igpAAA IA,r.d4

,v90

ant 4000sau

Caltitorie ?la VenusROMAN ORIGINAL

de

victor 3, an,?siin.

sae41.

PRETUL 1 LEO====0pre 917491Vdck 91 V rItVI r

,d,4k4 t4 n46i to(..TiOikv

Ii

r:

t

0

Ic

,

3

4414,

'1

fa...ROM At 4'" ,

o

g

;

.;

iii

A

www.digibuc.ro

VICTOR ANESTIN%P.M......

IN ANUL

4 0 0 0SAU

0 CALATORIE LA VENUS

Saitura revistei Toaia Populard"0.-

TIPOGRAFIA ZIARULUI OFOAIA POPULAR1>>

37, Strada AcademieT, BUCURESOI, Calea VictorieT 741899

4iz A:ZIEl."''''

, /b.',

r0 .4--S.:7.--' st..:'

4-1,/::.4-?-s4:...1 :.,

k..;:r

www.digibuc.ro

1 , 7 , ',' ........... . 7 . , . . . . . , . . .

TIPOGRAFIA ZIARITLUIli5P ,F6la PopCilarS"* fonclatt In anul 1899* DerCU DMA 111AVNI-3N15,31

E§i !item din ccle inal remit° fabricY

*451 Executa :31A

Der Tot felul de luciari de lux

se*I zwxReviste 0 ziare. Call de visitä.44m. Blilete de logodne 0 oununi iltil

1 ''''' 1PRETURT EFTNE.

5.

551.

AVIIM CIRCULAR],

6

ETC. 4K4(

4K'4(

4(4(ii

4.3, T ESE DE LICENTA SI DOCT(RAT -igoa

.4 NOME N MAR5, E STR. ACADEMIEI 37, CAL. VICTORII 74 Ili* %* --el< BUCURE$T1+ gi41Pu44.. a tUVr. le(4{1.tAAAAAA*AAAAAAAAA,...*AAA**A 7ioe-

1r)1.

%4(4(

4(

9(li44(

* 464(

4(

* 3(- SC

1i

...... . a a

**0 04 +W*W

www.digibuc.ro

Romanul ce urmeazi e flout in formi de jurnal, de unpiimintean din anul 4000.

1

IN ANUL 4000

1 Aprilie 4000

Azi se implinesc o mie cinci sute de ant decand rasa alba a renuntat de bunä voe la putereace poseda singuret asupra pamintului. Ciudate suntlegile &el! 0 data rasa aceasta era asa de maresi puternicrt, in cat cele-l'alte nu emit socotite decat ca niste se'rmane sclave ale el, iar acum...

Ultimele el rgmasite s'ati contopit cu nol; rasaalb/ a trait, ea nu mai exista.

In locul el ne-am ridicat nol, cei din rasa gal-bend. Nol am fost cei d'antiiii earl am aprins lu-mina civilizatiei pe aceasta planeta, noi vom fi oeidin urma earl o vom pastra.

In timpurile din urma, decazuta rasa a albilorajunsese ma de despretnit, in cat te miral de pu-terile el asa de slabe, care o mai puteall sustine.

Ail, multumita gradului de inteligenta la caream ajuns, nu mai exist& nici stiinte nefolositóre,.

www.digibuc.ro

4

nici forme extravagante de guvernAmant. Suntemtots liberi, ins6 in tot-d'auna cd mai inteligentiaunt mai sus de cei-l'alti ; nu mai avem despotlnick tirani, avem prieteni ; nu ne conduce insA masa,incultA sail a celor inculti-parveniti, ea in timpulalbilor, ci stiinta superióra.

Am dAramat fabricele, lecuri de ucidere ; amdoborit la pAmint cazArmile si tot ce nu mai sa-tisfAcea nevoile si aspiratiile nóstre.

In locul lo; am yidicat cladiri de o arhitectuniuimitor de mAmatA, la care tog cetatenil aii lu-crat, far6 deosibire.

Femeile nu ne mai sunt sclave : (ale ne auntprietene, egale ; insa iubirea si ea e schimbatA ;nu mai intelegem iubirea ea un sentiment violent,ea o pasiune nebula care ne coprinde chiar fgravoia nóstra, ci o iubire tot prieteneasca, rezuitatulvietuirei impround a doui indivizi earl vor a im-piedeca stingerea neamului omenesc ; liber e oncare de a se uni cu cine-va, de a se desparti apollarasi, fara nici o altA, formalitate de cat buna lorinvoire. Copiii sunt ai tuturor, de aceea dragosteaparinteasca are un inteles mai larg de cat acelade acum cate-va mil de ant

2 Apriie

Stijl:4a ce posedAm a ajuns, in adev'èr, fOrto.-de-parte, ea nu e insa rëspinditA la tóta populatiunea ;fiind-cA inteligentele nu sunt egale, urmeazA a se.da fie-druia atAtea cunostinte cate are nevoe.

www.digibuc.ro

5

Prin secolul al XIX si XX se obisnuia sa seTecruteze din tote clasele societatel copiii carorali se vira cu de-a sila in creer tot felul de sante,-si resultatul era, Ca unil Inv Eitel ca o masina totceea-ce li se spunea, lucru care nu avea Mei oconsecinta rea, dar Md buna, stiinta fiind pentruacestia un mijloc de a ajunge la un scop,pen-tru formarea unei cariere. Altil, ma i. inteligenti, in-telegdnd din stiinte Cosmosul, pricepe'nd vanitateavietei si a lumei, fata de splendorile eterne ce '1inconjurau si de infinitul eel cuprindeaii din toatepartile, ca un imens voal negru, re'maneaa pentrutot restul vietei Mr intr'o impasibilitate si neac-tivitate continua.

La noi invetatura se da cu totul alt-fel ; nu fa-cern dintr'un ora un invetat, pana cand nu vederaca vointa predomina asupra inteligentg, care deasemenea trebue sit fie desvoltata. Sunt forte pu-Oaf Insa acestia, e forte limitat num6ru1 lor, cacitoti seventii la un loc sunt numai 25 afara Insade putinil carl ii pregatim de acura pentru a pu-tea intelege natura si legile ei.

Sentimentalii si eel dispasi de tineri spre pesi-mism, au fost in tot-d'auna inlaturati de la inve-tarea si cunósterea legilosr neschimbatOre ale Cos-mosului.

Acestora li s'au destinat cladiri si gradini ma-rete, in care stall inchisl. Fiind-ca numaral barba-tilor e aprópe egal cu al femeiloramandoua sexelehind inchise la un Mc, ar urma sa se perpetueze

www.digibuc.ro

6

la infinit aceastä nenorocita clasä a omenirel. Darnol am ingrijit sa, nu avem aa triste consecinte ;copiii lor II omorim prin diferite mijhice tiintificechiar in sanul mamelor, fara insä sä *tie ele.

Ast-fel, cu timpul, de unde la tinceput aveampeste un milion de asemenea fiinte, inofensive de

insa care ne-ar fi impedicat pe nol Tncercetarile nestre serióse, all mai ramas azi numai.

cate-va zed de mil.InchiiT nu sunt pazici de nimeni, cad frica co-

ail de nth', cel 25, e mai mare de cat ori-ce pazit.Posedam puterea electricitatei, cu ea in cate-varetscele am supus omenirea intreaga.

Clasa cea l'alta, a majoritatei, nu mai scOte niolun cuvint de alarma ; trämte 1initith cu preocu-patiuni uOre, din ea se recruteaz i savantilsentimentalii. omori pe acmtia din urma, nuinsemneaza a face o crima, ci a ne face datoriacatre ; de alt-fel mOrtea ca i nmterea nue de cat un simplu fenomen fara importanta. Noinu mai intelegem morala cum o intelegeaii oda&rasele pierite ; morala nOstra e 4U/rite.

Din ori-ce familie n'ar trebles :4 lipseascei revista sifftteinanaletFoaia Popularel",cea mai efiinci fi 15ub1icafie, mo-raki, aucativit fi elistractivd.

siAl

jrsotrivitd

www.digibuc.ro

II

PLANUL CALATORIEt

3 Apri lie

Cati-va savanti, earl ail mins o idee noua, seagita printre no i. de oat-va timp. E vorba de a se§ti daca am putea strabate spatiul 'Ana la vre-unadin planetele sistemului solar.

Luna a fost lasata de o parte ca fiind improprieunel visite a vre-unui pamantean, fiind-ca e aprópelipsita de apa si de atmosfera. Marto ar fi unadin planetele cele mai favorable pentru o aseme-nea exoursiune ; s'a discutat insa mal mult asupraplanetei Venus, ea fiind cea mai aprópe de noi ;eaci pe and Marto .chiar la distanta cea mai a--propiata pluteste la 14 milióne leghe,1 Venusajunge la o departare numai de 10 milione leghe,o distanta (led cu vre-o 4 miliene aproximativmai mica.

Hotarand planeta ce trebue sa alegem si carede sigur va fi Venusluceafarul nostru de searasi de dimineatava trebui deci sa hotarAm FA mo-dul de transport panii acolo, va trebui sit inventam

4) 0 leghe are 4 kilometri.

www.digibuc.ro

8 --

si masina care sit ne mince in spatiu, ca sa ajun-gom pe stralucitOrea planet&

10 Apri lie

Dupg discutitml forte animate, care ail durattimp de mai multe zile, s'a hotärit in sfarsit pu-nerea in aplicare a unul aparat manat de putereaclectricitkei. Pe pämint chiar ne servim, pentru ane duce in locuri mal departate, tot de ast-fel deaparate, dar acela cu care voim a intreprinde ca-latoria nOstra inter-planetara, va suferi o transfor-mare radicalA.

Rana, intr'o lunil de zile e posibil sa, fie gata ;s'a si spus despre aceasta marelui maestru elec-trician, care, impreuna cu cinci din noi, vom tran-sforma aparatul sburator.

Rasa alba n'a putut intreprinde nici o data oasemenea exoursiune cereasca,, ins a. unii din ei auimaginat asemenea calatorii.

Asa, am in biblioteca mea mal multe volumevechi in cafi se trateaza despre ast-fel de excur-siuni.

Si fiind-cti e vorba de planeta Venus, voiu a-mind pe Kircher cu Itinerarium extaticum, peGassendi, Fontenelle, Swendenborg, Bernardinde Saint Pierre. Parerea majoritkei acestor fan-tezisti e el Venus are locuitorl cu mult mai into-ligenfi si frumosi de cat nol, ca, acolo domnesteo eterna dragoste, ba unii din ei daii si amanunteforte interesante.

www.digibuc.ro

9

In secolul al XLX un romancier numit JulesVerne, dotat cu o imaginaliune bogata, a gcrismai multe romane pe tema unor asemenea cala-toril inter-planetare.

In secolul al XXV-lea Mersilli, un invgtat re-mumit, a voit sa incerca o masina cu care sa seindrepteze spre vre-una din planetele vecine ; areusit in adeve'r sit shore dupa pamint, dar nu emai putin adeverat ca a cazut pe luna, si proba-bil nu a avut nici un minut de cunostinta, ca sapita privi eel putin o data gpectacolul ce-I in-conj ura.

De atunci nu s'ati mai incercat asemenea calatorii.Pentru prima Ora and s'ati descoperit balOnele,

-cel d'antiiii care s'a urcat mai sus putin de solulnostru, purta cu litere marl deviza : Sic itur adastra".

In curand s'a v6zut Ca, cu tote sfortarile, nuse pote depasi nici eel putin 8000 metrli dinatmosfera care ne inconjOra, si aii trebuit deci sarenunte si la balOne si la deviza cea triumfatOre.Dar stiinta mergea cu incetul spre un punct fix,nu calatorea pe aripele imaginatiunei. Si a ajunsla concluzia ca numal cu ajutorul miraculosuluifluid numit electricitate, s'ar putea comunica cucele-l'alte planate.

Deja de vre-o suta de ani, aeronefele i aero-planele nOstre strabat aerul cu iuteala fulgerului ;de ea nu am incerca, acum cand am ajuns apr6pe

www.digibuc.ro

-10

de apogeul tiintel, o Intreprindere cu mult matmareata.

20 Apri lie

Zilnic discutam asupra marei cestiuni ce ne o-cupa. Planeta Venus va ajunge in mai putin deo luna la cea mat mare apropiere de planeta no-stra i atuncl, cu ajutorul miraculdsel nóstre ma-6n1, vom putea spune : Bung. ziva D-lor Venuzienl"

cuprinde cate o data o a.$a mare bucurie,in cat ma tem sa, nu fill luat drept un nebun.

Dintre cei 25 membril al inaltei i singure Aca-demil, suntem. numal trel earl voim sa riscam ortce pentru a Intreprinde aceasta calatorie cereasca,a4a de pericolósa pentru ni*te fiinte atat de ne-insemnate.

Din nenorocire, numal dont iW pot lua partela aceasta calatorie, i aceasta mal mult din cauzacuratirei*i reinoirei aerului, caci ma*ina nu poateda un volum de aer suficient pentru trot persdne.

Iuteala cu care vom calatori e ingrozitóre : voramerge cu o viteza de 300 kilometri pe secunda.E de neauzit ! Ce-ar zice vre-un descedent al raselalbe dace' ar vedea progresul enorm la care amajuns ?

Calatorind cu o iuteala de 300 kilometri pe se-eunde vom fi poste 21 minute 20 secunde dincoledo orbita lumel, iar poste 37 ore i 13 secundevom ajunge la Venus.

S'ar putea Insà, ca repeziciunea s scada candvom trece in centrul de atractie a1 lung, dar

Mt

www.digibuc.ro

ifo data. scApati si de atractia ei, e sperantA sit, a-tingem cu succes punctul dorit.

30 Aprilie

Victorie ! Sunt dintre cel doul cari vor avea ma-rea onóre sil, facA excursiunea cereasca la planetavecind. Pericolul acestel cAlAtoril nu m6 sperie,.din contrA.

E hotArat deci ; totul e gata ; r6mane sit nepregAtim numal noi,cAci faimoasa masing e aran-jatA sA ne primeascA.

E de o formA elipticA, mai subtiatA cAtre parteadinainte ; in partea de la urma sunt grAmAdite,puternicele acumulatore electrice.

In mijlocul projectilului se aflA o camerA ingusta.si tapetatA cu un strat dens de bumbac.

Ca sA ne intretinem in bung ,sAnAtate, va trebuiFa luAm multe cutil cu paStile.

E curios cum putea cmenirea mai inainte slintroducl in stomac atatea multe alimente. Cate-vapast& noul ne ajunge o zi sail douA.

Din cauza modului nostru de nutritiune, orga-nismul ni s'a schhnbat cu totul ; nu mai e sto-macul care domneste, ci creerul, inteligenta. VorbescinsA numai de cel invaat i. de neati ; intru catpriveste majoritatea, ea a rEimas la aceleasi obi-ceiuri, cu singura deosibire cA nu mai omórA ani-male pentru a le manca, ci se nutre*te cu produselepamikitului.

In masina mai avem ca lucruri de prima nece-sitate pentru o cAlAtorie cereascA : un reflector

si

www.digibuc.ro

electric, o luneta astronomica si o harta a planeteiVenus, dupti ultimele observatiunl. Amicul si com-panionul meil Saitni isi va lua o umbrela imensade ploaie, cad ri e teama gTozav de ploile delu-viene dupti acea planeta. Mai sunt alte multe o-obiecte gramadite intr'o lada, fie-care avand des-tinatiunea sa.

In ziva de 10 Maiu vom naviga pe apele ete-rului, care stralucitorul Luceafar, aclorat de eelvechi si asa de cunoscut noua acum, in ceea-ce pri-veste configuratiunea continentelor si marilor sale.

De fie-care parte a projectilului, cu Care vomcalatori, si care nu mesóra mai mult de 7 metriin lungime si3 m in largime suntpracticate nisteferestre duble, care ne permit sa studiem vecina-tatile.

Singurele obstacole ce am putea intampina incalatoria nOstra ar fi urmatórele : vre-o deranjarein mecanismul electric, cand am fi afara din atmos-fera pamintului, lucru care ar avea de resultat, saiicaderea nóstra pe pamint, sfaramandu-ne in mude bucati, saii am remane ca un al douilea sate-lit al pamintului ; sail vre-un corp ceresc obscurcu o masa mai mare de cat a mistra, ne-ar puteaasemenea sfarama ; sail cbiar, de vom ajunge latin* scoborirea pe planeta Venus ar fi farte pe-riculósa, daca nu am putea micsora vitesa vertigi-misa cu care vom fi asvarliti. Dar, dupa cum zi-eea un vechili popor european, All right !

5 MaiuNu stiu ce va sa zica teama, nu m'am temut

-12--

www.digibuc.ro

-13--

laid o data nici de Omenl nici de inflexibilele legiale naturel, cu tote acestea, and still ce numalcinci zie me despart de plecare, simt un for deneliniste, si par'cl-mi pare reii de planeta ce voidperesi.

Ajuns cum e acum pemintul la apogeul la caretse afla, still forte bine, ce e indiferent a face partedin locuitoril unei planete sate alteia, insä me tinad o intreage legiune de ganduri aducetóre aminte ;acum inteleg putin durerea sentimentalilor, caripling cu desperare, and. 11 despartim de iubita lor.lubita mea, acum o descoper, e planeta pe carem'am nescut, si pe care póte ca nu o void maivedea nici o data. NicI o date ! Cuvintele acesteame kite si me fac se cred, ca nu am omoret innoi intregul sentiment de iubire, de melancolie,ce facea odinióra farmecul si viata atetor popu-latiuni.

Acest roman a fast acordat ea sufiliment gratuit la cea matresPanditd revistd encielopedied nFoaia Fopulard" ce (stare in.Bucurefti.

www.digibuc.ro

III

PLECAREA

10 Maki dim.

E póte ultima zi ce mai am sA privesc aci peTAmint.

DupA calculele fAcute, la ora 11 de dimineatAtrebue sä pledm ; mai sunt numai 4-5 ore panA,-cAnd imi volA mai putea vedea planeta.

Inainte se zicea satul, orasul meg, tara mea...,-eit zic planeta mea..., si simtimêntul de tristete-ce mA desparte de ea e acelasi ca si la aceia earl'-tineaA la clopotnita lor..., ba póte chiar are o in-tensitate mult mai mare.

Noroc cA nu am pe nimeni sI las in urmA....Ah! ba da, uitasem..., peste sease luni era sl

jail de tovarke a vietei pe Ciarit.Oh ! ce copil drAguti si inteligenti am fi avut

impreunA!...

10 Maid, 11 ore 15 minute

Plutim in eter. De 13 minute am lAsat departe-de nol orbita lumel.

Cu inima stransl de bucurie s'i de intristaream apasat de buton si nici nu am mai avut tim-

www.digibuc.ro

-15

pul sa vAd pentru ultima órA pe cei cari ne acla-mail la plecare.

PAmintul deveni intr'o clipl rotund ; putem dis-tinge Ore-cum continentele ; peste cAte-va ore amputut zari Pacificul si apol America dacA nu amfi fost asa departe.

Luna se aratA din ce in ce mai mica, ca si pa-mintul.Departe..., le läsAm tote departe. Steleleaii o lumina pasnicti si rece si se disting perfect,chiar si cele de a seasea märime. Atmosferl numai existA pentru a impiedica razele kr, cu tótocA sOrele troneazA mandru pe cer.

Un aparat care ne miisOrl iuteala dobAnditA,aratA mereti 75 leghe pe secundA.

E o cursA spaimAntAtor de vertiginósA, nol insanu simtim absolut nimic, si dacA PAmintul si Lunanu s'ar face din ce in ee mai mici, am putea juraca nu ne miscAm din loc.

