Automatic condeiCălătorie în stil victorian

Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu“

CĂLĂTORIILE

LUI JULES

VERNE

STRESUL

Interviu cu

Alexandru

Jurcan

Critică la persoana LA ELEVI

2...

...3

I.În umbra fantasmelor1. Abstract adolescentin• Creaţie 4• Fire de praf 6• Taina gândirii 62.Între iubire şi despărţire• Nu-i dispreţ! 7• Dragostea e oarbă 7• Despărţire 73. Artă poetică• Cugetare 8• Medalion liric 84. Stelele sufletului• Bucuraţi-vă de stele! 9• Anatomia unui suflet de elev 9II.Lumina realităţii1.Stilul victorian 102. Pe drum •Iarna a zâmbit la Suatu 12•Două călătorii, două ţări 13•Călătorii şi... întâlniri 14•”Călătoriile extraordinare” ale lui Jules Verne 153. Urmărind elevii• Balul Bobocilor 16• Critică la persoana întâi 17 • Consiliul elevilor 18• Condiţia de elev 18• Clubul Impact

4. Credo• Avem nevoie de modele? 22• Despre curajul de a crede 24• Limitele organismului uman 25 5. Interviuri• Interviu cu scriitorul Alexandru Jurcan 26• Interviu cu viceprimarul 266.Psihologie• Stresul la elevi 297.Încheiere• Cugetări adânci 31

EditorialScumpi lectori, ApariţiadupămaimultdeundeceniuauneirevisteaLiceuluideInformaticăprobabilcăv-aacaparatatenţia.Cev-asurprinsafostdesigurtitlulprimuluinumăr.Deceamalescatematicăocălătorie,şideceînstilvictorian?Răspunsulefoartesimplu:nuamdoritdecâtabsorbireavoastrăîntr-unîndelungtraseupentruasimţiisenzaţiilenoastre,aartiştilor.Deşinueredatăîncuprins,aceastăcălătorievăvacaptivaasemeniuneipoveştişipoate,văveţisurprindecitindrevistapentruaaflaîncheiereapoveştii.Armairămâneonebuloasă:StilulVictorian.Fineţea,eleganţaacestuistil,marcatdepersonalitateailustrăaregineiVictoriaaAngliei,ne-afăcutsăabordămsofisticatulînmaterialulnostru. Dorimsăscriemînspiritulacestuistilşisperămcaideilenoastresăvăatragă. Ligia Mircescu

Cuprins

4...

Îlscruteazăfranc,stupefiatădeimobilitatealui.Absent,capturatdepropriulritual.

Îiaudeglasulzglobiu,daroploaieinefabilăpicuraneîncetat,monoton,monoton.Astupatimpanulcuopendulăintangibilă,covârşitoareşivoceaeiparecaîlîndeamnădedeparte,demultpreadeparte.

-Da,desigur…-Sefoieşteîncurcat-Însăprezenţadomnişoareipalpitaininchis,aidomaluminiiselenareînnoapte.

Unsurâstăinuitintim,cumânaînvăluritădedantela,îimulţumi.Deconcentrată,îşigăsiceaşcadeportelan,fierbinte.Sorbitacitesenţeleorientale.

Elsepierduînreverie,adorândunchip,privindînsăcaptivatprinel.Dincolodeea,perdelele-rubineroşii,îşiscuturauciucuriiîncântulBoreuluitrezit.Curentulpătrundeaagitându-le,trăncănindsinguratic,scraşnindu-şiblasfemiilecaunpianneacordat.

Eacontinuăameţită:-Deneinteles,

spuneam,acestvuiet…Elîncuviinţăsumbru,

gustându-şiceaiuldintr-unautomatismdeprinsînsocietate.Înfiinţasadomneatumultul:săaştepte,săsepronunţe?Înghiţisufocat.Picăturidesudoarecădeaureci,zdrobindu-isiguranţafireasca.

Inopinatseridică.Bastonulalunecă,seizbidelemn.Unsunetspart,nepotrivit.

-Domnisoară,eu…Frunteaeise

ridadeperplexitate.Isedezlipirăbuzeleînroşite,

Ogoarnărăsunăignorată.Înzadar.Doreşte,implorăsăreverbereze.Sa-ţistrăbatăporii,să-ţialintesângele,săirupă-nnefiinţata.

Veninddepestetot,veninddenicăieri.Oluminăneagrăstrăpungefulgurantcandelabrulaprinsînnimbullumânărilor.Suscităşăgalnic,tresăritorfoculprofir.Suspinălegănatînsuflulrăcoritor.

Intermitentzgomotul.Sumbru,lung,deşirând…

Sclipetullividalunecăefemerpemasascundădinlemndetrandafir,înfăşurându-iardentpiciorulsculptatcuonduleuri.Peea,ofatădinmătasediafanăsescurge,picurândînfranjuripepodea.Deambelepărţiscaunemasive,tapiţatecuocatifeaalbă,sprijinăînspătaredecupolă,silueteînchegateparcădinpenumbră.

Luminapiere,deşiratăîncolţuri.Seadânceşteînpânteculcald,sidefiu.Ovatamauşoromânăstrângândsfiosomănuşălungă.Îndreaptaocută.Imperfectuldesăvârşirii.

Mânaeaei.Îizâmbeşteîncordată,darseascunde.Îşirăsfirănon-şalantpărulpeumeri,unduindu-şichipuldupael.Suviţelese-ntorcşiea-şiapleacăochii.Podeademahon,întunecată.Atâtdeinertă.Unsunetgrav,dedepartevibrează,darnuoatinge,nuocrispează.

Îşiîngusteazăpleoapeledinneplăcereamigrenei.Elîiurmăreştecuceritprivirea,subtilpupilele-icoboară,însănudistingdecât…decâtopată,unfir.Purpuriuabsconsîntrefalduri.

-Atâtdeobtenebrate…Îmiparedeneînţeles…

Niciuncuvânt,doarticăitulnearmonios,acelaşi.

I

...5

doaruncentimetru,searcuirasurprinse.Mânafină,odinioarăatâtdecontrolată,scapăindolentceaşca.Sesfărâmăneobservată.

Nuerael.Scaunulfuîmpinscubruscheţeînspateşiea…easeridicădintr-odată,fărăgentilete.Ochii-idilataţiscăpăraucutimoareînorbite.Elseîntoarsetulburat,fiindnăucitdeexpresiaei.

Acolo,peetajeraîngusta,înaltă,atingândaproapebagdadia,plante.Danţuiau,sclavealeunorşoapteînsălbăticitesatanic.Frunzeleviermuiaulipitescalambdetrunchi,sezbăteaudiformpelinianervurilor,măturate.

-Cevântpernicious…Cinel-adescătuşat?

Fixaabisulnegru,înstrăinat,căutândparcăacolounrăspuns.Eanu-lauzi,terifiatădepropriadisperare.

-Atâtaobscuritatedecăzutăîntr-ouitareeternă.Deundeprovii?

Urlete-nnedesluşit,amplificate,zbierete-ndisperare,adresateprovidenţei.

Niciunrăspuns,cidoarrumoarevie,atroce,cegrăieştedinungheresumbre,confuze.Sezbateşifrânge.Creează.

Asfixiaţi.Staunemişcaţi,doarpupilelesejoacaînfricoşate.Oclipărespiraţialeîncetează.Şieaneagădincap.Oroareaocuprindeşibuzele-isefrângtremurande.Eldoarînghite-nsecşi-şicautăpenesimţitebastonul.

Halucinaţii!Sunetuldiscontorsionatfâlfâiedinaripi

dragoneşti,îşiiesedinmatcăşirenaşteacumasurzitor,deneoprit.Erodeazălasuprafaţacontinuu,accentuat.Unbicifrecatdeaer,dur,rugos.Zgâriecuunghiidemetalunadamant.Şilerupeşipătrunde-ncarne.

Seamplifică,insistă.Îşivafaceloc,sevainfiltra,trebuie!

Generaapoteoticuncormacabruprinforţaimpresionarii,aldezordiniiminţiişialoranduieliineminţii.

Oînvălmăşealădegândurilovite,suferinde.Seinfigă,crestândintelectul,ocupandu-icentrul,îşiasterneumbraexhaustiv.Devineuntorentdecuvinteîntoarse,absurde.Văatinge.Sezbat,izbitideoforţademiurgică,alunecă.Hainelesolemne,învaporialbi,seşifoneazapepodea.Suntprinşiînbraţelezgomotului.Sacadat,sacadat,îşizbiarăiluziile,fantasmeiaucontur.

Priviţiacumcupleoapestinse.Inmărmuriţideneînţeles,poateveţiîntelege!

6...

Sezbateuntrupînnoapte.Cearşafulseadunăşise-mprăştie.

Fiinţadisparetremurătorsubel.Unamestecdesubstanţăinefabilăpalpităînaer.

Cuînghiţiturimici,plieriîninimaalbăapânzei,parfumuleabsorbit.

Luminadifuzăpâlpâieselenară.Oesplanadăcusticliriargintiiînconjoarăcuoaurăsălbaticăcearţaful.

Ezitarea.Încremenirea.Luptadintreoniricşitine,celcepăşeşteînabscons.

“Taci!Taciodată!Urliijalnic,spart,monoton.Preagravcasăfiimelodios.Deci,încetează!”

Unşifonier.Două,trei,maimulterufenespălate,înnegritedeprafşiderănilevremii.

Pervazul.”Ridică-ţiprivirea!”Dincolo,noaptea,necunoscutul.Neiniţiat

eştituînmoarte.Închide-ţiurechile,aşează-ţipleoapele…Răsunacântulnegru.

Scânteia,cenuşasuntdoarîmprăştiatehaoticpefirmament.Departe,abisuloceaniuşiînelvâsleşteluna.Singura,floareîntreburuieni,zâmbeşteluciferic.

Unzefirîţibântuieplasanevizibilădinspate.Cearşafultremură.Întors,tesimţiprinsîn

pânzelepăianjenului.Încelălaltcolţ,îlvezi.Emic,infim,particulădepraf,şise-ndreaptăspretinecupicioarelungi,arcuite,supradimensionate.

Picioru-ţicalcă,atinge.Cuşcaerece,îţifrigetălpile.

Daraşternutuletranspirat,străbătutdefebră.

Fioritetrec.Săfieoarecuriozitate?”Îndreaptă-ţipasulsprecentru.Veziceseretrageîntr-ânsul.Pretind.”

Mersulte-ncălzeşte,venele-ţifreamatădesuspansşiteaproprii,daredeparte.Elelacapătultuneluluişinueluminasalvatoare,ciîntunericul.

Firultepipăiepepielea-ţiîngheţată.Ostrăbatevoluptos.Îţiîndulceşteporiiînmângâieri.Desfătărisenzuale.Tealintă,ţi-eibovnic,obrazul

ţi-eimploratdeîmbrăţişărichemătoare.“Sărută-ţiraiul!Acum…”.Străbateoşoaptăextatică

încăpereaşi-ţimişcăfaţacăciveiatingeparadisulcubuzele.

Săruţi.Oroare,păianjenulîndeplinearitualsatanicpe-altăulilialobraz.

Teprăbuşeştiînnoapte.Cazipebraţe.Dezgust.Repulsiesăfieoare?Sautremuruldemoartesătechinuieîn

spasme?“Tremură,epileptico!”Fulgeredupăpervaz.Dangăn,spărturăde

geam.Bucăţicristaline.Limpedealormoarte,

măruntă,prozaică.Lipsitedepământsuntele,celeprovenitedinţărâna.

Lacrimi.Şovăi.“Ridică-te,decăzuto!”Îngenunchi,încet,temobilizezi.Mânaîţiestrânsăînpumn.Tecutremuricu

intermitenţedeseşi-ţiumezeştibuzeleuscatedesevă.

Fixezi,dar,pânzaadunatălapicioareletale.Atâtdeaproape…

Atâtdeaproapecăpoţisăosimţiatinsă.Aproape,demânatafragedă,decarneata

proaspătă,desângele-ţicaldce-ţicirculăprinvene.Te-ndeamnă,simţivibraţiaceteconstrânge-

nspreea.Şistraniu,fascinată,numaitremuri.Întinzidegetele-ţilungişicatifelate.Orazăse

joacă-ninuldesărbătoare.Veicelebraşitudansuleisacru.Acumvă

veţiîntâlnişivăveţiîmpreunaîntr-osingurăfiinţă.Încăpuţin.Oatingi.Nimicdeosebit.Acelaşi

sentiment.Ostrângi,lacomăte-adunilângăea.Nu-ţivafacenimic.Vafiata.

“Greşeşti,profano!Arde!!!”Tunetcerăzbatedinîncăperedincolo

depervaz.

CreaţieAbs

tractul a

dolescen

tin

...7

Mâiniletalealbe,pure.”Arse,profano,arse.”Levezi,străveziicumerau,se-nvineţesc.

Ard, ard, ard!Laşidisperatăpânza.Se-adunălaunloc,

stingherită.Degetelescrum,cenuşii.Lepriveştipatetic.Undeeunghia?Unde

suntnervurile,undeeinelul?“Aşa,proasto,constată.”Inelultău.Darultău.Legământultău.Sfios,temător,ridiciprivireadepebraţul

distrussprepânză.Limpede,diafanăacum.Suspinăîncetişor,

tacit,strânsă-ncolţ.Şivezi.Da,vezi…Înea,învelităadâncsurâdeauninel.Levitabalansându-seplacidîntr-olumină

azurie.Teridicigreoipepiciorele-ţiamorţite.Duci

mânaşubrezitălabuze,osăruţiinconştient,aşacumîţimângâicopilulprăpădit.

Absentăîţifrămânţicueaobrazul,ceafa,gâtulşiiar,obrazul.

Lacrimi.Intempestiv,goneştinăucităsprecentrulei,

cetecheamămairugător,maiasiduu.Plângiunşuvoidelacrimi.Beatăfiinţă.Teapleciîndreptulpânzeişiplângiîn

neştire.Îţiînecilacrimile.Îndrepţiezitantmâna

plăpândăspreea.Tremurăîncetişorcamişcatădevânt.Oapropriimaimultşimaimult.

Cearşafulsezbate,simţindineluctabilul.Te-apropriişi-ţiîncorzimuşchii.

Scârţâit.Scrâşnesccreierii.Auzigoarnaabominabilăce-ţisugetimpanuldevitalitate.

