Caiete de studii nr.29

CAIETE DE STUDIINr. 29

Iunie 2011

N o t

Opiniile prezentate apar in în întregime autorilor i ele nu implic sau angajeaz în vreun fel Banca Na ional a României.

Tehnoredactarea Caietelor de studii a fost realizat de c tre Direc ia Studii Economice.

Reproducerea publica iei este interzis , iar utilizarea datelor în diferite lucr ri este permis numai cu indicarea sursei.

Publica ia este disponibil la adresa: www.bnr.ro

ISSN 1224-4449 (versiune tip rit )

ISSN 1584-0883 (versiune online)

INTERMEDIEREA FINANCIAR – ÎNCOTRO?

SEMINAR TIIN IFICorganizat de

BANCA NA IONAL A ROMÂNIEIîn data de 27 mai 2010

Cuvânt de deschidere..............................................................................................7

FLORIN GEORGESCU Prim-viceguvernator, Banca Na ional a României

Contribu ia politicii pruden iale a BNR în cadrul mix-ului de politici economice................................................................9

FLORIN GEORGESCU Prim-viceguvernator, Banca Na ional a României

M suri pruden iale ale BNR pentru asigurarea cre terii s n toase a creditului neguvernamental..............................................28

VERONICA R DUC NESCU Director, Banca Na ional a României

Managementul activit ii bancare în perioadele de cre tere, dar i de criz economic . Studiu de caz: BRD – Groupe Société Générale...............................................36

PETRE BUNESCU Vicepre edinte, BRD – Groupe Société Générale

Criza nanciar – motiv de schimb ri?..............................................................45

NICOLAE CINTEZ Director, Banca Na ional a României

Cuvânt de închidere..............................................................................................56

MUGUR IS RESCU Guvernator, Banca Na ional a României

Cuprins

Banca Na ional a RomânieiCaiete de studii, iunie 2011

7

Cuvânt de deschidere

Stima i invita i i colegi,

Seminarul la care particip m ast zi, intitulat „Intermedierea nanciar – încotro?”, este organizat

de Banca Na ional a României sub auspiciile domnului academician Mugur Is rescu, guvernatorul

BNR, i face parte din seria de evenimente tiin i ce prilejuite de celebrarea a 130 de ani de la

în in area institu iei noastre.

În cadrul acestui seminar vor putea audiate patru prezent ri. Dintre acestea, trei vor sus inute

de reprezentan i ai b ncii centrale, iar una de c tre un reprezentant al unei b nci comerciale,

domnul Petre Bunescu, vicepre edinte al BRD – Groupe Société Générale, c ruia îi mul umim c

a acceptat invita ia noastr . Domnul guvernator Mugur Is rescu va prezenta cuvântul de închidere

i ne va expune pozi ia domniei sale referitoare la tema supus dezbaterii.

De ce intermedierea nanciar i nu un alt subiect? Pentru c activitatea de intermediere nanciar

este, dup cum cunoa tem cu to ii, foarte important din punct de vedere economic i nanciar,

dar i social. Aceast activitate reu e te, într-o prim faz , s mobilizeze economisirea realizat în

societate i, în faza a doua, s aloce e cient, potrivit principiilor economiei de pia , în condi ii de

minimizare a riscurilor, aceste resurse c tre persoane zice, persoane juridice sau diferite entit i

guvernamentale. În rela iile cu restul lumii, intermedierea nanciar asigur plasarea pe pie ele

externe a surplusului de economii sau – în cazul în care exist un sold negativ între economisire i

investire – realizeaz , prin sistemul bancar, acoperirea acestui de cit cu resurse atrase de pe pie ele

externe.

Sub aspectul dinamicii, interme dierea nanciar este un rezultat direct al ac iunii de crea ie

monetar realizate atât la nivelul b ncilor comerciale, cât i al b ncii centrale. Un seminar foarte

bine realizat pe tema crea iei i lichidit ii monetare a fost g zduit, nu cu mult timp în urm , de

institu ia noastr .

A adar, Banca Na ional a României – care are ca obiectiv fundamental asigurarea i men inerea

stabilit ii pre urilor – ac ioneaz pentru reducerea ratei in a iei, ceea ce permite cre terea gradului

de monetizare a economiei i, implicit, sporirea nivelului intermedierii nanciare.

Consider c este interesant de urm rit evolu ia acestor importan i parametri monetari, luând ca

reper anul 2004. Rata anual a in a iei (decembrie/decembrie) a coborât de la 9,3 la sut în 2004

la 4,7 la sut în anul 2009. Pe acest fond al cre terii cererii de bani – respectiv al comportamentului

pozitiv al de in torilor de bani de a p stra moneda na ional i nu de a o utiliza cu rapiditate de


8

teama in a iei, care erodeaz puterea de cump rare – gradul de monetizare a economiei, exprimat

ca raport între agregatul monetar M3 i produsul intern brut, s-a majorat de la 26 la sut în 2004

la 39 la sut în 2009. Implicit, viteza de rota ie a banilor s-a redus de la 3,8 rota ii/an (semn de

încredere mai sc zut ) în 2004 la 2,6 rota ii/an (semn de încredere mai ridicat ) în anul 2009.

Pe fondul acestor evolu ii pozitive, intermedierea nanciar a crescut de la 17 la sut în anul 2004

la aproape 41 la sut în 2009.

Dinamica intermedierii nanciare depinde, în mod direct, atât de asigurarea la un moment dat a

stabilit ii macroeconomice, cât i de credibilitatea i consisten a mix-ului de politici economice în

scopul men inerii acesteia, evolu ii care se re ect în formarea i dinamica a tept rilor pie elor i ale

publicului. Asigurarea unei dinamici adecvate a intermedierii nanciare contribuie, în mod direct,

la men inerea stabilit ii nanciare – un alt obiectiv important al b ncii centrale, stipulat în Statutul

acesteia, al turi de asigurarea stabilit ii pre urilor.

P strarea ritmului de cre tere a intermedierii nanciare în limite sustenabile se realizeaz printr-o

combina ie e cace între utilizarea instrumentelor politicii monetare i atributele pe care le are

politica de reglementare i supraveghere pruden ial . Este vorba despre un reglaj n între aceste

dou politici i, în cadrul lor, între instrumentele, componentele, pârghiile pe care ecare dintre

acestea le are la dispozi ie.

V mul umim foarte mult pentru participarea la acest seminar consacrat con inutului, evolu iei i

e cien ei politicii de reglementare i supraveghere pruden ial în raport cu dinamica i structura

intermedierii nanciare.

Florin Georgescu

Prim-viceguvernator

Banca Na ional a României


9

CONTRIBU IA POLITICII PRUDEN IALE A BNR ÎN CADRUL MIX-ULUI DE POLITICI ECONOMICE

FLORIN GEORGESCU

Prim-viceguvernator, Banca Na ional a României

Subiectul a fost ales datorit interesului pe care l-a suscitat în ultima perioad . De exemplu, chiar

ieri domnul guvernator a dezvoltat acest subiect, al necesit ii obiective de stabilire în cadrul

unei ri a unei combina ii e ciente, realiste, de politici economice, care s asigure stabilitatea

macroeconomic i premisele pentru o cre tere economic s n toas , sustenabil , respectiv care

s nu genereze dezechilibre de tipul in a iei, de citului extern, deprecierii monedei na ionale i

altele.

Respectarea dozajului e cient i utilizarea ec rei pârghii din cadrul mix-ului, a a cum a fost

programat, dar i potrivit atribu iilor, caracteristicii i con inutului ec reia dintre politici,

constituie coordonate esen iale pentru e cien a mix-ului în ansamblul s u. Aceasta, deoarece nu

se poate substitui inac iunea unei politici sau a alteia prin intensi carea ac iunii altor politici care

par mai facile, mai pu in sup r toare pentru public la un moment sau altul. În aceste condi ii,

se produc efecte adverse sau perverse, iar rezultatele pot arti cial favorabile pe termen scurt,

dar pe termen mediu i lung ele devin negative, trebuind, ulterior, s se recurg la utilizarea mai

pronun at a pârghiilor care au fost evitate în perioada anterioar , ceea ce genereaz un cost mai

mare din punct de vedere economic i social, datorit neadopt rii la timp a m surilor corecte.

De aceea m-am oprit asupra acestui subiect, încercând s subliniez valen ele, dar i limitele politicii

pruden iale în cadrul mix-ului de politici economice.

Consider c în discu ia despre politica pruden ial este bine s ne amintim ceea ce spuneau

clasicii – un dicton al lui Sofocle a rm c „pruden a în ac iune depinde de cunoa tere”, iar

Victor Hugo sus inea c „pruden a d sfaturi în elepciunii”. Aceasta nu înseamn c Banca

Na ional d sfaturi b ncilor comerciale, dar le orienteaz , creeaz un anumit cadru de mi care,

tocmai spre binele ec reia dintre ele i spre binele sistemului bancar, al stabilit ii nanciare,

în general. M voi referi în continuare la reperele unui mix e cient de politici economice, apoi

la factorii determinan i ai intermedierii nanciare în România, la riscurile la adresa stabilit ii

macroeconomice, m surile pruden iale adoptate de BNR pentru limitarea cre terii nesustenabile

a creditului în economie, apoi la m surile anticiclice implementate de BNR dup intrarea în

recesiune economic , iar în nal voi prezenta concluziile studiului întreprins i obiectivele pentru

perioada urm toare.

Corela ia dintre mix-ul de politici economice i ciclul de afaceri va un subiect dezb tut intens

în perioada urm toare, în încercarea de a se evita situa iile în care anumite componente ale

mix-ului, care ar trebui s ac ioneze anticiclic, au un comportament prociclic, iar alte componente,

care ar trebui s e neutre – de exemplu, politica monetar sau cea pruden ial – devin anticiclice.


10

Pentru a compensa inac iunea altor politici, politica monetar i cea pruden ial au trebuit s

î i asume pozi ii anticiclice atât în perioadele de avânt, cât i în perioadele de declin economic,

precum cea actual , în care aceste dou politici încearc s stimuleze revenirea economiei la

dinamici pozitive. Este important alc tuirea unui mix e cient de politici economice, atunci când se

contureaz arhitectura politicilor pentru anul urm tor, începând cu politica scal-bugetar , politica

veniturilor, continuând cu politica monetar – de nit separat de c tre autoritatea monetar –,

politicile de ajustare structural , dar e cien a mix-ului depinde i de dozajul adecvat al ec rei

componente. Corelarea mix-ului de politici economice cu ciclul economic trebuie s aib la baz

urm toarele fundamente:

impulsul indus în economie de politica scal este necesar s e de semn contrar celui al devia iei PIB de la nivelul s u poten ial: atunci când economia func ioneaz în mod efectiv la parametri peste PIB poten ial, impulsul din zona scal trebuie s e restrictiv, iar autoritatea care gestioneaz aceast politic trebuie s încerce s frâneze dinamica economic . Atunci când PIB este sub poten ial, de citul de cerere trebuie suplinit printr-un stimul venit din zona scal , ceea ce înseamn c impulsul scal trebuie s e pozitiv, astfel încât s stimuleze revenirea economiei la poten ial;

asigurarea stabilit ii pre urilor printr-o politic monetar restrictiv în perioadele cu exces de cerere, a a cum a fost situa ia economiei române ti pân în 2008;

prezervarea stabilit ii nanciare prin politici pruden iale orientate spre consolidarea rezervelor de capital i de lichiditate ale b ncilor, precum i spre limitarea elementelor de vulnerabilitate sistemic ;

costul unitar cu for a de munc trebuie s permit economiei române ti s r mân competitiv prin men inerea unui raport subunitar între majorarea câ tigurilor salariale i dinamica productivit ii muncii.

Autori recunoscu i în mediul academic pentru lucr ri referitoare la reglementarea i supravegherea

bancar semnaleaz c aplicarea politicii pruden iale este o condi ie necesar , dar nu i su cient

pentru asigurarea stabilit ii nanciare. Astfel, Llewelyn (1998) sus ine c „a tept rile legate

de ceea ce poate realiza reglementarea bancar trebuie gestionate la niveluri realiste”. Atât din

postura de consumatori, dar mai ales la nivelul factorilor de decizie, trebuie s m con tien i

c exist limite ale reglement rii, c aceasta nu poate acoperi toate riscurile, iar m surile

pruden iale se pot dovedi uneori ine ciente, dup cum se va putea observa în continuarea

prezent rii – dac nu de la început, ele î i pot pierde e cacitatea pe parcurs. Pe de alt parte,

J. Caruana, în prezent director general al BRI, fost guvernator al B ncii Centrale a Spaniei i

director în cadrul FMI, a rm c i în condi iile în care reglement rile pruden iale au o orientare

macropruden ial mai pregnant , în sensul c privesc sistemul în ansamblul s u, acestea nu

sunt su ciente pentru a preveni acumularea vulnerabilit ilor sistemice. În acest context, pentru

minimizarea riscului, este necesar men inerea unui sistem bancar s n tos, inclusiv prin implicarea

unor mecanisme complementare la nivelul b ncilor comerciale, cum ar pilonul III din Acordul


11

Basel II. Concret, trebuie s existe o disciplin de pia cât mai riguroas , în sensul asigur rii

transparen ei activit ii b ncilor sub toate formele, s existe cerin e de publicare a datelor relevante

privind activitatea institu iilor de credit, obliga ii privind prezentarea contractelor de asigurare

încheiate pentru diverse tipuri de riscuri, precum i norme referitoare la guvernan a intern a

b ncilor.

Politica scal i cea de venituri trebuie s joace un rol activ în limitarea cre terii nes n toase

a creditului, precum i în prevenirea supraevalu rii pre ului activelor, ceea ce – dup cum

demonstreaz datele prezentate în continuare – nu s-a întâmplat în România în ultima perioad .

Intermedierea nanciar , a c rei evolu ie este prezentat în Gra cul 1, a crescut de la aproape

10 la sut în 2001 la aproximativ 41 la sut în 2009 (de 4 ori), sporul mediu anual al gradului

de intermediere ind de 3,5 ori mai mare în intervalul 2005-2008 fa de perioada 2001-2004

(5,5 puncte procentuale comparativ cu 1,6 puncte procentuale).

Gra c 1Intermedierea nanciar *

procente

9,8

14,4

38,535,6

20,7

16,6

11,3

40,7

26,8

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

* credit neguvernamental/PIB

Sursa: BNR, INS

Factorii care au sus inut cre terea intermedierii nanciare au fost atât de natura ofertei, cât i de

natura cererii.

În ceea ce prive te factorii din perspectiva ofertei:

În primul rând trebuie avut în vedere cre terea competi iei la nivelul sistemului bancar, pe fondul

unor rezerve de capital solide. Gra cul 2 este ilustrativ în ceea ce prive te intensi carea competi iei

între b nci. Indicele Her ndahl-Hirschman (scala din stânga a gra cului) arat c , în România,

exist o concuren accentuat în sectorul bancar. Conform de ni iei, valori sub 1 000 de puncte

ale indicelui respectiv indic o competi ie acerb – pentru sistemul bancar românesc acest lucru


12

este valabil începând cu 2008, valori situate între 1 000 i 1 800 de puncte sugereaz o concentrare

moderat – care a caracterizat sistemul în perioada 2001-2007, iar valori de peste 1 800 de puncte

denot un sistem bancar puternic concentrat, ceea ce nu s-a întâmplat în România. Aceea i idee este

sus inut i de evolu ia descendent a ponderii primelor cinci b nci în totalul activelor sistemului,

i anume de la 66,1 la sut în 2001 la 54,4 la sut i 52,5 la sut în 2008 i respectiv 2009.