Ora 1.30

Sburain necontenit spre sore. PAnä acum niciefi nici Saitni nu ne-am uitat unul la altul, fie-caream privit pe ferestrui, admirAncl spectacolul im-pozant, ce, pentru prima órA, se desfasura inain-tea a doul bieti. pAminteni.

Ne-am uitat unul la altul mai adineauri si a-mandoul am avut pe buze acelasi cuvint : AdioPamint !"

In contemplatiunea nOstrA uitasem sA activAmformarea aerului ce trebuia sa ne serveasca larespiratiune.

www.digibuc.ro

16

In asemenea imprejurarl, cele mai raid negli-jente sunt de neertat, nu mai e vorba do viatanóstra, ci de telul ce ne-am propus sa ajungem.Cum vom descinde? E o intrebare pe care nune-am pus-o, dar pe care amanduol o avem pebuze. Co vom gasi acolo ? Vom da ore poste oomenire civilisata, sail vom gasi o stare de salba-facie, analóga oelei dupa pamint, de acum cate-vazeci de secole? Ori cum va fi, inainte ! Si nici caputem alt-fel a dirija projectilul, cad ne-am pierdein spatiu, daca nu no indreptam spre sfera de a-tractiune a planetel ce voim sa vizitam.

Timpul nu mai exista acum, cad el nu era decat inventat de noi, pe planeta pe care no gaseamadineauri. Locuitoril ei zic un an dupa timpul catil trebue Pamintului de a se invarti imprejurulSórelui, nópte sail zi, dupa rotatiunea aceleni Oa-note... Dar swum?

Plutim intr'un spatiu gol... aprópe fa'ra nici unpima de reper ; sOrele dOr straluceste.

Stiarn deja din teorie acestea, dar nu-mi puteam.inchipui a§a do bine aceste imprejurari, dupa cumle vkl. acum cu ochil.

Nu mai e nici o novoe de a indica deci ora ;co no pasa de timpul unel planete, cand ne aflainin domeniul infinitului.

Dupa timpul nostru pamintesc trebue sa ajun-gem pe Venus la 12 ore din nOpte, insa póte voilaajunge ziva, caci ne prezinta mai mult fata cealuminata.

www.digibuc.ro

17

Mal adineauri am privit spre punctul in sprecare se Indrepteaza vehiculul nostru. Venus luceadin ce in ce mal mult si se parea rotund daca touital cu multi atentiune la el.

Mai avem 10 ore, dupa timpul obisnuit pepamentDe o cam data suntem locuitor al aeru-lul si nu am avea nevoe de timp, dad, aceastanu ar fi pentru buna Intelegere a pamentenilor...,cand, din intamplare, am duce Om la capat in-treprinderea nóstra, si no-am putea intórce pe pa-ment, spre a istorisi Academiel nóstre cele ce amv6zut.

In privinta Intórcerei, cu tote ca nu stim Incanici dace: vom ajunge cu bine po Venus, me'muncesc gAndurl noul: materiele din a caror des-compunere noi smulgem electricitatea, le vom gasiOre i pe strelucitorea planeta spre care ne indrep-tam ? Daca ele vor lipsi ? Atunci ?

Inca o ora

Inca o ora i, totusl, suntem Inca destul do de-parte. Venus ni se prezinta cu tOta configuragueacontinentelor i marilor sale : polul nord e eel maibine de observat ; pe eel de sud non albi aleargacu repeziciune.

De-alungul ecuatonilui se zareste o fisie lungaverzue... e o mare... cea v6zuta si de pa-mentem Inca dupa timpul lul Bianchini, care aschitat eel d'antiia configuratiunea acestei planete.

Repeziciunea cu care ne indreptam e constanta.2

www.digibuc.ro

18

Aparatul, cu ajutorul caruia avem aerul trebu-incios, functioneaza, de asemenea bine ; pe nesim-tite se apropie momentul cel mai pericolos : acelaal coborarelsau al suirei cum yeti voi sa zieeti,cad in spatiu nu exista nici sus nici jos.

Daca ne vom sdrobi de vre-o stanca a vre-unuiadin inaltii munfi de earl planeta e brazdata ?

Tovarasul meu, cu care am vorbit foarte putin,imi impartaseste temerile sale in privinta desein-derei.

Amandoul inset avem acelasi dispretpentru mórte,ba Inca, am dori o asemenea morte, in locul undmorti linistite in pacea easel nóstre de pe planetaPam6nt.

E un moment prea insemnat, pentru a nu nepastra tot sangele rece si toad judecata de caresuntem capabili.

Intorsehi repede butonul de mai multe on', sla-bind intensitatea curentilor care se duceati si. ye-neail de la un capat la cel-l'alt al projectilului ;efectele micsorarel vitesel le-am simtit numal decat, planeta ce mai adineauri venea inspaimanta-Uwe inaintea nOstra, ca un monstru care avea sii'si inghita pe loc prada, a inceput sa'si micsorezeiutealain fond projectilul nostru e cel care mergemai incet, dar aparentele inseala in tot-d'auna.11E-aduc aminte eke rah de ani le-aii trebuit óme-nilor, ea sa constate ca pamentul e rotund si canu sOrele se invarteste imprejurul pam6ntu1ui, ciacesta imprejurul sórelui.

www.digibuc.ro

19

Un glumet spunea, de cei can credeau ca s6-rele se invarteste imprejurul paméntulm, ea seaseamana intocmai cu cine-va, care ar zice capi.mAnd sa frigi un puiti intr'o vatra, e mai usorsa se invarteasca vatra, casa, orasul, pamOntul injurul pululiii, ca focul sa vie din t6te partile sprepuiii, de cat sa zici ca invartesti puiul in jurulfrig6rei spre a-1 intOrce tote partile spre caldura.

La polul nord al planetel se zaresc cate-va petealbe, isolate ; trebue sa fie zapada care nu are oasa de mare intinclere, cum are aceea de la poliinostri.

Ne apropiem mereil. Acum, nu mai e vointanOstra ; acum ce vor voi legile fatalitatei !

www.digibuc.ro

IV

PE VENUS. OAMENII PASAlli

Sunt eil sad visez ! Am putut nol Ore sa ajun-gem cu bine pe o aka lume ! 0 lume att de in-departata de a nOstra!

Sa incerc a nota cum vont putea, ceea-ce nis'a intAmplat de la venirea nostra pe Venus.

Teama nostra cea mai mare era, dupa cum ammai spus-o, sa nu fim aruncati cu putere de var-ful vre-unel stand, de care ne-am fi sdrobit cusiguranta.

Cand am socotit Ca nu ne mai desparte de cAtcate-va secunde de planeta, am oprit cu totulfunctionarea curentelor electrice t am lasat ma-tna sa cada din propria sa greutate.

Pe Phmênt un corp, care cade in prima secunda,parcurge 4 m. 90 ; pe Venus, 4 m. 45 ; e o dife-renta prea mich, dar totut exista una.

Noi lush' avem o vitesa dobAndita de mai inainte,comptam Tulsa pe resistenta ce va trebui sh

intAmpinam din partea atmosferel lui Venus, carear opune cu atAt mai multa resistenth, ou cat ul-timele paturi can invillue solul sunt cele mai dense.

www.digibuc.ro

01

In adever aceasta a fost o mare fericire pentrunoi si o altii imprejurare mai fericitii, a fost aceiacil in loc de a cMea pe varful vre-unei stanci,sati chiar pe sol, am fost asvarliti, in linie oblicA,intr'una din mediteranele, earl inconjórtt ca unbrid ecuatorul planetel.

Ne-am sprijinit fie-care intr'un colt, dui:4 ceavusesem grije a ne fixa cat mai bine instrumen-tele de cari ne servisem, si orbiti de razele ce levil ale Sóre lui, asteptam...

Cand ne-am aruncat in acea mare nu am sim-tit nici o sguduiturl puternic6, ba, dupti cate-vasecunde, parea 06. plutim tot in eterul pe al caruidrum venisem.Ne-am oprit.

Am stat ast-fel in fundul mkel vre-o 10 minutenumal.

Asteptam cu o liniste de care ne miram sin-guff. Dupä socotelie nóstre, marea in care ne aflamnu putea fi adanca.

Trebuia insä antat mijlocul de a esi en bineafarA si aceasta ni4 era tocmal usor, ba chiar im-posibil, prin propria nostra, vointa, si putere.

Pe and ne frImantam mintea cu asemenea lu-cruri, am simtit cum ne misoam din acel loc insus.Usor... usor... am inceput sä zkim cerul al-bastru.

Cand ne &him pe uscat, am deschis on pre-cautiune si ngura uscióra prin care puteam esi sirespiraram un aer ca si al nostru... dar din cauzaunel cglduri mai marl de cat acea cu care eram

www.digibuc.ro

22

obisnuiti, care facea aerul mai greu de respirat,am pierdut amandom cunostinta si am cazut jos;mai inainte chiar de a putea esi din projectilulnostril.

Singura priveliste ce-mi aduc aminte ca am va-zut Ca un tabloil magic, a fost aceea a unul ceralbastru, pe care alergail cu iuteala. nori albi.

In departare se zariati vIrfuri de munti.

Cand m'am trezit, ma aflam intfun fel de sailimensit de forma ovalfi, cu zidurile gob), fuä ceamai mica podeba. Prin peret1 se am"' practicatevre-o zece ferestre mid, prin care se zarea ceruLAfara era o lumina orbitere.

Alaturl de mine era companionul meb. ; dormeaInca.

M'am frecat bine la ochi si m'am sculat in pi-cioare. Eram mai usor ca nici o data,mi se pa-rea, eh, dacit void face un pas, void putea sburadin loc. Mi-adusel aminte munal de cat ca, gra-vitatiunea pe Venus e mai mica de cat pe Pament.Mara de aceasta am observat ca, sunt tot asa degol ca si un om care se hnbaiaza. .

In salä nimeni.., Privii pe una din feresti... o

lumina orbitere... La orizon ()rail niste non i. negrilcart se afundati cu repezichme.

Asi fi voit sa \red sóreledar, de si era o luminaintensä, de abia puteam zari terenul, totusi nulam putut vedea. Imi explicaia cauza gandind ca,ferestrele erad indreptate spre miaza-nepte.

. . . . . . . . . . . . .....

www.digibuc.ro

23

Spre miaze-zi era deci intrarea ; dar nu asi fiindreznit sä fac un singur pas afare, din sale, deteame ca nu cum-va se flit asfixiat de atmosferacea greoaie si de caldura cea coplesitóre ce tre-buia sa domneasce.

Deja in sale, era o celdure destul de mare sisufeream intr'u cat-va de aceasta, cu tote ce eramgol. Tovaresul ineti era in aceasi toalete.

Am Inceput apol se-mi fac felurite ipoteze asu-pra fiintelor, care ne adusese acolo si care netransportase cu atata usurinte.

De ce nu se arete nimeni ? Suntem Ore prize-nieril vre-unel natiunl resboinice i selbatice ? Sidin 1ntamplare antropcfage,Imi ziceam

Saitni, companionul meii, face o miscare... mereped spre el... dar m trezesc mai departe de catasl fi voit sä H... M intorseiii usor i punenclu-imana pe um& il raised. putin.

Saitni !Saitni 14 intinse bratele ca dupe un somn lungcu gree imi respunse

Ce e ?Desteapte-te.Sedintele incep mai tarzhi; e destula vreme...

lase-me sit mai dorm putin, Ralta.Nu e Ralta... sunt oiL.. Asales...

Saitni deschise ochil marl i fu in picióre intr'oclipitä.

Pe Venus ?... Nu e asa striga el.Pe Venus.Traiasch masina nOstre...

eii.

si :

www.digibuc.ro

Z-ISi ca un nebun, incepu sa sara prin sad, oprin-

du-se indata' mirat de prea multa usurinta cu carese invArtea.

Dupa ce se Mai linisti, am inceput sa disoutamasupra locului unde ne aflam.

La dracu! nu cum-va ne-di inchis aci Dom-nil din Venus ?

Nu stiii ce vor cu nol, r6spunseiti, dar maibine sa, asteptam linistiti.

Lumina zilei incepu sa slabeasca ; noril de laorizon disparusera cu desävirsire ; cerul lua o in-fatisare sumbra.

Peisajul, ce se desfasura inaintea nóstra aveatotul pentra a fi pamintesc, totusi nu ml-aduc a-minte sa mai' fi vezut o pozitiune asa pe Pamintcu care sit o pot asemana.

Mai intaiii, albastrul ceruhu, chiar dupa ce sO-role apusese, era forte intens, cum nu se pOtevedea nici in regiunile equatoriale ale pamintuluisi aceasta de sigur din cauza atmosferel celeidese ce inconjóra aceasta planet&

Ca sala nóstra am zarit alte multe, puse tOte pedeahui inalte, la pólele carora se intindea o ne-merginita mare verzue, pe care nu se vedea ni-mic plutind.

In aer de asemenea nu se vedea nici o pasare.Era o natura splendida, dar fara cea mai mica

umbra de viata ; nici marea cea intinsa nu'si in-coltea oglinda-i cu slArcitura vre-umn val,

Crepusculul fu lung, de o durata aprópe Inca odata cat al acelui de pe Pamint.

www.digibuc.ro

-25

Deveniseram nerabdatorl. In salk incepuse sase intunece. Pe cer se aratau deja stelele de in-taia si a doua marime.

De o data se auzi un sgomot usor. Dinteun un-gher ascuns al salei, inainteaza spre nol niste fiintecrudate, purtand in maim diferite lumini albastre,rosil, iverzi etc., lumini care nu proveneau dinvre-o ardere, ci eraii niste simple fosforescenteintense.

La lumina lor am putut gin pe cel cad lepurtaii.

Lucrul, care mi-a atras privirea intaiii, a fostlipsa de brats si inlocuirea lor cu aripi la acelefiinte.

Corpul lor era foarte slab si acoperit cu unfel de pene, picioarele de asemenea subtirl si a-proape negro, capul cu toate acestea desvoltat a-proape ca al nostru.

La prima impresie te facea sal compari, brade voe, cu pasarile marl pamantesti.

De aripi se serveati ca de mainl si pe ele pur-tau acele lumini asa de placute la vedere.

Erad vre-o zece indivizi de felul acesta.Toti ramasera la o distanta oare-care privin-

du-ne lung si cu curiozitate.Mica' lor ochl, luminata de luminele ce purtati,

me iritau.Unul din el, ca si cum ar fi priceput nerab-

darea mea, ma luä usor cu aripa si me condusecatre locul de unde venise ; un altul fu tot asa

3

www.digibuc.ro

-26

de amabil cu Saitni, care nu-§1 mai venea in firede mirare.

Am eit cu toti afard din imensa sal&Spectacolul no mi se infhti§h inaintea ochilor,

era din cele mai splendide.Ne aflam pe o terash destul de ridicath d'a-

supra nivelului inaintea noastrh aveamiarki marea, atunci imi inchipuh cä ne aflhm peo

Se inoptase.Ste lelle sclipeau straucitoare, pastrAnd aceleag

configuratil, ca vezute dupit indepartata noastrlplanet&

Ca lea Laptelui mergea sh, se cufunde in mareacea intinsä i lini§tita, inconjurând cerul cq semi-cercul seu 4e pulbere argintie.

Gemenii, Orion, Sirius. straluceati cu toataputerea razelor lor.

De .ndata privirea mi se opri mirath... Jupiterplana in Gemenil alb §i limpede... In Cancer lushse afla o stea mai strálucitoare, un luceafar....Saturn nu putea fi, cad ar fi fost mai mic vezut

are o culoare plumburie... Marto nu, chei e ro-§iatec... Ce planeth era ded?... Vre-o stea nouhpoate!... Nu, era pämintul... pamintul pe care-1parlsisem cu athtea sperante i GU atAt regret insh..

Era PamIntul, care strelucea pe cerullui Venusca nfl sPlendid luceafhr verzui.

La un g'ind eram i e i Saitni, care cu voceatremurândh de emothme opti, indreptând intim

mitrei....

insulh.

si

www.digibuc.ro

-27

spre partea cerultu unae se afla lucitoarea pla-neta :Pamintul nostru !

Alaturi o mica, stea... era luna.Atunc i. imi aduseiu numal de cat aminte de

instrumentele astronomice ce adusesem cu not...§i bine inteles me miraiu ca nu'mi ved masina.

Dar cum st me inteleg cu asemenea fiinte candiferd cu tong de mine !

Nu remarcasem inca intre ei nict o conversatie,nict o vorba §optita cel putin.

Teama insa nu ne inspira acele fiinte, din contra,din cauza lungilor lor aripi de o albeata bloom-parabilet, paread niste arhangeh pictatt lasandinsa la. o parte figura lor cam ur`ata, judo chndpaminte§te. Si cauza uriteniei kr era nasul ex-trem de lung ce aveau si ochil cei prea mici. UnVenuzian de linga noi vazindu-ne cum ne uitamin jurul nostru, ca §i cum am fi cautat ceva, serepezi ca un fulger in spatiu, fu urmat deun altul§i. amandoi disparura, lasand in fuga lui inchi-puirea unel dungi roit.

Saitni era tot d'a una glumet de felullut §i. im-prejurarile nu-1 schimbase de loc. La un momentdal, isbit de solemnitatea tacerei ce domnea injurul ha', se repezi pana in mijlocul terasei §i deacolo, cu o voce tunatoate spuse cele ce urmeaza:

Venuzieni. ! Patria noastra e acea verde stea celuce§te pe cerul nostru asa de splendid, de acoloam venit nol pe aripele fulgerului §i tot a§apoatene vom intoarce.

www.digibuc.ro

-28VA vom spune lucrun de vett rAmâne cu gurile

caseate, dam% din intamplare veti intelege eeea cevA vom spune.... dar pan& atunci dati-ne masinanoastra, cad in ea avem tot ce ne trebue i maiales alimente... nu cred cet yeti fi atAt de ne-%milosi ea sä ne 1àsat s. murim de foame !

Venuzienii bine inteles erafi Dimiti de gesturileamicului met, dar erau departe de a ghici cea ceel debita cu athta caldura i foame.

Frumosul fu insd eä, in woke moment, venu-zienii cari plecasera, se reintorsserä epurtand pecite o aripà masina noastra, pe cilad cu cea liberatAlau spatiul.

Drace ! ciudatä putere ! exclaim% Saitni siapol amândoul foarte nerabdatori, cercetareun ma-sina ca s vedem dad, lipseste ceva.Totulera intact, nim un resort stricat, singur crono-metrul Ii daduse sarsitul.

In schimb aveam ceasornicele de buzunar, pecare le gásiram in haine.

De sigur Venuzienil ne desbracasera de haine,pecare le puseserg, in masinä, fiind-cet am fi suferitprea mult de caldura.

Ne supara insA multa curiozitate cu can d-niilocuiton ne priveau, ne (Mild macar nici un sunetprin care am fi putut judeca limbagiul lor

Am soos afara din masind tot ce ne trebuiapentraobservatiunele noastre astronomice. Nu puteamrezista la tentatiunea de a ne vedea imediat pla-neta indepectatti, ai are]. fill eram.

nu-i

www.digibuc.ro

-29Irm montai repede una din lunete *i. o indreptaiu

deci spre planeta Pämtmt.Era intors spre nol tocmal continentul vechiu.

Africa se dinstingea perfect, singurg partea de sus,uncle Maliterana o desparte de Europa era es-tompatA O. conturul pe alocurea era vag.

In Europa se distingeau numal partile meri-Aionale, ca Spania, Italia qi intru cat vapeninsula,Balcanick restul era de asemenea de un alb-ce-nu*iu.