Te-mproşcăcuzgârieturifiinţanevăzută.Teretragidoipaşi,târându-tepestâncazgrunţuroasădegheaţă.

Teprotejezicubraţele.Îţistrângigenunchii.“Tezgârieatroce,fiinţăînsetată!”

Apăsătoare,surdădurere.Sapăşanţurişicurg,sevarsăşirevarsărâuriroşii.Sângele.

Surzenie.Nimicnumaimocneşte.Nimicnusemaizbate.

Tu,prăbuşităjos,deschiziunochiorbşiînchiziunulviu.

Întrevalurişifaldurizăreştirăsturnat,aşternutul.

Eacolo,dincolodetine.“Revino-ţi,iniţiato!”Ştiicăastaeceeace-aiaşteptat.Căfiinţata

asperatsăse-nalţepeastfeldeculmi.Acolo,se-nlănţuie-nmuzică.Picioarelesfărâmatenu-ţidauascultare,dar

cioturilerămasedinmâiniîţipermitsăînaintezi.Aspru,târându-ţitrupulfăcutsăsaltecao

gazelă,laşidâreroşiaticeînapoiata.Cuunghiilerămasezgâriipiatra,îţiscrijeleşti

cusângenumelepeeaşite-ndrepţispreinuldănţuitor.

Umilîiatingivoalulcesuspendăînaer.Unvântrece,nordicîţibiciuieşteatuncifaţa

şilăcrimeziiritată.Darnu.Nuacum.Trebuie.Ostrângiîn

mână.Obufniţăseaşeazăpepervazşipriveştecu

ochiiverzi,desticlălaireal.Înfăşorinestingherităpânzaînpumnultău.

Întâmpinireţinere.Veireuşi.Cade,cadespretine.Te-nconjoarăpetine.Încurândveifiîneaşioveigusta.

Da.Da,eata.Simţi,acum.Ostăpâneşti.Oveisavura,o

veizări.“Priveşte,muribundo!”Erece,nuarde.Erece,egheaţă,emoartă.

Privirea,privirea-trebuiesăveziacum-şi-emoartă.

Violentă,mânădemiurgică.

LigiaMircescu,XA

Abstractul adolescentin

8...

Fire de praf Unvântblândşirăcoritorîmimângâiaobrazullamiezdezi.Disculdepecer,momentandoardeplatină,îşiîmprăştiacăldurabinecuvântătoareşimultaşteptată.Corpulmeuprăfuitstăteaîntinspemargineadrumuluideţară.Călduraîmipătrundeaatâtdeuşorîncorp,încâtaveamimpresiacăsuntconectatăpsihiclaoaltăzonă,unalttimp.Dinaceaclipă,minteamătrădaseşiîncepeadinnousăîmiaducăînfaţaochilorînchişi,unvis.Unulnousenăştea. Eatâtdeplăcutsăvisezi,săsperi,încâtîmialungamsinguraparte,conştientăşiprezentăînmine,aceeacaremătrezealarealitateşiîmişoptearăutăcioscăviselemelesuntmultpreamăreţecasăfiedemnedemine.Egoismulmăcuprinseatuncişicuungândmaleficînminte,amhotărâtsămărupderealitateşisăpătrundmaiadâncînlumeaaceeaminunatăaviselor.Degetelemurdareeliberaunisipulfinalstrăziidinmâinileprăfuite,încercândşielesăseadaptezerelaxăriitotaleacorpuluimeu.Aveaefect.Încet,încet,simţeamcumcorpulmeusecufundaînprafulstrăzii.Concentraţiadeveniatâtdedemare,încâtpentrucâtevaminutemi-amatinsţelulşim-amdesprinsdeparteareală,pătrunzândînlumeamea.Atunci,unmirosproaspătdecrinimălovise,gustuldulce-acrişoralprăjituriicumereşiscorţişoarăabuniciimiserăspândiseînguraşiotexturăcatifelatădesatinîmigâdilatălpile. Nuîndrăzneamsădeschidochii.Renuntândlavedere,restulsimţurilormeleseascuţeauşifăceaueforturimajoresădescoperepropriamealumeascunsă.

IuliaCistelecan,cls.aVIII-a

Taina gândirii Privescsprecerulplindenoricuformeciudate,simtrazelesoareluicummăpătrundpânăînsufletşiiarbacumîmigâdilătalpapicioarelor.şiiată,dinnouamsenzaţiacărenascşiparcăvântuldulce,cueltoategândurilemeleseduc,şimălasăsăplutescaievea,într-ostaredeeuforie.Şirulamintirilorsedeapănăînminteamea,darunaaparteîmiatrageatenţia.Ovădşitresariarunsurâsaparepebuzelemele.Săfieacestaceldinurmă?Miseîntunecăfaţaşisurâsuldispare.Totulrevinelanormal.Realitateamăcuprindeşiîmirevinpentruacugeta,însăînaceastăluptăcrâncenă,caîntotdeauna,triumfagândirea.Instantaneuremarcoportunitateadeavisa,decimăaventurezpecărărilegândurilorbătătoritedepaşiisufletuluimeu.Unfiorrecemăcuprinde.Albastrulazuriuîşipierdestrălucirealitotulseînnorează.Simtpicăturilerecipepieleşiparcăfiecaredinelemăfacesărealizezcănutotulserezumălaasta.Începsărealizezcădoarminteaesteceacaptivatăînlumeacotidiană,iarsufletul,elestelibersăzboare,săviseze,săspere,săcreadă.Elesteînstaresăredeafericireaşiuniculcapabilsăomenţină.Îmipunadeseaîntrebarea:”Careestemenireamea?”.Răspunsullaîntrebareîmiestenecunoscut,însăsuntconştientăcărăspunsulseaflăundevaînsufletulmeu.Nimeninuecapabilsăîmirăspundă,însăceeaceamdefăcutestesăprofitdetalentulprimitşisăîmipunînvaloarecalităţilepentruafiremarcată,şicândvadupămoarteamea,suntconvinsăcăcinevaosămăamintească,iaroameniivorştiiatuncicareafostmenireamea.Deabiaatuncisevacunoaşteaceastapedeplin,însă,înagoniagândurilormele,aceastăîntrebarepersistă:”Careestemenireamea?”.

CosteaNicoleta

Abstract

ul adole

scentin

...9

Între iubire şi despartireNu-i dispreţ!

Ceeaceeasimteestedezamăgire,durereprofundă,furie,deoarecetotuls-aterminat,numaiexistăşinuvamaifi.Totvisul iubirii,mângâierile,sărutările, libertateanumaipot fi întoarse. Şi-i dezamăgită de dânsul, geniul, pentrucăaaleso lumea ideilorfilozoficeasupraei,pentrucăaschimbat-opedânsa.Ea,carel-aiubitşi-lmaiiubeşte,şi-lvamaiiubi.Ea,carel-areadusînsimţuriledulcialeiubirii.Şiodoare,odoareenormindiferenţalui.Tăcereageniuluiomacină,odureremaipresusdeceafizică,odurerecareatingedirectsufletulşi inima,şi sfâşiecorpul înbucăţideamintiri.Fiecareparteacorpuluiei,atinsădedânsularde,sedezintegrează,iarpieptulexplodeazăînlacrimidefurieŞi-inervoasă,distructivă,arficapabilăsăelimineo lume,doar pentru a resimţi mângâierile ochilor lui. Şi tremură,tremurătoatăşinusepoatecontrola.Esteeaşitotuşi,nu-iea!

Şi atunci îi aruncă o ultimă privire, cea din urmămângâiere dinaintea infernului. Iar acea privire este rece,mairecedecâtnopţilesiberiene,însăcaresăcuprindătoatădurereasfâşietoare, toată iubireaprofundă, caredeacumînaintevadevenitorturaei,şitoatăfuriace-osimtenufaţăde dânsul, ci faţă de ea însăşi, pentru căApolo se ridicădinspreEst,pentrucăsfârşituleaproape.Şinemaiputîndrezista, corpul ei fiind prea fragil, prea mic, prea umanpentruasuportaoasemeneadurere,unasemeneasfârşit.Înamintirealuişi-aei,şiapasiuniicei-acuprins,darcenupoatecontinua,dincauzăcăeaestevisşielegeniu,dincauzaruperiilegăturiidintrelumi,oultimălacrimăsevarsă-ipeobraz.

MihaelaCojocaru,XIC

Dragostea (nu) e oarbă Nuştiuîncemăsurăafirmaţia“dragosteaeoarbă”esteadevărată,dareuunulnusuntdeacordcuea. Poatecăsunteudevină,daroricâtdefrumoasăarfi…Ştefania,totnuaşlua-odesoţiedoarpentrucăzâmbestefrumos.M-arinteresacefeldepoamăeste...ştiueu...ce-iiesepeguraaiacuzâmbetfrumos,cumsecomportă întreoameni (dacănumăfaceuderâs,decesămăfacăalţii?),cumaia,cumcealaltă...ToateacesteasuntniştecriteriidupăcareîmivoialegeoStefania.Nuocautorbeşte. Totuşi,aşacumeuamniştecriteriidupăcareîmialegŞtefania,şimamaareniştecriteriidupăcaresă-mialeagăŞtefania.ŞibineînţelescănumăvainteresapemineŞtefaniaei,şibineînţelescănecertăm,şibineînţeles că tot cum vreau eu fac, şi bineînţeles cămama va zice cădragosteaeoarbă. CândvoiaveaşieuunŞtefănuţjuniorcuŞtefaniapoatecăvaavea şi el criteriile sale de a-şi alegeStefănuţa şi poate voi avea şi eucriteriilemeledea-ialegeŞtefănuţa.Şibineînţelescănu-lvainteresapeelŞtefănuţamea,şibineînţelescănevomcerta,şibineînţelescătotcumvavreaelvaface,şibineînţelescăvoizicecădragosteaeoarbă. Aşadar, consider că valoarea de adevăr a propoziţiei depindedepunctuldevederedincareprivimlucrurile:dacăprivimdinpunctuldevedereal indrăgostituluivomrealizacădragosteavede la feldebinecaun vultur, dar privind din punctul de vedere al părintelui, vom realiza cădragosteae la feldeoarbăcaşicârtiţaceşi-a făcutmuşuroi ingrădinabuniciimele.

StefanSuciu,IXC

Dragostea (totuşi) e oarbă... Foartedesauzimvorbindu-sedespre iubire.Eaesteprezentăpestetot: înviaţacotidiană, la televizor, în literaturăetc.Unuldintrecelemaicunoscuteclişeecarefacereferirelaacestsentimenteste„dragosteaeoarbă”,dictonînmareparteadevărat. Înmomentulîncareiubestipecineva,tesimţisigurpetinedoarsimţindprezenţaaceleipersoane,nemaifiindnevoiedevedere.AcestînţelesesteironizatdeIonLucaCaragialeîncomedia„Onoaptefurtunoasă”,undeRicăVenturianoeste„orbit”dedragosteşiîşiexprimăsentimentelefaţadepersoananepotrivită.Aceastăconfuzieprovocatăde iubire îl pune într-osituaţiedelicata(chiarpenibilă). Totodată, dragostea poate fi aspiraţia şi idealul suprem sprecare tinzi în anumitemomente, neglijând orice altceva.Această ipotezăestepreluatădeMihaiEminescuşidezvoltatăînpoemul„Luceafărul”,undeHyperion,„orbit”deiubire,estedispussarenunţelanemurireînschimbul„uneioredeiubire”.Acestlucruarfipututaveaconsecinţeneplăcute,dacăDemiurguli-arfiîndeplinitcererea. Deasemenea,acest dictonducecugândul launaltul, tot dindomeniulsentimental:„îndragosteşiînrăzboitotulepermis”.Aici,„orbirea”poatefiinterpretatăprintotalitateamijloacelorcarepotsăaducăsuccesulîniubire.Datorităacesteiaşazise„orbiri”,aidreptulsăfoloseştioricelucru,fieelcuratsau„curatmurdar”,pentruca„scopulscuzămijloacele”. În ultimul rând, maxima poate fi înţeleasă şi prin îndemnulSfântuluiAugustin, „Iubeşte, şi fă ce vrei!”. Sintagma „fă ce vrei” poatesimboliza„orbirea”,însensulcăiubireaestecelmaidepreţsentiment,iarea,odatadobândită,facesănumaicontezenimicaltceva. Înconcluzie,dictonul„dragosteaeoarbă”esteîntrutotuladevărat,indiferentdeinterpretareaaleasă.

BolunduţAlexandru,IXC

10...

Medalion Liric

Cugerare

Într-o lume prăpădităSe dezlănţuie un haos,Nimeni nu observă viaţaCe se rupe de pe os!

Fiecare îşi urmeazăA lui drum deja alesDe un altul, ce ca dânsulIncă nu l-a înţeles!

Cum să recunoscă oare?A pierzaniei prezenţă.Când nici nu realizeazăPropria-şi absenţă.

Într-o lume ce dispare, Ce se pierde fără rostPentru că mai mulţi ca dânsulAu guvernat-o prost!

Însă nu e a lor vina, Nu sunt ei cei căutaţi;Planul-a fost gândit de alţii,Cei din umbra magistraţi!

De ce, însă să te chinuiSă-nţelegi si să testezi,Când este atât de simpluCalea dată s-o urmezi?

Prea mulţi merg în astă lumeFără-a se-ntreba de ceSe-nvârtesc în jurul vieţiiOcolind-o limpede!

N-are rost să porţi o luptăAl cărui sfârşit îl ştii.Mai bine râmâi în umbrăCa puterea s-o obţii! Mihaela Cojocaru, XI C

18

Miroaseaiarbă,

Eînceput,eproaspăt,

Edragoste,ecald,

Enoapte,oţigară

Arde,fumegândîncet.

Miroaseacadavre,

Elimita,enepăsare,

Enedreptate,edeclin

,

Eamurg,oscoică

Pleacă,înghiţitădema

re.

Miroaseaorizont,

Einfinit,emonoton,

Esfârşit,eabis,

Eamiaz,unlup

Aleargă,înşfăcându-ş

iprada.

GeorgianaMircean,XI

B

Abis

Ovoce,două,Şoapte,mă-nghit,CaofiarăsălbaticăMuşcă,îşiînfigcolţii,Voifidinnouînpragulmorţii.

Ghimbir,ghimbirsilămâie...Paşi,alunecă-ncet,VreausămăapropiuDarnupot,suntţintuit,Unpiancântă,cântalanesfarşit.