Gra c 2Gradul de concentrare a portofoliului b ncilor

0

200

400

600

800

1 000

1 200

1 400

1 600

1 800

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 20090

10

20

30

40

50

60

70

80

90indicele Herfindahl-Hirschman

ponderea primelor 5 b nci în total activ (scala din dreapta)

puncte procente

Sursa: BNR

Apeten a pentru competi ie a b ncilor din România a fost re ectat i de cre terea agresivit ii

campaniilor promo ionale derulate de acestea, ceea ce a contribuit la extinderea rapid a creditului

în economie, în special în sectorul gospod riilor popula iei, tot mai interesat de achizi ionarea

îndeosebi a bunurilor de folosin îndelungat i, par ial, de investi ii imobiliare. Comparativ cu

agen ii economici, popula ia se a a, la începutul anilor 2000, într-o pozi ie net defavorabil , în

sensul c sectorul corpora iilor fusese privatizat, restructurat, avea o soliditate nanciar mai mare

i expertiz în domeniu, dispunea de personal cali cat pentru a negocia cu b ncile, ceea ce a

favorizat un acces mai facil la credite, dar i o nevoie de nan are mai redus . În plus, apelul

mai redus la nan are bancar al companiilor în compara ie cu gospod riile popula iei s-a datorat

faptului c foarte multe dintre acestea, apar inând ac ionarilor str ini, au avut acces la resurse mai

ieftine decât creditul bancar autohton, puse la dispozi ie de companiile-mam .

Un al doilea factor care a ac ionat tot pe partea ofertei a constat în cre terea atractivit ii pie ei

nanciare române ti. Astfel, diferen ialul de dobând a fost favorabil pie ei autohtone, la acesta

ad ugându-se i aprecierea monedei na ionale (Gra c 3).


13

Gra c 3Diferen ialul de dobând fa de zona euro

procente pe an

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

iun.

05au

g.05

oct.0

5de

c.05

feb.

06ap

r.06

iun.

06au

g.06

oct.0

6de

c.06

feb.

07ap

r.07

iun.

07au

g.07

oct.0

7de

c.07

feb.

08ap

r.08

iun.

08au

g.08

oct.0

8de

c.08

feb.

09ap

r.09

iun.

09au

g.09

oct.0

9de

c.09

feb.

10

zona euro

România

Sursa: BNR, Eurostat

Totodat , liberalizarea deplin a contului de capital în septembrie 2006 a instituit legalitatea intr rilor

de capital str in, plasamentele putând efectuate în mod transparent; pân la acea dat , capitalurile

au ajuns în ar sub forma depozitelor constituite îndeosebi prin intermediul a a-numitelor SPV

(Special Purpose Vehicles), care reprezentau persoane juridice în in ate în scopul fructi c rii

capitalului în România. Dup octombrie 2008, când efectele crizei s-au manifestat i în România,

lichidit ile pe pia a monetar s-au redus, în special ca urmare a temper rii in uxurilor de capital

str in. În aceast situa ie, b ncile s-au orientat spre atragerea economiilor interne, oferind rate ale

dobânzilor pasive sensibil superioare ratei dobânzii de politic monetar , în special în perioada

octombrie 2008 – iulie 2009, fapt ce a distorsionat mecanismul de transmisie a politicii monetare,

în special prin canalul ratei dobânzii. Dup cum vom ar ta în continuare, aceast distorsiune este

i o expresie a dezechilibrelor economice din perioadele anterioare.

Un alt factor favorizant al cre terii creditului a fost dominan a capitalului str in. Astfel, b ncile

cu capital str in de ineau în 2001 aproximativ 55 la sut din totalul activelor sistemului bancar

(Gra c 4). Aceast pondere a crescut la 62 la sut în 2005, s-a majorat la 89 la sut dup privatizarea

B ncii Comerciale Române i s-a stabilizat ulterior la 85-86 la sut . Desigur, aceste evolu ii au

intervenit pe fondul sc derii ponderii activelor de inute de b ncile cu capital de stat i al men inerii

la un nivel relativ stabil a ponderii activelor b ncilor cu capital privat românesc începând cu anul

2006. O tendin similar este pus în eviden i de analiza structurii ac ionariatului bancar din

punct de vedere al sectorului de provenien a capitalului.


14

Gra c 4Structura activului bancar

în func ie de ac ionariatStructura capitalului bancar

în func ie de ac ionariatprocente

40,4

6,9

7,43,2

31,0

7,2

62,2

88,6 85,4

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

capital de statcapital românesc privatcapital str in

procente

25,7

4,8

14,912,3

8,0

25,9

6,3 10,6

68,9

78,8

77,1

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

capital de statcapital românesc privatcapital str in

Sursa: BNR

În paralel cu aceste evolu ii a ac ionat un al patrulea factor, i anume diminuarea costului creditului

datorit reducerii ratei in a iei i, implicit, a ratei dobânzii de politic monetar , ceea ce a condus

la sc derea ratelor dobânzilor active practicate de b nci (Gra c 5).

Gra c 5Costul creditului

0

10

20

30

40

50

60

dec.01 dec.02 dec.03 dec.04 dec.05 dec.06 dec.07 dec.08 dec.090

10

20

30

40

50

60

rata dobânzii de politic monetar

rata dobânzii active (lei)

rata dobânzii active (FX)

rata anual a infla iei (scala din dreapta)

procente pe an procente

Sursa: BNR, INS

O contribu ie în sensul reducerii costului creditului a revenit i a tept rilor pozitive ale institu iilor

de credit cu privire la evolu ia economiei, în contextul intr rii României în NATO în aprilie 2004,

al semn rii Tratatului de aderare a României la UE în aprilie 2005 i al îmbun t irii rating-ului

de ar pân la nivelul investment grade. Sc derea ratelor dobânzilor la lei a impulsionat cererea


15

pentru creditele în moned na ional , îns evolu ia nu a fost su cient pentru a conferi un avantaj

acestui segment de creditare, componenta în valut ind în continuare preferat , în condi iile

aprecierii nominale a leului în raport cu principalele valute.

Din perspectiva cererii de credite, expansiunea a fost sus inut de:

Majorarea accentuat a veniturilor disponibile ale bene ciarilor de credite – popula ie i companii – generat de politici scale i de venituri prociclice. Atunci când economia cre tea de la sine, prin valori carea factorilor s i de produc ie, aceste dou tipuri de politici au ad ugat la cre terea natural stimuli suplimentari inoportuni i contraproductivi la momentul respectiv, iar veniturile au crescut mai rapid decât productivitatea muncii – dinamica anual a salariilor a atins 30 la sut în 2005 i aproximativ 28 la sut în 2007, în timp ce productivitatea muncii nu a dep it 8-10 la sut în termeni anuali în intervalul 2004-2008. Diferen a de dinamic dintre cei doi indicatori a fost acoperit de câ tigurile anterioare de productivitate realizate i acumulate în perioada 1999-2003, dar, pe de o parte, acestea au fost gradual erodate de comportamentul politicii de venituri atât din sectorul public, cât i din cel privat, iar pe de alt parte, agen ii economici au fost supu i i efectului de menghin generat de aprecierea monedei na ionale.

În plus, pe pia a muncii a existat de cit de for de munc în unele sectoare, ca efect al migr rii acesteia spre alte economii, în principal europene, a ate de asemenea în faza de ascensiune a ciclului economic. Fenomenul a atras dup sine cre terea salariilor, for a de munc disponibil r mas în ar ind mai scump , iar aceasta s-a tradus în eligibilitate sporit pentru accesul la credite bancare.

În acela i timp, dup cum ilustreaz i Gra cul 6, politica scal a devenit i ea prociclic , generând de cite bugetare din ce în ce mai mari.

Gra c 6E cien a pie ei muncii i pozi ia scal

-10

0

10

20

30

40

50

60

2004 2005 2006 2007 2008 2009

deficitul bugetului consolidat (% în PIB)productivitatea muncii pe ansamblul economiei (PIB/popula ie ocupat ), varia ie anualcâ tigul salarial mediu net în economie (varia ie anual )

procente

Sursa: MFP, INS, calcule BNR


16

Cre terea remiterilor lucr torilor români din str in tate (Gra c 7), uxul cumulat înregistrat în intervalul 2005-2008 (20,8 miliarde euro) ind de patru ori mai mare decât cel corespunz tor perioadei 2001-2004 (5,1 miliarde euro). Au existat, de asemenea, intr ri nete de fonduri de la Uniunea European , în cre tere în perioada 2008-2009 fa de nivelul mediu consemnat în perioada anterioar ader rii, dar din p cate aceast evolu ie favorabil nu s-a men inut.

Gra c 7In uxurile valutare din str in tate

0

1

2

3

4

5

6

7

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

transferuri valutare ale lucr torilor români din str in tate

intr ri nete de fonduri europene

mld. EUR

Sursa: BNR

Efectul de avu ie i de bilan , care, prin majorarea averii nete a popula iei, a crescut eligibilitatea acesteia în contractarea de împrumuturi bancare. Pornind de la un nivel redus în 2002, raportul dintre averea net i venitul disponibil al popula iei a urmat o traiectorie constant ascendent în perioada 2002-2007, pentru ca în urm torii doi ani s se ajusteze pân la un nivel comparabil cu cel din 2005 (Gra c 8); cre terea accelerat din prima perioad s-a dovedit nesustenabil , în condi iile în care s-a bazat în bun m sur pe balonul speculativ dezvoltat pe pia a imobiliar .

Gra c 8Efectul de avu ie i de bilan al popula iei

0

300

600

900

1 200

1 500

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 20090

300

600

900

1 200

1 500active nefinanciareactive financiare neteaverea net / venit disponibil (scala din dreapta)

mld. lei procente

Sursa: BNR, INS, CNVM, CSA, CSSPP, calcule BNR


17

Tot pe partea de cerere de credite, popula ia a fost încurajat de evolu ia persistent în sensul aprecierii monedei na ionale – de la un curs de 4,1 lei/euro în ultima parte a anului 2004 s-a ajuns la 3,1 lei/euro la jum tatea anului 2007. De i ulterior s-a revenit la cota ii de 4,2 lei/euro, aprecierea ini ial a crescut atractivitatea împrumuturilor în valut (Gra c 9).

Gra c 9Cursul de schimb al monedei na ionale

3,0

3,2

3,4

3,6

3,8

4,0

4,2

4,4

dec.

03

mar

.04

iun.

04

sep.

04

dec.

04

mar

.05

iun.

05

sep.

05

dec.

05

mar

.06

iun.

06

sep.

06

dec.

06

mar

.07

iun.

07

sep.

07

dec.

07

mar

.08

iun.

08

sep.

08

dec.

08

mar

.09

iun.

09

sep.

09

dec.

09

RON/EUR

Sursa: BNR

O contribu ie la cre terea cererii de credite au adus i investi iile str ine directe (ISD), care au stimulat crearea de noi locuri de munc , au generat venituri, îns trebuie men ionat c structura acestora nu a fost cea mai adecvat pentru România. A fost potrivit pentru investitori, al c ror obiectiv pe termen scurt i mediu este pro tul, îns nu i din perspectiva dezvolt rii economiei române ti pe termen mai lung, structura optim din acest punct de vedere ind cea care permite apari ia i consolidarea de noi sectoare de activitate generatoare de valoare ad ugat mai mare. Din p cate, de i volumul ISD a crescut semni cativ între 2004-2008, structura acestora relev localizarea preponderent în sectorul serviciilor, deci în cel non-tradable (intermediere nanciar , asigur ri, tranzac ii imobiliare, comer ) i în construc ii (Gra c 10). De i volumul investi iilor este ridicat i în industrie, importan a relativ a acestui sector în stocul ISD a sc zut de la peste 50 la sut în 2004 la aproximativ 41 la sut în 2008. Evolu ia este explicat de faptul c , în intervalul 2004-2008, doar 30 la sut din in uxurile ISD (34 miliarde euro) s-au orientat, în mod liber, potrivit principiilor pie ei, c tre industrie i numai 3 la sut c tre sectorul IT i comunica ii, domenii creatoare de valoare ad ugat consistent . Focalizarea acestor intr ri în propor ie de dou treimi c tre institu ii nanciare, comer i sector imobiliar a contribuit la conturarea unui model nesustenabil de cre tere economic , bazat pe consum din import i investi ii realizate cu multe importuri, acestea ind generatoare de dezechilibru comercial, valutar i ind nan ate dintr-o datorie extern a at într-o expansiune îngrijor toare în perioada respectiv .


18

Gra c 10Volumul i destina ia investi iilor str ine directe

-10123456789

10111213

2003

2004

2005

2006

2007

2008

credite intra-grupprofituri reinvestiteparticipa ii la capital

mld. EUR

1,95

5,18 5,28

9,05

7,25

9,49

0102030405060708090100

2003

2004

2005

2006

2007

2008

alte sectoare

intermedieri financiarei asigur ri

tehnologia informa ieii comunica ii

construc ii i tranzac ii imobiliare

comer

industrie

%9,6

flux stocmld. EUR 15,0 21,9 34,5 42,8 48,8

Sursa: BNR

Pân în acest punct am trecut în revist factorii de natura ofertei i a cererii, care au ac ionat în

sensul major rii nivelului creditului în economie. Din ac iunea acestora, lua i individual, dar i din combina ia lor, pentru c unii s-au suprapus, au rezultat opt riscuri majore la adresa

stabilit ii macroeconomice.

Primul dintre acestea const în supraînc lzirea economiei – PIB a evoluat peste nivelul s u poten ial

în perioada 2006-2008 (Gra c 11), înregistrându-se o medie anual a gap-ului pozitiv de 4,4 la sut ,

în cre tere de la un an la altul.

Gra c 11Dinamica anual a PIB real

5,75,1 5,2

8,5

4,2

7,9

6,37,3

-7,1

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

procente

Sursa: INS


19

Cel de-al doilea este reprezentat de adâncirea de citului bugetului general consolidat, care a

condus la: (i) alimentarea supraînc lzirii economiei; (ii) presiune asupra de citului de cont curent;

(iii) sporirea dependen ei de nan area extern ; (iv) epuizarea spa iului scal – în 2009, când ar

trebuit s sprijinim din punct de vedere scal economia, a a cum au f cut rile dezvoltate, spa iul

scal era deja epuizat, ceea ce ne-a obligat nu la stimularea economiei, ci chiar la ajustare scal

(ac iune prociclic ).

