7/18/2019 Calatorie La Athos

http://slidepdf.com/reader/full/calatorie-la-athos 1/3

Confesiune – Calatorie la Athos

 Autor: psychologies

Uneori, cititorii si colaboratorii nostri au experiente interesante, pe care iiinvitam sa le povesteasca in revista. Iata ca unul din cei cu care vorbim des,Ovidiu Jumanca, expert in yoga si psihologie, a ajuns pentru un sejur laAthos, acolo unde nu are acces multa lume…

 

Iata-ma din nou cu o noapte inaintea imbarcarii la Athos. Chiar daca imi este familiar Muntele, stiu ca

sub har, desi incerci un soi de senzatie de intimitate greu de evocat, oricat ai pregati si planifica, nu poti

trai decat „surprins“ si eperimentand o stare perpetua de nou, de innoire.

!enzatia de cufundare intr-un izvor mereu proaspat" acesta e socul initiatic pe care il simti cand pasesti

pentru prima data la !fantul Munte # eperienta nemediata a $uhului !fant, pe care, daca civilizatia n-a

reusit sa faca din tine un tip prozaic, o percepi ca pe o adiere ce-ti mangaie deopotriva obrazul si fiinta"

intelegi acum de ce i se mai spune si Mangaietorul.

!i daca managie, de ce „soc initiatic“% &entru ca iti reveleaza, brusc, un nivel eistential fata de care'

dormeai. (e muta pe alta frecventa si te deschide ontologic. Are un „vibe“ cu totul aparte) *emarci cum

ti se schimba paradigma, cum, pe nesimtite, vechiul pamant iti aluneca de sub picioare.

+-as zice ca te trezesti instantaneu, dar ca simti o anume adiere, un suflu tainic, si incepi sa iti dai

seama ca dormi, ca visezi. Asta-i: ai pasit intr-un nou-taram, epect to unepectable)In sfarsit, dimineata, ne imbarcam pe „Aghia Ana“. asul spinteca apele de clestar ale geei,

pescarusi insotesc pelerinii. /ite si primele arsanale ce vestesc manastirile cuibarite printre steiurile

7/18/2019 Calatorie La Athos

http://slidepdf.com/reader/full/calatorie-la-athos 2/3

arse de soare.

 Adevarate cetati, cu ziduri inalte de aparare si porti ferecate in ghinturi metalice, adapostind un alt fel

de bogatii: moaste de sfinti, icoane facatoare de minuni, vaste biblioteci cu vechi manuscrise, dar mai

ales sufletele rugatoare ale monahilor.

asul a acostat in dreptul faimoaselor manastiri, lume care urca si coboara. Manastirea !fantul

&antelimon cu turlele sale verzi, *usi0onul # cum mai este cunoscuta.

 Aici sunt moara si chilia unde a vietuit !fantul !iluan Athonitul, considerat de multa lume ultimul mare

sfant de la Athos. /n lucru pot marturisi: o singura data am mai trait ceva asemanator, la un alt Munte

!fant, de data aceasta in India, la Arunchala, locul unde a vietuit *amana Maharishi: imi amintesc cum,

a1uns acolo, dintr-o data mi s-au stins toate gri1ile si framantarile, cum o mare pace s-a asternut peste

fiinta mea.

(ot asa si aici. 2 prezenta linistita, ce parca isi etindea pacea pana la capatul /niversului.+imic

spectaculos, nimic cu iz „etatic“, doar liniste sufleteasca fara margini si o senzatie de simplitate" stiu ca

mi-a venit sa eclam la un moment, intocmai ca unul din apostoli, odinioara: „3aide sa ridicam trei

colibe aici)“.

$esi nevizibile, sfantul a lasat aici urme adanci # caci asta presupune prezenta autentica a sfinteniei:

metamorfoza intru divin a intregii creatii, transfigurare) /n aspect pentru care merita sa vizitezi aceste

locuri sunt si incantatoarele peisa1e)

$oar ca nu iti incanta ochiul doar frumusetea fizica, ci percepi in mod insesizabil si harul ce

transfigureaza) (ransfigureaza natura" transfigureaza chipurile oamenilor ce vietuiesc aici, multora

dintre ei redandu-le infatisare de copii.

&e masura ce vasul isi continua croaziera, se trezeste in mine ritmul zilelor in care strabateam Muntele

minunandu-ma de splendoarea locurilor si bucurandu-mi inima de numele sacru al lui 3ristos, alternandcu noptile lungi de rugaciune prin manastirile si schiturile pe unde poposeam.

Conditia de pelerin presupune imbratisarea unui altfel de program si stil de viata. Acest ritm # punctat

cu post si privegheri, orientarea continua spre $umnezeu, liturghia zilnica, impartasirea deasa cu

!fintele (aine # produce scoatere din cele lumesti si schimbarea starii de constiinta: metanoia.

Imi amintesc de primul contact cu sfintele moaste si icoanele facatoare de minuni aici, la Muntele

 Athos) !-a intamplat la Manastirea Iviron. 2 1umatate de noapte in care eu am stat vra1it in fata unei

icoane a Maicii $omnului. Icoana avea, pur si simplu, &rezenta)

Mi-a vorbit intr-un fel care n-are legatura cu vocile noastre interioare, mi-a vorbit plina de blandete si

dragoste si am simitit efectiv cum ma mangaie. Mi-a vorbit in limba1ul iubirii pe care numai $umnezeusi sfintii 4ui il stiu' A doua zi, aflu ca icoana respectiva se numeste &ortarita si e renumita aici, la

 Athos.