Soare,multsoare...Ascundeţi-vă,vine!NeucidecusutedesuliţeCaut,darnugăsescVoinţapentruatrăi!GeorgianaMircean,XIB

NoapteaCioburi de frunze aparPe ramurile uscate a oraşului,

O casă de stele se înalţăPentru a-i face loc nopţii pe tocuri.

O masă acoperită cu flori de focI-arată mâinii ce mână trebuie să prindăAi căzut captiv în labirintul stelelor

Ai fost fermecat de no-apte... Dansează!

Privirile se-amestecă în şoapte dulci,Taie subţire felia de lămâie,Lasă-te cuprins de paharŞi învăluie-te cu seva nopţii.

Georgiana Mircean, XIB

Citadin

Noapte,vântSclipirideplasticîmprejurUndeeşti?Cinesunt?

Madame,tocuri,blănuriscumpe,Târziu,sprezoriunfelinar,Cândaiplecat?Deceamvenit?

Trandafiri,lumină,frig,FerestrecuperdeletraseS-aterminatsauapornit?

Undeeşti?Cinesunt?Cândaiplecat?Deceamvenit?S-aterminatsauapornit?

GeorgianaMircean,XIB

Abstract

ul adole

scentin

...11

Stelele sufletuluiAnatomia unui suflet de elev

Săpresupunemcăamexplorasufletulunuielev.

Vom da de un coridormare şi în capătulacestuia de o încăpere uriaşă. Este încăpereacunoştinţelor. Aici se află noţiunile desprematematică, română, istorie, geografie, chimie,câteşimaicâtealtele.

Dar sănu uităm căun elev esteşi un copil.De aceea, însufletul săuvomdescoperio cameră aprieteniei, ajocurilor şi aculorilor.

A p o i u r m e a z ăi m a g i n a ţ i a .Este o lumeg i g a n t i c ă ,într-o fiinţăatât de mică.Ea cuprindetărâmul tuturor ideilor imaginate vreodată de unelev, ajutându-l să compună texte şi să pictezetablouri.

În concluzie, sufletul şi mintea unui elevsunt foarte valoroase. De fapt, ce sunt ele? Cereprezintăele?Unmozaic.Şinuunulformatdinbucăţi de lut, ci din idei, din cunoaştere, într-uncuvânt…dinVIAŢĂ.

GaborRaluca,cls.aV-a

Bucuraţi-vă de stele !

Noinuputemvedeastelele,deoareceelesunt prea departe, dar ele ne oferă o privelişteîncântătoare.

Atuncicândesenin,maialescândlunastăde strajă, lumina străbate până la noi, ne oferăstrălucire,neîncântăochii,neoferămiciscânteicarene îndeamnă lavisare.Nu întâmplător,uniioameniviseazăcuochiideschişi,privindu-le,nu

întâmplătorsuntuimiţide frumuseţea lor…Şinuîntâmplătorsuntdescrise în poezii ca“LaSteaua”deMihaiEminescu.

F rumuse ţealornupoatefi redatăîncuvinte,strălucirealor în mantia neagrăa nopţii, ne oferă celmai frumos peisaj aluniversului. Cei maide seama oameniai timpurilor au privitstelele şi-au căutatrăspunsuri printreele, ne-au uimit prin

descrierile lor.Chiarşi înziuadeazinucredcăexistăomcaresănufie fascinatde frumuseţeastelelor.

Visaţicuochiideschişi,privindu-le,lăsaţi-văconduşipearipidesteleşiluaţipuţinprafmagicînpalmelevoastre,oferiţi-lecelordragiîmpreunăcuzâmbetelevoastre.

Bucuraţi-vădestele!

OanaMarian,cls.aVI-a

12...

Stilulvictorian,numitastfeldupăreginaVictoriaaAngliei,aduratdinanii1830pânălaînceputulsecolului20.Înacesttimpstiluriles-auschimbatconsiderabil,darauurmatîngeneralaceleaşilinii.

Stilulvictorians-arputeaspunecăesteefeminat,avândotendinţăclarăsprevolănaşe.Modelele,caresuntdeobiceicudesignfloral,suntfolositeintensiv,deparcăofemeiecochetăs-araranjaiarşiiar,privindu-seînoglindă,mirosindu-şiparfumulcuesnţeflorale Gândiţi-vălaexcescândvăgândiţilaaceststil.Suntfolositedinplinsculpturile,textilele,stucăturile,tapetulşioriceînfrumuseţeazăîngeneral.

Prinaceststilreverbereazăunelemaivechi,perioadaavăzîndreînviereapieselorascuţite,gotice.Deasemenea,pieseledemobiliergreleşifoarteornatedinRenaştereaufostadoptateşitotacumsedăglasinfluenţelorOrientale. Luxoasesiplinedestralucire,camereleVictorieneerauîncărcatecudecoraţiuni,plinedemobilă,cumaterialebogate,şiaccentuatecuaranjamenteartistice,colecţii,fotografiişiartefacte.Lafelmeseleerauplinecuporţelanuri,chiardeprovenienţăchinezească. Lemnul,îndeobştedeculoareînchisă,proveninddelamahonşistejar,darşidelanucestesculptatlapieseledemobiliertapiţate,deladivaneşiscaunepânălacanapele.Materialelesuntdeobiceicatifele,damascurişibroderii,şicelemaipopulareculoridevinvineţiul,verdeleşiroşul.Ocuriozitateestefolosireablaturilordinmarmurăşilemnmarmorat,prezenteînmobilavictoriană,alăturidebambussaubambusfals.

Îninterioarelevictoriene,draperiileşiperdelelesuntfoartegeneroaseşiîncărcate,cuciucuri,franjurişidantele.Vitraliileeraufoartefolositeinaceastăperioadă.Nudoarferestreleprovoacăuimire,câtşipodeleledinlemnmasiv,

deseoricuunmodelsaualcătuitdinplăciceramicemici.Pesteeleerauaplicatecovoarecumodeleelaborate,

proveniteatâtdinOccident,câtşidinOrient. Pereţiisuntşieipretenţioşi,fiindacoperiţicutepetecuimprimeuriflorale,cupanouridelemnîmbinatşiplăcuţedecorative.

Oaltăcuriozitatearfipreferinţavictorienilorpentruplanteledeinterior,existândşisuporturispeciale:niştemeseîngusteşiînalte,pecaresepuneaughiveciuricuflori.

Culoristica victoriană: Înziuadeazimulţioamenisuntsurprinşisădescoperecăeravictorianăafostdedeparterezervată–leplăceauculorilevii,puternice,atâtîninterior,câtşiînexteriorulcasei. Culorile pentru interior:

Decoratoriivictorienicredeaucădacăutilizauculoribogateşiputernicevorsporiimportanţacamerei.Culorilebogate,inchisecumesteroşu-rubin,verde-închisşigalben-aprinseraualegerilepentrucamereleprincipale. Culorilecontrastanteeraudeasemeneafolositepentruacreaunefectdramaticvizual. Culorileneutre–tonuriledegri–erauaplicateînholuri,intrări,şicameredelegătură,adeseaacestecamereerauzugravitecuajutoruldiferitelortehnicidecorative.Erauometodăieftinădeacreaunaspectluxos,asemeneatapetelorcostisitoare,almarmureifinesauallemnuluiscump.

Culorile pentru exterior:

Paletadeculorivariazăînfuncţiedelocaţiacasei. Culoriledeschiseeraufrecventutilizatepentruexteriorînzonelerurale. Culorileinchiseeraufolositeînoraşe,înmare

Stilul victorian

Stilul

victori

an

...13

Titirez,titirez.Ideiîmprăştiateînvârtindu-seîncercuriplineroată,roată,iar.Seopreşteţintuitparcădeundegetînvârf.Doarundeleticăitoaresemaiîntorc,stins,sincopat. -Domnişoară…- Îşi dreseglasul sugrumatdespaimă-Domnişoară,cumvăe?Maibine? Ea îşi luă mâna apăsată până atunci pecapşişi-opierdutulburatăprinveselaîmpodobită,onaturămoartăscăpărătoare.Sejucăcuceaşcadeceai.-Da…da,acumcăm-amaşezat.Vămulţumescpentru braţ, nu ştiu cum m-aş fi descurcat fărădumneavoastră.Elînclinădincap.-Maidoriţiceai? -Vă rog… Îi turnă aristocratic. Nu-mi dauseama cem-a apucat. Valul acela învălmăjit desuneteşimigrenamea… -Aţiauzitşidumneavoastră? -Darveneadepestetot.Măşimircămă-ntrebaţi! -Da…Îşiscoasedegajatoţigarădefoidintabacheraadormităpemasă.Pemine însă,măsurprindeprovenienţavaietului.Dumneataafirmicăveneadepestetot,dareute-ntreb:caretot?Eaîşiaplecăspăşităochii,jucându-secumânuşileînfăşurateacumpestemâini. -Gândiţi-vă!- O smulse el din meditaţie-Doar o secundă cât a durat calvarul absurd, dealtfel,cene-aatinsşiparecăefectulluiCaravag-gio-Făcuungestlargcumânaînvăluitădeaburidetutun,surprinzânddeschidereadinfaţalor-sedestramă. -Ah… Îşiridicăochii,oarecummailiniştită. Doarzgomotul,picurând,rămânândînfun-dalcaunmementoal trecutului, îi intunecagân-durile,guvernatedeincert. -Desluşescnişteumbre.Poatecăîncurândvarăsăricevaaievea… Un zgâlţâit brusc le clătină un moment

masa,cepânăatuncizăceaîmpietrită. Impulsul. Trezirea. Ea revine din absent,cristalinuliseîngustează.El.Aprehensiuneaiseiţeşteînspirit.Îşiuităcinismul,luciditatea.Devineiar controlat de neant. Îşi ia bastonul sprijinit pegenunchi. Sare izbit în picioare. Îl strânge apoicrispat în pumn, vrândparcă săbarezeunatacinevitabil. Scruteazăorizontulcuochideorb.Nimic.Ceaţă. Pete întunecate. Fascicule estompate.Răsărit.Crepuscul. Minute-nşirsescurg.Îşiascuteauzul.Su-netulparcăapierit.Sestrângescrumpemuculdeţigară. Ocheamăcubastonulmaiaproape.Easeridicăintrigată,isealătură.Şistauîmpreună.Douăsilueteîmpletite. Venitdinnecunoscut,unsunetchircit,tân-guitor,urlă,ajungelaei,îiiapenepregătite.Scru-mul cade. Ei îşi astupă urechile de surzenie. Şizbieretulîncetează,setransformă. Devine melopee, uman. Nu-l resping. Îlascultă fascinaţi, îngânându-i cuvintele ştiute,legănându-seînmelodialui. Privirea-lcaută.Întreumbrediforme,difuze,scrutează.Treptat,treptat,devincontururi,părândreale. Vorsăînainteze.Vreţi.Păşesc,păşescdo-mol,temător…Veniţi!

II

14...

Înlegănareamolcomăamaşiniiîmilăsamgândurilesăzboare.Aşteptamcuemoţieso-sireaînmiculsătucdesprecarenuştiamnimic.Decâtcăexistă...Şicăacoloaşteaptăniştecopiialcărorsufleţelsebucurălagândulveniriiunor

musafirinecunoscuţi. Dinmodestelenoastrecontribuţii,darcuinimareîntoarsăpemeleagurilecopilăriei,amadunatjucăriileşidulciurilepecaredoreamsăleoferimmicuţilordinSuatuşiampornitladrum.Parcăeram“nepoţii”luiMoşCrăciun. Odată

ajunşila

destinaţie,ampornitcupaşihotărâţisprepoartaşcolii.Amfostîntâmpinaţicucăldurădeprofe-soriice-icălăuzescpecopiiisatuluispretărâmulcunoaşterii. Cubraţeleplinedepacheteamcolindatdinclasăînclasă,împărţindcuodeosebităplăceredarurileaduse.Şicums-au

luminatacelefeţişoarecu-rioase!Şicumlesclipeauochişoriimarişimiraţi!Unvaldeduioşiene-acuprinscîndamzaritunbăieţel

careîşifrecaobrăjoruldeblăniţapufoasăaunuiursuleţdepluşşi-lstrângeacuputerelapiept.Ştiamacumcădupăplecareanoastrăfiecarecopilaveaunnoutovarăşdejoacă. Gazdelenoastres-audoveditfoarteospi-taliereoferindu-nesucurişisimbolicelegogoşi. Şicumrâsulartrebuisăfieunelementcheiepentrunoitoţi,echipadeteatrualiceu-luinostruaprezentatcâtevamomenteumor-isticecareausmulshohotederâsşiropotedeaplauze. Ampornitsprecasăcuunsentimentdeîmplinireînsuflete,păstrândînmemoriezâm-betelefericitealecelormici. Trăindoastfeldeexperienţăfiecarepoateinvăţaimportantalecţieadăruirii.

MustăţeaMaria

Iarna a zâmbit la Suatu

Pe dru

m

...15

Pe drum,

(A)AnulacestaamfostlaschiînAustria.Aceastăscurtăvizită,deosăptămână,afost

oadevăratăplăcere.Imaginaţi-văcumarfisănuauziţiunsingurclaxon,sausănuauziţioînjurăturălaadresata.Imaginaţi-văcumarfisănuauziţimaneledelavecinulblocului,sau,sănuauzițiunpicamermergândîncentruloraşuluisausănuauzidepersonajelepoliticedinRomânia.Acolodrumurilesuntperfecte,chiarşicelecareducla2200demetri.Toaletelepublicesuntaşadecuratecăpoţimâncapeele.Cazareaafostperfectă.Încamereafostcuratşipreţulafostfoartebun;aşadebuncăamieşitmaiieftindecâtdacăammergelaSinaia.Câtdespreschi,afostşielfoartefain.Amcumpăratunschipass cucaresăputeamschialavreo9staţiunidiferite,adicăvreo40deteleschie,telescaune,gondoleşitelecabine,pecareleputeamfolosideunnumărnelimitatdeori,şinuamstatlacozi.Toateacestelucruri,dupăceaceastăţarăastatunanfărăguvern,lucrudecarenuaiputeasăîţidaiseama.Pânăşicăzăturilesuntaproapeperfecte,euampicatdinLaizyBackflipdirectîncapşidintr-ocoliziunecuunschior,şim-amalescuodureredemână(unabună).Ajungândîntr-unasemenealocamînceptsăîmipununeleîntrebări,dartoateserezumăla:”PoateRomâniaajungelaunasemeneanivel?”:întrebarelacaremi-arăspunsînsuşitraiulînRomânia:”Probabilcănu!”VărecomandsămergeţiînAustrialaschi(oriunde).