Gra cul 12 prezint comparativ evolu ia de citului bugetului general consolidat efectiv i a celui

ajustat ciclic. De citul structural (sau ajustat ciclic) se determin prin sc derea sau adunarea – depinde

de situa ia concret – a in uen ei ciclului economic. Astfel, în 2008, de citul efectiv calculat conform

metodologiei SEC95 a fost de 5,4 la sut din PIB, dar, în fapt, s-a cifrat la 8,5 la sut din PIB (de cit

structural), deoarece economia func iona peste poten ial, încasa venituri mai mari decât cele cuvenite

dac ar func ionat la poten ial (potrivit „c r ii tehnice” a economiei române ti, la poten ialul dat

de factorii de produc ie de care dispuneam). Turând economia mai mult, ea a generat o utilizare mai

intensiv a factorilor, iar politica scal , în momentul în care ar trebuit s dea un impuls pozitiv

economiei intrate în recesiune, s-a v zut în imposibilitatea de a realiza acest lucru, nemaiexistând

spa iu scal. Excluzând din de cit partea care se datoreaz ciclului economic, în 2008, de exemplu,

veniturile efective sunt supraestimate cu 3 puncte procentuale din PIB, iar în 2001 subestimate cu

mai pu in de 1 punct procentual din PIB al perioadei. Aceste judec i economice se pot face atât

ex post, cât i ex ante, iar discu iile pe aceast tem ar presupune desf urarea unui seminar distinct.

Gra c 12Pozi ia scal

-3,5

-2,0-1,5

-1,2 -1,2

-2,2-2,5

-5,4

-1,5-0,8

-2,9

-4,0

-8,5 -8,3

-1,6

-3,2

-0,8

-7,5

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

deficit bugetar consolidat

deficit bugetar ajustat ciclic

procente în PIB

Sursa: Comisia European , calcule BNR

Ecartul dintre economisirea intern i investi ii (Gra c 13) a crescut de la 7,1 la sut din PIB în

2004 la 13,7 la sut din PIB în anul 2008.


20

Gra c 13Rata de investire i rata de economisire

0

5

10

15

20

25

30

35

2004 2005 2006 2007 2008 2009

rata de investire

rata de economisire

pondere în PIB, procente

Sursa: INS, calcule BNR

Situa ia de citului contului curent al balan ei de pl i (Gra c 14) s-a deteriorat pe fondul adâncirii

de citului balan ei comerciale, alimentat de ampli carea importurilor de bunuri de folosin

îndelungat , autovehicule, unele echipamente, nan ate preponderent din împrumuturi bancare,

importuri localizate în sectoare economice nu foarte e ciente din punct de vedere macroeconomic,

dup cum s-a ar tat anterior.

Gra c 14De citul contului curent

-5,5

-3,3

-5,8

-8,4 -8,6

-10,4

-13,4

-11,6

-4,5

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

procente în PIB

Sursa: BNR, INS

În acela i timp a crescut riscul corec iei prin deprecierea monedei na ionale, ca efect al aprecierii

anterioare nesustenabile (efectul de pendul). Într-un context caracterizat de un de cit extern

considerabil, a crescut dependen a b ncilor fa de sursele externe de nan are, demonstrat de

indicatorii reprezenta i în Gra cul 15: în totalul pasivului bilan ier al b ncilor, ponderea pasivelor

externe a crescut de la 15,9 la sut în 2004 la 30,7 la sut în 2008, iar economisirea intern sub

forma depozitelor atrase de la companii i popula ie i-a redus contribu ia în acela i interval de


21

timp de la 62,3 la sut la 44,6 la sut , o u oar inversare de tendin manifestându-se în anul 2009,

pe fondul crizei nanciare.

Gra c 15Structura pasivului bilan ier al b ncilor

15,9 20,9 22,5 28,3 30,7 26,3

62,3 57,5 55,0 49,7 44,6 46,1

11,7 12,2 11,8 9,9 10,6 12,1

0

20

40

60

80

100

2004 2005 2006 2007 2008 2009

pasive externe depozite atrase de la companii i de la popula ie

capital i rezerve

depozite interbancare depozite atrase de la sectorul guvernamental

alte pasive interne

procente

Sursa: BNR

Datoria extern total (Gra c 16) a crescut, de asemenea, în ritm accelerat (cu 236 la sut în

perioada 2005-2008), în special datorit componentei pe termen scurt (+543 la sut ), ceea ce a

creat o alt vulnerabilitate macroeconomic . Sectorul privat este cel care a împins datoria extern

c tre nivelurile actuale deoarece 82 la sut din cre terea acesteia a fost generat în aceast zon a

economiei (Gra c 17).

Gra c 16Datoria extern total

18,324,6 28,6

38,7

51,8

65,5

3,2

6,3

12,5

19,8

20,6

14,6

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

2004 2005 2006 2007 2008 2009

datorie extern pe termen scurt

datorie extern pe termen mediu i lung

mld. EUR

Sursa: BNR


22

Gra c 17Datoria extern pe termen mediu i lung

5,70,4 0,9 1,0 3,2 5,5

7,27,9

12,4 17,0

25,3

35,5

39,0

10,011,3

10,7

10,2

10,7

13,5

0

10

20

30

40

50

60

70

2004 2005 2006 2007 2008 2009

datorie public i public garantat

datorie privat

depozite ale nereziden ilor

împrumuturi de la FMI

mld. EUR

Sursa: BNR

Rezultatele econometrice pun în eviden o caracteristic interesant – tocmai datorit unei economii reale nu foarte performante sub aspectul ofertei, la o cre tere cu 100 lei a creditului neguvernamental, 35 lei se reg sesc în sporirea datoriei externe pe termen mediu i lung. Astfel, în anul 2007, popula ia i companiile au devenit debitori ne i ai sistemului

bancar, raportul credite/ depozite ajungând pân la 125 la sut în 2008; ulterior raportul se atenueaz c tre niveluri mai sustenabile (Gra c 18).

Gra c 18Pozi ia net a clientelei nebancare

40

80

120

160

200

240

280

dec.

04

mar

.05

iun.

05

sep.

05

dec.

05

mar

.06

iun.

06

sep.

06

dec.

06

mar

.07

iun.

07

sep.

07

dec.

07

mar

.08

iun.

08

sep.

08

dec.

08

mar

.09

iun.

09

sep.

09

dec.

09

mar

.10

0

30

60

90

120

150

180credite acordate clientelei nebancaredepozite atrase de la clientela nebancar raportul credite / depozite (scala din dreapta)

mld. lei procente

Sursa: BNR

Reac ia BNR în acest context macroeconomic a vizat atenuarea cre terii nesustenabile a creditului i a constat în m suri de politic monetar care s tempereze dinamica segmentului în valut , prin folosirea unor instrumente care s reduc atractivitatea acestuia în raport cu componenta în lei – e prin opera iuni de modi care a ratei RMO, e prin opera iuni de coborâre a dobânzilor la creditele în lei, e prin opera iuni pe pia a monetar i valutar . Gra cul 19 ilustreaz modi c rile operate la nivelul ratei RMO i r spunsul dinamicii creditului în valut ,


23

iar Gra cul 20 re ect secven a m surilor pruden iale implementate de banca central i schimb rile produse la nivelul ritmului de cre tere a creditului acordat popula iei, pe total i pe monede de denominare. Au fost adoptate zece m suri înainte de aderarea la UE – ase

modi c ri ale ratei RMO (îndeosebi pentru pasivele în valut ) i patru m suri pruden iale.

Gra c 19M suri de politic monetar pentru atenuarea dinamicii creditului în valut

-30

0

30

60

90

120

150

dec.03 iun.04 dec.04 iun.05 dec.05 iun.06 dec.06 iun.07 dec.07 iun.08 dec.08 iun.09 dec.09

varia ie anual real (%)

(2) Cre terea ratei RMO pentru resursele atrase dup 24.02.2005, cu scaden a mai mare de doi ani,

de la 0 la 30 la sut (feb. 2005)

(2) Cre terea ratei RMO pt. resursele atrase pân la24.02.2005, cu scaden a mai mare de doi ani, de la 0 la 15 la sut (feb. 2005)

(1) Cre terea ratei RMO pentru resursele cu scaden a mai mic de

doi ani, de la 25 la 30 la sut (aug. 2004)

(3) Rata RMO a fost ridicat la 30 la sut pentru toate resursele atrase în valut (aug. 2005)

(4) Rata RMO a fost ridicat de la 30 la 35 sut pentru toate resursele

în valut (ian. 2006)

(5) Rata RMO a fost ridicat de la 35 la 40 sut pentru toate resursele în valut (mar. 2006)

Sursa: BNR, INS

Gra c 20M suri pruden iale pentru atenuarea dinamicii creditului acordat popula iei

-50

0

50

100

150

200

250

300

dec.03 iun.04 dec.04 iun.05 dec.05 iun.06 dec.06 iun.07 dec.07 iun.08 dec.08 iun.09 dec.09

lei valut total

varia ie anual real (%)

(5) Introducerea unor cerin e mai stricte de provizioane pentru creditele acordate debitorilor neacoperi i la riscul valutar

(mar. 2008)

(2) Înt rirea condi iilor anterioare pentru moderarea

cre terii creditului (aug. 2005)

(3) Limitarea expunerii b ncilor la riscul valutar (sep. 2005)

(4) Introducerea reglement rii i supravegherii institu iilor

financiare nebancare - IFN (feb. 2006)

(6) Introducerea unor cerin e de îmbun t ire a calit ii

managementului riscului bancar (sep. 2009)

(1) Stabilirea gradului maxim de îndatorare

i a avansului pt. persoanele fizice

(ian. 2004)

Sursa: BNR, INS

Toate aceste interven ii legale i statutare destinate frân rii dinamicii alerte a creditului au fost

anulate odat cu momentul intr rii în recesiune, adoptându-se o atitudine anticiclic prin relaxarea

unor componente ale politicii monetare i pruden iale.


24

Principalele constat ri rezultate din analiza ac iunilor pruden iale aplicate:

În cele ase luni anterioare implement rii m surilor de înt rire a criteriilor de eligibilitate pentru

persoanele zice (august 2005), creditul acordat popula iei a crescut cu 49 la sut (57 la sut în cazul

componentei în valut ), în timp ce în cele ase luni ulterioare aplic rii m surii respective avansul

a fost de numai 25 la sut (4,4 la sut pentru componenta în valut ). Totodat , în primele ase luni

dup abrogarea reglement rii ca efect al intr rii în UE (aprilie-septembrie 2007), creditul acordat

gospod riilor popula iei a crescut cu 35 la sut (respectiv 55 la sut pentru componenta în valut ).

În mod analog, în cele ase luni care au precedat intrarea în vigoare a prevederilor referitoare

la limitarea expunerilor în valut ale b ncilor comerciale la 300 la sut din fondurile proprii

(septembrie 2005), dinamica aferent creditului în valut era de 26 la sut , diminuându-se la doar

1,2 la sut în cele ase luni care au urmat implement rii acestei m suri. Abrogarea acestei restric ii

odat cu intrarea în UE a condus la reaccelerarea credit rii în valut , pân la un ritm de 19 la sut

în iunie 2007 fa de sfâr itul anului precedent.

Revenirea creditului în valut la dinamici sus inute s-a realizat gradual, pe m sur ce operatorii

bancari au descoperit modalit i de eludare a reglement rilor. Dinamica descris anterior se

re ect i în ponderea creditului în valut la acelea i momente de timp (cele ase luni anterioare

reglement rii, cele ulterioare acestui moment i cele ase luni dup momentul abrog rii): 61 la sut

din total credit, 51 la sut i 55 la sut la nalul intervalului.

Pentru a eluda reglement rile pruden iale privind creditarea în valut , b ncile au procedat la

externalizarea (vânzarea) unui volum important de credite c tre b ncile-mam – aproximativ

2 miliarde euro în primul an dup introducerea reglement rii (2006) i în cei doi ani subsecven i

(2007 i 2008). Acest fenomen explic stagnarea observat la nivelul creditelor în valut în Gra cul 21.

Gra c 21Creditul neguvernamental

(în termeni reali)

0

40

80

120

160

200

240

dec.

04

mar

.05

iun.

05

sep.

05

dec.

05

mar

.06

iun.

06

sep.

06

dec.

06

mar

.07

iun.

07

sep.

07

dec.

07

mar

.08

iun.

08

sep.

08

dec.

08

mar

.09

iun.

09

sep.

09

dec.

09

mar

.10

credite în lei

credite în valut

(def

lata

t cu

IPC

, mar

. 201

0=10

0)

mld. lei

Not : În perioada ianuarie 2007 - martie 2010, indicatorii monetari s-au determinat în baza Normei BNR nr. 13/2006; datele statisticepentru perioada anterioar au fost recalculate pentru a se asigura comparabilitatea.

Sursa: BNR, INS


25

O alt modalitate de evitare a normelor BNR practicat de b nci a constat în asumarea rolului

de agent al b ncii-mam , intermediindu-se, practic, credite între aceasta i clien ii români,

împrumuturile ind re ectate în bilan urile b ncilor-mam . Aceast practic a avut efecte negative

în plan macroeconomic în sensul cre terii datoriei externe private, dar a generat i majorarea bazei

de capital a b ncilor cu circa 2,4 miliarde euro în intervalul 2005-2008, scopul urm rit de c tre

acestea ind posibilitatea cre terii gradului de expunere pe active îndeosebi c tre popula ie. În

privin a creditului acordat persoanelor zice, eludarea limitei maxime de îndatorare de 40 la sut

din venitul debitorului s-a realizat prin modi carea de c tre b nci a produselor de creditare, în sensul

oferirii unor rate ale dobânzii promo ionale în primii ani ai creditului i al extinderii maturit ii

împrumuturilor. Pe de alt parte, în cazul unora dintre poten ialii debitori, companiile angajatoare

au acceptat s le majoreze temporar veniturile, facilitându-le astfel accesul la nan area bancar .

Zona ha urat din Gra cul 22 indic relansarea acestui tip de credit pentru c operatorii g siser

mijloace de evitare a respect rii normelor pruden iale ale b ncii centrale.

Gra c 22Creditul acordat popula iei

(în termeni reali)

0

20

40

60

80

100

120

dec.

04

mar

.05

iun.

05

sep.

05

dec.

05

mar

.06

iun.

06

sep.

06

dec.

06

mar

.07

iun.

07

sep.

07

dec.

07

mar

.08

iun.

08

sep.

08

dec.

08

mar

.09

iun.

09

sep.

09

dec.

09

mar

.10

termen scurttermen mediutermen lung

(def

lata

t cu

IPC

, mar

. 201

0=10

0)

mld. lei

Not : În perioada ianuarie 2007 - martie 2010, indicatorii monetari s-au determinat în baza Normei BNR nr. 13/2006; datele statisticepentru perioada anterioar au fost recalculate pentru a se asigura comparabilitatea.

„relansare ”

Sursa: BNR, INS

Dup intrarea în recesiune economic , în condi iile vulnerabilit ilor interne – generate de

conduita prociclic adoptat de politica scal i de cea a veniturilor –, care au permis propagarea

accentuat a efectelor crizei nanciare interna ionale i în România, au fost aplicate urm toarele

politici anticiclice:

apelul la institu iile nanciare interna ionale pentru nan area de c tre acestea a unei p r i din necesarul de fonduri destinate acoperirii dezechilibului extern;

încheierea Acordului de la Viena – prin care b ncile mam ale celor mai mari nou institu ii de credit cu ac ionariat str in prezente în România (de in toare a 70 la sut din activul bancar) s-au angajat s î i men in pe perioada programului cu FMI (mai 2009 – mai 2011) expunerile fa de România, angajament care a fost respectat;


26

reducerea ratei dobânzii de politic monetar de la 10,25 la sut pe an (iulie 2009) la 6,25 la sut pe an (mai 2010);

reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii:

- de la 40 la sut la 25 la sut pentru resursele în valut , în trei etape a câte 5 puncte procentuale (iunie, august i noiembrie 2009);

- de la 18 la sut la 15 la sut pentru resursele în lei (iunie 2009);

aplicarea unor m suri de exibilizare a credit rii sectorului gospod riilor popula iei (ianuarie, respectiv iunie 2009);

convergen a condi iilor de provizionare c tre standardele IFRS (reducerea volumului provizioanelor cu 25 la sut la creditele cu restan e de peste 90 de zile).