Asemenea se vedea o mare parte din Asia oc-cidentalti, Siberia era Ina, cu totul nedesh4itä.

Am dat rindul lui Saitni O. priveasch i elacel spectacol splendid, pe cind Venuzienii napriveau din ce in co mai curio§1, de i cu multäumilintä.

Incepuse sä ne fie cam frig. Demontariim lu-neta, am strâns cu grije tote partile *i. puind-ola locul ce ocupase, ne luafam hainele.

Fara ca sl *um i chiar fara sa, mai avem vremede a ne impotrivi, ne-am trezit awzatl fie-carepe spatele unel Venuzian i cu intreg cortegiulde Venuzieni, ce se afla, am pornit.

Cu aripile kr cele marl i albe, loveau aerulspintenand spatiul cu repeziciune.

Luminile ce purtau, ne luminau perfect calea*i puteam chiar distinge solul, de-asupra caruiasburam. Si ereau nenumärate-le carduri ca alnostru de oamem-päsArl, care purtau asemeneaIrnnini do toate culorile. Pam ci locuitoril acelei

www.digibuc.ro

-30planete I1 daduserä cu tot intAlnirea in acea searitin locurile unde ne aflam.

Tot atunci am putut remarca o multime depasan mid, aproape asemanatoare cu cele dupapamant, carl umpleau aerul cu strigatele lor as-cutite.

Sala ce parasisem era cioplitii chiar in stinca.Nu-i intelegiam bine scopul pentru care era, facutacad, Venuzienil ne lasase numal pe nof in ea,daca ar fi fost un loe de adapost pentru ei, de cenu au stat cu nol ?

Dar aceste detabil, asa de neinsemnate, nu eraunimic, pe lãngä problemele, ce ni se iveaii la fie-care pas inaintea noastra i earl, tocmai tarziu, le-am putut in adevar intelege.-

Inaintea noastra, la orizon se inaltau coame demunti, intr'acolo era de sigur un continent intins,nu un arhipelag, dupg cum vezusem ,cle la venireanoastra pe planet&

Dar nu intr'acolo ne indreptaram noi, cam dupace ocoliram un inalt deal, ne indreptaram in spremiaza-zi.

Sborul cmiducatorilor nostri era neinchipuit dearipile lor taidi cu putere aerul i un singur

avant le ajungea sa strabata cate-va zecimi de

Nici o sfortare, niol o munch', aripele se des-fasurall automatic, faceati un semicerc lung apmveneaa la loc, pentru a se deschide

De nol Mei nu pareati incurcati bravi oanieni,

lin,

metril.

iarasi.

www.digibuc.ro

-31cu toate ca corpul lor era asa de curios construitsi asa de fragil in aparenta, in cat al fi crezutea se va fringe in off ce moment sub greutateacorpului telt

Sburam mereit.. sburam vecontenit... dar ceinsemna oare iuteala cu care oamenil pasarl neconduceaii, comparand-o cu aceea cu care venisemde la Pamant

www.digibuc.ro

V.

VENUZIENIIOil undo ne aruncam privirile, vedeam numai

mil de acele lumini fosforescente, de earl purtaitsi conducatoril nostri.

Inaintea noastth, departe, mult departe, se zgreaun intreg popor de lumini si aripi athe reflectain spatiu lumina cea curioasä.

De sigur e o petrecere la care suntem invitatiimi zise in grab& Sakti, care tocmd trecu Ina-intea mea, din cauza und lovituri de aripi maiputernice a conducatorului stlii.

Inaintea noastth se desfasura un tablou curiossi splendid.

Locul uncle se aflati acele mii de lumini era ainsula, insii o insula mai mare de cat toate celepe earl le vikusem mai inainte, in partea sprecare inaintam noi, se aflaii niste coline asezate informa de terase; pe virful ultimei terase se afla,o sala identica cu acea in care ne desteptasem.

www.digibuc.ro

-33Necazul meii era inskmare, ca, Inca nu dadusem

peste cladirl care sa-ml dovedeasca c a Venus elocuita de o omenire

Oare numai acele soiuri de fiinte care ne con-duceafi eraii locuitoril planetei ?

Atunol civilizatia venusienä e spre decadere saitabia la inceputul ei !

Pe card faceam diferite reflexium asupra locu-itorilor din Venus, conducatoril nostri ne depuseracu o gratie extrema, pe una din terasele colinel

apol se retrasera foarte respectos de o parte.TeraSa pe care descinsesem putea sa aiba vr'o

50 de metrii lungime i vre-o 20 de metril%time ; deasupra era o aka, terasa ma mica.

Spre adanca noastra mirare ne aflaram in fataa sute de fiinte, care se deosibeati prea putin denoi.

Fiintele ce nol luasem drept venuzieni ce eraiide ci ?

Adeve'ratii Venuzienil ne semanau intocmal, nu-mai pielea le era prea rosiateca si in general totiaveau ochii extrem de mici. Nasal lor era, Liradeosebire, aquilin i adus.

Ce raport era deci intre aceste dont% omenirideosibite ?

In locul aripelor ce purtau cel-l'alti, acestiaaveau maini ca i noi, dar foarte subtiri si no-duroase.

Picioarele le ere' de asemenea extrem de sub-se apropiau foarte mult de acelea ale pri-

4

civilizata.

si

lint,

www.digibuc.ro

-34--

milor locuitori ce vèzuserAm.Unul din el, se apropie usor de mine si luin-

du-m6 de maim iml arata spre cer.In ochn acestuia, ca si in al color l'al4 can il

inconjurau, se citea inteligenta.Emil uriti cu totil.. dar erail foarte simpatici.

Gaud. Imi arata cerul eu mana, inteleseiii numalde cat ceea ce voia sl stie si cu voce tare, casi cum ar fl putut intelege ceea ce-i spun, in-dreptaiii mtina spre planeta Pamant ce se indltasemult pe cerul venuzian si ziseiu :

Venim dupà acea planet&Acel care me intrebase cu un gest asa de elo-

quent, cum si. cel-l'a1t1 tea' earl 11 inconjurau, pa-rurl foarte mirati -si priveali spre mine cu nein-credere.

Lan... spuse tare interpelatorul meil, aratandverzuia stea.

Lan... repetara ei toff.In aeelasi moment, el se apleca si lug, dintr'o

ladà o panza pe care se afla o hada._ mi-o aratasurizind usor.

Lan... mai zise el, aratand cand planeta Pet-mont, cand harta ce avea in man&

IVI6 ultaiu cu atentiune pe harta... era conti-nentul vecniu intreg, apoi desfasurand harta maimult, continentul nou.

Aceste hartl insa, erau atat de bine desemnatesi cu atata preciziune, in cat nu mi-am pututretine nicl eu nici Saitni o esclamatiune de mirare,

www.digibuc.ro

-85Va sa, zica Venuzienii au ajuns la un grad

inalt al stiintei cosmosuki. Imi inchipuil numalde cat cit, lunetele cu care s'a %cut observatiu-nele necesare la formarea hartilor, trebue sa, fieformidabile si asteptam cu nerabdare sa vèd unobservator astronomic.

Cautaifi pe harta local de uncle plecasem dupapämint, kc situat la -vre-o 10 kilometril departarede Paris un vechifi oras european, unde a infloritcivilizatia europeana odinioara, azi valurile mareiloveso cadentat ruinele trecutului. Arataiu cudegetul looul de unde plecasem si interlocutorulmeu daca fie, putea zice asa, de oare-ce nu neintelegeam de cat prin gesturi, mi5 batu usor peumer ca semn cä a inteles.

PricepuY intru cat-va rolul celei ralte rase, aceeape 'care o vezusem intfiiii, dupl modul respectoscu care se purta fata de cei din urma. Oamenii-Pasan stateaii la care-care distanta cu ciocul nasaplecat cu umilire Aveau care vre'o inteligentaacele fiinte ?

La un moment dat, un individ-pasare aduse ocutie lunge, pe care o depuse cu umilinta la pi-cioarele noastre.

Ceea ce era mai ciudat pentru noi, era modulcum aripele inlocuiau perfect mainele, ba Incaaveaii in ele mai multa putere de cat avem noiin brate.

Cel cu care ne intelesesem se apleca spre cutieo deschise si scoase din ea un fel de sada curioasit.

www.digibuc.ro

-36

TAiatA intr'un mod geometric cu totul ciudat,acea stielA nu pArea a fi burl de alt neva de citde a admira mAestria ou care era lucratA.

Venuzianul mi-o dete in mfinl *i. 'mli flicu semnsA me' uit spre PAmint.

Dupa, o prealabilA cercetare, in care avuseiutimp sA admir miioane de son i. noui co apAreatiprin puterea sticlel, ghsil pAmAntul.

1,16 asteptam sal v6d marit intru cit-va dar nucredeam 0,-1 pot vedea a§a de mare.E stiut cAnici in lunetele noastre astronomice nu pots vedeaun astru in intregimea lui si, au cat ocularul vaavea o mai mare putere, cu atit veI vedea unspatiu mai laic, insl portiunea v6zuta ffind foartedetaliata.

JudecAnd dupA lunetele noastre pamintesti, sticlace aveam in mfingt, mama sail apropia un obiectde 2000 de on'.

Pe and noi, cu toata perfectiunea la care amajuns, nu am putut inlAtura atAlea masinaril pen-tru montarea unei lunete, locuitoril din Venus pri-vesc foarte comod cosmosul printeo singurA stielA.

Continentele pAmAntului prezentau o configu-ratie foarte bine deslusitA, si aveati o culoare ver-zue, pe and marile si oceanele apareau surnbre.

Era in adever, ceva ingrozitor pentru inteligentanoastrA. Cum se putea ca o asemenea sticlA slaiba atAta putere?

Prietenul meii incercl si el de asemenea o altAsticlA si rAmase extaziat ca i mine\ Intr'un mo-

www.digibuc.ro

-87ment de entuziasm, dadu cu palma peste pantecileVenuzianilor exclamand

Sunteti oameni on dram?Ce e drept, Saitni era cel mai certat cu regulele

bunel-cuviinte din Academia noastra.Era de o naturii, vesela i adese-ori veselia a-

ceasta 11 aträgea observatfile colegilor cari 1111a-mau, spunandu-1 ca, pentru un om de tiinta, nue destul de serios.

Venuzianul meti, remasese cam mirat de gestullu aitni, dar mai mult va fi gandit, ca e un gestde admiratie extrema a acestuia.

Timpul trecea insa iute, pe cand contemplamin extaz astrele cerului, inarmati cu un aa ochiputernic. Stelele incepedi sa paleasca, la orizon,cerul se albise i aparuse spre rtisarit un Iuceafarro*iatic. Era aproape sa nu-1 recunosc. Luceafarulscinteitor de lumina, nu era altul de cat planetaMercur, care dupa Pamânt abia se zarWe càte-

o data, de cele mai multe off fiind confundat inrazele soarelui.

De i cel mai mic din toate planetele can se in-vartesc in jurul astrului-rege, Mercur v6zut dupeVenus e admirabil.

Pe cand contemplam rásarirea acestel planete,o multime de oameni-pasan sburau din toate par-tile, catre insula pe care ne afiam; veneau cu sbo-,rul fulgerului mil tin mil. Luminile ce purtaii ou el,

ele de aurora, se asemanaii ou stelele cemureaii incet pe cer.palite i

www.digibuc.ro

-38La un semn al celui cu care vorbisem, miile

de oameni-pAsAri se aplecara, spre primAnt, pas-&And. aceasth. pozitiune, One' cAnd Venuzianul nos-tru, isprAvi o rugAciune, in care, de sigurr in-voca, o divinitate cereascA, cad anita mereu sprecer si mai cu seamA spra rasaritul care incepusesa, se inroseascA.

La kmina vagit a aurorei Venuzienil imi pa-run% si mai urAti.

La niste vorbe ale Venuzianulm, oamenii-pasarica un stol speriat de porumbiei, se imprktiara indiferite puncte ale planetel.

RAmAsesem pe terasA numal eii, Saitni §i. Ve-nuzianul nostru, insotit de alti aoul. Mai departe,foarte umiliti, stAteait asemenea vre-o zece oa-meni-pAsAri.

Venuzianul fAcu un 8enin oamenilor-pasAri, earl'asteptati de o parte in cea mai mare umilintA sliatA-ne asezati citesi cinci pe spatele a eineioameni-pasari, cari le cleschise aripele lor mansi isi luarA sborul.

De asta-data ins/ iuteala cu care sburaii erafoarte mare, din cauzw temerel de a nu apuca soa-rele de asupra orizonului.

Iuteala cu care sburam era aproape sit mA facaBA lesin.

Sburam aproape de suprafata marei, care erafoarte linistita, cite odatit conducAtoril nostri a-tingeau cu virful lungilor lor aripi albe apa mArei,dupit cum fac irindunicele noastre voioase.

www.digibuc.ro

-39--

Soarele incepuse sa resara, un soare enorm,care parea cä imbratiseaza, cu masa lui intreagaparte a r6saritu1ui.

Se poate inchipui ce efect irebue s producaasupra cui-va un rasarit de soare pe Venus, standca soarele e de douit ori ce-va mai mare vkutdupe' acea planeta.

Ca sa-mi esplic i mal bine de ce soarele easa formidabil la orizon, lini aduseiii aminte, cade si atmosfera lui Venus e compusä din acelasigaz ca si a noastra, are insä o densitate de doulon mai mare si coprinde mal multi vapori de apa.

Stincele ce intrezarisein in prima noastra call-torie spre Nord, le aveam acum dinaintea ochilor.Era un intreg orase de sali, ca acelea de undo nedesteptasem, toate practicate in stincile care pre-dominaii asupra celor l'alte.

Cum am ajuns pe linga ele, am intrat intr'unadin acele sari.

Era una din cele mai spatioase, puteati incapeamu de oameni in ea si domnea o racoare continuacare se datorea mai ales isvoarelor ce sipoteaii peici i colo din stinca, earl aduntindu-se la un kcmergeaii sa se verse afara in mare wintr'un canal.

In fundul salei era ridicata un fel de estradatot de piatra, de jur imprejurul el eraii niste fi-ride practicate in zid, in earl se aflati lungi suluride pined.

Eraii deja multi Venuzieni adunati acolo, incu-riozitatea mea asi fi dorit sa v6d i o venuziana

§i.

www.digibuc.ro

-40

ca s. pot stabili o comparatie 'intro cele dou6 sexe.Eraii atitia earl discutaii cu oare-care aprindere

uitindu-se mereii cu micil kr ochl spre nol darnu puteam zice iata o venuziana."

Imi inchipuiam totue, ea ajune la o culturarad indepartata ca a noastra femeea va urma saia parte a ea, la discutiiie etintifice asupra cos-mosului.

Mezati pe niee trepte lungi, earl conducead laestrada, i ei i Saitni, aeeptam cu nerabdare cese va mai inthnpla i ce vom mai afla nog.

Dupa cate-va minute simtil insa ca avi cumstain, eram nu se poate mai bine a cä de aedormi ae fi i mai bine ; cand intorsei capul spreSaitni, acesta deja adormise cutoata nerabdarealui.

Incetul cu incetul, mi se inchise ochil i mie ;legiuni de ginduri, de privelie.1 curioase, de fiinteenigmatice, trecura pe dinaintea mea nu multdupti aceea adormil.

Cind m'am deeeptat, sala era piing. de Venu-zieni, cel pe care '1 cun*eam mai bine sta pe e-strada, de uncle vorbea cu animatie, aratind nieehalt celor-lalti.

Saitni era deja de*eptat, dar nu voise sa'mlturbure somnul. De la el am aflat ca, de vr'ojumatate de ora, venuzianul vorbea de nol a deplaneta noastra.

Cuvintarea lui era., placuta, vorbele sonore oh !cat ae fi dat sä inteleg atunci ceea ce vorbea.

Asoultam cu atentie i mi se parea chiar ca. in-

gi

www.digibuc.ro

-41

teleg, cand ochit 1u inteligenti so opreau asupranoastra sau asupra hartilor care representau con-figuratia continentelor noastre.

Trebue sti fie foarte interesant, imi optiSaitni.

Dar eti eram asa de distrat, in cit uitat de a-mat da un respuns chiar neinsemnat acestei db-servatiuni.

In sfirsit conferinta se ispravi, venuzienh se re-trasera, dupit ce ma inth se uitara scrutator la not.

Remasesem iarài numat eel cinci, can veni-sera intaiu in sala.

Conferentiarul, cu ajutorul celor dog, dupace puse in regula la loc hartile, de care se ser-vise, veni ht

Inteleseram numg de cat ce sh inv--tam limba venuziana.

Ziva aceea o consaeraram primelor notiuni, carebine inteles, fura luate din domeniul Astronomiei.El ne arata pe rind planetele i constelatiunelespimindu-le numele kr, pe care le puteam repetacu multa inlesnire.

Ne miram ins& de un lucru ; cand dorm acestefiinte, and mananca ele?

Daca nu eu alimente grosolane, cum faceau stra-mosii nostri Chinezh, Japonezit, Franoezii, Ger-manU, de ce nu se nutresc cel putin cu pastile ea, noi.

Dar toate acestea mi le-am esplicat ma tarziu.Peste cate-va s6ptanu5m eram foarte inaintati in

limba lor, care era foarte simpla i dovedea o5

noi.voiaii :

www.digibuc.ro

-42lungA intrebuintare a ei ; pe lAngA acestea limbalor era universala, elki toti venuzienif vorbeauaceiasi

Limba noastra, care e asa de curata i usoarA,fata cu aceea care se vorbea acuni cate-va mil deam pe planeta Pamint, e pe o treapta mat in-ferioara fatA cu aceea care se vorbeste pe Venus.

CAnd am putut intelege intru cat-va aceastälimbh, cand am putut socoteala prinexperientA, de toate lucrurile i faptele ce mi-sepAreau asa de curioase, am regretat atunci ch nupot si pAmintenii sa ajunga la o asemenea treaptA,de civilizatie.

Cele ce vom schita aci, vor fi numal trasatungenerale, asupra moduhu lor de viatà, stArei lorsociale, stiintei, regiunel lordaca s'ar putea zicedi au una.

Vor 'Area curioase cele ce urmeaza fiind-ca,,chiar la starea de cultura la care am ajuns asta-zi,pamintenh tot nu au putut desradacina cu totuldin sufletul kr vechile credinte.

Daca s'ar fi incercat cine-va sA, apere asemeneafel de viata cum e acel al Venuzienilor, i dacaacel cine-va ar fi trait acum cate-va mh de ani,ar fi riscat sa fie supus batjocorei i tratat de ne-bun. Acum eel 23 de savanti ce avem ar ridicadoar din umen ; de restul pemantenilor nu vorbimacestia vor mai astepta mult liana sa ne devie-egali in stiinta.

Ca si Panaintul, Venus nu e de cat im copil al

sa'ral dad

www.digibuc.ro

Soarelui ; prin invktire acesta din urmä a des-fäcut de la ecuatorul s6u un imens Mel, care aavut un punct de condensare si o orbitg deja for-mat/

Imprejurul acelui punt, s'a gramadit, prin in-vilrtirea hu imprejurul Soarelm, toata materia ri-sipitl ce forma inelul. Gaud materia a fost toatàadunatá la un loc, ea a continuat sä se invkteascaca un glob gazos imprejurul astrulin-rege, invir-tindu-se in acelasi timp si imprejurul seu.

Noua planeta, in stare de nebulozitate a incer-cat, prin invktire, sa rupa din ecuator un Mel-identic cu acele care o formase, dar n'a isbutit.

