#at să luî&potriva &isticilor$ Nici noi n%a& tiut &ai &ulte atunci c=nd a& început con(runtarea$ @i eu7 u ce să (ac7 'ei învă#a încetul cu încetul$ , a cu& a& învă#at i eu$ ,ve#i un &anual7 Pentru ulti&a con(runtare &istică nu s%a scris nici un &anual$ Posibil ca< după ter&inaei< să se scrie o carte$ 'a scrie%o Cernescu$ cel &ai bine pre"ătit în acest do&eniu$ !u&nezeule< a &ur&urat ea< ce lu&ea (ru&oasă ai (ăcut) @i ce%au putut (ace &isticii ea) în#ele"ea& pe deplin$ C=nd înt=lnise& pentru pri&a oară ur=#enia &isticii< &ăscuturase& sc=rbit$ Un sin"ur (apt &ă oprise să nu urlu de durere i disperare: con tiin#a (aptcă o&enirea trebuia salvată cu orice pre#$ I%a& încon>urat tandru u&erii delica#i i a& tras%o către &ine: Uită< (eti#o< de toate acestea) Prive te în >urul tău) 'ei vedea o lu&e &inunată$ Prive"rădina) ;oate plantele r=d de bucuria unor vie#i &ai bune$ Ce se va înt=&pla cu noi< Petre7 Nu tiu$ ?n orice caz< vo& trăi &ai bine dec=t înainte$ Nu%i a a că asta ai vrut să spuvrei să trăie ti o via#ă nor&ală7 'a (i vreodată7 M%a& săturat de incertitudini$ Cur=nd< (eti#o$ /oarte cur=nd$ Să te cred7 !e ce nu &%ai crede7 u nu vreau să trăiesc o&ene te7 , plecat capul$ atinsese &ustrarea &ea$ I%a& ridicat încet bărbia< cu v=r(urile de"ete 'o& trăi (ru&os i curat$ ?#i pro&it) !acă pro&i#i tuB 2a lăsarea serii< ne%a vizitat Cernescu$ Neras i ca& obosit$ 2%a& zărit încă de c=nddesc9idea porti#a i a& pornit în$ ?nt=&pinarea sa$ Ce te aduce la &ine< în#eleptule necunoscut7 Un dor de uetă< 'araine$ !ai ceva de pileală7

rice î#i cere ini&ioara$ Să (ie tare< să stin"ă a&arul) , luat loc la &asă< sub u&brar iar eu a& intrat în casă< după băutură$ &ena se întinses pe o canapea$ ,& lăsat%o să se odi9nească$ ,& ezitat o clipă< apoi a& luat o sticlă de pălincă două pa9are$ Conversa#ia se anun#a lun"ă$

Matrozul a "ustat licoarea par(u&ată< a plescăit apreciativ< apoi a decretat: O rade& toată$ Poate uită& de &izeria din >ur$ ?l prinsese spleenul$ Cuno tea& senza#ia$ !upă ani "rei< de luptă continuă< vezi că n%înaintat su(icient$ Că idealurile pentru care ai luptat sunt ter(elite de tot soiul de indivizi dubioCă averea Ro&=niei< pentru care ai vărsat s=n"e i sudoare< la (el ca &ul#i al#ii< se duce de Nor&al să te su(oce a&ărăciunea$ ,& încercat să%l consolez: Noi (ace& tot ce pute&$ Nu sunte& zei$ Nici zeii n%ar (i putut (ace &ai &ult$ , aprobat din cap$ , &ai tras o du că< apoi a "lăsuit: !a< 'araine< războiul zeilor ne%a adus în starea asta$ ,& citit recent un docu&ent ciorditde la 'atican$ C=te cri&e în nu&ele reli"iei) Nu%&i spui ni&ic nou$ !acă nu "ăsea& calea către e5tratere trii din Retezat< ne%ar (idez&e&brat$ , (i &ers la &a&a cu pa aport$ Mare porcărie) @i nu se "ăse te nici un leac pentru pielea lor$ ;oate la ti&pul lor$ ,ve& con tiin#a î&păcată că a& avertizat< că ne%a& î&potrivit$ u sunt o&ul (aptelor de rezultat< 'araine) Ro&=nii nu si&t încă rezultatele e(ortuluinostru$ Iar voi 9ălădui#i prin cine tie ce coclauri$ ,& distrus &a ina in(ernală$ , teaptă i vei vedea rezultate) Nu &ai pot înt=rzia$ , &ai tras un "=t< a privit c=teva clipe pa9arul$ ?n (ine< s%a decis să% i e5pună durere Studiez de c=teva zile docu&entele celor din Retezat$ Nu le în#ele" pe toate$ Nu în#ele politica lor de nea&estec în treburile pă&=ntenilor$ /oarte în#eleaptă politică) Ne ridică treptat la "radul lor de cunoa tere$ ;u ce%ai (ace< dai ni&eri într%un trib sălbatic7 , "ăsi o cale de co&unicare cu ei$ Una directă i continuă$ ,sta &ă (ră&=ntă$ !e ce nuco&unică continuu cu noi7 Nu tiu$ ,r trebui să%i întrebă&$ 2a asta "=ndea& i eu$ /ace& o e5cursie7 !e asta ai venit7 Printre altele$ Să%l întrebă& pe a&icul nostru de ce nu evoluă& pozitiv< a a cu& ne% pro&is$ Cu& ai vrea tu să evoluă& pozitiv< Cernescule7 Să stea #u"ulanul cu burtica la Soare să%i cur"ă toate alea în "ură7 Să (acă liderii prostii cu "9iotura i totu i< ca prin (ar&ec< toate&ear"ă ca unse7 /ără inteli"en#ă< cunoa tere i &uncă nu se poate) Ne trebuie o &inte de o& să (acă ordine în 9aosul ăsta$ ,ici e buba< vere$ !e ce nu se ridică o&ul potrivit7 !e ce nu%i desc9id e5tratere triidru&ul< căci au cu ce7 înt=&plarea norocoasă e unul din &i>loace$ !e ce n%o (ac7 ?i lasă pe ro&=ni să înve#e valoarea (aptelor$ Să în#elea"ă că trebuie să renun#e de bunvoie la be#ia de vorbe$ Nu&ai asta7 Nu cu&va sunte& în (a#a unui asalt concentrat al unor (or#e pe care noi nuîn#ele"e&7 Unii lideri par lovi#i cu leuca în cap$ Nici nu% i dau sea&a pe ce teren se >oacă$Pornesc ni te c9estii tare periculoase$ Cu& ar (i7

Uite< c9estia asta cu partidul &oldovenilor) î#i dai sea&a că ar putea duce la secesiune7 Noi sunte& &oldoveni i ti& bine cu& stă treaba$ Nici spaii lui Ivan nu sunt străini de aceastdiversiune$ !e c=nd a teaptă ei un prile> de a se&ăna discordie între ro&=ni7 N%au lansat eiHpro(e#iile lui 6loba printre basarabeni7 @i ăia< naivi< în loc să% i u&ple burticile cu plăcisă tra"ă la &ăsea< l%au ascultat cu "ura căscată$ 6ata să creadă că nu%s ro&=ni$

Ivan7 Parascovenia lui de 9o#) ,bia i%a dat du9ul i&periul că i "=nde te la altul$Colaborează pe estac9e cu vărul I#ic i unc9iul Sa&< nu&ai să nu ne &ai aibă în coastă$ N%aibă el parte de bucuria asta$ ;e ca& încin"i< 'araine< a z=&bit Cernescu$ Păstrează%#i ener"ia pentru treburi &aiconcrete$ ;u nu te încin"i7 Mă daG&i trece repede$ Ce (ace& cu partidul &oldovenilor7 Păi< noi< ca &oldoveni< ave& &ai &are priză în zona natală$ Se cade să pune& picior pra"$ Să nu lăsă& dezbinarea să se strecoare printre ro&=ni$ ,i putea încropi o parodie< să r=dcurcile de ini#iatorul partidului7 /a#a lui Cernescu s%a lu&inat de plăcere$ Ii sur=dea ideea$ ?n cinstea ei< a &ai tras un

naps$ Fi%o (ac< vere) P=nă &=ine< #i%o (ac) S%o pui pe &uzică< s%o c=nte 0ălaiul$ pun$ Să vezi ce%o să &ai c=nte #u"ulanii$ ,scultă< nu&ai) Si&i vodă i%a lui ceată< Monar9i tii de poiată< ;rei lulele< trei surcele< Ca& lipsi#i lovele< Pus%au de%un partid< săr&anii< Să le%aducă "olo"aniiB Su(icient< Cernescule) Sună cu& trebuie$ Sună7 , dracuG pielea pe &onar9i ti) Nu sunte& destul de dezbina#i7 Ne &ai trebuie asta7 Ce să%i (aci7 Planurile lui vărul I#ic de a do&ina lu&ea prin &onar9ii$ Nu cred să #inăînsă$ ,dică< 'araine< tu vrei să zici că I#ic îl î&pin"e din ur&ă pe Aop=n#ol) !ar cine crezi7 I#ic< arză%l%ar (ocul< nu e &ul#u&it de presta#ia republicanilor$ Prea sc9i&bă repede liderii< prea nu are c=nd îi t=&pi cu &a"ia evreiască$ Ce i%a zis7 I%a să puloc &onar9ii din rasa &ea$ Sau< care nu e din rasa &ea< să%l evreizez$ \ >s> evreizeze7 !aG ce%ai crezut7 Un ovreia rebel< Mos9e< &%a a&enin#at că &ă cre tinează< ca s poată >udeca după le"ea evreiască$ @i tu de aia n%ai &ai putut) 2%a& tri&is la &ă%sa cu tot cu le"ea lui$ @i i%a& pro&is o >udecată în (a#a S(i5uluică s%a supărat Cre&ene i%a stricat b=lciul înainte de vre&e$ Prea i%au luat%o în cap evre ,sta voia& să spun i eu$ C=nd se 9otărăsc e5tratere trii să ne dea o &=nă de a>utor săscăpă& de ei7 Poate că ne%au i dat$ Nu vezi ce arde (ocul în casa lor7 , a%i$ @i tot nu se ast=&pără$ Cu &onar9ia< însă< au pus capac$ Ii cio&ă"i& de le sa(ul"ii$ @i%au ridicat lu&ea în cap i se întreabă de ce sunt ur=#i$ ,u scos i &or#ii din "roapă >udece i se întreabă de ce le &er"e rău$ I%a& avertizat să lase Ro&=nia i Ro&=nii în pace&%au ascultat$ 'araine< încep să în#ele" cine a insti"at la (or&area partidului &oldovenilor$ ;ot i#icarii$'or să%l (or&eze din oa&eni nevinova#i i< la un &o&ent dat< să sc9i&be de c=r&ă către

&onar9ie$ Cei care l%au (ondat nici nu sunt con tien#i că au (ost insti"a#i la secesiune$ Cred venit ideea din senin$ Că tiu ce (ac i pot controla evolu#ia eveni&entelor$ ,r trebui să le e5plică& noi cu& stă diversiunea< Cernescule$ ,r trebui$ ;ot &ie î&i revine sarcina< nu%i a a7 'ezi pe altcineva prin prea>&ă7

Păi< s%b (ace&) , a< ca între &oldoveni$ !e la obraz la obraz$ 2e voi spune că nu se (asă iscă& nici un &otiv de z=zanie$ Să vede& dacă &ă în#ele" cu bini orul$ !acă nu te în#ele"< aruncă& &inunile în capul lor$ Să priceapă că nu se poate "lu&i cuunitatea na#ională$ Pentru unirea ro&=nilor au &urit zeci de &ii de străbuni$ ,& păstrat un &o&ent de tăcere$ /iecare î i (ră&=nta "=ndurile sale$ Seara se lăsase cal

i par(u&ată peste "rădină$ &ena a apărut în pra"$ Ne%a zărit i s%a apropiat$ Ce (ace#i voi aici7 Pune& #ara la cale$ Ne &inună& c=te nenorociri i%au lovit pe ro&=ni i ne întrebă& dunde vin$ @i%a#i "ăsit răspunsul7 ?ncă nu$ &ite& ipoteze$ ,#i luat în calcul posibilitatea ca în Muntele Retezat să e5iste o centrală si&ilară celei din,(rica de Sud prin care să se insti"e la rău7 ,& ră&as blocat$ Intui#ia (e&inină suprinde deseori$ ,& prins%o de &=nă i a& tras%oalături< pe bancă: Spune< (eti#ă cu c9ibrituri< cu& #i%a venit ideea7 Nu &ă cer#i7 !eloc$ Spune7 Fi%a& u&blat prin lucruri$ Mi%a atras aten#ia o poezie$ Una despre &isterul etern alna terii Universului$ O , a7 ?ncet< încet< din stră(undurile &e&oriei< veneau către supra(a#ă versurile scrise c=ndvun &o&ent de &are cu&pănă: Roata olarului @i (or&a lutului< Răspuns întrebării< Răspuns începutului$ Pă&=nt i Cer< Povestea străvec9e< tern &ister< /ără perec9e$ 6=nd nes(=r it< !urers(ăr=&ate< Soare%n zenit< Ini&a bate$ 2e%a& recitat u or< ca pe un desc=ntec$ 'ere< nu tia& că te ocupi de &a"ie< &%a persi(lat Cernescu$ Nu%i de "lu&it< Cernescule$ 2e%a& scris într%un &o&ent c=nd era& dăr=&at de necde lipsa de în#ele"ere a oa&enilor din >ur$ Interesant e (aptul că i&a"inea &ea poetică a (ostcon(ir&ată de teoreticienii (or&ării Universului prin rotirea i î&pră tierea &ateriei pri&ordia Interesant) c9ii lui Cernescu se lu&inaseră de plăcere$ ,vea un capăt de &ister în &=na &ea$ Putesă%l deruleze< să%i a(le între"ul con#inut$ Interesantă viziune< 'araine) Po#i participa cu ea la con(runtarea &istică actuală$ Uniisus#in că !u&nezeu a (ost cioban< al#ii< boar< al#ii< ar9itect$ ;u vii i%i la i pe to#i #u#$ !u(ost olar$ , înc9is o&enirea într%o oală$ Nici nu e departe de adevăr$ S(era cerească sea&ănă oală per(ect rotundă$ !esi"ur< o oală i&a"inară< &arcată de nu&ele constela#iile i de alte se&conven#ionale$ Ini&a ei e Pă&=ntul$ Sau< siste&ul solar$ !upă cu& vezi proble&a$ ,sta nu dă răspuns la întrebările noastre$ Cine î&pilează (ără &ilă ro&=nii7 @i de ce7 ,sta vrei să tii< 'araine7 î&potriva noastră s%au unit &a>oritatea &isticilor planetei$ @înt=&plător$ ,ici< în Ro&=nia< "ăsi& răspuns la o &are întrebare$

Care7 Cu& se (ace că ro&=nii au (ost cel &ai pu#in a(ecta#i de &a"ia asiatico%a(ricană< carei&pus (al i du&nezei7 în >urul nostru< to#i au (ost in(luen#a#i de &a"ia constela#iei C=inelui

i a al(abetului babiloniano%ara&eic preluat de evrei$ ?n concret7

4eii ve"etali sau ani&ali au (ost prelua#i de întrea"a lu&e albă< &ai pu#in de noi$ !inaceastă cauză< se încearcă i&punerea zodiacelor$ Să ni%i i&pună &ăcar acu&$ Noi< însă< suocroti#i de !u&nezeul & Universal$ !e undeD tii7 Cu& să (i rezistat alt(el< 'araine7 în >ur< alte popula#ii albe s%au înc9inat la do"%"od<Tcapră]< cane Tc=ine< în latină< trestie< în en"leză]< Po Tdenu&irea a(ricană a stelei Sirius dC=inele Mare]$ Cuv=ntul 'atican e (or&at din ulti&a literă a al(abetului ebraic< tav< citităde5tro"rad i din particula cani< provenită de la constela#iile Cani $ ,n"lo%sa5onii i "er&ande(inesc ori"inile prin particula &ani< intens (olosită de &a"ia asiatică$ Nu&ai noi< pri&ii ven pe această planetă< a& continuat să ne înc9ină& &ului Creator$ Nu te în#ele"< Cernescule$ at=t de si&plu) !u&nezeul & destra&ă &isterul< eni"&a< taina i secretul înci(rate d&a"ia a(ro%asiatică$ S%a prăbu i zeul%olar care #i%a inspirat versurile$ S%au prăbu it (als

i ve nicie create de &a"ii se&ito%9a&i#i< sub in(luen#a &a inăriei in(ernale de sub Mun#iiScorpiei$ &ul continuă să do&ine lu&ea noastră$ 2u&e pe care ceilal#i o vor dispărută$ Nu vdispărea< însă) Nu te în#ele"< Cernescule) i "reu să &ă în#ele"i< 'araine$ ,r trebui să cuno ti at=ta astrono&ie i &a"ie c=tăcunosc eu$ Prive te) , scos din &apă o 9=rtie i un pi5< încep=nd să%&i e5plice co&plicatul &ecanis& dupăcare se derulase via#a lu&ii pă&=ntene$ , #inut%o a a vreo oră$ Sub oc9ii no tri< ai &ei i a

&enei< se destra&ă o vra>ă$ 'ra>a &istico%se&antică$ Sub oc9ii no tri &ureau zeii inventase&ito%9a&i#i$ Se destră&a re#eaua &arelui e( israelit$ Mureau ursita< ar&a< destinul< soarta< sudSc9ic sal care înlăn#uiseră europenii$ Mureau lo9J&< cu înci(rările lor Qa9 e< Qe9o a< A

a9 i Aada&$ Mureau i înci(rările lui lo9J&%Qa9 e strecurate în &e&oria europenilor su(or&a AollJ%Xood i AollJ%'er"in$ Mureau zeii oodo i alte zeită#i inventate de pri&itivi$Mureau zeii stelari do"%"od< "ot< ri Tpe te] i ceilal#i zei%ani&ale sau ve"etale$ ,rdeau le"ăastrale prin care Hnoua ordine seculară voia să i&pună oa&enilor (al i zei< inventa#i în ur&ă

3 de secole< de un rebel din nea&ul ibri$ ,rdeau le"ăturile din vec9ea s(eră cerească< dintreCani Ma>or< Perseu< ,ries< Aorion< ;aur< Pe ti$ ,rdeau Mosadul< S9in%0et%ul< CI, i /S,rdeau toate serviciile secrete bazate pe &istica vec9ilor zei a(ro%asiatici$ Se prăbu eauinstitu#iile i interesele bazate pe &a"ie i vră>itorie se&antică$ ,rdeau pove tile s(=r itului dlu&e i cauzele dezbinării o&enirii$ ?n#ele"ea& de ce &ă pusese 4enadirt să sc9i&b nu&eleconstela#iilor$ 'enise ti&pul să în#ele"$ Noua s(eră cerească producea e(ecte$ ,lt(el nu se puteae5plica brusca ilu&inare a &atrozului$ Nici intui#ia strălucită a &enei$ Se năruie o lu&e< a& &ur&urat eu$ !a< a con(ir&at Cernescu$ Se năruie o lu&e (alsă i ur=tă< bazată pe criterii (or&ale<&a"ico%se&antice$ Cine ne%a inspirat7 &ul$ ;rebuie să &er"e& acolo$ Nu poate (i 2eu$ M) Să a(lă& &ai &ulte$ Nu cred că a(lă& &ai &ulte$ 5tratere trii din pri&a e5pedi#ie nu ne vor dezvălui critedupă care va trăi o&enirea de acu& încolo$

Nu vor (i) ,& parcat la distan#ă de c=teva case de sediul reziden#ei i a& (ăcut restul dru&ului pe >os$ ?n (a#a sediului< c=#iva bărba#i din pera#iuni Neconven#ionale discutau aprins$ S%auîntrerupt< ne%au salutat< apoi i%au reluat conversa#ia$ Nu se (ereau< se&n că situa#ia se&odi(icase: nu &ai avea& de cine ne te&e$ ra& la noi acasă< putea& (ace orice dorea&$

Cre&ene se pli&ba "=nditor prin birou$ /u&a din pipă< un obicei cu care se &in#ea că îa(ecta sănătatea &ai pu#in$ , răspuns salutului nostru ca& surprins de prezen#a &enei$ Nu &ai pute& risca< a& încercat eu o scuză$ !a< nu &ai pute& risca ni&ic$ ,rbore e prizonier$ ,ici duce o ac#iune riscantă< pe cont propriu$ M%a& lăsat înceti or pe scaun$ Nu%&i putea& lua privirea de pe (a#a co&andantului$supra(a#ă nu arăta &are lucru$ !edesubt vuia (urtuna$ ra răvă it rău$ ,rbore era cea &ai pre#ioasă &o tenire de la 0ătr=nul$ Cite te) ?&i întindea o >u&ătate de coală de 9=rtie< scrisă la calculator$ Probabil< o pri&ise pri(a5$ Con#inutul< scris în en"leza co&ună< &ă lă&urea pe deplin$ Ru ii ne propuneau un sc9iinacceptabil: secretul cto"onului contra eliberării lui ,rbore$ ?i cuno teau valoarea i >ucau(oarte tare$ Condi#iile i locul tratativelor< Moscova< nu lăsa nici o posibilitate de întoarcere$'isau să pună &=na pe secretul care do&ina lu&ea pă&=nteană$ Nu%l pute& lăsa în &=inile lor< 2aure) 2%ar ucide în c9inuri$ @tiu$ !ar nici pe terenul lor nu e sănătos să ne av=ntă&$ Mai ales< (ără ,rbore$ Cine îicunoa te &ai bine pe ru i7 2azarovsc9i$ 2ipovean dar ro&=n de încredere$ , lucrat în reziden#a lui ,rbore$ în stare de sacri(iciu7 C9iar at=t de "roasă%i situa#ia7 !oar nu crezi că ru ii ne invită la un zaia(et7 Nu< nu prea le stă în caracter a a ceva$ Ce (ace&7 r"aniză& un co&ando i plecă& să%l salvă&$ Cu un pic de noroc< vo& reu i$ ;u nu po#i &er"e< 2aure$ ;rebuie să ră&=i la conducere$ Mer" eu) Mer"e& to#i de care e nevoie$ C9ea&ă%i pe 2azarovsc9i i pe 0ălai) să crape de (ericire ru ii c=nd vor a(la că%i (olosi& pe lipoveni$ @tiu ei de &ult asta$ C9ea&ă%i) ,& pus &=na pe tele(on i a& prins să%i scot din paturi$ ?n >urul orei opt< era& adunato#ii în biroul lui Cre&ene$ Un co&ando de cinci persoane$ Nu&ai bun pentru opera#iuni de tcelei pro"ra&ate$ ;i&p de trei ore< a& băut ca(ele< a& tras din #i"ări i%a& dezbătut situa#iatoate păr#ile$ Nu avea& încotro$ ;rebuia să acceptă& invita#ia /S0%ului< să ne prezentă& lasc9i&b$ ,& plani(icat ac#iunea c=t se putea de &inu#ios$ Ne%a& î&păr#it sarcinile i%a& stse&nalele de avertizare$ Ne%a& (i5at le"endele de acoperire i &odul de intrare în /edera#iaRusă$ ,& dat de &uncă i speciali tilor în docu&ente (alseO au lucrat p=nă seară să necon(ec#ioneze pa apoarte cu nu&e de î&pru&ut$ , a cu& stă bine unor luptători adevăra#i< înziua aceea nici n%a& &=ncat$ Nu ne era (oa&e$ /iecare în parte &esteca "=nduri dintre cele &su&bre$ Ce se va înt=&pla cu ,rbore7 Ce se va înt=&pla cu noi7 ;renul erpuia alene prin c=&pia rusă$ Ierburile stepei unduiau sub v=nticelul de vară$Călătorii beau ceai i &=ncau plăcinte< discut=nd în "ura &are$ Nu&ai eu cu &ena tăcea&$cuno tea& li&ba$ Poza& în doi turi ti en"lezi interesa#i de (ru&use#ile Rusiei$ !in c=nd în c=c=te un cătun cu căsu#e &odeste< (ără "arduri< se i#ea printre pădurile albe< de &esteceni$

,t=ta bo"ă#ie în >ur i at=t de săraci oa&eni) &i%a optit &ena$ 0leste&ul bol evis&ului$ Ru ii au devenit luptători i cuceritori$ In loc să &uncească<războiesc$ ?ntre ei sau cu alte popoare$ Spiritul e5pansionist o să%i ducă la pieire$ Ca i pea&ericani< ca i pe c9inezi$ Cine se lă#e te prea &ult crapă$ Ce le lipse te ru ilor7

!orin#a de a &unci$ Prea pu#ini o au$ Unde vor a>un"e7 !acă nu apare o &=nă (orte< îi pa te preistoria$ 2e lipse te or"anizatorul$ Crezi că va apărea7 6reu de spus$ ?ntre ru i a pătruns di9onia$ @i &ultă po(tă de putere< "eneratoare de 9a !e unde< oare7 I%a pedepsit !u&nezeu$ 2iderii lor au colaborat cu bubulii î&potriva Ro&=niei$ S%aucoalizat cu iudeo%a&ericanii să ne tear"ă de pe (a#a Pă&=ntului$ Noi< însă< e5istă& i vo&Să vede& ce se va ale"e de ei) ,& intrat în co&parti&ent să &ă odi9nesc$ Mă a tepta o încercare "rea$ Nu &ă îndoia&că ru ii erau pre"ăti#i să &ă ucidă$ Prea le stricase& diversiunile îndreptate î&potriva noastră altor popoare &ai slabe$ Mi%a& recapitulat con tiincios sarcinile i pro"ra&ul de derulare aactivită#ii ;rebuia să lucră& la precizie de secundă$ Să ne ar&oniză& la per(ec#ie "esturile i(aptele cu cea de%a doua ec9ipă$ Pe nesi&#ite< a& ador&it$ Nu tiu c=t a& ador&it$ Nu privise& ceasul înainte de a a#ipi$ ?n so&nul le"ănat de trea& visat &ulte< de care nu &ai #in &inte$ Pentru o scurtă perioadă< 0ătr=nul &i%a apărut în vvedea& aievea< a a cu& (usese$ ?n carne i oase$ Cu (i"ura ascetică< rece< i&obilă$ 0uzele &i cau< însă îi auzea& vocea: 'araine< te a teaptă o încercare "rea$ H ^tiu=ncă nu tii totul$ Ru ii au descoperit o ar&ă nouă$ 'or testa%o pe tine$ 'oi rezista) Nu ti& dacă vei rezista$ ,tacă tu pri&ul) ,& în#eles) ?l cuno ti bine pe cel care vrea să te atra"ă în capcană$ Malo9in$ Nu e "rozav$ (oarte crud i ne&ilos$ ,ten#ie &are) 'oi (i vi"ilent$ 2ovi& i ne retra"e&$ Prin nord< 'arain$ Să nu ui#i) Prin nord) Contactul dintre lu&i s%a întrerupt$ M%a& trezit leoarcă de sudoare$ Se (ăcuse (oarte ;renul intra u or în "ara Moscova$ I%a& z=&bit co&plice &enei i a& luat ba"a>ul: /eti#o< începe &area aventură$ Să nu te &iri de ni&ic) @i să nu te te&i de ni&ic< căci ne%a (ost dat să destră&ă& cea &ai teribilă conspira#ie planetară) !acă zici tuB Ca& prea bl=ndă pentru o luptătoare< a& "=ndit eu< (ăc=nd se&n unui ta5i&etrist să seapropie$ Un 9otel ele"ant< a&ice) i%a& cerut eu în li&ba en"leză$ Mi%a răspuns într%o en"leză de baltă: Aotel 0ereozca$ 0un$ !in obi nuin#ă< a& aruncat o privire în o"linda retrovizoare$ /ilorii ru i erau la post$ U pe >os< al#ii< într%o &a ină$ ra i ăsta un se&n de bun venit$ /S0%ul î i "arda oaspe#ii &dec=t pe capetele încoronate$ ,& z=&bit în sinea &ea$ Stupizenia pătrunsese în serviciile secreruse ti$ C9eltuiau inutil bani pentru a suprave"9ea oa&eni care oricu& veneau la înt=lnire

aran>ată$ ,& &=n"=iat u or pal&a &enei$ Să în#elea"ă că trebuia să (ie atentă$ @i%a apropîncet "ura de urec9ea &ea i &%a in(or&at că observase Honoarea care ni se (ăcea$ M%a& îlini tit< să ad&ir î&pre>uri&ile$ 2a (el ca i la noi< ru ii păreau ne(erici#i$ Pă eau bătr=necapetele în pă&=nt$ 2e lipsea vla"a i dorin#a de via#ă$ Perestroi a (usese un dezastru$ ?n ac proble&ă< nici nu &ai încăpea discu#ie$

Aotelul 0ereozca nu arăta rău$ Cu e5cep#ia &icro(oanelor din pere#i i a ca&erei de luvederi instalate în perete< totul părea Z$ Re(le5ele de spai &%au înde&nat să trec în revistă t&i>loacele de suprave"9ere instalate de ru i$ Nu (ăcuseră econo&ie$ Micro(oane în pere#i< cde luat vederi ascunsă discret într%un col# de tablou< o Hca&eristă pe 9ol< (ilori la recep#ie(a#a 9otelului$ , a des(ă urare de (or#e &ai rar$ ,& z=&bit la "=ndul c=t de săraci era& noi laînceputurile activită#ii de eliberare de sub >u"ul bubul$ Ru ii nu (ăcuseră niciodată econo&ie era vorba de servicii secrete$ 'isau să stăp=nească lu&ea prin puterea in(or&a#iei$ Cineva lestricaseră planul$ Noi< ro&=nii$ @i ei erau con tien#i de aceasta$ Neîndoielnic< ne a teptauHp=ine i cu sare $ ,& intrat în baie< a& dat >os >e"ul de pe dru& i &i%a& pus un costu& curat< scos dinvaliză$ &ena s%a pre"ătit &eticulos< de parcă ar (i &ers la o înt=lnire de dra"oste$ !upă aceaa& cobor=t în restaurant să servi& &asa$ Ne co&porta& (oarte (iresc$ @tia& că ru ii ne studisă a(le de unde ne puteau apuca$ Mă îndoia& serios că aveau de unde dar era dreptul lor să spe,& lun"it anu&e &asa< să le dă& ti&p să se decidă$ ?nt=lnirea pro"ra&ată înt=rzia însă$ ?ncă se deciseseră$ ,& urcat în ca&eră i ne%a& culcat< să dor&i& o&ene te după o zi de călători Seara a& cobor=t din nou în restaurant$ ,ceea i co&portare din partea noastră i din partea ru ilor$ Ne invitaseră la o discu#ie de a(aceri însă se te&eau să se apropie de noi$ ,biacătre &iezul nop#ii a apărut un &esa"er$ Malo9in se decisese$ Ne invita la tratative$ !e îndată a& urcat în &a ina care trebuia să ne ducă la înt=nire< ne%au le"at la oc9i cu ni te e ar(e ne"te&eau să nu a(lă& ca& ce se petrecea noaptea prin Moscova$ !e parcă asta ar (i (ost un secret stat$ Aabar nu aveau ei că eu putea& vedea i prin ziduri$ !a< a& "=ndit eu< serviciile secreteruse ti decăzuseră cu&plit$ Nu &ai aveau (anatici ideolo"iza#i< nu &ai aveau eroi$ !oar(unc#ionari laco&i de putere i avere$ ,ceasta î&i convenea de &inune$ Se putea &anevra u o printre ei$ !acă tiai cu&$ !upă vreo oră de &ers< a& cobor=t i< (ără a ne dezle"a oc9ii< ne%au condus într%oîncăpere$ ,& recunoscut bun erul lui Malo9in< în care (ăcuse& un raid cu ,rbore$ Ne%au a e pe ni te scaune< în (a#a unui birou &asiv$ ?nso#itorii s%au postat de%o parte i de alta a u idure< de &ăcelari$ Nu prezentau i&portan#ă$ ?i a tepta& pe paranor&ali$ @tia& că ru ii avre"i&ente între"i< instruite în ani îndelun"a#i$ Printre ei< c=#iva de care trebuia să #in sea&ă$a teptat a a vreo zece &inute$ Privind nepăsător în >ur$ Să în#elea"ă ru ii că ne durea în cot toată &ascarada lor$ Malo9in a apărut înso#it de două "orile$ Paranor&ale$ Nu "rozave dar de luat în calcul<"=ndit eu$ &ena a ră&as pe scaun< eu &%a& ridicat$ 0ine ai venit în /edera#ia Rusă< 'arain) Nu%i o plăcere< Malo9in$ !e nici o parte$ !irect< ca de obicei< 'arain$ ,re rost să ne ascunde& după de"et7 !irect la tratative$ Cu& vrei$ Noi a& &ai tratat odată< nu%i a a7 Sper să ob#in un rezultat ase&ănător$ Po(ta în cui) Sunte& stăp=ni pe situa#ie$ /ace#i ce vrei cu ea$ ?ncepe& dacă îl văd pe ,rbore$ /ără nu se poate7

Nu$ aspe#ii no tri au drepturile lor$ ,duce#i%1) , luat loc în (a#a noastră$ studia intens pe &ena$ ?ncă nu pricepea ce rol putea avea îconvorbirile noastre$ I%a& prezentat%o si&plu: 6arda &ea de corp< Malo9in$ Se nu&e te &ena i tie să (acă &ulte$

ra un avertis&ent î&potriva otiilor la care îi u&bla &intea$ , aaa7 a (ăcut el$ /elicitări< doa&nă) &ena nu i%a răspuns$ ?l studia pe îndelete$ Probabil< si&#ise ceea ce si&#ise& i euCruzi&ea$ !ecizia de a ne supri&a de îndată ce ob#inea secretele cerute$ u n%a& reac#ionat nici un (el$ ?n >urul ca&erei< percepuse& un c=&p paranor&al$ Mai &ult ca si"ur< ru ii aducei &ai puternici paranor&ali< să ne înlăn#uiască$ Nu era& de acord cu inten#ia lor dar nu eracazul să%&i stri" părerea în "ura &are$ Locul se anun#a dur$ ra& 9otăr=t să%l c= ti"$ ,rbore a apărut înso#it de un sin"ur "ardian$ ?l u&iliseră cu&plit$ ?l tunseseră zero i%lî&brăcaseră în 9aine de de#inut$ Citea& pe (i"ura lui su(erin#ele îndurate$ Se #inea însă tare$ 6ata< 'arain7 2%ai văzut7 Pute& începe7 Să stea cu noi) Participă la tratative$ 2ibertatea lui contra celor dorite de voi$ S%a str=&bat$ Nu%i plăcea deloc varianta$ Nu avea ce (ace< însă$ @tia că nu &ă putedin 9otăr=rea &ea$ , aprobat din cap$ ,rbore a venit l=n"ă noi< ne%a î&bră#i at i i%a tras uscaun$ Se #inea tare bătr=nul spai$ 'arain< începe&7 ?ncepe) Secretul cto"onului contra eliberării lui ,rbore$ ,cestea au (ost condi#iile7 ,cestea sunt$ ?l ai pe ,rbore$ 're& secretul$ Cine i c=nd a în(iin#at cto"onul7 Cea &ai bună dezin(or&are e adevărul curat$ I%a& răspuns: cto"onul a (ost o diversiune pusă la cale de 0ătr=nul Radu 0oureanu pentru a deter&ina puterile străine să% i deconspire (or#ele i &i>loacele$ Nu vorbi prostii) 'oi e5ista#i i ac#iona#i pe toate (ronturile$ Ne%a#i dezin(or&at< ne%deconspirat oa&eni< ne%a#i distrus luptători$ !ar v%a& (ăcut i bine< Malo9in$ Nu vouă< spionilor ru i$ Poporului rus$ Ce bine a#i (ăcut voi poporului rus7 2%a& dezle"at din &a"ia ibrito%babiloniană$ !in zaua Cetus%0alena< prin care Rusiasus#inea puterea a doi &a"an#i iudeo%a&ericani< Roc (eller i Rotsc9ild$ ,sta nu e su(icient7 ,stea sunt aiureli< a încercat el să dezin(or&eze$ 2%a& pus i&ediat la punct: Malo9in< nu vorbi prostii) 'oi a#i veri(icat pe calculator siste&ul de &anipulare acon tiin#elor o&ene ti la nivel planetar$ @ti#i că< după ulti&a sc9i&bare a s(erei cere ti< nusunte#i in(luen#a#i de &a"ia e"ipteană i a(ro%asiatică$ Noi a& distrus s(era &istică prin care&anipula#i$ , cu"etat c=teva clipe$ Să recunoască< oare7 îi citea& "=ndurile ca pe un ecran$ ,& citit ceva$ Incredibil$ 4enadirt nu e5istă) Nici e5ploratorii e5tratere tri din Ro&=nia !acă nu e5istă< de ce tratezi cu noi7 Pentru că de#ine#i puteri ce întrec i&a"ina#ia noastră$ 2e%a#i descoperit (ără ca Ceausă cunoască$ Poate că le%a#i pri&it de%a "ata< de la a&ericani$ 'ă te&e#i de ei< de i a#i pus î&preună c=te un u&ăr la dăr=&area Ro&=niei$ !upă cu&vede#i< n%a#i reu it$ @i nu ve#i reu i< căci vec9ile le"i de or"anizare a lu&ii s%au prăbu i cto"onul< 'arain) Să%&i spui taina lui i%l ai pe ,rbore)

cto"onul a (ost o diversiune pentru a descoperi liderii Hnoii ordini seculare i a leîn#ele"e capcana$ I%a& descoperit apoi le%a& distrus capcana i (or#a$ , a sună le"eae5tratere trilor care ne%au instruit: C=nd înt=lne ti o capcană< intri în ea< o studiezi pentru astăp=nii< apoi o distru"i cu$ tot cu stăp=ni$ Noi a& distrus s(era &istică i stăp=nii ei din u&b,sta e tot$ Mă crezi sau nu< e tot$