Evolu iile prezentate conduc la concluzia c expansiunea creditului neguvernamental, care a

alimentat excedentul de cerere acumulat în economia româneasc , îndeosebi în perioada 2006-2008,

a fost sus inut deopotriv de factori de natura ofertei i a cererii. Dinamismul excesiv al credit rii,

cu preponderen a popula iei, în lipsa unei sus ineri corespunz toare din partea produc iei interne,

a accentuat vulnerabilitatea extern a economiei prin cre terea datoriei externe.

Alternativele de care dispun b ncile în contextul liberei circula ii a capitalurilor confer politicii

pruden iale o putere limitat în raport cu politicile scal i de venituri în procesul de moderare a

expansiunii nes n toase a creditului în economie.

De i au produs efecte notabile pe termen scurt, m surile pruden iale i-au pierdut din e cacitate pe

parcurs, mai ales în contextul integr rii nanciare asociate intr rii României în UE, constrângerile

cantitative de limitare a creditelor în valut ind uneori evitate de c tre b nci.

În prezent, asist m la un fenomen invers, de internalizare a creditelor, respectiv de r scump rare

a acestora, ceea ce conduce la: (i) îmbun t irea calit ii portofoliilor bancare; (ii) suplimentarea

veniturilor b ncilor; (iii) limitarea ajust rii num rului de salaria i din acest sector.

În contextul actualei crize mondiale, metodele so sticate de administrare a riscurilor bancare,

promovate de Acordul Basel II, i-au dovedit limitele, lucrându-se în prezent la o nou directiv

privind cerin ele de capital. M surile vizate de aceast nou directiv (CRD IV – Capital Requirements Directive) includ: (i) introducerea unui indicator simpli cat de solvabilitate

(leverage ratio), care asigur limitarea cre terii nesustenabile a bilan ului unei institu ii de credit;

(ii) recurgerea la provizionarea dinamic (dynamic provisioning), prin care provizioanele constituite

în perioada de avânt economic sunt destinate acoperirii pierderilor înregistrate în perioada de

recesiune economic ; (iii) impunerea unor standarde de lichiditate sub forma unui indicator de

lichiditate imediat (liquidity coverage ratio), ce re ect m sura în care activele foarte lichide

ale unei institu ii de credit acoper ie irile de numerar în condi ii de stres pe parcursul unei luni,


27

i, respectiv, a unui indicator de nan are stabil (net stable funding ratio), care semnalizeaz

situa ia în care cre terea bilan ului se realizeaz într-o m sur dispropor ionat pe seama unor

pasive insu cient de stabile.

Acordul Basel III urm re te recon gurarea întregului cadru de reglementare i supraveghere a

activit ii bancare, cu accentuarea componentei de avertizare timpurie asupra escalad rii riscurilor.

Referitor la competen a legal i ac iunea BNR de reglementare pruden ial , pe de o parte,

precum i la obliga ia i utilitatea respect rii normelor în cauz de c tre b ncile comerciale, pentru

soliditatea acestora pe termen lung, pe de alt parte, consider în încheiere c este util s ne amintim

dou cuget ri, una roman – „S uzezi, dar s nu abuzezi” –, cealalt apar inând lui Pitagora –

„În cump tare st for a su etului”.


28

M SURI PRUDEN IALE ALE BNR PENTRU ASIGURAREA CRE TERII S N TOASE A CREDITULUI NEGUVERNAMENTAL

VERONICA R DUC NESCU

Director, Banca Na ional a României

Asigurarea unei cre teri s n toase a creditului neguvernamental, cu accent pe temperarea cre terii

celui în valut , a reprezentat o constant în preocup rile b ncii centrale în perioada 2003 – prezent,

BNR constituindu-se, prin multe dintre m surile întreprinse în aceast direc ie, într-un promotor

în domeniu pentru autorit ile cu competen e i obiective similare din celelalte state membre, dar

i din state ter e.

Evolu ia creditului neguvernamental în perioada vizat a fost marcat de baza foarte joas de

pornire i a urmat trendul ascendent înregistrat în statele din spa iul în care România dorea s

se integreze; premisele cre terii accelerate a creditului neguvernamental au fost reprezentate de

reformele în cadrul sectorului bancar, pe fondul c rora competi ia a cunoscut cre teri semni cative,

de îmbun t irea cadrului macroeconomic i de expansiunea cererii de credit.

Astfel, anterior datei ader rii României la Uniunea European , pe fondul unei dinamici accelerate

i al unei structuri dezechilibrate (în favoarea creditului în valut ) a creditului neguvernamental

( i în contextul negocierilor purtate de România cu Fondul Monetar Interna ional în vederea

încheierii Memorandumului privind politicile economice i nanciare aferente perioadei

2004-2005), banca central a ac ionat în direc ia atenu rii ritmului de cre tere a creditului i a

evit rii supraîndator rii popula iei, pe de o parte, i a îmbun t irii structurii pe valute a creditului

neguvernamental, pe de alt parte.

În acest context, au fost emise Normele BNR nr. 15/2003 privind limitarea riscului de credit

la creditul de consum i Normele nr. 16/2003 pentru modi carea i completarea Normelor

metodologice nr. 3/2000 de aplicare a Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investi ii

imobiliare, prin care au fost instituite condi ii stricte pentru creditele acordate persoanelor zice de

c tre institu iile de credit, indiferent de valuta în care erau exprimate:

limitarea ratei lunare de credit i a dobânzii aferente pentru creditele de consum la cel mult 30 la sut , iar în cazul creditelor ipotecare la 35 la sut din veniturile nete ale solicitantului i ale familiei sale;

instituirea obliga iei particip rii debitorului cu un avans de 25 la sut din valoarea bunurilor achizi ionate sau prezentarea de garan ii personale în cazul creditelor de consum destinate achizi ion rii de bunuri;


29

constituirea, în cazul creditelor de consum care nu au ca obiect achizi ionarea de bunuri, de garan ii reale i/sau personale cel pu in la nivelul creditului solicitat;

limitarea valorii creditului ipotecar la 75 la sut din valoarea imobilului pentru achizi ionarea c ruia se solicit creditul i/sau din valoarea devizului estimativ, astfel încât valoarea garan iilor constituite s nu e mai mic de 133 la sut din valoarea creditului.

Gra cul 1 eviden iaz atingerea obiectivului de men inere a s n t ii portofoliului de credite,

ilustrat de ponderea sc zut a creditelor restante în total credit, atât la nivelul creditului

neguvernamental, cât i pe subcomponenta adresat popula iei.

Gra c 1Calitatea portofoliului de credite

(în termeni reali)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

dec.02 iun.03 dec.03 iun.04 dec.04 iun.05 dec.05 iun.06 dec.060

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10procente

total credit neguvernamentaltotal credite acordate popula ieitotal credite restante/total credit neguvernamental (scala din dreapta)total credite restante ale popula iei/total credite ale popula iei (scala din dreapta)

defla

tat c

u IP

C, d

ec. 2

002=

100

mld. lei

Sursa: INS, BNR

Dinamica creditului se men ine îns , în continuare, accentuat , pe fondul existen ei unor factori

obiectivi, dar i a unora subiectivi (accentuarea orient rii b ncilor c tre retail; cre terea sus inut

a veniturilor i a averii popula iei i o percep ie favorabil privind evolu ia acestora; reducerea

ratelor dobânzilor la creditele în lei i în valut ).

În ceea ce prive te averea net a popula iei (Gra c 2), se remarc structura dezechilibrat în favoarea

componentei ne nanciare. Aceast component a majorat dezechilibrul ca urmare a înregistr rii

bubble-ului imobiliar, cu consecin e nefavorabile asupra credit rii la inversarea tendin ei. Astfel,

dac la momentul credit rii bubble-ul aducea o cre tere a creditului odat cu majorarea valorii

garan iilor, la inversarea tendin ei institu iile de credit trebuie s constituie provizioane în cazul în

care expunerea din credit i dobând ajunge practic s nu mai e acoperit de valoarea garan iilor

imobiliare în sc dere.


30

Gra c 2Averea net i activele nanciare nete ale popula iei

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1 000

2003 2004 2005 2006

mld. lei

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1 000active financiare nete

active nefinanciare

avere net /venit disponibil (scala din dreapta)

procente

Sursa: BNR, INS, CNVM, CSA, CSSPP, calcule BNR

Creditele de consum i cele ipotecare au fost dinamizate de evolu ia ratelor dobânzii. Diferen ialul

de dobând a înregistrat o tendin descresc toare (Gra c 3), ca urmare a reducerii ratelor dobânzilor

la creditele în lei, îns aceast tendin nu a reu it s corecteze structura pe valute a creditului:

în continuare, creditul în valut este preferat.

Gra c 3Creditele de consum i ipotecare acordate de b nci

(în termeni reali, dec. 2006=100)

0

10

20

30

40

50

60

ian.04 iun.04 dec.04 iun.05 dec.05 iun.06 dec.060

10

20

30

40

50

60consum imobiliare/ipotecare

rata dobânzii la credite în lei 1-5 ani (scala din dreapta)

rata dobânzii la credite în valut peste 5 ani (scala din dreapta)

rata dobânzii la credite în valut 1-5 ani (scala din dreapta)

rata dobânzii la credite în lei peste 5 ani (scala din dreapta)

mld. lei procente pe an

Sursa: BNR

De aceea, nu doar dinamica, ci i structura activit ii de creditare a continuat s e marcat de o

evolu ie îngrijor toare pentru banca central . Aceasta a impus revizuirea reglement rilor existente,

în sensul instituirii unor m suri suplimentare, vizând reducerea cererii agregate, de natur s

asigure diminuarea de citului de cont curent.


31

Noul cadru de reglementare pruden ial în domeniul limit rii riscului de credit i valutar – Norma

BNR nr. 10/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor zice i

Norma BNR nr. 11/2005 privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite în valut

– a asigurat preluarea reglement rilor existente, instituind, totodat , unele m suri suplimentare:

limitarea ponderii „serviciului total al datoriei” persoanelor zice provenit din credite ipotecare, imobiliare i de consum la 40 la sut din veniturile nete;

extinderea regimului creditelor ipotecare i asupra creditelor imobiliare, limitând angajamentul debitorului ce rezult din astfel de credite la 35 la sut din veniturile nete;

limitarea expunerii în valut a unei institu ii de credit din credite acordate persoanelor zice i juridice, altele decât cele acoperite în mod natural la riscul valutar, la 300 la sut din fondurile proprii, respectiv din capitalul de dotare în cazul sucursalelor institu iilor de credit str ine.

Institu iile de credit aveau obliga ia raport rii lunare c tre Direc ia Supraveghere din Banca Na ional

a României a nivelului indicatorului expunerii din credite în valut acordate, defalcat pe persoane

zice i persoane juridice neacoperite în mod natural la riscul valutar.

Potrivit reglement rii b ncii centrale, o persoan este acoperit în mod natural la riscul valutar în

cazul în care aceasta genereaz uxuri de numerar nete pozitive în valut cotat , care s permit

rambursarea la termen a ec rei rate de credit (principal i dobând ). La determinarea uxului de

numerar, institu iile de credit sunt obligate s ajusteze intr rile de numerar în func ie de gradul de

certitudine i de caracterul de permanen al acestora.

Institu iile de credit trebuie s respecte indicatorul privind gradul de concentrare a expunerii din

credite în valut atât la nivel individual, cât i la nivel consolidat, pentru activitatea desf urat pe

teritoriul României.

M sura vizând limitarea expunerii în valut a institu iilor de credit a avut pe termen scurt

rezultate vizibile, ponderea creditului în lei dep ind-o u or pe cea a creditului în valut

(în perioada aprilie 2006 – iulie 2007), dup cum se poate observa în Gra cul 4.

Gra c 4Creditul neguvernamental

(în termeni reali)

0

40

80

120

160

200

240

dec.

04

mar

.05

iun.

05

sep.

05

dec.

05

mar

.06

iun.

06

sep.

06

dec.

06

mar

.07

iun.

07

sep.

07

dec.

07

mar

.08

iun.

08

sep.

08

dec.

08

mar

.09

iun.

09

sep.

09

dec.

09

mar

.10

credite în lei

credite în valut

(def

lata

t cu

IPC

, mar

. 201

0=10

0)

mld. lei

Not : În perioada ianuarie 2007 - martie 2010, indicatorii monetari s-au determinat în baza Normei BNR nr. 13/2006; datele statistice pentru perioada anterioar au fost recalculate pentru a se asigura comparabilitatea.

Sursa: BNR, INS


32

Complementar m surilor adresate institu iilor de credit, anul 2006 a marcat intrarea în vigoare a

cadrului legislativ privind reglementarea activit ii de creditare desf urate de institu iile nanciare

nebancare.

Institu iile nanciare nebancare sunt categorii de entit i care desf oar activit i de creditare cu

titlu profesional, principala deosebire fa de institu iile de credit ind aceea c nu atrag depozite

sau alte fonduri rambursabile de la public.

Reglementarea acestui segment de creditori a avut ca principal obiectiv evitarea înregistr rii de

distorsiuni pe pia a creditului, prin stoparea migr rii creditului din sectorul bancar c tre un segment

nereglementat al pie ei nanciare.

În acest context, pentru atingerea obiectivului vizat, m surile de temperare a dinamicii creditului

neguvernamental au fost extinse i asupra institu iilor nanciare nebancare (Norma BNR

nr. 20/2006 care l rge te sfera de aplicare a Normei BNR nr. 10/2005 i asupra institu iilor din urm ).

În contextul ader rii României la Uniunea European i al restrângerii competen elor B ncii

Na ionale a României în domeniul supravegherii, politica de reglementare, inclusiv în ceea ce

prive te activitatea de creditare, a suferit ajust rile necesare respect rii rigorilor impuse de acquis-ul

comunitar, pentru a nu afecta drepturile institu iilor bancare i nanciare care bene ciaz de pa aport

european i care deruleaz activitate de creditare pe teritoriul României.

Cu ocazia acestui eveniment legislativ a fost analizat i structura cheltuielilor debitorilor pe

grupe valorice de venituri, ind relevat necesitatea diferen ierii clientelei în func ie de capacitatea

gospod riei de a suporta o rat de credit mai mare sau mai mic . Totodat , trendul ascendent al

veniturilor nu a mai putut justi ca p strarea limitei de 40 la sut în cazul gospod riilor cu venituri

mult peste medie, în special din perspectiva faptului c pentru astfel de clien i restric ia în creditare

avea efect strict pe segmentul creditului imobiliar.

Astfel, banca central a decis eliminarea restric iilor administrative i transferarea responsabilit ilor

privind creditarea prudent asupra creditorilor a a i în aria sa de supraveghere pruden ial , emi ând

în martie 2007 Regulamentul nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate

persoanelor zice.