Puterea sa nu a fost destul de mare si nu aputut forma nici un satelit, deci a r6mas asi fad,drumul ei fara nici un insotitor pe laugh ea.

Incetul cu incetul materia gazoasa s'a racit,din cauza temp eraturei prea reci care o incon-jura si a inceput sa se licifieze.

Densa atmosfera ce posedd acum, incepu sg, seformeze, bine inteles amestecata la inceput cu di-ferite gaze streine, de care acum e curatata.

Uscatul a inceput sa aparà in forma de miciinsule.

Transformatiunele acestea se fAceau cu ajutorula zeci de mil si sute de mil de am, ca si la noi

Insulele au devenit din ce in ce mai marl, s'aulegat unele cu altele si apoi au ajuns sh formezecontinentele, a ckor configuratie, nu a remas totasa cum era la inceputul formarel lor.

-43

www.digibuc.ro

-44

Ploi deluviene cadeau pe continentele de curândformate, cAci evaporarea se facea pe o scara foarteintinsti, din cauza Soarelui care era mult mai maresi din cauza apei care era mult mai multa.

Aparuril primele fiinte.Bine Inteles cele mai rudimentare posibile, a-

poi prin o transformatiune inceta si succesivii, aajuns sa, creeze omenirea planetei.

Pe Venus omenirea nu s'a desvoltat ca si la noi.Omenirea dupe Venus s'a bifurcat de la Ince-

putul ei: o parte era formadt din oamenii-pilsanpe cari 11 vazusem la descinderea noastat pe pla-ne* iar o parte, cea mai inteligenta, din aceia,cu care ne puteam intelege.

La inceput insa, cea din urma rasä nu era cumull superioará celei d'intii, si a trebuit o des-voltare gradatit a inteligentel ei, pentru a putea fiproclamata regina planetei pe care ne aflam.

Pe and prima specie se reproducea intoomalca la noi, cea de a doua a avut menirea sa se poatareproduce pe o alta cak.

De aceea la Venuzieni nu existg, deosebire desex.

Dragostea pentru femee e dar necunoscutd, kr.Aceasta e una din cauzele care ne esplica re-

pedea tor urcare. pe 0 treaptit inaintata a civili-zatiunei.

Grijele ce dragostea aduc cu ea, preocupatiuneleneinsemnate ce ea da inct pamintenilor, le suntcu totul neintelese, de oare ce ele nu exist&www.digibuc.ro

-45Sentimentul nu poate impedica pe cei inteli-

gent', stiinta a putut sii se desvolte in liniste peVenus.

Mai sunt, nu e vorbA, si alte cauze principaledar acestea e una din ele.

Venuzienii isi produc fie care copiii"prin liberlvointa ; cand all ajuns la maturitatea, pe care eio socot de 40 de ani anul thr fiind insa pe ju-mAtate cat al nostru isi injecteaza in piept o

substantA protoplasmicA, pe care dupA o lung; o scotafarl cu multa ingrijire si o depun intr'un fel deurna, pe care o hichid, ne lasand de cat o mie,adeschizAturA, pe undo sa poata respira viitorulcopil.

Aci s'ar putea pune intrebarea : hi sanul uneimame dupe pAmant, un foetus are cu ce se hrAnipentru ca sa se poatA desvolta ; dar hate() urma,de unde va putea lua el materiile trebuincioaseformarei lui ?

R6spunsu1 iata-1:Venuzienii nu se nutresc nici o data.In fie care lunA se injecteazA cu o substanta si le

e destul pentru o lunh. Ce e drept, aerul ajuta foartemult la aceasta, aci contine materii care intro-ducindu-se in plamani, nu numai ca curatestesangele dar 11 si nutreste.

0 proba evidenta de aceasta e cA, noi chiar dede arid suntem aci, nu mai avem nevoe, nici dejumAtatea pastilelor ce mancam altä data.

Unui foetus insA nu-1 trebueste nici injectiuni,www.digibuc.ro

-46

abia du$ scoaterea din urma are nevoe de aceasta.Venuzienh nu ail fost nici o data deosebiti prin

religiune, rasa sail obiceiuri vorbesc de Venu-zienii cei inteligenti ; nu de oamenii-pasari demnu ail putut cuno*e resboiul.

Niel nu am putut sa esplic vre-o data vre-u-nui venuzian intelesul nIsboiului, de oare ce lim-ba kr nu contine asemenea cuvinte.

Si aceasta e a doua cauza a desvoltarei kr.Fie-care e stapan pe persoana sa, fie-care face.

ceea ce voWe .Lee nu exista, Aceastä omenire a inteles a-

devaratul scop al vietel.Aruncati pe un glob Idin spatiul nemarginit, la

ce bun ar fi fost a se desbina, de a'i alegefie-care trib un stapan, a care] progenitura inca-pabila sail capabila sa aibl dreptun asupra tutu-lor celor-lalti?

Numarul Venuzienilor nu e atat de mare ca alpamintenilor *i. aceasta gratie nerepreductiunel

Dupa cum am fost asigurat, totalitatea locuito-rikr nu trece nici peste un milion nu puneen insala socoteala pe oamenii-pasari, al caror numar tre-ce peste doua milioane.

Literatura, artele, inventiile noastre pamantetipentru a ne face viata mai placutä in mijlocul a-tator agitatiuni in care ne aflam mai nainte, nuexistä pe Venus. Cam dragostea i resboiul lip-sind, lipsesc i cele doua elemente puternice alepoesiei.

www.digibuc.ro

-47Neimpedicati deci de nimic, Venuzienil s'aii in-

deletnicit cu cunoasterea Cosmosuhu.Rasultatele stiintei lor, nu se transmit prin a-

jutorul cartilor, pe care el nici: nu le cunosc, ciprin vinl graiu si prin o indelungata practica.

El nu au tras din stiinte. alte foloase de catacela earl le au fost trebuincioase pentru reproduc-tiunea specier.

Incoló stiinta a fost si este pur speculativa.De aceea Venuzienil nici nu aii avut nicl vor

avea industrie, comerchl etc.Specia cea-lalta, posedind o inteligenta mai in-

ferioara, asculta orbeste de cea superioara, ei.Oamenil-pasari sunt niste simplil servitori al a-

celor d'inth, nu sunt asupritil nici maltratatl.Pentru ei Venuzienil au creat o religiune : acea

a astrelor la can se inchinau, oficiul divin facutde rasa superioara.

El servesc mai ales ca mijloace de locamoti-une pentru Venuziem, gratie aripilor puternicecu care sunt inzestrati.

Locuintele lor sunt aproape la fel cu ale Ve-nuzienilor.

Oamenii-pasari, in virtutea modulul kr de re-pruductiune, au familii, sotie, si copil.

Venuzienh de amindoug specie nu cunose boala;medicina nu are decl nicl un drept de a exista ;si de si cunosteau cerul cu toate astrele IA nu-si stiau mai de loc persoana lor fizica, nici o datavenuzienh nu disecau corpuri fie chiar al unmom-pasare.

www.digibuc.ro

48

Umblau gol, din cauza prea marei calduri cedomne$te pe planeta.

Patti le locuite mai ales de e sunt cele dupamarginea ecuatorultu, uncle caldura prea mare etemperata de apropierea marei i de ploile delu-viene ce cad adesea.

Spre poll nu cunose de cat unele triburi alerasel inferioare, dar nici acestea nu au un locstabil, de oare-ce temperatura ajunge une-on, sprepol, tot ap de ridicata ca i la ecuator.

Trecerea de la o caldura extrema la un frig preamare e foarte brusca in acele part].

Ziva, din cauza caldurei inabu$itoare, Venuzienilstau de preferinta in vaste sail, ca in aceea undenoi suntem gazduiti $i care se afla raspandite maiin toate partile planetei.

Noaptea sunt insa in plind activitate, afard numaidaca nu plouti, cu torente, cum une on se in-timpla.

Ei sbóra, pe intinsele man, condui de oameniipäsär i studiaza, frumoasele astre ce stralu-

cesc ap de viu pe cerul venuzian.Cand dorm dem ? Nu dorm nici o data a.,a

cum donnim nol.EI nu simt trebuinta, de repauz, cam cele mai multe

organe care simt nevoe de linite la un pamanteanlipsesc culotul venuzienilor.

Singurul lor repauz e ackla de a sta la un locpentru cate-va minute, necugetand la nimic.

Noua ni se pare cu totul ciudat o asemenea vi-ata i char chimerica.

www.digibuc.ro

49

Sa iubesti, sä nu manand, sa nu donut !....dar acestea sunt aproape singurile elemente carefac fericirea until pamantean si care toate la unkc, formeaza vieata pentru el.

Religiunea lor ? Nu aveati Mel una.Credeau lute() transformare continua a formelor

naturd, cauzata de niste puterl neinteligente, Insaimutabile si vesnice, credeau in spatiul infinit, po-pulat de planete, unele locuite altele nu.

In nemtuirea sufletulm nu au crezut nict datasi iarasi nu i-am putut face A, inteleaga bine, cumoamenit si-aii facut asemenea ipoteze.

Morala lor ? Nu aveau nid un condice dei mo-rala: nu erau nid maxime si sfatun care s6 cir-cule Ain gura in gura asupra acestui subiect. Nuse vatamaii insa nici o data unul pe altul, avereanu puteau sa st repeasca, de oare ce nu aveau nictunul nimic, demnitatt nu existau pentru a se pas-te ambitia si gelozia Femeile ne existand nuexista nict un sentiment de iubire, dar Met de urasi gelozie.

In schimb tot.' erau bine-voiton unit cu altil;se initiau mutual in secretele ce et smulgeau na-turei si apol linistitt si senim, asteptau ceasul dinurma al vietet.

Oh ! astfel de viata farä emotiuni ar displäcea,chiar in secolul de &ta pamantenilor, pentru mineunul insa o asemenea viatar este idealul la caretrebuie sa ajunga omenirea unel planete.

Saitni cu firea lui inclinata spre sentimenta-6

www.digibuc.ro

50

lism, nu prea vedea insl cu ()chi bum acest modde a trai.

VI

0 SERBARE VENUSIANA.AU trecut póte mai multe lum. de and suntem

ospetil stralucitorulm lucéfar.Lucégr ! Niel nu-nu vine sh cred cA acest glob

cu man intinse, cu munt i. inalti, acest sol ce acum11 cal° cu piciorul, reflecta in spatiu o 1umin6 asade lucitóre.

Privincl inshindepartatul Pämânt care acum lu-ceste asa de vizibil pe cerul lui Venus, mi-aduc a-minte ca se af16, si el in aceleasi conditium, clacum cate-va lum eram unul din locuitorh lui.

Ciudatd si splendida e organizatiunea Gosmo-sului !

Incetul cu incetul, am inceput a intelege limbavenusiaml, limbl asa de melodiósti si asa de u.sórä !

Putem chiar exprima unele gandun, si mai a-les in cestium de domeniul astronomiel.

Venusianul cu care am vorbit intah si care sebucura de mult respect printre ceilalti, ca fiinduntil dintre eel mai invatati, pOrta annoniosul numede Silansis.

Mal de-una-zi Silansis ne-a anuntat el va fiin curând o sarbhtóre a Omenilor-pasAri, si cumVenusienii superion sunt quasi-preoth cultulmlor,vor presida serbmile din aceea zi sau mai bine zis,

-

www.digibuc.ro

51

din acea nópte, de Ore-ce in timpul zild e im-posibil on ce activitato afara de zilele cand totcerul e acoperit de non, dar in acele zile plougde obiceiu torential.

Am fost i noi invitati la ,aceste serbari ; eramfOrte curiw sä vedem modul de petrecere al ye-nusienilor-pasan, cad venusienii superion nu a-buzau nici o data de petrecen.

In ziva hotarata, indata ce imensul sore disparudupa, orizont, porniram cu ajutorul Omenilor pasarlspre directiunea unde gasisem pe Venusien.ii lavenirea noastra.

_Drumul nu fu lung, dar nu am avut ocazia saadmiram tote peisajele, ce treceu pe dinainteanostra, cam bietii Omeni-pasan ce ne conduceau,doreau sa, ajungh cat maN repede la locul serbarei,

Mu i ma do omem-pastiri., sburau. din totepaitile, spre locul undo ne indreptam noi. Veniserapóte i de la antipozif planetei.

Pe locul undo se stransese cu totil nu incapeanici sfertul multimei adunate ; tote treptele mareiestrade ereau pline; de aceea estrada era incon-jurata pana la o mare ,departare.

Zeei de mil de lumira luceau fantastic i facedsa dispara intunericul noptei . Cate un om-pa-sare mai curios, sa avanta din mijlocul multimd,plana de-a-supra meselor, apoi se last% iara-14orspre soL

Un venusian superior lua cuvantul.De i cunóWm mal tote cuvintele venusiene,

www.digibuc.ro

52

care de altminteri sunt forte putine, observaiu cumirare, ea nu inteleg mai nimic din ceea cev orb ea venusianul.

Intrebuinta numal nite monosilabe guturale, pecare le remarcasern la Omenii-pasarl.

Silansis intari ipoteza mea ; in adevar, limbace vorbea venusianul era a venusanilor-pasari.

In ace1a4 timp Imi mai spuse el e forte greti,pentru un venusian superior a invata acesta Lim-ba Ewa, de aspra.

La un semn al vorbitorului, mil de Omeni-pasarise desprinsesa din glóta, i in filfiit de aripi searuncara in spatia.

In cate-va minute, se formeaza sus 2 taberedistincte. Era un fantastic amestec de diferite lu-mini.

Mil de o parte, mil de alta, fie-care tabaraapol se aranj a intr'o clipita in forma unui imensOrag,

Eie-care Orag apol, se indrepta inteun punctopus celm lalt *i. sbura a.5a de departe, in catfosforescentele lor lumini, se cufundau cu prafulde stele al calei Laptelui.

Dupa mai multe evolutium, se IntOrse amindouataberile 1ndarat O. la cate-va sute de metrii deasupra estradei se napustira una asupra alteia.

De asta data fantasticul le ajunse punctul lmculminant : tote acele mii de culori amestecate,earl apareati saii dispamaii, tote acele aripi albe cereflectail multi-colorile lumini tote acele strigate

www.digibuc.ro

63

guturale si disperate, fAceu ca privelistea, sA fie deneinchipuit.

Cate un om pasare obosit sau Anil, se lAsausor in jos, pe &Ind lumina ce o purta 14 faceaimpresia unei frumóse stele cazatore.

De o data din haosul de lumim, se fonneazAiar doug siragun, earl de astA data se intrettliauin mai multe parti, (rand nastere la figurile celemai bizare si mai amuzante.

Venusienti superion contemplau in seninatate, a-césta priveliste neimpresionati bapóte chiar plictisita.

In schimb ómem pasari, earl rAmasese jos,contemplau cu aviditate scenele aeriene si pa-reau gata a se arunca si ea in aer.

Dar erau aranjati dupa tribun si trebuia ca fie-care trib sh-s1 astepte randul.

Cele douA tabere inamice, se despartira din housi apoi se risipira ca un stol de pasan speriate,mArind numarul stelelor de pe cer.

Ima obosise ochli privind aceste scene.Jacurilo aceste ima aminteau resbóele pamantesti,

asa cum ele sunt descrise in vechile 'Astro anale.Silansis observand cA incepusem a fi obositi de

aceste curiOse privelista, chema pe imenia pasancan ne aclusese si can, cu parere de rau, trebuiausa ne reconducg.

Tot cerul era plin de stele. PAmantul tronalimpede ..,,i verde spre apus, lucirea lui contrastandmult cu ebenul cerului venusian.

www.digibuc.ro

54

cob°, câte o stea cazatóre, care lasa inurma ei o imensa dung& luminósa.

Cereal sa esplic but Silansis, cä urma luminó-sa, a steld cazatóre se datora persistentiel pe re-tina, dar Silanisis inu raspunse :

Esplicarea ta nu o inteleg, noi insa, esplicamurma ruminosei a stelei ast-fel : Steaua arzand,desface din masa ei mid bucati incandescentecare ramase in urma, continua sa arda cat-va timp.

Esplicarea lui Silanisis urn para ingeniósä, mienu-Mi venise in minte nici o data, acest lucru...totusi asa de simplu.

In nóptea aceea facuram mai multe observatiumastronemice, i vorbind de Pamant care ocmai a-pusese, aratg 1u Silansis pe harta ce poseda, lo-cul unde se aflá pe pamant un vulcan numit Ve-suviul.

II dadm chiar amanunte asupra activitätei acestmvulcan in timpurile vechi.

Silansis lug cuvantul :Vulcanii vostril pamantesti nu-i pot cunóste, eu

insa, it,1 voiu arata in curind un vulcan venusiannumit Klani si care din cand in cand mai sta cunol de vorba!

Eruptiunile lm, ce e drept, sunt forte rare, darsunt formidabile Ii vom putea vizita farit pericolde oare-ce acum se odihneste.

Acum e tarziu, hi curand va rasari sOrele, mlineseara, insa II vom piitea visita.

Ici si

www.digibuc.ro

55

Restul nopti 11 pefrecurám in lini$te, r6sfoindpaginele colosale ale haowlui.

Saitni rämasese forte impresionat de dansurileaeriene ale Omenilor-pasthi, §i-m'i povesti de cu-notinta ce facuse acolo cu o venusianit-pasare.Bietul Saitni a ramas tot terian!

VII

VULCANUL KLAN!In fundul vulcanului Gina.

Pe la miezul ziei, tocmai dormisem, când amfost de$teptat de o sguduitunl, puternica.

Saitni, care era deja in piciOre, se repezi spremine, vazandu-mä ap, speriat, dar abia fticu impas, $i o noul sguduitura, 11 doboth la pamânt.

Din fericire, dupa cum am putut constata maithrziu, s'a ales numal cu cilte-va v'anát61.

Silansis, care se afla cu noi, veni sprc mine suri-zand.

Nu e nimic, Klani vorbeste.In on-ce caz, prea vorbeste puternie, tare

nu suntem surzi, respunde Saitni, frecandu- par-tile atinse.

Imi adusei aminte de vizita ce proectasem alfacem 4i zisei :

Dar visita nostr00 amanamVom asista de sigur la un spec-

tacol interesant.

www.digibuc.ro

56

Nu mai urma, nici o sguduitura.Mara ceru era cu totutul inorat, si niste nori

negril veneau cu repeziciune din spre sud, gatasa se transforme in plOe.

Silanisis mai zise ;Putem profita de timpul cat le trebuenorflor

sa ajunga aci, ca sa privim pe batranul Klani.Esiram cate-si trot afara din sad.In partea de noni stiam mai dinainte, ca se

afla un lant, de munti, can presentau caracterelemuntilor vulcanici.

Silansis inn arata unul din vuleanil acelul sirde munti, care asvarlea in sus o lungl colóna, defum cenusiu : Klani.

Catena de munti din call -Mani facea parte nuavea nici tin munte care set intreaca inaltimea de1000 de metril, iar Klani nu avea nici 600 metrade inaltime.

De sigur, ca peste doul sau trei zile va faceeruptiune, zise -Silansis.

In adecar, dupa ce Klami se mai scutura dinamorteala in care zacuse atata timp, a trea zi dela data primultu cutremur, facu eruptie.

Cum ferestele salet dadeau spre nord, am pututurmari perfect tote fasele eruptiunel

Fumul care esea mereu prin crater, se facu dince in ce mai gros si mai negru, formand o imen-sa colOna neagrk care parea ca nu mai are sfarsit.