,tunci< cu& vă nu&i#i cu adevărat7 Cu& se nu&e te or"aniza#ia voastră7 Nu ti& nici noi< Malo9in$ Sunte& ro&=ni i luptă& pentru via#a i libertatea na#iunnoastre$ ,ceasta nu e su(icient7 Nu$ Sunte#i o or"aniza#ie cu ra&i(ica#ii &ondiale< cu centre conducătoare< cu un sistein(or&ativ (oarte bine pus la punct$ Poseda#i cuno tin#e pe care nici o putere &ondială nu lede#ine$ !e unde7 !e la e5tratere tri$ Sunt e5act acolo unde a& spus: în &un#ii Ro&=niei$ 'ă studiază ca pe ni te insecte$ '%au descoperit siste&ul de &anipulare &a"ică i ne%au in(or&at$ ,u "ăsit solu#ia de distru"ere a lui$ Se enervase$ Nervii nu sunt un bun s(ătuitor pentru un spion$ !in cauza lor< s%adeconspirat: Siste&ul (unc#iona destul de bine$ Nu&ai voi< ro&=nii< nu intra#i în el$ !e ce7 Pentru că noi n%a& (ost îndobitoci#i de &a"ia a(ro%asiatică a s(erei &istice$ Nu ne%a& botezat inven#iile cu denu&iri din &a"ia e"ipteană$ Nici n%a& crezut că pute& cuprindePă&=ntul< cu& a#i crezut voi< pe baza particulei &ir din s(era cerească$ Ma"ia e"ipteană7 , (ost< Malo9in$ Rasia înse&na spiritul Soarelui TRa%Soare< sia%spirit]$ ,&ericanii v%copiat c=nd a botezat CI_< (ără să tie că na ii serviciului lor secret erau a"en#ii vo tri V Zi&P9ilbJ< !onald Mac 2ean i 6uJ 0ur"es$ Iar voi a#i continuat &a"ia< botez=ndu%vă CSI$ ;oatec=te le%a#i (ăcut n%au nici o valoare căci le lipse te sus#inerea spirituală a poporului nostru$

c9ivalarea CeSele`eA s%a destră&at$ , dispărut necesitatea pe care se spri>inea CSI$ , dispărec9ivalarea &istică< slavo%latină< CS ` A$ dată cu ea< a căzut i pretendentul la tronulRo&=niei$ Cel pe care l%a#i decorat cu Pobeda$ Mi9ai de Ao9enzzolern$ !in nou a căzut pe "=nduri$ , tri&is o "orilă după cineva$ N%a& în#eles ce voia$ ,rbore< însă< cuno tea bine li&ba$ Mi%a optit: ;e suspicionează că%i cite ti "=ndurile$ 'a aduce o paranor&ală specializată în aceastăopera#iune$ Pe !>una sirianca7 ,& (u&at%o de&ult$ Nu&ele ei e ana"ra&a lui Ludan iar ori"ineana#ională tri&ite la steaua Sirius din C=inele Mare$ Stea pe care ru ii i%au pus &ari speran#o &are parte din li&ba>ul lor a (ost in(luen#at de această constela#ie$ , doua stea< Mirza&< ledat ideea do&inării o&enirii prin le"ea c=inilor$ S%au lovit de ceilal#i pretenden#i< catolicii d'atican$ @i s%au s(=r it ca ni te c=ini$ Malo9in ne privea suspicios$ Ne în#ele"ea ce discută& dar nu&ele !>unei îi treziseinteresul$ Nu &ă si&#ea& obli"at să%i dezvălui ni&ic$ a&enii%oa&eni nu au obli"a#ii (a#ăoa&enii c=ini ai zeului olar%dolar$ Mi%a& încruci at bra#ele i a& a teptat lini tit$ 6orila s%a întors înso#ind o (e&eie între două v=rste< blondă< cu oc9ii alba tri< de o#eera "ospodină< asta se vedea de la o po tă$ Malo9in i%a spus ceva pe ruse te iar ea a înclinat 'eri(icarea putea începe$ Si&#ea& tentaculele (e&eii cu& încercau să pătrundă prin c=&pul &eener"etic$ Mi%a& str=ns c=&pul la &a5i& i a& a teptat des(ă urarea eveni&entelor$ @tii prea &ulte< 'arain< a început Malo9in$ !acă ai (i (ost de al nostru< a& (i (ost (erici@i tu ai (i (ost &ul#u&it de cele ce putea& să%#i o(eri&$ Sunt &ul#u&it de ce%&i o(eră nea&ul &eu$

Nici nu te cunoa te< 'arain) Nu%#i tie nu&ele adevărat< adresa< pro(esia$ ti un ilunecunoscut$ @i7 ,sta scade cu ceva i&portan#a (aptelor &ele7 5tratere trii< 'arain7) Cine sunt i de unde au venit7 Sunt ze"etini condu i de 4a&ol5e$

;entaculele ener"etice ale rusoaicei se zbăteau neputincioase$ Privirea ei "răia clar: nu&ai înt=lnise un ast(el de (eno&en$ Malo9in a e5plodat: @i asta este o &inciună) Ne%a#i pus pe "=nduri prin (or&ula din nu&ele e5tratere triloconducătorului lor$ !ar ti#i că e5istă) Nu i%a putut ascunde "=ndul$ @tia de e5isten#a e5tratere trilor din Carpa#i$ , a cu&a&ericanii< evreii< c9inezii i alte puteri$ 2%a& î&boldit: @tii< nu%i a a7 ,sta ar putea e5plica &ulte< a răspuns el pe alături$ Ce vor7 Să ne lăsa#i în pace$ @i să lăsa#i în pace alte popoare cucerite prin luptă sau în elăciun 'arain< abia a& a>uns la un ec9ilibru în via#a planetară i vii tu să ne spui că nu are nicivaloare$ Cine te crezi7 Nu are i&portan#ă ce cred eu$ rdinea e5traterestră a început să% i producă e(ectele$ 'trebui să vă adapta#i$ @i dacă nu vre&7 Nu sunte#i în stare de un război î&potriva e5tratere trilor$ C9iar dacă v%a#i uni (or#ela&ericanii i alte rase in(luen#ate de &ecanis&ul diabolic din Mun#ii Scorpiei$ Mecanis&ul diabolic7 ?n s(=r itul< un secret pe care nu%l a(lase< de i trăise în i&periul său$ ra cazul săe5ploatez$ Malo9in< î i spun secretul iar tu îl eliberezi pe ,rbore$ ,cu&) Stătea în cu&pănă$ ?&i era din ce în ce &ai clar că avea ordin să ne lic9ideze dar nu ticu&$ , început tentativ: Ce se a(la în Mun#ii Scorpiei7 Un &ecanis& de tip calculator< suprave"9eat de un robot$ &itea radia#ii pe lun"i&earadia#iilor al(a ale creierelor o&ene ti$ !eter&ina evolu#ia ciclică a o&enirii$ Cine le producea7 Un calculator selenar< lăsat de o civiliza#ie stinsă$ Calculatorul din Mun#ii Scorpiei >urol de releu$ ,stea sunt scorneli S/) 'eri(ică) Nu se poate să nu ai contact cu Mosadul$ Prea vă pupa#i în boticuri în ulti&ulti&p$ !e ce Mosadul7 !eoarece ei au a(lat ceva$ @i%au încasat por#ia de c9el(ăneală$ , a cu& o să încasa#i dacă nu >uca#i cinstit$ ,&enin#i< 'arain7) ra sincer ui&it$ Se crezuse buricul Pă&=ntului i c=nd colo< un spai (ără nu&e i adrnecunoscut nici &ăcar în patria sa< îi spunea că s%a prăbu it ra9atul pe care ei îl consideraserI%a& răspuns: r î#i atra" aten#ia că ave& un pact) Inten#ionezi să nu%l respec#i$ Să nu crezi csă vă (ri"e#i) , început să r=dă$ Rău< ne&ilos< a a cu& îi era (irea$

'arain< cine te crezi7 @i unde te crezi7 ti la două &ii de ilo&etri de casă< încon>urdin toate păr#ile$ Inclusiv de >os i sus$ Nu auzi ni&ic7 Un zu&zăit suspect se auzea$ !in ce în ce &ai tare$ ?n &e&orie &i%a #= nit s(atul0ătr=nului: ,tacă tu &ai înt=i< 'araine) Ca la co&andă< a& ridicat pal&ele$ Rusoaica paranor&ală a în"enunc9eat (r=ntă$ Malo9in s%a tras înapoi$ (or#ă teribilă &ă apăsa de sus

>os$ ,r&a secretă a ru ilor< a& "=ndit eu e5tinz=nd c=&pul$ Prea &ult nu l%a& putut e5tindeCeva dur i puternic se î&potrivea$ @i &ă apăsa în continuare$ Si&#ea& s=n"ele aler"=nd prvene$ !e ce nu su(eră Malo9in7 ,cesta era "=ndul care &ă (ră&=nta$ Nici &ena nu păreaa(ectată$ C=t despre ,rbore nici vorbă$ Se ridicase în picioare< "ata de luptă$ ,paratul ac#ionaselectiv$ Nu&ai asupra &ea$ , a (usese re"lat$ ;ensiunea se intensi(ica$ ?nso#ită de ni te vibra#ii stranii$ S=n"ele vuia$ @i%a "ăsit o liberă$ , început să cur"ă într%o uvi#ă sub#ire< din nas$ ?n (a#a &ea< Malo9in r=dea: Fi%a dat bor ul< 'arain$ Fie< care te considerai cel &ai al dracului spai neconven#iona Nu i%a& răspuns$ ,& înc9is oc9ii i%a& început ritualul: 4a&ol5e< 'ia#ă i &oarte< M< M< MB în aceea i clipă< din spa#ii ne tiute de&uritori< o voce plăcută a repetat: &< &< &B Parcă era un c=ntec$ ;ensiunea &ă strivea însă eu zbura& departe$ Prin alte spa#ii i altti&puri$ ?n (a#ă &i%a apărut spa#iul invizibil din Retezat$ Nu era ni&eni acolo< însă voceacontinua: &< &< &B M%a trezit o trosnitură puternică$ ,& desc9is oc9ii "răbit să văd ce &ai (ăcuseră ru ii$ &ai (ăcuseră ni&ic$ ?n (a#a &ea< Malo9in ardea ca o păpu ă din c=rpă$ ,coperi ul clădirii zbîn aer$ !easupra se vedea Cerul albastru< de vară$ Ni&eni nu &i ca$ Ni&eni nu scotea o vorb ti&pul să plecă&$ ,rbore i Cre&ene s%au ridicat să &ă ur&eze$ Un sin"ur "est au sc9i#at "orilele$ ,t=t a& încre&enit$ ,& trecut pe l=n"ă cadavrul arz=nd al teribilului Malo9in$ /or#a pe care ru ii odeclan aseră se abătuse asupra lor$ ,veau ce (ace în ur&a noastră$ Spera& că învă#aseră lec#i /es%ui pierde ur&a$ C=nd a& ie it din bun er< a& înt=lnit iadul$ Sau ceva &ai cu&plit dec=t iadul$ 6ărzile(esebiste tră"eau cu tot ar&a&entul din dotare$ Inclusiv cu piese "rele$ !in două puncte< lerăspundeau ar&e si&ilare$ 0ălaiul i 2azarovsc9i î i e5ersau talentele pe veri orii lor< ru ii$ !acă n%ai ni te lipoveni< cu&pără%i) a& rostit eu către ,rbore$ 0ătr=nul spai a z=&bit$ Pusese &=na pe un pistol &itralieră din dotarea "orilelor (esebis

i tră"ea la punct (i5$ Nu scăpa niciunul$ &ena< e cazul să ară#i ce poate (ace /ecioara de /oc) M%a privit neîncrezătoare$ /usese vorba să nu ne (olosi& (or#ele supranaturale pentru aucide oa&eni$ !in nici o rasă$ ,& convins%o: /ă o p=rtie de (oc să pute& ie i) , ridicat pal&ele iD a pornit incendiul$ u articula& selectiv< c=te un "ardist$ ?n acelati&p< căuta& insistent c=&pul ener"etic al lui Cre&ene$ Cu to#ii< înainta& prin (lăcările (ocuocroti#i de c=&pul &eu ener"etic$ Cre&ene a apărut printre (lăcări< viu i neatins$ ? i e5tins bioc=&pul i trecuse prin "loan#ele du &anilor$ Către &ine) a stri"at el$ ,& sprintat cu to#ii< ca la suta de &etri$ Prin (isură) a stri"at el$ Prin (u&ul dens< a& zărit spărtura din "ardul înalt< de beton$ Ne%a& rosto"olit prin eaie ind din raza de ac#iune a ar&a&entului ina&icilor$ M%a ridicat să studiez î&pre>uri&ile$

ce vedea la lu&ina (ocului$ 2ipoveanul< coco#at pe o &ovilă de pietri < c=nta la clarinetul lui pre(erat< cu trei #evi$ 2azarovsc9i le servea rusnacilor rac9ete< dintr%un &ini%lansator$ Retra"erea) a ordonat Cre&ene cu voce tare$ Cei doi luptători clasici au &ai slobozit c=te o ra(ală< apoi au pornit către noi$ ca&ionetă de culoare bleu&arin ne a tepta< cu &otorul pornit$ ,& sărit la volan< avertiz=ndu%

ceilal#i: Nu &ai tra"e#i< căci s%ar putea să atra"e& aten#ia asupra noastră) ,& pornit în tro&bă pe sin"urul dru& care se zărea în (a#ă$ Ma ina zbura ca o nălucă printre copacii pădurii$ ?n spate< lipoveanul co&enta: Mul#u&escu%#i< taică &are< că &i%ai o(erit a a prile> de cotono"eală) !e &ult nu &%&ai si&#it at=t de bine$ Cu toate că%s ontoro"$ D ,& aruncat o privire în spate i i%a& z=&bit încura>ator< î&i înc9ipuia& că%l dureascosese& din spital înainte de vindecarea co&pletă$ ?ntr%o con(runtare "rosieră< a a cu& seanun#ase cea din Rusia< era nevoie de oa&eni ca el$ 2uptătorii cu H&ănu i nu (ăceau &ulte parale în contactul cu cruzii (esebi ti$ ?n (a#ă a apărut o barieră păzită de un soldat din trupele speciale$ ,&ăr=tul ne%a (ăcutse&n să opri&$ 69inionul lui$ I%a& tr=ntit un (ul"er direct din (runte$ Cred că nu%l &ai cunonici &a&a lui$ ,& &ai înaintat a a c=tevaDzeci de ilo&etri< apoi a& înt=lnit o bi(urca#ie$ Ne&arcată< bineîn#eles$ ?ncotro< 2aure7 Către patrie$ Prin nord< 2aure$ , a &i%a spus 0ătr=nul$ un ocol prea &are$ ?n sc9i&b< e sănătos$ Ru ii nu ne vor căuta în direc#ia aceea$ Cre&ene a despăturit o 9artă i a studiat%o îndelun"$ u n%a& &ai a teptat decizia sadevansat%o< lu=nd direc#ia nord$ , a cu& si&#ise& eu că va (i bine$ Nu &%a& în elat$ In ti&p< a& "ăsit tăbli#a indicatoare dintre 4a"ors i Zli9$ ,& virat la st=n"a< către Zli9< a& tradreapta i l%a& invitat pe lipovean: Nu%#i sur=de un colăcel pentru c=teva sute de ilo&etri7 @i dacă ies cialavecii în (a#ă7 u i rusa sunte& două no#iuni care n%o să ne înt=lni&&ăcar la in(init$ Nici să c=n#i nu tii7 0a da$ ,& însă unele dubii că li&ba în care c=nt e rusă$ Nici o "ri>ă) în caz că ies cialavecii la dru&ul &are< le #ine 2azarovici un spici$ !in "ursau cu &itraliera< după cu& o (i cazul$ ?n re"ulă< piciule) Ce să c=nt7 Nu #i%a trans&is Cernescu balada lui Si&i &onar9istuG7 Cu& să nu) !aG nu%i în ruse te$ ,sta nu însea&nă că &onar9ia nu e inspirată de ru i$ , a%&i spune &ie în"eri#a &eave"9etoare$ 0ălaiul a început să &ur&ure c=ntecelul lui Si&i &onar9istu$ Ma ina &ătura oseaua c(arurile$ U&brele st=lpilor de electricitate (ul"erau în "oană$ ,& aruncat o privire către Cer$ Mavea& ca& două ore p=nă la răsăritul Soarelui$ Su(icient să depă i& ora ul Zli9$ M%a& trasCre&ene< pe banc9eta din spate$ Co&andantul asculta concentrat e5plica#iile date de 2azarov

i ,rbore$ ,ce tia studiau la lu&ina lanternelor un vra( de docu&ente scrise în li&ba rusă$5plicau pe optite ce con#ineau$ &ena se cuibărise în (undul &a inii< cu "enunc9ii str=n i

bărbie$ ?ncerca să doar&ă$

Ce se aude< 2aure7 Prost< 'araine) ;are prost$ /esebi tii au pre"ătit secesiunea$ Nu%&i spui o noutate$ Planul de secesiune a Ro&=niei a (ost întoc&it încă din vre&eaZ60%ului$ !upă cu& vezi< n%a #inut$ !e data asta (olosesc paranor&ali$ unitate întrea"ă$ Inclusiv din r=ndul basarabenilor$

Malo9in conducea opera#iunea$ ,cu& îl conduce pe el do&nu dracuG către iad$ ,sta nu însea&nă că nu vor continua secesiunea plani(icată$ 'or să rupă Moldova de la patria &a&ă$ I%a& răspuns cu o în>urătură ur=tă$ Una de care s%ar (i ru inat i &atrozii$ Mă sătur p=nă%n "=t de icanele ru ilor$ ,bia ter&inase& Mosadul i se ridicau ei$ 2aure< nici o năde>de să deveni& e5ploratori$ volu#ia eveni&entelor planetare ne oblsă ră&=ne& luptători$ Cu& dăr=&ă& secesiunea7 !eoca&dată< studie& planurile lor$ Să în#ele"e& cu& au de "=nd să ne dezbine$ @i carsunt paranor&alii (olosi#i$ ?nsea&nă că &ă"ăria aia cu partidul &oldovenilor au ini#iat%o ei$ @i%au bă"at%o în cunor (raieri< cu a>utorul telepa#ilor$ ,sta e cunoscută de>a$ ;elepa#ii care au in(luen#ai apari#ia partidului &oldovenilor au (o pre"ăti#i în ;ransnistria$ Uite docu&entul) Mi 1%a întins$ Nu%&i spunea ni&ic< căci era scris în li&ba rusă$ ,& pipăit literele cude"etele< a a cu& &ă învă#ase bătr=nul !e&ian i%a& prins între"ul con#inut$ ,& aprins o #i

i a& căzut pe "=nduri$ !e unde cuno teau ru ii ele&ente de &a"ie evreiască7 ra întrebarea &ă (ră&=nta$ Paranor&alii ru i tri&i i în Ro&=nia ac#ionau după acelea i principii< de>acunoscute< de &a"ie se&antică străvec9e$ 2iderii din ;ransnistria (useseră selec#iona#i dupăacelea i criterii ale &isticii nu&elor$ 4eii nu&e i pronu&e pieriseră însă$ S&irnov< Mărăcu#Cara&an puteau (i lua#i cu (ăra ul în orice &o&ent$ Mai să%&i vină să renun# Ia s(ătui 0ătr=

i să plec direct către ;ransnistria$ Să%i scot din b=rlo" pe cei trei diversioni ti i să le dau ce&eritau pe deplin: &oartea$ ,lături de ei se cuvenea să cadă Mo#pan< un alt ticălos rusi(icat iîndobitocit prin procedee de &a"ie rusească$ Multe rele din #ara noastră sunt rodul ac#iunii nevăzute a paranor&alilor ru i< a&concluzionat eu$ @i a (ranc&asonilor din /ran#a< &%a co&pletat Cre&ene$ Nu de"eaba se bat i unii i pentru a a>un"e în Retezat$ !a< în &ulte cazuri< (ranc&asonii (rancezi s%au în#eles bine cu ru ii$ nor&al< 'araine$ @i unii i al#ii se înc9ină la drac$ Mai precis< la zodia racului i laiulie$ Noroc de (aptul că< (ără să vrea< Lules 'erne a deconspirat acest secret$ N%ar (i ti&pul să le dă& o lec#ie a&ară7 Si"ur c%ar (i$ ,sta presupune să (ace& o vizită inopinată (ranc&asonilor din /ran#a$ Să arătă& noi Marele rient$ Să le e5plică& că s%a ter&inat cu pri&itivis&ul i sălbăticia$ 0ălaiul s%a înviorat ca prin (ar&ec$ /ran#a7) Mer"e& (ra#ilor i cu&na#ilor) îi scăr&ănă& de le sar (ul"ii) !upă aceea< (aceo băută ca%n (il&ele cu pilan"ii seto i$ Nu e nevoie să &er"e& p=nă la ei< lipa$ ?i pute& trosni direct din &un#ii no tri$ ;rece prin (oc întrea"a con>ura#ie apirită$ Să%i învă#ă& &inte odată pentru totdeauna$ ,dică< pe li&ba noastră< să le o(eri& c=te un dric i un "iul"i$ Ca& a a ceva< 0ălaiule$ 6lu&a s%a ter&inat$ Nu putea& per&ite să înceapă secesiune Nici să acceadă la do&nie dudele &onar9iste$

'ise< vise< ne%a întrerupt Cre&ene$ Cu& identi(ică& paranor&alii ru i care ac#ioneazî&potriva Ro&=niei7 Cine nu%i tie7 Cu e5cep#ia SRI%ului i liderilor na#ionali< ca& to#i cetă#enii ro&=n prins că He5trasensorii < bio%terapeu#ii i Hvindecătorii veni#i dinspre est au (ost coli#i lUnii nici &ăcar nu tiu că sunt a"en#i de in(or&a#ii< pre"ăti#i pentru a (or&a o re#ea invizibil

&anipulabilă prin tele%9ipnoză$ ,c#ionează incon tient$ Pentru asta ar trebui să luă& puterea în stat< a obiectat Cre&ene$ Nu e nevoie< 2aure$ Noi de#ine& adevărata putere în Ro&=nia$ Puterea nevăzută daro&niprezentă$ ;o#i conducătorii ro&=ni au (ost i sunt dependen#i de ea$ Prin ea trebuie săac#ionă&$ Să cură#ă& incon tientul na#ional de &a"ia se&itico%9a&itică$ 'o& reu i7 D Sin"uri< nu$ ?&preună cu e5tratere trii$ ricu&< cură#enia trebuia să înceapă dintr%oSă (ie a noastră pri&a) !iscu#ia ne%a (ost întreruptă de 0ălai$ Ne in(or&a în stilul lui caracteristic: V în (a#ă e u bara> care nu v%ar plăcea nici vouă$ C=#iva cialaveci se #in de tră"acele pistoalelor$ 'or să ne(elicite pentru isprava din bun er$ 2e spun că nu pri&i& (elicitări la adresa asta7 Stai pe loc) l%a& lini tit eu< sărind în (a#ă< l=n"ă d=nsul$ !intr%o privire< a& în#eles$ Situa#ia era c=t se putea de clară$ 0ara>ul era (or&at dinca&ioane ale poli#iei &ilitare$ Iar trupele erau< după aparen#e< din M N$ /aptul că nu tră"e(ără so&a#ie î&i spunea că ru ii &ai sperau să ne captureze$ 0ălaiul încetinise< ca i cu& ar (i inten#ionat să oprească$ u începuse& desc=nteculancestral: 4a&ol5e< via#ă i &oarte) M) M) M) M) M) ?n spate< si&#ea& c=&pul ener"etic al lui Cre&ene$ Se întărise i pulsa$ Se&n că era de atac$ 2azarosc9i introdusese rac9etă pe #eavă i ar&ase$ &ena se ridicase în "enunc9i< "aea de atac$ 0ălaiul a pus (r=nă i s%a întins după Hclarinetul cu trei #evi$ /redona: în pădurec=nta o serenadă< Una vec9e plină de a&or< !e%o să le ina#i cu to#i "ră&adăB rau prea &ul#i ca să nu #ine& sea&a de ei$ !esc=ntec< 2aure) a& optit eu$ ?n aceea i clipă< a& lansat (ul"erul către capul o(i#erului care venea către noi$ I%a&su"erat insistent că nu sunte& persoanele căutate$ Că în &a ină erau ni te be#ivani lipsi#i dei&portan#ă$ S%a apropiat< a desc9is u a i s%a răstit în li&ba rusă$ 0ălaiul a pornit lin< apoaccelerat$ 0ara>ul (usese trecut$ ,& înaintat în tăcere vreun ilo&etru$ Cre&ene a spart lini tea: Nu &ai pute& (ace abstrac#ie de (aptul că ne caută$ 2a lu&ina zilei ne vor v=na cu tot cau în dotare$ ,u &ai (ăcut%o odată< l%a& in(or&at eu$ C=nd a& evadat eu i ,rbore$ Ce zice#i< do&nule ,rbore7 Ce să zic$ Ru ii nu se lasă bătu#i cu una< cu două$ Ne vor ur&ări pe tot traseul$ binene ascunde& un ti&p$ Unde7 6ăsi& noi$ Să apucă& să trece& de Zli9< să intră& în zona necivilizată$ 0ălaiul a în#elaluzia$ @i%a apăsat pedala accelera#iei p=nă la (und$ 4bura& ca o să"eată$ N%a scăzut vitezîn apropiere de Zli9$ Crede#i că pute& intra în ora cu (an(ara7 ?l devansase&$ 2ansase& spiritul în cercetare< studiind arterele ora ului$ Ni&ic intereC=teva persoane< (oarte &atinale< se "răbeau undeva$ Probabil< la lucru$

;reci înceti or< să nu atra"i aten#ia) U urel< ca i cu& a transporta ouă< &%a asi"urat lipoveanul$ ,& trecut cu bine de Zli9$ ?n (a#ă se întindea oseaua pustie$ ,rbore a trecut în (a#ă<alături de 0ălai$ Căuta un re(u"iu pentru ti&pul zilei$ ,proape si"ur< ru ii erau pu i pe 9ăituial Nu econo&iseau (or#ele$ !in sateli#i< puteau identi(ica &a ina cu destulă u urin#ă$ Mai (ăcu

pozne de acest (el< c=nd îl v=nau pe !udaev$ ,& &ers în această (or&a#ie circa >u&ătate de o Pe aici< a indicat ,rbore un dru&ea" de #ară$ 0ălaiul s%a înscris ascultător pe direc#ia arătată$ Ma ina se zdruncina din toateînc9eieturile< căci dru&ul era des(undat$ Se cuno tea că nu circulau prea des pe el$ ,& trecutc=teva curbe< a& cobor=t într%o v=lcea< apoi a& urcat un delu or$ Ca& la trei%patru ilo&(a#ă se zăreau c=teva case$ pri& aici< a decis ,rbore$ Pute& suprave"9ea întrea"a zonă$ Intră& în pădure i ne(ace& nevăzu#i$ ;actica noastră dintotdeauna$ ,& debarcat i< pentru a preveni eventuale suspiciuni< a& întins pe iarbă c=teva pături$

ricine ne%ar (i văzut< ne%ar (i crezut ni te oră eni veni#i la aer curat$ Soarele se ridica înce Ne%a& culcat i a& tras un pui de so&n$ /ără ve"9e$ ra& prea bine înzestra#i înc=t să nu si prin so&n apropierea unui individ cu "=nd rău$ Ne%a trezit vuietul avioanelor de v=nătoare$ 4burau la >oasă înăl#i&e< se&n că (il&aucăutau ceva$ 0ănuia& noi ce căutau dar nu era& de acord să "ăsească$ ,& tras &a ina subcoroanele arborilor i%a& învelit%o bine cu cren"i$ Se zben"uie "eala#ii lui Ivan< a observat 0ălaiul$ 'ai de capul lor) Caută acul în carul cu (=n$ Nu prea ave& noi (e#e de ac< dar treacă%&ear"ă$ Restul zilei s%a scurs (ără proble&e$ dată cu lăsarea serii< a& (ăcut plinul rezervoruludin canistele pre"ătite din ti&p i a& pornit către Zalinin$ Sin"urătatea stepei ruse ti ne conveîn acest caz$ Nu ne întreba ni&eni de sănătate$ Către &iezul nop#ii< a& "ăsit o benzinărie des

i a& re(ăcut provizia de carburant$ ,& trecut apoi în viteză prin Zalinin$ vita& c=t putea&contactul cu localnicii$ !iscuta& banalită#i< căci nici de discu#ii serioase nu ne ardea$ stare tensiune ine5plicabilă plutea în aer$ Con tiin#a (aptului că erau ur&ări#i de (or#e superioarenu&erice te ne dădea un senti&ent straniu$ Nu (rică$ Nici nesi"uran#ă$ Un (el de a teptareîncordată$ R=nd pe r=nd< a& ador&it$ ,u ră&as tre>i nu&ai 0ălaiul i ,rbore$ i trebuiau să conduîn noaptea aceea$ !or&ea& alături de &ena< pe podeaua "oală$ Se cuibărise la pieptul &eu<în(ri"urată$ Ii auzea& ini&a băt=nd rit&ic$ C=tă via#ă i în (ata asta< a& "=ndit eu$ sin"urălu&e< a trecut printr%at=tea necazuri i &ai are puterea de a crede i a iubi$ 6=ndul î&i zburanecontrolat către via#ă$ Către (e&eile pe care le iubise& i le pierduse&$ ?n ulti&ul ti&p< acesubiect &ă încerca des$ ,proape s=c=itor$ @tia& i de unde veneau "=ndurile$ !intr%un adevă!in con tiin#a (aptului că nu%&i trăise& via#a$ Că cineva &ai presus de în#ele"erea u&ană &sacri(icase pentru dezle"area unui bleste& ce căzuse pe capul ro&=nilor$ Un bleste& pe care%cunoscuseră nu&ai ini#ia#ii$ Parado5al< so&nul &i%a (ost prielnic$ Cu vise (ru&oase< de natură a &ă înveseli$ Cel(ru&os din ele &i%a ră&as în &inte$ ,& revăzut în vis "rădina casei în care trăise& cu Car&elM%a& >ucat din nou cu (iul &eu$ I%a& ascultat din nou întrebările copilăre ti$ M%a& trezitcu oc9ii în lacri&i$ @i cu senza#ia unui vid su(letesc$ Cu&plită e< !oa&ne< sin"urătatea) Ceidor&eau lini ti#i$ In (a#ă< 0ălaiul î i e5punea (a#ă de Cre&ene planurile de viitor: Patron de 9otela cu bărule# i restaurant e tot ce poate (i &ai valabil în lu&ea asta$ 0acur"< turistele se sc9i&bă la (iecare serie< iarna sau varaB

@i p=nă c=nd crezi că o po#i duce a a7 P=nă &ă #in sculele i puterile$ !upă aceea< &ă retra" deoparte i privesc &ersul vie#iPoate &ă (ac (iloso($ ,& ni te teorii cu care îi pun pe to#i &an"osi#ii de%a lun"ul dru&ului$ Unu rezistă la (iloso(ia pra"&atică$ % i asta o idee$ !e ce nu te apuci de ceva &ai pa nic$ !e e5e&plu< apicultură<

po&icultură$ < sunt eu bătr=n dar nu c9iar bo oro"$ Cu& &i%ar sta cu &asca pe (a#ă< în b=z=it dealbine7 Nu< &ersi< nu e de &ine) Nici la po&i nu &ă pricep< că la noi< în !eltă< !u&nezeu acultivat răc9i#i$ Po#i învă#a de la &ine$ Nu%s ca& bătr=n pentru asta7 @i< la drept vorbind< care &=ndră vine la livadă să%l v proprietar7 Nu&ai una sin"ură$ Nu se potrive te cu stiluG &eu$ ,& încercat odată i a& dat c9i5$ M%a părăsit so#ia p

i personală pentru un li&bric albicios i plin de tre&urici$ !aG &%a& răzbunat$ I%a& trasindividului ni te scatoalce de le si&te i acuG$ , a7 Cu& s%a înt=&plat7 0ălaiul n%a apucat să% i depene povestea despăr#irii de Ninette$ tia& prea bine$ M povestise de c=tevaGori$ ?n di(erite variante$ Care de care &ai "o"onată$ !in toate rezulta însăceva adevărat: 0ălaiul t=n>ise după o căsătorie nor&ală i (ericită$ Proasta de Ninette< însă< oluase pe tarla< ca o curvi tină$ !e atunci încolo< în via#a 0ălaiului se strecuraseră &ulte da&e Niciuna nu rezistase &ai &ult de c=teva luni$ M%a (i &irat să apară una care să%l (ar&ece$culcat din nou i%a& ador&it i&ediat$ 2a un &o&ent dat< so&nul i%a sc9i&bat rit&ul$ 0ătr=nul !e&ian &i%a apărut clar< cicoană$ /i"ura lui e5pri&a durere$ durere ad=ncă$ Se apropia de &ine într%o lu&ină spectraverde$ @i u&bra lui era verde$ Un verde înc9is< cu& nu &ai văzuse& niciodată$ , vorbit pri& 'arain< nu ne vo& &ai vedea niciodată$ !e ce< părinte7 Pentru că tu ai devenit o& iar eu< un spirit$ ,bia acu& a& în#eles cine &%a purtat prinvia#ă$ Cine< părinte7 'ra>a verde$ !in această cauză< n%a& putut vedea &ai departe$ @i nici cunoa te c=tecunoa te un o& adevărat$ M%ai învă#at destule< părinte$ Fi%a& (ăcut i &ult rău< 'araine$ ?n viitor< vei în#ele"e răul pe care #i l%a& (ăcut$ N&ai su(eri< însă$ 'ra>a verde s%a destră&at$ Ce a înse&nat vra>a verde< părinte7 'ra>a naturii ve"etale$ , (ost (oarte puternică pe această planetă$ !e unde a venit7 !in vec9iul zodiac< cu centrul de "reutate în rac$ Se &ani(esta la &a5i& prin culorile portocaliu i verde$ @i ce trebuie să (ac eu< părinte7 Ni&ic$ ulti&ul serviciu pe care #i l%a& (ăcut$ ,& distrus vra>a racului portocaliu%v,i scăpat de sub povară$ dată cu tine< au scăpat to#i ro&=nii$ Cine ne%a înlăn#uit în această vra>ă7

Lules 'erne$ Un &are vră>itor< ne tiut de ni&eni$ dată cu &oartea &ea< lan#ul lui Lu'erne a slăbit$ Ini#ia#ii în &a"ia culorilor au încercat să%l întărească$ ?n zadar însă$ 2an#ul portocaliu%verde%ne"ru%ro u s%a destră&at$ Cine a (ăcut asta< părinte7 &ul$ !u&nezeul vie#ii o&ene ti$ u nu l%a& cunoscut$ ;u îl vei$ cunoa te$

U&bra verde%nea"ră s%a clătinat< apoi s%a topit$ Iar eu a& început să în#ele" &arileîncurcături ale vie#ii provocate de &a"ii căzu#i în vra>a verde$ /or#a 'ie a planetei (useserăsturnată$ ?n loc să (ie condusă de spiritul invizibil al o&ului< (usese in(luen#ată de i&pulsurivie#ii ve"etale i de instinctele ani&alice$ ,ceasta e5plica decăderea irurilor de coloni ti ie5pedi#ionari veni#i pe Renda în perioade di(erite: cădeau în vra>a &ineralo%ve"etalo%ani&aac#ionau i&pulsiv< la (el ca ceilal#i copii ai ;errei$ Spiritul &ului< însă< (usese trezit$ Puteacunoa te i ocroti ceilal#i copii ai 6eei< ani&alele i ve"etalele< putea apăra planeta$ M%a& trezit cu întrebarea: Cine a deter&inat trezirea &ului7 5tratere trii sau ;erra<speriată că nu &ai putea #ine (r=nele< căci oa&enii sălbătici#i erau pe cale s%o distiv"ă7 N%arăspunsul i&ediat$ 2%a& a(lat &ult &ai t=rziu< de la (iin#a supre&ă< înzestrată cu voin#ă icon tiin#ă< cu inteli"en#ă i creativitate< MU2$ ,(ară se crăpa de ziuă$ !in discu#iile dintre,rbore i 0ălai a& în#eles că ne apropia& de Nov"orod i trebuia să ne ascunde& din nou$ I%alăsat să rezolve proble&a ei sin"uri$ u a& învelit%o pe &ena cu scurta &ea i &%a& întinsnou< să cu"et la &inunile a(late$ Prin &inte î&i u&blau discu#iile avute cu e5tratere trii dindi(erite rase$ ;o#i î&i vorbiseră de strania co&portare a /or#ei 'ii$ !e decăderea e5pedi#iilor dee5plorare tri&ise de ei$ Iată că proble&a î i a(lase răspuns< pe cale pa nică i (ără să ne (i a ?n (a#a &ea se dezle"au &ari eni"&e ale vie#ii pă&=ntene$ ?n#ele"ea& per(ect pri&ul siste& de co&unicare din &ateria vie$ ipoteză tulburătoaredevenise certitudine: spiritele nevăzute ale ve"etalelor i ani&alelor in(luen#au via#a o&eneascîntr%o &ăsură destul de &are$ !e aici se născuseră tote&ele ve"etale i ani&ale$ !e aiciizvor=seră zodiacurile ve"etalo%ani&aliere< în care oa&enilor li se rezervase un rol secundar$'e"etalele i ani&alele erau &ai apropiate de 6eea< &ai bine adaptate la via#a de tip con(runtar!in cauza aceasta< oa&enii care le cădeau în vra>ă< ac#ionau ca ni te robo#i$ ?n(ră#irea cu vive"etalo%ani&al i cu inani&atul &ineral< pe care preotul !e&ian o practicase pe &ine< aveaavanta>e i dezavanta>e$ ast(el de în(ră#ire era &ai potrivită pentru via#a sălbatică$ 'ia#a so proprie nu&ai oa&enilor< se des(ă ura după alte le"i$ 2e"i ale căror ac#iune (usese (r=nată deradia#iile invizibile ale &ineralelor i de (or#a ve"etalo%ani&ală$ &enirea era în cu&pănă iacuno tea& posibilitatea de salvare$ Mi%a& a&intit de e5traterestrul din Retezat$ Indirect< ne avertizase de posibilitatea cădîn pri&itivis& i sălbăticie$ Ne înde&nase să trăi& via#a o&ene te< după le"ile con tiin#ei voin#ei o&ene ti< repri&=nd i&pulsurile rele i do&in=nd instinctele$ Mi%a& pus în "=nd sreînt=lnesc$ Să a(lu c=t &ai &ulte despre o proble&ă care &ă (ră&=nta de &ultă vre&e: Cu& procedă& pentru a nu a(ecta via#a altora în &od incon tient7 Studiile de psi9olo"ie< prezentatCernescu< de&onstrau (ără "re (aptul că incon tientul (iecărui cetă#ean al planetei a(ecta cel pu#in altă persoană< dacă nu cu&va &ai &ulte$ ?n el erau înscrise re"uli necunoscute de$ loviunor persoane din alte încren"ături psi9o%ener"etice sau rasiale$ !intr%un punct de vedere<incon tientul >uca rol de (actor aleatoriu i necunoscut al sor#ii$ C=nd a& a>uns cu "=ndul la punct< î&i &ine au e5plodat versurile$ 2a (el ca în alte ocazii< izvorau din ad=ncurile creieruldirect (ăcute: /iu al &ului i%al vie#ii< Iată%te trecut de poartă< ,i învins răceala "9e#ii< Nu &ai aidestin sau soartă< ,i zdrobit o ar&ă crudă< @udiba< (ate i sc9ic sal< încă< în#eleaptă #i%e"=ndirea< Mult înaltă i ad=ncăB

M%a& scuturat din reverie i a& privit în >ur$ 0ălaiul trăsese &a ina pe un clin de deaîntr%o pădurice rară$ Ca& "reu să nu (i& observa#i< însă altceva &ai bun nu se zărea pe o razc=#iva ilo&etri$ ,& cobor=t< ne%a& întins i a& început să pre"ăti& &asa$ ,& &=ncat peîndelete< apoi ne%a& întins la u&bră< să ne odi9ni&$ &ena s%a str=ns la pieptul &eu< cu&un copil$ ?ncet< să n%o audă ceilal#i< &i%a optit:

Crezi c%a& scăpat7 Y !a< a& scăpat$ Cu c=teva &inute înainte de a opri< a& avut o intui#ie$ ,& auzit clarversurile prin care era& dezle"at de sudiba$ Cred că tiu a cui voce a (ost$ @i ce însea&nă aceasta7 Ni&ic rău nu &i se poate înt=&pla pe teritoriul rusesc$ Sunt >nai tare dec=t soarta lor$ ?nsea&nă că< după ce ie i& de pe teritoriul lor< a& ter&inat cu ei$ N%a& ter&inat$ ?n ne&ăr"inita sa în#elepciune< !u&nezeul & a distrus putereatesta&entului #arului Petru$ Ru ii au scăpat de bleste&ul cuceririi< însă nu se vor lini ti i&ed?n ur&ătoarele luni< vo& de>uca secesiunea plani(icată de transnistreni i de insti"atorii lor deMoscova$ Cu& se va rezolva această proble&ă a Ro&=niei7 Pe cale pa nică< &ena$ Printr%o în#ele"ere publică< între ro&=ni< ru i i ucrainiene5cep#ia se&ănătorilor de vra>ba< toate păr#ile vor (i &ul#u&ite$ Se va instaura pacea întrena#iunile noastre$ ti si"ur7 /oarte si"ur$ , a e scris în cartea vie#ii planetare$ 'iitorul va con(ir&a varianta &ea$ Soarele se ridica sus< tot &ai sus$ Ne%a& întins pe pături< să lenevi&$ ,& a#ipit penesi&#ite$ Mă le"ăna& în bra#ele so&nului< c=nd a& si&#it o u oară panică$ ?n"eri#a ve"9etră"ea clopotele de alar&ă$ ,& desc9is oc9ii lent< (ără să &ă &i c$ 2=n"ă &ine< Cre&ene proceda la (el$ Wi si&#i< 'araine7 ?i si&t$ 'in concentric$ Clasici i paranor&ali$ ,& (ost ur&ări#i tot ti&pul$ !in sateli#i sau din sta#ia orbitală Mir$ ,sta însea&nă că avia#ia nu &ai poate înt=rzia nici o clipă$ Ne vor ataca cu tot ce au îndotare$ !e unde tii7 !in planurile capturate$ Nu ne &ai suportă nici o secundă$ @e(ii lor au ordonat să ne (ac(ăr=&e$ !ar noi nu pute& a>un"e în starea plani(icată de ru i$ 5act< 'araine$ Solu#ia7 ,& cu"etat c=teva clipe$ 5ista o solu#ie$ I%a& e5pus%o scurt: Muri& i ru ii se bucură că au scăpat de noi$ Iar noi învie& în lu&ea noastră$ Ne pierdur&a$ !a< a aprobat Cre&ene$ o solu#ie$ Noi pute& (ace saltul în ti&p i spa#iu$ Ceilal#i7 @i &ena poate$ Nu &i%ai spus$ ,i a(lat acu&$ Sunte& trei la trei$ ,r trebui să reu i&$ Ne%a& trezit pe (uri tovară ii de e5pedi#ie$ 2e%a& e5plicat pe optite ce ur&a să (a Nu (ăcea& &i cări bru te< să nu (i& observa#i de instru&entele de spiona> ale ru ilor$

!upă circa zece &inute< a& si&#it c=&purile paranor&alilor ru i$ ?ncercau să ne bloc9la sol< în scop de a ne distru"e$ ,& răspuns i&ediat< cu (oc din pal&e$ Ca la co&andă< rac9etau prins să brăzdeze Cerul$ ?n ur&a lor< avia#ia de v=nătoare$ Ne atacau de parcăG a& (i (os&ai puternică redută planetară$ 6loan#ele #iuiau prin prea>&ă$ /ără e(ect< însă$ 5tinsese&c=&purile ener"etice i le oprea& înainte de a ne atin"e$ ,ceea i soartă o aveau i rac9etele lo

?n >urul nostru vuiau toate de z"o&otul bătăliei$ !acă a& (i vrut< a& (i putut ră&=ne &ult ti&pc=&pul nostru ener"etic< ca într%o cetate ine5pu"nabilă$ ,ceastă situa#ie &i%a su"erat ideea sridică& deasupra #ării noastre un c=&p ener"etic i&penetrabil< prin care să nu &ai pătrundă niar&ă$ 2a &o&ent< însă< ad&ira& e(orturile ru ilor de a ne ter"e de pe (a#a Pă&=ntului$ Ca& c=t pute& rezista< 2aure7 !u&nezeu tie$ ner"ia din noi se poate prelun"i la nes(= it$ 'o& obosi$ i vor obosi înaintea noastră$ 2asă%i să% i (acă nu&ărul) ,& rezistat sub canonada rusească circa două ore$ Ceea ce se înt=&pla nu &ai era luptă$

ra război în toată re"ula$ Se apropia &o&entul (inal$ Slăbi#i u or c=&pul) a ordonat Cre&ene$ Ca i cu& a& (i obosi#i$ ,& slăbit c=&pul lent< per&i#=nd paranor&alilor ru i să înainteze$ In c=teva &inute< ela &ai pu#in de o sută de &etri de noi$ Su(icient pentru ceea ce voia& noi să vadă i să raporte O ,cu&) a ordonat Cre&ene$ ?n secunda ur&ătoare< ca&ioneta noastră zbura în aer< cuprinsă de (lăcări$ ?n >urul ei<e5plodau &uni#iile lăsate de 0ălaiul i 2azarovsc9i< precu& i bo&bele lansate de avia#ia rusi&ensă perdea de (oc cuprinsese clinul pe care ne a(la&$ In >urul nostru< (lăcările dansau vioa Salt) Ne%a& prins de &=ini i a& dispărut$ ?n ur&a noastră nu ră&=nea ni&ic$ /esebi tii n pierduseră ur&a$ Credeau că a& &urit în ti&pul e5ploziilor$ ,ceasta a& a(lat%o însă &ai t=rzic=nd a& citit rapoartele interceptate de a"en#ii no tri$ &ul din Carpa#i$ Ne%a& trezit într%o pădurice< l=n"ă un dru& de #ară$ N%avea& nici cea &ai va"ă ide pe unde a& putea (i$ Ne%a& (ăcut inventarul$ ,vea& o sin"ură ar&ă< tunul 0ălaiului i nici ude ec9ipa&ent$ !ocu&entele de identi(icare erau tare pestri#e$ u i &ena păstrase& pa apoartele en"leze ti$ Pentru ,rbore i 2azarovs9i nu ne (ăcea& "ri>ă: tiau li&ba rusă i posedau acte de cetă#eni ru i$ Cre&ene i 0ălaiul< &ai prevăzători< î i con(ec#ionaseră docuruse ti< ucrainiene i ne&#e ti$ Ca& di(icil de e5plicat cu& se adunase o ast(el de co&panienu inten#iona& să e5plică& cuiva ceva$ Inten#ia noastră era c=t se putea de clară: să ne strecuneobserva#i din /edera#ia Rusă$ Spera& ca treburile să &ear"ă (oarte bine$ ,dică< să izbuti& sinduce& pe ru i în eroare< să ne creadă &or#i$ ,rbore a plecat să cerceteze î&pre>uri&ile iar noi ne%a& întins la s(at< în >urul valizei docu&ente sustrase de Cre&ene din sediul /S0$ 2azarovsc9i ne traducea ceea ce i se părea &aii&portant iar noi asculta& cu urec9ile ciulite$ !acă n%a& (i văzut cu oc9ii no tri< ne"ru pe alba& (i crezut că visa&$ Nu încăpea nici o îndoială$ @tabii ru i î&preună cu liderii a&ericanicolaborau pe est pentru do&inarea între"ii lu&i$ ? i î&păr#iseră s(erele de in(luen#ă$ Nu%# pre"ătire in(or&ativă specială pentru a în#ele"e că iudeo%&asoneria îi #inea în 9ă#uri pe cei do bidivii$ Cea &ai sc=rboasă c9estie consta în penetrarea conducerii reli"ioase ortodo5e i catoliîn scopul supunerii lor noii ordini i&a"inate de cele două puteri pă&=ntene$ Ce să &ai lun"i&vorba7 Iudeo%&asonii se >ucau de%a zeii pe planetă$ 5ploatau in(or&a#iile ră&ase de la buscop de a (ăuri un i&periu &ondial ocult i (inanciar$ Ceea ce nu tiau iudeo%&asonii era (ap

că< la r=ndul lor< erau &anipula#i invizibil de H&ecanis&ul destinului din Mun#ii Scorpiei<care toc&ai îl distrusese&$ Ce se va înt=&pla c=nd (ranc&asonii vor descoperi că au (ost &anipula#i7 'or lătra la 2ună< precu& 6rivei< a răspuns lipoveanul$ Să crezi că ai în &=năo&enirea i o înv=r#i cu& vrei tu i< deodată< să consta#i că e ti în (undul "ol< în (a#a unor

care 9o9otesc de r=s$ Ce le%a& &ai tras%o) Cu& scoate& Ro&=nia din erpăria asta a lui Iuda7 Cre&ene pusese punctul pe i$ Nu &ai avea& nici o îndoială că o &are parte din lideriiro&=ni (useseră &anipula#i prin telepatie să adopte decizii contrare intereselor na#ionale$ rico& cu creier sănătos putea vedea co&porta&entul de robo#i al acestora< &ani(estat în special îvorbirea "reoaie< "=ndire lentă i încăpă#=nare de cat=r$ ,devărata putere e invizibilă< 2aure< a& răspuiia cu$ Noi sunte& sin"urii ro&=ni care s%o (olosi&$ ,pelă& la e5tratere tri i strică& >ocurile (ăcute de>a$ Se va isca 9aos$ Pentru scurt ti&p$ Monar9i tii i robotiza#ii se vor prăpădi în 9aos$ In ur&a lor< vo& o lu&e a vie#ii nor&ale$ Să%l consultă& pe 4a&ol5e) Nu nu&ai< 2aure$ ?#i a&inte ti de cei din Retezat7 !a$ ceva care &i%a scăpat7 2aure< nu e cazul să ne în"=&(ă&< însă o parte din eveni&entele planetare suntdeter&inate din acea zonă$ ,& studiat pe îndelete situa#ia$ ;rebuie să ne întoarce& acolo< înRetezat$ Să%i cere& e5traterestrului e5plica#ii a&ănun#ite$ ,ceastă idee vine de la Cernescu7 !a$ ,colo< în Retezat< e5istă o (or#ă ine5plicabilă care atra"e "=ndurile &ultor creatori$!e e5e&plu< tu de ce ai plecat e5act în Retezat7 Puteai pleca în &un#ii natali< în ,puseni< în0uce"iB Cine te%a c9e&at în Retezat7 Cine 1%a atras pe Sadoveanu7 Cine a atras i&a"ina#ia Lules 'erne7 Cine7 Soarta lu&ii se >oacă prin oa&eni ale i de /or#a din Retezat7 Cel pu#in o parte$ ,colo< în prea>&a ruinelor Sar&ise"etuzei< se a(lă ceva i&posibil deîn#eles de &intea o&enească$ ,tunci< cu& vo& în#ele"e noi7 Noi ti& &ai &ulte dec=t oa&enii obi nui#i$ Poate că vo& în#ele"e$ Sunte& datori săîncercă&$ Nu pierde& ni&ic dacă încercă&$ Cre&ene căzuse pe "=nduri$ Se (ră&=nta i el de întrebări (ără răspuns$ ,colo< în Reteînt=lnise /or#a Rece care%i dăruise puterea de a 9ipnotiza< de a (ace salturi în ti&p i spa#iu lovi cu (ul"erul albastru< o ar&ă psi de te&ut$ !upă c=tva ti&p< a dezvăluit sursa nedu&eririisale: Ceau escu se si&#ea atras de aceea i zonă$ Unii din uci"a ii săi< la (el$ Ce se înt=&pacolo7 Nu rezolvă& ni&ic prin "=ndire$ ;rebuie să a>un"e& acolo< să cercetă& locul< sădiscută& cu e5ploratorul cunoscut$ Sosirea lui ,rbore ne%a întrerupt discu#ia$ 0ătr=nul spai identi(icase pozi#ia$ Ne a(la& circa o sută de ilo&etri de Nov"orod$ Putea& străbate distan#a pe ti&pul zilei< prin salturisuccesive$ , a a& procedat$ Către seară ne odi9nea& într%un 9otel de la peri(eria Nov"orodulUn "est de cura> din partea noastră$ 6est i&pus de necesitate: trebuia să ne spălă&< să ne radesă redeveni& oa&enii civiliza#i$ N%a& înt=&pinat nici cea &ai &ică di(icultate$

, doua zi< a& plecat către Ps ov< cu trenul$ Necunoa terea li&bii ruse nu constituia o proble&ă$ ?n ur&a sovietizării< Rusia devenise un (el de turn 0abei$ ?n tren se vorbeau c=tevali&bi< cu "las tare< în &od (iresc$ N%a& discutat între noi ro&=ne te< deoarece suspiciona&că a& putea (i da#i de "ol de vreun &oldovean pli&băre#$ ,&estecul nostru de en"leză i (rancne situa în pozi#ia pe care o pretindea&: turi ti străini în călătorie către #ările baltice$

Seara t=rziu ne%a& a ezat să luă& o cină serioasă la un restaurant din Ps ov$ ?n ti&p &=nea&< prin restaurant a trecut o patrulă de politie$ Controla prin sonda> docu&entele celorlocal$ Probabil< ur&ăreau tra(ican#i de ar&a&ent sau stupe(iante$ !upă perestroi ă< ast(el deactivită#i erau (oarte obi nuite în Rusia$ Noi a& trecut neobserva#i< (apt ce ne%a dat si"uran#9ăituiala se ter&inase$ Cu starea de spirit &ult &ai bună< ne%a& pre"ătit să trece& (rontiera î2etonia$ In acest scop< a& terpelit un Mercedes strălucitor i a& întins%o către (rontieră$Con tiin#a se (ăcea că plouă$ Ne e5plica ori"inea nu toc&ai cinstită a autoturis&ului$ !e la 9onu%i păcat să (uri< &ai ales dacă e ti la str=&toare$ ,& (ăcut un scurt popas la ,le< să ne dez&or#i&$ Circulase& ca& în"9esui#i dar cu ast(ede c9estii era& învă#a#i$ ,& ezitat un ti&p< dacă să ne cază& sau nu$ ,& optat pentru un so&naer liber< departe de oc9ii pri&e>dio i$ Nu &ai avea& "rabă< a a că a& dor&it p=nă t=rziu< pr=nz$ Ulti&a seară ne%a "ăsit în Ri"a< pe deplin rela5a#i: scăpase& din "9earele celui &ai teserviciu secret< /S0%ul$ In aceea i noapte< a& părăsit Ri"a cu destina#ia Polonia$ ?ncet i siapropia& de Ro&=nia$ C=nd< în pri&a zi a lunii iunie< a& zărit "rănicerii ro&=ni< a& răsu(lat u urat$ Puteauaresteze$ Nu &ai avea i&portan#ă$ ra& acasă< printre ai no tri$ ,& trecut însă (ără proble&(rontiera i< cu trenul< a& a>uns la 0ucure ti$ C=teva zile a& tr=ndăvit$ 2a propriu$ Ne re(ăcea& după încle tarea din Rusia$ M%a& pli&bat cu &ena prin parcuri< a& văzut (il&e laolaltă cu pu ti&ea< a& tras o (u"ă p=nă la&unte$ Cre&ene se retrăsese în sin"urătatea sa i studia docu&entele sustrase de la ru i$ Mai ca si"ur< creiona planul de contracarare a diversiunilor puse la cale de ru i$ Nu &ă a tepta& l prea &ultă pace în lunile ur&ătoare$ Ro&=nia era în"9esuită pe neobservate din toate păr#ile$/iecare venea să ia ceva< să ceară ceva$ Ni&eni< să dea< să o(ere un spri>in dezinteresat$ rati&pul să se ivească &ul capabil să în#elea"ă co&ple5itatea situa#iei planetare i să "ăseascăsolu#iile de scoatere a #ării din i&pasul în care se zbătea de aproape opt ani$ Nu &ai era vre&e pierdut$ Cursul eveni&entelor era din ce în ce &ai pri&e>dios pentru viitorul Ro&=niei i alro&=nilor$ ;oate astea le cu"eta&< în ti&p ce &ă odi9nea& î&preună cu &ena$ 're&ea lupilosin"uratici se ter&inase$ 'enise vre&ea MU2UI$ , MU2UI i%a oa&enilor$ Pă&=ntul t=n>după ordinea pe care nu&ai 2e"ea MU2UI o putea i&pune$ !upă trei zile< &%a convocat Cre&ene$ ,& plecat ca "=ndul i ca v=ntul$ @tia& de ce c9e&a$ ni"&a din Retezat îl (ră&=nta i pe d=nsul la (el de tare$ 'enise ti&pul să ne apropie&de ea$ S%o în#ele"e& c=t de c=t$ ?i venise r=ndul$ 4drobise& vra>a se&ito%9a&ită< în#ele"&ai &ulte dec=t Ia începutul luptei$ Putea& în#ele"e eni"&a din Retezat$ ?n biroul lui Cre&ene l%a& "ăsit pe Cernescu$ /u&a "=nditor< cu privirile într%undocu&ent$ Studia sinteza e5plorării din Retezat i î i (ăcea note$ Mi se părea nor&al să (i (osinvitat i el$ ,vea lar"i cuno tin#e în do&eniul astrono&iei< istoriei i vec9ilor reli"ii$ Putea ((olos$ Ce (aci< (rate7 l%a& trezit eu din studiu$ ?&i pun întrebări i încep să în#ele" răspunsurile$ Fi se pare nor&al să e5iste întrebări (răspuns7

Unele întrebări nu% i vor "ăsi răspuns în perioada vie#ii noastre$ , a e de c=nd lu&ea$/iecare "enera#ie a(lă ni te răspunsuri< dar ridică alte întrebări$ !ru&ul cunoa terii o&ene ti e(ără s(=r it$ Ne e scris< oare< să "ăsi& răspunsul la întrebările principale7 'o& trăi i vo& vedea$ ,re vreun rost să anticipă&7

!oar ca să ne dez&or#i& &in#ile$ Să clari(ică& c=t &ai e5act proble&ele pe care trebuisă le lă&uri& în această e5pedi#ie$ !e acord) Pri&a întrebare ar (i: Care sunt cauzele con(lictului planetar$ V de vre&e ce bubulii au (ost în(r=n#i i e5clu i din siste&ul solar7 0ună$ ,& scris%o$ ,r &ai (i una: Care sunt adevăratele rela#ii dintre ele&enteleco&ponente ale viului planetar7 Interesantă i asta< Cernescule) ,& scris%o$ Ne &ai interesează adevărata istorie a o&enirii pă&=ntene$ Cu& au apărutrasele< care au (ost centrele de civiliza#ie e5traterestră i cu& pot (i î&păcate ele$ !a< cauzele con(lictelor dintre rasele pri&ordiale trebuiesc eli&inate$ Noi purtă& povarincon tientă a unor con(licte străvec9i< care ne opre te să evoluă& într%un &od corespunzăto Ce ar &ai trebui să Hîntrebă&7 Intrarea lui Cre&ene ne%a întrerupt discu#ia$ Co&andantul a luat loc la birou< ne%a z=

i a întrebat: i< a#i pus #ara la cale7 ,& (i5at întrebările pe care inten#ionă& să le pune& e5tratere trilor din Retezat$ !aaa7 4a&ol5e &i%a spus că nu e cazul să ne (ră&=ntă& at=t$ Cunoa te răspunsurile laîntrebările noastre$ Pute& &er"e la d=nsul$ Interven#ia lui Cre&ene ne%a descu&pănit$ 5traterestrul din Retezat ne spusese căve"9ea în &un#ii no tri de &ulte &ilenii$ ?ncă dinaintea na terii lui 4a&ol5e$ ;rebuie să respectă& ierar9iile< a subliniat Cre&ene apăsat< să în#ele"e& că nu sunte& capul nostru$ ,tunciB Mer"e& î&preună$ ;o#i trei$ /iecare are ceva de întrebat< nu%i a a7 ,ve&$ Cu& procedă&7 M=ine di&inea#ă< plecă& î&preună$ bine7 /oarte bine) ,& &ai (u&at o #i"ară î&preună< apoi ne%a& despăr#it să ne pre"ăti& de dru&$ Muntele Sacru nu% i sc9i&base cu ni&ic în(ă#i area$ 2a (el de sin"uratic i< în apare banal$ Cine ar (i bănuit că în ad=ncurile sale era ascunsă o centrală a e5ploratorilor e5tratere t,& a teptat cu&in#i să se desc9idă poarta i a& pornit prin tunelul stră>uit de e5ploratorize"etini$ !in centrală se auzeau voci o&ene ti< se&n că 4a&ol5e nu era sin"ur$ ,& intrat i nea& prezentat re"ula&entar$ 4a&ol5e ne%a răspuns cu o înclinare a capului i a continuat sădiscute cu oa&enii săi$ !upă vreun &inut< i%a e5pediat cu un se&n din &=nă i ne%a invitat luă& loc$ Ne%a& a ezat în cerc< în >urul pupitrului centralei de co&andă$ Ce vre#i să ti#i< oa&enilor7 , răspuns Cre&ene: Multe întrebări (ără răspuns ne (ră&=ntă$ Pri&a este strin"entă: !e ce nu apar&odi(icările pozitive plani(icate7 'ia#a ro&=nilor nu evoluează deloc (avorabil$ 'ia#a oa&enilor evoluează e5act cu& trebuie$ Ră&ă i#e>e trecutului se eli&ină treptat<cadrul unor con(runtări$ ?n (iecare creier o&enesc e5istă puternice re&iniscen#e ale &ecanis&

de "=ndire &istic< bazat pe s(era &istică i reli"ii$ Cură#area creierelor de aceste le"ăturiincon tiente durează &ult$ 're& să salvă& c=t &ai &ul#i oa&eni$ Mecanis&ul destinului a (ost s(ăr=&at$ Nu &ai e5istă$ Nu era nor&al să scăpă& dein(luen#ele sale ne(aste7 liberarea creierelor de le"ăturile astrale (alse durează$ Nu vă "răbi#i< căci oa&eni nu s

&a ini sau calculatoare) Nu le pute& ter"e pro"ra&ele involutive în &od brusc< căci ar (idezorienta#i$ ?nlocui& treptat le"ăturile &istice cu le"ături tiin#i(ice< adevărate$ 'ia#a o&eneevoluează pe direc#ia sănătoasă$ 'o& &er"e undeva pentru a vă e5plica situa#ia actuală$ Ne%a& ridicat i a& pornit pe ur&ele d=nsului$ Culoarul înclinat î&i era cunoscut$ !ucătre ca&era &arii stele$ 2u&ina s%a aprins odată cu intrarea noastră$ Ca&era în care bătr=nu!e&ian &ă (ăcuse o& era lu&inată ca ziua$ ?n centrul ei< nu &ai era ni&ic$ !ispăruse &isterionu&ăr n$ ,sta a& i spus: , dispărut constanta n$ ra nor&al să dispară$ Pe baza lui< se construiau s(erele &istice$ Universul adevărat< înu e (or&at din s(ere ori alte (i"uri "eo&etrice$ 'ia#a o&enească nu evoluează după (or&ule"eo&etrice< &ate&atice sau litrice$ ?n#ele"< 4a&ol5e$ ?nsea&nă că de aici se conducea una din s(erele &istice$ ?n loc derăspuns< 4a&ol5e &i%a arătat cele 13 scaune de piatră$ ?&i a&intesc< 4a&ol5e$ rau patru bărba#i i o (e&eie< si&boliz=nd constela#iile u&/e&eia &%a tri&is în (rontiera dintre via#ă i &oarte< să%&i a(lu stră&o ii$ !e ce s%a purtat&ine7 Pentru că nu (ăceai parte din niciuna din rasele cunoscute$ Potrivit vec9iului zodiac<6e&enii reprezentau cele două rase europene< pro(und &etisate$ /e&eia sau /ecioara reprezentrasa ro ie$ Să"etătorul< rasa nea"ră i 'ărsătorul< rasa "albenă$ Cei vec9i nu cuno teau e5isterasei din care te%ai născut tu< deoarece (oloseau criterii (or&ale de î&păr#ire a pă&=ntenilor$observaseră că to#i pă&=ntenii sunt (ăcut după acela i &odel$ Stră&o ii tăi au (ost dintr%oe5pedi#ia secretă< necunoscută de ur&a ii sălbătici#i ai e5pedi#iilor precedente$ ?nsea&nă că una din cauzele con(lictului planetar se "ăse te în lupta dintre ur&a iie5pedi#ionarilor7 5act$ 'e#i a(la o &are taină$ Unii dintre e5pedi#ionari au adus pe această planetă plantele< ast(el că sunt în rela#ii (oarte bune cu viul ve"etal$ ,l#ii au adus ani&alele< dininstinctele cărora î i tra" puterea$ u or de identi(icat cine% i spri>ină puterea pe ve"eta#ie pe ani&ale$ !esi"ur< e5istă destui care au rela#ii invizibile cu obiectele inani&ate< (eti iz=ndneviul$ !easupra tuturor< însă< se ridică &ul înzestrai cu con tiin#ă i voin#ă$ l a asi"urat pro"resul tuturor< în ciuda (r=nelor puse de cei căzu#i în vra>a inani&ată< verde sau ani&ală$

terse constanta n i raza prin care se construia s(era &istică$ încercare de nivelare a Universului observabil7 4a&ol5e &%a privit scurt$ Mi%a citit i restul întrebării$ @i a răspuns: 'ă pute#i i&a"ina Pă&=ntul ca o s(eră per(ectă7 Ce s%ar înt=&pla cu via#a o&enească7dispărea sub valurile oceanului$ ;ot a a< nu poate e5ista o s(eră cerească< nu poate e5ista boltcerească$ Stelele din care rebelii &istici au înc9ipuit constela#ii sunt la distan#e di(erite dePă&=nt$ Cu& ar (i putut pă&=ntenii să poruncească Universului7 S(era i bolta cerească au (osi&ple conven#ii u&ane< cărora &isticii au vrut să dea tărie de le"e$ 4a&ol5e< acu& în#ele" de ce &%au tri&is în (rontieră< să%&i "ăsesc stră&o ii$ Nuîncăpea& în s(era &istică i în cercul zodiacal$ Cercul zodiacal a (ost o altă tendin#ă rebelă de a re"ulariza i tipiza realitatea universală'ă da#i sea&a de eroare7 în loc să studieze realitatea universală i să se adapteze ei< rebelii

pă&=nteni au încercat s%o recreeze Ddupă &intea lor< î&păr#ind elipsa zodiacală în 1 păr#i?n realitate< elipsa zodiacală trece printr%un nu&ăr (oarte &are de stele< "rupate conven#iona13 constela#ii< situate la distan#e ine"ale unele de altele$ !in această cauză< lunile i zodiile ncorespund realită#ii universale$ 2unile nu trebuie privite alt(el dec=t ca unită#i conven#ionale dti&p iar zodiile< inven#ii &istice$ 'oi ti#i că orice conven#ie are puterea nu&ai între păr#ile c

înc9eie sau o acceptă$ 'oi nu sunte#i oa&eni conven#ionali< ast(el că nu sunte#i supu i conven babiloniano%ibrite sau altora care au întoc&it zodiace i 9oroscoape$ 'oi trăi#i după le"ea vie#o&ene ti adevărate$ ?nsea&nă că de aici se deter&ina &ersul lu&ii pe baza vec9iului zodiac$ 'arain< nu nu&ai de aici$ ?n Retezat e5ista un &ecanis& si&ilar< bazat pe vra>a verde<ve"etală i pe lucruri inani&ate$ ,cu& în#ele"e#i cine 1%a inspirat pe Lules 'erne c=nd a scrisRaza verde i Castelul din Carpa#i$ !upă cu& vede#i< în cele două zodiace< &ului i se o(ereloc &inor< ast(el că unii oa&eni treceau prin via#ă sub in(luen#a (or#ei nevii sau ve"etale< al# prin a celei ani&ale$ /oarte pu#ini descenden#i ai vec9ilor e5tratere tri au reu it să ră&=nă oadota#i cu con tiin#ă neviciată de &a"ia inani&ato%ve"etato%ani&ală i cu voin#ă puternică<capabilă să asi"ure supre&a#ia &ului pe această planetă$ 'oi sunte#i pri&ii dezrobi#i din &a"naturală i arti(icială$ !upă voi< va &er"e întrea"a o&enire$ ?nsea&nă că cei care au construit 9oroscopul erau căzu#i în vra>a naturală7 Nu&ai par#ial$ !in această cauză< au pus în zodiace cinci persoane< si&boliz=nd cele crase i cei cinci Hîn"eri ai do&nului po&eni#i de cartea lui no9: !u9u< Mi9ael< Ra(ael< Ur6abriel$ 'ă da#i sea&a că< în această variantă< unul din ei era (e&eie$ /oarte probabil< era vorde !u9u< căci între"ul panteon ibri era do&inat de Aa % a9 T va]$ Prin derivare de la ea s%a(or&at QAXA< lo9i& sau Ao&iel Tzei]< Aada& T,da&]$ Care a (ost încurcătura7 Cei care au creat reli"ia ibri< din care au derivat &ozais&ul< cre tinis&ul i isla&is&uau trezit într%un i&pas$ ?n pri&ul r=nd< au descoperit că pe Pă&=nt trăiesc Hoa&eni ase&enzeilor născu#i din alte popoare dec=t cele cunoscute de ei$ ?n plus< elipsa zodiacală le arăta

aselea &< î&bl=nzitorul de erpi$ !e asta spunea Sa9 Po din >un"la t9ailandeză că nu &ai credea să înt=lnească oa&eni viidin rasa &ea7 ?n &arile bătălii dintre "rupările de e5tratere tri< (iecare a ur&ărit e5ter&inarea celeilal

i a &eti ilor astralo%pă&=nteni$ 6ruparea de la care s%a inspirat ibri< sirusanii< credea căeli&inase din co&peti#ia pentru via#ă orice altă "rupare i descendent al ei$ C=t ti&p o&enirezăcut în pri&itivis&< (ără posibilită#i de in(or&are rapidă< s%au le"ănat în visele de do&ina#i&ondială$ ,u introdus particulele lor sacre în li&bile la care au avut acces i au creat arti(icialcuvinte< în acela i scop: do&inarea oa&enilor prin cuv=nt i si&bol< precu& i prin zodiacucare introduseseră aceste cuvinte$ !upă al doilea război &ondial< preocuparea pentru (alsi(icarecuvintelor i i&punerea &iturilor ibri s%a accentuat< cu spri>in a&erican$ 4a&ol5e< ce interes aveau a&ericanii să intre în această ac#iune nesăbuită7 ?n ciuda reli"iozită#ii a(i ate< (ranc&asonii a&ericani i evrei cred că Universul e do&de un &ecanis& se&ăntico%ci(ric$ !in această concep#ie< a rezultat i ideea că ini#ia#ii ar pudo&ina i in(luen#a acest &ecanis& astral$ Nu uita#iDcă a&ericanii (olosesc un stea" cu steledun"i) ?nsea&nă că ei au răsp=ndit le"endele despre oa&enii pe ti< ri< consider=nd că îndenu&irea Hproviden#ială < a&erican< apăreau le"ături astrale de tipul ri Tpe te] can Tc=inetrestie]$ ,sta e5plică i apropierea lor de ibri$

!a< din păcate< a&ericanii au >ucat un rol i&portant în acest circ astral< de (or&are a us(ere &istice (avorabile lor i evreilor$ i au pus în circula#ie le"enda do"onilor înc9inători lasteaua Sirius 0< prin (ranc&asoni din /ran#a$ ;ot (ranc&asonii evrei au răsp=ndit le"endele zeu pe te< anes i a oa&enilor pe ti< ri$ 'ă da#i seara că ur&ăreau con(uzionarea pă&=ntenilor ar (i crezut că (iecare cuv=nt care con#inea particula ri provenea de la zodia pe tilor< zodie în

evreii au do&inat prin în elăciune reli"ioasă$ Inclusiv în nu&ele lui C9ristos apărea particula r!e un sin"ur (eno&en se te&eau &anipulatorii$ !e M) 5act< Cre&ene$ !in vec9ile scrieri< rezulta că pri&ul civilizator al planetei a (ost &uindependent de vra>a &inerală< ve"etală sau ani&ală$ Pentru a induce oa&enii în eroare< ibri al#i &istici au rebotezat constela#iile potrivindu%le cu &iturile lor$ Nu% i dădeau sea&a că ein(luen#a#i de &ecanis&ul selenaro%pă&=ntean de involu#ie a o&enirii$ !in acestă cauză &%a pus 4enadirt să sc9i&b denu&irile constela#iilor< precu& i azenitului% i nadirului7 !a< 'arain$ ;recerea o&enirii de la "=ndirea &istică< ve"etalo%ani&ală< către "=ndireao&enească se (ace prin s(era vie#ii o&ene ti pe care ai i&a"inat%o$ ,ceastă opera#ie va durac=#iva ani< p=nă ce pă&=ntenii se vor deprinde cu ideea că nu sunt înc9i i în cercul zodiacal s(era &istică< căci sunt cetă#eni ai Universului$ Cu& pute& deosebi oa&enii%oa&eni de cei in(luen#a#i de viul ve"etal sau ani&al7 Si&plu< 'arain$ Cei in(luen#a#i de vra>a verde sunt ve"etativi< trăiesc lent< nu consu&carne< sunt în rela#ii de in(luen#ă reciprocă instinctuală cu ve"eta#ia$ i au răsp=ndit le"endelo&ule#ilor verzi< de i nici un e5traterestru nu e de culoare verde$ Cei in(luen#a#i de via#a anac#ionează instinctual< consu&ă carne< iubesc ani&alele< sunt pasiona#i de lupte i v=nătoriindisciplina#i< cu o con tiin#ă i voin#ă redusă$ ,devăra#ii oa&eni între#in rela#ii bune cu a&re"nuri< ve"etal i ani&al< consu&ă ve"etale i carne< au centrul personalită#ii în lo"ică<cunoa tere< con tiin#ă i voin#ă< do&in=ndu% i bine instinctele in(luen#ate< prin incon tivra>a &ineralo%ve"etalo%ani&ală$ !eoca&dată< voi sunte#i pri&ii oa&eni elibera#i total dininstinctual ve"etaloaninial$ @i din cel inani&at$ ?n ti&p ce 4a&ol5e e5plica< prin &intea &ea (ul"erau i&a"ini$ ?n#ele"ea procedeul pricare bătr=nul preot !e&ian &ă trans(or&ase în o&$ Mă trecuse prin toate: prin &ineral< prinve"etal< prin ani&al i &ă scosese< în (inal< o& viu$ 4a&ol5e &i%a citit "=ndul i &%a co& !e&ian a (ăcut ceea ce credea el că trebuia să (acă pentru a te î&păca cu vra>a ve"etalo%ani&ală i cu radia#iile &ineralelor$ !e ce să &ă î&pace7 !oar &%a& născut pe această planetă7 ?n con tiin#a i voin#a ta e5istă ele&ente e5traterestre< pe care viul pă&=ntean le%a H(ără "re $ ?n acel &o&ent< a început concuren#a între cele patru "rupări: adoratorii inani&atuvră>itorii de in(luen#ă verde< &a"ii ani&alieri i$ oa&enii$ ,ceste patru ele&ente co&pun /or#'ie$ /iecare în parte vrea să conducă celelalte ele&ente< să creeze soarta tuturor$ ,u învinsoa&enii$ i te%au sustras din &re>ele inani&atului i ale vra>ei ve"etalo%ani&aliere$ C=ndv&ult ti&p în ur&ă< a& trecut prin acelea i încercări$ !in această cauză< &i s%a spus 4a&ol5e

&ul$ ?nsea&nă că n%ai (ost &a"7 ,& (ost e5traterestru< venit în e5pedi#ie i căzut în vra>a viului pă&=ntean$ M%au salvcei din Retezat< a& plecat înapoi pe planeta &ea i a& cerut să conduc o e5pedi#ie de eliberaroa&enilor din robia &ineralo%ve"etalo%ani&ală$ ;reptat< spiritul ani&alo%ve"etalo%&inerallini ti i va asculta de "=ndul &ului$ ?nvă#a#i%i pe pă&=nteni săGrostească acest cuv=nt V