Potrivit noilor reglement ri, împrumut torii, institu ii de credit i institu ii nanciare nebancare,

î i stabilesc, în cadrul normelor de creditare proprii, limite maxime ale gradului de îndatorare pe

categorii de clientel , fundamentate în mod corespunz tor în opinia Direc iei Supraveghere, în

concordan cu pro lul i strategia de risc a entit ii creditoare.

Având în vedere faptul c m surile administrative i pruden iale adoptate începând cu anul 2005

au îmbun t it corelarea structurii activelor cu pasivele bancare, precum i elementele de risc

valutar din sistemul nanciar al României, astfel încât ponderea creditului în valut în total credit

neguvernamental s-a redus la aproximativ 47 la sut în a doua parte a anului 2006, fa de 60 la sut

în luna iulie 2005, banca central a decis eliminarea limitei impuse institu iilor de credit privind

gradul de concentrare a expunerilor din creditele în valut începând cu data de 1 ianuarie 2007.


33

Consecin a revizuirii cadrului de reglementare în maniera descris s-a materializat într-o structur

pe valute a credit rii ce a revenit, începând cu a doua jum tate a anului 2007, la forma anterioar ,

evolu ia acesteia modi cându-se constant în defavoarea creditului în moned na ional .

În februarie 2008 au fost introduse cerin e mai stricte de provizionare a creditelor în valut

acordate debitorilor expu i la riscul valutar. Gra cul 5 ilustreaz faptul c , în acea perioad ,

calitatea portofoliului de credite s-a men inut la un nivel acceptabil, aceasta deteriorându-se odat

cu apari ia în România a efectelor crizei nanciare interna ionale.

Gra c 5Crean e restante i în litigiu în capitalurile proprii i în totalul activelor bancare

0

2

4

6

8

10

12

14

16

dec.

03

mar

.04

iun.

04

sep.

04

dec.

04

mar

.05

iun.

05

sep.

05

dec.

05

mar

.06

iun.

06

sep.

06

dec.

06

mar

.07

iun.

07

sep.

07

dec.

07

mar

.08

iun.

08

sep.

08

dec.

08

mar

.09

iun.

09

sep.

09

dec.

09

mar

.10

0,0

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

1,4

1,6

ponderea crean elor restante i îndoielnice în capitalurile proprii

ponderea crean elor restante i îndoielnice în total activ (scala din dreapta)

procente procente

Sursa: BNR

Din Gra cul 6 observ m c , pân la apari ia crizei, i nivelul provizioanelor a fost constant, în

corelare cu nivelul crean elor restante.

Gra c 6Evolu ia expunerilor (credite i dobânzi ale clientelei nebancare)

brute i nete, precum i a provizioanelor aferente acestora

020406080

100120140160180200

dec.

03

mar

.04

iun.

04

sep.

04

dec.

04

mar

.05

iun.

05

sep.

05

dec.

05

mar

.06

iun.

06

sep.

06

dec.

06

mar

.07

iun.

07

sep.

07

dec.

07

mar

.08

iun.

08

sep.

08

dec.

08

mar

.09

iun.

09

sep.

09

dec.

09

mar

.10

02468101214161820

expunere brut

expunere net

provizioane (scala din dreapta)

mld. lei mld. lei

Sursa: BNR


34

Noua reglementare a BNR în domeniul clasi c rii i provizion rii prevede în mod distinct

coe cien i de provizionare pentru creditele acordate în valut sau indexate la cursul unei valute,

acordate persoanelor zice expuse la riscul valutar, având un nivel superior celor aplicabili

creditelor denominate în moneda na ional .

Astfel, prin noua abordare se eviden iaz distinct in uen a riscului valutar ca risc adi ional celui de

credit, coe cien ii de provizionare suferind urm toarele modi c ri:

Categoria standard – cre tere de la coe cient de provizionare 0 la 0,07

Categoria în observa ie – cre tere de la coe cient de provizionare 0,05 la 0,08

Categoria substandard – cre tere de la coe cient de provizionare 0,2 la 0,23

Categoria îndoielnic – cre tere de la coe cient de provizionare 0,5 la 0,53.

Pentru categoria pierdere, coe cientul de provizionare a r mas nemodi cat (1).

În august 2008, a fost ajustat i reglementarea vizând creditarea persoanelor zice, cu scopul

cre terii gradului de senzitivitate a deciziei de creditare la riscul de rat a dobânzii, la riscul

valutar i la posibilitatea de majorare a costului creditului din comisioane i alte cheltuieli privind

administrarea creditului prev zute în contract, precum i în func ie de caracteristicile împrumutului

(destina ia i tipul creditului). De asemenea, dispozi iile legale în materia practicilor bancare

s n toase de creditare au fost completate prin impunerea utiliz rii ei scale în procesul de

validare a veniturilor, inclusiv pentru veniturile în valut (Regulamentul BNR nr. 11/ 2008 pentru

modi carea i completarea Regulamentului BNR nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la

creditele destinate persoanelor zice).

La stabilirea gradului maxim de îndatorare aplicabil pentru ecare categorie de clientel ,

împrumut torii sunt obliga i s ia în considerare evolu iile negative anticipate ale riscului valutar,

riscului de rat a dobânzii i ale valorii comisioanelor i altor cheltuieli privind administrarea

creditului prev zute în contract. Nivelul ocului pe rata dobânzii i pe cursul de schimb se

stabile te pornind de la istoricul perioadei de 18 luni anterioare emiterii normelor (respectiv

martie 2007 – august 2008) i are în vedere statistica B ncii Na ionale a României privind ratele

medii ale dobânzii practicate de institu iile de credit la creditele noi acordate gospod riilor

popula iei i, dup caz, pe cea privind cursul de schimb al monedei na ionale, inclusiv în cazul

creditelor indexate.

În plus, a fost instituit obliga ia creditorului de a stabili gra cul ini ial de rambursare, astfel încât

debitorul s se încadreze în gradul maxim de îndatorare pe întreaga maturitate a creditului.


35

Având în vedere necesitatea adopt rii de m suri pentru limitarea efectelor crizei economice i

nanciare, în anul 2009 BNR a ajustat reglementarea în domeniul credit rii persoanelor zice

cu obiectivul stimul rii relans rii credit rii ipotecare. Astfel, a fost eliminat obligativitatea

consider rii riscului de rat a dobânzii i a riscului valutar la stabilirea gradului de îndatorare aferent

clien ilor care contracteaz credite ce bene ciaz de garan ia statului i credite garantate cu ipoteci

asupra propriet ilor imobiliare locative sau cu ipoteci asupra terenurilor intravilane (Regulamentul

BNR nr. 2/2009 i Regulamentul BNR nr. 11/2009 pentru modi carea Regulamentului BNR

nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor zice).


36

MANAGEMENTUL ACTIVIT II BANCARE ÎN PERIOADELE DE CRE TERE, DAR I DE CRIZ ECONOMIC . STUDIU DE CAZ: BRD – GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE

PETRE BUNESCU

Vicepre edinte, BRD – Groupe Société Géné r ale

V mul umesc pentru ocazia oferit , de a prezenta i punctul de vedere al unei institu ii reglementate,

al unui actor din pia a bancar , chiar dac uneori a fost, poate, un actor mai gr bit, alteori mai

derutat.

A dori s precizez, înainte de a trece la prezentarea expunerii mele, c i de data aceasta mi-am

extins analiza pe o perioad de cinci ani, respectiv 2005-2009, cuprinzând uneori i trimestrul I

2010. De asemenea, a dori s precizez înc de la început c BRD i-a desf urat activitatea în

condi iile reglementate, în condi iile normelor de pruden bancar , chiar dac au fost i cazuri în

care le-am mai criticat – cu decen a spune –, le-am mai contestat – cu bun sim –, dar atunci când

acestea au fost promulgate, noi le-am respectat pentru c suntem con tien i de responsabilitatea pe

care o avem.

Pe de alt parte, în activitatea pe care o desf ur m în cadrul BRD, suntem oameni pruden i,

responsabili, de asemenea, suntem proactivi, g sim solu ii chiar i în perioad de criz , solu ii

corecte, legale, pentru a putea r spunde, totu i, cerin elor clien ilor no tri.

Permite i-mi s prezint evolu ia câtorva indicatori. Fac precizarea, de la început, c toate aceste

date sunt publice, au fost utilizate în toate conferin ele noastre de pres , pentru c , dup cum se

cunoa te, BRD este cotat la Bursa de Valori Bucure ti.

Am eviden iat, înainte de toate, evolu ia în paralel a celor dou componente majore ale activit ii

bancare, respectiv atragerea de resurse i efectuarea de plasamente (Gra c 1). În cazul acestora din

urm , am avut în vedere natura i con inutul celor mai importante plasamente, respectiv cele care

constituie activitatea de creditare. În perioada 2004-2005 s-a produs un salt semni cativ atât pe

partea de atragere de depozite – este i perioada în care am extins baza de clien i, dar i logistica

necesar –, cât i pe partea de creditare – am dezvoltat, în condi ii de cre tere economic , gama

noastr de produse de creditare atât pentru persoanele zice, cât i pentru cele juridice.

Sigur c anii 2008-2009 ilustreaz o temperare a ritmului dezvolt rii pe aceste segmente, ca urmare

a semnelor incipiente ale crizei în 2008, mai întâi nanciar i apoi economic , urmate de apari ia

i desf urarea crizei economice care exist i în prezent.


37

Gra c 1

2005 2006 2007 2008 2009

persoane juridice persoane fizice

Depozitele clientelei(BRD consolidat)

2005 2006 2007 2008 2009

mil. lei, sfâr it de perioadmil. lei, sfâr it de perioad

64%63% 55% 54% 50%

36%

37% 45% 46% 50%

58% 50%50%

52% 52%42%

50%

50%

48% 48%

Credite acordate clientelei(BRD consolidat)

14 681

24 59027 011

28 552 29 249

10 464

18 715

26 905

34 260 34 865

Sursa: BRD - Groupe Société Générale

În Gra cul 2, am prezentat evolu ia unui coe cient extrem de sugestiv în activitatea noastr

bancar , i anume raportul credite/depozite, care reprezint procentul din creditele acordate

acoperit cu depozitele constituite de clientel . Mi-am permis s fac o compara ie între situa ia

BRD – Groupe Société Générale i evolu ia sistemului bancar. Dac în decembrie 2007 depozitele

atrase erau mai mari decât creditele acordate, pe m sura dezvolt rii solicit rii de credite a clien ilor

no tri, acest raport credite/depozite a devenit supraunitar.

Gra c 2Evolu ia raportului credite/depozite

117119119

125127

135

128

123

115 116

94

10297

102

112 112 111109 107

113

dec.07 mar.08 iun.08 sep.08 dec.08 mar.09 iun.09 sep.09 dec.09 mar.10

sistem bancar

BRD

procente

Sursa: BNR, BRD - Groupe Société Générale

Spre nele anului 2009 i la începutul anului 2010, am asistat, practic, la o corec ie normal ,

necesar , a acestui raport, în sensul c – dup cum sublinia i domnul prim-viceguvernator –

economiile clien ilor bancari au început s creasc , iar pe de alt parte, cererea de credite solvabil

a devenit ceva mai redus . Aceasta este i explica ia înregistr rii în martie 2010 a nivelului de

107 la sut .


38

Referitor la expunerea sectorial , la nele anului 2009 preponderent era sectorul comer -turism,

care de inea 31 la sut din totalul creditului acordat de BRD, dup cum se poate observa din

Gra cul 3. De asemenea, în construc ii – sector care s-a extins sustenabil sau mai pu in sustenabil,

dar care a contribuit ani de-a rândul la formarea PIB i la cre terea economic – avem plasamente

importante; plasamente modeste au fost înregistrate în sectoarele industriei care alt dat se numeau

grele, în prezent industria reprezentând un sector cu probleme.

Gra c 3Expunere sectorial , 31.12.2009

industria lemnului, celuloz i hârtie

6industrie textil , îmbr c minte i

marochin rie 2

metalurgie, siderurgie, construc ii de ma ini -

utilaje, electronice i electrotehnice

6

transport,telecomunica ii

5

chimie, petrochimie2

energie7

servicii, alte sectoare

16

construc ii, materiale de construc ii

19

industrie alimentar , agricultur

9

comer , turism 31

procente


În Gra cul 4 este prezentat baza de clien i sau evolu ia activit ii noastre în ceea ce prive te

deservirea clien ilor. Fac o precizare de ordin metodologic: nu au fost lua i în calcul to i cei care

au avut vreodat în cinci ani cont la BRD, ci doar aceia care sunt clien i activi, care cel pu in în

ultimele trei luni au avut sau au înc activitate la BRD. Ace tia reprezint fondul nostru de comer

s n tos, cel care ruleaz activit i prin banc .

Gra c 4

Clien i – persoane fizice*

1 622

1 9822 259

2 430 2 379

0

500

1 000

1 500

2 000

2 500

3 000

2005 2006 2007 2008 2009

Clien i – persoane juridice*

110 115

146162

149

0

30

60

90

120

150

180

2005 2006 2007 2008 2009

mii persoane mii persoane

* clien i BRD care au desf urat opera iuni cu banca în ultimele 3 luni



39

i aici evolu ia a fost în ton cu cea a vremurilor, respectiv o evolu ie ascendent . În anul 2005

aveam deja constituit un nucleu puternic de clien i, m refer la clien i persoane zice. În anul 2000

activitatea b ncii cu clien ii persoane zice reprezenta în jur de 5-6 la sut . F r îndoial , asemenea

altor b nci, BRD a bene ciat de cre terea apetitului popula iei pentru împrumuturi bancare; dup

cum spuneam, am ac ionat proactiv, ne-am extins baza de clien i, oferind i produse din ce în ce

mai adaptate solicit rilor clien ilor. Fac alt precizare: nici nu am promovat, nici nu am lansat

produse în el toare. În general, ofertele au fost publice, au fost corecte de la început, iar dobânzile

a ate au fost cele reale.

Desigur c evolu ia a cuprins i clien ii persoane juridice. Dac în cazul persoanelor zice,

num rul clien ilor a cunoscut o oarecare stagnare în anul 2009, din cauza efectelor crizei

economice, descre terea se vede mai pregnant pe segmentul persoanelor juridice. Nu este un secret

pentru nimeni faptul c o bun parte a întreprinderilor mici, a persoanelor zice autorizate etc.

i-au încetat activitatea, în principal din cauza crizei. Aceasta explic sc derea de la 162 mii la

149 mii a num rului clien ilor persoane juridice.

De asemenea, BRD a sus inut înc de la început activitatea cu carduri. Am lansat aceast activitate

în anul 2000. Consider m c BRD este un actor important în pia a de carduri din România i, în

func ie de cerin ele clientelei i de dorin a de a bancariza popula ia, am oferit o gam larg de

produse de carduri. Num rul acestora a cunoscut o cre tere constant , urmat în ultimii doi ani de

o oarecare stagnare, dup cum era resc, pentru c s-a ajuns la o saturare a pie ei. De asemenea,

am investit în logistica necesar desf ur rii opera iunilor cu carduri, respectiv în ATM-uri i în

POS-urile din magazine (Gra c 5).