Varful colónei insa devenind mai greu, se turti,lua o forma, eliptica, totul repauzandu-se pe lun-gul trunchiii care se perde in fundul cratemlui.

www.digibuc.ro

- 57

Intrega coking isi schimba intunecata-I culóre,intr'un rosu viii. Numeróse fulgere strabatura dela un capet la cel-l'alt imensa colóna.

In acest timp Klani clocotea cu furie si chiarlocul uncle ne aflam .se clatina cu noi.

Klani incepu sa, arunce in aer pietre aprinse,earl cadéu in dep6rtari, asemenatóre focurior deartificii.

0 parte din crater sbura, in aer ca o pana, in-sotita de un prelung si formidabil detunet.

Un riu, aprópe un fluviu isbucni din costa vul-canului indkjit, si in acelasi limp, Klani aruncapeste bordul craterulul o mare de lava aprinsa,care curgea cu rep eziciune spre poalele lul, pier-zéndu-se apoi in marea infuriata, ce lovea cóstelelantului de munti.

Lava se incolacea prin incretiturile scoborirgca un imens sérpe de foc, bubuiturile contiunaiicu acelasi rasunet, pe and enorme pietre aprinseluminau tot cerul.

Eruptiunea a continuat cate-va ore si. nici unuldin cei can privém, nu ne induram sa ne Ora-sim locul.

Silansis rupse tacerea :Cum vedeti, trebue sit asteptam mai mult

timp, bétrinul Klani, e in stare sa mai repete acestafrumósa representatiune.

Saitni era ametit de ceea-ce v6zuse, dupii, el,acele momente trebuiaii sa se asemene cu sfirsi-tul lumei.

www.digibuc.ro

58

Nu lipsea nimic, zicea Saitni, apA, foc, ful-gere, trasnete, cutremure si and. te gandesti, aunchiasul, dupA cum 11 zice Silansis, ne poftea cu...cu gura deschisA... sarlatan 136trin.

11 mirosise a came de terian.Si Saitni ameninta vulcanul cu gestul, pe and

Klani semet, cu capul in sus, sfida seninatatea ce-rului, arunand valuri de fum, sau ate un enormbloc aprins.

,Trecuse mal bine de dou6 sAptamani, Klani obo-

sit acum se repausa iarasi, visAnd la gloria luicea efemerA.

Intr'o sera, superbA, Silansis intovArasit de noidour si cu ajutorul a trei Omem-pesari, ne aflamla poalele lantulm de munti, din care facea partesi Klani.

Nu cum-va o sä intram prin crater ? intrebaSaitni glumind.

Se prea póte, raspunse Silansis cu mult sangerece.

Lava nu se intarise *Inca bine, dar nu mai pu-tea aluneca la vale, era prea viscósh.

Riurile formate in momentul eruptiunei nu maiexistau, insa se distingea perfect, trecerea lor,aprópe de la baza craterului si pAnA la pólele luiKlani.

Cum am mar spus, lantul poseda mai multecratere ; Silansis, care urca inaintea nóstrA, opripe omul-pasere care-I purta, pe marginele unuicrater vecin cu Klani.

www.digibuc.ro

59

Tata planul moil, zise el forte serios, voravizita interiorul acestui vulcan stins numit Gina,ca sti putem observa interiorul lui Klani, de Ore-ceacestI doull vulcani comunica intro &lash.

Nu am spus eu! striga, Saitni, frumósa idee!asta insemneza sa ne omorim singuri.

Acesta mi-o spuse in limba teriana, caw nu arfi voit sa contrarieze pe conducatorul nostru.

Silansis insä nu mai asteptase sa, ne dam pa-rerea si deja omul pasere se cufunda cu el inadancimea vulcanuldi.

Oamenii paseri cari ne purtaii, urmara exem-plul confratelui lór, si iata-ne caletorind spre cen-tral pamintului, sau mai bine zis, spre centrul luiVenus.

La luminele fosforescente co conducatoril nos-ta purtaii, am putut remarca interiorul vulcanului,a cam scoborare intreprinsesem.

Era format ma i. tot din trachit, pe unele locurivechea lava remasese impietrita, &and nastere lafiguri fOrte ciudate.

Cu cat ne cufundani, mai malt, cu atat distant aintro marginele crateruha se marea.

Ne gasém póte la jumetatea scoborarei nOstre,cand auziram niste urlete surde, asemenea cu sgo-motul ce-1 fac talazurile unel man infuriate, canse isbesc do stand..

Auzeam pe Saitni, care venea dupa mine, cummurmura, de sigur contra escursiei, dar sgomotulce venea de jos, me facea sa nu inteleg ceea-cespune.

www.digibuc.ro

- 60

In sfirsit, ata pus picioru pe sol, era o caldurenebusitóre, ametitOre.

La cati metril ne gesém depute de suprafatapemintului?

Nu-mi putém da bine socotéla, aproximativ instila vre-o 800-900 metril, o distante destul demare.

Cu cal inaintam, cu atet caldura devenea maicoplesitOre, si. cu atet sgomotele resunau mai pu-ternic, in strania arhitecture a imperiului pluto-nian.

De o-date la o cotiture subite a gangului ceurmam, o lumine, vie ne lue, ochil.

Avém in fata nestre, la o adencime de vre-o50 de metril, o imense mare de foc, care se agitaca o mare furtunatece.

La intervale forte regulate, mijlocul acestel marl'se ridica, se walla ca un balon monstruos, apoicrapa cu sgomot; iar valurile de foc isi reluailcursa lor nebune.

Nici o priveliste din lume, nici chiar cursa spei-mentatOre ce o fecusem pentru a veni pe Venus,nu me infiore, asa de mult, ca spectacolul acesteYmarl de foc.

Me asteptam la fie-care moment, se ved acelevaluri venind spre mine si inghitindu-me.

Celdura devenea din ce in ce mai insuportabile.Saitni, care era ingrozit ca si mine, de acest

spectacol infiortitor, articola cete-va cuvinte, peearl di nu le intelesei si pe cari le int.elese ins&Silansis, care se afla mai aprOpe de densul.

www.digibuc.ro

61

La un semn al hu Silansis, cel trel ómeni-pe-sari ne luarl pe sus si in curAnd am ajuns infundul vulcanulm Gina, usor apol, am esit pe guravulcanului.

Aer... aer... iata ce ne trebuia, simtiam ca dacaasl mai fl respirat mult timp acea atmosferA caldA,nAbusitóre, plina de diferite emanatiuni gazóse,mi-asi fi dat pe The sfiirsitul.

Saitni eApètfind curaj, repeta mereti. agitându-se :Colosal ! Colosal!

Pe cand ne indreptam spre locuinta nostra, Si-lansis ne mai dadu amAnunte asupra aventurilorlui Klani.

Mosnégul, avea multe crime la activul sell.Intr'un rand, spunea el, niste Omeni-pasen au.

locuit pe costa hu Klani.Klani dormea de mult, linistit, pasnic, numai

unul din toti acesti vulcani era in activitate, siincl si acela inofensiv.

Oamenil pAseff earl locuiaii acolo, eraii in nu-mer ca la 20.

Locuinta lor era o veche salA, parasita de nistecolegi al nostril, care se ocupase cu studiul vul-eanilor.

lute() buna zi, in mijlocul linistei de care eramimpresurata, se auzi niste urlete IngrozitOre, apolimediat o detunatura spaimfintatóre, "area cA omie de trasnete cad asupra pamintului.

Klani isbucnise.Craterul intreg, cu cOsta pe care se afla sala

4imenilor paseri, fu aruncatA in aer.www.digibuc.ro

62

Nici unul din eel d'intiuntru nu a scapat.Totul a fost aruncat la o inaltime considerabila,

in cat abia dupa cate-va minute a recrizut bucl-tile pe sol.

De atunci mai cu sema, Omenii-pasee au o marefrica de vulcam.

Focul e pentni el, D-zeul lor.Stelele au in religinnea lor, o influenta bine-

facatere, serele si focul central sunt demonii bor.Pe and vorbea Silansis, eu intorcém mereu

capul spre Klani, care se pierduse ca o imensafantasma in intuneric.

Saitni in acea zi avu un vis oribil.Klani se plictisise in acelasi loc si plana in aer,

avénd ca baza, o imensa mare de foc, gata FA selase chiar in locul uncle dormea amicul meu.

Saitni sari in sus speriat, apol surizend ne po-vesti visul, privind pe ferestra, dacit Klani e totin aceiasi pozitie.

Pe cand betranui revolutionar, dormea linistit,visurile lin transformendu-se intr'o imensa panasealba, care se pierdea in azurul cerului senin.

CAPITOLUL VIII.

Conferinta. Sentimentaiismni Itn Saitni

In sfirsit, dupä ore-care ostenéla, am isbutit säme exprim perfect in limbo, venusiand si primamea incercare in publicul venusian, a fost tinereaunel conferinte, in care am tratat despre petmint.

www.digibuc.ro

63 -

Le-am povestit geneza lig, aparitiunea omeni-rel, formele ei de guvernamftt, le-am explicatdistractiile el, stiintele, artele si tot ce tine de pa-mint.

Le-am explicat cum resboiul, religiunea 0. iu-birea au pus piedici civilizatiunel si cum am eau-tat sa ne scapam de tote aceste copilarii.

Am vorbit despre pamint, asa cum cred ma elogic, dar a fost interesanta dibcutia ce am avut-oin urma, cu Saitni, care are alte veden.

La sfirsitul sedintei, dupa ce am mai discutatcu cati-va, Venuzienl asupra pamintului, Saitni melua de-oparte si-mi zise :

Asculta Asales, modul cum al zugravit Ve-nuzienilor, pamintul si omenirea dupa el, nu-tipare cam exagerat ?

Cum exagerat, dar nu am gasit Inca destuleexpresituu, pentru a putea face pe Venuziem sane intelOga cu totul.

Tu crezi ca vom merge spre perfectiune,inlaturand iubirea, sentimentul ?

Saitni, vorbele tale me cutremura, stiam caadolescent, tu al avut inclinatiune spre sentimen-tul eterat si distrugator al vointeT, numit iubire,dar nn *tiara ca, dupa Mali am de studiii, maitl-au remas urme nesterse din o asemenea co-pilarie.

Asales, relua el, daca ne inselam cu totI ?daca scopul ce crezl tu mai cu séma, ca tre-bue ajuns nu e cel adevèrat ?

www.digibuc.ro

64

La ce bun a cunóste cosmosul, cand stim cutoti cit viata e efemera si ca cunostintele nóstre,se asémand cu acelea ale unel insecte care atrait o zi ? si atunci o alta conclusie se presinta :viata, viata, deslegata de orl-ce piedicl, deosebitade aceia animalà, prin iubire si contemplatiune.

Dar acésta ar insemna distrugerea complectaa omenirel ah! daca te-ar auzi vre-un membrual Academia, al fi isgonit din sanul el si aruncatin gradinele fericirel, sa poti contempla in paceapusul sórelul si rasaritul lunel, brat la brat cuvre-o desperata pamênténa.

Ah da ! uitasem, in discursul tea ai vorbitsi de puterea discretionala a celor invtitatl, dar nual bagat de sémä ca, positia ce vol faceci calor-1'a1t1 pame'nteni, e ca si aceea a sclavilcr din ye-chime.

Nu sunt ore libefi sa faca orl-ce vor, il su-punem la vre-o munca, ii intiebuintam la ceva,nu-I lasam sä se iubdsca in pace, afara de casulcand visand prea mult, daii exemplu ma celor-l'alt1 ?

Va sa, zicil nu stint liberi, iata (led o con-tradictie in principfile vóstre.

Saitni, tu m'O' speril, undo sunt dar credin-tele tale ?

Si ea me speril, fiind-ca nu v6z in vertu-zienil de aci de cat excesul starei nóstre sociale.

All ! starea lor e cea ma i. inalta civiisatie.Si eii iti spun Asales, ca acesta e cel mai

www.digibuc.ro

65 --

aclAnc dispret ce 1-am aduce vietel si naturel cene-a creat.

SA-fl spun drept, mie mi se pare societatea ce-lor 25 de pamenteni, ca si Venuzienii invetati deaci, la turmA de pedanti, can nu pot hitelege viatasi care voeste sA desguste si pe alp'.

De ce nu te retragi atunci din Academie ?Fiind-cA asi putea fi un auxiliar puternic al

color apAsati, pe cari asi face tot posibilul sprea-1 sc6te din robia vóstrA revoltandu-i.

Ifi-e fricA insa si mie de consecintele la cariasi ajunge.

De ce nu spuneal si pe pamint Saitni ase-menea lucruri ?

Suntera prea departe de el si p6te chiar canu-1 vom mai vedea, deci pot sA-ti spun parereamea in pace.

Crezi cit nu ne vom mai putea intórce ?Sunt sigur.EA din contra am multi% sperantA.

Ast-fel o conversatiune de cAte-va minute a fostde ajuns ca sl privesc cu ala ochi pe colegulmoil si numal simpatia ce am pentru el, mf5 oprestede a-i face ceva reii, am insa cel mai adAnc dis-pret pentni ideile ce profes6z1.

0 civilisatie ca a lui, e o stare de selbAticie,Stiinta e singura care trebue sA domnéscl pe

pAmint.Dar dacii ne inqclain cu OW

www.digibuc.ro

66

CAPITOLUL IX.

Esploritri.Aventura Int Saitni.

Cate-va zile in urma sedintei cu prietenul Si-lansis i cu alti dom Venuzieni, ne-am hotarat sitfacem o mica preumblare pe planet&

Saitni bine-inteles facea parte, bietul compa-nion le perduse umbrela perfectionata, se consolainsa prin faptul o pe plede nu putél sa te mistidin sala, cad aol ploile sunt adeverate deluvia.

Se aznise sa, explice Venuzienior inventianecesitatea umbrelei, dar acestia nu air voit sa-1intelega de loc; and ploua, ziceu el, co nevoeaa sit te duel afara, ce afaceri altele avem noi, decat de a studia cosmosul si and suntem impie-dioati de a-1 vedea, reflectam la celo ce am vazut.

Saitni nu punea la socotéla cà Venuzienfi nuavéu ce strice, de ore-ce umblail gol.

Indata ce incepOii ploile cele marl, simtém multaumezola, mai cut sOma in acele racoróse sail 0eram nevoiti sa punem pe noi ore-care imbra-caminte.

Inteo sera, and sórele imens I rosu se inecain apele marei linistite, am luat cu nol mai multiimeni-paseri i ne-am indreptat spre emisferul denord al planeteL

De and venisem, nu ne departasem de loculuncle descinsesem, de at prea putin, relativ cudistanta ce avém acum sa parcurgem.

Aasta era prima nóstra, caletorie.

sti-si

-

ei

www.digibuc.ro

67

lute la cu care sburam nu era prea mare si nepermitea sä zarim tote peisagele pe uncle trecém.

Stele le incepuse sä räsarà, planeta nostrá apa-rea tocmai in spre ziva, nu avem fericirea de acaletori, avénd-o pe cer.

Luminele ce conducatoria nostra purtau ne lu-mina perfect calea.

Ne apropiam cu incetul de un lant de munti,ale caror virfuri erau acoperite cu zäpadl.

Ingrijisem de a lua cu noi, niste vestminte maigróse ce adusesem dup5. pamint.

La inaltimea la care sburam eram forte bine,cad aerul era mai putin dens ca eel du$ supra-feta planetei ; la suprafata globului, inabusem.

Intrebaa pe Silansis.Care parte a planetel e mai muntOsd ?Cea de nerd.Noi deja am presupus acesta Inca din se-

colul al XIX si in al XXIII, eram siguri. Tot inacest din urmä secol, am putut determina o mareparte drn configuratia, ce cunOstem acum.

Pamentenil nostra nu erau deci nica atuncaasa de inapoiati.

Nu, sa aflam pe calea progresuhu si pénala inceputul secoluhu al XXX nu prea am stiutmulte.

Nenorocirea e ca tocmal acum in apogeiieine stie ce catastrofa ameninta pämintul ; dejasórele a pierdut mult din caldura de odiniOra.

Acum ate-vaimia de am, unpaménten de sigur

www.digibuc.ro

68

ar fi pierit intrand in atmosfera planetei vóstre,din causa aldurel prea marl a sórelui.

Tot discuttind asemenea lucruri am ajuns la pi-lele muntilor de can am vorbit mai sus.

Erau acum done pareri ; do a trece peste mun-lii, sau de a face un lung ocol.

Saitni propuse sti trecem pe d'asupra muntilor,dupA ce se consultA mai intAiu cu conduatorilnostri inteligenti.

Imbraam tot ce avém mai calduros i Omenii-paseri se repezirA batAnd din aripi, spre crestetu,lnaltilor munti.

Frigul incepu usor sa se simtA, Venuzienii pa-reau insit ct nu sufer de nimic, cu tote a nuerait acoperiti de at cu o usóra mantilA alba,ceea-ce le dAdea un aspect forte fantastic.

EA simtil cum sangele imi bate din ce in cemai Meet si la un moment dat era aprOpe sa pierdcunostinta, Venuzienul meü obicinuit cu asemeneaslAbiciuni din partea nóstrA, facu un semn Omeni-lor-pAseri si mai iute ca fulgerul trecurAm pestemunti, scoborandu-ne apoi cu o iatélA potrivita,pentru a nu face o trecere brusa.

Puterile au inceput stt-mi revie.D'inaintea nOstrA se intindea un continent, lu-

rninat de fantasticele lumini ale locuitorilor, canII cutreerafi in tote pArtile.

Pe and ne scoboram, and imi venil bine insimtire, m'am uitat sA véd pe Saitni, dar acestanu era cu nol. Fac atent pe Silansis i acesta re-

www.digibuc.ro

- - 69 -

marcand si el faptul, intrebh pe cei-l'alti, nimen1nu stia, bine-inteles lipsea si, omul-pasOre ou careel plecase.

Saitni.... singurul meu tovarAs ! singurul pA-mOntén!

KO gAndil cA a volt der sh glumesca, dar nu!urcarea era pericol6sa, se putea s5, i se fi intAm-plat ceva.

Ce era de facut ?SA trecem inapol munti Salonis?M'asi fi expus de prisos, cei clod Venuzieni isi

luara sborul cu emenii-pAserI in spre partea dounde venisem.

Silansis in timpul acesta, se cAznea sA m6 dis-treze, explicAndu-mi localitAtile uncle ne aflam.

CAutArile Venuzienilor ail fost zadarnice, locu-rile uncle presupuném cA va fi remas Saitni, mallocupate de emenii-pAs'eri, cari fiind intrebati decompanionil lor, nu all putut da nici o deslusire.

Eram forte trist, totusl avem sperantA, cA in-tamplarea p6te va fi scApat pe Saitni de ori-cepericol.

Voiam sA trec muntil indarAt si sA conduc eiicu Silansis cAutarile, dar Venuzienii se opuse, zi-cend cl nu o nevoe, cad dacA Saitni e cu unom pasAre, se va putea interce in siguranta dacAnu undo ne aflam, apol acasA.

Incepuse sA se lumineze do ziuA.In curénd imensul sore era sa-si facA aparitiu-

nea pe bolta cerOscA, spre orizonul rfistiritului dejainrosit.

www.digibuc.ro

70

Companionii mei, dupa ce cdutard cat-va timp,au gasit locuinfi de piatrA situate pe costa mun-filor, intr'una din ele ne-am tetras cu toe.

Ziva trecu farA cel mai mic incident.Eram desperat, singurul meü tovards se pier-

duse de sigur in vre-una din prtipAstille muntilor,sau azuse intr'una din vastele mAri ce ne in-conjuraii.