(B)EuîmipetrecviaţaînRomânia,

bineînţeles.Aceastălungăperioadăpetrecutăîn

Românianuesteo“adevăratăplăcere”.Înfiecareziaudzecideclaxoaneşichiar

maimulteînjurăturilaadresamea.Înurechiîmirăsunămanelelevecinuluidedeasupraşipicameruldepestradă,casănumaipomenescdenăzbâtiilepoliticienilor,ajunseşielelaordineadezi.

Drumurilenoastre(carenuducpeculmilemunţilor)aratăcadupăbombardament,iardintoaletelenoastrepublicenuarmâncaniciunşobolan.

DacămergilaschiînRomânia,plăteştilafeldemultcaşicândaimergelaschiînAustria,iarcazareaestemultmaiproastă.

Peteleschiurişigondolătrebuiesăplăteştilafiecaretură(scurtă),iarpreţulemaimaredecâtînAustriaşiailadispoziţiedoarvreodouă“cabluri“,dupăcarestailacoadă.

Ţaranoastrăareunguverncarefură,nuguvernează,deciarfimaibinefără.

Aiciammersregulamentarcubicicleta,şimi-aintratotijă(nesemnalizată)înbraţ,rupându-mimâna.

VărecomandsăplecaţidinRomânia(oriunde).

AlexTeodorescu

SCEPTICUL DE SERVICIU

Două călătorii, două ţări

16...

„Aşa te învaţă la şcoală?” – este o întrebareretoricăpecareoauzimdeseori,maicuseamăcânduncopilsau tânărdevârstăşcolarănusecomportăcivilizat. Spuneam „retorică” pentru că nimănui nu-itrece,defapt,pringândcălaşcoalăeleviiarputeafiîndemnaţisăîncalcenormeledecomportamentsocial,săfielipsiţidebunsimţsauobraznici.

„Bunacreştere”,ştimcutoţii,începeînfamilie,iar familia face eforturi mari pentru a le ofericopiilor o frumoasă educaţie socială şimorală.Aceastainseamnă,înconsecinţă,căalteles u n t

e l e m e n t e l ecare distorsionează

comportamentul civilizat al unorcopii.Nu mă voi referi în cele ce urmează nici la

presiunileexercitatedeanumitegrupăriantisociale,nicila influenţanefastăamassmediei,acinematografieideunanumittipsauaunorsite-urideinternetşinicimăcar lamanifestărilede frondă, tipicadolescentine,princarefoartetineriinoştriparteneriîntr-aleeducaţieiîncearcă să-şi releve, lor înşişi şi nouă, celorlalţi,personalitatea.

Aşvrea însăsă împărtăşescpeaceastăcaleexperienţapozitivăpecareamavut-oînameliorareacomportamentului elevilor noştri prin intermediulparteneriateloreducative.Şiaşîncepecucelerealizatecucopiiiînşişi:cuConsiliulElevilordinşcoalanoastrăpentru păstrarea bazeimateriale, cel dintreConsiliulElevilordelaLiceulTeoretic„GeorgeBariţiu”şiCELI(Consiliul Elevilor din Liceul de Informatică) pentrudiseminareabunelorpracticiîndomeniulorganizaţiilorde tineretşialderulăriiproiectelor.Ampromovat,deasemenea, parteneriatele cu organizaţiile studenţeşticare,prinactivităţilepractice,concrete,detipnonformal,desfăşurate cu elevii au contribuit la implementareacomportamentelor nediscriminatorii, la cultivareamulticulturalismului şi a diversităţii (parteneriatulcu A.I.E.S.E.C.). Studenţii medicinişti şi farmacişticonlucrează cu elevii noştri la implementarea unuistil de viaţă sănătos, organizând periodic seminarii,

potrivit unei tematici de interes pentru adolescenţi:drogurile,viaţasexuală,alimentaţiaşiactivităţilefiziceşi influenţa lorasupradezvoltării fiziceşi intelectualeetc.Parteneriatelecuorganizaţiilenonprofit („Ecouriverzi”, „Noi orizonturi”, „Chistiana”, SocietateaNaţională de Cruce Roşie, Organizaţia NaţionalăC e r c e t a ş i i Români) au determinat la elevii

noştriatitudini responsabile faţădemediulînconjurător,faţădesemeniilor aflaţi în nevoie, implicareaîn mişcarea de voluntariat înfavoarea comunităţii. Educaţia

artistică nu este lăsată în şcoala noastrădoar pe seamadisciplinelor cu acest profil ci este,

într-un mod fericit şi vizibil, completată cu activităţirealizate înparteneriatcuTeatrulNaţional,BibliotecaJudeţeană, Centrul Cultural Francez; rezultatulacestorcolaborări :premiul I laFestivalulMondialalCreativităţiidelaSanRemo2010,pentrufilmul„Coffeewithlove”realizatdetrupadeteatruşifilm„Audienţăgenerală”,trupăcarecuprindeelevidinşcoalanoastrăşi de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga”. Tot în acestareal trebuie să includem şi cursurile de iniţiere înmuzica instrumentală lachitarăşibaterie,organizateşi desfăşurate de elevii din trupa „Heavy Days” aliceului nostrupentru colegi de-ai lor şi nunumai; înfelulacestaeicontribuieladezvoltareaethosuluişcolii,predândştafeta formaţiei rock.Predareaştafeteiprinpregătireadecătreeleviimaimariauneinoiechipeesteorealitateşiîncazulmajoretelorliceului:„Flame”,formaţianoastră,deţinătoarealoculuiIIlaCampionatuljudeţeandemajoretedinanulacesta,estepregătitădedouăabsolventealeliceului.

Luândînconsiderarefaptulcăeducaţiaesteocomponentăvieasocietăţii,caresetransformăodatăcu ea pe parcursul evoluţiei sale, o activitate careurmăreştepregătireatinereigeneraţiipentruun„mâine”mai apropiat sau mai îndepărtat, şcoala înţelege săreuneascăînjuruleişialacţiunilorsaleeducativetoateinstituţiilecuatribuţiiîneducaţiaformalăşinonformală.Astfel au luat naştere parteneriatele educative cuinstituţiiledeînvăţământsuperior:Universitatea„Babeş-Bolyai”, Universitatea Tehnică Cluj, Universitatea deŞtiinţeAgricole şi Medicină Veterinară, Universitateade Medicină şi Farmacie. Orientarea şcolară şi

CĂLĂTORII ŞI… ÎNTÂLNIRI

Cultivarea parteneriatelor (sau de ce poţi fi mândru că înveţi la Info)

Pe dru

m

...17

profesionalăserealizeazăpebazaunorinformaţiilaziprivindnecesaruldeforţădemuncăşiaposibilităţilordedezvoltareîncarieră.

Nu în ultimul rând trebuie să vorbim despreparteneriatulcuAsociaţiapărinţilor;beneficiariindirecţiaiprocesuluiinstructiv-educativdesfăşuratîninstituţiaşcolară,aceştiaparticipăactivlastabilireaactivităţiloreducative, la organizarea lor, capacitându-i pe elevisăparticipelaacţiunidincelemaidiversepentruasecunoaşteşiasedezvoltaplenar,susţinându-imaterialşimoral.

Iată,aşadar,căîntreagasocietateparticipă laeducareacopiilorşiatineretuluisău,instituţiaşcolarăavând rolul de liant al diverselor autorităţi şi instituţiicu responsabilităţi educaţionale şi de coordonatoral activităţilor desfăşurate cu elevii, în funcţie denecesităţile specifice fiecărui colectiv de copii sauadolescenţi;pentruaceasta,parteneriateleseconstituieînoportunităţicuvalenţemultiplepecaretrebuiesălevalorificăm în favoareacelorpecare îi iubim–copiiinoştri.

Directoradjunct,prof.AncaCocheci

”Călătoriile extraordinare” ale lui Jules Verne

JulesVerneafostunmarescriitorfrancezacăruioperăliterarăcontinuăşiastăzisăfascinezegeneraţiiîntregi. Unuldintrecelemaicunoscuteromanealesaleeste“Ocălătoriesprecentrulpământului”.PovesteaîncepecândprofesorulLidenbrockfaceodescoperireîmpreunăcunepotullui,Axel.Ceidoipornescîncăutareacentruluipământului,pecareurmeazăsă-lgăseascăîninimavulcanuluiSneffelsdininsulaIslanda.

“Vulcanuldeaur”esteunaltromanîncareaventuragraviteazăînjuruluneicălătorii.SummySkimşiBenRaddleaflăcăsuntmoştenitoriiunuiclaimdinAlaska.AventurierulBenpleacăîmpreunăcuSummyspreAlaska.PedrumeiseîntâlnesccuEdithsiJaneEdgerton.Întreceipatrusevaînfiripaoprietenieadevărată.ÎnAlaskaeiaflădeexistenţaunui“vulcandeaur”.JaneşiBenhotărăscsăîlexploateze.EdithsiSummyîiînsoţesc.DinpăcateceipatruseconfruntăcutexanulHunter.Întimpulerupţieivulcanului,Huntermoarelovitdeunblocdeaur.Astfel,Ben,Summy,JaneşiEdithdevinbogaţi.Înfinal,SummysevacăsătoricuJaneiarBencuEdith.SummyşiJanesuntdouăfeţeopusealeaceleiaşimonede;secompleteazăunulpecelălalt,caEdithşiBen.“CândJaneEdgertonnu-lînsoţeapeSummy,seîntâlneadeobiceicuBenRaddlefielaspital,fiela“NorthernHotel”.Nutreceaniciozifărăsăsevadă.LaconversaţiilelorasistaîntotdeaunaEdith,darmaimultfizic.Totuşi,păreaesenţialăpentruinginer,careosocotisepetânărăcafiindsinguracăreiaputeasă-iîmpărtăşeascătainaşicăreiaîicereapărereaasupracelormaimiciamănuntealeorganizăriiexpediţieiplănuite.”. Călătoriasprecentrulpământuluinuesteatâtderomantică,fiindprezentedoargândurileşisentimenteleluiAxelpentruGrauben:“…unsavantnu-iînstaresăînţeleagăproblemeleinimii.” AventuraluiAxelîmpreunăcuunchiulsăuestepalpitantă,cititorulfiindsurprinsdeapariţiaunorfiinţeuriaşe,asemănătoareceloractuale.Fantasticulprindeconturşiîn“Vulcanuldeaur”,chiardacăatenţiacititoruluiestedelapidatădeconflictulcutexanulHunterşideaventuracelordoiverişori. JulesVerneascrisdespreîntâmplărilegatedeviitor,spaţiu,aer,călătoriiînadâncurilemărilor.Elafăcutimposibilulposibilprincuvinte.Elacreatlumi fantasticepentrucititori,carevorrămâneîntipăriteînsufleteleşigândurilelorpentrutotdeauna.

IuliaMircescu,cls.aVI-a

Pe drum,

18...Ur

marin

d elevii

Balul bobocilor ...văzut prin ochii unui boboc

Balulbobociloraavutlocînziuadejoi,29octombrie2009,înClubulObsession,aflatînspateleSigmaShoppingCenter,peObservator,încartierulZorilor.Aţinutîntreorele16-21.AuparticipateleviidinclaseleaIX-a,pănăîntr-aXII-a(liceenii)şiprofesorii.

Afostorganizatdecătreceidintr-aXII-a.AavutloclaunmomentdatşiunconcursdeMiss&Mister-boboc,careafostcâştigatdeRujaAlexandruşideDaliaSarca,dinclasaaIX-aB.Înacelconcursaufostprobededekaraoke,dansşiodeclaraţiededragoste,lacaremulţimeaeuforicăşi-aţinutrespiraţia,însperanţadeaauzicevapicant.Dansurilespectaculareaufostîntreţinutedemuzicadiscoşiprobadekaraokeaprovocatsurprizeilare.

LaBalulbocociloraumaiparticipatşielevidinalteşcoli,datorităfaptuluicăbiletuldeintrareaavutunpreţaccesibil,de10lei.Dinpăcate,cainfiecareanşiacumpiţicheriigeneraţieişi-au

falsificatbiletele,darnoiamfostcuunpasînainteşidupăomăsurădesecuritate,adoptatăcusucces,nus-apututintracuacelaşibiletşiceicareau”trişat”,aupierdut.

ClubulObsessionesteunclubnou,apărutîn2005.ElestecelmaimareclubdinTransilvania.Reprezintăunnouconceptînpărţileclujene,avânddesignşisonoritatedeultimăgeneraţie,fiindîmpărţitîndouăpărţidiferite:ObsessionLongueşiNewObsession.Balulnostrus-adesfăşuratinprimul.

S-aascultatmuzicădegenelctro,house,tectonik.Aufostascultatemelodiinoişicâtevamixuri.Pestetotîncluberafumşiluminisioameniisedistrau,deoareceacestaeraşiscopulbalului.Toatălumeas-asimţitbine.Nimeninuaregretatnimic.Nuauexistatincidente.Profesoriiîntreeiiareleviideasemenea.Fiecareclasăaavutmasaproprierezervată.S-auservitsucuri,aperitive(doarpentruprofesori)şialcool(doarpentruceidepeste18ani,respectândlegea).Fiecareavenitîmbrăcatcumavrutşiapetrecutînstilulsău,iarceicarenu

auvenit,nicinuştiuceauratat.Balulbobocilorarelocodată

peanşifacepartedintremulteleactivităţiextraşcolarecareauloclanoiînliceu.Balulafostconsideratunsucces.

Dupăpărereamea,balulafostcool.Organizatbine,muzicăbună,oamenipetrecăreţi,clubnou,totulafostOK.

RăzvanRoşu,IXC

...19

“Buna!Cepoţisăfacitupentrumine?”camaşaseintituleazăpescurtmentalitateapoporuluiîncaretrăim.Punemmereuaccentulpelucrurilepecarenulefacesocietateapentrunoi,singureleproblemediscutatefieele întalk-show-uri,înpresascrisăsauchiarindiscuţiile delacolţdestradăsuntconcentratepelipsurileunordomenii,darniciodatăpecefacemnoi.Darsegandeşte cinevaşilafactorulpecareîlreprezintăei?