Gra c 5Carduri

1 835

2 2102 316

2 168 2 140

0

500

1 000

1 500

2 000

2 500

2006

2007

2008

2009

2010

*

ATM

965

1 252

1 443 1 4661 453

0

200

400

600

800

1 000

1 200

1 400

1 600

2006

2007

2008

2009

2010

*

POS

9 386

13 846

18 740 19 58619 976

0

5 000

10 000

15 000

20 000

25 000

2006

2007

2008

2009

2010

*num rmii buc i num r

* martie


Pe de alt parte, o coordonat important a managementului BRD a constituit-o extinderea

activit ii în teritoriu. Am fost con tien i de faptul c , într-o perioad în care suntem destul de

departe de electronic banking la nivel de mas , produsele bancare trebuie oferite aproape de

re edin a clientului. Din aceast cauz , în anii 2005-2006 am demarat un program de extindere


40

teritorial , cu unit i în general modulate, mici, pe care le-am numit BRD Expres – unit i în

general cu 5-6 angaja i care asigur sau ofer gama de servicii bancare pentru popula ie.

Aceast dezvoltare ne-a permis, practic, acoperirea întregului teritoriu, acolo unde am g sit zone

de interes bancar pentru noi. Firesc, anii 2008-2009 au însemnat o stagnare a num rului total de

unit i, dar în interior suntem destul de exibili, am i închis unit i nerentabile, dar am i deschis

alte câteva unit i acolo unde poten ialul zonei justi ca aceast dinamic . La ora actual de inem

aproximativ 930 unit i operative în teritoriu (Gra c 6).

Gra c 6Evolu ia num rului de unit i

(sfâr it de perioad )

326

600

806

930 930

2005 2006 2007 2008 2009

+274

+206

+124

BRDExpress


Odat cu extinderea re elei teritoriale, am fost preocupa i de angajarea i, mai ales, de formarea

personalului bancar. În decurs de patru ani, din 2005 pân în 2008, cre terea num rului de personal

a dep it 60 la sut , evolu ie prezentat în Gra cul 7.

Gra c 7Evolu ia num rului de angaja i

(sfâr it de perioad - consolidat)

5 636

7 286

8 4899 443 9 080

2005 2006 2007 2008 2009

-363



41

Dup cum se cunoa te, lucrul cu popula ia – sau în termeni mai tehnici retail banking-ul – presupune

mai mult for de munc . Una este s deserve ti o mare întreprindere interna ional , unde po i

aloca câ iva consilieri buni de clientel i câ iva anali ti, i alta este s oferi produse cu am nuntul

la mii, zeci de mii, milioane de persoane. De aceea, dispozitivul nostru comercial a fost axat în

bun m sur , pe de o parte, pe o for comercial adecvat solicit rilor clien ilor, iar pe de alt

parte, pe o procesare corespunz toare (anumite procese de back of ce au fost uniformizate). Toate

aceste transform ri au impus, în mod resc, o cre tere a num rului nostru de personal.

M suri destinate contracar rii efectelor crizei au fost luate înc din anul 2008, prin încetinirea

ritmului angaj rilor, ceea ce a contribuit la evitarea unei ajust ri bru te în anul 2009, când num rul de

personal a înregistrat doar o sc dere u oar . S-a trecut astfel de la dezvoltarea extensiv la cre terea

e cien ei i calit ii resurselor umane, punându-se accent pe activitatea de formare a acestora.

În ceea ce prive te activitatea în faza ei de pro tabilitate, am evocat doi indicatori: venitul net

bancar i coe cientul de exploatare. Venitul net bancar, ob inut dup sc derea costurilor cu

dobânzile din veniturile totale, a înregistrat o dinamic ascendent , ceea ce a probat robuste ea

activit ii comerciale a BRD.

i în anii în care criza economic a început s se manifeste, venitul net bancar a r mas un indicator

important i datorit faptului c , potrivit reglement rilor interna ionale (IFRS), anumite venituri

încasate în perioada 2005-2006, anumite comisioane, se etaleaz sau se repartizeaz pe toat

durata de via a creditului. Aceasta justi c faptul c , în anul 2009, o bun parte a veniturilor din

comisioane a fost aferent creditelor acordate în perioada de boom sau de dezvoltare economic .

Spre nalul anului 2008 i cu prec dere în 2009, ne-am propus un management extrem de strâns

al costurilor opera ionale ale b ncii. Aceasta ne-a ajutat s reducem costurile care nu erau absolut

necesare, s le elimin m pe cele inutile i s men inem coe cientul de exploatare – care reprezint

totalul cheltuielilor administrative i de personal ale b ncii în venitul net bancar – în limite

rezonabile: sub 50 la sut . Chiar i în anul 2009 acest coe cient – un indicator important pentru

activitatea bancar – s-a men inut la 42 la sut (Gra c 8).

Gra c 8Pro t opera ional brut

(BRD consolidat)

751911

1 406

1 841

2 084

0100200300400500600700800900

100011001200130014001500160017001800190020002100

2005 2006 2007 2008* 20090

20

40

60

80

100

120

140

160

180mil. lei

47% 49% 44% 42% 42%

Coeficient de exploatare

* câ tigul excep ional din vânzarea Asiban SA nu este inclus.



42

Efectele crizei s-au resim it într-un mod chiar brutal în calitatea portofoliului de credite i, prin

consecin , în nivelul provizioanelor constituite, în special în perioada 2008-2009. Acest cost net

al riscului – raportul între provizioanele nete i totalul creditelor i angajamentelor – a crescut de

la 74 puncte de baz în anul 2005 la 316 puncte de baz în anul 2009, conform evolu iei prezentate

în Gra cul 9. Îndr znesc s spun c acest nivel se situeaz cu mult sub media sistemului bancar.

Am constituit, f r îndoial , un nivel ridicat de provizioane din rezultatele b ncii; aceasta a afectat

productivitatea net , dar gestion m cu responsabilitate, i în condi ii de normalitate într-o perioad

de criz , aceast depreciere a portofoliului de credite.

Rata riscului de credit – creditele îndoielnice i cele pierdere exprimate ca pondere în totalul

angajamentelor – a înregistrat la sfâr itul anului 2009 pu in peste 10 la sut , fa de o medie a

sistemului bancar de circa 15 la sut . De asemenea, în consens cu solicit rile clien ilor i, bineîn eles,

cu condi iile economice, am procedat înc din anul 2009 la restructurarea i ree alonarea unor

credite ale clien ilor no tri, care puteau s aib anumite perspective de redresare, i am g sit solu ii

de restructurare a aproape 6 la sut din portofoliul nostru de credite (10,5 la sut din portofoliul

clien ilor persoane juridice i 1,3 la sut din cel al clien ilor persoane zice).

Gra c 9Costul net al riscului comercial/Angajamente

(BRD consolidat)

74 53

97

141

316

10,5 23,4 26,9 34,3 34,9

2005 2006 2007 2008 2009

Total credite (mld. lei)

(*) excluzând impactul reglementar = 285 puncte de baz

puncte de baz (*)


În tabelul urm tor, am redat o structur foarte sintetic a posturilor de bilan în dinamic pentru a

eviden ia unele elemente. Astfel, disponibilit ile la Banca Na ional au sc zut; acestea au de inut

o pondere de 26-27 la sut în anii preceden i, când rata RMO era destul de ridicat – pân la

40 la sut la valut i 15-18 la sut la lei –, în timp ce în bilan ul anului 2009 aceste disponibilit i

la banca central , în contul rezervelor, s-au situat la 19 la sut .

Ponderea angajamentelor în creditare a r mas relativ aceea i, de 63-64 la sut , în contextul politicii

b ncii de a fructi ca optim resursele i, în acela i timp, de a plasa cu modera ie resursele b ncii în

creditarea clientelei.


43

În partea de pasiv se observ men inerea surselor interne de creditare, i anume depozitele,

dar i datoriile fa de institu iile de credit, unde am inclus i liniile de creditare deschise de

societatea-mam , respectiv Groupe Société Générale.

Evolu ia structurii bilan ului2009

(mil. lei)%

în total2008

(mil. lei)%

în total2007

(mil. lei)%

în total

Casa, disponibil i la banca central , din care: 9 846 20 14 254 29 11 222 29

Disponibil la BNR 9 215 19 13 303 27 10 284 26

Crean e asupra clientelei 30 745 63 31 521 63 24 935 64

Crean e interbancare 1 600 3 522 1 751 2

Efecte publice i alte titluri 2 088 4 757 2 92 0

Imobiliz ri i alte active 4 155 9 2 943 6 2 058 5

TOTAL ACTIV 48 434 100 49 997 100 39 058 100

Datorii fa de institu iile de credit* 9 967 22 13 535 27 5 955 15

la vedere 974 2 2 106 4 530 1la termen 8 993 19 11 429 23 5 424 14

Datorii fa de clientel 29 271 63 28 866 59 27 271 70

Obliga iuni 735 2 735 1 735 2

Alte pasive 1 919 4 1 707 3 1 549 4

Capitaluri proprii 4 454 10 4 397 9 3 456 9

TOTAL PASIV 46 346 100 49 240 100 38 966 100

* includ depozitele/împrumuturile primite de la societatea-mam .


Partea de capitalizare r mâne important , indicatorul de referin men inându-se în acord cu

reglement rile BNR. Consider m c manifestarea crizei nu a erodat de o manier semni cativ

puterea nanciar a BRD. Capitalurile r mân solide (Gra c 10), iar indicatorul de solvabilitate al

BRD în anul 2009 s-a situat la 13,2 la sut , fa de nivelul de 8 la sut cerut de Basel II i cel de

10 la sut recomandat de Banca Na ional .

Gra c 10Rentabilitatea capitalurilor

1 9232 389

3 549

4 5444 855

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2005 2006 2007 2008 20090102030405060708090100110120130140

capitaluri proprii înainte de distribuire (mil. lei)

ROE (%)

38,3 35,9 35,432,8

19,0

Sursa: BRD, BRD Sogelease, BRD Finance


44

În opinia noastr , nivelul de 13,2 la sut este rezonabil, pentru c ne asigur o rezerv ; de asemenea,

un indicator de solvabilitate prea ridicat poate însemna o utilizare mai pu in e cient a resurselor

atrase.

Consider m c solicit rile ac ionarilor BRD ne impun s utiliz m, cu maxim pro tabilitate,

resursele atrase.


45

CRIZA FINANCIAR – MOTIV DE SCHIMB RI?

NICOLAE CINTEZ

Director, Banca Na ional a României

Anii premerg tori declan rii actualei crize nanciare s-au caracterizat printr-o expansiune

deosebit a unor b nci interna ionale, realizat , în mare m sur , pe seama resurselor împrumutate.

Izbucnirea crizei creditului, erodarea bazei de capital i lichiditatea insu cient au f cut ca unele

sisteme bancare s nu e capabile s absoarb pierderile în cre tere. Reac iile nu au întârziat

s apar , dezbaterile forurilor interna ionale încercând s r spund nevoii de contracarare a

vulnerabilit ilor existente în sistemul de evaluare a cerin elor de capital.

Anterior momentului declan rii crizei, cadrul interna ional de reglementare privind capitalul

în domeniul bancar prevedea alinierea corespunz toare a cerin elor de capital la riscuri. Astfel,

b ncile erau preocupate mai mult de nivelul riscului asociat activelor i mai pu in de m rimea

acestora.

În acest context, a ap rut ca evident faptul c , pe de o parte, îndatorarea excesiv a contribuit,

al turi de al i factori, la apari ia i r spândirea crizei nanciare, iar pe de alt parte, c indicatorul

de evaluare a adecv rii capitalului în func ie de riscuri a devenit insu cient în asigurarea unei baze

de capital s n toase. Acestea au fost, de altfel, dou dintre concluziile summit-ului liderilor G20

desf urat la Pittsburgh în luna septembrie 2009. În consecin , s-a convenit asupra necesit ii

reform rii cadrului de reglementare a capitalului i a lichidit ii, care s se concretizeze, printre

altele, în suplimentarea cerin elor de capital cu un indicator nou, care s permit evaluarea gradului

de îndatorare, s asigure o comparabilitate corect pe plan interna ional i s constituie un mijloc

de constrângere asupra cre terilor excesive, nepruden iale, ale activelor.

Am atins astfel un domeniu care se plaseaz în centrul preocup rilor oric rui supraveghetor bancar

– evaluarea adecv rii capitalului. Într-un sistem ideal, în care toate activele sunt considerate a

purta acela i risc i în care nu exist decât o singur form de capital, problema se rezolv simplu:

se raporteaz capitalul la active. Din p cate, astfel de sisteme nu exist – activele nu poart toate

acela i risc, iar diversele forme ale capitalului, de la capitalul pur la datoria subordonat , prezint

diferen e majore în privin a capacit ii de absorb ie a pierderilor. În acest context, consider m

decisiv dimensiunea „capitalului hibrid” – denumire atribuit formelor care au atât caracteristici

de capital, cât i de datorie.

Cadrul de reglementare stabilit prin acordurile Basel I-II a încercat solu ionarea ambelor probleme

– cea referitoare la capitalul hibrid i cea privind riscul – prin diferen ierea riscului asociat activelor.

S-a inten ionat astfel crearea unei metode care s asigure comparabilitate la nivel mondial, în


46

Europa aceasta reprezentând, de altfel, singura cale prin care s-a realizat evaluarea adecv rii

capitalului. O asemenea abordare a avut drept consecin motivarea puternic a b ncilor în sensul

de inerii de active cu risc sc zut, concomitent cu diminuarea preocup rii pentru m rimea activelor.

Prin urmare, la nivelul institu iilor de credit – în special al celor europene – s-au înregistrat: (i) bilan uri

mari, cu active mai pu in riscante, (ii) extinderea activelor în principal pe seama surselor atrase

(cu o cre tere a gradului de îndatorare) i în m sur mai mic pe seama capitalului pur, precum i

(iii) o dimensiune redus a capitalului în raport cu volumul activelor.

Spre deosebire de cadrul de reglementare din Europa, cel aplicat în SUA prevede utilizarea a doi

indicatori pentru evaluarea adecv rii capitalului – primul are în vedere riscul asociat activelor

(Tier 1 ratio) i este calculat ca raport între fondurile proprii de nivel 1 i activele ponderate la risc,

iar cel de-al doilea indicator, cunoscut i sub denumirea de „efect de pârghie” (leverage ratio),

vizeaz volumul activelor i se determin ca raport între fondurile proprii de nivel 1 i activele

totale la valoare nominal . Utilizarea acestui din urm indicator în SUA – i, ulterior, în Canada i

Elve ia – a avut drept scop men inerea activit ii bancare în anumite limite. În consecin , b ncile

din rile men ionate au înregistrat bilan uri mai mici cu active mai riscante, iar capitalizarea a fost

corespunz toare în raport cu volumul activelor.

Potrivit unui studiu comparativ efectuat de anali tii Citi Investment Research & Analysis1 asupra

unui num r de 57 de b nci din Europa i 20 din SUA, înainte de declan area crizei b ncile din

prima grup înregistrau bilan uri relativ mari, cu riscuri mai mici, în timp ce b ncile americane

aveau bilan uri mai mici, dar cu riscuri mult mai ridicate (Gra c 1).