Venuzienil m6 asigurau mereu, ca, servitor eelmai credincios nu pOte fi ca un om-pasare, dareA chtre sfArsitul zilel, pierdusem orl-ce speranta.

InsA cAnd sOrele dispAru dupa niste maUi muntl,cad' II desfasurau lantal lor gigantic spre apus,Saitni intrA insotit de omul-pasare.

Uitai de reserva ce pamAntenii au pastrat tot_d'a-una i sdril de gAtul terianulm.

Saitni era forte vesel.Do sigur ea a41 fost cu ioti ingrijata de s6rta

mea si mai cu séma tu Asa les.Sa ve spun insl cu deamAnuntul ceea-ce ni s'a

intAmplat :CAnd ne-am invoit sa trecem peste cOma mun-

tilor, conducAtorul meu IT indoise- puterile, ajun-sesem la o inaltime considerabilà, de o-data insa-aripele conducatorulm men, incepu sa spinteceaerul din ce in ce mai incet si in loc de a nesui, am inceput s scoborka in lithe oblica, spreaceiasi cOstA a muntilor.

CAnd am pus piciorul pe pamint, pe vol ve zA-_rem numal ca niste puncte negro d'asupra mun-

apoi v'am pierdut din vcdere.filor,

www.digibuc.ro

71

Omul-pashre '10 rupsese o parte a aripel.Imi facu semn s6. stau pe loc $i plecl alergand

cu piciórele O. ajutandu-se din and in and dearipa ce putea functiona.

Peisajul unde mi5 aflam era splendid, trecusemo mare pe care lucea mil de lumini multicolore ;in spre miaza-nópte se intindeaii muntil giganti,peste carl vol ati trecut.

Mteptam forte lini*tit intórcerea conducatoruluimeil, &and de o-datit, mil de lumini, carl par cridisar din pamint, m6 impresóril i sunt inconju-rat la moment de un intreg popor de Omeni-p asgri.

Unil sburau mai sus spre a m6 vedea mai bine,altil se apropiau de mine i cu virfurile aripelorm6 atingeau, parandu-li-se cg. póte m6 voiu pierdedin fata lor ca o vedenie.

Eu m'ain sculat in sus i le-am vorbit in limbavenuziand ast-fel :

Sunt venit dinteo planeta sord cu a voastril,i cu un gest am aratat cerul.

Imediat intregul popor, cAzu ca prin farmec lapiciórele rude. Forte mirat nu intelegeam nimicdin cele-ce voiau de, la mine.

Unul din ei se apropiä O. cu multa delicateteme inveli, cu aripa lin ca O. cu o manta, un altulfacu acelaal lucru de alto. parte *i. iatti-me ridicattriumfator in aer, urmat de lungul *ir de Omem-pAsen, can scotéu. strigate ragu.5ite, batend. dinaripi.

www.digibuc.ro

72

Ast-fel escortat, am retrecut marea, insA nune-am indreptat spre partea de uncle, venisem, ciin spre apus.

Regiunea in care ne aflam era acoperitA numalcu déluri, iar in depArtare se intrevedea o mare,luminatA vag do aurora ce se arata.

Délurile erau acoperite cu mE de clAdiri depiatrA.

Ne oprirAm pe eel mai inalt, care se afla inmij loc.

Cu aceiasi delicatete ea la inceput, am fost dusinauntru mai mult pe sus.

0 multime de pasari-femel ne esise inainte, sila vederea mea ail scos gpete si mai lugubre decat bärbatii lor.

Am fost suit pe un fel de estrada si indata cel-l'alci s'au prosternat la piciórele mole, scotAnd ti-pete asurzitóre.

La inceput, acest spectacol rat) distra mult prinnoutatea lui, dar am inceput curénd sa m6 plic-tisesc. Am fAcut atunci o miscare, ca sa mö daAjos ; imediat Venuzienil se repezirA la mine si m6instalara cu multa gratiozitate la locul med.

DupA vre-un ceas de and mó aflam intr'o asade caraghiósA positiune, un om-pasAre ii facu locprin mijlocul multimei si veni la mine.

Era conducalorul meltCei-l'alci se repezira la el amenintAtori, dar con-

ducAtorul meA honk ceva, din care nu am pututintelege nimic si amutirA cu tog.

www.digibuc.ro

73

Sprijinit de el, spintecaill valurile multimei siam esit afar&

Dar caldura incepuse sA se simtd, conducatorulmeu begase de séma cä nu eram in stare de asuporta nabuséla atmosferei ce me inconjura si serepezi cu mine, pe unul din délurile vecine, undese afla o sala de felul acesta.

Acolo am stat tot timpul zilei.Spre sera am venit aci, dupa ce mai intaiu am

facut un lung ocol, lasand intr'o parte muntil Gelinalti ce ne desparteau.

Eti surisel si me adresai atunci amicului "Ve-nuzian, acesta intelese surasul meu interogator siimi respunse :

Dupa cum v'am mai spus la venirea vestretaci, Omenia-paseri, dupa cum le ziceti vol, au oreligiune forte curiOsa si au crezut cä Saitni e unzeti scoborat din cer.

Trebue sa ram stita ca majoritatea sunt liberi,si nu vin la nol de cat pentru a-le oficia serviciuldivin.

Cei liberi traesc in comun si ail obiceiuri maiciudate de cat ale color ce stau pe langet nol

Prietenului tell insa nu i se putea intampla ni-mic, Asa les, chci sunt forte prietenosi si cu. mo-ravuri blande, afaret de acesta uncle mai pui caau o mare tem% de noi.

Indata ce omul-pasare i-a facut se, intelegA ciiSaitni e protejatul nostru, ad renuntat la dreptuide a'l tine inchis pentru a i se inchina.

8

www.digibuc.ro

74

Multumii imprejurArilor earl iral aduceaq pe Saitniteafar i siinAtos i ne hotArAram ca la lumina ste-lelor sä ne continuhm drumul.

Am neglij at insä piing acum de a vorbi deflora si de fauna acestel planete.

In adevAr, dad, existA unde-va animale nenu-=irate, apoI de sigur planeta Venus e una dintrecele d'ntal la numar.

Dar animalele acestea nu all Impartirea ca pepAmAnt, tote se impart in doua marl clase : pa,sari si poste.

Maraifere flu existaacolo.Marie venuziene sunt populate cu un numAr

infinit de pestl de tote speciile, in mare partenecunoscute pamantenilor.

Dimensiunele lor nmi sunt mari, eel mai marl numasora nici panA, la 2 metri.

PasArile sunt tot ce póte fl mal fantastic peaceasta planetA, de la cele mai minu.scule, pAnAla cele mai marl., can aprópe egaleaza pe ómeniipgsari.

Nu existit insA pasAri rapitOre, chiar cele marlse nutresc cu sAmIntele i cu fructele ce suntasa de numerOse pe planeta Venus.

Arboril i plantele ce cresc pe aceastA planetAaiidimensiuni colosale i sunt de o natura forte elas-ticA ; in timpul furtunelor, ce se deslAntuesc cuatAta furie pe Venus, el se indoesc pAnA la pa-mAnt, dar nici unul nu se rupe.

www.digibuc.ro

75

Frimzisul lor e forte des si aseunde mii de cui-hurl de pasari.

0 padure venuziana e un raiu pentru auz sivedere.

Florile cari impod.obese padurea sunt mici war-tote stralucitóre prin culorile lor

Cu cat inaintam catre miaza-nOpte, cu atat se.se scurteaza ziva Iii putem calatori mai malt.

Planeta Venus e in general mai muntOsa de catpamantul, internal dupa cum prevezusem inca dinsecolul al XIX si XXIII-lea.

Manta sunt cu. mult mai inalti de cat ai pa-inantului, asa dupa socoteala mea, unil ajunge aula colosala inaltime de 12.000 metri.

De acea de multe ori eram. nevoiti sa ocolimacesti inaltl munti, spra a nu fi expusi sa perimde frig.

In drum' nostru, intalneam necontenit triburirezlete de Omeni pasäri.

Gaud treceam pe Maga acesti pasnici.locuitorial Nordului, conductoril nostri scoteau niste sun eteguturale fOrte ciudate, la cari raspundeaii eel dejos in cor.

Dupiti o ealatorie de caté-va zile, observe' caziva nu mai dura de cate-va ore, aceasta ma in-srija forte mult find ca frigul ' se accentueaza din.ce in ce.

Venuzienil mei pareaii insa ea nu sufere denimic pareaa ca mai mult rau le face caldura exce-siva, de cat frigul eel mare.

www.digibuc.ro

76

Inteo zi, tocmai cAnd ne preghteam sh plechm,simtif cum un fior rece imi strabatu tot corpul.

Ah! afurisith organisare a corpului omeneseduph pAmAnt.

Abia am mers vre-o cAti-va kilometrii si nu ammal putut continua drumul.

Ne-am oprit numal de cat 0. am intrat intr'unadin acele shli de piatra, cari se afla risipite peintreaga planet&

Saitni era forte ingrijat, mg. luase de mAnh sinu era in stare sh-mi mai spue un singur cuvant.

Din neglijenth,lAsasem acash tOte medicamentelece luasem cu nol duph pamtmt.

In mijlocul acelor pozitiuni shibatice, undo asifi putut gasi vre-un ajuter in slabele si ofilitileplante ce crestead acolo ?.

Capul incepu sh-mi vAjie, vedenii nebune in-cepu sh-mi jOce inaintea ochilor ; la un momentdat mi se paru ca sunt asvArlit dupti, planeth inspatiu si ca me due rostogolindu-mh neconteni t. ininfinit

Pierdui cunostinta.

XMórtea unui VenuzianCrematiunea

Mad m'am trezit eram in vechia nOstra low-filth, o ram% de la sore phtrundea prin una din fe-restrele practicate in stAnch si inveselea monoto-nia Wei.

www.digibuc.ro

77

M'am ridicat si vitzui pe Saitni care cu ochilplini de lacrami imi saruta mainile de bucurie,spre imarea mirare a Venuzienulor cari ne Moon-jurau.

Scapat, esti scapat, murmura el mereii, plan-gaud de bucurie.

Mi se esplica apoi cum scitpasem.Fiind ca Venuzienil nu cunosteml nict un fel de

medicamente, de oare-ce nu aveaii trebuinta deele, nu gasise alt mijloc mai bun de cat sa meadoarma imediat si cu viteza cea mai mare posi-sa ma duca acasa, uncle Saitni mi-a dat tot aju-torul posibil.

Oh! ce ciudata organizare a corpulm avetivol pamfintenfi, imi zise Silansis, recunoso si eu,ca in aceasta privinta, noi suntem priveligiafi.

Noi &Ica nu calatorim ziva, aceasta nu o facemffind ca ne-am imbolnavi, ci fiind ca am pierde dinputere si am fi prea mult obosici, si afara de a-ceasta lumina soarelui reflectandu-se in apa e or-bitoare si am ramane fara vederi.

Iti poti inchipui, Silansis, raspunsei eu, ce eraacum cate-va secole, and de cele mai multe onun pamantean murea de boalä.

Saitni, me adresai eu apoi tovarasului meu,cand ne vom putea intoarce pe iubitul si necivi-lizatul nostru glob?

Dupa ce inal voiu fi gasit margaritarul meude umbrela.

Atunci nici o data.www.digibuc.ro

78

Eu cred, a unul din oamem-pesari a furat-o din curiozitate. curand sau mai tArziu tot o vol.gasi.

Nu e vorbg nici nu iti putea sa-mi utilezez una-brela mea, ad aeesta nu stint ploi, sunt adeva-sunt adevarate potopuri, me intreb in tot p'auna,nu me aflu oare pe pamAnt lu cele dintii timpuriale lui?.... sail nu me aflu in ajimul unui catac-lismu final ?

In adevar cea ce spunea Saitm, era exactPloile pe aceastg planetg erau foarte nu meroabeiputernice, aceasta din cauza evaporatunei repezi,

soarele avAnd un diametru indoit, N ezut dupgVenus.

Noril se adunau inteo clipa si erau in tot d'aunamanati de un vAnt turbat. care pe pamAnt ar flrasturnat toato cladirile cele inalte O. fragile aleoamenilor.

Indatg cerul se iutuneca, tunete surde murmu-rau in depth-tare. piing and din ce in ce se a-propia insotite de trasnete.

Iuteala ingrozitoare cu care ploaia cadea, van-tul eel repede ce indoia pang la pmAnt arboriteel mai inalti, vantul marei in furiate care isbeacu turbare stancile O. in sferit tunetele i trazne-tele ce bubuiau si care acopereau O. executau acesteconcerte splendide in salbaticia lor, te faceau sacrezi a indatti planeta ce va cufunda sub pici-oarele tale, i ca apa va acoperi totul pentru ve*-nicie,

www.digibuc.ro

79 -

Eu i Saitni eram ingroziti in tot d'auna, decate-va on se repeta aceasta infioratoare scena,

Silansis insa impasibil, clatina din cap zi-cand:

Cea ce vi sa, pare voua asa de,ingrozitor e nu-mai partial, legile can guverna cosmosul sant im-pasibile, on si ce s'ar intampla pe o minusculitpartea a neansemnatei noastre planete, n'are matmare valoare de cat o petricica, pe care o arunciin mare, painantul Venus se va invarti mereu injurul sau si in jurul Soarelui, dupa aceleasi legivesnice i neschimbatoare.

noi stiam lucrurile acestea, dar frica nu neera mai mica, caci ne impresionau prea mult.

Venuzienii nu mureau nici o data de accidenteaceasta ni se parea curios, rare oil eke un om-

pasare, suprins de furtund in inaltimea atmosferei,eat trasnit si recadea pe planet% ca un scrum dec enlist).

Cate-va zile dupa intoarcerea noastra, Silansisinn anunta ca until dintre cei mai intelepti Ve-nuuzienii murise noaptea trecuta.

Cum ! esclamaiu en, Cesiri a murit ?En erasanatos i mi-a esplicat aproape o ora detaliielegeografice dupa niste asteroide.

Cand a vorbit cu tine, Cesiri stia foarte bineca are sä moara asta-zi inu zise Silansis.

De mnie stia.Avem o limita a varstei, peste care nu pu-

tern trece, une on am putea sä mai prelungim pentru

Si

si

www.digibuc.ro

80

cate-va luni sau i pentru un an, viata, dar la ce-ar folosi acest lucru, dao ). nu putem sa conservamin ace1a41 limp O. inteligenta,

Ce faceti cu oadavrul ?11 ardem.Noi tot nu am ajuns la acest mod practic de

distrugere. In secolul al XIX, idea aceasta cap&tase oare-care putere reamintind acela*i lucru cefacea un vechiu popor, din secole i mai tarziu ;se formase deja o societate anumita pentru acestscop, dar revolutile groaznice earl urmarti, facusa dispara acosta idee ; in secolul al XXV ati fostnevoiti sä reluam vechile moduri de ingropare, a-did, de a baga cadavrul in pamant.

$i de atunci idea aceasta s'a inrädacinata $a demult, in cat nici nu se mai aminte*te de crema-tiune.

Multe sunt lucrurile i obiceiurile can ne maileaga 'Inca de lumea veche.

Cu t6te astea e logic, ca individul o data mort,sa faca ca substantele din care ele compus, sa fiedate imediat inapoi naturei. ca ea apoi sä formezealte fiintee o frustare a naturel acea de a daindarat cat mai tarziii, elementele din care e cora-pus individul.

Tot ce e fait viata nu are valóre, individul morttrebue sa dea numai de cat naturei tog atomii cari

organizat i ra d. facut sa traiasca.Cea ce spui tu Asales, e fórte adovarat, paman-

tenil de sigur ar trebui sa adopte acest mod dedistrugere al corpului.

I'aii

www.digibuc.ro

81

Dacd vrei, sti mergem azi la locuinta lui Cesirisi sA asistAm la arderea corpului sAil.

Spre searl deci ne IndrumarAm pe jos. loculfind aprópe, un singur deal ne despArtea.

Mil si mil de lumini cveneaA din tote partilelplanetel ; din cauza iutelei cu care unele erail con-dusei pareau cA sunt enorme stele cazatóre.

Am ajuns in fata saki unde locuia Cesiri.Mara pe un steid de piatra era asezat Venu-

zianul, cu mAinile puse sub cap, ea si cum ar fifost adormit.

Venuzini nenumarati 11 inconjurau.Oamenil-pasArI la o distantA respectabilA staA

curiosi.Se aduse mai multe vase, doui din Venuzieni

unserA pe Cesiri, care era gol, cu lichidele s'i un-sorile continute in ele si apol dete foc cu o ma-terie necunoscutd.

FlAcarile tdpira usor, apoi de o data o flackraalbastra invAli cu totul cadavrul aureolat.

Venuzienh nu paremi miscatl nici unul de unasemen ea spectol.

Flackile albastre se urcau la cer cu o rope-ziciune uimitóre, ca si cum ar fi fost purtate devfint, cu tote CA atmosfera ca nici o data era li-nastitA.

Se rAspandea un aer un miros placut.Silansis chema doui Omenh-pasari si am plecat

Inapoi.Dupa dealul nostril se vedea perfect locuinta

tui Cesiri. www.digibuc.ro

82

Spectacolul era straniu,Imprejurul unei imense flacari albastre, mil de

liinte care farnicau, iar Omenh-paseri cu aripelelor albe ca zapada, apareau ca si niste statin.

Scanteiail pe cer mai tote stelele, incepuse asufla un vant bine-facator, pe cand la pOlele dea-lulm nostru, marea se lovea incet, cadentat, de ma-pin, amintindu-ne refrenul tóte tree... tote tree".

Se apropie incet ziva cand Silansis va chemamajoritatea Venuzienilor, ca sa aziste la o con-ferinta a mea, asupra modului cum au cunscut sistudiat pamantenh cosmosul. Mai ales voiu vorbidespre planeta kr.

Dupa ce void vorbi Venuzienilor, chiar de , a

dona zi m6 voiu consulta cu Saintni asupra mij-hicelor ce trebuesc gasite, ca sa, ne putem intórcepe planeta nOstra.

Saitni imi spuse duph mórtea hil Cesiri:Crematiunea pote fi modul cel mai stintific si

si mai igienic de distrugere al cadavrului, dar eumai bine voesc sa fiu ingropat in humusul pla-netei mele.

,Eu nu sunt ca tine, continua el, ca sa, mi as-cund tote sentimentele, nu sunt nici sentimental ne-ghiob ca cell din gradinele fericirei, dar iint iubescplaneta mea, tot asa cum un Japonez sau un Germandin antichitate isi iubea patria in care se näscuse.

Ce a ce-mi spunea Saitni era fórte adevg-rat, chiar are sa .firn, mai bine e insa are peplanets noastril.www.digibuc.ro

83

E un prejuditiu, inn dau forte bine soco-teala de el, cu toate acestea nu pot sa-1 alung._

0 voce interna pare ca-mi sopteste :Tu nu vei fi nici o data un adevarat cat&

tean al cerulm, care nu are margine, care nu aredeosibin de planetA, caoi tote sunt copilele spa-tiulm , timpulm si ale materiel tu tit. prea multla umila ta planeta, pierdutA in nemarginit.

Seara cAnd lucêafarul PamAnt rasare cel d'intAipe bolta cereascA a lui Venus, stateam ganditorsi-mi fugeau fara de voe privirile spre lucitórelehu raze, care pare cA ne chiamA inapoi.

Imagina Raltel ca nici o data inu aparea curatainainte, o confundam fat% de voe cu planeta mea,le identificam.

Putin cite putin, am inceput sa inteleg iubirea sen-timentalior, can isi duo viata intr'o vesnica visare,indealizand pe adorata lor, care adese on nu exista.