'or ie i din robie< căci to#i sunt oa&eni$ Culoarea pielii nu spune ni&ic$ Modelul după care au(ost crea#i este unic$ ,ceasta v%o poate con(ir&a &edicina$ !e ce a durat at=t de &ult7 'arain< ne%au trebuit secole să în#ele"e& că avea& de a (ace cu o planetă vie< cu un sp propriu$ ;i&p de un secol< a& e5peri&entat pe creierele o&ene ti< să veri(ică& dacă pot ac#i

din pozi#ia supre&ă$ !acă se pot elibera în &are parte de in(luen#ele &ineralo%ve"etalo%ani&alice$ C=nd a& descoperit că reli"iile pă&=ntene &en#ineau starea de decădere în &rea>&ineralo%ve"etalo%ani&ală< a& pornit lupta desc9isă î&potriva lor$ 2e%a& studiat &odul dac#iune i de in(luen#ă asupra &in#ilor o&ene ti i a celorlalte ele&ente din viul pă&=ntena$căutat solu#ia de dezrobire i a& aplicat%o pe c=#iva pă&=nteni$ N%au rezistat to#i$ Unii aucăci erau prea dependen#i de vra>a &ineralo%ve"etalo%ani&alică$ Ma"ia culorilor a derivat din această vra>ă7 Si"ur< Cre&ene$ N%a#i (i a>uns la &ine< dacă n%a#i (i spart vra>a culorilor$ Ne%a#i in(luen#at de la distan#ă< prin "=nduri$ , a a& procedat$ Nu uita#i< însă< că i radia#iile e&ise de &inerale< plante i ani&alinvizibile< e5act ca i "=ndurile oa&enilor) Nu recep#iona#i orice i de la oricine) /olosi#i crede o& pentru a "ăsi e5plica#ia (iecărui (eno&en) Co&porta#i%vă civilizat< (ace#i (apte "=ndite îndelun"< aprecia#i oa&enii după criterilo"ice i nu după presenti&ente) Care sunt criteriile de apreciere ale oa&enilor< 4a&ol5e7 Co&peten#a "enerală i pro(esională< e5perien#a de via#ă< "enerală i pro(esională<co&porta&entul (a#ă de al#i cetă#eni i (aptele real săv=r ite$ ?nsea&nă că eliberarea o&enirii pă&=ntene începe din Ro&=nia7 !a< de aici a început< căci aici i%au concentrat vră>itorii i &a"ii &ineralo%ve"etalo%ani&alici toate (or#ele$ !e e5e&plu< Noul Ierusali& vrea să vă supună vra>ei ani&alice%inaniav=nd la bază cultul c=inelui< al al(abetului Hsacru < (olosit de ru i i evrei i al tote&ului aC=inele Mare< cu stele cunoscute V Mirz=&< Sirius i ,d9ara$ ?n >urul acestora s%au "rupat a&ericanii< ru ii< unii a(ricani< 'aticanul i unii Jo"9ini< adoratori ai stelei ,d9ara$ ,cestea le intuise&$ Introducerea în circuitul public (inanciar a unor particule din ibri<cu& ar (i bir< caer< sirues< tva< &alta< euro i altele< viza cuprinderea ro&=nilor în s(era dein(luen#ă a &a"iei pri&itive ibri$ 5act$G !e e5e&plu< pluralul de la euro e euri< care ar vrea să înse&ne eu V pe te sauibrit< Uriel$ ,#i în#eles că &a"ii i vră>itorii n%au respectat ierar9iile Universului< încerc=nd(acă le"ături între ele&ente din structuri di(erite< ani&ate i inani&ate< spirituale i &aterialealtDe5e&plu< din cauza căreia oa&enii din Ro&=nia au su(erit$ ?nt=lnirea din insula Malta<(or&ată din două insule< 6ozo i Co&ino< viza i&punerea unei (or&ule de &a"ie ibri de tip altav Tpri&a i ulti&a literă din al(abetul ibri]< litere cuprinse i în nu&ele capitalei 2a 'aletta$,ceastă înt=lnire a (ost plani(icată de co&un acord< de 'atican i /ranc&asonerie< î&potrivalu&ii ortodo5e$ Ibri nu se înc9ină la un !u&nezeu% &< ci la particula ata< căci sunt căzu#i învra>a &ineralo%ve"etalo%ani&alică$ !in această cauză< dau at=ta i&portan#ă lucrurilor inaniîn special aurului i banilor$ ,devărata putere< însă< izvoră te din via#a o&enească$ i tiauaceasta dar au încercat să răstoarne ordinea universală$ 'or su(eri$ Cine%i va pedepsi7 'ia#a) rdinea pe care voiau s%o i&pună a(ecta oa&enii< ani&alele< ve"etalele i planeUr&ări#i ce se va înt=&pla cu ei în ur&ătorii ani) 'or (ace e(orturi disperate pentru a% i c=rpisiste&ul s(= iat dar nu%l vor &ai putea ascunde (a#ă de oa&eni$ &ul a prăbu it circul &istireli"ios< o&ul a prăbu it Noul Ierusali& plani(icat a (i creat în Ro&=nia$ ,t=t ti&p c=t această

planetă va dăinui< &ul va conduce via#a o&enească i planetară$ ,ceasta este 2e"eaUniversului) /iecare o& este un ori"inal< creat separat< pentru a trăi con(or& le"ilor vie#iio&ene ti) ' D Stătea& i &ă &inuna& de c=te î&i (usese dat să trăiesc i să învă#$ Cine ar (i putut

bănui că voi a>un"e să cunosc e5tratere tri în carne i oase7 Să particip direct la războiule5tratere trilor de dezrobire a pă&=ntenilor7 Cine ar (i putut bănui7 2e"ea vie#ii o&ene ti$ 4a&ol5e &i%a surprins privirea "=nditoare$ Mi%a citit i "=ndul: @tiu ce te (ră&=ntă< 'arain$ Introducerea (or&ulelor ibri în reli"ia ro&=nească< prin(or&ule de tip: , a să%&i a>ute !u&nezeu) o încercare disperată a ibrilor de a (ace o ec9ival&ecanicistă< de tip t < în care ibrit se scrie în (or&ă de X i are valoarea 3..$ ?n realitatero&=nii în#ele" prin a a< ast(el< în acest &od< nu ata Ttată< în li&ba ebraică]$ Nu v%a& dezzadar tainele Zabalei$ 'ă pute#i apăra nea&ul de in(iltrarea ibrită< inclusiv prin sc9i&bareadenu&irii SRI$ ipoteză cu&plită &i%a (ul"erat prin &inte$ I%a& dat dru&ul: 4a&ol5e< însea&nă că< prin ridicarea la putere a unor lideri robi#i &a"iei se&antico%ci(rice sau &ineralo%ve"etaloani&aliere< întrea"a na#iune su(eră$ 5act< 'arain) ,ce tia ac#ionează instinctual i% i adună în >ur persoane de acela i (elindi(erent dacă posedă sau nu calită#i< cuno tin#e i e5perien#ă pentru (unc#iile în care sunt nModul în care ei or"anizează i conduc societatea a(ectează cetă#enii din celelalte cate"orii$ duc bine nu&ai cei de acela i tip H&a"ic cu liderul$ , a a (ost p=nă ce a& venit noi$ ,cu&<&a"ii i vră>itorii se întreabă de ce nu le &ai ies pasien#ele$ ti&pul &ului$ 2iderii robi#i&a"iei de orice (el se vor prăbu i în ur&ătorii ani$ ;o#i< p=nă la unul$ Se vor înăl#a conducătodin r=ndul oa&enilor%oa&eni< ast(el că via#a o&enească va lua cu curs ascendent iar viul pă&=ntean va (i ocrotit$ Ini&a &ea bună i caldă s%a str=ns la "=ndul că unii pă&=nteni vor &uri din cauza

ter"erii le"ăturilor ancestrale< &ineralo%ve"etalo%ani&aliere$ 4a&ol5e &%a si&#it i &i%i&ediat: I#i în#ele"e în"ri>orarea< 'arain dar nu este înte&eiată$ ;o#i vor să trăiască i au drept străiască< deoarece nu sunt vinova#i de le"ăturile &a"iei pri&itive$ 'ă voi dezvălui cea &aicu&plită dintre ele V zaua ne viului &ineral< cu cele derivate din ea< le"ăturile cu lucrurileinani&ate< cu& ar (i se&nele scrise sau desenate< icoanele< talis&anele< a&uletele i altele$ !e ce ar (i această za &ai puternică dec=t celelalte7 !eoarece &ineralele de pe această planetă au înscris în cristale o parte din istoriao&enirii$ Persoanele care intră în rezonan#ă cu &ineralul< recep#ionează in(or&a#ii vec9i i tendin#a de a le actualiza$ ,cela i (eno&en se înt=&plă i cu (eti urile inani&ate de tip talis&icoană< a&uletă< se&n scris sau desenat$ Persoanele care cred în ele le 9rănesc cu ener"ia psi9 proprie< le i&pri&ă în incon tientul lor i le răsp=ndesc prin telepatie incon tientă$ at=t de "rav7 /oarte "rav$ Pe baza acestor tote&e inani&ate< din care nu lipsesc tote&ele astrale ial(abetare< s%au creat zodiace i 9oroscoape< din care au derivat cuvinte (olosite de oa&eni$ e5e&plu< din e5presia 9oroscop &ineral a rezultat cuv=ntul 9o&in< din 9oroscop ve"etalo%an9ovea sau ie9ova$ !in ast(el de co&bina#ii< unii pă&=nteni au tras concluzia că s%au născut d&inerale< ve"etale i ani&ale< con(or& evolu#iei dar iniste$ In realitate< oa&enii au (ost cre

&< de e5ploratori oa&eni veni#i din alte planete ale Universului$ Crea#ia ori"inală n%a avut pe Pă&=nt i< oric=t v%a#i strădui< nu ve#i a(la cu& au (ost crea#i creatorii vo tri$ Creierele

nu sunt su(icient de dezvoltate pentru a în#ele"e această opera#ie$ !eoca&dată< trebuie să vă&ul#u&i#i cu această in(or&a#ie e5actă: a#i (ost crea#i de &< de e5ploratori oa&eni veni# alte planete$ ?nsea&nă că o &are parte din cuvintele o&ene ti au derivat din co&binarea celor treizodiace i a tote&elor astrale pe care se bazau7

Nu nu&ai$ ,dep#ii (eti urilor inani&ate au evoluat către sancti(icarea se&nelordesenate sau scrise< (ăurindu% i nu&e Hzeie ti < prin co&binarea (or&ulelor din cuvintele z9oroscop< &ineral< ve"etal< ani&al precu& i din nu&ele stelelor$ Prin asta< sperau să do&iti&pul< via#a o&enească< al#i oa&eni$ ?n această direc#ie< au plecat de la o realitate psi9olo(iecare o& are înscris în incon tient cel pu#in nu&ele i pronu&ele său< dacă nu i nu&ele(a&iliilor paterne i &aterne$ 'ă da#i sea&a că< dacă în nu&ele respectiv apăreau tote&einani&ate sau ve"etalo%ani&aliere< oa&enii se Hle"eau incon tient de acestea< particip=ndinvoluntar la circul &istic$ Psi9olo"ii au descoperit această re"ulă< însă c=#iva oa&eni bo"a#i<interesa#i să do&ine pă&=ntenii< le%au cu&părat tăcerea$ In continuare< această "rupare iud&asonică a (olosit capacitatea calculatorului de a (ace &ii de co&bina#ii între particulele Hsacri&a"in=nd un siste& de do&inareD a o&enirii prin in(luen#ele inani&ate< ve"etale i ani&ale pri&a (ază< au încercat do&inarea prin inani&at< deoarece era &ai vec9i i prezenta &ai &ultin(or&a#ii despre evolu#ia o&ului$ Pe de altă parte< inani&atul &ineral sau sub (or&ă de se&(eti uri< talis&ane< bancnote le o(erea i ceea ce doreau ei cel &ai &ult: averea &aterială$ ,sta e5plică de ce &ul#i ibri i%au luat nu&e de &inerale T"old< stein etc$] de culori sastele7 !a< aceasta este e5plica#ia$ Stelele sunt inani&ate< cuvintele sunt inani&ate< aurul nulu&inează i nu încălze te< banii nu pot crea via#ă$ ,sta trebuie să în#elea"ă oa&enii: via#ao&enească este cel &ai pre#ios dar al Universului< (apt pentru care nu trebuie robită lucrurilorviului in(erior$ 'ia#a o&enească este supre&a crea#ie pe această planetă$ Cu& se (ace că iudeo%&asonii au dat "re 7 Cuno tin#ele la care aveau acces erau li&itate$ Ritualul de identi(icare cu neviul i viuve"etalo%ani&al< prezentat în evan"9elie< constituia &a5i&ul cunoa terii lor$ !incolo de aceali&ită< puterile lor s%au ter&inat< căci &ul i%a depă it$ &ul înzestrat cu voin#ă i con tineviciate de &a"ia inani&ată i de vra>a ve"etalo%ani&ală$ ?nsea&nă că unele stele i constela#ii au (ost botezate înadins pentru a păstra supre&a#neviului i a vra>ei ve"etalo%ani&ale7 !a$ !e e5e&plu< steaua 'e"a din constela#ia 2Jra a (ost botezată ast(el sub in(luen#a&a"iei culorilor verde i "alben< inspirate de ve"eta#ie$ Ro&=nii au denu&it însă constela#ia printr%un o&< cioban i prin tur&a sa de oi iar 'e"a< 2ucea(ărul Mare$ Mult &ai apropia#i deîn#ele"erea o&enească< ro&=nii au botezat (oarte &ulte constela#ii cu nu&e o&ene ti< cu& a

&ul< /ecioara< 'ăcarul< /ata cu cobili#a< Porcarul< 'izitiul< 6e&eniiB însea&nă că că vec9ilescrieri ibri n%au (ost inspirate de & i via#a o&enească7 Nu< aceste scrieri nu au (ost inspirate de via#a o&enească nor&ală< ci de in(luen#elene(aste ale neviului i vra>ei ve"etalo%ani&alice$ ,sta în ciuda (aptului că zeul creator supre&evreilor era din rasa &< nu&indu%se lo9i&Ao&iel$ le au un caracter pri&itiv i au provoo&enirii &ult rău< inclusiv evreilor$ P=nă i unii "=nditori evrei au descoperit acest adevăr< l pozi#ie î&potriva încercărilor de evreizare a altor popoare$ ,sta însea&nă că nu e5istă un sin"ur izvor de inspira#ie o&enească7 ,cesta este adevărul pe care ei l%au ascuns i au încercat să%l tear"ă dir> &in#ile o&eRabinii ibri au considerat că pot ocupa i evreiza întrea"a o&enire< prin reli"iile inventate de e

&ozais&ul< cre tinis&ul i isla&is&ul< i&pun=nd< prin în elăciune sau cu (or#a< tote&eleinani&ate ibrice< înci(rate în al(abetul (olosit de ei$ S%au în elat "roaznic$ Credeau că lu&ea evoluează între ale( i tav< între 1 i ..7 !a< aceasta a (ost tiparul &a"ic pe care au vrut să%l i&pună o&enirii$ ,u ac#ionat înspecial î&potriva ro&=nilor< deoarece tiau că sunt oa&eni născu#i din a&eni crea#i de M

Construc#ia ibrilor s%a dăr=&at din te&elii$ ?ncet< încet< e(ectele dezastruoase ale e5perien#(ăcute de ibri cu a>utorul a&ericanilor i ru ilor vor dispărea$ Pute& "răbi vindecarea o&enirii7 Cu c=t &ai &ul#i oa&eni vor cunoa te adevărul cu privire la această e5perien#ădezu&anizantă< cu at=t &ai repede se va evapora &a"ia ibrică$ ?nde&na#i oa&enii să% i întăcon tiin#a i voin#a< să repri&e instinctele rele< inspirate de inani&at sau de vra>a ve"etalo%ani&ală) înde&na#i%i să trateze al#i oa&eni< indi(erent de rasă ori na#ie< după criteriile pe cale%a& enu&erat) ,st(el< în c=#iva ani< ulti&a ră&ă i#ă de &a"ie ibri va dispărea din via#ao&enească$ !u&nezeul & a distrus zeul c=ine V pe>te V arpe i ceilal#i zei la care se înc9io&enirea vră>ită$ In această clipă< au &urit zeii inani&a#i< ve"eta#i i ani&alici$ &ul a diszeii >ivani pre"ăti#i de ru i$ &ul i%a dezrobit (iii i (iicele) Ce alte pericole p=ndesc o&enirea vie7 Pericolul robiei te9nice$ @tiin#a a pus la înde&=na o&enirii &ulte descoperiri< în scopu ura via#a oa&enilor< nicidecu& pentru a%i (ace dependen#i de ele$ !in păcate< &ulte popocivilizate au devenit prea dependente de te9nică< pierz=nd co&plet le"ătura cu celelalte ele&enale viului Pă&=ntean$ /olosirea e5cesivă a calculatoarelor duce la blocarea unor circuite dincreierul o&enesc< înlăn#uind o&ul de &a ină$ 'oi a#i scăpat i de această pri&e>die dar ceilaoa&eni sunt în pericol$ ,vertiza#i%i) 5tratere tri sunt &ai puternici dec=t &a inile pe care le(olosesc$ !ezvolta#i%vă puterea creierului i ve#i descoperi că pute#i renun#a la &ulte &a inico&plicate i poluante) !e e5e&plu< în viitor< to#i oa&enii se vor putea deplasa prin salturispa#iale< vor putea ridica "reută#i cu ener"ia psi< vor putea in(luen#a cli&a i (eno&enele natcu (or#ele psi$ Ce ne opre te să (ace& acu& toate acestea7 Ur&ele &ecanis&ului &istico%se&antic< care vă le"au de se&ne inani&ate$ ,&ericanievreii sunt cei &ai robi#i de acest siste&$ !in această cauză< pun în circula#ie tot (elul de cuvininventate< în care apar le"ături de tote&e astrale sau din Hal(abetul sacru $ !e e5e&plu< pentrevita cuv=ntul sărăcie< care ar (i a(ectat prin radiere particula CI,< Tîn vec9ea e"ipteană înse&spirit] au inventat cuv=ntul austeritate$ ,cesta tri&itea la Piscis ,ustrinus i la ri%pe ti$ Ro&=nau însă cuvinte directe pentru a de(ini respectivul (eno&en: sărăcie i< după caz< cu&pătare$ ?nsea&nă că ur&ătoarea "enera#ie se va putea bucura de toate avanta>ele unei vie#io&ene ti7 'iitorul o&enesc al "enera#iei ur&ătoare depinde de "enera#ia prezentă$ 'ă voi dezvăluiun secret pe care psi9olo"ii nu&ai îl bănuie: părin#ii i persoanele din &ediul de via#ă al copiluîi pro"ra&ează acestuia în bună &ăsură via#a$ ?nvă#a#i oa&enii să nu% i bleste&e i să nu%su"estioneze ne"ativ copii) 0leste&ele i su"estiile ne"ative pătrund în incon tient i tind să serealizeze cu a>utorul (actorilor din &ediul natural) !esi"ur< zestrea "enetică >oacă i ea un rolOdacă e de proastă calitate< va recep#iona i&ediat su"estiile ne"ative i bleste&ele$ !acă e puternică< va lupta cu bleste&ele i su"estiile ne"ative p=nă ce le va învin"e sau va (i învinsă$Mai si&plu e să nu introduce#i în creierele copiilor nici un (el de condi#ionări ne"ative< nici prcuv=nt< nici prin i&a"ine$ ,st(el să proceda#i) 4a&ol5e< ca& în c=t ti&p vo& avea su(icient de &ul#i oa&eni%oa&eni pentru a reeducîntrea"a o&enire7

?n c=#iva ani$ Procesul poate (i "răbit prin distru"erea tuturor &a inilor de in(luen#are&istico%se&antică$ !ar le%a& distrus) Nu&ai pe cele din 2ună i din Mun#ii Scorpiei$ N%a#i în#eles că ru ii< a&ericanii i (olosesc &a ini inspirate de zeul%&a ină7 Inclusiv Jo"9inii i paranor&alii sunt in(luen#a#i d

,& bănuit noi ceva$ Renun#a#i la bănuieli) 0aza#i%vă pe certitudini) Pe in(or&a#ii e5acte) Ru ii< a&ericanevreii i alia#ii lor au vrut să pună în aplicare o s(eră &istică străvec9e< ale cărui e(ecte le putecontrola în &are parte$ ?n acest scop< au (olosit e&i#ătoare de unde al(a instalate pe sateli#i orbitale$ C9inezii nu s%au a&estecat în această ac#iune7 Nu$ i studiază in(or&a#iile ră&ase de la vec9ile civiliza#ii astrale< în scop de a% i i&do&ina#ia (ără te9nică$ ,u in(or&a#ii &ulte< căci în zona lor au vie#uit ur&a ii e5ploratorilordropa$ Ru ii s%au inspirat din acele in(or&a#ii< în (aza ini#ială< c=nd co&uni tii c9inezi nuur&ăreau tovară ii lor< ru ii$ idee "enerată de in(or&a#iile lui 4a&ol5e &i%a (ul"erat prin creier$ Mi%a citit%o i&

i &i%a răspuns: @tiu ce te (ră&=ntă< 'arain$ Civiliza#ia ro ie cuno tea &ai &ultă astrono&ie dec=t unconte&porani dar nu (olosea roata$ at=t de si&plu) H4eii lor se deplasau în zbor< pătrundelocuin#e prin u i practicate în acoperi uri$ !acă e5ploratorii astrali nu (oloseau ve9icule cu ro#cu& ar (i putut să le inventeze sălbaticii lor supu i7 5tratere trii respectivi erau din rion7 !e unde această idee7 Una din stră&oa ele cere ti ale rasei ro ii se nu&ea re>ona< puterea era dese&nată pcuv=ntul orenda$ 'arain< aceste denu&iri au (ost (alsi(icate de (ranc&asoni< în ur&ă cu c=teva secole< înscop de a i&pune cultul constela#iei rion i rient< denu&ire prin care &asonii î i dese&neaor"aniza#ia$ N%ai recunoscut particula ri în aceste denu&iri7 Nu te%au alertat &ul#i&e deor"aniza#ii inventate de ibri< cu& ar (i sion< >oint< saian< zion i altele< construite tot după &vec9iului al(abet Hsacru i viz=nd do&inarea unită#ii de ti&p pă&=ntean< anul7 ,tunci< care sunt adevăra#ii stră&o i ai rasei ro ii7 Cei cunoscu#i de noi veneau din steaua ,rdusia a constela#iei ,rdol$ !in zona p9iucus sau p9ioncos7 @i această denu&ire de constela#ie a (ost (alsi(icată$ Pe baza ei< speciali tii a&ericanirăzboi i&a"olo"ic au răsp=ndit ideea unei e5pedi#ii e5traterestre din cea de%a treisprezeceaconstela#ie zodiacală< pe care au rebotezat%o ,l(onius$ u or de recunoscut &odul în care aucreat cuv=ntul respectiv: ale(< pri&a literă din al(abetul ibri i "rec< on V înainte< în li&ba eniusa< pronun#ia en"leză a US,$ ,ce ti speciali ti (olosesc intens &i>loacele cine&ato"ra(iei itelepatiei prin i&a"ina#ie pentru a crea senza#ia că sunt o putere e5traterestră$ Sin"uriie5tratere tri în via#ă de pe această planetă sunte& noi i cei din Retezat$ ,sta însea&nă război7 Un (el de război$ Pri&itivii pă&=nteni încearcă să insti"e /or#a 'ie î&potriva noastră<de i noi a& venit s%o salvă& de nesăbuin#a lor$ !e ase&enea< vor să% i creeze zei după vec procedeu prezentat în al(abetul ibri< prin ec9ivalarea incorectă a 3 de secole scurse de laco&pilarea bibliei cu &ileniile al doilea i al treilea< ast(el că ini#ialele secolelor i &ileniilordea particula s&$ în &intea lor pri&itivă< con(uzia dintre nu&eralele cardinale i ordinale eevidentă$ Co&bina#iile de tip 3 i 3 vizează &en#inerea în (unc#iune a &a"iei ibri i a celo

derivate din ea< în special ideea trei&ei sacre (or&ate din tote&e astrale sau din particule aleal(abetuli ibri$ Sunt (oarte or"olio i$ ? i înc9ipuie că ei îl pot crea pe !u&nezeu< in(luen#=nd după vrelor via#a pă&=nteană$ !a< 'arain< aceasta î i înc9ipuie ibri i alia#ii lor$ Noi le%a& a(lat siste&ul de >oc prin

aruncarea voastră între ei< cu nu&e dintre cele dorite de Hnoua ordine $ ,& &odi(icat p=nă idenu&irea constela#iei din care veni&< ast(el înc=t să intre în >ocul nesăbuit al creatorilor de z >ivani$ ?n ea a& înci(rat particule din zenit i nadir< a a cu& a& înci(rat în nu&ele lui 4enadRebelii i%au scos i&ediat col#ii< crez=nd că ar&a se&antico%i&a"olo"ică poate (i opusăe5tratere tirlor$ Nu le convine ordinea e5traterestră dar le%o vo& i&pune) 'ec9ea întrebare< 4a&ol5e: !u&nezeu a "re it c=nd a creat ibrii sau ibrii au "re it c=nd

i%au creat zei7 N%au "re it nu&ai ei$G ,proape toate popoarele pri&itive i%au creat zei< insti"ate (ii&ecanis&ele de &anipulare se&antică instalate pe 2ună i Pă&=nt$ ?i pute& ierta pentru "rene tiin#ei< căci oa&enii răspund nu&ai pentru (aptele săv=r ite cu con tiin#ă i voin#ă< nevde doi< eroare sau constr=n"ere psi9o%(lzică$ Nu%i pute& ierta pe cei care au ac#ionat con tî&potriva vie#ii o&ene ti< constr=n"=ndu%o să intre în tiparul &istic< zodiacal< 9oroscopic<se&antico%ci(ric sau de alt tip$ ?nsea&nă că ve#i deci&a o parte din o&enire7 Nu&ai pe vinova#i$ Răspunderea este individuală< ast(el că nu vo& lovi întrea"a o&ennici o anu&ită rasă ori na#iune$ 'o& lovi indivizii vinova#i de pre"ătirea Ne ,"e$ I%a& averti

i nu s%au supus$ Nu crede#i că e ti&pul să lovi& capii rebeliunii7 Si"ur$ ,ceasta ar (i cea &ai potrivită solu#ie$ 2ipsi#i de insti"atori< oa&enii vor în#ele"evor accepta le"ea vie#ii o&ene ti$ ,tunci< în ur&ătoarele zile< vo& lovi liderii răscoalei$ I%a& avertizat prin voi să reparerăul (ăcut< însă nu ne%au dat ascultare$ Se pare că nu cunosc altă le"e dec=t (or#a i ne cred iin(eriori$ Să le arătă& ce însea&nă 2e"ea &ului< 2e"ea 'ie#ii &ene ti) Cu un sin"ur "est< 4a&ol5e a u&plut (otoliile de piatră din ca&eră cu (iin#e o&ene ti< bărba#i< (e&ei i copii< create din ener"ie$ ?n centrul cercului< stătea un bărbat înalt< creat tener"ie$ !upă această crea#ie< s%a întors către noi: !acă vor să se >oace de%a zodiacele< 9oroscoapele i s(era &istică< le o(eri& noi posibilitatea$ Să vede& ce vor spune pe tii< c=inii< erpii< racii i celelalte ani&ale sau ve"ecare se înc9ină Hnoua ordine ) Să vede& ce se va ale"e de tote&ele lor inani&ate) Să vede& cse va înt=&pla cu aparatele lor de e5plorare i spionare a cos&osului) Ce se va înt=&pla< 4a&ol5e7 Ur&ări#i eveni&entele din ur&ătoarele zile i ve#i a(la) un ulti& avertis&ent dat rebelilor7 Ulti&ul) Ce să în#elea"ă din el7 Să înceteze circul &istico%reli"ios pre"ătit pentru anul ...) Să stopeze &ăsurile a(latede>a în derulare) Să nu &ai a&enin#e o&enirea cu >udecata de apoi< apocalipsa< s(=r itul lu&înceteze îndoctrinarea reli"ioasă a o&enirii< căci ne crează proble&e în salvarea ei) Să nu &aiini#ieze nici un (el de ac#iuni î&potriva Ro&=niei i ro&=nilor< nici î&potriva altor popoare na#iuni) Să nu &ai încerce nici un (el de strata"e&ă î&potriva noastră< căci răbdarea noastră s%ter&inat) 'ocea lui 4a&ol5e devenise aspră< tăioasă$ In &od si"ur< inten#iona să% i pună în aplicele pro&ise$ , continuat:

Să nu &ai (acă e5perien#e pe oa&eni) Nu i%au creat ei< nu au dreptul să%i c9inuie în sde a a(la secrete ale vie#ii universale) Nu%l văzuse& niciodată at=t de pornit î&potriva celor care atentau la via#a o&enirii$ ?în#ele"ea& supărarea$ In pri&a e5pedi#ie< căzuse în &re>ele viului pă&=ntean i su(erise aptot ce su(ereau oa&enii$ @tia ce c9inuri provocau &a"ii inani&atului i vră>itorii ve"etalo%

ani&alici$ II în#ele"ea& dar &ă întreba& c=#i pă&=nteni îl puteau în#ele"e$ !ru&ul cunoa te&ele (usese lun" i "reu< presărat cu su(erin#i i dureri$ Ce &ai vre#i să ti#i< oa&enilor7 Ce se va înt=&pla în ur&ătorul secol i &ileniu7 Mileniul al treilea e &ileniul &ului eliberat de povara &istică$ 'ă pre"ăti& pentru a popula alte planete din alte siste&e solare$ Nu vo& &uta întrea"a o&enire$ &are parte dinoa&eni vor ră&=ne pe această planetă< asi"ur=nd via#a sănătoasă$ In acest scop< va învă#a denoi re"ulile de convie#uire pa nică cu (or#ele inani&ate< ve"etale i ani&ale$ Se va crea o tispecială în acest scop< tiin#a vie#ii$ 4a&ol5e< unii savan#i au pro"nozat că o&enirea nu are anse de a supravie#ui în &ilenur&ător< datorită (irii războinice< poluării< polarizării bo"ă#iei%sărăciei$ ?ntr%adevăr< o&enirea se a(lă în (a#a acestor pericole$ !in această cauză< interveni& îvia#a oa&enilor i a planetei$ Să%i salvă& de la dezastru$ 'e#i constitui o conducere unică pentru toată o&enirea7 Ce crezi< 'arain< că noi< e5tratere trii< ave& &entalită#i (eudale7 'o& învă#a pă&=ntecu& să trăiască nor&al i vo& pedepsi răzvrăti#ii$ 'o& accelera procesul de a&estec al popula#iilor pă&=ntene< în scop de a (or&a o na#iune unică$ ,cest proces va dura însă &ult ti& Nu ne per&ite& să pierde& nici o via#ă de o&< din cauza (r=nei &istice sau din cauza unei vitde &etisare prea &ari$ Ma>oritatea asiaticilor nu sunt &etisabili$ Ce ve#i (ace cu ei7 ,siaticii sunt i ei oa&eni$ 'or în#ele"e le"ea vie#ii$ Nu se pot izola la nes(=r it$ Cine va conduce lu&ea viitoare7 a&enii$ Noi nu ne vo& a&esteca în via#a lor dec=t atunci c=nd vor (i în pericol de a ""rav$ Cernescu tăcuse tot ti&pul$ Probabil< &e&ora con tiincios cele e5puse de 4a&ol5e$ ?n(ine< a intervenit: 4a&ol5e de &ulte ori ni s%a pro&is o istorie adevărată a o&enirii pă&=ntene$ Nu ni sdat nici un &aterial relevant$ ,& vrea să ti& adevărul despre (or&area raselor o&ene ti ievolu#ia lor istorică$ Pusese &area întrebare care (ră&=nta întrea"a o&enire$ ?n &od vădit< nu ne (ăcuseră zelo9i&< cu& sus#inea 'ec9iul ;esta&ent$ Nu erau se&ne si"ure că a& (i evoluat din ani&alesuperioare< cu& presupusesse !ar in$ Salturile în evolu#ia i cunoa terea &enească ne per&iseseră să e&ite& ipoteza unei interven#ii e5traterestre$ 'enirea e5tratere trilor con(ir&asipoteza< însă nu elucidase eni"&a (inală: Cine pe cine crease7 Care erau adevăra#ii stră&o i a(iecărei rase sau ai între"ii o&eniri7 !in acest punct de vedere< era& &ode ti în preten#ii$ Nudorea& să a(lă& cu& s%a (or&at Universul< căci tia& că nu putea& să ne i&a"ină& dec=t unUnivers in(init< (ără început i (ără s(=r it$ Noi ne &ul#u&ea& să a(lă& cu& începuse via#ao&enească pe planeta noastră$ 4a&ol5e stătea în cu&pănă$ Ne citea "=ndurile$ , răspuns într%&od surprinzător: ,poi &ă ve#i întreba ce e dincolo de via#ă< nu%i a a7 Nu< nu ne interesează via#a de după &oarte$ 'o& a(la aceasta< c=nd vo& &uri$ Pe noi interesează ori"inea vie#ii o&ene ti$

5traterestră$ Sunte#i un e5peri&ent al &ai &ultor civiliza#ii e5traterestre$ Planeta n%născut zei sau oa&eni< căci nu e (ăcută pentru a a ceva$ Nu vă pot spune &ai &ult$ ,devărul nservi paci(icării o&enirii< ci ar isca inter&inabile discu#ii între descenden#ii vec9ilor e5tratere,bia i%a& lini tit i i%a& adus la ascultare$ 're#i să se încaiere din nou7 Nu vre& război< vre& pace) !acă adevărul nu poate paci(icaB

Cernescule< unele adevăruri pot dezbina o&enirea$ &ai bine să (ie trecute sub tăcere către cei care le cunosc ori le a(lă$ ,sta nu însea&nă că vă înde&n să spune#i &inciuni$ @i a aave& proble&e "rele cu eli&inarea &inciunilor &istice< (iloso(ice sau literare cu care s%a deplu&ea$ Niciodată nu vo& a(la7 Niciodată) începe& de unde v%a& "ăsit$ ,& distrus universul &a"ic< vă o(er c=tevaadevăruri aplicabile în via#a o&enească< apoi voi pleca în altă e5pedi#ie$ Ceea ce este i&portva în(ăptui în ur&ătorii ani$ !in toată discu#ia noastră< a#i în#eles că via#a nu &ai este coordode un &ecanis& co"noscibil i e5ploatabil de către ini#ia#i$ ,& părăsit ca&era stelei< revenind în centrala de conducere a e5pedi#iei e5traterestre$4a&ol5e ne%a invitat să ne ocupă& locurile$ 'oia să ne &ai spună ceva sau să ne întrebe ceva$ pornit aparatul cunoscut din alte înt=lniri i a desc9is poarta către Universul adevărat$ 2u&ilestelare se întindeau în (a#a noastră< încep=nd cu lu&ea Soarelui$ ,ceasta e lu&ea voastră< oa&enilor) Una dintre cele &ai (ru&oase lu&i pe care le%a&văzut în e5pedi#iile &ele$ Mă întreb uneori de ce nu în#ele"e#i că a#i (ost noroco i$ Putea#i n pe o planetă în(iorătoare sau pustie< în care să trăi#i în colonii subterane< dependen#i de 9rana pri&ită prin navele de transport$ ,ve#i de toate pe Pă&=nt i din această cauză nu sunte#icon tien#i de lipsă$ Nu poseda#i su(icientă (antezie pentru a i&a"ina planeta voastră (ără apă<ve"eta#ie< (ără ani&ale$ ?nc9ipui#i%vă o ast(el de situa#ie) a vă va a>uta să a>un"e#i la "=n bune< să deveni#i &ai în#elep#i< &ai concilian#i între voi< &ai "ri>ulii cu viul planetar$ Pute& vedea i alte planete7 4aris ne%a arătat c=teva< însă curiozitatea noastră nu estesatis(ăcută$ 'ă pot arăta c=teva planete din siste&e solare di(erite$ 'e#i învă#a prin co&para#ii să văiubi#i i apăra#i Pă&=ntul< sus#inătorul vie#ii voastre$ Să iubi#i Soarele< astrul vie#ii pă&=n Un scurt declic i i&a"inea din ecran a pornit să "onească cu viteză$ Prin ea pătrundea&în lu&ile necunoscute< &inunatele lu&i ale in(initului Univers$ I&a"inea a tre&urat o clipă< as%a (i5at pe o planetă ro ietică$ 4a&ol5e a re"lat lu&inozitatea i vizilitatea a crescut$ ,vea&i&a"ine panora&ică a planetei ro ii$ Roci "oale< roase de v=nturi i nisip (in< ro ietic$ Nici de via#ă$ ,ici a dus adorarea inani&atului &ineral i sub (or&ă de lucruri$ C=ndva< cu &ilioane dani în ur&ă< această planetă (re&ăta de via#ă$ ,&bi#ia i lăco&ia au adus%o în această stare$ Cu& s%a înt=&plat7 revolu#ie î&potriva celor care de#ineau bo"ă#ia i puterea$ ,&bele păr#i au (olosit arato&ice i cu radia#ii$ Războiul a (ost cr=ncen$ rice ur&ă de ve"eta#ie a dispărut$ 'ia#a ani&a dispărut$ N%au (ost supravie#uitori$ Nu&ai victi&e (ără &or&inte$ ?n#ele"e#i de ce a& devat=t de sever7 N%a& răspuns i&ediat$ triste#e ad=ncă ne încerca$ @i un început de tea&ă$ Ceea cevăzuse& se putea produce oric=nd pe Pă&=nt$ Ne putea& culca seara< (ără nici o "ri>ă iar< pnoapte< putea& dispărea$ , vorbit Cre&ene: ,verea< "loria< &ări&ea nu însea&nă ni&ic în (a#a vie#ii$ Ce (ace& cu belico ii de pePă&=nt7

2e o(eri& un (il& (ăcut Hpe viu < pe o planetă în care via#a a (ost distrusă$ Să în#elea"Pă&=ntul nu e un teren de e5peri&entare a >ucăriilor lor pocnitoare$ Să%i trezi& la realitate$ I&a"inea din ecran a dispărut$ @i iară i a început "oana printre stele$ ,& a teptat c=tev&inute< p=nă ce 4a&ol5e a (ocalizat i&a"inea pe o nouă planetă$ ra &inunată$ Mun#ii se&e brăzda#i de r=uri cur"=nd în cascade a&e#itoare$ 'e"eta#ia abundentă< de un verde sănătos$

'alurile oceanului planetar &u"eau (urioase$ tornadă s&ul"ea tot ce%i stătea în cale$ Nu sezărea nici o ur&ă de ani&ale$ N%a& pUtut acli&atiza nici un ani&al cunoscut$ Un (eno&en straniu se produce la apanoastră$ (or#ă ase&ănătoare /or#ei 'ii pă&=ntene învăluie orice (or&ă de via#ă nou venită$ @su(ocă$ ,bia a& recuperat c=#iva e5ploratori &uribunzi$ Nu ne per&ite& s%o studie&< căcisacri(iciile sunt prea &ari$ o planetă în"rozitoare$ Cine se apropie de ea are pu#in sor#i de ascăpa ct('ia#ă$ Ce spune#i de aceasta7 ;ăcea& i "=ndea&< a a cu& (usese& s(ătuit< prin co&para#ie$ ,rde#i &inciunile lu&ii) ?n acea noapte a& dor&itDto#i trei în Muntele Sacru$ ,& dor&it so&n u or< (ără vise$?nt=lnirea cu 4a&ol5e% &ul ne scăpase de incredibila povară pe care o t=r=se& cu noi at=ta 1ti&p$ M%a& trezit pri&ul< &%a& î&brăcat i a& plecat să (ac un tur al centralei de co&andăe5traterestre$ Ni&eni nu ne stabilise nici o interdic#ie< ast(el că a& vizitat pe r=nd toateco&parti&entele$ Unele erau de nerecunoscut$ 4e"etinii > instalaseră aparate dintre cele &ai pi&a"inabile$ ric=t 1 &i%a& (or#at (antezia< n%a& putut "9ici destina#ia (iecăruia$ C=nd a&revenit în ca&era noastră< Cernescu i Cre&ene stăteau la discu#ie$ ,nalizau cele a(late de la4a&ol5e i% i (i5au noi întrebări de clari(icat$ ?n >urul orei zece< era& din nou în centrală< în aceea i (or&a#ie: în se&icerc< în (a#aco&andantului e5pedi#iei e5traterestre$ 4a&ol5e ne privea cal&< cu oc9ii săi alba tri< senini$ Ce &ai vre#i să ti#i< oa&enilor7 Ce se va înt=&pla cu produsele ideatice (alse ori contrare vie#ii o&ene ti7 a întrebatCernescu< specialistul în rela#iile dintre psi9icul o&enesc i latura ideală a lu&ii$ 4e"etinul a cu"etat c=teva clipe$ ?n#elesese per(ect întrebarea dar nu se "răbea curăspunsul$ , co&pletat spusele lui Cernescu cu o întrebare: ;e re(eri la i&a"inile &istico%ener"etice lansate în spa#iul ideal< de creierele pă&=ntenîndoctrina#i reli"ios7 !a< 4a&ol5e< la aceasta &%a& re(erit$ Min#ile pri&itive au produs un i&ens panteon dzei răi< de&oni< diavoli< &on tri etc$ pe care credincio ii îl 9rănesc cu ener"ia lor spirituală$'r=nd< nevr=nd< orice pă&=ntean care "=nde te< înt=lne te în vis sau reverie ace ti &on triîi scăpă& de ei7 Si&plu< Cernescule) 'ia#a e un (oc ve nic< bazat pe arderi văzute i nevăzute$ 'o&elibera î&preună o&enirea din această capcană incon tientă$ 'ă ro" să vă pre"ăti#i pentru oopera#iune (oarte i&portantă: arderea iadului i&a"inat de pă&=nteni) 4a&ol5e a &anevrat c=teva &anete din panoul de co&andă< apoi ne%a înde&nat să priv peretele ecran: Privi#i i a(la#i cine c9inuie lu&ea voastră) ?n (a#a oc9ilor no tri apăruseră i&a"ini de co &ar$ I&a"inea invizibilă a spa#iului idea(usese (ăcută vizibilă printr%un procedeu pe care nu&ai 4a&ol5e îl cuno tea$ Mon trii &itolose vedeau ca ni te u&bre< deoarece erau crea#i din ener"ia psi9ică a pă&=ntenilor care i%ii&a"inau$ rau &ul#i< prea &ul#i pentru sănătatea o&enirii$ ,rde#i iadul lu&ii) ,rde#i in(ernul i pur"atoriul) Privea& nedu&eri#i$ Cu& să arde& noi iadul lu&ii7

4a&ol5e ne%a e5plicat: Pot rezolva această proble&ă de unul sin"ur$ 'ă i&plic i pe voi< în scop de a vă dezvolresponsabilitatea pentru via#a oa&enilor$ Concentra#i%vă asupra i&a"inii i declan a#i din v(ocul vie#ii o&ene ti) ,& respirat ad=nc i &i%a& (i5at privirile pe i&a"inile de co &ar produse de &istici sa

de litera#i dere"la#i &intal$ Cu coada oc9iului< zărea& (i"ura lui Cre&ene$ Ii cur"ea transpira pe (a#ă< se&n că se concentra puternic$ I&a"inea în(rico ătoare a (ost cuprinsă de (lăcări din direc#iile$ Nu%&i e5plica& cu& se producea acest (eno&en$ /lăcările laco&e în"9i#eau de&odiavolii< dracii< spiritele rele< zeii i alte persona>e ne"ative i&a"inate de pă&=ntenii îndobitde &isticis&$ Pentru o (rac#iune de secundă< &%a& întrebat cu& se producea co&bustia spirirele$ /ocul a p=lp=it< scăz=nd în intensitate$ M%a& concentrat din nou< (ocul a #= nit vioi<(or#ă$ Si&#ea& e(ectiv cu& din &ine porneau uvoaie de ener"ie$ Nu tia& cu& s%o de(ineoa&nii n%au inventat încă un cuv=nt pentru (ocul viu< (ocul vie#ii o&ene ti$ ,rderea i&a"inilor de iad< in(ern i pur"atoriu a durat circa zece &inute$ ?n (inal< în (a#noastră se întindea un spa#iu curat< lipsit de culoare< ase&enea aerului$ M%a& lăsat să cad în(otoliu căci< (ără să vreau< &ă ridicase& în picioare$ I&a"inile de co &ar nu vor &ai a(ecta creierele oa&enilor din nici o rasă sau reli"ie< nee5plicat 4a&ol5e$ N%a& ter&inat însă$ Min#ile o&ene ti sunt poluate i cu alt "en de i&a"in&istice: i&a"inea paradisului i raiului$ ,colo trăiesc al#i zei< la (el de nocivi pentru via#ao&enească ca i pri&ii$ Prin ei< zeul dual< inventat de ibri< &en#inea via#a o&enească în li&(or&ulei doi%trei$ !upă cu& vede#i< trei era reprezentat de rău i doi< de bine$ ?n realitate< vo&enească nu cunoa te li&ite i&a"inative< ci(rice sau litrice$ Concentra#i%vă) Peretele ecran s%a lu&inat din nou$ I&a"ini cara"9ioase< de zei naivi< pluteau printr%cea#ă azurie$ 4a&ol5e a co&andat cu voce si"ură: ,rde#i paradisul i raiul i&a"inate de &in#i pri&itive sau dere"late) Cură#a#i latura ideaa lu&ii voastre de i&a"inile pri&itive care su" ener"ia psi9ică a pă&=ntenilor (ără a le o(erini&ic în loc) ,rde#i iluziile< zeii%nu&e< tote&ele se&antice sau astrale< zeii i s(in#ii i&a"inrebelii &istici) Reda#i lu&ea oa&enilor< a a cu& a ordonat !u&nezeul &) /ără nici un (el de poveri &istice) 2u&ea oa&enilor e co&ple5ă$ ?nvă#a#i s%o cunoa te#i a a cu& e în realitatecu& i%au i&a"inat%o pri&itivii) Cunoa te#i%i le"ile de or"anizare< (unc#ionare i evolu#idescoperi că &isticii au "re it pro(und c=nd au a(ir&at că între ele&entele co&ponente ale lu&e5istă o le"ătură supre&ă$ Nu e5istă a a ceva) Cu& nu e5istă7 Si&plu< 'arain$ 'ia#a o&enească se poate a(la (a#ă de neviul pă&=ntean i viul ve"etaloani&alic în trei pozi#ii di(erite: în rela#ii le"ice i co"noscibile< în rela#ii înt=&plătoare< care (apt sunt rela#ii le"ice necunoscute la un &o&ent dat i în nici un (el de rela#ii$ Nu încerca#i s(ace#i le"ături între ele&ente disparate din realitatea pă&=nteană i via#a o&enească< căci a#i"re i< a#i cădea în robia inani&atului sau a viului ve"etalo%ani&alic) Concentra#i%vă să ardecealaltă latură a capcanei i&a"olo"ice) M) M) M) M) M) M) M) M) &ur&ura& eu în "=nd< în a teptarea ac#iuniide cură#are a i&a"inii de tip paradis%rai$ ,rde#i paradisul i raiul i&a"inat de &istici) a ordonat 4a&ol5e la (el de i&pasibil$ ?n aceea i clipă< (ocul a cuprins c=&pul i&a"inativ al &isticii pri&itive< arz=ndu%l cutotul< de >ur î&pre>ur$ ,ceastă i&a"ine era &ai pu#in densă< ast(el că arderea a durat (oarte p a&enii au scăpat din robia i&a"inilor pri&itive lansate în spa#iul ideal$ Cine va &aiîncerca să creeze i să introducă în spa#iul ideal i&a"ini contrare vie#ii o&ene ti< nu va reu i

de stra>ă la li&ita dintre ideal i &aterial stă (ocul viu al vie#ii$ rice crea#ie contrară vie#ii vdistrusă înainte de a căpăta (or#ă spirituală$ 4a&ol5e< însea&nă că niciodată în viitor nu vo& &ai înt=lni ast(el de &on tri7 Nu$ ?&preună< a& ars &inciunile lu&ii în care v%a#i născut< a& ars i&a"inile (alse< n pentru via#a oa&enilor$ ,ceasta a (ost a doua (ază a eliberării o&enirii din robia inani&atului

viului in(erior$ Cu aceasta< a& răspuns i la întrebarea voastră: Cu& cură#ă& creierele o&enede povara &istică7 2e%a& cură#at< însă nu&ai după ce a& distrus s(era &istică$ ,ceasta esteordinea în care trebuia e(ectuată dezrobirea o&enirii$ Ne%a& rela5at c=teva clipe< apoi irul întrebărilor a reînceput î4a&ol5e< ce li&bi vor oa&enii viitorului7 'a e5ista o li&bă unică pe întrea"a planetă7 2i&bă unică7 ,sta se e5clude de la bun început) Universul se caracterizează prindiversitate$ Nu ave& voie s%o a(ectă&$ ,u e5istat ni te încercări de (or&are a unor li&biarti(iciale< însă acestea au e uat$ altă idee< li&ba>ul banilor< a avut aceea i soartă$ 'ia#a e&ai presus de li&ba> i bani) Cu& arăta li&ba arti(icială7 ,u (ost &ai &ulte încercări în acest sens< din partea unor persoane binevoitoare darnecunoscătoare ale le"ilor vie#ii sau do&inate de &a"ia se&antică$ i presupuneau că principacauză a dezbinării dintre oa&eni ar (i li&ba$ Realitatea ne arată că nu este a a$ Creierul o&en poate însu i &ulte li&bi (ără a (i a(ectat în nici un (el$ !e alt(el< noi vorbi& zeci de li&bi< din"ala5iile prin care trece&$ altă încercare în acest sens< puri(icarea li&bii< în scop de a ob#inli&bă unică i Hsacră a (ost întreruptă de noi$ ra un e5peri&ent oribil< de e5cludere asinoni&elor i antoni&elor< de sărăcire a li&bii$ ;oate aceste încercări au e uat i nu vor &ai putea (i reluate$ Sinoni&ele i antoni&ele >oacă un rol i&portant în (or&area unui li&ba> placo&un$ ,cest proces însă va dura (oarte &ult ti&p< poate c=teva &ii de ani$ ,sta însea&nă că nici o rasă nu va do&ina Pă&=ntul7 Că pericolul do&ina#iei rasei"albene e o si&plă poveste7 Pă&=ntenii vor (i condu i de cei &ai inteli"en#i< &ai bine pre"ăti#i< &ai cinsti#i i &aactivi cetă#eni ai planetei< indi(erent de rasa ori na#iunea din care provin$ Nu trebuie să vă (ac"ri>i pentru via#a viitoare$ 5istă c=te un loc sub Soare pentru (iecare$ ?ntr%un ti&p relativ scvo& dezbăra pă&=ntenii de "=ndirea e"oistă i violentă$ !acă ne%ar auzi liderii lu&ii vec9i< ar spune că sunte& utopici$ 4a&ol5e a z=&bit si"ur de sine: Noi ave& &i>loacele necesare instaurării Hutopiei noastre republicane &ondiale$ 'a (i neapărat republică7 Republica$ e sin"ura (or&ă de or"anizare sănătoasă a unei na#iuni sau planete$ a e5cludin start accederea la putere a unor indivizi lipsi#i de calită#ile de &$ ?n niciuna din planetelecivilizate de noi nu e5istă &onar9ii$ le au (ost instaurate de rebelii &istici i< alături de reli"iau produs &ari su(erin#e oa&enilor$ N%a#i si&#it că noi ac#ionă& insesizabil dar constant peeli&inarea &onar9iilor din via#a pă&=ntenilor7 , &onar9iilor i a oricăror altor (or&e dedictatură a unor persoane &ai pu#in înzestrate asupra altora &ai bine pre"ătite pentru via#anor&ală$ 4a&ol5e< în c=t ti&p î i va (ace e(ect ac#iunea noastră de cură#are a spa#iului ideal7 !uc=t ti&p vor si&#i oa&enii sc9i&bări (unda&entale i pozitive în vie#ile lor7 'oi< încep=nd de astăzi$ Ceilal#i< în ur&ătoarele zile< săptă&=ni i luni$ !epind de zes(iecăruia$ Unii sunt &ai pu#in a(ecta#i de &o tenirea sălbatică< al#ii< &ai &ult$ 2e"ea >un"l puternic înrădăcinată în ace tia din ur&ă< se va risipi într%o perioadă &ai lun"ă de ti&p$Cunoa te#i i&a"inea lor despre via#ă: via#a ca o luptă< ca o concuren#ă (ără li&ită< ase&eni

ve"etale sau ani&ale$ &ul%o& trans(or&ă lupta în co&peti#ie a inteli"en#elor< reduc=ndu%caracterul a"resiv< ne&ilos< sălbatic$ 4a&ol5e< &ul#i "=nditori au încercat să de(inească via#a (ără a reu i$ Cu& trebuie s% privi& noi7 'ia#a o&enească este un (eno&en &ult prea co&ple5 pentru a putea (i de(inită în c=teva

cuvinte$ ;oate tiin#ele lu&ii luate la un loc nu pot de(ini dec=nt unele laturi ale vie#ii< în oriccaz< voi trebuie să #ine#i cont de (aptul că via#a o&enească presupune "=ndire i cunoa tereao&enească< si&#ire o&enească< (antezie o&enească$ ;oate acestea constituie suportul vorbiriactivită#ii o&ene ti$ Cine nu "=nde te pro(und< pe bază de cuno tin#e tiin#i(ice< nu poate te&einic i nu poate în(ăptui ceva de calitate$ 4a&ol5e< alături de &istică< lu&ea noastră este a(ectată de violen#ă< necinste< alcoolialienare< sărăcie$ Cu& scăpă& de toate aceste racili7 rdinea i crea#ia sunt leacurile pentru bubele de care%&i vorbi#i$ 'oi trebuie să i&pun&odelul de ordine< cinste i crea#ie într%o societate bulversată de &isticis& i instincte pri&nerepri&ate încă$ Severitatea le"ii i (or#a educa#iei sănătoase sunt &i>loace cu care ve#i învrăul din oa&eni i din societatea oa&enească$ Modelul de ordine e5peri&entat de noi în alte planete sălbăticite vă va (i de un real (olos$ 2a ti&pul potrivit< îl vo& prezenta celor care cond ?n ti&p ce 4a&ol5e î i e5punea planul de ridicare a o&enirii către ur&ătoarea treaptă aevolu#iei< prin &inte &i%a trecut i&a"inea părintelui !e&ian$ Nu%l &ai văzuse& pe t=nărul p!e&ian$ 4a&ol5e &i%a citit "=ndul i a răspuns: ;=nărul preot !e&ian nu &ai e5istă$ , plecat de(initiv$ @tiin#a lui nu &ai poate (i (olositîn ti&pul &odern$ ,r (i (ost o (r=nă pentru ur&ătoarele "enera#ii$ Fi%ar plăcea< 'araine< ca itineri să treacă prin ordaliile reli"ioase prin care ai trecut tuloacele &oderne$ ,i sintetizat e5act situa#ia< 'araine$ !in această clipă< cultul lupului< arpelui< dra"onul

i a celorlalte ani&ale în care au (ost crescu#i luptătorii aceste #ări< încetează i%i dispar e(ecIn locul lui< vo& institui cultul vie#ii o&ene ti< cultul &ului$ Ce se va înt=&pla cu cultul tote&elor inani&ate< în special astrale7 Cultul tote&elor astrale i al zeilor%ani i%au încetat e(ectele în &o&entul distru"erii s&istice$ Reli"iile vor continua să%i invoce< căci toate reli"iile din zona voastră practică un culzeului V an i al (or&ulelor inani&ate e5trase din vec9ile al(abete$ 'or invoca în zadar zeii pri&itivi ai iotei< ci(rei sau anului< căci &ul i%a inventat i &ul i%a distrus) Nu era nor&ao&ul să$ (ie sclavul propriilor crea#ii$ 6enera#iile ce se nasc nu vor &ai trebui să treacă prinritualul de recreere< prin &ineral< ve"etal i ani&al$ Copiii viitorului se vor na te liberi de po&o tenirii pri&itive< cu creierele pro"ra&ate pentru e5plorările astrale plani(icate de noi$ Cu&plită epocă< a& traversat noi< 4a&ol5e) !a< cu&plită$ ?ncle tările &istice sau ar&ate au deter&inat pierderea unei &ari păr#i di poten#ialul u&an pe care conta& pentru e5plorări i colonizări< be ase&enea< sărăcia i bolil?&potriva acestor du &ani ai vie#ii o&ene ti trebuie să lupta#i voi< cei pre"ăti#i în acest sens idee care &ă (ră&=nta de &ult ti&p< atinsă tan"en#ial de 4a&ol5e< &%a deter&inat întreb: 4a&ol5e< ai spus că înt=&plările sunt (eno&ene ale căror cauze nu ne sunt încă cunoscu Nu s%ar putea să le cunoa te&< în vederea evitării "9inioanelor i (olosirii oportune a norocu 5ploratorul ze"etin &%a privit c=teva clipe$ C=ntărea întrebarea &ea pe toate păr#ile întreba p=nă unde bătea< în (ine< a răspuns: înt=&plările sunt de &ai &ulte (eluri< 'arain$ !in

punct de vedere al e(ectelor produse asupra vie#ii o&ene ti< ele pot (i (ericite< neplăcute sauneutre$ !esi"ur< voi vre#i să a(la#i cu& pute#i ob#ine nu&ai înt=&plări (ericite< evit=nd la &a pe cele neplăcute$ !a< asta vre& să%i învă#ă& pe oa&eni$ Să evite "9inioanele i să ob#ină c=t &ai desnorocul sau alte înt=&plări (ericite< li&it=nd la &a5i& incertitudinile$

0ine< a "răit 4a&ol5e$ ?n vederea atin"erii acestui scop< trebuie să ti#i că< după ori"inlor< înt=&plările pot (i provocate de voi sau al#i oa&eni< de ele&ente din viul planetar< de (onaturii pă&=ntene i de (or#ele invizibile i necunoscute din spa#iul ideal$ !acă vre#i să nu (i#lovi#i de înt=&plări neplăcute< (or#a#i%vă să (ace#i con tient nu&ai (apte bune< căci ele vordeter&ina din partea altor oa&eni o reac#ie de acela i tip) ,cesta este &arele secret: (olosireacon tiin#ei i voin#ei î&potriva tendin#elor retro"rade din incon tient$ @ti#i cine ac#ioneazăincon tient: zestrea sălbatică< in(luen#ată de tote&e inani&ate sau ve"etalo%ani&alice$ C9iarîn &od incon tient nu vă place o persoană< se&n că sunte#i din spi#e di(erite< (or#a#i con tievoin#a să o aprecieze după criteriile pe care vi le%a& enun#at: co&peten#a< e5perien#a de viaco&porta&entul i (aptele$ ,st(el ve#i distru"e siste&ul de război &istic< bazat pe se&neinani&ate< în special pe zeii nu&e astrale i se&nele prin care se scrie nu&ele unei persoane$da#i sea&a ce voiau rebelii Hnoii ordini 7 Să stabilească pe calculator soarta (iecărui o&< pe bunui nu&ăr redus de in(or&a#ii$ ,ceastă opera#ie constituie rebeliune î&potriva vie#ii o&enedeoarece o&ul poate (i de(init prin c=teva &ii de însu iri de personalitate< în care nu&ele i prenu&ele< data i locul na terii< pro(esia< studiile ocupă un loc peri(eric$ ?n e(e nu sunt însco&peten#e< e5perien#a de via#ă< co&porta&entul i (aptele o&ului respectiv$ Mai ales< în sunt înscrise (or#a inde(inibilă i pro"ra&ul secret de evolu#ie al (iecărui cetă#ean< stabilite de!u&nezeul &$ ,& în#eles< 4a&ol5e$ Cu ce &ăsură dă&< cu aceea vo& pri&i$ ,sta e valabil în cazuloa&enilor$ Ce ne (ace& cu ele&entele din viul planetar< cu ani&alele i ve"etalele7 Re"ula e valabilă i în acest caz$ Nu a(ecta#i (ără rost viul planetar căci se răzbună în &insesizabil$ ,ni&alele i plantele au (ost un (el de con tiin#ă< Ddi(erită de a oa&enilor< prin cîn#ele" cine îi a"resează$ In răspuns< ani&alele i ve"etalele< tri&it i&pulsuri in(or&ativ%ener"etice în incon tientul oa&enilor< deter&in=ndu%le înt=&plări ne(ericite$ /oarte interesant) Interesant sau nu< aceasta e realitatea$ Multe din necazurile o&enirii sunt provocate deele&entele viului planetar a"resate inutil de oa&eni$ Materia vie din care sunt (ăcute plantele ani&alele posedă acea inteli"en#ă de care v%a& vorbit< lovind< în replică< oa&enii vinova#i su(erin#ele ei$ ,cesta a (ost cel &ai &are &ister pentru e5pedi#ia noastră: capcana i ar&ele vi planetar neo&enesc$ @ti#i cu& să le evita#i pe a&=ndouă$ 4a&ol5e< nu se poate) Nu%&i pot i&a"ina o conspira#ie a spiritului ani&al i ve"etalî&potriva con tiin#ei o&ene ti) Nu%#i po#i i&a"ina dar e o re"ulă deGvia#ă planetară$ Nu uita că plantele i ani&aleleac#ionează direct< ci prin oa&eni robi#i lor< prin cei căzu#i în vra>a verde sau do&ina#i de inani&alice) !ar asta ar înse&na că i neviul ne love te în &od insesizabil) !a< aceasta e realitatea< de i e neplăcută$ le&entele neviului plantar vă lovesc destul des< în (or&e variate$ Cele &ai cunoscute sunt tote&ele astrale< se&nele inventate de o&<obiectele Hsacre i &onedele din care unii au (ăcut adevărate icoane$ Cultul banilor i 9=rtiivaloare a cauzat &ari su(erin#e pă&=ntenilor$ !e ase&eni< cultul &etalelor i obiectelor devaloare$ !atorită acestui cult< s%au săv=r it in(rac#iuni< s%au sărăcit popula#ii între"i< s%a o&enirea în tabere adverse$ 'oi trebuie să înlocui#i acest cult cu cultul vie#ii$ 'oi trebuie să le

aduce#i a&inte oa&enilor că oa&enii au creat obiectele de valoare< ast(el că nu e cazul să devirobii lor$ 'oi trebuie să le a&inti#i oa&enilor că ei au inventat se&nele i docu&entele< în scopa% i rezolva nevoi i nu pentru a se robi lor) 0irocra#ia trebuie distrusă din te&elii) 2u&ea cuadevărat civilizată (olose te un nu&ăr redus de 9=rtii i docu&ente$ 4a&ol5e "răia înainte$ u nu%l &ai asculta&$ 'edea& în (a#a oc9ilor &ei cu&plita

capcană pe care pă&=ntenii i%o (ăcuseră din i"noran#ă i sub in(luen#ele neviului$ Se întreboa&enii ti&pului &eu de ce su(ereau$ ra at=t de si&plu) a&enii î i co&plicaseră via#a inutc9eltuiau în lupta pentru ob#inerea unor valori îndoielnice< uit=nd să% i trăiască via#a o&enese bucure de adevăratele ei plăceri$ 2ăco&ia de avere i "lorie îi desprinsese pe &ul#i de via#anor&ală$ ,ceastă tendin#ă< accentuată în ulti&ii ani ai Ro&=niei< î&i dădea de "=ndit$ Insti"aoa&enii V c=ini< unii ro&=ni< destui de &ul#i< porniseră pe o cale "re ită$ ;rebuia să%i readcătre direc#ia vie#ii o&ene ti$ Să le a&inti& că erau oa&eni< că aveau o sin"ură via#ă pe caretrebuiau s%o trăiască o&ene teD$ 4a&ol5e continua: în (ine< e5istă înt=&plări (ericite sauneplăcute ale căror cauze nu le pute#i încă cunoa te$ /iecare "enera#ie va cunoa te un nu&ăr dcauze ale înt=&plărilor< lu=ndu%le în stăp=nire con tientă< dar nu ve#i putea cunoa te niciodtoate cauzele înt=&plărilor pă&=ntene$ Precizarea sa a născut o nouă întrebare: 4a&ol5e< o &are parte din înt=&plările ne(ericite sunt cauzate de (or#ele naturii$ ?n (a#lor< oa&enii au dezvoltat strate"iile de apărare< însă nu le pot do&ina$ ,& dori o solu#iee5traordinară pentru stăp=nirea< cel pu#in par#ială< a (or#elor naturii pă&=ntene$ !in nou< solul 4e"etinei a tăcut$ C9ibzuia c=t i cu& să ne spună$ ?n &od vizibil< cuno&ai &ulte< dar era 9otăr=t să ne dezvăluie nu&ai at=t c=t trebuia la &o&entul dat$ 'arain< ce s%a înt=&plat c=nd părintele !e&ian te%a trecut prin ritualul de în(ră#ire cu&ineralul< ve"etalul i ani&alul pă&=ntean7 S%a cutre&urat lan#ul &untos i%au izbucnit vi>elii puternice$ !e ce7 Nu tiu$ !eoarece< prin acest ritual< părintele !e&ian ur&ărea să%#i sc9i&be soarta< să%#i i&palt pro"ra& de via#ă dec=t cel pri&it în &o&entul na terii$ !u&nezeule) !e asta &i%a spus părintele !e&ian că voi a(lat răul (ăcut7 Răul (ăcut de !e&ian l%a& reparat eu< 'arain$ Nu e vinovat< căci nu tia &ulte din le"ivie#ii o&ene ti$ Principala sa "re eală a constat în (aptul că nu te%a avertizat ce voia să (acă #i%a cerut consi&#ă&=ntul$ ,ceasta e o le"e o&enească i e5traterestră: Nu ai voie să dispui dvia#a oa&enilor (ără a%i in(or&a e5act cu ceea ce vrei să (aci din ea i să le ceri consi&#ă&=!ictatorii politici< reli"io i i &ilitari au încălcat în &od repetat această re"ulă< (apt pentru carvor (i pedepsi#i$ ?n concret< ce voia să (acă părintele !e&ian7 4a&ol5e% &ul &%a privit "=nditor$ Stătea în cu&pănă dacă să%&i dezvăluie sau nu uele&ent al sor#ii &ele$ S%a decis: !e&ian (usese instruit în vec9ile culte bazate pe tote&e astrale din cele cunoscute de voi!raco T0alaurul< !ra"onul]< Ce(eu< rion$ Particula &in din nu&ele său tri&itea la stelele

ta&in din !raco< ,ldera&in din Ce(eu i Minta a din rion$ !upă cu& bine tii< cre tinis&uincri&inat adoratorii constela#iei !raco sub nu&ele de draci< dar nu le%a putut ter"e &e&oriaancestrală< &ani(estată p=nă în zilele noastre< prin cuvinte cu& ar (i dra"< dara"oi< !raculea<!ra"u< &inescu< &inovici< e&inent< !ra"a< draconic< draconitic< dra"on< dra"o&an< e&ie&ina&ente< lu&ină< &inte i altele< derivate de la stelele ta&in< ;ais i ,l aid din aceastăconstela#ie$

!raco a (ost tote& astral al stră&o ilor "eto%daci7 Nu&ai a unora dintre ei$ Ur&a ii lor su(eră i acu& din cauza ostracizării i insultăriistră&o ilor$ , a se înt=&plă ori de c=te ori o nouă reli"ie se suprapune< cu (or#a ori prinîn elăciune< peste alta vec9e: o în"roapă ad=nc în incon tient< de unde produce cuvinte prin cî i prelun"e te e5isten#a$ Cre tinis&ul n%a putut distru"e inte"ral &o tenirea ancestrală i a

un (apt î&bucurător$ Pe baza lui< a& putut re(ace istoria nescrisă a nea&urilor acestui pă&=ntcredin#elor dintr%o anu&ită perioadă$ Prin rebotezarea constela#iilor cu denu&iri ideatice pozitive< a& pus capăt războiuluinevăzut i incon tient dintre ur&a ii adoratorilor di(eritelor constela#ii7 5act) Ni&eni nu &ai este insultat< to#i oa&enii sunt in(luen#a#i pozitiv$ Să reveni& îla rela#iile dintre oa&eni i (or#ele naturii$ ,>i în#eles că anu&ite persoane pot rezona cu (or#naturii pă&=ntene< provoc=nd< în &od incon tient< cutre&ure< (urtuni< ploi< ti&p însorit< ntornade i altele7 !eza&ă"irea tindea să &ă cuprindă$ Studiase& e(ectele produse incon tient de ur&a iivec9ilor zei astrali sau pă&=nteni$ !in păcate< 4a&ol5e î&i con(ir&a o concluzie la carea>unsese&: le produceau incon tient< (ără posibilită#i de control con tient< (ără posibilită#i d produce la libera voin#ă$ 4e"etinul &%a ui&it însă: Cu această proble&ă ne ocupă& în prezent: învă#ă& persoanele dotate cu puterie5traordinare să i le cunoască i (olosească în &od con tient< în vederea producerii unor(eno&ene ale naturii dorite de ei ori pentru stăp=nirea celor declan ate de alte persoane cu putesi&ilare$ 'ă interesează subiectul7 Cu& să nu ne intereseze7) 0ine< dacă vă interesează< vă voi in(or&a cu stadiul cercetărilor întreprinse de noi$ ?n pri&ul r=nd< trebuie să a(la#i că &arile puteri< în special SU,< Rusia< C9ina< cunosc despree5isten#a persoanelor înzestrate cu puteri e5traordinare< capabile să deter&ine anu&ite (eno&eale naturii< printr%un &ecanis& psi9ic încă insu(icient cunoscut de psi9olo"i$ &are parte dincare au a(lat adevărul au apucat%o pe o cale pro(und "re ită: s%au 9otăr=t să e5ter&ine persoacare rezonează cu (or#ele naturii< crez=nd că< odată cu dispari#ia acestora< vor înceta toate(eno&enele pe care ei le provoacă< în realitate< /or#a 'ie a ;errei produce în &od continuu ast(ede persoane< i&plic=ndu%le în via#a (eno&enelor naturale$ ,ten#ie &are) în toate rasele ina#iunile se nasc ast(el de persoane< (apt ce indică o lipsă de discri&inare din partea /or#ei 'ii$Ce spune#i de aceasta7 /or#a 'ie a pre"ătit evolu#ia o&ului p=nă la nivelul actual7 Nu nu&ai$ 2%a i i&plicat în tot ce se înt=&plă pe planetă< cre=nd un (el de tot viu< îcontinuă &i care i trans(or&are$ ?nsea&nă că toate (eno&enele naturii sunt produse de oa&enii e5traordinari7 Nu$ parte înse&nată din ele se produc după re"uli descoperite de (izică$ !in aceastăcauză< oa&enii pot in(luen#a (eno&enele naturii dar nu le pot stăp=ni în totalitate$ In orice caz persoanele care pot in(luen#a (or#ele naturii trebuie identi(icate i pre"ătite cu &are "ri>ă$ ,ceae una din sarcinile voastre$ Cu& îi identi(ică&7 Studiind eveni&entele planetare$ !acă într%un loc s%a produs un cutre&ur (ără cauză pro"nozabilă tiin#i(ic< cel care l%a provocat trebuie să (ie prin prea>&ă< pe o rază de &a5i&c=teva sute de ilo&etri$ Re"ula e valabilă i pentru ploile apărute din senin< pentru (urtunileizbucnite (ără ele&entele prealabile ale unei (urtuniB 4a&ol5e vorbea înainte$ ?n &ine se nă tea o certitudine< bazată pe (apte reale$ ?n &ai&ulte r=nduri< provocase& instinctiv< în (a#a adversarilor< (urtuni< ploi i alte (eno&ene nat

Relatările lui 4a&ol5e &ă deter&inaseră să analizez cauza lor$ N%o putea& identi(ica$ Pur isi&plu spunea& c=teva cuvinte i (eno&enul se producea$ Cutre&urul de care a&intise< provde interven#ia părintelui !e&ian< avusese o cauză &ai pro(undă: durerea$ Su(erise& cu&plit pti&pul ritualului$ Probabil< invizibila /or#ă 'ie î&i si&#ise durerea i reac#ionase a a cu& cre

a de cuviin#ă$ 4a&ol5e vorbea înainte iar eu "=ndea& cu& trebuia să%&i controlez incon ti

în scop de a (olosi c=t &ai bine (or#ele naturii pă&=ntene$ Soarele vie#ii o&ene ti$ 4a&ol5e s%a ridicat i ne%a invitat să%l ur&ă&$ ,& trecut prin culuarele cunoscute< aurcat în pantă către creasta &untelui i a& pătruns în 9an"arul în care e5tratere trii î i #ineau de e5plorare$ C=teva persoane din ec9ipa> trebăluiau în >urul ei$ 4a&ol5e nu le%a dat nici oaten#ie$ S%a oprit în (a#a unui panou de co&andă< a &anevrat c=teva co&enzi< apoi s%a întnoi< arăt=ndu%ne i&ensa cupolă de deasupra$ ,ceasta luneca lin< dezvăluind Cerul liber< curaiunie$ Ne%a (ăcut se&n să%l ur&ă&< pe o scară spiralată$ ?n scurt ti&p< era& pe creasta MuSacru$ !easupra noastră strălucea Soarele t=năr i aprins< de vară$ 4a&ol5e s%a a ezat pe unde st=ncă i ne%a invitat să luă& loc în >urul său$ Ne%a& a ezat în aceea i (or&a#ie$ 'ă voi dezvălui secretul din Muntele Retezat< secret care a in(luen#at via#a &ultor pă&=nteni$ ?nainte de aceasta< vă ro" să%&i răspunde#i la o întrebare: Ce s%ar înt=&pla cu vo&enească dacă Soarele ar înceta să lu&ineze7 , răspuns Cre&ene: ;oată o&enirea ar pieri< indi(erent de rasă< na#iune< reli"ie< nu&e personal sau tote& ainvocat$ Stelele sunt prea departe să (urnizeze lu&ina i căldura necesară vie#ii$ , a este$ rice ur&ă de via#ă ar dispărea de pe această planetă$ ,cest adevăr trebuieîn#eles de persoanele a(late în con(runtare de tote&e astrale: Soarele asi"ură via#a tuturoroa&enilor pă&=nteni$ Misticii< însă< se bat între ei pentru a stabili cine do&ină Soarele< careconstela#ie in(luen#ează via#a oa&enilor prin Soare sau prin Pă&=nt$ ,cestea sunt si&ple înc9ipuiri< (ără corespondent în via#a reală) Soarele nu e do&inat dealte stele< ci î i e(ectuează pro"ra&ul de evolu#ie universală< con(or& unor le"i necunoscute do&enire$ Izbucnise& (ără să%&i dau sea&a$ Mă supărase (oarte tare dezbinarea &istică< bazată di(eren#a de denu&iri astrale$ ,vea vreo i&portan#ă (aptul că Soarele se nu&ea Soare< sole< ssoln#e< Sonne7 Mecanis&ul de "=ndire pri&itivă< &istică< tindea să (acă această deosebire< încercarea de eli&inare a sinoni&elor$ ,vea vreo i&portan#ă (aptul că undele electro&a"neticee&ise de Soare se nu&eau lu&ină< li"9t< 2ic9t sau cu& se &ai nu&eau în alte li&bi pă&=nten

(ectele lor erau acelea i pentru to#i oa&enii Pă&=ntului: le asi"urau via#a$ @i le%o va asi"ucontinuare< ti&p de &iliarde de ani$ 4a&ol5e continua e5plica#iile: Min#ile reduse ale &isticilor au încercat să supună p=nă i Soarele unor conven#iise&antice inventate de ei$ !e e5e&plu< cuv=ntul lu&ină tri&itea la tote&e astrale de tip 2eu<

ta&in< ,ldera&in< Minta a< respectiv< la constela#iile 2eul< !ra"onul< Ce(eu i rion$ Pe oast(el de Htrei&e astrală< ta&in< ,ldera&in i Minta a< le"ată de constela#ia zodiacală 2eu(or&at cultele asiatice care (olosesc particula a&in în ru"ăciuni$ Pe această (or&ulă s%au bazacare î i spuneau (iii lu&ini$ !upă cu& vede#i< nu erau (iii lu&inii spirituale< ci si&pli &anipu pnntr%o (or&ulă astrală &istică< înci(rată de vec9ii zodieri$ 4eul li< căruia se înc9ina IsusCristos< nu reprezenta altceva dec=t ana"ra&a cuv=ntului lei i a zeului el V iota< adică a litercu valoare ci(rică zece$ li a derivat din separarea (or#ată a vec9ilor zei ibrici< Ao&eli T lo9iAo&iel] în două păr#i V 9o& i eli$ Unele nea&uri europene l%au nu&it pe &=ntuitor Lesus Lesu< practic=nd aceea i opera#ie: Sus zece i sau Sus zece >$ Cu alte cuvinte ar (ireprezentat al zecelea Cer< res"ectiv< zenitul$ 'oi ti#i< însă< că Universul nu e (or&at din cer

suprapuse< cu& "=ndeau &isticii< ci e un continuu in(init< nesupus conven#iilor o&ene ti$ CUnivers i Cos&os sunt sinoni&e$ ?nsea&nă că pri&itivii &istici creau zei (unc#ie de literele i i >< cărora le adău"au di(etote&e astrale sau particule Hsacre 7 5act$ li a derivat din nu&ele zeului ibrit el i litera i< >iri a derivat de la litera > i i<

ec9ivalate de cre tini< cărora li s%a adău"at particula ri care< în ibrit< însea&nă pe te$ 'ec9iise considerau oa&eni%pe ti< oa&enii care vor do&ina epoca pe tilor$ !in această cauză aurenun#at la zeul Ao&< păstr=nd nu&ai pe li% ri$ !upă cu& se vede< n%au prea do&inat He pe tilor < căci &ul e &ai puternic dec=t orice ani&al$ /unc#ie de literele i sau > puse în (a#adenu&irilor constela#iilor zodiacale< s%au născut tot soiul de zei se&antici< cu& ar (i lei< tauetc$ 4a&ol5e< ne%ai pro&is că vei dezvălui secretul din Muntele Retezat$ 'i%l dezvălui$ 2a rădăcina cuvintelor vră>ite< care au con(uzionat lu&ea< se a(lă racul< plasat de &istici în iulie%au"ust$ /or&ula rac%leu< speci(ică lunii iulie< destra&ă secretul lui 'erne$ ?n nu&ele apei care cur"e din Retezat< Liu< se adunaseră cele două iote Hsacre > i i< precu& i litera u$ !o&inat de &a"ia se&antică< Lules 'erne i%a si&#it co&pletarea tote&uluinani&at< litric< în &o&entul în care a citit cuv=ntul Liu: a devenit un (el de Lesu sau Isus< pro"noz=nd< sub in(luen#a racului< distru"erea &ului$ Nu tia< săracul de Lules 'erne< că inventase toate cuvintele i se&nele$ ,#i în#eles că< în Retezat< locuia i locuie te &ul carecunoa te cele trei tipuri de zodiace i 9oroscoape< precu& i &a>oritatea al(abetelor Hsacreacolo< de pe cul&ea retezată în scop de a asi"ura aterizarea u oară a navelor e5traterestre<

a&enii au studiat cu interes isprăvile &isticilor din alte "rupări astrale$ @i ce%au constatat7 Unele popoare au (ost &ai &ult in(luen#ate de &istica iotei< i&pusă de e5ploratorii dinC=inele Mare< al cărui &ecanis& &istico%se&antic l%a#i distrus voi$ !e e5e&plu< an"lo%saau botezat zeii cu denu&iri din C=inele Mare Tdo"%"od] iar valoarea supre&ă< via#a< cu li(e lai(< cuv=nt în care descoperi#i pri&a literă din al(abetul Hc=inesc < ale(< eli Tzeul iota]< i(în en"leză]< iii Tdacă< în rusă]< (ila T(iu< în latină< î&plinit< în en"leză]< (aeli< adică< o& dIn li&ba en"lezăoritatea popoarelor europene s%au înc9inat la iota$ Cu &ici e5cep#ii$ !e e5e&plu< ru ii au (olosit a&bele (or&e ale iotei< > i i< pentrudese&na valoarea supre&ă< via#a< prin cuv=ntul >izni< în care recunoa te#i (or&ula >%zenizenit< prescurtată în verbul >iti Ta trăi]$ Mai direct spus< ru ii au de(init via#a prin plasarea io >odei în zenit< consider=nd că via#a este produsul literei >< cu valoare ci(rică 1.$ Prin ec9ival(or#ată dintre ci(re i litere< ci(ra 1. se citea în o"lindă< ca litereo&o< cu tri&itere la planeta Lupiter TLoe]< a cincea planetă de la Sola cuv=ntul pater Ttată] sau Piter TPetru< Petre]$ ,#i în#eles cu& stătea în elătoria cu a cincea >upiteriană< do&inată de Petru7 ,#i în#eles de ce ibri i%au luat i denu&irea >e T>u]7 în r planetele n%au produs niciodată zei sau oa&eni$ 5tratere trii v%au adus pe această planetă<(or&a#i oDnouă popula#ie< prin încruci area dintre rasele pri&ordiale$ ?n zenitul s(erei cere&ai do&ină iota< ci via#a o&enească co&ple5ă< i&posibil de înc9is în tiparul litrico%ci(ric$ 4a&ol5e< cu& se (ace că (or&ula a produs e(ecte< at=t de clare în cazul lui Lules 'erne< >upiterian i el7 4a&ol5e a z=&bit: !oar nu crede#i că a produs e(ecte prin si&pla enun#are a (or&ulei7) Min#ile o&ene tiî&b=csite cu (or&ulele &istice i zodiacale i%au (urnizat (or&ulei in(or&a#ii i ener"ie$ Pri&

se ru"au la >us< ius< isus< eli< tri&i#=nd ener"ia lor psi9ică i in(or&a#iile lor către incon tiLules 'erne$ rice psi9olo" inteli"ent vă poate e5plica acest &ecanis&< de>a cunoscut dedictatori$ ,#i în#elesde ce dictatorii î i pun supu ii să le divinizeze nu&ele i i&a"inile(oto"ra(iate sau (il&ate7 Pentru a 9răni incon tientul lor cu ener"ie i in(or&a#ie< prin&ecanis&ul iodei i al i&a"inii$ !e acu& încolo< (iecare va arăta ce poate pe cont propriu<

individual< nu prin (urtul ener"iei i in(or&a#iilor de la alte persoane< &ai pu#in cunoscătoare Creierul &eu (ră&=nta "=nduri i in(or&a#ii$ ipoteză uluitoare se nă tea în &intea &,& e5pus%o direct: 4a&ol5e< însea&nă că< prin acest &ecanis&< s%au in(luen#at i &arile rase asiatice< (i c9inezii$ !e e5e&plu< ascensiunea lui Lian" 4e&in se poate e5plica (oarte bine prin&ecanis&ul iotei T> i i]< al zeului an%" T" de la "i&el]< al zenitului Tzen] i al stelelor cu particulele e&in sau &in< invocate de cre tini prin (or&ula a&in T ta&in< ,ldera&in< Minta !a< aceasta este e5plica#ia corectă$ Mecanis&ul iotei i s(erei &istice a (unc#ionat suteani< cunoscut (iind de un nu&ăr redus de ini#ia#i< care (or&au nu&ele celor ale i de ei pentrudeveni Hzei astrali $ !esi"ur< înt=&plător< se nă teau copii care purtau tote&ele iotei< ci(rei astrelor în nu&ele lor< (ără a ti ce puteri căpătau prin aceasta$ 4a&ol5e< via#a o&enească i &ul nu apar în s(era &istică i în &a"ia iotei%ci(rei) i nor&al$ &ul a cunoscut &ecanis&ul respectiv i 1%a evitat$ 2atinii< însă< denuvaloarea supre&ă prin vita< ana"ra&a ulti&ei litere din al(abetul Hsacru < tav i a iotei i$ 'atiînsea&nă vita%cani< adică via#ă de c=ine$ ,sta însea&nă că an"lo%sa5onii i latinii aveau celdouă capete ale al(abetului< ale( Tli(e< lai(] i tav Tvita] unite în punctul co&un i< >< iota saucu valoare ci(rică 1.$ Prin &inte &i%a (ul"erat o idee: 4a&ol5e< de ce ai spus că la rădăcina cuvintele vră>ite se a(lă racul sau cancerul7 Pentru că a patra particulă &in apărea în steaua ;e"&ine din Rac TCancer]$ Prin aceasta&istici adoratori ai tote&elor !ra"onului T ta&in]< Ce(eu T,ldera&in]< rion TMinta a] i RaT;e"&ine] încercau să se a"a#e de o constela#ie o&enească< 6e&enii$ &ul le%a arătat că nu nici o ansă< prin cuv=ntul &ineral< care dese&na cele patru stele enu&erate< plus ini#ialeleconstela#iilor rac i leu$ Spiritul &ineral< inani&at< ca i se&nele nu pot do&ina via#a o&en,sta trebuie să în#ele"e#i$ Să învă#a#i oa&enii să nu &ai adore i să nu &ai invoce tote&einani&ate< astrale sau litrico%ci(rice< nici ve"etalo%ani&alice) Să%i învă#a#i să divinizeze vo&enească i &ul) !acă vor să adore corpuri cere ti< să adore Soarele vie#ii o&ene ti iPă&=ntul< planeta vie#ii o&ene ti) ?ncet i si"ur< 4a&ol5e desc=lcea co&plicata poveste astrală în care se zbătuse o&enire?n#ele"ea& din ce în ce &ai &ult &i elia &isticilor$ ,l(abetul lor (usese creat arti(icial< dupăinventarea spontană a li&bilor o&ene ti$ Prin acest al(abet capcană< ibrii ur&ăriseră să înc9idse&ne inani&ate via#a europenilor an"lo%sa5oni i latini< s%o do&ine după bunul plac$ Mistibri &eritau pedeapsa vie#ii< pedeapsă pe care le%o anun#ase 4a&ol5e$ 5ploratorul din 4e"econtinua: C=nd a& descoperit că &a"ii ibri tindeau să i&pună siste&ul lor de &anipulare tuturor pă&=ntenilor< prin i&pli&entarea lui în creierele liderilor na#ionali< a& (ost nevoi#i să intervIne(icienta activită#ii G&ultor lideri se e5plică prin (aptul că< în loc să (olosească criterii tiinde selec#ionare i pro&ovare a persoanelor în di(erite (unc#ii< (olosesc criteriile &istice$!ecăderea accentuată a Ro&=niei a (ost produsă prin ast(el de &etode< în care crea#ia superioade pe această planetă< oa&enii< sunt trata#i ca ni te obiecte necuv=ntătoare< dese&nate printnu&ăr redus de date (or&ale$ Rareori s%au luat în considerare co&peten#a i alte însu iri de personalitate< pe care psi9olo"ii le%=r putea eviden#ia$ Senti&entele o&ene ti< total di(erite

ani&ale< erau din ce în ce &ai pervertite$ !irec#ia ac#iunii &istice era clară: ani&alizareaoa&enilor< întoarcerea acestora în robia ve"etalo%ani&alică i inani&ată$ 4a&ol5e< p=nă i cei care au "=ndit siste&ul su(eră$ Ce%i deter&ină să continue apliclui7 ?n pri&ul r=nd< tea&a de necunoscutul viitor< reprezentat de voi$ In al doilea r=nd< te

de ordinea e5traterestră< care le%ar răpi privile"iile$ In (ine< unii reprezentan#i ai Hnoii ordin(el ca i cei ai Hvec9ii ordini < au (ost &=na#i de obsesia puterii (ără li&ită i a ne&uririi$ Nnu i%au pus proble&a care este ordinea adevărată< ordinea vie#ii o&ene ti sănătoase< ca paordinii vie#ii universale$ ?n loc să studieze via#a o&enească< să%i a(le le"ile i să le respecteîncercat să inventeze alte le"i$ ,sta să spune#i oa&enilor: @tiin#ele vie#ii o&ene ti vă arată ceînsea&nă via#ă nor&ală$ Ma"ia i &isticis&ul însea&nă abateri de la ea$ Ce rol au >ucat ru ii în această &ascaradă planetară7 !in c=te se observă< unii lideri delor au (ost selec#iona#i după acelea i criterii$ Ru ii au avut preocupări &istice încă din perioada preco&unistă$ '%a& arătat in(luen#estelelor din s(era &istică i a (or&ulelor litrico%ci(rice din al(abetul Hsacru asupra (or&ării lruse$ ,ceasta< însă< nu e totul$ !acă pri&a "rupare de &istici tindeau să i&pună particula &in<cele patru stele a&intite< ru ii tindeau să i&pună particula &ir Tpace i lu&e< în li&ba rusă]<stelele Mira din Cetus%0alena< Mirzan din C=inele Mare< Mir(a din Perseu< Mirac9 din,ndro&eda i Mizar din Ursa Mare< precu& i prin cuvinte Hsacre cu& ar (i s(=ntul &ir< &i&ireasă$ &ul le%a de>ucat planurile a&belor tabere< unindu%le particulele Hsacre în cuv=&iner$ Prin aceasta< a& vrut să arătă& celor care încercau să se cocoa#e în Cer< să do&ineUniversul< că locul lor e sub pă&=nt< în întuneric$ ,colo< pot săpa c=t doresc< pot înci(ra trei pătri&i i alte ase&enea particule sacre$ dată cu distru"erea ulti&elor &isticis&e< cruciadeî&potriva Ro&=niei i Ro&=nilor a încetat$ &ul i%a pus capăt$ Să #ine#i &inte acest adevăoric=te particule &istice ar intercala rebelii printre cuvintele (olosite de oa&eni< e(ectul lor estne"li>abil$ 'oin#a i con tiin#a o&enească le%a învins i le va învin"e &ereu$ rice este invede un creier de o& Gpoate (i dezle"at de alt creier de o&$ Cu at=t &ai &ult pute#i dezle"a &istcreate de &in#i pri&itive< deoarece ave#i creiere de oa&eni &oderni< superiori$ Ce se va înt=&pla în continuare< 4a&ol5e7 !e la un capăt la altul al lu&ii< oa&enii vor învă#a să rostească cu si&patie i respectcuvintele & i 'ia#ă$ Prin ele< oa&enii vor a>un"e să în#elea"ă că Cerul< Universul sauCos&osul este desc9is în toate direc#iile$ Că nu e5istă &ai &ulte ceruri< locuite de (iin#e(antastice< zei sau de&oni$ ,ceastă capcană pri&itivă< introdusă de &istici în creierele o&enetrebuie să dispară de îndată) ,& bănuit noi că ni s%au introdus în creiere anu&ite li&itări< pentru a nu cunoa te toaterealită#ile universale i a crede în &odelul i&a"inat de rebelii &istici$ Ni&eni nu poate înrobi creierul unui & între") 2i&itele si&bolice sau i&a"olo"ice pot(i i au (ost penetrate$ a&enii vor "=ndi din ce în ce &ai liber i &ai realist< "ăsind solu#ii prezolvarea proble&elor vie#ii$ Cu aceasta< războiul stelelor a luat s(=r it$ , (ost c= ti"at de sistea care ne o(eră via#ă< Soarele$ !intr%un punct de vedere< stră&o ii acestui popor avea dreSoarele este tatăl între"ii o&eniri iar ;erra< &a&a$ /ără Soare i Pă&=nt< via#a o&enească n% posibilă$ Nu trebuie să (ii savant pentru a în#ele"e acest adevăr ne"at de &isticii adoratori aitote&elor astrale i altor obiecte inani&ate$ Cu aceasta< 4a&ol5e i%a înc9eiat e5punerea i ne%a invitat să ne întoarce& în centra,& cobor=t pe scara spiralată< către 9an"arul de păstrare a navelor e5traterestre$ M%a& opritl=n"ă aeronava cu care (usese& pe 2ună i a& întrebat: 4a&ol5e< ca& în c=t ti&p vor putea pă&=ntenii să (ăurească a a ceva7

'arain< unii pă&=nteni< cu& ar (i ru ii< a&ericanii i c9inezii au construit nave de ace(or&ă dar cu per(or&an#e in(erioare$ /iecare parte păstrează secretul descoperirilor< (olosindunu&ai în ac#iuni de spiona> sau de &anipulare planetară$ Noi însă le cunoa te& bazele ascunssub pă&=nt i ne a&uză& de visul lor secret de a ne în(runta$ ?ntr%o eventuală con(runtare< nu au sor#i de izb=ndă7

Nu< 'arain) 'or trece sute de ani p=nă ce o&enirea pă&=nteană va a>un"e la un nivelase&ănător celui atins de noi$ @i asta< nu&ai cu a>utorul nostru$ ,t=t de &ult7 ,t=t de &ult< 'arain$ Nu ti#i ce e(orturi au (ăcut speciali tii no tri în co&unicare pentrne in(or&a cu datele necesare intrării în contact cu oa&enii$ 'ă ro" să nu vă si&#i#i >i"ni#i< daînvă#at să (i& pri&itivi< să ne cobor=& la nivelul vostru de "=ndire i în#ele"ere< pentru a puco&unica$ !e la acest nivel< vă vo& ridica treptat< vă vo& învă#a li&ba noastră< a e5ploratorastrali< vă vo& o(eri cuno tin#ele noastre tiin#i(ice< pe &ăsură ce creierele voastre vor (i capsă le în#elea"ă$ 4a&ol5e< vr=nd%nevr=nd< ne%a#i învă#at i vec9iul li&ba> Hastral < (olosit de &isa supune o&enirea$ !e ce a#i (ăcut%o7 '%a& cură#at creierele de in(or&a#iile incon tiente< care vă robeau inani&atului sau vive"etalo%ani&alic$ ,& deter&inat in(or&a#iile din ad=ncurile creierului să iasă către con tien(ie Hcitite i în#elese de voi< ast(el înc=t să vă dezrobi#i$ Con tientizarea este o opera#ie psi9olo"ică prin care se poate cură#a zestrea ancestrală$ 'o& aplica%o la nivelul între"ii o&enideoarece succesul vostru ne%a convins că nu e periculoasă$ H ,& atins cu &=na corpul navei e5traterestre$ ?&i a&intea& de cu&plita încercare din2ună< c=nd în(r=nsese& calculatorul selenar$ ?ncepea& să în#ele" ce ar (i ur&at dacă nu l%a&învins i n%a& (i i&pus pro"ra&ul evolutiv ascendent$ 4a&ol5e< dacă nu repro"ra&a& calculatorul din 2ună< o&enirea ar (i (ost secerată pecapete< indi(erent de rasă< reli"ie< ori"ine pri&ară$ 5act$ !upă (aza evolutivă< ur&a (aze involutivă< de restr=n"ere a o&enirii către unnu&ăr redus de indivizi< slab pre"ăti#i cultural< incapabili să în#elea"ă ce se înt=&pla cu ei$!esi"ur< ace tia ar (i (ost do&ina#i de Hzeii care cuno teau &ecanis&ul se&antic i al s(erei&istice$ Mecanis&ul era re"lat să eli&ine diversitatea u&ană< nu%i a a7 Să atin"ă dezideratul ureli"ii< de tip Ho sin"ură tur&ă< cu un sin"ur păstor 7 !a< &ecanis&ul selenar era re"lat să eli&ine deosebirile lin"vistice într%un ti&p scurt &od radical< prin eli&inarea (izică a e5e&plarelor u&ane care nu se adaptau li&ba>ului Varti(icial< creat pentru ur&ătorul ciclu de evolu#ie$ ra îndreptat în special î&potriva rasei albeuropene< creatoarea civiliza#iei lo"ice i pra"&atice< descendentă din M$ !acă n%a& (iintervenit< pro"resul tiin#i(ic i te9nic al o&eniri ar (i (ost (r=nat treptat< p=nă la oprire i căîn pri&itivis&$ Se&ne clare ale acestei tendin#e pot (i văzute pe întrea"a planetă$ Mai pute& &er"e odată acolo< pe 2ună< să studiez cu oc9ii li&pezi i cu creierul cură#de in(or&a#ii (alse aparatul lăsat de civiliza#ia stinsă7 Pute&< cu& să nu) pre(erabil< însă< să plecă& pe ti&p de noapte< să nu atra"e& aten prea &ultor pă&=nteni$ @i a a sunt speria#i de zvonurile privind o&ule#ii verzi din Marte$ !e unde le%o (i venit această idee7 4a&ol5e ne%a (ăcut se&n să continuă& călătoria< răspunz=ndu%&i din &ers: !e la o (or&ulă de război i&a"olo"ic e5peri&entată de a&ericani pe proprii cetă#eni$Speciali tii a&ericani au i&a"inat o&ule#i verzi< i%au desenat i lansat către creiere>eco&patrio#ilor prin procedeele (il&ului de desene ani&ate$ ?n concret< au (olosit telepa#i care

vizionau (il&ele i radiau i&a"inile către cetă#enii receptori$ ,sta e5plică i&a"inile caricaturizavăzute de unii a&ericani$ ?n realitate< e5tratere trii veni#i în e5plorare pe Pă&=nt sunt din actip cu voi< oa&enii albi$ o proble&ă de$ strate"ie$ !acă a&$(i (ost (oarte di(eri#i< oa&enii ssperiat de noi i ar (i evitat contactul ori l%ar (i în"reunat$ C=nd a& a>uns în centrală< 4a&ol5e a pornit aparatul de sondare a lu&ilor "alactice i

a lăsat să studie& pe îndelete via#a altor cetă#eni ai Universului$ ,& petrecut c=teva ore (oartea"reabile< satis(ăc=ndu%&i curiozitatea de o&$ &are "reutate s%a desprins de pe ini&a &eaera& sin"uri în Univers< nu era& p=ndi#i de e5tratere tri cu inten#ii ostile$ Cerul nu ascundeacruzi< răzbunători i nedrep#i< a a cu& i&a"inaseră &isticii pri&itivi$ 2a pr=nz ne%a& odi9nit în ca&era în care începuse&$ ucenicia de octo"onar$ Multe seînt=&plaseră din acea zi de toa&nă< în care 0ătr=nul &ă adusese la învă#ătura părintelui !e&iaCel &ai i&portant îl constituia dispari#ia cto"onului$ Unitatea de si&ulare i atra"ere aadversarilor &istici nu% i &ai avea rostul$ 'ia#a o&enească învinsese &a"ia si&bolică ase&enelor inani&ate$ ?ncet i si"ur< sub privirile neputincioase ale ina&icilor< devenise& ounitate de e5ploratori i civilizatori astrali< condu i direct de către e5tratere tri$ ?n (a#a noasa(la o sarcină "rea: înar&area cetă#enilor planetei cu adevăratele le"i de or"anizare i (unc#iona vie#ii o&ene ti$ !in această cauză< ne #inea 4a&ol5e at=t de &ult ti&p alături de d=nsul$ 'o(ie si"ur că în#ele"ea& bine situa#ia< voia să evite orice "re eală care ar (i a(ectat via#a pă&=ntenilor$ !upă%a&iază< 4a&ol5e ne%a invitat din nou să%l ur&ă&$ ,& pornit pe direc#ia ca&ercare (usese &area stea< însă a& depă it%o i a& cobor=t pe o scară spiralată$ 'izitase& acel laltă ocazie$ ra o încăpere de &ari di&ensiuni de (or&ă circulară< cu tavanul boltit$ Se&ănaîntruc=tva cu un planetariu$ Pe ti&pul precedentei vizite< constatase& că era plină cu aparate<unele despac9etate< altele< a&balate$ 'ec9ii e5ploratori astrali o părăsiseră în "rabă< din cauzenecunoscute &ie$ C=nd a& a>uns în ea< a& scăpat o e5cla&a#ie de ui&ire$ ?n centrul ca&ereun piedestal de &ar&ură nea"ră< trona un i&ens creier o&enesc< ase&ănător celui văzut pe 2u4a&ol5e &i%a si&#it starea de spirit i a început să e5plice: Inven#ia astralilor reptiloizi de pe 2ună ne%a dat o idee: să cură#ă& creierele oa&enilor prin si&patie< cu a>utorul unui creier con(ec#ionat după &odel u&an$ In pri&ul r=nd< cu acecreier< trebuie să ter"e& c=t &ai rapid cu putin#ă pro"ra&ul de invazie a rasei "albene asupra

uropei$ Pro"ra&ul de invazie a (ost i&pli&entat în creierele pă&=ntenilor c9iar de cei care sete& de el: ibrii$ /ără voia lor< &anipula#i de &ecanis&ul iodei< au pre"ătit terenul pentru trezi!ra"onului$ 'ă da#i sea&a unde e pericolul7 @tia& i nu a& ezitat să răspund: !a< 4a&ol5e) Prin (olosirea particulei a&in< introdusă prin reli"ia iudeo%"recească<(iecare cre tin invocă steaua ta&in din !ra"onul i celelalte stele pe care% i bazează Hdra"o puterea$ !ra"onul "alben s%a trezit i 1%a scos la iveală pe Lian" 4e&in$ ;oate particulele sacrale reli"iei cre tine îl sus#in: a&in< >< i< an< zen$ ,sta însea&nă că trezirea lui s%a (ăcut subin(luen#a zodiacului inani&at care (unc#iona în Retezat i a invocărilor cre tine$ , a s%a înt=&plat$ ,cu&< e5act ca în pove tile ro&=ne ti< /ăt%/ru&os trebuie să învinz&eul< z&eini< a cărui za astrală este a&in$ !e data asta< însă< trebuie să în(r=n"ă i &onstruacvatic Mir&ir< reprezentat de slavii sălbătici#i< adoratori ai tote&elor astrale Mira< Mirzan<Mir(a < Mirac9 i Mizar$ Cu& va proceda /ăt%/ru&osul &odern în această situa#ie7 Nu uita propria na#iune< sălbăticită prin reli"ie< invocă cu disperare z&eii i &ir7 Spiritul de dreptate i%a spus cuv=ntul: 4a&ol5e< ro&=nii nu sunt vinova#i de invocare tote&elor ruso%c9ineze) i au (ost pre" psi9ic pentru aceasta< secole de%a r=ndul$ Prin &itul biblic< inspirat de zeul%c=ine< li s%a s

vor (i invada#i de rasa "albenă$ un e5e&plu tipic de pre"ătire psi9olo"ică pentru a accepta curese&nare o ocupa#ie decisă< c9ipurile< du&nezeie te$ Ma"ia nea"ră i &a"ia "albenă i%a in pe ibri să prezică s(=r itul lor i al rasei albe$ ,ceasta este realitatea de necontestat$ Cu& rezolvă& proble&a7 Cu& salvă& rasa albă<rasa oa&enilor< din pericolul cotropirii de rasa nea"ră i "albenă7

,& înc9is oc9ii$ Scena din (a#a oc9ilor se petrecuse c=ndva< cu circa ... de ani în ur&ăZri na< &arele civilizator al rasei albe< o& din nea&ul M< stătea ne&i cat la u&bra unui coînalt$ ?n >urul său< arca i cu (e#e ne"re i "albene< "ata să%l să"eteze$ Nepăsător de &oartele "răia cu si&plitate: u nu sunt !u&nezeu< căci !u&nezeu e in(initul$ u nu l%a& în#eles înîntre"i&e$pe !u&nezeu< căci nu&ai in(initul poate în#ele"e in(initul< nu&ai !u&nezeu îl poateîn#ele"e pe !u&nezeu$ Mă voi întoarce< atunci c=nd va (i ti&pul< i voi elibera nea&ul & drobia voastră$ ,& desc9is oc9ii lent i l%a& privit pe 4a&ol5e direct în (a#ă$ ?n su(letul &eu cre tea/loarea de /oc a Soarelui nostru$ @tiu< 4a&ol5e< cu& trebuie să în(r=n"e& invadatorii &in i &ir) Introduce& in(or&a#adevărate în Hacest creier i%l deter&ină& să radieze pe întrea"a planetă$ ;oate persoanele dinnea&ul M se vor trezi la via#ă$ 'or scutura lan#ul robiei inani&ate< &in< i ve"etalo%ani&a&ir< trezindu%se la via#ă de M$ Noi< oa&enii< sunte& pri&ii colonizatori ai acestei planeteSunte& răsp=ndi#i pe toate continentele lu&ii$ Pute& învin"e) Ne pute& ridica la pozi#ia de 'arain< procedeul su"erat de tine a (ost pus în aplicare$ ?n acest scop< a& (ăurit acestcreier$ @tii ce a& descoperit pe ti&pul construirii lui7 Nu$ ;o#i cetă#enii planetei sunt oa&eni< construi#i după &odelul M cu s=n"e cald$ !i(erite"rupări rasiale i etnice au (ost robite de &a"ia &inerală< ve"etală sau ani&ală< ast(el că unitatlu&ii o&ene ti a (ost s(ăr=&ată$ ti&pul s%o re(ace&< în >urul o&ului co&ple5< &odern< cu calită#i cu adevărat o&ene ti$ Noi patru vo& (ace această (aptă care va &arca intrarea o&e pă&=ntene în era &ului$ Ne vo& concentra (oarte puternic< e5act cu& a& procedat în e5pedde pe 2ună i vo& trans(era in(or&a#iile o&ene ti în circuitele creierului$ 'o& spar"e tote&eleastrale tontrare vie#ii o&ene ti superioare$ 'ă ro" să vă ocupa#i locurile< în >urul creierului< îcele patru puncte cardinale) Ne%a& a ezat în cerc< în >urul creierului$ 4a&ol5e< cu spatele la nord< Cre&ene< căCernescu< către est iar eu< către vest$ Modelul de creier o&enesc pulsa ca i c=nd ar (i (ost vi Neîndoielnic< e5tratere trii ze"etini (ăcuseră o treabă (oarte bună< per(ectă< c9iar$ 4a&ol5e aridicat &=inile i a început să &ur&ure$ 2%a& i&itat de îndată: M) M) M) M) M) M) M) M) M) Si&#ea& cu& din &ine pleca ener"ia i in(or&a#ia direct în creier$ Mă bucura& că ceioa&eni ai planetei nu vor &ai su(eri ritualul de trans(or&are în & pe care îl su(erise& eu$ i vdeveni oa&eni (ără să tie c=nd i cu&$ M) M) M) M) M) M) ,uzea& distinct cu& p=r=ia zaua &in i zaua &ir< prin care ro&=nii (useseră le"a#i deinani&at i ve"etalo%ani&al$ Cu un trosnet în"rozitor< zaua nea"ră%"albenă%verde< zaua a plesnit din înc9eieturi$ ,& dat să &ă opresc< însă 4a&ol5e a poruncit cal&: încă nu< 'arain)Continua#i) M) M) M) M) M) M) ?ncă< încă) &ur&ura 4a&ol5e$ P=r=iau încă trei zale$ ,& în#eles că reprezentau le"ăturile iotei< 1. n< 1. i i 1. >$ M%concentrat cu putere asupra i&a"inii care începuse să se (or&eze în creierul &eu: MU2 din

in(init< care ne (ăcuse oa&eni i ne tri&isese pe Pă&=nt pentru a elibera o&enirea din zaleleinani&ate< ve"etale i ani&alice$ M) M) M) M) M) M) M) M) M) M) M) M) M) M) M)Oîntrea"a o&enire se z"uduia (ără să tie din ce cauză$ 2an#ulD robiei inani&ato%ve"etalo%ani&alice crăpa încet i si"ur$ ?i si&#ea& tăria dar nu &ă &ai interesa$ Putea& să &or în acea

opera#iune$ ?n ur&a &ea< o&enirea ar (i (ost liberă$ Co&plet liberă$ M) M) M) M) M) M) M) Un pocnet< ur&at de încă două< ne%au dat de veste că zalele iotei< 1.%>< 1.%i< 1.%ns(ăr=&ate$ ,& încercat să &ă rela5ez< în &od instinctiv$ ?ncă nu< 'arain) a ordonat solul 4e"etinei$ Continuă) M) M) M) M) M) M) M) M) Creierul din (a#a &ea pulsa plin de via#ă$ ;rans&ite oa&enilor in(or&a#iile e5acte<necesare dezrobirii$ ?n#ele"ea& din ce în ce &ai bine ce alte le"ături &a"ice< trans&ite prininani&at ori prin viul ani&alo%ve"etal< trebuiau distruse$ M) M) M) 4an") ,cesta a (ost sunetul scos de plesnirea zalei inani&ate cu acela i nu&e$ !acă ar (i tiutoa&enii pă&=ntului cu& le (usese e5ploatată credin#a lor în an"eli%în"eri) Nu tiau dar a(lau &od incon tient< prin radia#ia creierului (ăurit de ze"etini$ Creierul pulsa plin de via#ă o&enePe întrea"a supra(a#ă a Pă&=ntului< oa&enii se s&ul"eau din le"ăturile &a"ice străvec9i<revenind la via#a o&enească inteli"entă$ Mă si&#ea& epuizat< însă continua& să rostesc î&prcu 4a&ol5e i cei doi ca&arazi: M) M) M) M) M) ;rosc) , crăpat zaua cana< zaua c=inilor< a anun#at 4a&ol5e$ ,#i scăpat de robia catolică$ @i

i cei care erau îndoctrina#i cu ea$ 4a&ol5e o&ul$ ;ensiunea cre tea din ce în ce &ai &ult$ bserva& e(ortul pe (e#ele celorlal#i parteneri ac#iune$ Rezisten#a pe care o înt=&pina& era (oarte &are$ Creierele pă&=ntenilor erau conec(ără tirea lor< la c=teva sute de tote&e astrale< de nu&e de stele i constela#ii$ re#ea invizde nu&e stelare se insinuase prin &a"ie în creierele o&ene ti i le "9ida via#a după &ecanis&de &anipulare i&a"inat de rebelii &istici$ ?ncă< încă< încăB optea 4a&ol5e$ M) M) M) M) Soare< Soare< SoareB Unac=te una< plesneau zalele stelelor< a trilor< starurilor (abricate i botezate de &isticii astrali$ S%a spart zaua triplă a 'e"ăi din constela#ia 2Jra< ne%a anun#at 4a&ol5e$ Nu &ai e5istzvezda< ru ii i%au "ăsit un loc sub Soare$ Cu aceasta< s%a spart zaua triplă a banilor< în toli&bile cunoscute pe acest Pă&=nt$ a&enii nu vor &ai (i do&ina#i de bani i bănci< nu vor &idolatriza banii< &oneJ< den"9i< "eld$ Nici în (or&ă de bancnote< nrci sub (or&ă de &etale pre#ioase$ ,& rezistat &ai &ult de o oră$ R=nd pe r=nd< re#eaua astrală a nu&elor de stele i planse destră&a< crăpa sub in(luen#a (ocului Soarelui i al vie#ii$ dată cu ea< plesneau zalele voinventate de &istici pentru a înc9ide o&enirea într%o (alsă istorie: elo9i&< 9a % a9< 9ada&<

9e&< Ja9 e< noa9< eli< iota< >< iB dată cu aceasta< cădeau persoanele a căror soartă (useH(abricată prin &i>loacele &a"iei se&antice$ Se ridica &ul< &ul co&ple5< plin de calită#o&ene ti< liber de orice za &istică sau astrală$ &ul dintre Pă&=nt i Soare$ Su(icient pentru astăzi) a spus 4a&ol5e$ ;rebuie să vă &ai e5plic c=teva re"uli de via#ăo&enească nor&ală$

Ne%a& rela5at i ne%a& apropiat de d=nsul$ 4a&ol5e a început e5plica#ia a ceea ce (destin< soartă< ar&a< sudiba< (ate: P=nă în prezent< via#a o&ului a (ost do&inată în special de in(or&a#iile din incon tien prin care< cică< vorbeau zeii (ăurari ai destinului$ Psi9olo"ii &oderni au stabilit despre ce eravorba$

In(luen#a viului i al inani&atului pă&=ntean7 Nu nu&ai$ Nici un calculator nu poate acu&ula at=tea in(or&a#ii c=te acu&ulează creieopienesc$ ?n partea sa incon tientă sau subcon tientă se adunau ur&ătoarele cate"orii dein(or&a#ii: pro"ra&ul de specie o&enească< pro"ra&ul de (a&ilie rasială i individuală< pro"ra&ul individual de evolu#ie< toate (iind înscrise în "ene$ ,cest pro"ra& stabilea< în linii&ari< dru&ul în via#ă al (iecărui individ$ In linii &ari< căci pro"ra&ul era in(luen#at de o&ultitudine de (actori interni i e5terni< pe care nu e "reu să%i identi(ica#i$ Po#i< 'arain7 ,& cu"etat c=teva clipe$ !iscu#iile cu Cernescu< &arele a&ator de psi9olo"ie u&ană &ăa>utau să dau un răspuns c=t de c=t corect$ ,& răspuns: Pro"ra&ul brut era in(luen#at de ur&ătorii (actori: educa#ia i instruirea (a&ilială isocială< su"estiile invizibile pri&ite din &ediul de via#ă în &od înt=&plător< in(luen#eleinsesizabile ale inani&atului i viului planetar$ ,cestea puteau (i pozitive sau ne"ative< însă&ecanis&ul lor inti& nu putea (i controlat de o&$ !in această cauză< a& pus accent pe con tie

i voin#ă$ a&enii sunt răspunzători în li&ita (aptelor săv=r ite con tient i cu voin#ă< (apt vare trebuie să se străduiască să% i întărească con tientul i voin#a$ Ce (ace#i cu Hterenul zeilor < incon tientul i subcon tientul7 Nu ave#i nici o putere lui7 Cernescule7 Cernescu a răspuns pro&pt: ,& studiat această proble&ă< 4a&ol5e$ ,& dezvelit%o de aura de supranatural< cel pu# par#ial$ Pute& interveni pe Hterenul zeilor încă din pri&ii ani de via#ă ai copilului< in(luen# pro"ra&ul de evolu#ie în via#ă a acestora< prin su"estii pozitive concrete$ Ceea ce introduce&ad=ncul creierului unui copil< în pri&ii ani de via#ă< nu poate ters de eveni&ente înt=&plătoci nu&ai de su"estii 9ipnotice (oarte puternice< ceea ce se înt=&plă (oarte rar< !e e5e&plu< dadin &o&entul în care copilul începe să vorbească< îi repetă& zilnic o (or&ulă de tipul: ti o&co&ple5< sănătos< plin de via#ă i ener"ie< cu o voin#ă puternică i o con tiin#ă e5traordinacal&< stăp=n pe tine însu#i< cu&pătat< capabil să în(r=n"i orice ispită i să ac#ionezi e5clusiv(avoarea vie#ii sănătoase< aceasta î i va (ace e(ect< de i copilul n%o în#ele"e încă$ (ectul s produce în ti&pul vie#ii$ Nu&ai în această direc#ie pute& li&ita Hterenul zeilor 7 Nu< aceasta ar (i prea pu#in$ Copilul poate (i condi#ionat pozitiv prin c=teva sute de propozi#ii si&ple< cuprinz=nd înde&nuri sau interdic#ii concrete$ ,ceasta a (ost "re eala reli"idin copilăria u&anită#ii: a (olosit nu&ai interdic#ii< (ără înde&nuri pozitive$ Po#i e5e&pli(ica7 Si"ur) Să nu (uri) este o interdic#ie bună< însă trebuie co&pletată cu un înde&n Muncestăruitor pentru a ob#ine ce dore ti) Să nu ucizi To&ori]) este o interdic#ie (oarte bună darinsu(icientă pentru o&ul &odern$ a trebuie co&pletată cu un înde&n pozitiv< de tipul V 'ia#avaloarea supre&ă pe această planetă< (apt pentru care trebuie s%o aperi în toate ocaziile< (ărăe5cep#ie) 4a&ol5e z=&bea &ul#u&it de rezultatele colii sale de vindecare a spiritului o&enesc pcunoa tere con tientă$ @i%a e5teriorizat &ul#u&irea: !ece V nu sau zece V nu< cele zece interdic#ii reli"ioase înscrise în nu&ele preotului "etdac !eceneu< au (ost depă ite de via#a &odernă$ Pentru un pri&itiv< cele zece porunci ne"ativ

Tinterdic#ii] erau su(iciente i i&puse prin reli"ie$ 'ia#a &odernă a depă it însă stadiul pri&itiast(el că cere &ai &ulte &ii de interdic#ii< înscrise în le"i i alte acte nor&ative$ !in păcate< >uri tii n%au în#eles că interdic#iile trebuiesc înso#ite de s(aturi &obilizatoare< de înde&nuri pozitive i e5plicate$ Psi9olo"ii trebuie să continue ceea ce a început reli"ia$ i trebuie săstabilească c=teva sute de interdic#ii &oderne i c=teva sute de înde&nuri &oderne< prin care

condi#ioneze incon tientul u&an încă din pri&ii ani de via#ă$ !e e5e&plu< o interdic#ie &odede tipul Să nu (alsi(ici in(or&a#ii în &od voit iGcu inten#ii rele) trebuie înso#ită de un înde&ntipul în orice ocazie< să (olose ti in(or&a#ii adevărate< căci ele î#i (ac via#a &ai u oară< î#i sănătate i respect din partea persoanelor cu care te a(li în rela#ii) ?n continuare< a& discutat c=teva zeci de &inute despre &odul în care trebuie să pro"ra&ă& creierul din (a#a noastră în scop de a in(luen#a pozitiv creierele oa&enilor$ Conclula care a& a>uns prive te (iecare cetă#ean al planetei în parte: /iecare o& al Pă&=ntului e oblisă înve#e pro"ra&aiea pozitivă a creierului< să o aplice asupra creierului propriu i asupracreierelor altor persoane< să se ab#ină de la su"estii ne"ative îndreptate î&potriva creierului săusau a altor creiere$ Radia#ia pozitivă a &arelui creier (ăcut de ze"etini nu era su(icientă pentru deter&ina un salt în evolu#ia o&ului$ Se i&puneau e(orturi &ari din partea tuturor persoanelorcon tiente< în scop de a in(luen#a pozitiv întrea"a u&anitate$ !upă aceasta< a& început dezbatcelei &ai "rele păr#i a lec#iei< (or&ulate de 4a&ol5e ast(el: Creierul o&enesc este in(luen#at în &od insesizabil< prin su"estii înt=&plătoare< din&ediul încon>urător< cu& ar (i: eveni&entele văzute sau auzite i senti&entele născute de acesenti&entele declan ate de alte persoane ori de (actori din viul sau neviul planetarO idei i (or&verbale din căr#ile citite< din (il&ele văzute< din discu#iile purtate cu alte persoane$ ,ceste su"înt=&plătoare seG i&pri&ă în creier i deter&ină atitudini pozitive sau ne"ative (a#ă de alte persoane< de propria persoană< de ele&entele viului i neviului planetar$ /unc#ie de acesteatitudini< oa&enii ac#ionează într%un &od sau altul< ob#in=nd o via#ă &ai bună sau &ai rea$ procedă& pentru a eli&ina e(ectul nociv al înt=&plărilor i&pri&ate în creierul nostru7 N%a răspuns ni&eni$ ?nt=&plările despre care vorbea 4a&ol5e erau (oarte &ulte< i&pode controlat con tient< i&posibil de inventariat la un &o&ent dat din via#a unui o&$ le îideter&inau într%o anu&ită &ăsură soarta$ Ni&eni nu poate controla &ilioanele de înt=&plări ale vie#ii unui o&< a& apreciat eu< baza ra#iona&entului anterior$ 4a&ol5e &%a aten#ionat că &%a& "răbit să răspund înainte de a "=ndi su(icient< apoi e5plicat i acest &ister: într%adevăr< nu pute& controla totalitatea înt=&plărilor din via#a noa

&are parte din ele< însă< pot (i pro"nozate sau anticipate prin D"=ndire &atură< a a cu& a&stabilit în discu#ia anterioară$ ?n plus< oa&enii viitorului vor pri&i de la noi un &are dar:capacitatea de a con tientiza i&pulsurile venite din viitor< sub (or&ă de pre&oni#ii$ 'arain< cusi&#i tu că ur&ează să se înt=&ple ceva neplăcut< că te pa te un pericol7G Nu &%a& "răbit$ ,& analizat sutele de cazuri în care si&#ise& i$ con tientizase& pericolul< apoi a& răspuns: în (aza ini#ială< si&t un discon(ort sau< dacă pericolul e &are< o de u oară panică$ C=nd &i se înt=&plă a a ceva< invoc MU2 i a tept să &i se clari(icein(or&a#iile$ In (aza ur&ătoare< văd cu oc9ii &in#ii scenele din viitor sau din spa#iu< din carizvoră te pericolul$ Cu acesta< ele&entele proble&ei sunt cunoscute$ ,nalizez cal& cu& trebusă procedez pentru a evita pericolul i ac#ionez lo"ic$ In cele &ai &ulte cazuri< evit pericolulînainte de a &ă cuprinde$ 5act acesta este procedeul pe care îl vo& dezvolta în creierul (iecărui cetă#ean al planetei$ Pre&oni#iile vor deveni un &i>loc real de evitare a pericolelor create de (eno&enelenaturii< oa&enii pri&itivi< &a"ie ori alte (eno&ene înt=&plătoare$ !esi"ur< discută& de

pre&oni#ii tiin#i(ice< bazate pe in(or&a#ii reale i nu de pre&oni#ii &istice< de tipul celorrăsp=ndite de &istici printre pă&=nteni$ Prin inter&ediul acestui creier< vo& dezvolta capacitde pre&oni#ie îir (iecare pă&=ntean$ Pre&oni#iile< însă< nu e5clud "=ndirea lo"ică< proprieoa&enilor superiori$ 0aza activită#ii unui o& &odern este "=ndirea lo"ică< tiin#i(ică< care(olose te le"ile cunoscute ale vie#ii i in(or&a#iile (urnizate de tiin#e$ 6=ndirea lo"ică a ridi

o&ul din viul planetar i i%a redus substan#ial le"ăturile de in(luen#ă cu inani&atul< ve"etalelani&alele$ 2e%a redus nu&ai7 ?n "lasul &eu se citea deza&ă"irea$ 4a&ol5e însă &i%a ters%o de îndată: a&enii nu pot rupe toate le"ăturile cu viul pă&=ntean< deoarece unele dintre acestea su(avorabile vie#ii lui$ !acă le%ar rupe< ar pierde surse i&portante de ener"ie vitală$ a&enii se9rănesc din ener"ia viului pă&=ntean$ Cu& să renun#e la 9rana vizibilă i invizibilă< ener"eti,& păstrat le"ăturile prin care oa&enii ob#in ener"ia vitală din viul pă&=ntean< eli&in=ndin(luen#ele ne"ative din această ener"ie< adică i&pulsurile instinctuale< inspirate de ve"eta#ie ani&ale$ &ul are propriile le"i de via#ă$ ,ceasta însea&nă un nou ec9ilibru între con tient i incon tient7 !a$ P=nă acu&< oa&enii au (ost do&ina#i de incon tient< ase&enea ani&alelor i plantelor$ !e acu& încolo< zestrea con tientă i incon tientă se a(lă în ec9ilibru< in(luen#=nde"ală &ăsură via#a o&ului$ ?n#ele"i că oa&enii au scăpat de o &are povară< povara do&ina#iincon tientului7 Cu c=t înaintează în viitor< oa&enii vor reduce activitatea incon tientului la&ini&ul necesar< dezvolt=nd activitatea con tientă$ ,ceasta însea&nă că nu vor &ai avea senti&ente7 Cu& să nu &ai aibă7 'or avea senti&ente (ru&oase< controlate destul de bine de con tie

i in(luen#ate con tient< prin su"estie$ Ceea ce v%a dispărea sunt e&o#iile ne"ative< necontrcu& ar (i tea&a< (rica< &=nia< ura< violen#a< cruzi&ea< la itatea< lăco&ia< panica$ @ti#i e5plozii a(ective crează tulburări în via#a oa&enilor$ Prin ac#iune con tientă< vo& eli&ina tree5ploziile e&o#ionale i tulburărileG create de ele< păstr=nd în oa&eni nu&ai senti&entele pozitive< înăl#ătoare< &obilizatoare< creatoare< cu& ar (i dra"ostea de via#ă< pasiunea creatoiubirea de oa&eni i de ele&entele viului pă&=ntean< cura>ul< bunătateaB trans(or&are radicală a o&uluiB a& rostit eu "=nditor$ !a< a con(ir&at 4a&ol5e< o trans(or&are radicală< în direc#ia u&anizării accentuate$ i&pusă de evolu#ia vie#ii o&ene ti de tip ascendent< pe care a& stabilizat%o noi< prinrepro"ra&area creierului selenar$ ?n ur&ătoarele sute de ani< oa&enii vor evolua at=t de &ult<înc=t va (i "reu să%i co&para#i cu cei din prezent$ !ezvoltarea e5plozivă a tiin#ei trebuie să (înso#ită de o dezvoltare corespunzătoare a o&ului$ ;endin#ele de întoarcere a o&enirii înapoi<trecut< au (ost în(r=ne prin interven#ia noastră$ a&enii au pă it în viitor< lăs=nd în ur&ă pra&istico%&a"ice< reli"ioase< de tip &edieval$ 'e#i observa destul de cur=nd &ari trans(or&ări pozi#ia oa&enilor (a#ă de ase&enea practici$ !ezinto5icarea de &istică i &a"ie se va produce(oarte rapid< în c=#iva ani$ Pentru aceasta< însă< trebuie să &ai (ace& ceva: să distru"e& celeceruri &istice< reprezentate de cele apte zale ale Aorionului i cele apte zale ale Ursei Mari'eni#i &ai aproape de &ine) Ne%a& apropiat de 4a&ol5e$ ,& ridicat pal&ele i a& început invocarea: M) M) M) M) ,rde#i zalele Aorionului) ,rde#i zalele soarelui ne"ru< care voia să ne ia Soarele< să neîntoarcă în trecutul pri&itiv) (ortul era i&ens$ ?n ur&ă cu c=teva luni< la înde&nul lui 4enadirt< &odi(icase&denu&irile stelelor i constela#iilor< înceta i si"ur< noile denu&iri începuseră să producă e(ec

asupra vie#ii oa&enilor$ /r=na vec9ilor denu&iri se si&#ea< însă$ 4alele Aorionului p=r=iau"roaznic< sub i&pactul să"e#ilor spiritelor noastre$ Un pocnet ca de ar&ă ne%a vestit că unacrăpase$ S a spart zaua 0etel"eusa< a anun#at 4a&ol5e$ dată cu ea< a crăpat zaua "albenă a;ibetului< Ai&alaiei i Cio&olun"&ei$ !inspre răsărit vo& avea lini te i pace)

?ncă un pocnet< la (el de cu&plit ca i pri&ul$ , crăpat zaua 0ellatri5< a anun#at 4a&ol5e lini tit$ Concentra#i%vă) ?ncă un pocnet i încă unul$ S%au spart zalele Ri"el i Sai(< ne%a in(or&at 4a&ol5e$ , căzut le"ea salică< în baza c&onar9i tii voiau să ridice o (e&eie pe tronul lui !ecebal$ Continua#i pe direc#ia celor trei ri"i;rebuie sparte< pentru a îndepărta de Ro&=nia pericolul &onar9ist i a eradica &onar9ia din vi pă&=ntenilor$ (ortul era uria $ 4alele Aorionului< i&plantate prin &a"ie< de iudeo%&asoni rezistau

&ul însă avea în &intea i ini&a sa le"ea vie#ii i (ocul vie#ii$ M) M) M) M) M) M,NIB Cu un tunet în(rico ător< ulti&ele trei zale ale Aorionului< ,l&ita&< ,l&ita i Mintaau plesnit$ Cal&< ca i cu& ar (i discutat proble&e obi nuite< 4a&ol5e a anun#at: , &urit zeul%dual< i&a"inat de &istici pentru a înc9ide o&enirea în al(abet$ S%a ter&indualis&ul< via#a intră în le"ile ei (ire ti< co&ple5e< pluraliste$ dată cu zeul dual< a crăpat z9ual< căreia &isticii îi spuneau du9u$ Cu aceasta< o&enirea a (ost eliberată din povestea în"erinventată de ibri pentru a% i prea&ări valorilor lor vitale$ Cu& a a< pentru a% i prea&ări valorilor lor7 Si&plu< 'arain$ Căpetenia în"erilor Hbuni < du9u< nu era altul dec=t i9udu< sau i9udadin căpeteniile de trib ale ibrilor$ Ro&=nii au su(let< nu du9) Mi9ael înse&na< în ibri< zeul viUriel< zeul lu&inii$ ,#i în#eles că ibrii vă puneau să le ridica#i în slăvi cuvintele lor< su"er=ndar (i zei< ar9an"9eli sau s(in#i7 ,#i în#eles de ce Mi9ai de Ao9enzolern i%a luat un "inere cunu&ele !uda< care tri&ie i9udu%i9uda7 ,#i în#eles că unirea lor se (ăcea prin partidula i97 ,#iîn#eles ca iudeo%&asonii< practican#i ai cultelor astrale i reli"iile pe care ei le do&ină văîndea&nă să vă înc9ina#i la nu&ele oa&enilor< înscris< c9ipurile< în Cer< în loc să%i veri(icastabili#i dacă au calită#i o&ene ti7 Iată ce însea&nă &a"ia (or&ală) dată cu Aorionul< a crăp&a"ia (or&ală< au crăpat cele H apte ceruri în care voiau să înc9idă o&enirea) , crăpat i zaUranusului cea de%a aptea planetă) 'ocea lui 4a&ol5e devenise tăioasă i rece$ ?l dureau su(erin#ele provocate o&enirii de&a"ii iudeo%&asonici i de reli"iile derivate din iudais&$ , reluat cu o voce pe care nu i%ocunoa te&: M) M,NI) M) M) M) M) Spar"e zaua nea"ră a "iptului i Ludeei) Pornise de unul sin"ur) 2u&ea se cutre&ura din te&elii$ Si&#ea& (izic cu& crăpau zalevra>ei ro ii%ne"re$ Solul 4e"etinei tia ce (ăcea$ M) M) M,NI) M) M) Un cutre&ur cu&plit se abătuse în lu&e$ 4a&ol5e% &ul< însă< era neclintit$ Continu(el de cutezător) M) M,NI) M) M) M) scurtă z"uduitură< apoi s%a lăsat lini tea$ 4a&ol5e a "răit: rdinea &ului a (ost restabilită pe această planetă$ 4alele "iptului< nea"ră i a ,nzilorro ie< au (ost sparte$ Soarele i Pă&=ntul sunt &ai puternice dec=t le"ăturile astrale) &ulSoarelui i Pă&=ntului a învins &a"ia stelelor) uropa nu &ai are de su(erit din cauza &a"ieiculorilor< nu &ai are de su(erit din cauza &a"iei se&antice)

Ne%a& odi9nit c=teva clipe$ /iecare cu "=ndurile lui$ !upă aceasta< 4a&ol5e a vorbit dnou: ,cu&< vo& s&ul"e cele opt cuie prin care ibrii voiau să cruci(ice MU2) @apte suntcunoscute de voi< sunt cele apte stele din Ursa Mare$ , opta< ,lcor sau Saidac e &ai pu#incunoscută$ Cu aceasta< cele apte ceruri de sus i cele apte ceruri de >os dispar din via#a

oa&enilor$ Cerul< Universul< Cos&osul e in(init i nu poate (i înc9is în (or&ule &istico%&aConcentra#i%vă) Ne%a& str=ns aproape de 4a&ol5e i a început: M) M) M) M) M,NI) M) M) M) !e această dată< a (ost &ai u or$ R=nd pe r=nd< au plesnit zalele stelelor !ub9e< MeraP9e"da< Me"rez< ,liot9< Mizar i 0enetnasc9$ Ulti&a a plesnit zaua Saidac%,lcor$ Cu aceast

&ul viu revenea la via#ă nor&ală$ Nu &ai era con(undat cu urs< bear< &edvedi ori alte ani&Redevenise M< a a cu& (usese la pri&a colonizare a Pă&=ntului$ ?ncepea& să în#ele" de ce(usese& &in#it de pri&itivi< în &o&entul în care î&i a&intise& că stră&o ii &ei veniseră dindirec#ia constela#iei M$ 2%a& in(or&at pe 4a&ol5e: în visele &ele din pra"ul &or#ii< visa&stră&o ii din M (useseră rebeli î&potriva ordinii universale< pedepsi#i să trăiască pe această planetă î&preună cu învin"ătorii lor din 2Jra i CJ"nus T2ebăda< Crucea Nordului]$ , a a& (ost i eu în elat< la pri&a e5pedi#ie$ Ur&a ii sălbătici#i ai celor două e5pedi#anterioare< căzu#i în &a"ia inani&ată sau a viului planetar< &%au in(luen#at i pe &ine$ Maverde%"albenă a 'e"ăi< inspira viul ve"etal i cultele asiatice să zăpăcească spiritul invizibil alo&ului$ Poate că unii dintre stră&o ii tăi au (ost ve"ani< căzu#i în vra>a verde"albenă$ , (ost unul< Incer$ Nu dădea nici o ansă o&enirii pă&=ntene$ Mă înde&na s%o părăses%o las de izbeli te$ 0ine ai (ăcut că nu l%ai ascultat) înainte de toate< e ti M "=nditor i creator) Ni&ic daceastă planetă nu se co&pară cu MU2) Nici &ăcar 2ebăda< căci &ul a inventat%o) 0ine7 0ine) ,tunci< să eliberă& i copilul &ului) Să%i s&ul"e& cuiele stelare bătute de &istici întrupul lui) ,rde#i Zoc9ab< Isis i Polaris) Ne%a& concentrat puternic$ N%a& (ost nevoie de un e(ort deosebit< căci le"ăturile astau plesnit (ără nici o "reutate$ 4a&ol5e a cobor=t &=inile i &%a aten#ionat: 'arain< c=nd ai rebotezat stelele< ai uitat o constela#ie i o stea$ Nu le%ai dat nu&e nocare7 @tiu$ Constela#ia 'izitiul V ,uri"a cu steaua Capella$ Nu pot spune de ce le%a& trecut cvederea$ ,ceastă înt=&plare are un t=lc< 'arain$ Pentru tine înt=&plările sunt destul de clare$ 4a&ol5e< &ul a vrut să uit această constela#ie7 ;u ce crezi7 ,st(el cred$ Să le botez acu&7 Nu e cazul) 2e%a& denu&it eu< /oc i /lacără< pentru a depă i ru"ul aprins de &istici$/ocul i /lacăra vie#ii o&ene ti nu vor putea (i în#elese dec=t de cei care înva#ă carte< 'arain)!acă n%a#i (i învă#at &ultă carte< n%a#i (i supravie#uit în con(runtarea ne&iloasă cu &isticii &asoni) ,& stat c=teva clipe (ără a scoate un cuv=nt$ Privea& la &arele creier construit deze"etini i încerca& să "9icesc ca& în c=t ti&p voi vedea o&enirea scăpată de bleste&ul &istic4a&ol5e a spart tăcerea: înainte< către viitor) !e opt ani< Ro&=nia bate pasul pe loc sau &er"eînapoi$ @ti#i de ce7 4alele Maltei< a& presupus eu$

5act) Să le distru"e& una c=te una$ ?ncepe#i) M) M) M) M) M) ner"ia o&enească cur"e în valuri din noi< către tainicele le"ături ale &a"ilor ibri$ ,rde#i zaua 6ozo) ,rde#i zaua Co&ino) ,rde#i zaua &in) Mă concentra& puternic$ ?ncepea& să în#ele" rela#ia dintre dinastiile "albene< Min<

>io&in invocat de unii cre tini in(luen#a#i de prostia ibrică$ ?n#ele"ea& c9iar de ce unii lideriMaltei se nu&iseră Minto(($ Prin (iin#a &ea vuia (urtuna &=niei$ !ouă &ii de ani (usese&do&ina#i de &a"ia "alben%nea"ră iar reli"ia (usese calul troian al invadatorilor$ Ce ne%a& (i dacă n%ar (i revenit 4a&ol5e% &ul7 ,r &ai (i ră&as ceva din civiliza#ia albă< creatoare7 Un sunet abia perceptibil ne%a vestit că zalele prin care spiritul Ro&=niei (usese le"at dcele două insule ale Maltei< 6ozo i Co&ino< pocniseră$ ,& luat la r=nd< cu acela i (oc< zau'alettei$ In ti&p ce o ardea& cu (ocul spiritelor noastre< a& început să în#ele" c=t de si&plă(usese &a ina de &anipulare se&antică$ C=teva se&ne< c=teva sunete$ ni&ica toată (a#ă dco&ple5itatea vie#ii o&ene ti$ @i totu i< produsese e(ecte neplăcute< prin îndobitocirea lide pă&=nteni< î&i părea rău că nu pot trece dincolo de 9otarul &or#ii< să%l pedepsesc pe cel carinventase &ecanis&ul se&antic$ Spera& din tot su(letul că !u&nezeul% & îi va plăti i pecealaltă lu&e pentru răul (ăcut o&enirii pă&=ntene$ 4alele întunericului spiritual i ale re"resului au (ost sparte i arse< ne%a anun#at 4a&o

&enirea reîncepe ascensiunea către via#a nor&ală$ (ectele Maltei au încetat$ ,& răsu(lat u urat$ Nes(=r ind dru& al o&enirii către deplina u&anizare putea continua?n (a#a noastră se întindea nu&ai in(initul< deloc ostil$ Cu in(initul era& prieteni de &ultă vre&4a&ol5e a con(ir&at cele "=ndite de &ine: S%au prăbu it cele zece ceruri ale lui iota%>oda$ ,u căzut cele apte ceruri în care erauînc9i i oa&enii i cele trei din care dictau Hzeii $ Ma"ia al(abetului Hsacru a (ost distrusă d

M) înainte< în in(initul Univers) ;ăcea& i "=ndea&$ Mă întreba&< pe bună dreptate< de ce trebuise ca eu< un o& &odsă învă# &a"ie pri&itivă< să studiez subiecte care nu &ă atră"eau deloc$ 'arain< a răspuns 4a&ol5e "=ndului &eu< nu po#i co&bate ceea ce nu tii$ !in aceastăcauză< l%a& lăsat pe !e&ian să%#i trans&ită toate in(or&a#iile străbunilor< inclusiv cele &ist(alse$ ,& veri(icat o ipoteză$ Care7 Un o& &ode& nu &ai poate (i pri&itivizat dec=t dacă dore te$ Con tiin#a i voin#a o&odern sunt &ai puternice dec=t procedeele &a"ice (olosite de &istici$ ,ceasta este o &areu urare$ Pute& elibera întrea"a o&enire din sclavia reli"iilor iudaice$ Nu sunt pu#ini oa&enirobi#i de ele$ Sunt &ai &ult de un &iliard$ 4a&ol5e< cu& vor &ai ti oa&eni &oderni care sunt cuvintele lor i care aU (ostintercalate de &istici pentru a le crea proble&e7 Nu &ai are i&portan#ă< 'arain$ 2i&ba>ul o&enesc i%a pierdut sensul &a"ic$ a&eni pricep i în#ele" sensul co&un< (olositor co&unicării dintre ei$ 2i&ba>ul i%a pierdut sensula&enin#ător$ Nu &ai poate (i (olosit ca ar&ă$ Războiul &istic i războiul psi9olo"ic< din care(ăcea parte< au încetat$ ,sta însea&nă că i e5tratere trii în#ele" "lu&ele7 4a&ol5e a r=s din toată ini&a< pentru pri&a dată de c=nd îl tia&: P=nă i noi ti& să "ustă& o "lu&ă< 'arain$ ?n#ele"e& vorbirea cu &ai &ulte sensuri< &ai &ulte în#elesuri$ Ceilal#i< &isticii pe care i%a& în(r=nt< nu cuno teau "lu&a i splendovie#ii$

@tiu< 4a&ol5e$ ,& cunoscut o (e&eie din Creiba< (ru&oasă cu& alta nu era< dar nucuno tea "lu&a$ Pentru ea< toate aveau un sin"ur sens< o sin"ură se&ni(ica#ie$ ;endin#ă nor&ală la un astral pornit pe uni=icarea lin"vistică$ ?n cazul nostru< nu se punase&enea proble&e$ 2i&bile o&ene ti vor (i (olosite încă &ult ti&p< p=nă ce se vor a&estecala sine$ Nu e nevoie să (or#ă& acest proces< de i unele puteri pă&=ntene i%au propus i ac

"rozăvie$ Mai cu &o# dec=t to#i au (ost ibri< cu preten#ia lor de Hal(abet astral $ C=te paraleal(abetul lor< ti#i$ uropenii vor (olosi în continuare al(abetul latin$ Probabil< va (i adoptat dîntrea"a o&enire< deoarece este &ai co&plet i &ai co&od dec=t toate celelalte$ ,& părăsit ca&era &arelui creier i ne%a& întors în centrală$ Ne%a& ocupat locurile reluat discu#ia$ 4a&ol5e ne%a înde&nat: Spune#i< ce a#i în#eles din studierea vie#ii de pe alte planete< ale altor siste&e solare7 Multe< a răspuns Cre&ene$ !e e5e&plu< că pu#ini cetă#eni ai Universului au (ost at=t dnoroco i ca noi$ ,& văzut planete &ai bo"ate< însă< în care viul ve"etalo%ani&al respin"e spenoastră o&enească$ ,& văzut planete aride< lipsite de condi#ii de via#ă$ ,& văzut planeteultra&oderne< în care separarea de ele&entele naturale e prea &are$ !in punctul nostru de vedeoa&enii de acolo duc un trai arti(icial$ ,& văzut planete &uribunde< cu stele în stin"ere< în pericol de a (i în"9e#ate ori cuprinse de întunericul etern$ ,& învă#at să iubi& Pă&=ntul nostruSoarele nostru< cu& nu &ai iubi& dec=t via#a$ ,ceasta a& vrut să vă învă#< oa&enilor) Iubi#i Pă&=ntul căci e sin"ura planetă de caredepinde via#a voastră) Pune#i%vă speran#ele în Pă&=nt< căci nu ve#i "re i) Iubi#i Soarele vocăci e sin"ura stea a vie#ii voastre) Niciuna din stelele vizibile sau invizibile nu vă dă căldură lu&ină< nu vă între#ine via#a) învă#a#i oa&enii să nu &ai divinizeze stele reci i denu&irile lcăci ar a>un"e ni te străini lipsi#i de ocrotirea Soarelui) Să nu &ai divinizeze alte planete< căcniciuna din ele nu vă asi"ură via#a) ,#i în#eles cu& trebuie să arate săptă&=na7 Nu se &ai poate nu&i săptă&=nă< căci Soarele i Pă&=ntul trebuie să% i a(le locul înunitatea conven#ională de ti&p$ ,sta< însă< vor descoperi%o astrono&ii< în anii ce vin$ 'or descoperi%o< a con(ir&at 4a&ol5e$ @i vor în#ele"e că oa&enii trăiesc între Pă&=nSoare< (ără le"ături în alte planete i alte stele$ C=nd vor în#ele"e aceasta< vor (i co&plet libevor trăi &ult &ai bine$ !eoca&dată< să ne bucură& că a& în(r=nt rebeliunea &istică i să ne pre"ăti& pentru via#a nor&ală) P,R; , , ! U, dezle"ări de &istere$ C=#iva cititori &i%au su"erat să nu &ai port eroii căr#ilor &ele prin Cer< în căutarea un&istere de dezle"at$ Nu i%a& pli&bat înt=&plător$ Cuno tin#ele de astrono&ie i psi9olo"ie per&is să descopăr (aptul că< în anu&ite li&ite< oa&enii Pă&=ntului sunt &anipula#i prin (or&&istico%se&antice< în care sunt incluse nu&ele stelelor< constela#iilor< planetelor$ vorba dcondi#ionare psi9ică si&plă< prin cuv=nt< pe care orice psi9olo" serios v%o poate e5plica$ Pesitua#ia este ur&ătoarea: /iecare o& reac#ionează la anu&i#i sti&uli verbali< dacă$ este învă#at în acest sens< daeste (ăcut să creadă că respectivul sti&ul se re(eră la propria personalitate$ !e e5e&plu< dacă înun "rup de persoane ele pro(esii di(erite< lansă& apelul do&nule in"iner) &ai &ult ca si"ur to#iin"inerii vor întoarse capetele< crez=nd că ei au (ost apela#i$ !e ce7 !eoarece în con tientul iincon tientul (iecăruia sunt înscrise su"estii si&ple< de tipul e ti in"iner$ !intre &ultiplele însu prin care e de(inită persoana respectivă< cuv=nt V sti&ul (olosit< in"iner< este &ai binecon tientizat i întipărit< contribuind la identi(icare i autoidenti(icare$ Un alt cuv=nt sti&ul la care oa&enii reac#ionează involuntar este (or&at din nu&ele de(a&ilie i pronu&ele (iecăruia< cuvinte puternic i&pli&entate în creier încă din pri&ii ani de

coală< c=nd copii sunt apela#i la catalo"$

Nu&ele< pronu&ele i pro(esia unei persoane sunt date de identi(icare super(iciale< carnu ne spun ni&ic despre con#inutul calitativ al persoanei respective$ !e e5e&plu< nu ne spunni&ic despre trăsăturile de personalitate pozitive i ne"ative< în nu&ăr de c=teva &ii< nu ne spni&ic de con tiin>a< voin#a< credin#ele< idealurile< speran#ele< e5perien#a de via#a etc$ a respective$ !acă nu &ă crede#i< vă ro" pe du&neavoastră< cititorii &ei< să contacta#i persoan

care nu &i%au citit nici o carte i să le întreba#i: Ce%#i spune #ie nu&ele Pavel Coru#7 /oartenu le va spune ni&ic$ Nici du&neavoastră nu vă spune &are lucru< de i a#i citit &ulte căr#i sde &ine$ Nu ti#i însă aproape ni&ic despre via#a &ea< despre calită#ile &ele personale< altedec=t cele o"lindite în căr#ile scrise$ Sper că< p=nă la acest punct< a#i în#eles (aptul că un o& nu poate (i de(init nici &ăcarsupenicial prin nu&e< pronu&e< pro(esie< v=rstă$ ?n ciuda acestui adevăr de via#ă< u or dede&onstrat< &isticii &ai vec9i sau &ai noi au încercat să deter&ine soarta oa&enilor (unc#ie daceste ele&ente super(iciale$ Misticii vec9i au ata at oa&enilor denu&irea zodiei i c=tevatrăsături de personalitate pe care ei< ne tiutori ai psi9olo"iei< le credeau speci(ice zodieirespective i "ata) Credeau că au de(ini#i &ul< (iin#a supre&ă de pe această planetă$ 6ata lordus de r=pă< odată cu cele 1 triburi zodiacale în care voiau să î&partă lu&ea$ !e ce s%au dusr=pă toate (ăcăturile zodierilor7 Si&plu: copii născu#i în aceea i zi i acela i loc nu au aceeasoartă< de i au aceea i zodie< deoarece intervin o serie de (actori ereditari i econo&ico%soccu& ar (i: &o tenirea "enetică< di(eren#a de trăsături de personalitate &o tenite i învă#ate< econo&ică i socială a părin#ilor etc$ !eci< o &ultitudine de (actori personali< (a&iliari i soccontrazic (la"rant prezicerile zodiacale din ziua na terii$ Prezicerile zodiacale nu iau în considerare ele&ente (unda&entale de via#ă u&ană< cu&(i: rasa< na#ionalitatea< v=rsta< e5perien#a de via#ă< pro(esia< "radul de cultură< senti&ente pasiuni< rela#iile cu al#i oa&eni Tcare ne in(luen#ează în bine sau în rău]< locul de &uncă i lde trai etc$ Cu toate că tiin#a a de&onstrat că zodia e o încercare de a de(ini super(icial o persoanăa robotizat%o prin introducere într%un tipar< &isticii n%au încetat să% i i&pună siste&ul$ Mau apelat la calculatoare< în care< pe baza unui nu&ăr restr=ns de date Tnu&e< pronu&e< prozodie< data i locul na terii] încearcă să deter&ine soarta oa&enilor co&plec i< i&posibil dedeter&inat de către o (iin#ă o&enească sau e5traterestră$ In acest scop< au reintrodus în circuiin(or&a#ional public zodiile i le i&pri&ă cu insisten#ă în creierele copiilor i a adul#ilor &ai pre"ăti#i$ !e data aceasta< cuv=ntul sti&ul prin care se (ace condi#ionarea psi9ică este nu&elezodiei$ !acă nu &ă crede#i< pute#i (ace ur&ătoarea e5perien#ă: într%un "rup de tineri îndoctristri"a#i: Mă< berbecu=e) 'e#i constata că unele persoane< care cred că sunt berbeci< vor reac#i,sta însea&nă că au (ost robotiza#i< că alături de ele&entele de identi(icare prezentate în pri&a parte a capitolului< au introdus i denu&irea zodiei$ C=nd văd ast(el de tineri< la spectacoletelevizate< a(ir&=ndu% i apartenen#a la o zodie< &ă apucă &ila de ei$ ?&i vine să le stri": ;inu%#i dai sea&a că intri într%un tipar i vei (i &anipulat prin nu&ele zodiei7 Nu% i dai sea&renun#i la trăsături o&ene ti< în (avoarea unor ani&ale7) u scriu pentru cei care vor să tieadevărul< să ră&=nă oa&eni între"i< co&plec i< i&posibil de de(init prin c=teva cuvinte$ Care este scopul acestei &anipulări< pre"ătite îndelun"< pe calculator7 Si&plu: robotizaoa&enilor prin condi#ionare psi9ică< trans(or&area lor în &ase a&or(e< &anipulabile prin c=tcuvinte$ ,ceasta a (ăcut i reli"ia< deoarece aproape toate reli"iile s%au (or&at pe baza9oroscoapelor i zodiacelor< precu& i a altor nu&e de constela#ii i stele< pe care le voi e5pîn continuare$ ?n căr#ile , în(lorit Speran#ă i Copii Speran#ei a& descris pe lar" sisten>ul de(or&are a reli"iilor cu baze în cuvintele Hsacre < care de(ineau stelele< constela#iile i literelal(abetului ibrit Tevreiesc]$

Un siste& ceva &ai co&plicat de &anipulare prin condi#ionare psi9ică< prin sti&uli Vcuvinte Tnu&e de stele< planete< constela#ii] 1%a constituit s(era &istică< adică s(era i&a"inacare se văd constela#iile i stelele cunoscute de noi< pă&=ntenii$ Ma>oritatea constela#iiior stelelor au pri&it nu&e &itolo"ice< ceea ce nu era deloc vinovat în concep#ia celor care le%au botezat ini#ial$ Persoanele din clasele suspuse< &ai ales din perioada (eudală< i%au însu it

nu&e de constela#ii sau stele< crez=nd că< prin aceasta< se vor înăl#a la Cer$ Nici &ăcar ini#care zei(icau (eudalii< re"ii< î&păra#ii nu cuno teau &ecanis&ul psi9olo"icD prin care Hputerstelelor se trans(era asupra acestora$ ?n realitate< (eudalii< re"ii< î&păra#ii respectivi se năe5act ca orice alt &uritor< din (e&ei< cu o zestre nativă deter&inată de părin#i< nu neapărat(or&idabilă$ S%au cunoscut destule cazuri< inclusiv în #ara noastră< în care Hun ii !o&nuluiHs=n"e albastru s%au născut cu 9andicapuri (izice sau psi9ice$ Cu& se (ace că< totu i< nu&ele lor producea oarecare e(ecte< nu neapărat (oarte &ari asupra tuturor oa&enilor7 Mecanis&ul psi9olo"ic al acestui e(ect trebuie căutat pe Hterenulzeilor incon tientul oa&enilor< în care< în &ii de ani< au (ost înscri i c=teva sute de zei< indintre cei astrali Tnu&e de constela#ii i stele]$ C=nd în nu&ele sau în titlurile însu ite de un(eudal Tre"e< î&părat] cu a>utorul reli"iei se re"ăsea un nu&e de vec9i zeu< cunoscut incon tidescenden#ii adoratorilor acestora tindeau să se supună în &od incon tient$ ,lături de e5ploataincon tientului< reli"ia< instru&entul liderilor pri&itivi< i&punea< prin credin#ă< ideea că (euTre"ele< î&păratul] era zeu sau uns al !o&nului$ ,ceastă concep#ie pri&itivă &ai poate (iînt=lnită i în zilele noastre< în special la &onar9i ti$ de &irare (aptul că oa&eni cu înalte snu >udecă corect< nu% i pun cea &ai si&plă proble&ă: !acă re"ele este unsul !o&nului< de ceare trăsături de personalitate e5cep#ionale< de ce are 9andicapuri (izice sau psi9ice< de ce seî&bolnăve te i &oare la (el ca orice alt &uritor7 /aptul că particulele< cuvintele sau (or&ulele Hsacre pot (i e5ploatate pentru a do&ina prin incon tient a (ost e5ploatat de reli"ii dar< în ulti&ul ti&p< i de oa&enii politici$ In cartea& e5plicat cu& a evoluat Lian" 4e&in< în al cărui nu&e "ăsi& litere i particule Hsacre $ ?nrealitate< nici o literă sau particulă nu este sacră: ele sunt considerate sacre< invocate i încărccu ener"ia psi a invocatorilor< ener"ie din care se 9răne te norocosul care are în nu&e particulrespective sau ini#iatul care i le pune în nu&e$ ,sta nu este însă valabil în toate cazurile$ !ee5e&plu< în #ara noastră< în care este invocat Isus Cristos< nu toate persoanele care au nu&elCristian i Cristina au aceea i soartă< de i to#i bene(iciază de un aport ener"etic al credincio

volu#ia (iecărei persoane cu acest nu&e depinde de o &ul#i&e de (actori< cu& ar (i: zestrea&o tenită de la părin#i< cultura< e5perien#ele i preocupările de via#ă etc$ Cu alte cuvinte<invocarea cuvintelor sacre nu produce auto&at înăl#area celor care le poartă în nu&e$ S%ar puc9iar ca între nu&e i zeii înscri i în incon tient să e5iste contradic#ii: de e5e&plu< în creieruunui ro&=n care îl divinizează pe Cristos s%ar putea să e5iste zeul 0aal< incri&inat de reli"iacre tină< deoarece era babilonian$ ?n acest caz< apare un discon(ort psi9ic< pe care preo#ii île5plică prin posedarea de de&oni$ In realitate< ave& de a (ace cu con(lictul psi9ic dintre douăcuvinte se&ni(icative< cu putere de in(luen#ă asupra individului$ , a se e5plică ne(ericirile dinvia#a unor cre tini (erven#i: ei cred i se roa"ă con tient lui Isus Cristos< însă în incon tientu pe Hterenul zeilor < se a(lă înscri i al#i zei< cu putere &ai &are< dintre cei incri&ina#i decre tinis&$ 2upta internă< în psi9ic< consu&ă ener"ie i dezorientează cre tinul respectiv< asrezultatele activită#ii sale sunt slabe$ Soarta ne(ericită a ro&=nilor se e5plică< printre altele< i prin (aptul că< prin cre tinarunii dintre noi s%au înc9inat la zei străini de via#a proprie< i&porta#i din Ludeea< cu& ar (i: M V zeul vie#ii< Uriel V zeul lu&inii< Isus V sus iod< li TUi< Ilie] V zeul iod< !u9u%Q9udu s,bel V zeul leu etc$ !e la "reci< prin care au pri&it cre tinis&ul< ro&=nii au preluat zeul ni a

TNZ]< care< în li&ba "reacă< înse&na victorieO cre tinii ro&=ni pri&itivi< in(luen#a#i de &se&nelor< I%au suprapus peste nu&ele lui Isus Cristos i i%au dedicat o zi din săptă&=nă<du&inica< prin asi&ilarea (or#ată dintre Z i ca$ Ma"ia pri&itivă obi nuia să (olosească locurdenu&iri sacre pentru di(erite opera#ii$ !e e5e&plu< conciliul de la Ni eia a (ost or"anizat înlocul în care cre tinii pri&itivi credeau că ob#in de la !u&nezeu victoria Tni a] asupra

pă"=nis&ului$ Nu tiau< ne(erici#ii de ei< că vor aduce &ari su(erin#e asupra o&enirii< prini&punerea zeilor ibrit i 9elenici în con tientul i incon tientul unor pă&=nteni nevinova#i$ ,denu&iri de zei străini de spiritualitatea "eto%dacă au ac#ionat prin incon tientul celor care auîndoctrina#i cu ei$ !e e5e&plu< &arele ro&ancier Mi9ail Sadoveanu< în ro&anul 0alta"ul< a uritualic pe zeul cioban Ni e(or Tpurtător de victorie< în li&ba "reacă]< lăs=nd în via#ă pe so#iacestuia 'itoria Tvictorie< în li&ba latină]$ Nu e "reu să recunoa te& zeul 0aal în denu&ireauneltei cu care s%a săv=r it o&orul< nici zeii slavo%se&itici< 0o"a i Ilie< înscri i în nu&eluci"a ilor$ ,ve& de a (ace cu o revoltă incon tientă î&potriva veri"ei "rece ti TNi e(or]< princare s%a pri&it cre tinis&ul< revoltă deter&inată de spiritul zeilor vec9i< 0aal< 0o"a i Ilie T ,cu& ve#i a a &arele secret al vie#ii (iecărui o&: indi(erent de reli"ia actuală< pe care oînsu i#i i o practica#i cu (ervoare< în incon tientul du&neavoastră e5istă c=teva sute de zei pă"=ni< anteriori cre tinis&ului< Ia care s%au înc9inat stră&o ii paterni i &aterni< zei a(la#contradic#ie cu zeul pe care îl invoca#i în prezent$ !in această cauză< ave#i necazuri psi9ice sarealitatea vie#ii$ In(or&a#iile anterioare< din incon tient< constituie o parte i&portantă a personalită#ii du&neavoastră< prin care rezona#i cu neviul planetar i cu ele&entele vitaleve"etalo%ani&alice$ 'ec9ii zei sunt înscri i în piatra &untelui i apa izvoarelor< în cuvintele d bază ale li&bii< at=t &ateriale c=t i ideale< ast(el că îi invoca#i incon tient i (iresc$ Princo&portarea nor&ală< lipsită de reli"iozitate< vec9ii zei din incon tient sunt într%un ec9ilibrucăpătat în &ii de ani< ast(el că vă ar&onizează rela#iile cu inani&atul i viul pă&=ntean$ ?n&o&entul în care introduce#i un zeu nou< apar contradic#ii< care vă deter&ină într%o &ăsurăoarecare soarta$ ,& spus o &ăsură oarecare< deoarece o&ul superior e înzestrat cu voin#ă icon tiin#ă< "=nde te i analizează (iecare "estO ast(el că nu e un pion în &=inile inani&atuluviului pă&=ntean< cu& sunt ani&alele$ Cu c=t vă dezvolta#i "=ndirea< cunoa terea< con tiinvoin#a< cu at=t vă sustra"e#i din i&periul zeilor< vă li&ita#i Hterenul zeilor din creier$ ,cease5plica#ia tiin#i(ică a rela#iei dintre o& i zeii%cuvinte sau se&ne< adora#i de stră&o ii pri Iudais&ul Tdin care a derivat cre tinis&ul] a în#eles destul de devre&e< instinctiv oriin(or&at de psi9olo"i< rela#ia dintre cuv=ntul%sti&ul Hzeiesc i puterea de in(luen#ă a aces!in această cauză< a introdus (or#at particulele i (or&ulele lor Hsacre în tot ce puteau introdreli"ie< tiin#e< (il&< literatură etc$ Pu#in psi9olo"i au ur&ărit această activitate pentru a%i îe(ectele asupra psi9icului pă&=ntenilor din alte rase i na#iuni$ ?n orice caz< e(ectele n%au (o(avorabile< datorită contradic#iei dintre vec9ii zei europeni< i&pli&enta#i în creierele europen

i cuvintele sacre ale tribului ibn: Q9uda%!u9u< Mi9ael V zeul vie#ii Tridicat de cre tini la rade ar9an"9el]< sion< 9e&< eli etc$ Interesant e că zeii pri&ordiali ai evreilor< lo9i& V Ao&tri&iteau tot la (or&ula cunoscută< europeană: &< Mani< Pad&e< Au&$ Mai &ult de o &ie ani< spiritul european< creator de valori pra"&atice< a (ost ador&it de &a"ia ibri propa"ată dereli"ia cre tină$ 5plozia tiin#i(ică din ulti&a sută de ani a pus însă capăt do&ina#iei HsacreIacob%Israel asupra uropei< ast(el că nea&ul european< M< a pornit din nou pe calea evolu,ceastă situa#ie e5plică încr=ncenarea &isticilor evrei i a reli"iilor derivate din iudais& îndirec#ia rei&pli&entării zeilor ibri în creierele europenilor$ ,sta e5plică înd=i>irea cu care &istîncearcă să i&pună reli"ia cu (or#a< prin coli< ar&ată sau< i &ai "rav< prin sărăcirea populToa&enii (erici#i nu au preocupări reli"ioase]$ Interesant este (aptul că se&nalul eliberăriieuropenilor din robia ibrită 1%a dat un preot< 2eo ;a5il< care< în 0iblia 9azlie< a descris cu lu5

a&ănunte toate "re elile de lo"ică< istorie i "eo"ra(ie din &itul biblic< precu& i toate (apteli&orale Tincest< (ratricid< cri&e] săv=r ite de Hpoporul ales $ ,propo de poporul ales< pri&aulti&a literă din al(abetul său sacru< ale( i tav< ne a&inte te de Qalta i Malta$ Să nu crede#înt=lnirile au (ost or"anizate acolo pe baza voin#ei du&nezeie ti ori a &ecanis&ului de&anipulare) Pur i si&plu au (ost or"anizate< ca i conciliul din Ni eia< într%un loc în care e

credeau că vor ob#ine avanta>e &a5i&e< prin (aptul că #ineau în &=ini capetele al(abetuluiHsacru $ !in această cauză< inspirat de 4a&ol5e% &ul< a& distrus si&bolic zalele Tle"ăturilcare se baza puterea ibrită i asiatică$ 2e%a& arătat că un sin"ur o&< lipsit de in(or&a#ii adunde &isticii evrei în &ii de ani< lipsit de &i>loace &oderne de calcul< lipsit de spri>inul &oral concetă#enilor săi< în &are parte robi#ii cultelor reli"ioase zodiacale< poate s(ăr=&a robia ibriasiatică< înt=i< si&bolic< apoi< în realitate$ Ce pute& (ace noi< to#i oa&enii "=nditori< doritvia#ă &ai bună7 6=ndi#i răspunsul la această întrebare i renun#a#i la tiparul reli"ios decondi#ionare psi9ică) ,si"ura#i%vă un viitor o&enesc< rezolva#i%vă proble&ele vie#ii i< dacsi&#i#i nevoia< ru"a#i%vă cu propriile cuvinte Tnu cu (or&ulele de îndobitocire)]< !u&nezeul