Gra c 1Adecvarea capitalului în Europa comparativ cu SUA

0

20

40

60

80

100

0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,00

2

4

6

8

10

12

Tier 1 ratio Leverage ratio

Europa

SUA

procente

Active ponderate cu risc/Active totale

înainte de declan area crizei creditului (2007)

EuropaMarea

Britanie

Altele

SUA

dup declan area crizei creditului (feb. 2009)

Active totale/Fonduri proprii de nivel 1

Sursa: Citi Investment Research & Analysis

La nivelul lunii februarie 2009, analiza celor doi indicatori prezenta i anterior relev faptul c , din

punct de vedere al activelor ponderate la risc, b ncile europene par s de in un nivel de capitalizare

comparabil cu cel din SUA, îns din punct de vedere al dimensiunii activelor bilan iere, acestea

par mai pu in capitalizate.

1 “Re-plumbing the nancial system”, 10 septembrie 2009.


47

Dup cum se poate observa i în Figura 1, în formulele de calcul ale celor doi indicatori de

adecvare a capitalului num r torii au aceea i denumire, îns con inutul nu este unic. În practica

interna ional , pentru rata fondurilor proprii de nivel 1 se mai poate folosi la num r tor i

a a-numitul core Tier 1, în timp ce pentru efectul de pârghie – indicator considerat foarte restrictiv

în raport cu num r torul utilizat, dar foarte apreciat de anali ti (este cunoscut i sub denumirea de

„Basel 0”) – se poate utiliza no iunea de tangible common equity.

Figura 1Indicatorii de adecvare a capitalului

Defini ie:Fonduri proprii de nivel 1

Active ponderate în func ie de risc

Rata fondurilor proprii de nivel 1

Total active

Defini ie:Rata fondurilor proprii

Fonduri proprii

Efectul de pârghieDefini ie:

Fonduri proprii de nivel 1

Active ponderate în func ie de risc

În cele ce urmeaz v supun aten iei o analiz a riscurilor pe baza celor doi indicatori, utilizând

dou diagrame în care pe vertical este reprezentat rata fondurilor proprii de nivel 1, respectiv

primul indicator – cel asociat riscurilor –, iar pe orizontal este reprezentat efectul de pârghie –

indicatorul calculat în func ie de volumul activelor.

Figura 2Diagrama riscurilor (1)

EFECTUL DE PÂRGHIE X%

Y%

RA

TA F

ON

DU

RIL

OR

PR

OPR

II D

E N

IVEL

1

Active de calitate sc zut (risc ridicat)Capitalizare neadecvat riscului asociat activelor

Active de calitate ridicat (risc sc zut)Capitalizare adecvat riscului asociat activelor


48

Prima diagram (Figura 2) prezint riscurile asociate ratei fondurilor proprii de nivel 1 în raport

cu un prag pe care l-am notat cu Y% întrucât în momentul de fa nu exist un standard care s

ne indice nivelul optim: zona superioar acestui prag indic o calitate ridicat a activelor i o

capitalizare corespunz toare riscului asociat; zona situat sub pragul de Y% indic situa ia opus .


Y%

X%

RA

TA

FO

ND

UR

ILO

R P

RO

PRII

D

E N

IVE

L 1

EFECTUL DE PÂRGHIE

Capitalizare adecvat m rimii bilan ului

Bilan prea mare pentru capitalul de inut (grad ridicat de îndatorare)

Cea de-a doua diagram (Figura 3) prezint riscurile asociate efectului de pârghie, zona plasat în stânga pragului de X% indicând un bilan prea mare pentru capitalul de inut i un grad de îndatorare ridicat, în timp ce, în partea dreapt , capitalizarea este corespunz toare m rimii bilan ului.

Combinând cele dou guri anterioare, rezult o diagram a riscurilor (Figura 4) în care pozi ia

ideal este cea prezentat în cadranul 1, iar pozi ia cea mai nefavorabil se g se te în cadranul 4.


2 1

Active de calitate ridicat (risc sc zut) Active de calitate ridicat (risc sc zut)Capitalizare adecvat riscului asociat activelor Capitalizare adecvat riscului asociat activelor


4 3

Active de calitate sc zut (risc ridicat) Active de calitate sc zut (risc ridicat)Capitalizare neadecvat riscului asociat activelor Capitalizare neadecvat riscului asociat activelor


Y%



X% EFECTUL DE PÂRGHIE

RA

TA

FO

ND

UR

ILO

R

PRO

PRII

DE

NIV

EL

1

Din perspectiva solvabilit ii, Gra cul 2 prezint pozi ia sistemului bancar din România în

compara ie cu cele ale rilor din Europa de Sud-Est. În opinia noastr , solvabilitatea se plaseaz pe un


49

palier corespunz tor, cu mult peste nivelul minim reglementat – s nu uit m c cerin a minim este de

8 la sut , iar pragul impus de Banca Na ional pentru perioada pe care o parcurgem este de

10 la sut .

Gra c 2Adecvarea capitalului în rile din Europa de Sud-Est

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Bulgaria Albania Bosnia i Her egovina

Grecia Macedonia România Muntenegru Serbia

2006 2007 2008 2009

procenteraport de solvabilitate

05

10152025303540

Bulgaria Albania Bosnia i Her egovina

Grecia România* Muntenegru Serbia

2006 2007 2008 2009

procente

efect de pârghie

* Indicatorul a fost calculat pân la finele anului 2007 în func ie de activele totale, iar ulterior în func ie de valoarea medie a acestora.

Sursa: IMF, Global Financial Stability Report (apr. 2010)

B ncile din România înregistreaz un nivel confortabil i în cazul efectului de pârghie – aproape

8 la sut , aproximativ dublul nivelului minim de 4 la sut agreat în cadrul Comitetului Supraveghetorilor

Bancari Europeni i care urmeaz a reglementat.

În ceea ce prive te efectul de pârghie, trebuie subliniat faptul c înc nu s-a stabilit o modalitate

standard de calcul al acestui indicator, existând diferen e de abordare între sistemul american, cel

canadian i cel elve ian. În momentul de fa , problema cea mai acut se refer îns la diferen ele

dintre sistemele contabile, respectiv US GAAP i IFRS. Astfel, nivelul efectului de pârghie este

mult mai sc zut în Europa comparativ cu SUA, întrucât volumul activelor bilan iere determinat

potrivit IFRS este mai mare decât cel rezultat în situa ia utiliz rii US GAAP – în opinia anali tilor,

în cazul a cel pu in dou b nci europene (Deutsche Bank i UBS), bilan urile sunt cu circa

50 la sut mai mari decât cele rezultate pe baza principiilor de contabilitate americane.


50

Dincolo de aceste di cult i în planul m sur rii i al comparabilit ii, re inem c , în general,

efectul de pârghie se calculeaz ca raport între fondurile proprii de nivel 1 i activele exprimate la

o valoare ajustat (ca urmare a deducerii anumitor elemente). Dup cum am precizat anterior, acest

indicator a fost adoptat în trei state membre OCDE (SUA, Canada i Elve ia), ind men inut i

dup implementarea Acordului Basel II. În cazul SUA, ajustarea activelor bilan iere este realizat

cu elemente care au fost deduse din fondurile proprii, nivelul minim cerut ind de 3 la sut pentru

b ncile „puternice” i de 4 la sut pentru celelalte. Canada pare a adoptat cel mai restrictiv

mod de determinare a leverage ratio, luându-se în calcul nu numai activele bilan iere, ci i cele

extrabilan iere; indicatorul se determin ca un factor de multiplicare, adic raportând activele la

fondurile proprii, nivelul maxim admis ind de 20 de ori. În Elve ia, efectul de pârghie la nivel

individual se determin doar pentru dou b nci (Credit Suisse i UBS), formula de calcul utilizând

activele ajustate în principal cu portofoliul de credit acordat reziden ilor; minimul cerut la nivel de

sistem este de 3 la sut , iar la nivel individual, de 4 la sut .

Efectul de pârghie este utilizat în scopuri analitice i în cadrul B ncii Na ionale a României, al turi

de indicatorul de solvabilitate – reglementat potrivit cerin elor Basel II – i de rata fondurilor

proprii de nivel 1. Pân la sfâr itul anului 2007, efectul de pârghie a fost determinat ca raport

între fondurile proprii de nivel 1 i valoarea total a activelor, iar ulterior pentru active s-a utilizat

valoarea medie lunar aferent perioadei de raportare. Nivelul i trendul acestui indicator sunt

monitorizate atât la nivel individual, cât i agregat.

Gra cul 3 prezint în evolu ie modalit ile de evaluare a adecv rii capitalului la nivelul sistemului

bancar românesc.

Gra c 3Indicatorii de evaluare a adecv rii capitalului în cazul b ncilor române ti*

14,7314,0313,7313,5113,1613,7613,78

13,9112,4911,9811,9111,4411,78

10,57

7,94

7,11

7,04

6,926,818,139,14 7,97

7,06

7,19

6,916,787,317,28

0

2

4

6

8

10

12

14

16

dec.07 dec.08 mar.09 iun.09 sep.09 dec.09 mar.10

raport de solvabilitate rata fondurilor proprii de nivel 1efectul de pârghie 1** efectul de pârghie 2***

procente

* b nci - persoane juridice române i Creditcoop; ** fonduri proprii de nivel 1 / active medii; *** fonduri proprii de nivel 1 / active totaleNot : Pentru dec. 2009 i mar. 2010 - calcule pe baza raport rilor pruden iale ale b ncilor

Sursa: BNR

Se observ c raportul de solvabilitate i rata fondurilor proprii de nivel 1 parcurg, în general,

traiectorii similare. În ceea ce prive te efectul de pârghie, se remarc diferen a existent în anii

2007 i 2008 între cele dou metode de calcul (în anul 2007, aceasta a fost de aproape 2 puncte

procentuale). În cele ce urmeaz voi încerca s ofer o explica ie pe baza a dou exemple ipotetice.


51

Tabel 1Tendin cresc toare a activelor

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3Active 100 120 120 130 140 150 160 170 180 190 200 200 200 200 200Tier 1 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7Active medii 113 127 141 155 200EPm (active medii) 6,18 5,53 4,96 4,52 3,50EPn (active nominale) 5,83 4,67 3,89 3,50 3,50EP - efect de pârghie (%)

În opinia mea, leverage ratio calculat în func ie de valoarea medie a activelor prezint o „sl biciune”,

datorat faptului c într-o perioad de cre tere a activelor (Tabel 1), media este mai mic decât

nivelul nominal la sfâr itul perioadei de raportare i, în consecin , efectul de pârghie ob inut este

mai mare în primul caz decât în cel de-al doilea. În situa ia opus , în care activele se plaseaz pe

un trend descresc tor (Tabel 2), media acestora este mai mare decât nivelul la sfâr it de perioad

i, ca urmare, leverage ratio determinat pe baza activelor medii este inferior indicatorului calculat

în raport cu valoarea nominal .

Tabel 2Tendin descresc toare a activelor

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3Active 200 200 190 180 170 160 150 140 130 120 120 100 100 100 100Tier 1 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7Active medii 197 183 169 155 100EPm (active medii) 3,56 3,82 4,14 4,52 7,00EPn (active nominale) 3,68 4,38 5,38 7,00 7,00EP - efect de pârghie (%)

Revenind la evolu ia din România, cre terea puternic a activelor înregistrat în perioada 2007-2008

a condus, potrivit exemplului prezentat în Tabelul 1, la diferen e pozitive între efectul de pârghie

determinat pe baza activelor medii i cel ob inut prin raportare la valoarea nominal a activelor la

sfâr itul perioadei. Ulterior, aceste dou metode de calcul au generat rezultate apropiate, ca urmare

a varia iilor relativ nesemni cative ale activelor bancare.

Intervalul 2007-2008 a marcat, de asemenea, traiectorii puternic ascendente în ceea ce prive te

fondurile proprii totale i, în particular, fondurile proprii de nivel 1, evolu ii care au avut drept

scop nan area cre terii activului bilan ier (Gra c 4). Din p cate, majorarea fondurilor proprii nu

a putut acoperi în întregime avansul activelor, diferen a ind asigurat prin cre terea gradului de

îndatorare a b ncilor.

Perioada ulterioar lunii decembrie 2008 nu a consemnat, în general, modi c ri substan iale ale

nivelului fondurilor proprii. Excep ie a f cut trimestrul I 2010, cre terea marcat de acest indicator

comparativ cu sfâr itul anului 2009 constituind o m sur cu caracter proactiv, ini iat de Banca

Na ional i de b ncile comerciale, pentru a contracara tendin a de accentuare a neperforman ei,

care este posibil s se manifeste în perioada urm toare, potrivit estim rilor noastre. Merit remarcat

faptul c efectul de pârghie înregistrat la 31 martie 2010 a ajuns la 7,94 la sut , aproape dublul

pragului de 4 la sut .


52

Gra c 4Evolu ia activelor i a fondurilor proprii

050

100150200250300350400450500550


active ponderate la risc* total active medii total active (valoare net )

fonduri proprii de nivel 1 fonduri proprii totale

mld. lei

* active ponderate la riscul de credit începând din 2008

Sursa: BNR

La sfâr itul trimestrului I 2010, nicio banc din România nu avea un nivel sub 10 la sut al raportului

de solvabilitate. De asemenea, se observ c activele bancare erau de inute cu preponderen de

institu ii de credit cu o solvabilitate cuprins între 12 i 14 la sut (Gra c 5). Tendin e similare au

fost înregistrate i în cazul distribu iei activelor ponderate la risc.

Gra c 5

Sursa: BNR

În cazul primelor cinci b nci din sistem, efectul de pârghie i rata fondurilor proprii de nivel 1 s-au

plasat pe traiectorii similare celor înregistrate la nivel agregat.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

8-9%

9,01

-10%

10,0

1-12

%

12,0

1-14

%

14,0

1-20

%

>20%


procente

0

10

20

30

40

50

60

70

80

8-9%

9,01

-10%

10,0

1-12

%

12,0

1-14

%

14,0

1-20

%

>20%

procente

Distribu ia activelor dup nivelul raportului de solvabilitate

Distribu ia activelor ponderate la risc* dup nivelul raportului de solvabilitate

* active ponderate la riscul de credit începând din 2008


53

Gra c 6Adecvarea capitalului în cazul primelor 5 b nci* din sistem

6,81 6,92 7,04 7,117,94

9,14

8,13

6,60

5,635,625,565,50

6,45

7,34

5

6

7

8

9

10

11

12

dec.

07

dec.

08

mar

.09

iun.

09

sep.

09

dec.

09

mar

.10

media sistemului bancar

top 5 b nci

11,78

10,57

13,91

12,4911,9811,91

11,44

8,829,47 9,24 9,44 9,34

9,71

11,47

8

9

10

11

12

13

14

15

dec.

07

dec.

08

mar

.09

iun.

09

sep.

09

dec.

09

mar

.10

procente

efectul de pârghie rata fondurilor proprii de nivel 1

* în func ie de cota de pia la 31.12.2009

procente

Sursa: BNR

Analiza b ncilor din România în func ie de nivelurile atinse la 31 decembrie 2009 de efectul

de pârghie i de rata fondurilor proprii de nivel 1 relev plasarea unei institu ii de credit în

cadranul 4 al diagramei riscurilor, caracterizat prin calitate sc zut a activelor din perspectiva riscului,

capitalizare neadecvat i grad ridicat de îndatorare. În cazul acestei b nci, efectul de pârghie se

situa la nivelul de 3,83 la sut (determinat în func ie de activele medii) i respectiv de 4,08 la sut

(calculat prin raportare la valoarea nominal a activelor la sfâr itul perioadei). De men ionat i

faptul c alte patru b nci se a au într-o situa ie asem n toare (cu leverage ratio de 4-5 la sut ).