Încelemaimultecazurinu.Venimsăpunemproblema,caelevi,căprofesoriisuntdezinteresaţi demateriapecareopredausică ei nuneatragînînţelegereaaccesteasauînactivitatealaore.Darhaisăpunemproblemaşidinperspecitvaopusă.

Cefacemnoicasăatragemprofesoriiinmirificulacteducaţional?Venimdimineaţape8:10pentrucănoiavempermisiuneadeaîntârzialaorăpânăseajungelanoilaprezentă,dardacăprofu’/profa’întârzieîisancţionamcuunchiulîngrup.Apoiîncepminuteledetrezireincareunualtuseîntinde,maicascăcadoaredimineaţă,cecăpetabladejasescrie?,noiîncănune-amtrezit.

Dupăprimaorădemoţăială,fugimrepedelaotigarăsaulareparcareamaşinii(încazulîncareavemuna)şipoatedacăaişiautomobilsiviciusaunueştiaşasprintendepicioareîntârziişilaadouaoră.Profu’tevede,strambădinnasşiparcăîiobserviinteresulcrescândpentruaţiluminaazimintea.

Fermpepozitieprofu’seapucăvertiginossăprezintelecţia,darcepăcatcăazichiarn-aichefdemateriaastaşiînlocsătacitegândeşticebunăarfiobârfăcădoaraiprietenicomunicucolegu’debancăsielsigurnuaauzitce‘’pretenăşi-atrasFane’’.Dupăscurtulcalupinformativacoleguluidebancăainevoiedeopauzăpublicitarădecareseocupăcolegiidinspatecareîţizicbanculpecaretunul-aiauzitlaprimaoră.Dincauzazumzetuluicontinuuasiguratdenoiletendiţeînmodăpecarelediscutăfeteleşinouljocpecarel-audescoperitierialţicolegipenet,tehotărăşticămaibineîşipuicăştileşiasculţimuzicăcămăcarpoţicopiadepetabla(deşinupricepinimic)şiîimaiintreţiişipeceidinimediatataapropierecuvolumultăuridicat.Nuauzicândsesunădarobserviritualuldeaaruncapriviriinsistenteceasuluişiapoimişcarearapidăşielegantădeaînhăţahainaîntr-omânăşigeantaîncealaltăşi-afugipeuşăîntimpceprofu’roagăeleviisăşteargătabla.

Cuchiucuvaiaiscapatşideoraastaşiteducisăîţicauţiprietena.Schimbaţiimpresiipecâtdeplictisitoare

eşcoalăşinuştiinicitucumdanutepoţidezlipiideeaşiîntârziişilaoraasta.Tepuimaiînspatepentrucăţi-aiadusamintecăaimateazişi‘’aiuitat‘’completdetemă.Aşacădupăceaînceputora,preferabilunmomentcândprofa’scrielatablă,urli‘’şoptit‘’dupăcaietuldematecădoarprofanute-aaude,doarrestucolegiilor.Ajunge‘’cufărultuturorcunoştiinţelor’’latineşiîncepişicopiezicucaietupebancăsubcaietulpropriudematecădoarnuseobservă.Depunândatâtefort,parcăcorpultăuecopleşitşisimtenevoiahrănii.Cumtuîn15-19aninuaiînvăţatsăteabţiipentruperioadăscurtedetimp,scoţimâncareaşiîncepipicnicul,cuomânăpesandwichşialtapepixcontinuisăcopiezitema.Lasfârşituloreiplecicucaieteledemateînmânăcămaiai2-3rânduri.

Lecopiezişipeasteaînfaţasăliidematedupacete-aiasiguratcăprofaaplecat.Continuipauzacuglumeîntrecolegicănuvreisăplecişisămaiîntârziişilaoraasta.Profavineintriînclasaşiiniţialstaicuminteşiasculţişiscriiparcăaidevenitunelevmodel,darapoiîţidaiseamacătemânâncălimbaşiîncepinişteconversaţii.Profa’tesurprindeşidupăprimeleeioresehotărăştecăecazulsăîipovesteştidesprematematică.Păcatcăpesubiectulacestanuailafeldemulteinformaţiicaşipenoulfilm3Ddelamallşiînconsecinţănureuşeştisărezolviexerciţiu.Cumprofas-acamsăturatdecomportamentultăusehotărăştesăîţinotezeactivitatea,darceghionpentruea.Acumîncepisăaiargumentedecenuartrebuisătenotezeşicăeincorectşiinjustfaţădetinecăînfondnufaceainimic.Astanuschimbădeciziaşinotăeiaşacătutehotărăştisănumaifacinimiclaoraeideacumîncolocăoricumnuapreciază‘efortul’tău.

Înconsecinţănoifacemmultepentruprofesori.Nearatămvoluntarşicontinuudezinteresulpentruorefieprinchiulsaudesfăsurândalteactivităţimaiplacutepeparcursullorşitotodatărespectulfaţădeeişidematerilelorprinfoameacareneacaparează,discuţiletematicepecareleavemşipregătireaprealabilăpecareodesfăşurăm.Dinacceastăperspectivăartrebuisăneaşteptămcaşieisănerăspundăcuaccelaşiinteresşirespectşiavempretenţiijustificatedatorităpropriuluinostrucomportament.

AlexandraPeteanNicola12C(Lexxy)

Critică la persoana IMetalitate de elev

20...

De la Consiliul Elevilor citire…

C.E.L.I. sau Consiliul Elevilor al Liceului de Informatică, este o organizaţie formată din elevi din fiecare clasa a liceului, care are în vedere discutarea şi rezolvarea problemelor tuturor elevilor. Urmărind acest scop, de-a lungul timpului, Consiliul a reuşit să facă mari schimbări, nu numai în încinta liceului, ci şi în comunitate. Spre exemplu, în 2002, în urma insistenţelor reprezentatilor consiliului, Rusu Andreea şi Chiriliş Andreea, Consiliul Local al Municipiului Cluj a reglementat o reducere de preţ la abonamentele lunare pentru transportul în comun din Cluj-Napoca. De asemenea, proiectul F1, început sub coordonarea d-nei prof. Felicia Valean, presupune păstrarea curăţeniei în incinta liceului, prin adunarea gunoaielor de către fiecare clasă.

În prezent, biroul executiv e format dintr-un preşedinte, Mihai Oltean, un vicepreşedinte, Georgiana Mircean, secretar, Bianca Bucur, şi un reprezentat al profesorilor în consiliu, d-na Monica Verdeş.

Iata şi cateva activităţi importante din anul scolar 2009-2010:

Organizarea a două baluri: de •HALLOWEEN şi de VALENTINE’S DAY;

Iniţierea unei colaborări cu Colegiul •Naţional “George Bariţiu” printr-un atelier de lucru, având ca scop un schimb de experienţă, în urma căruia se vor pune în aplicare câteva proiecte;

În urma discuţiilor de la consiliu, s-a pus •în funcţiune radioul şcolii;

Două acţiuni de caritate pentru doi elevi •din şcoală.

Bianca Bucur, XC

Căruiprofesordinliceulnostruîimulţumeşti?1.Dacăaifiunprofesordinliceulnostru,aiconsidera2.căeleviiteplac?Ceaischimbaşiceaipăstralaprofesoriidinliceul3.nostru?Crezicăprofesoriileacordăîndeajunsăatenţie4.elevilor?Cete-afăcutsăcreziacestlucru?Cumaipedepsieleviiindisciplinaţidacăaifiprofesor?5.Careesteprofesorultăupreferatdinliceu?6.Cesfatle-aidaprofesorilor?7.CumţisepareatmosferaînInformatică?Teînţelegi8.binecucolegiităi?Aştepţisăvinăvacanţapentrua“scăpa”decolegi?În9.vacanţă,teîntâlneşticuaceştia?

10.Învacanţă,aştepţisăînceapăşcoala?Deobicei,leducidorulcolegilor?

Nume:SârbMarinaClasa:aVIII-aA

Num-aşputeadecidelaunsingurprofesor.Sunt1.douădoamneprofesoarecarem-auajutatenorm.AcesteasuntdoamnaprofesoarăVerdeşMonicaşidoamnaprofesoarăMorarMaria.DoamnaMorarm-aînvăţatsăgandesc,săînvăţşitotceeaceţinedeecologie.DoamnaVerdeşm-aînvăţattotcetrebuiepentruadeveniunommatur,cuprincipiisănătoase.M-aînvăţatcumsăreacţionezînunelesituaţiidinviaţă,unelechiarextreme.Dinacestemotivevreausălemulţumesc.Mi-aucâştigattotrespectul.Dacăaşfiprofesorînacestliceuaşîncercasăîmi2.predaumaterialîntr-unmodatractivşisuntsigurăcăelevilorle-arplăceaacestlucru.Laprofesoriidinliceulnostruaşschimbarigiditatea3.decareuniidaudovadă.Uniileacordă,alţiinu.Depindedeprofesor.4.Dacăaşfiprofesorpeelevii-aşpedepsi5.sancţionându-ilanotadelapurtare.ProfesorulmeupreferatestedoamnaVerdeşMonica,6.profesoarădegeografie,unadintrecelemaideschiseprofesoaredinacestliceu,oreledânseifiindoplăcere,iarmateriafiindunarelaxantăşiuşordeînvăţat.Săfiemairelaxaţi.7.

Condiţia de elev

Chestionar

Răspunsuri

Urma

rind el

evii

...21

Urmarind elevii

AtmosferadinInformaticăesteunadeschisăşi8.veselă,colectivulfiindformatdinoamenicucaresepoatevorbi.Nu,deoarececolegiisuntfoartedetreabăşiîn9.vacanţămăîntâlnesccâtdemultpotcuei.

10.Aşteptşinuprea...

Nume:MicAlexandraClasa:aVIII-aA

D-neiMonicaVerdeş.Esteunprofesorextraordinar,1.carestimuleazăcopiii.Predăfoartebine!Mi-adeschisochiisăintelegmultelucruri,şim-aîncurajatînmulteprivinţe.Nuaşputeaspunecădasaunu.Agreareaunui2.profesorîncepedinstilulluideapreda.Nimeninucereunuiprofesorsăfieprietenos,toţivremunprofesorcarepoatestăpâniclasaşicarepredălasubiect.Îmiplacprofesoriidinliceulnostrupentrucăsunt3.exigenţi(majoritatea),daraşschimbafaptulcăfiecaredintreeicredecămaterialoreceamaiimportantăchiardacănueste!Profesoriiacordăpreamulttimpşiatenţieunorelevi,4.neglijându-ipeceilalţi,adicăaupreferaţi,iaroraseţineîntreprofesorşielevulpreferat.Mulţiprofesoriameninţăcăvorda3sau4,eu,sincer5.chiarle-aşda!Nupoţidisciplinapecinevacuunlucrubun,dacăcopilulnuafostdisciplinatacasă.ProfesorulmeupreferatesteAlinaStaicu.Chiardacă6.nupredăomaterieimportantă,profesoraştiesăfacăaceasimplăorăinteresantă.Nupoţischimbacineeşti.Nupoţisăpretinzicaun7.profesorsăseschimbepentrucăţienu-ţiplacefelulluideafi.Dacăfiecareşi-arvedeadetreabalui,totularfibine.Atmosferadinliceuedestuldetensionată,însensul8.căemultăagitaţie,stres.Da,colegiimeisuntextraordinarişimăînţelegfoartebinecuei.Dupăcumamscrismaisus,măînţelegbinecu9.ei.Da,învacanţăneîntâlnim,nufoartedes,darsuficient.Caoricecopilnormal,nuaşteptsăînceapăşcoala!10.Dar,uneoriducdorulcolegilor.

Nume:DaianaClasa:aVII-aB

Hmmm...tuturorlemulţumescpentrucă,dacănuar1.fiaceştiprofesori,noinuamştinimic...amfinisteinculţi.Înconcluzie,toţimeritămultemulţumiri.Foartebunăîntrebarea!Sincernuştiu.Numi-amdorit2.niciodatăşinicinuîmivoidorisăfiuprofesor.Înprimulrândlauniiaşschimbamodulîncarepredau3.şifelul.Şiceaşpăstraarfibunătatealorşirăbdarea

decaredaudovadă.Nuştiucumpotrezistacuasemeneaelevicanoi(uniidintreei).Euziccăleacordădestuldemultăatenţie.Cemă4.facesăcredlucrulacestaestefaptulcăneajutăşineîndrumăînoriceavemnevoie.Dardesigurcănupotsăacordeatenţiefiecăruielevînparte,oricândşioriundevreaelevul.Nuştiusigur.Într-unmodcamneplăcut,sigur.Nu5.daumaimultedetalii^_^.Simplu!Profesoarademuzicăestepreferatamea.6.Dece?Posibilşipentrucăîmiplacemuzicaşiamcunoştinţeînacestdomeniu.Cesfatle-aşda...?Săfiemaiîngăduitorilateme.7.Lafostascoalăerafoartepenibil.Copiiisebăteau8.maitottimpulşinimeninuluamăsuri.Aiciestediferit.Îmiplaceextremdemult.ColegiisuntOK...uniimaitrăzniţicaalţii.Într-unfeldeabiaaştept...dardupădouăsăptămâni9.chiarîmiestedordeei...deglumelelor(unelefoarteprosteşti).Da...măîntâlnesccuei.Invacanţăestefoartebine.Aşteptsăînceapăşcoala10.darnuimediatdeîncepereaei,desigur.Deşiduclipsacolegilor.Maialesaunorprofesori.

Nume:TruţăDragoşClasa:aVI-aA

EuîimultumescdoamneidiriginteFlaviaZeriu,1.pentrurăbdareaei,pentruînţelepciuneaeicarene-otransmiteînfiecarezi.Eudacăaşfiprofesorînliceulnostru,eleviinuştiu2.dacăm-arplacea,pentrucăeule-aşdatemescurtedarpedepsegrave.Euaşschimbalauniiprofesorifaptulcă,atuncicând3.oraestederanjată,eiartrebuisaîipedepseascăpeeleviicareoderanjeazăfarăsăexagereze.Eucredcăprofesoriiacordădestulăatenţieelevilor,4.chiardacăeinuautimpdefiecareelevînparte.Euaşpedepsieleviiindisciplinaţipunându-ila5.detenţie.Eunupotspunecăamunprofesorpreferat,pentru6.cătoţisuntbuni.Le-aşdaprofesorilorunsfatbun,săfiefoarteatenţiîn7.legaturăcuorelelorşicuceseîntamplăînorelelor.Esteoatmosferăplacutăşida,măînţelegcucolegii.8.Nuchiar,euaşteptvacanţapentruamărelaxaşida,9.seîntamplăsămăîntâlnesccucolegiimei.