Savantul care cunoaste legile cosmosului, careisi da socoteala WA sA se sperie de mizerabilanoastrd soarta, acel savant dispare din mine it-mAnea o fiinta cu veclu prejudecati, de can zadar-nic voiam se soap.

Atit timp cit omenirea pamAnteneasca nu va puteasa se continue de cat prin mijlocul practicat dela inceputul el, in totdeanua iubirea va prinde inmrejele el pe ()amen', facAndu-I sl uite chiar ciiaceasta nu insemneazA de cAt continuarea speed.

0 inselatorie vesnica si plind de succes, cArulanu-i va putea rezista nimeni.

www.digibuc.ro

84 --

Into leg acum de ce sentimentalii din gradinelefericirei" sunt ma de orbitl de pasiuni nebune, callil fac sl fie demni de plans *i. II reduc la o me-lancolie fArtl, vindecare pentru toat6 viata.

De cate on vgd perechi de oameni-pasari, canse invalesc in aripile lor cu atata foc, imi aducaminte de imperiul dragostel dupit planeta noas-trl.

Nu erau unit invatati O. filosofi, can voiaii sä es-plice chiar legile eosmosului, tprin acest ciudatsentimenk?

9 1

intr'oSaitni se intoarce emotionat dimineatä,spunandu-mi cum a azistat la nmterea unui Ve-nuzian inferior.

In adevär era un lucru foarte interesant ; \re-muzienii imferiori nWeau copiii lor vii, sail cumpitsarile noastre faceau oua ?

Saitni povesti urmatoarele :Pe nand admiram planeta Pärnantului, care

se apropia de apus, iatd, ca un Venuzian se a-propie de mine O. ma atinge u§or cu aripa, in a-celmi tirnp scotand cate-va sunete prin care pa-Tea el implorà ceva.

Nu intelesel ce vrea de la mine dar plecai cu el.Era venuzianul care me scapase din mainile con-

.netätenilor sAr. Cand. acmtia zor nevoie sa mö pro--clame de zeul bor.

Mb purtit ca un sfert de orA, panä am ajuns peTarful unul inalt deal ; acolo fui prirait la u*a unel

www.digibuc.ro

85

stall cu strigate rägusite de bucurie o femeieera aproape sa nasca si. se sbAtea, fare, a puteaface ca copilul sA iasa afar&

Aveam nevoie de ate-va instrumento de acasA,scrisei im bilet lui Silansis si. am avut ce doreamin mai putin, de doug zeci de minute.

Cu ajutorul instrumentolor inlesnil facerea stir-manei femei , dar care nu-mi fu mirarea and inloc de copil, avui in mAini un enorm ou lungaret-si foarte elastic.

Mirarea mea fu si mai mare, cAnd un venuzianimi lug repede oul din maini si. taia coaja cu unfel de piatrA ascutita, din ou esi un mic venuzian,ce umplea sala de tipetele lui asurzitoare.

Pe mine m'au aclamat toti prin strigate iden-tice, iar nobila matrona spre ultima si prea mareamea mirare, a dansat mai mulre jocuri venuzienepAsaresti, ea si. cum nu i s'ar fi intAmplat nimic-

Pe fie care zi ast-fel, descoperim tot lulcruri noulearl ne pun in mirare si. ne facem sa cugetam lamultiplele mijloace ale naturei pentru propagareasp eci el.

Am ajuns la concluzia, ea stiinta mei singureplanete e vanA, e ca si citirea unei singure foidintr,o carte, vrAnd apol sh judeci intreaga opera.a autorului.

XIPasnântenii si Venus

Ziva and trebuia sa le vorbesc Venuzionilor descunostintele noastre cosmologice si. despre modul

www.digibuc.ro

86

-cum au ajuns la ele, acea zi a sosit si a trecutdeja.

Voiu relata aci o schitA generalA despre cea ceam vorbit.

Venuzienii au o atentiune de fer, dadi asi fi pu-tut vorbi 24 de zile de-a rAndul. de sigur eg Ve-nuzienii ar fi aseultat cu cea mai mare placere.

Ca de obiceiu sala era plinA, venise Venuzienidin toate unghiarile planetei oameni-pAsari lu-erase la constructia acesta aproape o bunA.

In mijlocul tacerel generale, inconjurat de schi--tele ce fAcusem mai dinainte incepui cuvAntarea

La inceput au fost multe pareri asupra cos-mosului toti insA se invoiau in a spune cA, pa-mantul e fix in centrul universului. ea bolta ce-ruldi e solidA, ca soarele e un glob facut din intr'o adins pentru noi ct sa ne lumineze, iar steleleca sA ne Lea privelistea placuta in timpul noptei.

Cu timpu stiinta a inceput sa-si elaboreze legiesale, un astronom a dat cea mai puternica lovi-tura vechiului sistem. el demonstra ca, pamantule un simplu glob ca si alte. care se invArtesteimprejurul soarelui.

Un alt astronom descoperi legile dup6 care toateplanetele se invArtec imprejurul astrului regein fine un altul descoperi legile atractiunei univer-sale. cu cari se supun nu numai planetele ce for-meazit cortegiul soarelui,; ci toate stelele ce pAnaatunci erau crezute ea fixe.

Se inventase de asemenea hmetele i Teleseópele

si

www.digibuc.ro

87 .

cu ajutorul carora luminele indepartate au fost stu-diate din puntul de vedere fizic, descoperindu-sedetalii cari se asemanau in mare parte cu aceleale pamantului.

Cometele avura o lege, stelele au fost stucliate,gasindu-se prin calcule, departarea la care plutesc.

Planeta vóstra a inceput sa fie studiata cu multaingrijire, dar cu forte multa greutate, de ore-cepentru nol sunteti prea apropiati de sore i luminace planet a vóstra reflecta in spatiu, impedica peastronomi de a distinge bine continentele si mari-rile vóstre.

Catre starsitul veacului al XIX Inca ermi indo-eli emise de astronomiinsemnati, asupra rotatiuneiplanetei Venus 1 unii sustinecul caVenus se miscaca si planeta Pamantul in 24 ore imprejurul axeisale, ala, eel care se indoiau, sustineau cä invar-tir ea lui Venus imprejurul axel sale e egala cuacea imprejurul sOrelui, deci urmeaza sa prezintein tn tot dauna aceasi fata sórelui.

In antichitate planeta vóstra purta forte multenumiri, asa exemplu :

Vesper, Lucifer, Pnuteritan, Sara, Anadid,Nana, Nahit, El Zohra. Fosforos, Venus, Ju-non, Isis ; dintre tote, Venus este acea care apredominat, nume care II se cla O. azi.

Observatiunie facute asupra planetei Venussuut unele din cele mai vechi si e lesne ee into-les cauza cam vazuta dupa pamant, Planeta celocuiti e splendida prin lumina ei, ea pOrta um-

www.digibuc.ro

88

bra ea si luna sa de multe off e vazuta chiar inmijlocul zilei, fapt case speria mult pe mei super-titiosi si care considerau aceasta ca un semnMese

Venus ea si celelalte planete, in antichitate a-vea influente faste sl nefaste asupra omeoirei.

Pozitiunile planetelor pe bolta cereasca, relativeuncle la altele erau m6surate cu grije in totda-una, nasterea la vre-unui print.

Planeta vOsta era zeita amórului si. era repro-zentata ea o femee frumesa dupa cum pamante-nil inteleg frumosul cu parul auriu si Oa.

Venus ea si. celelalte avea legende nenumfirate,se zice ea s'a nascut din spuma maarei si se po-vestea multe aventuri galant6 ale acestei dame cuzeii si mai ales cu zeul Marto zeul razboiulmplaneta ce perta acelasi nume avand dupti cumstiti o culóre rosiatecti, asemenatere cu a san-gelui, culóre care dupa pamânt e si mai pronun-tata.

Omenirea trensportase in cer t6te pasiunele el',Cum s'a mai spus, Venus e cunoscuta din cele

mai indepartata timpuri.Seara. and 6menil se odihneaii de munca zi-

lei, printre mule de stele ce luceau pe cer, con-templau mai ales Lnceafgrul, planeta vOstra, careurmeaza Sórelui cu o oil, sail chiar mai mult dedoua.

Alte ori ei zareau dimineata o alta, stea carepreceda sOrele; necunoscand legile dupa care se

www.digibuc.ro

89

conduc planetele, ii Inchipuiaii ca, acestea suntdoua, astre diferite ; i numeaa pe una lueefarulde sear i pe alta luceafarul de dimineatit.

Cu timpul ai remarcat cA cele cloud stele eraiiuna i aceia§i care I schimba pozitiunea sa fatitde sore imprejurul cdruia se invarte§te.

Prima observatiune tiintificä ce se facu asupraacestei planete a fost acea din secolul al XVIIinainte de era nestra dar aceasta observatiune semarginea a nota pozi,t,iunea acestei planete fata decelelalte stele O. planete.

Venus are o forma rotunda, pe care nu o pas-treaza in tot-deauna si care vanaza ea si aceeaa lunei, caci dupa cum v'am mai spus altà data

dupa cum titi i voi din observatiunele vOstreastronomice, pámintul are un satelit numit de nolLuna.

Descoperirea fazelor planetei voastre a Asturnatdeci multe credinte inradacinate in sufletul pa-mintenilor i i-a facut s. inceapa a judeca maadinc asupra misterelor de care e inconjurat cos-mosul, mistere can de altminten dispar dinainteaochiulm patrunzator al §tiinfei.

Cu ajutorul cifrelor, al lunetelor, planeta vostraa inceput sa fie mal bine cunoscuta prin veaculal XDC si al XX-lea.

lata resultatul cercetarilor facute de astronomiide atunci, earl sunt cu totul aproape identice cucele de asta-zi, lasAnd insa de o parte detaliile

9

i

www.digibuc.ro

90

asupra configuratim continentelor $i. marilor dupaplaneta voastra, detail earl numal cu ajutorul tim-pului $i a perfectiondrel instrumentelor au pututfi ve'zute.

Se $tie deal, el Venus e prea putin mat micade cat pamintul, ca avett un an de 224 zile pa-mintesti, paminteste vorbind 7 luni $i 15 zile ;

ca durata zilei la voi e de 23 ore 21 minute $i22 secunde.

De asemenea se remarcase inclinarea axei pla-netet $i se presupusese ca aveti anotimpuri ex-cesive, cAnd calduroase prea mult, and frigurose.

Se presupuneaU at avea munti inalti, munti cev6 acopere planeta mai in intregime $i. se cunos-tea de atunci chiar $i marile ce inconjoara ecua-torul vostru.

Unil intrevezuse clnar zapezi la polurile pla-netel voastre $,i dupa mai multe cercetari, se a-junsese IA convingerea eh nu aveti nici un satelit.

Incepuse sta se scrie multe romane astronomic()asupra planetet. $i. locuitorilor ei ; unil ziceaU eaVenus trebue sa fie locuita de oamem negrit, dincauza arsitel soarelui, alti ziceau ca rasa ce dom-ne$te aci trebue sa fie foarte frumoasa $i inteli-genta, ca traiti numat in plAcerile dragostel, insfAr$it foarte multe ipoteze cart de earl mai ne-logice; trebue sa $tita Msg., ca majoritatea acestorromane erau mai mult ca sa faca pe oamenii saso distreze. Cu cat autorul avea mat multA ima-

--

www.digibuc.ro

91

ginatiune i cu cat prin urmare, se departa de ladatele stiintifice, cu atat opera era mai bine vd-zuta, de cei can o citeati.

Si nu numai asupra planetei voastre s'au scrisasemenea romane, ci asupra tuturor planetel orcunoscute.

Cu timpul om ajuns ILIA, nu numal s avemromane, ci savantil luerand i observand au reukt

faca harta planetei voastre, cum avead maiinainte i pe acea ale lui Marto si a Lunei,

(Aci le facui mai multe configuratiuni ale con-tinentelor i marilor kr, cum si cate-va harti re-prezentind canaluri dupa pleneta Marte).

Vedeti dod c, poseddm i noi in timpul defata cunostinta cosmosului i c ne perfectionammered in aceasta stiinta.

Când ne vom intoarco pe Pamint vom face oadeviSrata revolutiune n instrumentele de optica,pe earl le vom perfectiona dupa modelul color ceam gasit aci la vol.

De asemenea voiu preconiza pe cat void puteape cat vor permite imprejurarile in earl se a-

fia locuitoril pamtintului, void preconiza modulvostru de viata, abnegatiunea voastra sublima dela ori-ce alte placen; studiind contind cosmosul

legile lui.Trebue sä facem ca i restul omenirei s ajunga

la aceleasi resultate ea si noi, sa vaza huneacozmosul ca o necontenita transformare, sä vada

-

sit

si

si

si

www.digibuc.ro

92

a nu trebue sit punem prea mult pre t. pe umilaneastni planetit si mai pntin Ind, pe individuali-tatea noastrit.

Ce ne pasa dacd nu vom mai fi poste cite-vamilioane de ani nici nol, nici palaneta noastrit,diet nimeni nu e nemuritor si dacd moleculelenoastre si ale pamfintului ce locuim, vor da nits-tere altor himi, altor corpun, can vor &Ai cum,traesc si cele de acum pentru a pieri in noaptesi in intuneric.

Destul cl o clip% a scanteiat in intunericime,facla cea curatit a inteligentei, stiintei si adeva-rultu.

XII

PREGATIRI DE PLECARE

(Saitni indrägostit)

Cate-va zile dupä aceasta conforintit, am avu tcu Saitni o discutie foarte lungA, asupra modului.cum am putea capata electricitatea in acumula-toarele masinei noastre, pentru a -ne putea intoarcepe planeta Ilmant

Nu fara temere am dechis aceasta conversatiune,cc1 stiam forte bine ca Saitni ea si. mine, nucunostea un mijloc, cu care am putea prinde el ec-tricitate,din atmosfera. Ne lipseati aparatele nece-sare cad fifind, prea marl, nu le-am putut aducecu noi.

E expuseiii lui Silansis cauza nelinistei noastre

-

www.digibuc.ro

93

si el easpunse, cA poate nu e un lucru asa de grcu,dupa cum gandeam nol.

Ideia lui Silansis erea urmAtoarea :Sg, cApAtam electricitatea necesarä, cliiar din

nourii planetei, caii in timp de furtunA stare a-proape normalA posedl electricitate uimitoareprin forta e distrugAtoate.

EA suriseiu cu neincredere, asa ceva dupg mineera mai Inuit ca imposibil, cel care ar fi fAcutesperienta ar fi fost trasnit pe loc, ori-ce mijloacear fi intrebuintat i ori-ce precautium ar fi luat.

Silansis propuse ea sl ne -servirn la primaincercare de oamenii pAsari, darSaitni nu am primit aceasta propunere.

Silansis cunostea perfect vehiculul nostru, pAnAin cele mai raid detaliiIncepu sa studieze mo-dul cum se fAcuse incarcarea acumulatorilor, eudandu-i esplicatiunile necesare i intr'o bunlsearA, Inn spuse forte linistit :

Am gAsit.Neincrederea mea era aceiasl.Asteptam cea d'intil zi, in care atmosfera sa fie

saturata de atata electricitate. Cea ce ma in-grija mai mult era soarta masinei mele, cAci deea depinde i viata mea si a lui Saitni.

Ne hotArAsem crt dol, Silansis i eu sAfacem incercarea. De cAte-va zile Saitni dis-pAruse, de- alt-fel nu ma mira absenta lui, cacise intAmpla da multe on sa lipseascA, mergand sl

nici eti nici

nol

www.digibuc.ro

94

viziteze planeta, insotit de Venuzienh si do oamenitphsart. Lucru care mi-so intAmpla adesea simie.

Silansis, puse in comunicatie acumulatorit ma-sinel, cu niste sarmh groasa, de un metal necu-noseut pe pamant.

Incercarea, consta in a face ea olectricitateo sase scurgh toath plin acea sarma in acumulatoare,cari aveau o puternica forth de primire.

Totul era insh ca nu cum-N a sub influenta I re-unet descarcan prea puterthce, sh nu fie distrusanu numal masina, dar chiar i not.

Eu cu Silansis eram ocupatt cu supra-vegherearobinetelor care inchideau comunicatia, in caz carpiindicatorul ar fi aratat o cantitate suficienta pen-tru calatoria noastra siderala.

Duph o asteptare de vre-o jumetate de ceas,timp in care Inca] carea s'a fhcut foarte regulat sifara pie]. un !accident, intrerupserhm circulatia si. , ... ura ! ...

In curand vom porni pe Pamant, tipam eu._

spre merea mirare a Venuzianulut Silansis.Saitni tocmal sosea cu un om pashre.Cum il zarit si fu jos duph aripile pasarm la sa-

ru ]. de gat:Suntem scapati Saitni, plecarea noastrh e

sigurh,Saitni se uita lung la mine si-mi respunse cu

o voce mach :

www.digibuc.ro

95 -

Atat mai rau!Cum atat mai rau! nu cum va 'ti pare rau

ca 'fa vei vedea planeta ?Imi pare rau ca va trebui sa plec cle aci.Si. cauza!Cauzal... cauza ... repete el foarte incurcat

si neandraznind sa se uite drept in ochii mei, ur-marind cu privirea pe Silansis, care sta maa de-parte de noi examinand maina ...... cauza .. ..e ca sunt indragostit.

De eine ... nenorocitule ... de vre-un venuzi-an? ... amor contra nature]. .. . .

Nu, de o venuziana.Din rasa inferioara !Toms". .... si da-mi voe sa ti-o prezent.

In adevar, nu observasem ca, omul pasare cucare Saitni era o femee-pasare, dinstictiunea eragrea de facut de departe, cam cele cloud sexe nuse deosibeau mult unul de altul, de oare ce ma-melele erau foarte mid ]. la feme]..

Era insä o deosibire, femeile venuziene eraumai frumoase de cat barbatii lor i ochii kr a-veau o espresie de melancolie vaga i ciudata,cum am vazut la multi sentimentali din gradi-nele fericirei.

Eu ziseiu atunci lm Saitni, care sta cu capulplecat spre pamant :

Cum Saitni ! la virsta ta sa faci o asemeneaprostie, sa te indragostesti ca cel din urma pa-

www.digibuc.ro

96

mintean sentimental; tu fad academia noastra deris i vei fi sters cu siguranta din numarul celor25 si la urma inchis cu pasarea ta in gradinelefericirei."

Nu voia sä tit nimic, o iubesc, m iubeste.Dar e un amor contra naturei, nu e o femee,

e o pasare.Privesteo Asales, i spune daca nu sea-

man& cu cea mai frumoasa femee dupa, pamint.Dar ea...Oh ! prietene, nu-ti pota inchipui dragostea

ce are pentru mine... cu ajutorul ei am gasit um-brela pierduta... iata.

cu un gest triumfetor roti pe de asupra ca-puldi colosala umbrela, ca i un erou din timpu-rile vechi, care invartea o sabie amenintatoarecontra inamiculm.

Ah ! inteleg acum, exclamat eu rizind, e odragoste din recunostinta.

Nu ride Asales, cad voiu fi dezolat : din a-ceasta cauza nu ti-asi mai vorbi nici. o data.

Zi, e serios ?Foarte.Prea bine, ascultalceia ce eu iti spun acnm.

Peste trei zile vom pleca.Masina e gata, ea nu ateapta de cat imboldut

nostru... sail numal al meu, asta depinde daca nute invoesti 'Ana peste trot zile sd plecam, ve ticä eu plec singur.

Si

www.digibuc.ro

97

Saitni nu rgspunse si se depArta foarte trist,insotit de dulcineea lui.