La 31 martie 2010, situa ia a fost îns cu totul diferit . Pentru toate cele cinci b nci s-a solicitat o

suplimentare a capitaliz rii, astfel încât toate institu iile de credit din sistem s-au plasat în cadranul 1

al diagramei riscurilor.

Gra c 7

Repartizarea b ncilor în func ie de efectul de pârghie i rata fondurilor proprii de nivel 1

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 200

5

10

15

20

25

30

35

40

45

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22

procente

rata

fond

urilo

r pro

prii

de n

ivel

1

rata

fond

urilo

r pro

prii

de n

ivel

1

efectul de pârghie

decembrie 2009 martie 2010

efectul de pârghie

procente

Sursa: BNR


54

*

* *

De i cu prilejul reuniunii de la Pittsburgh membrii G20 au recunoscut necesitatea supliment rii

cadrului de reglementare a capitalului prin introducerea efectului de pârghie, propunerea

US Treasury de încheiere, pân la nele anului 2009, a unui acord de aplicare a acestuia începând

cu anul 2012 nu a fost agreat . Motivul îl reprezint modi c rile de mare anvergur pe care le

presupune adoptarea unui asemenea indicator, în principal în planul sistemului contabil european,

aceste modi c ri neputându-se efectua într-un viitor apropiat. În plus, întârzierea adopt rii

efectului de pârghie este cu atât mai probabil cu cât ajust ri ale acestui indicator prin capitaliz ri

suplimentare nu pot întreprinse înainte de evaluarea impactului indus de modi c rile sistemului

contabil asupra capitalului bancar.

Potrivit studiului realizat de Citi Investment Research & Analysis, în absen a schimb rilor de

natur contabil preconizate i a major rilor suplimentare de capital, ajustarea bilan ier estimat

la nivelul b ncilor europene totalizeaz nu mai pu in de 7 000 miliarde euro. Tocmai de aceea, una

dintre m surile pe care aceste b nci ar trebui s le aib în vedere, în limita posibilit ilor, const în

capitalizarea pro tului ob inut, în scopul cre terii capitalurilor proprii.

În România, particularit ile sistemului bancar permit introducerea f r di cult i a efectului de

pârghie, întrucât: (i) b ncile române ti nu au o complexitate ridicat ; (ii) nivelul actual al leverage ratio este aproape dublu fa de cel preconizat a se reglementa; (iii) efectul securitiz rii în România

nu este unul important; (iv) nu a fost necesar interven ia statului pentru sus inerea sistemului

bancar i, ca urmare, sectorul guvernamental nu de ine ac iuni preferen iale la b nci (preferred stocks) – considerate instrumente hibride, care complic modul de calcul al indicatorului.

Principalele avantaje ale efectului de pârghie:

limiteaz extinderea excesiv a volumului bilan ului contabil: cerin ele de capital în func ie de riscuri încurajeaz b ncile s - i asume expuneri cu grad redus de risc, întrucât capitalul cerut pentru garantarea acestor expuneri este relativ mic. Drept urmare, b ncile pot ajunge la o concentrare ridicat a activelor cu risc sc zut, dar cu un volum mare al activelor, folosind i alte surse de nan are decât capitalul ac ionarilor. Introducerea efectului de pârghie, ca o m sur suplimentar , poate preveni îndatorarea excesiv , iar recomandarea unui prag minim pentru acest indicator poate conduce la atenuarea concentr rii exagerate pe active cu risc sc zut;

reduce tendin a de a structura produsele pentru ob inerea unui rating de credit mai mare, astfel încât b ncile s se poat cali ca pentru cerin e pruden iale de capital mai sc zute. Când acest stimulent este exploatat în mod colectiv, este foarte probabil ca sistemul bancar s înregistreze mari concentr ri pe expuneri care atrag mai pu ine cerin e de capital. Introducerea unui nivel minim al efectului de pârghie, al turi de alte m suri, poate conduce la atenuarea acestui stimulent „vicios”;


55

simplitatea calcul rii i monitoriz rii: efectul de pârghie permite adoptarea rapid , f r a impune b ncilor sau autorit ilor de supraveghere costuri ridicate sau experien deosebit .

Limitele efectului de pârghie:

stimulente neadecvate: în absen a cerin elor de capital sensibile la risc, efectul de pârghie nu face distinc ia între active dup gradul lor de periculozitate i poate încuraja astfel b ncile s aib bilan uri contabile mai riscante, chiar dac acestea sunt conforme cu indicatorul;

obstacol pentru cre tere: introducerea acestui indicator poate reduce capacitatea b ncilor de a spori activitatea de creditare, inând seama de faptul c limiteaz extinderea bilan ului contabil, ceea ce ar putea afecta posibilitatea b ncilor de a sus ine cre terea economic .

Concluzii

Efectul de pârghie poate reprezenta un instrument util i relativ u or de implementat pentru sisteme bancare care nu doresc s se bazeze exclusiv pe cerin e de capital sensibile la risc. Combinarea efectului de pârghie cu cerin ele de adecvare a capitalului de tip Basel poate reduce riscul îndator rii excesive atât la nivel individual, cât i la nivelul sistemului.

Concentrarea pe volumul activelor va constitui o schimbare semni cativ pentru b ncile de dimensiuni mari.

Contextul restrângerii activit ii bancare favorizeaz introducerea unui astfel de indicator.

Reglementarea efectului de pârghie nu exclude îns posibilitatea apari iei în viitor a unor probleme de alt natur .


56

Cuvânt de închidere

Onorat asisten ,

Doresc s le mul umesc colegilor care s-au implicat în organizarea i desf urarea acestui seminar,

domnului prim-viceguvernator, directorilor de la Direc ia Supraveghere, Direc ia Reglementare

i Autorizare i efului Compartimentului gestiunea crizelor nanciare. De asemenea, in s aduc

mul umiri domnului vicepre edinte Petre Bunescu i celorlal i colegi din b ncile comerciale care

au participat la acest eveniment.

Cu aceast ocazie cred c am f cut înc un pas înainte în sensul în elegerii problemelor cu care ne

vom confrunta în perioada urm toare, în toat complexitatea lor. S-au desprins, totodat , i câteva

mesaje.

Privind în dinamic creditul neguvernamental, este evident tendin a de atenuare sever a ritmului

de cre tere, pân la valori apropiate de zero sau chiar negative. Ca stoc îns , acesta a r mas la

niveluri comparabile cu cele înregistrate în anul 2008, anul declan rii crizei, iar acesta este un

aspect pe care îl consider foarte relevant, dat ind c economia s-a contractat în acest interval cu

câteva procente bune. Prin urmare, atunci când vorbim despre reluarea sau relansarea credit rii, nu

trebuie pierdut din vedere acest adev r.

Exist apoi un al doilea semnal: în structura acestui stoc de credite au intervenit transform ri

profunde. S-au triat debitorii, ceea ce a modi cat distribu ia credit rii între diferitele sectoare

economice; evolu ia este absolut normal , întrucât orice criz constituie un prilej – nepl cut, este

adev rat – pentru o astfel de triere. Iar b ncile reprezint un ltru, chiar dac , ind prociclice

prin comportamentul lor (voi reveni asupra acestui subiect), în perioadele de avânt relaxeaz

condi iile de triere, devenind, dac nu euforice, oricum mai pozitive în viziunea lor, i accept

proiecte mai pu in viabile (uneori chiar neviabile) sau opera iuni nes n toase. Ulterior, fac acest

efort de triere bazat pe criterii mai stricte. Societatea trebuie s îl cunoasc , pentru c este un

efort masiv. Aceast ac iune face parte din procesul de îns n to ire a organismului economic i

trebuie încurajat, nu descurajat, cu toate c este adesea nepl cut. Bineîn eles c cei care sunt tria i

nu salut un astfel de demers i uneori sunt chiar foarte vocali, spre deosebire de aceia care trec

cu bine acest examen. Avem de-a face cu o puternic asimetrie a zgomotului, care se re ect în

pres . Un seminar profesionist ca acesta trebuie s discearn între zgomot i ceea ce se întâmpl ,

cu adev rat, în sistemul bancar.

Cred, de asemenea, c evolu iile din anul 2009 i pân în prezent conduc, dac nu spre o schimbare

de stindard (poate este o exprimare prea dur ), oricum spre o echilibrare în lupta pentru cote de


57

pia . S nu uit m calitatea luptei concuren iale desf urate în perioada 2007-2008. Exist semne

de întrebare legate i de generozitatea b ncilor în aceast lupt i de maniera în care î i atr geau

clien ii pentru a câ tiga cote de pia . B ncile vor c uta mereu un echilibru între aceste dou

portdrapele. Desigur, cota de pia i pro tul reprezint motiva ia activit ii b ncilor. În ceea ce

prive te creditarea, un bancher nu este niciodat caritabil. Exist o alchimie extrem de interesant

între un bancher i clientul s u. Pe de o parte, sunt parteneri, iar pe de alt parte se lupt continuu

în numele ob inerii unui pro t. Este bine s ne reamintim de ecare dat – i acest lucru ar trebui

s îl fac nu numai Banca Na ional – c activitatea bancar este o activitate probabilistic cu risc

ridicat. Când se pr bu e te o banc , nu este o simpl pr bu ire, ci un eveniment destabilizator

pentru societate – creeaz panic i o pagub social substan ial , întrucât bancherul nu risc numai

banii lui, oricât de bine capitalizat ar institu ia de credit, ci i banii clien ilor, adic exact banii

celor care, de multe ori, când au nevoie de împrumuturi, reclam relaxarea condi iilor de creditare.

O problem acut a b ncilor din România deriv din insu cien a economisirii pe termen lung.

Practic, nu dispunem de un sistem de economisire pe termen lung. Pe de o parte, deponen ii î i

plaseaz cea mai mare parte a economiilor pe termene sub un an, pe de alt parte manifest un

grad ridicat de senzitivitate la nivelul dobânzilor, ind dispu i s î i relocheze depozitele chiar i

pentru câ tiguri de sub 1 punct procentual la rata dobânzii. Aceast nesincronizare a maturit ilor

creeaz b ncilor di cult i majore, care pot administrate doar în condi iile unui grad adecvat de

adâncime a pie ei bancare i ale unei în elegeri corecte a activit ii b ncilor.

Desigur c exist în continuare concuren între institu iile de credit i c lupta pentru cote de

pia nu are cum s dispar , dar se impune ca aceasta s se deruleze în condi ii de pruden .

Iar pruden a se manifest atât datorit normelor pruden iale emise de banca central , cât i ca

urmare a experien ei proprii a b ncilor, dobândit în perioada di cil a ultimilor ani.

Este important de subliniat c s-a pr bu it nu volumul credit rii, ci doar dinamica acesteia, care

atinsese niveluri nesustenabile. La fel de important este i faptul c în interiorul b ncilor au loc în

aceast perioad procese adânci de rea ezare, în care accentul se pune pe considerente de natur

pruden ial .

A dori s m refer i la problematica îndator rii excesive a unei ri. Este esen ial s se în eleag

faptul c , pe plan interna ional, nivelul de la care îndatorarea este considerat a excesiv depinde

în foarte mare m sur de modul în care este perceput o ar i de maniera în care se prezint statul

respectiv. Dac este capabil s se prezinte drept o ar credibil , care î i onoreaz obliga iile,

bineîn eles c gradul de îndatorare apare ca ind excesiv la cote mai înalte. Dac , dimpotriv ,

ara în cauz transmite semnale confuze, gradul de îndatorare pare excesiv de la cote mai sc zute.

Acesta este modul în care func ioneaz pie ele interna ionale i este bine s e con tientizat, întrucât

tr im într-o economie globalizat , iar industria bancar este una dintre industriile globalizate.

De altfel, o industrie globalizat poate recunoscut dup gradul de cunoa tere a limbii engleze –

avia ia civil , informatica i industria bancar îndeplinesc acest criteriu.


58

În ceea ce prive te caracterul anticiclic al normelor pruden iale, consider c problematica

politicilor anticiclice trebuie intens dezb tut în România pentru a putea în eleas în

complexitatea sa. Din p cate, judecând dup modul în care decurge dezbaterea public , se pare

c nu se în elege nici acum cât de periculoas este, pe termen lung, promovarea de politici

guvernamentale prociclice. Se întâmpl astfel pentru c , în România, ciclul economic capitalist

nu s-a manifestat timp de 50 de ani. În anii ’90, economia româneasc nu a evoluat sub impactul

ciclurilor economice, ci a traversat sui uri i coborâ uri de alt natur . Primul ciclu a început

în 1999 i este clar c a fost ampli cat de caracterul prociclic al politicilor scal i salarial .

i aici nu este mult de spus în cuvinte, ci este mult de în eles. Este vorba despre faptul c nu sunt

disponibile instrumente cu care s atenuezi criza dac i-ai epuizat cartu ele în politici prociclice

în perioadele de avânt conjunctural. Nu numai c nu ai cu ce s „tragi” ca s diminuezi recesiunea,

dar, dac încerci s apelezi la stimuli scali, adânce ti criza.

Este evident c b ncile sunt prociclice. Nu li se poate cere s e anticiclice, pentru c atunci nu

ar mai face afaceri. Dar banca central poate s e anticiclic . Nu este stipulat în Statutul B ncii

Na ionale c trebuie s realizeze neap rat pro t. Banca central dispune de instrumentele necesare

pentru a ac iona anticiclic, inclusiv prin politicile sale pruden iale. Gândindu-m îns la cât de

multe m suri anticiclice am adoptat, mi-am pus dou întreb ri: cât de e ciente sunt acestea i

dac nu cumva sunt prea multe. Pentru c , oricând, un abuz legislativ poate avea efecte negative.

Am fost critica i în anii 2007 i 2008 pentru faptul c nu am l sat b ncile s ob in pro turi mari.

A a cum nici atunci nu se în elegea ce înseamn „anticiclic”, nici acum nu se în elege.

Asigurarea unui echilibru între e cien a m surilor pruden iale anticiclice i p strarea unei stabilit i

legislative reprezint o chestiune de dozaj, care presupune o anumit m iestrie. În plus, se impune

i o bun comunicare cu presa, pentru c informa iile au un grad ridicat de tehnicitate i informarea

adecvat a publicului nu este deloc facil , iar tendin a – reasc , pân la un punct – a presei de a

simpli ca mesajele genereaz riscul unor denatur ri.

Un alt subiect care necesit o dezbatere este raportul dintre inovare i reglementare. Este un subiect

peren, dar cred c acum este un moment bun pentru a discutat. Reglementatorii nu au cum s

ac ioneze înaintea inova iei, dar ei pot produce un cadru, pot avea o viziune. Aceasta s-ar putea

numi nu reglementare inovativ , ci reglementare de viziune. Desigur, reglementatorul nu trebuie

s în bu e inova ia, c ci f r aceasta nu mai exist progres. Inova ia trebuie l sat s se dezvolte,

dar reglementatorului îi revine responsabilitatea s întrevad , e i într-o anumit m sur , riscurile

i s dezvolte o viziune de ansamblu asupra implica iilor respectivei inova ii.

V mul umesc foarte mult pentru prezen a dumneavoastr la acest seminar.

Mugur Is rescu

Guvernator Banca Na ional a României

Caiete de studii nr.29

Documents

Transcript of Caiete de studii nr.29