10.Nuchiar,eumădistrezînvacanţăşinuaşteptsăînceapăşcoala,chiardacăîncepesăîmifiedordecolegi.

AnonimDoamneiprofesoareMarişpentrucăm-aînvăţat1.multelaInformatică.Dapentrucăle-aşfacepeplac.2.

22...Ur

marin

d elevii

Nuaşvreasăschimbnimic.Îmiplacetotul.3.Da,leacordăîndeajunsăatenţieelevilor,pentrucăîi4.ascultăpefiecareînparte.Le-aşdamaimultetemeşii-aşasculta.5.DoamnaprofesoarăMarişpentrucăestefoarte6.indulgentăcuelevii.Săfieunpicmaiindulgenţicuelevii.7.Esteoatmosferăplacutăşimăînţelegbinecuelevii.8.Da,aşteptvacanţadarnuneapăratpentrua„scăpa”9.decolegi.Câteodatădepindedesituaţie.

10.Câteodatăaşteptsăînceapăşcoalaşimi-edordeelevi.

Nume:MarkKosoruşClasa:aVI-aA

DoamneiMarişdeoareceestefoarterăbdătoarecu1.noi.Eucredcăeleviim-arplăceadeoarecesuntamuzant2.şiîngăduitor.Singurullucrupecarel-aşschimbaarficaprofesorii3.săfiemairesponsabili.Nu,deoarecedacăridicămmânanuneacordădeloc4.atenţie.Latreiabateri,temăînplus.5.Profesoaradedesen,deoareceoraeieste6.distractivă.Săînveţesăfacălinişteînclasă.7.Atmosferaestebunăşimăînţelegfoarte,foartebine8.cucolegiimei.Nu,dinpăcatenumăvădcueiînvacanţă.9.

10.Nuaşteptsăînceapăşcoala,darabiaaşteptsăîmirevădcolegii.

Nume:OpreaAna-MariaClasa:aXI-aA

DoamneiDeakZita,deoarecem-asusţinutşim-a1.ajutattottimpul.Nuştiu,probabildeoarecesuntsociabilă.2.Nuaşmaidatesteaşades,cidoarcâteva,anunţate3.dintimp.Da,deoarecelepasădeelevi.4.I-aşdaafarădelaoră,saule-aşdaorededetenţie5.dupăşcoală,oreîncaresăfacăcevaînfolosulşcolii.DoamnaZitaşidoamnaTrifdeoarecefacorele6.interactive.Săfacăoreleinteractive,cuajutoruljocurilor,şisă7.facemproiecteîngrup,pentruasocializaşipentruaneînvăţasălucrămînechipă.Atmosferaesteplacută,iarcucolegiimăînţeleg8.foartebine.Nuaşteptvacanţapentrua„scăpa”deei,cipentrua9.măputeadistracueiînaltmediudecâtşcoala.

10.Câteodatăîmidorescsăsetermine,darîmitrece

repede.

Nume:TeodorescuMariusAlexandruClasa:aVI-aA

DomnuluiprofesorAdrianMureşandatorităfaptului1.caăm-aprimitîntrupadeteatruşimi-adatrolurifrumoase.Da,deoareceaşîncercasăfiuprietenulelevilorşisă2.faclecţiainteresantăpentruei.Aşpăstraprofesorii(suntextraordinari),daraşda3.afarăuniielevicaretragşcoalaînjos.Da,deoarecesuntamabili,darşiexigenţicumine.4.Princlasicele“3întrebări”,caşidoamnaVerdeş.5.DomnulprofesorAdrianMureşan(cala1).6.Cândspuncănedau3saunepedepsesc,săofacă!7.Esteoatmosferăplăcută,datorităelevilorşi8.profesorilorfoartebuni.Nuaşteptsăşivinăpentruascăpadecolegi,chiar9.dacănumăpreaîntâlnesccueipentrucănupreastauînora.Maiducdorullor,darnuaşteptşcoala!!10.

Nume:FlorianAlinClasa:aX-aC

DomnuluiprofesorAdrianMureşan.Înprincipiumi-a1.redeschispoftapentruteatru:afaceteatru,avizionaaltepiesedeteatru…camtotceţinedeteatru.Înprimulrând,depindedecumpredaişiîţidesfăşori2.orelesauactivităţilecuelevii.Înfuncţiedeacestea,înfiecareliceusuntprofesoriplăcuţisauneplăcuţideelevi.Înaldoilearând,dacăaşfiprofesor,înfuncţiedecumaşvreasă-midesfăşororele,credcăm-arplăceaeleviimei.Aşpăstrasimţulumoruluişifeluldeapreda.Nuştiu3.exactceaşschimba.Da.Felulîncareseimplică,maialeslaoreledecurs.4.Nuştiu,poatemuncăînfolosulşcolii.Scădereanotei5.lapurtareîncelmairăucaz.MariusComşa.Unprofesorbun,corectcutot6.colectivulclaseişiînacelaşitimp,cuunbunsimţalumorului.Poateoindulgenţămărităfaţădecopii…7.Caldă.Măîntelegfoartebine.8.Nu,înniciuncaz.Îmiplacefoartemultsăiescuei,9.oricîtdemultarînsemnaacest“foartemult”.Ducdorulcolegilor,şiîntr-unfelalşcolii,pentrucă10.suntmaiaproapedeeipentruîncă8-9luni.

Nume:CiucăAlinaClasa:aV-aA

EuîimulţumescfoartemultdomnuluiMureşanAdrian,1.deoareceafăcutpiesedeteatruminunatecuclasanoastrăşicualtele,şiesteunprofesorfoartebunde

...23

română.Elevii,cândsegândesclaprofesori,iauînconsiderare2.25%şicâtdemultleplaceaceamaterie,darceimaimulţiiauînconsiderareşicâtdeînţelegătorisuntlaoră.Profesoriidinacestliceusuntfoartebunilaceeace3.fac,eupersonalaşpăstratoatecalităţileşichiarşidefectele.Uniiprofesorisefixeazădoarpeelevi,darunii,4.cumarfidomnulprofesorMureşanAdrian,careseimplicăfoartemultînşcoală,ducenumeleliceuluimaideparte,uneorimailipseştedelaoreşiestepreaocupat.Dacăaşfiprofesor,atuncii-aşpedepsiprinscăderea5.noteilapurtare.ProfesorulmeupreferatesteMariusComşa,deoarece6.chiardacăesever,neajutăsăînvăţămbine.

Nume:PopMarcusClasa:aV-aA

ProfesoareidematematicăL.Brânduşanpentru1.ajutoruleinespusînpregătireapentruolimpiadă.Nu,chiardelocpentrucăelevilordinaceastăşcoală2.nuleplacprofesoriiseveri.Aşschimbalauniiatitudineaşiaşpăstraseveritatea.3.Da,pentrucăuniidupăcedaunotemici,acordă4.destulăatenţieelevuluipentruasereculegeşia-şischimbastarea.Aşumplecatalogulcunotede1.5.ProfesoaradematematicăL.Brânduşanpentru6.atitudineaeiinspecial.Launiicarem-ausupărat,să-şischimbetotal7.atitudineafaţădemine.Misepareoatmosferăcomunătinerilordinsecolul8.21şi…da,măînţelegbinecucolegii,darca-nfiecaregrupexistăcerturi.Da,de-abiaaşteptsăscapdeeişiînniciuncaznu9.vreausă-ivăd3luni.Catoţieleviiacestuiliceu,nuaşteptsăînceapăşcoala10.şipoatelauniilevoiducedorul.

Nume:GaborRalucaClasa:aV-aA

Eu,personal,aşmulţumidomnuluiprofesorde1.romanaMureşanAdriandeoareces-aimplicatînmulteactivităţi,ducândrenumeleLiceuluideInformatică.Deasemenea,vreausă-imulţumescdoamneiprofesoaredebiologiecareaporniteco-proiectul“Salvaţipădurile!”.Eucredcăda,deoareceîmiplacefoartemultliceul2.nostruşisăaflulucrurinoi.Deschimbat,nuaşschimbanimic:dumnealorsunt3.profesoribunicareştiusăsocializezecueleviilor.Faptulcăseimplicăînatâteaactivităţipentrunoi-este4.

suficientsărăspundlaîntrebare.Prinnoteslabeşi,uneori,prinexmatriculareaelevului5.respectivputemcorectacomportamentulneadecvatalelevului.Aşacumammaispus,LiceuldeInformaticăesteun8.liceufoartebun.Colegiimeisuntminunaţişinuamdespusniciunlucrurăudespreei.Aşteptcunerăbdarevacanţadevarăpentruamă9.distra.Înniciuncazpentruascăpadecolegiimei.Bineînţeles.Voiaşteptadinnousăînvăţlucrurinoi,10.sădeschidonouapoartaînsprenoiorizonturi.

Nume:CenteaFlaviuAdrianClasa:aX-aC

DomnuluiprofesorAdrianMureşanpentru1.reînfiinţareatrupeideteatru.Dacăaşficorect,suntsigurcăm-arplăcea.2.Aşpăstrafelullordepredare.Nucredcăaşschimba3.ceva.Da,leacordăatenţie,deoarecedacăaivreo4.nelămurire,oriceprofesorteajutăcudrag.Prinscădereanoteilapurtare.5.DomnulprofesorMariusComşapentrucăestecorect6.şinufavorizeazăniciunelev.Uneoriarputeafipuţinmaiindulgenţiprivind7.acordareanotelor.Da,măînţelegfoartebinecumajoritateacolegilor.8.Vacanţaoaştept,darnupentru“ascăpa”decolegi.9.Cueibineînţelescămăvoiîntâlnicâtmaides.Pelamijloculvacanţeiîncepsăducdorul“atmosferei”10.delaşcoalăşiîncepsăducdorulşicolegilorpecarenuamavutocaziasăîivădînvacanţă.

Nume:DeeaMocanClasa:aX-aC

ÎimulţumescdomnuluiprofesorAdrianMureşan1.pentrucăseimplicăatâtdeintensînîndrumareatrupeideteatru.Da,credcăeleviim-arplăcea,pentrucăsuntşieu2.larândulmeuelevă,deciştiuaproximativceleplaceacestora.Aşschimbaatitudinealorrigidăînmoduldeatrata3.elevul.Aşpăstraseriozitateacucaresedesfăşoarămajoritateaorelor.Nu,pentrucăînvăţământulromânescîngeneralnu4.seaxeazăpepromovareapărerilorşiadezvoltăriiopinieipersonaleatâtîncazulprofesorilor,câtşialelevilor.Probabilcuabsenţeşinoteproaste,cadeobicei.5.DomnulAdrianMureşan,pentrucădintretoţi6.profesoriiestecelmaiactivdinpunctdevedereextraşcolar,darşişcolarşi,spredeosebiredealţiprofesori,aînvatatcumsăfieprietenulelevilorpe

Urmarind elevii

24...

CĂLĂTORIE PENTRU UN ZÂMBET

UnnouproiectalclubuluiImpactalliceuluinostru,onouăidee.Amvreasăajutăm,aşadar,negândimcăle-amputeaoferiunorcopiicumaipuţineposibilităţifinanciareozifrumoasă,încaresăuitedegrijişisăsesimtăaşacumoricecopilaredreptul.AlegemsatulBerind,nupreadepartedeCluj-Napoca,maiprecislaodistanţăde27kilometri. Darpentruareuşisăleoferimozideneuitat,cusurprizeşicadouri,amdesfăşurattimpdedouăsăptămâniocampaniedestrângeredefondurişihainepentrumicuţişinumicăne-afostmirarea,cândoşcoalăîntreagă(elevişiprofesori)s-amobilizat:auadushaine,aucumpăratinsigneleşicerceiiconfecţionaţidenoi,auoferitbanipentrucopiiidinBerind.

Ajunşiladestinaţie,laînceputulluniidecembrieaanuluitrecut,amfostcuprinşidefarmeculcelor40decopii,careneaşteptaunerăbdători,einemaiavândvreodatăpartedeastfeldevizite.Suntmici,auvârstecuprinseîntre4şi10ani,darsuntmaimaturidecâtartrebui.Viaţaloregrea,iarresponsabilităţilecucaresuntîncărcaţisuntmari.Negândeamcăvorfisperiaţi,căvorrefuzasăsteacunoi,dardeîndatăcei-amcunoscut,ne-amdatseamacănuedelocaşa.Ne-amjucatcueiodupămasăîntreagă,ne-amsimţitbine,iarlasfârşitle-amdăruitdulciurişihaine,decares-aubucuratmult.

Recompensa noastră? Zâmbetul

Urma

rind el

evii

careîiîndrumă.Săîncercesăpriveascălucrurilesidinperspectiva7.elevilor.AtmosferadinInformaticăestepuţinprea“cenuşie”8.pentrugusturilemeleşirelaţiacumajoritateacolegilormeiesteasemănătoarecuatmosferadinşcoală.Aşteptsăvinăvacanţa.Măvoiîntâlnicuopartedin9.aceştia.Deobicei,vacanţameaepreaplinăcasăpotapuca10.sămăgândesclacolegiipecarenui-amvăzut.

...25

imprimat pe feţele lor,petotparcursulzilei,fericireadinochi,detectabilădelamaredistanţa.Satisfacţiacăle-ampututoferiunorcopiiozicutotulspecială,altfeldecâtcelecucaresunteiobişnuiţi,oziîncaresăsimtăcuadevăratgustulcopilariei

ElenaBrie,membrăaclubuluiImpact

a

Urmarind elevii

26...Cre

doCre

do

Îiapreciempentrucăsunt”frumoşi”şisuntînconjuraţideatenţie,pentrucăprimescpremii,pentrucămass-mediaeplinădeei,pentrucăaubanişiîşipotîmplinioricevis.Însăcelemainumeroasemodelenumerităatenţianoastră.Suntfăcutedinsclipici,darsuntatâtdegoaleîninterior.Vedeteleauajuns”personalităţideinvidiat”doarprinmecanismulpublicitar,unsatâtdebinedemass-media.