&< creatorul oa&enilor) 6re eală sau diversiune7 C=nd a& auzit de inten#ia do&nului Constantin Si&irad de a în(iin#a un partid al&oldovenilor< &%a& cutre&urat$ ,cest "est< insu(icient "=ndit i analizat< poate înse&naînceputul secesiunii< poate înse&na sacri(icarea tuturor ro&=nilor< a celor care au căzut pentruUnire i a celor care sunte& încă în via#ă< dar ne si&#i& ro&=ni i &ai pu#in provinciali$?nceputurile acestei "re eli sau diversiuni trebuie căutate &ai în ur&ă< în distru"erea ste&eina#ionale unitare< care cuprindea cele două corpuri cere ti care ne asi"ură via#a< Pă&=ntul Soarele< precu& i o sin"ură stea zodiacală< steaua Spica din constela#ia /ecioarei$ Ste&a nu ni&ic co&unist ori socialist în ea$ ra o ste&ă care distru"ea ideea de provincie< de separare aro&=nilor pe criteriile tote&elor astrale (olosite în vec9i&e< si&#ite incon tient de (iecare ro&în parte$ Persoana care a i&a"inat ste&a actuală a Ro&=niei nu cuno tea psi9olo"ie< nu cuno tee(ectele incon tientului o&enesc< nu cuno tea (aptul că un tote& astral provincial Tbourul<vulturul< pe tii< leul etc$] poate trezi în incon tientul unor cetă#eni< destui de &ul#i< a&intisepara#iei în provincii$ Nu e vorba de &a"ie< e vorba de psi9olo"ia incon tientului$ !acă nu &crede#i< a&inti#i%vă că< involuntar< a& botezat pe eroul 0ătr=nul din seria cto"onul cu nu&0oureanu$ !acă nici eu< care cunosc ceva psi9olo"ie i posed o con tiin#ă (oarte puternică< n%realizat su"estia incon tientă la separare provincială< cu& o poate sesiza un si&plu cetă#eanneavizat7 'ă avertizez că ste&a actuală< bazată pe tote&e astrale di(erite< divinizate în urină cuc=teva sute de ani de stră&o ii &oldoveni< ardeleni< &unteni< dobro"eni i bănă#eni< insti"ă&od incon tient la dezbinare$ 'ă ro" să sus#ine#i propunerea &ea de a i&pune o ste&ă unitară<nouă< care să nu (acă tri&iterea la nici un (el de tote&e astrale provinciale) 'ă ro" să apela#i pentru aceasta la parla&entarii pe care i%a#i ales< să le e5plica#i în ce constă pericolul i să lespune#i du&neavoastră< Ro&=ni de pe tot cuprinsul patriei< că nu vre#i să renun#a#i la Unirevre#i să reveni#i la statutul de provincii) Părerea &ea e că do&nul Constantin Si&irad a căzut în capcana secesionistă< de i era&=nat de inten#ii nevinovate< de a rezolva unele proble&e locale$ !=nsul< însă< a căzut i încapcana &onar9istă< instin"=nd pe (ostul &onar9 să revină i să se stabilească în #ară$ Cu& a procedat (ostul &onar9< ti& i vo& incri&ina în capitolul ur&ător$ ?n acesta< eu spun direco& politic care a căzut în două capcane T&onar9istă i secesionistă] nu se &ai poate nu&i o& politic i ar trebui să% i vadă de &ate&atieile d=nsului$ Să (acă ceea ce se pricepe< să nuînvenineze rela#iile dintre ro&=ni)

Nu crede#i că ini#iativa do&nului Si&irad ar putea avea ur&ări dintre cele &ai neplăcut'ă ro" să vă (olosi#i i&a"ina#ia i cuno tin#ele de psi9olo"ie căpătate în coală ori prin studiu particular< pentru a analiza ur&ările posibile ale apari#iei partidului &oldovenilor$ Nu e nici usecret (aptul că &%a& născut i a& crescut în Moldova< ast(el că voi spune lucrurilor pe nu&Iată posibilele ur&ări ale apari#iei acestui partid:

,venturieri politici sau incon tien#i din alte provincii ar putea i&ita "estul do&nuluiSi&irad< (or&=nd partide ale bănă#enilor< ardelenilor< &untenilor< oltenilor< ast(el că con(ru politică nu s%ar &ai duce între ideolo"ii< ci între persoane concrete< din (ostele provincii$!ezbinarea ro&=nilor pe criteriul teritorial ar (i cu&plită$ Pe ti&pul con(runtării politice< apar (ric#iuni< slo"ane< lozinci< antipatii dintre cele &adiverse< &ai cu sea&ă la ac#iunile publice$ 'ă pute#i i&a"ina ce senti&ente ar trăi &oldovenii toată Ro&=nia în &o&entul c=nd ar auzi Los &oldovenii) Auo) Ru ine &oldovenilor) etc$7 /o pu#ini ar rezista tenta#iei de a nu reac#iona violent la adresa ardelenilor< &untenilor< oltenilordobro"enilor< bănă#enilor$ Cu aceasta< sc=nteia dezbinării ar deveni (lacără$ P=nă în prezentdu &anii Ro&=niei i ro&=nilor ne%au dezbinat pe criterii pro(esionale Tsecurist]< politiceTco&unist]< etnice< reli"ioase< ale (or&elor de or"anizare statale Trepublican V &onar9ist]<econo&ice$ Ne &ai lipse te un &otiv de dezbinare7 Nu vede#i că de%abia ne tra"e& su(letul7vede#i că sunte& în pra"ul dez&e&brării< iar cei care au dez&e&brat Lu"oslavia ac#ionează7 special ru ii< un"urii i ucrainienii]$ 3$ Nu cunosc situa#ia din ti&pul "uvernării de>iste< dar< în perioada "uvernării ceau iau (ăcut unele "re eli care au pus în pericol unitatea na#ională$ Pri&a i cea &ai "ravă< pro&ovarea persoanelor (unc#ie de locul na terii< cu predilec#ie olteni i &unteni< a& si&#i personal< în &od neplăcut$ ,sta nu însea&nă că trebuie să preluă& "re eala lui NicolaeCeau escu) Noi< ro&=nii con tien#i i doritori de o via#ă &ai bună< trebuie să trece& peste"re eala lui Ceau escu i a altor persoane care au practicat discri&inarea între ro&=ni< să nea&inti& că sunte& oa&eni i ro&=ni< că sunte& i a a destul de dezbina#i de &inoritari) Notrebuie să (ace& >ocul secesioni tilor) înt=&plător< în ini#ialele CSI pute#i citi secesiune T(o

%1% %3]$ !e acolo< din CSI< ne vin telepa#i care insinuează în creierele &ai pu#in pre"ătitsecesioniste de tipul partidului &oldovenesc$ !iscri&inarea ro&=nilor după locul de na tere< practicată de ceau i ti< a lăsat ur&e înro&=nii< &oldoveni sau olteni< ardeleni sau &unteni< bănă#eni sau dobro"eni$ Nu &%a& si&deloc bine c=nd unii bucure teni (oloseau cuv=ntul &oldovean cu sens peiorativ< c=nd se pl=n"eau de Hinvazia &oldovenilor< c=nd ne porecleau s=r&ari< danezi< portu"9ezi etc$Con tiin#a< însă< a învins$ ?n (a#a noastră< a tuturor ro&=nilor &oldoveni< stă pilda de sacrMăriei Sale ,le5andru Cuza< do&nul Unirii< care a renun#at la tron pentru a păstra Unirea$ Noro&=nii &oldoveni< trebuie să dă& pri&ii replica cea &ai aspră tendin#elor secesioniste) adevărat că ceau i tii au discri&inat econo&ic zona noastră< e adevărat că sunte& &ai săracidec=t restul (ostelor provincii< deoarece investi#iile socialiste au (ost &ai pu#ine$ !acă< însă< vo& dezbina i vo& cădea sub stăp=nire rusească< vo& trăi &ai bine7 Mult &ai în#elept e sădepă i& "re elile ceau iste i să repară& prin e(ortul nostru co&un ur&ările acestora$ $ Unul din &otivele invocate de do&nul Si&irad pentru în(iin#area partidului&oldovenilor îl constituie pretinsa lipsă de reprezentare parla&entară a ro&=nilor &oldoveni$Cine a per&is partidelor e5istente să propună în >ude#ele Moldovei candida#i din alte zone saualte etnii7 /ilialele din Moldova) întreba#i< do&nule Si&irad< pe &e&brii de partide din (ilialeMoldovei de ce au acceptat să%i reprezinte persoane din alte zone ori din alte etnii) întreba#i c perpetuat siste&ul ceau ist de a tri&ite candida#i de la centru) Ni&eni nu%i opre te pe ro&=n&oldoveni să% i alea"ă în (unc#iile de putere i ad&inistrative oa&eni din partea locului i d

na#ionalitate ro&=nă$ Pe ti&pul ca&paniei electorale din toa&na anului 1--+< i%a& s(ătuit peie eni să procedeze ast(el< în scop de a avea controlul parla&entarilor proprii$ Mult &ai în#ele(i din partea ro&=nilor &oldoveni să% i alea"ă reprezentan#i din r=ndul lor< din partidele actusau din cele ce se vor în(iin#a pe bază de ideolo"ii politice< nu pe bază de criterii teritoriale<respectiv< provinciale$ rice re(erire la provincii trebuie (ăcută cu &ultă "ri>ă< pentru a nu a(e

Unitatea Na#ională$ Ni&eni nu%l opre te pe do&nul Si&irad să% i î&plinească bunele inten#ii Tsau a&bi# politice7)] în cadrul unui partid bazat pe o ideolo"ie$ Ini#iativa partidului &oldovenilor< însă<o "ravă eroare sau o diversiune a unor servicii de spiona> Tprobabil< ruse ti i un"ure ti]< cărle%a căzut pradă do&nul Si&irad$ Ur&ările în(iin#ării unui ast(el de partid ar (i (oarte "rave$ /un apel către ro&=nii &oldoveni să se ab#ină de a participa la această ini#iativă secesionistă< sab#ină de a călca pe su(letul i s=n"ele Măriei Sale ,le5andru Cuza< &artirul Unirii) !esi"ur< alături de Constantin Si&irad trebuie să răspundă pentru această ini#iativăsecesionistă i partidul care 1%a instruit< pro&ovat i propus pentru (unc#ia pe care o de#ine prezent$ !e la coc9etarea eu &onar9ia i p=nă la o ini#iativă secesionistă< "ăsi& ur&ele uneiideolo"ii Helitiste < elaborate de (o ti privile"ia#i ai ceau i tilor< care< în prezent< pozează victi&e ale co&unis&ului i în >udecători ai &oralită#ii na#iunii noastre$ 're&ea unor ast(el deHdiziden#i i Heliti ti a e5pirat< însă$ Na#iunea ro&=nă se a(lă în pericol de a% i pierdeidentitatea< de&nitatea i unitatea$ ti&pul luptătorilor pro(esioni ti i al adevăra#ilor ro&=indi(erent de ori"inea lor< de pro(esie i nivel de cultură< de convin"eri politice sau reli"ioase$Sunte& uni#i în >urul idealurilor pentru care au luptat stră&o ii no tri dintotdeauna: unitatena#ională< libertate< dreptate< o&enie) ,rd%o (ocul &onar9iei$ 'ia#a ro&=nilor n%a (ost niciodată prea (ericită$ Pove tile despre (ericirea interbelică sere(eră la un nu&ăr redus de oa&eni înstări#i< căci &a>oritatea cetă#enilor ro&=ni trăiau prost<locuin#e &izerabile Tdin care au &ai ră&as i în socialis&]< cu salarii &ici< cu posibilită#i deculturalizare reduse< cu sănătatea Hîn pioneze $ !acă nu &ă crede#i< vă ro" să consulta#istatisticile o(iciale din perioada respectivă$ 2e pute#i "ăsi în &arile biblioteci$ 'e#i constata căaproape >u&ătate din copiii născu#i vii &ureau p=nă la v=rsta de 1 ani< că &a>oritatea bo"a#erau străini Tca i (a&ilia re"ală]< că între"i ra&uri ale econo&iei na#ionale erau în &=inile untrusturi străine< că nenorocirea corup#iei nu s%a născut în socialis&< căB !upă ce ve#i constata cele de &ai sus< din statistici întoc&ite c9iar de liderii acelor vre&vă pute#i pune întrebarea: !acă a (ost rău< de ce at=t e(ort pentru a ne duce în aceea i situa#ie7Răspunsul nu poate (i dec=t: Pentru a ne (ace robi în propria #ară< lipsi#i de &i>loace de produlipsi#i de &area avu#ie care< încet< încet< intră în &=inile unor trusturi i persoane străine$ !ne%ar (i ocupat o ar&ată străină< n%ar (i îndrăznit să înstrăineze avu#ia na#ională către străinau îndrăznit "uvernările post%dece&briste$ S%ar (i te&ut de &=nia popula#iei ro&=ne ti$Invadatorii econo&ici au apelat la o strata"e&ă: au (olosit ro&=ni de%ai no tri pentru a nedesproprietări de întreprinderi< (abrici< uzine< (er&e< co&binate etc$ Mă întreb ce vor (ace aro&=ni în &o&entul în care se va trezi poporul ro&=n$ Cu& vor >usti(ica ei sărăcirea at=t deaccentuată a &a>orită#ii< în (avoarea unei &inorită#i străine7 ,sta nu însea&nă &odernizare< cîncercare disperată de a ne pri&itiviza< de a ne duce în preistorie$ Nu lipse te nici un &i>loc de pri&itivizare: &isticis& e5acerbat< &onar9ie<in(rac#ionalitate Dcrescută< decădere &oralăB Reli"ia i%a dat ara&a pe (a#ă$ ?n ti&p ce &ilde ro&=ni (lă&=nzesc i nu au locuin#e< în ti&p ce spitalele se dăr=&ă peste bolnavi iar ace&or din lipsă de &edica&ente< în ti&p ce copiii se î&bolnăvesc i nu &ai pot ur&a cursurile

colare< în ti&p ce tinerii nu &ai au aripi să viseze< nu &ai au cura> să% i înte&eieze (a&ili

viitorul lor pro(esional este nesi"ur iar criza de locuin#e acută< în ti&p ceB reli"ia i%a dat po peste cap i s%a pus pe revendicat terenuri< lăca uri de cult< bani pentru noi biserici i cated privile"ii i< cel &ai "rav< spri>in statal pentru a i&pune &iturile iudaice în r=ndul unei populsărăcite anu&e pentru a se "=ndi la !u&nezeu$ Nu e pri&a dată c=nd reli"ia nu &ani(estă nici o (ăr=&ă de o&enie (a#ă de oa&eni< (a#

cetă#enii obi nui#i$ Nu e sin"ura dată c=nd 0iserica i reli"ia a>ută< con tient sau nu< invadastrăini< slăbind popula#ia ro&=nească< dezbin=nd%o pe criterii reli"ioase< storc=ndu%i bani ridica &onu&ente inutile$ 0ani cu care s%ar putea ridica locuin#e< (abrici< spitale$ Nu e pri&c=nd slu>itorii 0isericii (ac rabat de la principiile de &ilă i sărăcie prevăzute în căr#ile lorHsacre < dovedind că un preot nu se deosebe te prin ni&ic de un tractorist< un in"iner< unînvă#ător$ Să dea !u&nezeul cel ,devărat< MU2< să (ie pentru ulti&a dată) Printre &arile păcate ale 0isericii se nu&ără &onar9ia$ Cea &ai "ravă încălcare a le"ilorvie#ii o&ene ti a (ost sacralizarea unor &onar9i în via#ă< în scop de a prosti &ul#i&e de supuMonar9ia i 0iserica au (ăcut casă bună< reli"ia a slu>it &ereu celor &ai tari$ Niciodată< nici&ăcar în socialis&< reli"ia n%a (ost de partea învin ilor< ci &ereu de partea privile"ia#ilor< &&ereu< răstăl&ăcind &ereu scrierile lor Hsacre < care< în (apt< erau si&ple pove ti pri&itivei&portate de la triburile iudaice$ Mecanis&ul e5ploatării credin#elor o&ene ti a (ost cunoscut &ulte persoane< dar pu#in s%au încu&etat a spune că e cazul să (ie distrus< în vederea eliberă

&ului de povara >u"ului evreiesc i "recesc$ ;oate în această lu&e au< însă< ti&pul lor de na tere< ridicare i apunere$ ,&ur"ul zeilsosit$ , tuturor zeilor care au c9inuit bie#ii europeni ti&p de aproape două &ii de ani$ dată cuaceasta< trebuie să cadă &onar9iile< produsul direct al zei(icării unor persoane$ ,ve& oc9i devăzut< urec9i de auzit i creiere pentru "=ndit$ Pute& >udeca cinstit valoarea celor care se pre&onar9i cu s=n"e albastru< un i de !u&nezeu$ Nu s%au născut ei din (e&eie< ca i orice altcetă#ean7 Sunt cu ceva superiori prin na tere7 NU) Procedeele pri&itive de sancti(icare a&onar9ilor vă sunt cunoscute din căr#ile &ele ori din alte căr#i$ Nu &ai au nici un e(ect< căci secret are putere at=t ti&p c=t este secret$ Nu &ai ave& &onar9i< re"i< î&păra#i$ ,u (ost produnor epoci apuse< s%au stins i nu &ai trebuie să învie niciodată$ Co&portarea (ostului re"e al Ro&=niei< Mi9ai de Ao9enzollern< vă este cunoscută din presă: încura>at de unele (e#e biserice ti i de unii oa&eni politici< i%a per&is să creadă căRo&=nia &ai poate (i vreodată re"at< dacă nu pentru d=nsul< &ăcar pentru ur&a i$ @i%a peinsinueze că le"ea noastră stră&o ească e proastă< căci e5clude de la tron ic&eile< (apt pentrucare ar trebui să (ie sc9i&bată$ @i%a per&is să su"ereze reinstaurarea &onar9iei în #ara în carstră&o ii săi nu i%au per&is Măriei Sale ,le5andru Cuza să vină să &oară$ ,#i citit vreodatăscrisoarea Măriei Sale Cuza7 Se a(lă la castelul de la Ru"inoasa$ S%ar cuveni s%o citească doConstantinescu< pentru a în#ele"e cu& trebuie trata#i (o tii re"i$ Măria Sa ,le5andru Cuza a cevoie prin#ului Carol I să intre în #ară pentru a% i rezolva proble&e personale dar a (ost re(uzado&n din nea&ul nostru ro&=nesc a (ost re(uzat de un străin) Iar unii dintre noi oplo esc ur&astrăinului respectiv< c=nd ar trebui să le interzică intrarea în #ară< a a cu& au procedat (ranceitalienii$ Cine sunte#i voi< ro&=nilor7) croti#i străinii care vă ucid cei &ai buni conducători$sunte#i voi oa&eni< &ai ave#i s=n"e de M7) Cu"eta#i pu#in la această întrebare) Cu& s%a a>uns la situa#ia în care (ostul re"e< într%o cere&onie o(icială< în (a#a unorreprezentan#i ai re"i&ului republican< a încercat să se co&porte de parcă ar (i suveran7 Iudeo%&asoneria i tea&a de ea e răspunsul$ Iată%l detaliat: a] V în ur&ă cu c=#iva ani< lo>a &asonla Paris 1%a decorat pe (ostul re"e cu &edalia ,le5andru Cuza Princeps$

,& protestat< la ti&pul respectiv< î&potriva pro(anării &e&oriei lu&inatului do&n ro&=al Unirii$ 6estul &asonilor &ă înde&na să cred că nepo#ii lui 'oican%'oiculescu vor (i decora#icu &edalia Nicolae Ceau escu Pre edinte$ Cu ocazia întoc&irii prezentei Constitu#ii< (eseni tii< în (runte cu Ion Iliescu< au o&inten#ionat< din ce cauză nu se tie< ur&ătoarele: stabilirea unei denu&iri clare< republicane

#ara noastră< Ro&=nia$ , a se (ace că în loc de Republica Ro&=nia< Constitu#ia prevededenu&irea a&bi"uă Ro&=nia< care poate induce în eroare$ republică7 re"at7 P=nă să descConstitu#ia i să cite ti art$ 1 alin$ nu a(li că e republică$ !e ce au evitat (eseni tii denu&irclară Republica Ro&=nia7 Să ne răspundă clar) 'ă asi"ur că ziari tii care vor aborda această proble&ă vor avea parte de &ari surprize$ Merită o anc9etă< doa&nelor i do&nilor ziari ti) interzicerea intrării în #ară a (ostului suveran i a descenden#ilor acestuia< după &odeluitalian i (rancez$ incri&inarea propa"andei &onar9iste$ !e ce au procedat ast(el (eseni tii7 !e ce a acceptat această situa#ie Ion Iliescu7 ,vea totinteresul să scape de sta(ia re"ală$ !e ce ri%a intervenit prin (eseni tii &a>oritari în Parla&ent pentru introducerea în Constitu#ie a celor trei ele&ente clare: Republica Ro&=nia< interdic#iaintrării în Dară a (ostului &onar9 i descenden#ilor< incri&inarea propa"andei &onar9ice7 Cinlă&ure te această proble&ă &isterioasă7 C!R< în (runte cu do&nul &il Constantinescu< a tolerat &ani(estările &onar9iste în propria coali#ie< contribuind la dezvoltarea unui (actor de instabilitate politică i de dezbinarena#ională V î&păr#irea cetă#enilor ro&=ni în &onar9i ti i republicani$ Cu& credeau ei că po"uverna o #ară cu popula#ia divizată< cu& pot ei elo"ia politicienii care au contribuit ladezvoltarea curentului &onar9ic în Ro&=nia7 !acă p=nă i unii de&nitari Tparla&entari i&ini tri] ai C!R au insti"at la sc9i&barea ordinii republicane< ce încredere să &ai ave& înaceastă coali#ie7 Sunt ei serio i7 @tiu ce vor7 Ne conduc către &ai bine ori ne dezbină după cle vine c9e(ul7 St=rpirea &onar9iei i &onar9i tilor trebuie să devină una din proble&ele prioritare alena#iunii i statului$ !acă do&nul Constantinescu va &ai ovăi în această privin#ă< va a>un"ealături de (ostul suveran< în e5il$ Noi nu ave& nevoie de re"i de i&port< Hzei(ica#i de &aso Noi ne ale"e& pre edin#ii din r=ndul celor &ai oa&eni dintre oa&eni$ ti&pul să se le"i(erezcele trei proble&e: denu&irea Republica Ro&=nia< interzicerea intrării în #ară a (ostului re"e descenden#ilor< incri&inarea propa"andei &onar9iste$ ti&pul< căci situa#ia politică instabilRo&=nia ar putea evolua către o încercare de lovitură de stat &onar9istă$ !o&nilor conducători ai Ro&=niei< nu vă &ai >uca#i cu (ocul) Nu vă &ai >uca#i cu&onar9ia i reli"ia< căci conduce#i o na#iune &odernă< către viitor< nu către (eudalis&) 2ăsa preo#ii să% i (acă &eseria (a#ă de cei care doresc< dar nu &ai i&pune#i reli"ia cu (or#a statul"re i#i pro(und) 'iitorul lu&ii nu e reli"ios< căci reli"ia a (ost inventată de oa&eni pri&itivi< acu& a& e5plicat în at=tea căr#i) 'iitorul se bazează pe tiin#ă de carte$ ti&pul să vă (ace#idatoria< să arăta#i că sunte#i bărba#i în#elep#i din nea&ul &ului) ti&pul) Republică laică<&onar9i i (ără &onar9i ti) Nu vede#i ce s%a înt=&plat în ;urcia7 're#i să intervină ,r&ataRo&=nă< a a cu& au intervenit ar&ata turcă< să apere statul republican i laic7 /i#i si"uri că<nevoie< o va (ace) Război î&potriva 9o#iei i sărăciei) Pu#ini ro&=ni sunt &ul#u&i#i de starea în care a a>uns na#iunea ro&=nă$ @i &ai pu#icon tien#i de propor#iile dezastrului econo&ic< produs prin desproprietărirea ro&=nilor de ce&ai &ari i &aiD rentabile întreprinderi industriale< a"ricole sau de servicii$ ?#i trebuie o doz&are de iresponsabilitate să a(ir&i că Ro&=nia trăie te cea &ai bună perioadă din istoria sa< c

niciodată n%a (ost Ro&=nia at=t de cunoscută i respectată peste 9otare$ @i totu i< a& auzitde a(ir&a#ii din "urile unor lideri ai coali#iei a(late la putere$ Un ti&p< na#iunea dezbinată prislo"ane diversioniste i &anipulată să se s(=r ie din interior< precu& c=inii< a crezut în pove(ru&oase ale re(or&ei care va aduce binele în (iecare casă$ Pu#ini i%au pus ur&ătoarele proble&e:

!acă ro&=nii nu vor &ai avea în proprietate aproape ni&ic< cu& ar putea trăi &ai binedec=t străinii Tpersoane (izice sau >uridice] care au cu&părat principalele &i>loace de produc#servicii< transporturi etc$7 'or plăti trusturile econo&ice străine care au cu&părat i cu&pără obiectivele econo&icesu(iciente i&pozite i ta5e pentru sus#inerea &ăcar a salariilor aparatului de stat< a pensiilor a>utoarelor de o&a>7 !acă nu vor plăti< din ce vo& trăi< căci de produs nu &ai produce&7 Cne va &ai î&pru&uta atunci c=nd nu vo& &ai avea obiective econo&ice cu care să "arantă&î&pru&utul7 Cu ce vo& sus#ine învă#ă&=ntul< cultura< sănătatea< aparatul ad&inistrativ< pensiile a>utoarele de o&a>< după ce vo& c9eltui pu#inii bani ob#inu#i din v=nzarea (abricilor< uzinco&binatelor< (er&elor etc$7 Ce "aran#ii ave& că trusturile străine care au acaparat subra&uri econo&ice Tde e5e&p produc#ia de ci&ent] nu vor aplica politică de &onopol i nu vor înc9ide întreprinderilecu&părate< lăs=nd (ără loc de &uncă sute de &ii de ro&=ni7 Ce se înt=&plă cu o na#iune care nu &ai înva#ă< nu &ai "=nde te< nu &ai crează< nu produce7 Ce se înt=&plă cu o na#iune care este insti"ată să (acă toate acestea c9iar de propriilideri< î&băta#i cu slo"ane re(or&iste< incapabili să or"anizeze i des(ă oare activitatea econoîn #ară7 Nu ar (i (ost &ai nor&al ca "uvernan#ii să depună e(orturi &a5i&e pentru e(icientizarea(iecărei întreprinderi proprietate de stat< în loc să le lic9ideze sau să le vadă7 Nu ar (i (ost &ainor&al ca privatizarea să se (acă în (avoarea &a>orită#ii cetă#enilor ro&=ni< prin î&păr#ireaec9itabilă a avu#iei na#ionale7 !esi"ur< nu&ai a acelei păr#i din avu#ia na#ională care era privatizabilă$ Marile întreprinderi trebuiau să ră&=nă în proprietatea statului$ Cine poate rezista concuren#ei (ăcute de &arile trusturi econo&ice i (inanciare străine<statul ro&=n sau &icul producător< co&erciant< prestator de servicii ro&=n7 !esi"ur< statul pu#ine piept invaziei econo&ice$ ,r (i #inut piept< dacă ar (i (ost condus de oa&eni pricepu#i<în#elep#i< bine in(or&a#i< ata a#i de na#iunea ro&=nă< sincer interesa#i de &ai binele na#iu 2i&ba ro&=nă n%a inventat încă un cuv=nt prin care să de(ini& co&plet dezastrulecono&ic i social produs în Ro&=nia sub conducerea "uvernărilor post%dece&briste$ 'alutana#ională a scăzut de circa 8.. de ori< pre#urile la ali&ente i alte produse necesare traiului aucrescut e5ploziv< nivelul de trai nu se ridică nici &ăcar la >u&ătatea celui din socialis&<construc#iile de locuin#e au sta"nat< spitalele< "rădini#ele< colile nu &ai sunt nici &ăcar repnu se &ai construiesc (abrici< uzine< co&binate< nu se &ai crează locuri de &uncă$ !in contranu&ărul locurilor de &uncă s%a redus continuu i< a a cu& a#i auzit< "uvernan#ii continuă sreducă$ ;endin#a politicii post%dece&briste e (oarte clară: trans(or&area na#iunii ro&=ne într%na#iune de a"ricultori i prestatori de servicii &ărunte$ Cine va do&ina industria< construc#iiltransporturile i teleco&unica#iile< co&er#ul en%"ros< co&er#ul e5terior7 ;rusturile econo&istrăine$ Planul de sărăcire i decădere a na#iunii ro&=ne se des(ă oară sub oc9ii no tri< cu sprunora dintre noi$ ?n opt ani< s%a (urat< s%a risipit i s%a distrus o &are parte din avu#ia na# pentru care au &uncit "enera#ii de cetă#eni ro&=ni$ P=nă c=nd vo& sta cu bra#ele încruci atec=nd vo& crede în pove ti irealizabile7 P=nă c=nd ne vo& lăsa &in#i#i de liderii v=ndu#i

(ali&entatorilor străini7 ,ve& copii i nepo#i< care< cur=nd< ne vor întreba de ce a& acceptatce a& stat cu &=inile în s=n< de ce i%a& lăsat săraci lipi#i pă&=ntului< de ce nu le%a& asi"u proprietatea i locurile de &uncă$ Cine sunt persoanele care au dus Ro&=nia la dezastru7 Securi tii7 Nu &ai puteau< căci&ai lucrau în aparatul ad&inistrativ sau econo&ic$ Cine s%a î&bo"ă#it prin sărăcirea na#iunii

Securi tii7 Nu puteau< căci erau &ai pu#in de zece &ii< î&pră tia#i în toată #ara$ S%au î&b prioritate privile"ia#ii din Hepoca de aur < adevăra#ii privile"ia#i ai socialis&ului$ Nu ti#i cidenti(ica#i7 ,&inti#i%vă cine trăia bine în ecpoca de aur) Slo"anul invadatorilor nu e adevărat$Ma>oritatea securi tilor n%au (ost privile"ia#i în Hepoca de aur $ ,devăra#ii privile"ia#i se porecunoa te după ur&ătoarele criterii: au posedat vile i locuin#e lu5oase< în cartiere i zonespeciale$ ,u e(ectuat dese deplasări în străinătate< pe bani publici sau personali Tde unde îi aveau7 ,u lucrat în sectoare în care erau plăti#i în valută Te5terne< co&er# e5terior< co&er#< tuetc$] ori ob#ineau venituri în valută< în &od ile"al$ ,u lucrat în (unc#ii care le per&iteau pri&irea de (oloase necuvenite T&ită]< cu& ar (i:co&er# interior i e5terior< conduceri de întreprinderi industriale i a"ricole< sănătate etc$ ,u (urat din avutul ob tesc< prin (olosirea (unc#iilor pe care le aveau T(er&ieri< e(i deSM,< directori de întreprinderi< &ini tri etc$]$ !acă ve#i veri(ica o& cu o& î&bo"ă#i#ii postdece&bri ti< ve#i constata că ponderea oconstituie cei care au avut c9ea" încă din socialis&< că (o tii privile"ia#i ai socialis&ului contisă ac#ioneze î&potriva intereselor "enerale ale na#iunii< direct sau prin (ii< "ineri< nepo#i$ ,ste5plică i e ecul socialis&ului i dezastrul de după dobor=rea acestuia$ Privile"ia#ii suntoportuni ti< (ac pact cu oricine le per&ite păstrarea privile"iilor$ Nu înt=&plători (o tii privileai socialis&ului au pătruns în toate partidele Hantico&uniste < s%au eri>at în >udecători &oracelorlal#i cetă#eni< &ari re(or&i ti$ Ce au (ăcut cu re(or&a lor7 Pe cine vor &ai da vina7 Peserei ti7 Ce puteau (ace seri tii într%o #ară în care proprii lideri au se&ănat 9aosul7 Necazurile ro&=nilor nu s%au s(=r it$ /ră&=ntările politice din acest an sunt teribile$ sin"ură solu#ie văd pentru ie irea din criză: ale"eri anticipate i instaurarea unui "uvern ro&=nnesupus dictaturii străine$ Cel &ai t=rziu în toa&na acestui an< trebuie să ave& ale"eri anticipCetă#enii ro&=ni &in#i#i de politicieni au dreptul să% i revoce op#iunea din 1--+ i să% i alconducători< &ai potrivi#i &o&entelor "rele pe care le parcur"e&$ ?n acest sens< voi ac#iona$?nstrăinarea rapidă i (or#ată a avu#iei na#ionale nu poate (i stopată dec=t prin ale"eri anticipa prin ridicarea la putere a unor lideri co&peten#i< cinsti#i< cu e5perien#ă de via#ă< cura>o i<de o&enie) Partidul vie#ii sanatfase$ Probabil< &ul#i v%a#i &inunat de nu&ele ales pentru partidul pe care l%a& (ondat$ 'i s părut ocant$ ?n #ara în care to#i vorbesc de tranzi#ie< re(or&ă< privatizare< politică< eu &i% per&is să discut de via#ă< să încerc să vă a&intesc că 'ia#a e valoarea supre&ă< (apt pentru catoate &ăsurile politice< econo&ice i sociale trebuie subordonate i$ ,c#iunea de (or&are aPartidului 'ie#ii Sănătoase a început i se des(ă oară lent< se&n că ro&=nii nu sunt toc&aiinteresa#i de via#ă$ u &i%a& (ăcut datoria i continui să &i%o (ac< în ciuda opreli tilor i"reută#ilor pe care le%a& înt=&pinat$ Sin"ur< însă< nu vă pot reda 'ia#a nor&ală$ !acă vre#i scăpa#i de necazuri< veni#i i lupta#i alături de &ine) Partidul 'ie#ii Sănătoase se va în(iin#a (unc#iona pentru atin"erea celor trei obiective principale: re(acerea econo&iei na#ionale<asi"urarea unui loc de &uncă pentru (iecare cetă#ean ro&=n &a>or$ Per(ec#ionarea pre"ătirii creatorilor i producătorilor< în a a (el înc=t să ne ridică& lanivelul &odern de crea#ie i produc#ie$

!istru"erea diversiunii &inorită#ilor i paci(icarea na#iunii ro&=ne$ Pro"ra&ul P'S< prezentat în cartea S(=r itul i&periului ascuns< a speriat &ul#i invadatoecono&ici< deoarece este realist< pra"&atic i< prin aplicare< le%ar lua apa de la &oară< în s(r=nării activită#ii de (or&are a acestui partid< ina&icii au răsp=ndit ur&ătoarele variante dedezin(or&are: e o ini#iativă utopică< a unui visător în o&ule#i verzi$ u nu v%a& vorbit nicio

de o&ule#i verzi deoarece< după părerea &ea< e5tratere trii nu sunt verzi< cu& îi prezintăspeciali tii în război i&a"olo"ic< ci oa&eni ase&ănători nouă$ ?n al doilea r=nd< politica nu s(ace prin e5tratere tri< ci prin noi< oa&enii< înar&a#i cu in(or&a#ii tiin#i(ice i cu credin#ana#iunea ro&=nă are dreptul la un trai &ai bun$ un partid al securi tilor$ P=nă în prezent< nu s%a înscris nici un (ost o(i#er de Securide i ni&eni nu le interzice$ /ondatorul partidului are preten#ia că tie toate eni"&ele lu&ii i are solu#ii la toate proble&ele$ Cei care &ă citi#i de aproape ase ani< î&i cunoa te#i pozi#ia: Nici un o& nu pocunoa te totul< nu poate avea solu#ii la toate proble&ele< nu poate rezolva totul$ u sunt adep pro(esionalis&ului în toate do&eniile de activitate: proble&ele se rezolvă de către oa&enico&peten#i< pra"&atici< bine in(or&a#i< cu e5perien#ă în do&eniul în care lucrează< cinsti#inesupu i conven#iilor i dictaturilor politice interne sau e5terne$ Procesul de (or&are al P'S nu &ai poate (i oprit$ P=nă în prezent< s%au constituit (dialesec#ii i celule de partid în &ai &ult de >u&ătate din >ude#ele Ro&=niei$ 'ă prezint ur&ătoarein(or&a#ii încura>atoare: &a>oritatea or"aniza#iilor de partid cuprind bărba#i i (e&ei în propapro5i&ativ e"ale< re(lect=nd situa#ia din via#ă$ Predo&ină tineretul i &aturii< se&n că P'S este un partid al viitorului &a>oritatea&e&brilor de partid sunt intelectuali sau &uncitori cu înaltă cali(icare< an"a>a#i în produc#ie<ce ne dă speran#a că vo& păstra i întări caracterul pra"&atic al partidului$ Sunte& spri>ini#i de &ul#i întreprinzători ro&=ni< con tien#i de (aptul că nu pot rezistconcuren#ei străine dec=t cu a>utorul unui partid ro&=nesc în P'S s%au înscris &ai &ul#i cetăro&=ni care< potrivit propa"andei dezbinătorii< erau considera#i &inoritari$ i< însă< se consoa&eni i cetă#eni ro&=ni< au în#eles că pute& depă i "reută#ile nu&ai î&preună< că pute&&ai bine în patria noastră co&ună< Republica Ro&=nia$ ,c#iunea de (or&are a celulelor< sec#iilor i (ilialelor de partid trebuie accelerată< deoaeveni&entele politice din Ro&=nia evoluează pri&e>dios$ ;rebuie să (inaliză& (or&area i

Filehost_Pavel Corut - Calauza Viitorului

Documents

Transcript of Filehost_Pavel Corut - Calauza Viitorului