Iar cand am fost invitati in paraclisul dintr-o absida laterala a bisericii, unde, fara eagerare, erau sute

de moaste, dupa ce m-am inchinat si m-am rugat, cand am iesit, corpul si mintea imi erau altele) ram

transformat, parca iesisem de la terapie intensiva)

fectiv, am simtit cum trupul, in fiecare particica a lui, imi este strabatut de energii si raze benefice, in

fiecare celula simteam un „bazait“ placut, o vibratie ce „detoifica“ si vindeca" mintea era si ea curata

de ganduri si gri1i, psihicul relaat, intreaga fiinta imi era invadata de o stare de bine, ca dupa o doza

zdravana de endorfine. Ca oamenii spun ca se vindeca de cancer sau de alte maladii in prea1ma celor

sfinte, nu ma mai mira) Acolo se produce, efectiv, o terapie 5od6-Mind-!pirit)

/ite si „Cuibul de heruvimi“: !imonos &etras, cea mai impresionanta manastire ca asezare: e o cetatuie

7/18/2019 Calatorie La Athos

http://slidepdf.com/reader/full/calatorie-la-athos 3/3

asezata in varful unei stanci care iti taie respiratia, care descinde direct din valurile translucide ale marii.

cunoscuta si ca manastirea de „harvardisti“, caci sunt stransi multi intelectuali cu studii inalte aici'

In strane, un monah chinez, cu mustati prelungi, barba ascutita si nu foarte deasa, prototipul maestrului

oriental. &are greu de asimilat imaginea asiaticului imbracat in straie de calugar crestin # in aceeasi

categorie, a perpleului, cu cei doi negri ori a uriasului roscovan scandinav, calugari, si ei, ortodocsi pe

care i-am reperat prin manastirile athonite.

In curand, vom acosta in arsana, la !fantul &avel. $e aici, nu mai eista drum lat pe care sa ruleze

masinile 787, ci doar poteci inguste de munte, unde pasul pelerinului se amesteca cu urmele de copite

ale mularilor 9catarilor incarcati de poveri. Intre pietrele taioase si tacute ale muntelui si sub soarele

arzator, se desfasoara, ascetica, de o salbatica frumusete, partea cea mai sihastra a muntelui.

!chituri cu doar cativa calugari in ele, pesteri si grote unde s-au nevoit sfinti si unde, timp de cateva

ceasuri, te poti feri de caldura adapostit de peretii concavi ce par inzestrati cu misteriosi ochi si urechi si

cu care, daca stii a grai in limba lor secreta, afli povestea si primesti din suflul celor ce s-au nevoit aici:

pustnici ascunsi, asa cum mi-a dat Maica $omnului sa ma intalnesc, hai-hui si fara de veste, cu unul

dintre ei, sa am sansa sa petrec cateva zile alaturi de el si sa gust din indicibila si minunata viata a„vagabondului“ spiritual.

Continuand potecile aride de piatra, stra1uite ici colo de tufe de spini si cactusi, a1ungi in ;arulia, ceea

ce se traduce prin „scripete“. Caci pe un versant imens de stanca ce sta sa se pravaleasca direct in

mare, sta retrasa o „specie“ aparte de anahoreti, cei care au intrerupt orice contact cu semenii,

dedicandu-se eclusiv rugaciunii si unirii cu $umnezeu, si la grotele ori minusculele adaposturi de

piatra in care se ascund este imposibil de a1uns.

Cand si cand, calugarii din celelalte chilii trimit provizii spre „vizuinele“ lor suspendate, prin niste cosuri

trase de un sistem de sarme si scripeti. 2are inima mea de1a stia de pe acum ceea ce aveam sa traiesc

in aceasta noua descindere%

Cand, adastand cateva ceasuri in dreptul versantului de piatra si incepand sa insir margaritarele de

lana ale metaniilor, am simtit cum, deodata, rugaciunea mea prinde aripi si avant, cum este luata pe

sus de o alta rugaciune, mult mai puternica si mai vie, mai eperimentata, si asa, smulsa ca de o

pasare de prada, este dusa spre un vazduh si niste inaltimi de a caror eistenta nu avusesem habar.

&rivirile imi sunt acaparate cateva momente, in eclusivitate, de Athon, varful stra1er al <radinii Maicii

$omnului. 4ocul-fara-de loc unde, cu eact un an in urma, intr-un timp-fara-de-timp, mi-a fost dat # un

alt cadou nemeritat) # sa ma cufund in marea-de-liniste a muntelui.

<enune primordiala, in care contemplatia tuturor ascetilor si rugatorilor aghioriti a sapat, ca niste cariifara odihna, vai fara de capat si abisuri de isihie. /n soi de vid impacat in sine, o liniste tainica a

inceputurilor si sfarsiturilor, din care parca toate rasar si toate se absorb'

In ceea ce ma priveste, Muntele Athos ocupa pe harta mea „esoterica“ un loc cu totul aparte" de aceea

revin aici si tot din acest motiv nu ma sfiesc sa-l numesc, la randul meu, !fantul Munte' Iarfaptul ca

traditia in care m-am nascut ofera lumii astfel de locuri magice, ma bucura si ma umple de putere.