Modelesuntperisabile.Noicunoaştemdoarambalajulacestuiprodusşitotceeaceputemsăfacemestesăcopiemdesenuldepeambalaj.Rareorineinfluenţeazăatătdemultviaţaîncâtputemsăconsiderămatracţiafaţădeelenumaiosimplămanifestare.

Nenaştemcunevoiademodele?Niciunpsihologn-omenţionează,indifferentdepiramidacarereprezintăsistemulnostrudenevoi.Însă,easedezvoltăîncădelavârstefragedeşineinfluenţeazăevoluţiavieţiişideciziileluate.

Cumnealegemmodelele?Lealegempentrucăneseamănăşiseaflăacoloundeamvreanoisăfim?Adeseamăîntrebdacăaceastăfascinaţieanoastrăfaţăde”modele”vinedinrespectulpecareli-lpurtămpentrucăaureuşitsăîşivalorificetalentulsaudoardininvidie.Celmaiuşormoddeatrăiesă-icopiezipeceilalţi.Săleadopţimoduldegândiresiatitudinile.Uniiîşialegmodeleledoarpentrucăleefricăsăîncerceundrumnou,iareleleînvingfricadenecunoscut.Nimeninuvreasăfiebanalsaumediocru.Nimeninuacceptăcăesteaşacumesteşiînlocsăcautesăfieoriginalprefersacopieze”ambalajul”unoroameni”celebri”.Oameniicareimităopersoanănuînţelegesenţa.Eisuntpersoanecuuncaracterslab,înşelaţideaparenţe.Dacăvremsafimcacinevatrebuiesăfimoriginalipentrucăastaaufăcutoamenii”importanţi”casăajungăinvîrfulpiramideipopulaţieişisăscapedincurentulmajoritar.Ei

nuaucopiatpenimenicasăajungăacoloundesunt.Eişi-aucroitsinguridrumulînviaţă.Înfinal,realizămcănuputemfiasemeneacelorpecareîncercămsăîicopiemşinetrezimîntr-ununiversfăcutdinimitaţiiieftine.Singurulnostrumodelnunepoatefidecâtpropriapersoană,adevăratul”eu”.Modelelesuntbunecaunmaterialdestudio,darnucasistemedereferinţă.

Tucealegi?Săcopiezisausăfiicopiat? CosteaNicoleta

Avem nevoie de modele?

Despre curajul de a crede

”Undiscursionistşiunvânătordesuflete-astaeraPărinteleNicolae”,afirmăVirgilCiomaş.

Înanul1959afostarestatdecomunişti,întrucâtarefuzatsădepunămărturieîmpotrivacolegilorsăi.Afostjudecatşicondamnatla13anidemuncăsilnică.Afostbotezatclandestinînînchisoareîn1960.În1964aavutlocgraţiereageneralăadeţinuţilorpolitici,Steindhardtfiindeliberat.

Învremeacomunismului,singuracredinţăîngăduităeraateismul.CeicenuselepădaudeHristoserauînchişi,bătuţi,”torturaţi”,etc.Dupăcumamvăzut,N.Steindhardtafostînchispentrucăarefuzatsădepunămărturiemincinoasăîmpotrivaprietenilorsăi.Totuşi,nus-abucuratdeunregimspecial.

”Jurnalulfericirii”neînfăţişeazăpanoramaunorîntâmplăricedepăşesccumultrăstimpuldetenţiei,coborânduneorichiarpânălaprimeleamintirialevieţiiconştiente.Lumea”Jurnalului”sevădeşteafiaceeaauneifericiteîntâlniricuHristos.”Anuteînstrăinaînseamnăpentruautora-laveamereuînmintepeHristos”,spuneVirgilCiomaş.

Titlucărţiisurprindeşideconcentreazăpubliculcititorpentrucă,deşisedescriuscene

...27

Credo

atroce,N.Steindhardtîşiintituleazăcartea”Juranalulfericirii”.Fericirea,dupăcumammaispusconstăînbotezulcareconstituieunuldintrecelemaiemoţionantemomentealecărţii.

Iată,aşadar,cumPărintele,însufleţitdeDuhulSfânt,agăsitprilejulîntâlniriicuHristosînînchisoare,într-operioadăîncarecreştinismulnueratocmaiagreat,încareputeaifaceînchisoaredincauzabuneitalecredinţe.

ÎnultimiianiaivieţiiatrăitlaMănăstireaRahia,undedin1980afostcălugărit,primindascultareadebibliotecarşiclopotar.AfosthărţuitşisupravegheatpermanentdeSecuritateşideşiputeafioricândarestatnus-alepădatdecelcei-aadusfericirea.

Amuritla29martie1989,neapucândsăprindăsătrăiascăperioadapecare,dealtfel,aşiprofeţit-o.

SuciuŞtefan,IX

Limitele organismului uman

Ofemeiede64deanidinMinnesotaacăzutpegheaţă.Dincauzaartritei,nuamaipututsăseridice.Azăcutoreînşirînzăpada.Temperaturacorpuluii-ascăzutla21C.Inimaaîncetatsă-Imaibată.Arfitrebuitsăsestingădinviaţă,darmediciiauresuscitat-oiarastăzifemeiasesimtebine.

Temperaturacorpului(42C)Cândtemperaturadebazaacorpuluiatinge42C,şocultermiceireversibilşisedovedeştefatal.

Aparece(4C)Pierzicăludurăşiabiadacăaiapucasărezişti30deminuteînmare,într-oapăde4C.

Aerulfierbinte(150C)Încazdeincendiu,într-oclădiresauîntr-omină,adulţiipotsărezistezeceminutela150C.

Lamarealtitudine(4500m)Stareadeconştienţăseestompeazăpentrumajoritateaoamenilor.Munteniisuntexcepţia.

Scufundarealaadâncime(86m)Fărăechipamentespecial,ceimaimulţioamenileşinăîndouăminutelaadâncimimaimaride18m.Celmaibunscufundatorfărăechipamentareuşitsăatingă86m.

Lipsadeoxigen(11minute)Leşiniîn2minute.Dacăseantrenează,oameniiîţipotţinerespiraţiaaproape11minute.

Pierdereadesinge(40%)Poţisupravieţuidacăpierzi30%dinsânge.La40%,ainevoieimediatdeotransfuzie.

Epuizareaprinfoame(45dezile)Pierzi30%dingreutateşimoarteaeiminentă,deşiprobabilboalate-arterminaînainteainaniţiei.

Deshidratarea(7zile)Dacănuînlocuieştivolumulpierdutzilnic,cam1litru,nureziştimaimultdeosăptămână.

MăluţanGeorge,IXC

h

28...

INTERVIU CU SCRIITORUL ALEXANDRU JURCAN

Cu ce ocazie aţi venit la şcoala noastră?

Am fost invitat de direcţiune, mai precis de profesoarele Anca Coches si Geta Moldovan.

Şi cum vi se pare şcoala noastră?

Eu nu am fost niciodată aici, am auzit că acest liceu este un liceu de elita, am auzit de condiţiile materiale deosebite ale scolii şi acum m-am convins şi de calitatea umana a elevilor şcolii dumneavoastră, este extraordinară, m-am simţit foarte bine.

Şi... cum v-aţi apucat de scris? Aţi avut o iubire dintotdeauna pentru scris? Nu v-a încurcat faptul că eraţi în perioada comunistă?

Eu cred că te naşti cu aceasta. Altfel toată lumea scrie în tinereţe, până la18 ani, în liceu... scrie poezii, dar, dacă în continuare scrii, înseamnă că ai o chemare şi, acolo sus, cineva crede în tine şi nu ai voie să iţi baţi joc de această chemare. Dacă rămâi cu aceasta înseamnă că ai talent.

Şi cărui tip de public vă adresaţi?

Mă străduiesc să fiu concentrat. Eu mă adresez tuturor, şi tinerilor, m-am străduit să nu plictisesc pe nimeni, să nu fiu complicat şi sofisticat, îmi place să fiu înţeles de toată lumea.

Mai doriţi să adăugaţi ceva la aceasta, aveţi ceva de comunicat şcolii noastre?

Eu aş dori să publicaţi despre aceşti tineri actori din trupa voastră de teatru, care mi-au făcut surpriza aceasta plăcută de care nu am mai avut parte în viaţa mea, şi să îi scrieţi cu numele.

ANCA ROMAN

CĂLĂTORII…POLITICEINTERVIUCUVICEPRIMARUL

CLUJULUI1.Ceproiectelegatedeenergiaverdedoritisaimplementatiinurmatoriiani?

Având invedere tendinţapeplanmondialde-aseutilizasursedeenergiecuratănepoluantă,care va reduce substanţial impactul asupramediului în contextul extinderii fenomenului deîncălzire globală, Primăria municipiului Cluj-Napoca a demarat proiecte privind utilizareaenergiilor alternative, dorind totodată extindereaacesteiactivităţiînaniiurmători.Înacestsens,încadrulProgramuluiCasaVerde,a fostdemaratăacţiuneadeproiectareşiexecutareasistemelorde încălzireaapei caldemenajere, împreună cu Regia Autonomă deTermoficare Cluj- Napoca, astfel, a fost depusădocumentaţiaînvedereaobţineriifondurilorpentrurealizarea a sistemului de încălzire cu panourisolare la un număr de 14 centrale termice decvartal,învaloarede6.457.173lei,fiindtotodatăpregatitădocumentaţiapentruîncă37decentrale,pentruaniiurmători.Acestsistempoateconducelaoeconomiedecca.40%,dinconsumuldeenergieconvenţionalăutilizatînprezent.

AvândînvederefaptulcăPrimăriamaiareînadministrarecca.100deunităţideînvăţământpreşcolar şi preuniversitar, în următorii ani seva încerca pe baza unor studii de specialitateînlocuireaparţialăasistemelordeîncălzireactuală

Intervi

uri

...29

cusistemuldeîncălzirecupanourisolare.Totodată,seareînvedere implementarea

sistemelor de iluminat public cu alimentare cuenergiesolarăşieolianăînparcuri,locuridejoacăşiparcăriinmunicipiulCluj-Napoca.Acestsistemsepoaterealizacuurmătoarelevariante: -Sistemde iluminarecupanourisolare cu celulemonocristaline saupolicristalinesiliconice;-Sistemdeiluminarecu panouri solare şigeneratoareeolieneÎnamandouăcazuriledurata de iluminare este de8-10 ore, iar durata de viaţa a sistemuluieste de 20 ani, iar durata de funcţionare fărăintreruperipoatefide3-5zileconsecutive.Casursadeiluminare(corpdeiluminat)sepotfolosi:-corpurideiluminatculămpicuLED-uri-corpurideiluminatculămpicusodiu. Variantele şi sistemele ce sepreteazăpentrumunicipiulnostru,precumşizoneleîncarese poate aplica unul din sistemele de iluminatdemaisusvorfistabilitepebazaunorstudiidefezabilitateîntocmitedefirmedespecialitatealesepebazauneilicitaţiipublicecesevaorganizaînanulcareurmează. O dată cu studiile demai sus, se vastabilieficienţaeconomicăsieconomiadeenergieclasicăînaplicareasistemuluiales.MentionămcăPrimăriaesteimplicatăprinefectullegilorînvigoaresăiamăsuriderealizare

atuturormăsurilorasumateodatăcusemnareadocumentelordeaderarelaUniuneaEuropeană,faptcese realizeazăprinpromovareaunoractenormativelocale(HCL-uri)pentruimplementareaşimediatizareaacestormăsurişiprograme.

2. In ce moduri se poate mobilizapopulatia pentru trecerea catreenergiaverde?

Suntem conştienţi căschimbarea comportamentuluipopulaţiei necesită timp, însăcredem totodată în puterea

exemplului şi, nu în ultimul rând încapacitatea clujenilor de a înţelege că energiaverdeesteoinvestiţieînviitorultuturor.

Când accesul către surse de energieverde va fi suficient de facil pentru o masămare a populaţiei,municipalitatea va încerca săstimuleze utilizarea acestui tip de energie prinoferireadefacilităţicelorcareoutilizează.Pentruexemplificare, imobilelecarenupolueazămediulînconjurător prin faptul că sunt reabilitate termiccorespunzătorşinupermitdegajareadecăldurăînmediul înconjurător,vorbeneficiadereducerelaplataimpozituluipeclădiri.

Primăriavaorganizacampaniideinformareşiva încercaacordareadestimulentepentruceicarevorutilizaenergieverde.

3. Cum planuiti sa stimulati spiritul ecologic alclujenilor?

De la an la an, încercăm să stimulăm

Interviuri

30...

spiritulecologicalclujenilorprinamplecampaniideprotejareamediuluiînconjurătorderulateprinintermediulmass-medieilocale.

În luna aprilie a acestui an am derulatîmpreună cu echipaje de poliţie şi voluntarii,proiectul,,UmbrelaVerde’’,subsloganul,,Eunuaruncgunoiulpestradă’’.Voluntariis-audeplasatînintersecţiilesemaforizateşiînparcărilepubliceundeauoferit şoferilor stickere cumesajul ,,Eunu arunc gunoiul în stradă’’ oferind acestorarecipienteîncareşoferiipotaruncagunoaieledinmaşină.

În data de 22 aprilie, a fost inaugurată

expozitiadefotografiiapartinândtinerilorvoluntari,cutematica,,Clujulverde’’.

Primăriavacontinuaşiînanul2009acţiuneaderidicareadeşeurilordeechipamenteelectriceşielectronice.

Lafelcaşianultrecut,clujeniipotdepuneacestedeşeuri lapunctelegospodăreştiînprimasâmbătăafiecăei luni.Firmelecucareasociaţilede proprietari/locatari au încheiat contracte desalubritatevorridicadeşurileînmaimulterânduri

Intervi

uri

peparcursulzileirespective.Operaţunea se desfăşoară în colaborare

cufirmeledesalubritatemenajerăCompaniadeSalubritateBrantnerVeresS.A.,SCValmaxImpexSRL,SCPrivalEcologicSAşiSCEcoPrisalSRL,carecolecteazăgratuitacestetipuridedeşeuri.

Acţiunea se desfăşoară în conformitatecuprevederileH.G. nr. 448/2005 şi are ca scopmenţinereaunuimediucuratşiprevenireaformăriirampelorclandestine.

Primăria municipiului Cluj-Napoca aorganizat în acest an primul târg al fermierilorecologici la Cluj-Napoca. Piaţa verde este untârgpentrufermierişimiciproducătoriecologici,undeclujeniipotcumpăraprodusebioprovenitedin agricultura certificată din România. Piaţaverdeestespaţiuldeîntâlnireacelorcareproducalimenteecologice,preparatedupavechilereţetetradiţionale.

...31

Psihologie

Doar o vorbă să-ţi mai spun, tinere...STRESUL LA ELEVI

Termenul de “stres” a fost introdus decătre endocrinologul Hans Selye, semnificând,înaccepţiuneaacestuia, reacţiile nespecifice ale organismului ca răspuns la agenţii perturbanţi.Stresul biologic, iniţial descris sub numele desindrom general de adaptare, implică trei faze:reacţiadealarmă,stadiulderezistenţăşistadiuldeepuizare.Selyefacedistincţieîntreeustresşidistres. Eustresul ar consta în emoţiile pozitive,mobilizarea optimă pentru activitate, cu efectestimulante şi adapatative, pe când distresul sereferă lasolicitările intense,prelungite,cuefectedezadaptative,deîncordareşitensionare. În urma numeroaselor cercetări în acestdomeniu,înprezentsetindesăserenunţelaideeanespecificităţiireacţiilororganismului,constatându-se că aceste reacţii depind înmaremăsură, pelângă caracteristicile situaţiei, de modul în caresunt percepute aceste situaţii (ca fiind pozitive,indiferentesaunegative)şideresurselepersonalede adaptare. În ceea ce priveşte conceptele deeustresşidistresseconsiderăcă,petermenlung,delimitareacelordouă formedestresestedificilderealizat. Principalelecomponentealestresuluisunt:factorii de stres, reacţiile la stres şi resursele personale de a face faţă la factorii de stres. Înmediulextremdecomplexîncaretrăimexistăogamăinepuizabilădesurse potenţiale de stres.Încadrulunuistudiuefectuatpeuneşantionde97deelevidinclaseleaIX-a,aX-aşiaXI-adelaLiceuldeInformatică“TiberiuPopoviciu”dinCluj-Napoca,arezultaturmătoareaierarhizareasurselor de stres şcolarînfuncţiedeintensitateaacestora (în paranteză este indicată frecvenţaelevilor care au considerat situaţia respectivădtreptstresor):surse intense de stres:verificările

orale (100%), numărul de ore de şcoală pe zi(94,85%), timpul scurt disponibil pentru învăţare(94,85%),timpliberinsuficient(90,72%),volumultemelor (87,63%), dificultatea temelor (87,63%),parcurgerea unui volum mare de informaţii întimp scurt (87,63%); surse moderate: verificărilescrise (96,91%%), tensiunile, conflictele cuprofesorii (87,63%), lipsa unei recompense înurmaunei reuşitepeplanşcolar (75,26%), lipsade comunicare cu profesorii (67,01%); surse de intensitate redusă: lucrul la computer (78,35%),zgomotul din timpul orelor (75,34%), tensiunile,conflictelecucolegii(74,23%),lipsadecomunicarecu colegii (73,19%) şi pasivitatea celor din jur(64,95%). Autoevaluarea frecvenţei reacţiilor lastresullegatdelucrullacomputersuntînacordcuautoevaluarea intensităţiiacestui factordestres,elfiindconsideratunstresorcuintensitateredusă.Sedistingastfeldoar reacţii destul de frecvente: încordareşidurereînceafăşiînumeri(76,29%),nervozitate (74,23%) şi iritabilitate (56,70%).În paranteze este indicat procentajul elevilor lacare apar reacţiile respective, constatându-secă o serie de reacţii apar la un numărmare deelevi,chiardacăelesemanifestărar.Majoritateaacestor reacţii sunt de natură fiziologică şi suntlegateînspecialdepoziţiaîncareselucreazălacomputer. Stresul şcolar generează o serie dereacţii fiziologice, cognitive, emoţionale şicomportamentale.Încategoriareacţiilor care apar foarte des sunt incluse doar gândurile negativedespre sine, lume şi viitor (63,92%). Reacţiile destul de frecventesunt:scădereacapacităţiideconcentrare (84,54%), dureri de cap (81,44%),deficitdeatenţie(81,44%),apetitalimentarcrescutsau scăzut (80,41%), inabilitatea de a finalizala timp o sarcină începută (77,32%), scădereainteresului pentru domenii care reprezentauînaintepasiunisauhobby-uri(74,23%),iritabilitatecrescută (69,07%), reprimarea (neexprimarea)emoţiilor (63,92%), oboseală cronică (63,92%),depresie (62,86%), dificultăţi de reactualizare

32...

(58,76%), stare generală de rău (55,67%) şitulburăridesomn(50,52 NivelulstresuluiafostmăsuratcuajutorulScalei de percepţie a stresului.Scalacuprinde30de itemi descriind posibile reacţii emoţionale şimentale la solicitări intense sau frecvente, caredepăşesc resursele persoanei (Băban, 1998).Rezultatele la această scală sunt în acord cufrecvenţa reacţiilor la stres, majoritatea elevilorpercepând un stres moderat (61,39%), 19,8%stres redusşitot19,8%stres acut.ChestionareleaufostaplicatelaclaseleaIX-a,aX-aşiaXI-a,lamijloculsemestruluiII.ProbabilcădacăarfifostaplicateînperioadatezelorsaulaclaseleaXII-a,procentulcelorcustresacutarfifostmaimare. În prelucrarea datelor s-a constatat, pedeoparte,omarevariabilitatearăspunsurilorînierarhizarea şi clasificarea surselor de stres şi,pedealtăparte, odiscrepanţă între clasificareafactorilordestresînfuncţiedeintensitate(oseriede factori fiind cotaţi drept stresori intenşi) şifrecvenţareacţiilorlastres,aproapetoatereacţiilela stresul şcolar fiind considerate ca având ofrecvenţă de manifestare moderată sau redusă.Aceste rezultate pot fi explicate prin intervenţiamodulatoareaexperienţei anterioare cuoanumităcategoriedesituaţii,amoduluiîncarepercepem, interpretăm şi evaluăm situaţiile, a stării fizice şi psihice şi a sistemului motivaţional (Băban,1998). Deexemplu,numărulconstantde6-7hdeşcoalăpezideterminăobişnuireaelevilorcuacestprogramşidezvoltareaunorstrategiideorganizareeficientăatimpuluişiderelaxare,atenuândastfelefecteleacestuistresor.Lafelintervineexperienţaanterioară şi în reducerea reacţiilor la stresulcauzatdevolumulşidificultateatemelordecasă,timpulscurtdisponibilpentruînvăţareşiverificărileoraleşiscrise. În ceea cepriveştemodul de interpretareal situaţiilor, elevii care consideră de exempludificultateatemelorşiverificărileoralesauscrisedrept oportunităţi de afirmare şi de consolidarea cunoştinţelor resimt în mai mică măsurăaceşti factori drept stresori, faţă de elevii care

interpretează aceste situaţii ca fiind o potenţialăameninţare a stimei şi imaginii de sine. Deasemenea, pentru elevii care sunt asertivi şi auînvăţatstrategiidecomunicareşimanagementalconflictelor,tensiunileşiconflictelecuprofesoriişicu colegii nu constituie stresori. Conştientizareamoduluiîncareevaluămsituaţiileareoimportantăvaloare practică întrucât reinterpretând pozitivsituaţiilecucareneconfruntămputemreducesauchiareliminaunelesursedestres. Motivaţia crescută a elevilor pentru notemari şi performanţe şcolare bune determinăsituareafactorilordestreslegaţideperformanţeleşcolare pe primele locuri şi nu a celor legaţi derelaţionareacucolegiişicuprofesorii. Deşiautoevaluareareacţiilorlastresulşcolarareunpronunţatcaractersubiectiv,eleputândfideterminateşideintervenţiaaltorstresoridecâtceişcolarişidepinzânddefactoriimodulatorianalizaţianterior, rezultatelesondajului suntsemnificativedin punct de vedere al frecvenţei. Un aspectîngrijorătorîlconstituiefrecvenţaideaţieisuicidarecare,deşisituatăpeultimulloc,estemarepentruacestgendereacţii(29,9%). În controlul stresului este recomandabilsăseporneascădelaidentificareaşianticipareasurselordestresşidelaconştientizareamoduluispecificîncarefiecarereacţioneazălarespectivelesursedestres(prinreacţiiemoţionale,fiziologice,comportamentale şi cognitive). Modalităţile demanagementalestresuluiestebinesăfiecorelatecu stresorii şi cu reacţiile personele la stres.Castrategii generale se pot enumera: reevaluareaevenimentului considerat ca fiind stresant prinprisma gândirii pozitive, organizarea eficientăa timpului, învăţarea unor metode eficiente derezolvare a problemelor şi de luare de decizii,dezvoltareaasertivităţiişiaabilităţiiderezolvareaconflictelor,stabilireaşimenţinereaunuisuportsocial adecvat şi dezvoltarea unui stil de viaţăsănătos (Băban, 2001). Un loc important încontrolulstresului îlocupădezvoltareastimeidesinecarepresupune:

stabilireapriorităţilorşiidentificareacalităţilorşilimitelorpersonale(Caresuntdisciplinelecele

Psihol

ogie

...33

maiimportanteşicaremăintereseazăcelmaimult? Cât timp pot să mă concentrez atuncicând învăţ? La ce discipline învăţ mai uşor?Care este stilul meu de învăţare? Este aceststil eficient?Care sunt disciplinele pe care lestăpânesccelmaibine?)participarealaactivităţicaredezvoltăstimadesine(cercuri,concursuri,olimpiadeetc.)stabilireaunorscopurirealiste(Sărepetmateriapentru tezădin timp, săo fracţionezpe lecţii,fărăalăsatotulpentruultimazi).

Se poate conchide că şi înmediul şcolarceea ce numim stres reprezintă de fapt propriainterpretarepecareeleviiodaudiferitelorsituaţiicu care se confruntă. Acest lucru înseamnă cămodalităţiledecontrolneaparţin,prinatribuireaunei alte semnificaţii evenimentelor cu care neconfruntăm şi prin dezvoltarea unor strategiipersonaledecontracarareastresorilor.

Prof.psihologDELIAFODORLiceuldeInformatică“TiberiuPopoviciu”

Cugetări adânci Eustau,tustai,elstă.(Imnuldestat) Doctore,măchinuieîngrozitorcoloana.(ConstantinBrâncuşi) Posteritateavacredecăamavutunsingurou.(Columb) Femeilecupicioarelungisuntcelemaibunelapat.(Procust) Ducoviaţăregulată;măculclaşapte,măscollaşapte.(AlbăcaZăpada) Afostnuntăcudar,darnucineştiece!(Zamfira) N-aveţi,cumva,unfoc?(Nero) Şitotuşi,seînvârteşte!(GalileoGalileilaunchef) Eusuntoexcepţie:mi-amfăcutcarulvara.(NicolaeGrigorescu) Amfostcorigentlazoologiesiliteratură.(LaFontaine) AmoscilatîntreŞcoalaArdeleanăşiŞcoalaMilitară.(PetruMaior) Ariacerculuisebucurădeocelebritatenemeritată.(GiuseppeVerdi) Noivrempământ!(unextraterestru) Nuintraţiînmarilecomplexecusoţia.(Freud) Ampicatlaţanc!(AurelVlaicu) TabloulluiRepinestelipsitdesimboluri.(Mendeleev)

Încheiere

Într-untriunghiconjugal,ipotenuzaesteiubitalapătrat.(Pitagora) Cândpunmânapeunromanbun,nu-llaspânănu-ltermin.(Cleopatra) Carteameadecăpătâieste“Dupadouăzecideani”.(SilviuBrucan) Nu-mifacplanurideviitor.(Nostradamus) ToţioameniidevaloareauzburatdinRomania.(HenriCoandă) Defapt,laţarăeun-amvară,ciunvăr.(GeorgeTopârceanu) Caoriceom,amfostşieulastrâmtoare.(Magellan) Oşteniimei,astăziavemexerciţiidetragere.(VladŢepeş) Americaniis-auobişnuitcuinsulaîncoastă.(FidelCastro) AmajunsînAmericapentrucăm-atrimisnevastadupăcartofi.(CristoforColumb)

RochiaiseîncâlceaînsuflulZefirului,zburândlent.Pantofiiloralbisebălăbăneauînainteşiînapoi.Eraufuraţideluminaceseproiectaorbitordinfaţă.Prinea,petedeculoriseperin-daurapid.Desişuri,râuri,munţipictaţisacadat,înamestecexpresionist,caopeliculă-nmişcare.Îşiduserămâinileînmănuşatelaochişişi-iacoperiră.Apoiclipirădes,iritaţi. Sedădurăînapoidinprag.Unsingurpas,încet,sănusemaiclatinepemarginecaniştemarioneteînfrâieleoricui. Pendulaapasăpedoisprezece.Clopotulsezbateaţâţatînlanţ.Şisună.Răsună.Dangăn-dangănluciferic.Tare,intens,dincolodefire.Locomotivavuieşte,eclatândaburi. Inerţiaîiizbeşteînainte.Seprăbuşescdin-colodeprag,înneantulcontemplatatâtdeavid.Himerelese-ntorc.Spiţelese-opresc,înfipteînşine.Miratedistingdeschizăturalateralăînvagon:cam-eracuceaiul. Fantasmelesedeşiră,ţinându-sedemână.Înpraf,alunecăînvânt.Volatilesedisipă. Tu,lectore,aifostei,acumeiaudevenittu.Îngăduie-leprezenţa-nlumeata,implor-osicălăuzeşte-o. Rămâiînreal.Rămâiînireal…

III

COLECTIVULDEREDACTIE Prof. coordonator:ADRIANMUREŞANRedactor-sef:LIGIAMIRCESCUŞef departament grafică:GEORGIANA-MARIAMIRCEANTehnoredactor:DELIAPETERRedactori:IULIAMIRCESCU,MIHAIOLTEAN,EMILTAMAŞ.

Profesori colaboratori:SIMONAHAIDU(director)ANCACOCHECI(directoradjunct)CATALINARADU LILIANA OLTEANANCAHASSOUNDELIAFODORMONICAVERDEŞ

Elevi colaboratori:ANCAROMAN,DIANAVERDES,BIANCABUCUR,OANAMARIAN,FLAVIUROSU,ALEXANDRUBOLUNDUT,MI-HAELACOJOCARU,ALEXTEODORESCU,ŞTEFANSUCIU,ELENABRIE