EA pusesem acest termen scot, cad stiam ousigurantA cil Saitni nu me' va lAsa sl plec singur.

Trecuse deja douA zile si Saitni tot nu se a-ratase.

In timpul acesta ell pregatisem totul de plecare,regulasem toate aparatele, apoi restul timpului mi-iam petrecut in compania inteleptilor Venuzieni,earl eraii necajici cA nu pot face o asemenea ca-lätorie. Masina mea era facuta numal pentru douapersoane, cantitatea de aer trebuincios, era calcu-latA numal pentru acest numer, o fiinta mai multar ft fost o moarte sigura a citor fret

A,m corij at ou Silansis un memoriu detaliat a-supra planet% Venus, pe care 11 hicrasem in tim-gul sederei mele acolo.

Silansis nil-a fAgaduit a, panä intr'un an, credeca va putea sA viziteze pamintul ; cand l'am in-trebat prin ce mijloc, nu a voit sa-mi spue, zi-cindu-mi cA acesta e secretul sett

Ne-am invoit insa, ca mai inainte cu cAte-sraluni de plecare, sa ne avizeze prin oare-care semne,de exemplu formarea unei imense linil geometricepe o scarA intinsa.

Cu instrumentele noastre perfectionate, am pu-tea distinge foarte bine acele semne si ca sa nuremAe indoiala asupra lor, venusienfi vor schimbanecontenit acele forme, vor face cerouri, patrate,paralelograme etc.www.digibuc.ro

98

SPRE PAMINTA treia dimineata Saitni s'a intors, venea trist

si ingindurat.Eu de bucurie, am uitat tot necazul ce mi-I

pricinuise si'l am primit cu bratele deschise.In snrsit... al lasat acele ganduri unte la

o parte !Nam 'tutors fiind ea tiu prea milt la pamint

si la tine, alt-fel...Alt-fel... al fi remas cu pasarea ta.Sarmana fata... cu ce durere ne-am desparat,

v a veni la plecarea noastra,... miine e ziva ple-care', da ?

Da.., mline dimineata, o data cu rasaritulboarelul vom pleca.

Iarta-me Asales, daca nu am venit sa-ti dadajutor pentru pregatirile plecarei, dar sunt cuprinsde o pasiune, pe care nu am mai cunoscut-o pan&acum... am ajuns mai rèu de cat un sentimentalpamintean.

Si ce sperai tu Saitni de la o fiinta ast-felorganiz a ta ?

Nu stia nicl limba venuziana sa vorbeasca.Da... dar ne intelegem mai bine de cat in

on-ce limb&Bine... dar din punctul de vedere fiziologic.

XIII

www.digibuc.ro

99

Mi-a dat tot ce o fata poate sa dea.Remaseiu in marmurit Dar legile naturei sunt

calcate, exclamai eu.Ce legi !... ce natura !... doua fiint,e de sex

diferit, can se inteleg si se iubesc... e care vre-olege care sa, opreasca lucrurie naturale legile leam dat noi in inchipuirea noastra naturei pentrua ne impiedica singun fericirea.

De sigur, atmosfera cea inabusitoare a planeteijucase aceasta farsä pe socoteala creerului priete-nului meu.

Dar fiind ca se hotarase A, plece cu mine, a-ceasta dragoste ciudata avea un sfirsit pentru ve-cie, ne va despärti in curand de la 10 pang, la 15 .milioane de leghe.

Maine deci ne vom indrepta catre verzuiul lu-ceafar, ce luceste asa de linistit si senin, in fru-moasele nopti ale planetei Venus,

llamas bun, locuiton curiosi, ai unei planetesora cu Pamantul.

Ziva cea mare, ziva plecarei.Par'cit sunt mai vesel acum, de cat in ziva cand.

plecasem sa, descoper o lume noua.E dorul de a-mi vedea mai iute planeta, locu-

rile undo am copilarit, unde am invatat sa cunoscmisterile armonicei natun.

Cate-o data, cand aud pronuntandu-se cuvantulnatura, sau numai ma gandesc la el, inn deftleaza

www.digibuc.ro

100

pe dinaintea ochilor legiuni fara numar de lumilocuite orl pustil, miliarde de corpuri ceresti rata-citoare, earl plutesc in spatiti, imamate de acele legivesnice earl nu ail inceput si can nu vor aveasfarsit.

De multa on and am astfel de gandurl, imipun intrebarea :

La co bun toate acestea ? Pentru ce se nasteo planeta din sanul haosului, c asa, dea nastereaunel omeniri, care dupa milioane si milioane desecole ajunge la o perfectionare extrema, incepesa. inteleaga _cos mosul, apol treptet, treptat, sco-borand scara suita, trecand prin aceleasi faze insens invers, se pierde in intuneric si uitare.

La ce buu o inselatorie vecinich, care face peoamenh unel planete sa creada ca &Ansi se afläin central lumel, ca tot cerul si astrele lul se in-vartesc imprejurul el, dacà vine mai tarziu dezi-luzia, ca nu numal nu avem importanta in univers,dar ca poate suntem pe o planeta foarte mica fetade alto corpun ceresti.

La ce bun stiintele vane ce-si fauresc omenirilordupg, modul lor de a intelege ?

Care le va fi codul lor de morala ?Care le va fi conduita ce trebue sa urmeze in

Intreban fara raspunsun.Pamantul e toate corpurile ceresti, vor urma

Inainte curse lor nebund, iar intrebarile oamenilor

via% ?

www.digibuc.ro

- 101

se lovesc de sanul de piatra al natural, nimeni nule-aude caci nimeni nu ezistä.

Exista dor legi vesnice i neschimbatoare, can'framanta materia continu, transformand-o dupa voialor, daca s'ar putea zice ca au vointa aceste legiinflexibile i inconstiente.

Buni ! iata m cuprins de visun, curios ! pareea ma apropil de concluziile liii Saitni

Venuzienil s'au adunat cu toti spre a azista laplecarea no astra, au venit i oamenil pasan dintoate partile planate]. Venus.

Pentru ultima oara le adresez cate-va cuvinteprin care le multumim la toti de buna primire cene-a facut.

Saitni intr'un colt, sta rezemat de pasarea sa .can cu ochn vagi i melancolici privea spre mon-strul, ce sta gata sa.-1 rapeasca, iubitul.

Facul semn lui Saitni, ne urcaram in ma.5ina,.si la un moment dat, masina sbura cu o iuteala,mat mare ca a fulgerului, catre indepartatele re-giuni pe unde sboara imense corpuri ceresta fill-geratoare de lumina.

Noi eram. cei d'intail care batatoream acest drum.Poate intr'o 4i, locuitori planetelor care for-

meaza cortegiul Soarelui nostru, vor putea fi incontinua co respondenta.

Mercur, Venus, Pamantul, Marta i multe dinmicile planate si din satelita planetelor marl suntlocuite.

-

www.digibuc.ro

102

Planetele cele mail abia acum contine de sigurgermenil vietel omenestT, Jupiter e deja in epocalui tertiara, dacti s'ar putea stabili o comparatieintre pAmant si enormul glob ce e de 1300 deoil mai mare de cat PamAntul.

Saturn, Uranus, Neptun si Pluton [aceasta dinurmA e cea mai departatA din toate planetele pesoare, e descoperita de Venuzieni, pamAntenii inslo bAnuise de mult, dupti, perturbatiunile aceasta ceproducea planetei vecine Neptun] sunt incA in pri-mele kr perioade ye trece mult timp, panaand pe aceaste planete se vor desvolta fiinte in-teligente, earl sA poata intelege cosmosul.

Poate cA nici nu vor mai fi atunci fiinte cu-getAtoare pe planetele co acum au omeniri inteli-

gente.Pamantul va fi de sigur un imens tintirim lip-

sit de aer prin urmare de apA.Incetul cu incetul, dupa un timp indelungat

pentru fie-care planetA, dar socotit ca o clipirein timpul infinit, toate planetele sistemultu solarvor fi lipsite de viatA,

Soarele care le da la toate cAldura va stingefacla lui dAtatoare de viata si va educe cu el innemarginire imensele globuri moarte.

Va rAtaci poate mult timp, p:mA cAnd I a intAlniun glob imens asemenea si din ciocnirea lor seva naste lumina, cAldura si apoi mai tetrziu viata.

Dar aceastA se repeta in tot dauna, noi suntem

www.digibuc.ro

103

oare primele fiinte earl contempla universul, nuaii mai fost milioane si miliarde altele earl s'austins ?.

Mai adineauri cand am zis ca, noi suntem eeldintail cari callitorim prin aceste paragini am zis-onumal in cea ce priveste planeta nostra.

Poate omenirele ce ne-aii precedat pe alte pa-manturi aii fost mai inaintate, poate ail comunicatplanetele unele cu altele cu mai multä inlesnire.Poate !...

Dar cugetarea ne sperie si se pierde in hao-zul sau mai bine zis in armonia nemärginirei.

XIV

COMETAPe cand gandurile ma purtau in dopartarile

spatiului si ale timpului, sburam cu o iuteala ne-inchipuita, mai mare chiar de cat a multor planete.

Saitni, cu figura posomorata, privea pe ferestre,spre locul unde lasasem planeta Venus si. careacum se facuse foarte mica.

Saitni, lasa gandurile can iti rod sufletul,gandeste-te mai bine le bucuria ce vei incercavitzfindu-ti plaueta.

Acum mi-e egal..., am putea sa trecem sidincolo de Neptun, dincolo de Pluton. chiar in-tr-alt scare vecin.

www.digibuc.ro

104

SA nu vorbeti intr'un ceas raii Saitni.Pe cand ziceam aceste cuvinte, am privit dis-

trat spre partea dinainte a maeine1 noastre.La o distanta, la care pamantul nu se putea a-

fla Inca, lucea un corp, care nu parea sa aiba oforma perfect fotundA,

Ce putea fi !Mi-aduseiu aminte imediat ca, discutasem cu

Silansis asupra unei comete, care trecuse pe langapamant 0. se indrepta spre orbita lui Venus.

Nu cum-va ne-am ciocni in drumul nostru ?Trezit pe Saitni din impasibilitatea in care se a-

fla 0.4 aratai eu un gest astrul ce se indrepta a-menintator spre noi.

Saitni zise 'fleet :0 comet&

Era o cometa, imensa, lucru. curios act aveacoada, aceasta ma facea sh cred cA e adevaratAopiniunea emisa de unit din vechit astronomi pa-manteni, ca o coada de cornea nu e de cat unreflect al samburelui ei in eter.

Si noi ne indreptam mereu spre acest corp,care vine din ce in ce mai navalnic, mai Iturbat.

Ce trebue 0, facem care ?SA deviAm drumul ?Dar am fi amenintati sl pierdem centrul de a-

tractiune al pamantului *i. atunci adio ori-ce spe-ranta de a ne mai vedea planeta!

Putem studia foarte bine constitutia fizica a co-motel.

www.digibuc.ro

105

Un enorm corp solid, compus in mare parte demateril incandescente cari ard ca intr'un imenscuptor.

Pare un adevargit infern, dupa cum. l'ati zugra-vit religiunie vechi pamantene.

Inteo clipa, monstrul gigante s'a apropiat §i. atreed pe langa, noi cu o iuteall neinchipuita,data fiind si iuteala nemasurata cu care mergeamnoi in sens Myers.

Am putut insa remarca in momentul trecerd,ca ne-am apropiat de el, spre partea lui inferioard.

Monstrul se ducea departe In adancimele spatiu-lui clocotind cu furie, iar noi sburam acumdupitcum arata indicatorul cu o iuteala mult mailmare de cat acea on care am. plecat.

Cometa poseda electricitate considerabila si eae cauza prea marei activitaff a acumulatoarelornoastre.

Cum s'a facut incarcarea ? Mister.Nu am inteles nici o data.Dar drumul nostru de sigur e scbimbat ... oh!

fragile fiinte omenesti, natura ya, poate sdrobi inteoclipa. cu una din uenumaratele el paten.

10

www.digibuc.ro

ioo

XV

SPRE 1NFINIT

PAinantul incepuse sä se zareasa ca un mic globrotund, luna era de cea-lalta parte a ptimantulin,mai mult ca un punct de cat un glob. M'ambucurat de acest fapt, find a nu stim bine caleace am apucat, din cauza deviatiunei ce suferisemdin partea cometei.

Daca din intamplare luna ne-ar fi atras spre ea,cu iuteala cu care mergeam, de sigur e ne-amfi sdrobit de stilncile vre-unui crater, in care ne-m fi gasit moartea.

Ce pericole pentru niste fiinte asa de plapande caoamenii, and voesc sa infrunte legilo natural.

E monstruosa o asemenea lupta, e neegaltitotusi suntem nevoiti stt o suportfun, did nu avemincotro.

Mai avem ate-I a ore.Vom putea debarca in pace ?Daa ne-arn strivi pe vre-una din inaltele coame

do munti ui pamantuliu; dar aci cazul e mai path!probabil, caci po pannint so Mtn mat multts man

-de cat continente.Dar daca vom cadea in mare si nimeni nu ne

v a vedaa azand, eine ne va scoate ?Pe Venus am fost salvati de oamenii-pasari, care

no observaqe aderea, dar daca se va Intrnpia sa

si

www.digibuc.ro

107

Wein tocmiu in oceanul Pacific, departe de on-ce fiinte omenesti ?.

Reflectiile acestea me fac trist si pe mine si paS aitni.

In on ce caz tristi sau voiosi, soarta ne va fiaceiasi.

Vom ramAne insa in analele planetei noastre, ehdoi oamenii curagiosi, can au infruntat cele maiman pericole pentru cauza stiintm cosmosuhu.

Mai avem Tre-un sfert de ora panA sä ajungem.Saitni imi vorbi adineaun de viata ce ar dori

sa, aiba de acum inainte, daca, ar izbuti sa ajunga,en bine pe ptimant.

La ce bun atata munca, pentru ce O. coatia cunoaste misterele nepatrunse ale natural, cansunt cu atat mai man, eu cat cunosti mai multe!.

«Stiinta e ca o sfera, care cu cat isi mArestevolumul, cu atat isi imulteste puntele sale de con-tact cu necunoscutulD a zis un vechiu savant siavea cea mai mare dreptate.

De aceia, zicea Saitni, asi dori sa, incep onoua viata; asi voi sa trAesc retras departe cu o fe-mee, care sA ma iubeascä si sa o iubesc.

Sunt cu totul plictisit de viata ce o duo ... onsi ce am descoperi nou, on si cate cunostiinti amposeda asupra cosmosului, toate au un mic termen.uitarea.

Ce duke e viata in singuratatea a dm care se

www.digibuc.ro

108

iubesc, si In locul acestui vis frumos, sa te pierziin spatiu.

Ti-e frica, Saitni ?Frica ?.... Nu .... dar imi pare ca asi fi dorit

sa mor mai bine In voluptoasele brate ale unei fe-mei iubite, de cat pe recele san al naturei.

Pe and vorb earn astfel, iata ea la o distantäoare care in dreptul nostru läsara pamantul ......Incercarea de a descinde e zadarnicita sun-tern pierduti de-a pururea in nemarginire.

Departe, departe de tot, pamântul se scufundaIn infinit, noi inmannuria, priveam cum lumina luise stinge din ce in ce.

Pierduti .... pierduti peutru vesnicie, vorn mergeast-fel fail sa De dam seama unde, vom putea trececortegiul soarelui, apoi dincolo de el fara sit neoprim.Vora muri In aceaAd afurisitä masina si no): tot vomsbura departe, departe

Peste miioane si milioane de leghe, vom intalnipoate vre-un corp si vom cadea pe el de vafi un soare ne vom volatiliza la moment, de va fiplaneta vom servi de curiozitatea astronomica lo-cuitorilor el.

Mai adineaun gusiam gandun consolatoare, daracum nu ma pot obtine de a nu värsa lacrami a-mare. Oh ! tin tin la acel pamant pe care m'amnascut, dupa care am invatat cesmosul, a cannistorie ce se perde in noapte, o cunose si o inteleg.

.....

www.digibuc.ro

109

Oh ! Ciarit, ce dulce viaf,ä ne-am fi facut noimandol.

Du-te turbatä masina', puterea care o posezicu care devorezi spatiul i timpul, nol ti-am pro-curat-o, poi acum victimele tale ; corp neinsufle-tit, ti-am dat viata, cu care tu vei stinge pe anoastra.

a-

ei

www.digibuc.ro

E r I. 1 o gAci autorul e indreptatit sa intervina, pentru a

nu se credo ca cei doi calatori, au fost dusi din-cok de sfera de atractiune a soareltu.

Asales si Saitni di debarcat pe Marte. Vom ve-dea ins ii. aceasta intr' alt volum pe care il vom con-sacra numal sederei lor acolo, cum si intamplarilorla earl ad dat nastere sederea lor pe acea planetd.

SI aruncam insa, o privire spre planeta Pamant,pe care am pardsit-o de atata timp.

De cate-va secoIe inaintea lui Asales, starea so-ciala era aceiasi, aceiasi domnie a stiintel, pe careAsales o lauda asa de mult.

Dupa plecarea lor basil, nu a mai tinut mult timpaceastä liniste.

Printre locuitoria planetei se ivira turburangrave.

Se stie ca erau numai 25 de indivizi can for-,mau un fel de guvern absolut si fara nici un con-

www.digibuc.ro

ill

trol din partea multimei, dacä insa nu ar fi restrânsasa de mult libertatoa locuitorilor, inchizand pe umdin ei si omortindu-le copii, de sigur d cu toateautocratia kr, acestia nu s'ar fi revoltat.

Intfo noapte, locuiton cei mai inteligenti lu'andinitiativti aii distrus toate masinele si aparatele e-lectrice, cu care cei 25 dominau mulamea, apoimultimea a ntivalit in palatele kr distrugind totce le esa in cale.

Cel d'intki lucru la care s'a glindit multimeaa fost liberarea calor inchisi.

Familiele invatate flint crutate, cu conclitiuneca nici un membru din ele sa. nu se mai ocupe custiinta.

Era o lectie generala, toti erau buni, intereselemateriale nu-i desparteaft, nu aveaii, come4 si in-dustrie ea sa-i faca concurenta, nu aveau trobu-inta de a mânca alimente grosiere ; iubirea sco-borise ingeril el pe plmânt.

Era o prima-vara vesnid de iubire.. In cAti-vaani populatia se indoi mimarul oamenilor des-crescuse malt cu timpul piln . la cei 25. In su-fletul tuturor puteal citi ea intr'o carte «Iubireiubire veqnica 4.i dibpret nernarginit pentru re-cea natura cu legile el inflexibile»

SFARSIT,

Acest roman a fost acordat, In fascicule, ca st.pliment gra-tuit, la cea mat respanditi revista septiminal51-ilustratii Foais.Populara" 5 let abonamentul In sara. Redactia Bucureltt str.Academiet. N o. 37

. M-

www.digibuc.ro

Tab la de materliPag.

I. In anul 4000 . . 3.U. Planul calatoriel . . 7.

III. Plecarea . . 14.IV. Pe VenueOamenil pasthq 20.V. Venuzienif . . 32.

VI. 0 serbaae venuzianii, . . 50.VII. Vulcanul Mani . 55.

VIII. Conferinta , . . 62.IX. Esplorgal Aventuta lut Saitni . 66.X. Moartea until venuzian . 76.

XI. ParnânteniT e Venus . 85.XII. PregatirT de plecare 92.

XIII. Spro pitmlint. 88.XIV. Cometa . . 103.XIV. Epilog . . 106.

. .

.

.

.

.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro