UNIVERSITATEA STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN REPUBLICA

MOLDOVA

INSTITUTUL DE NEUROLOGIE ŞI NEUROCHIRURGIE

CATEDRA CULTURA FIZICĂ DE RECUPERARE

CAIET DE PRACTICĂ

Conducător: Eugeniu Agapii,

droctor în pedagigie,

şef catedra cultura fizic de recuperare,

kinetoterapeut superior

centrul de reabilitare

medicală ;,Neokinetica;;

Autor:

Chişinău, 2015

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………….

LISTA ABREVIERILOR………………………………………………………………………...

1. ISTORIA INSTITUTULUI DE NEUROLOGIE ŞI NEUROCHIRURGIE

1.1. Centrul de reabilitare neurologică şi fizioterapie …………...…………………………………

1.2. Evaluarea în kinetoterapie şi terapie ocupaţională…………………………………………….

2. DIAGNOSTICUL CLINIC ŞI PROBLEMELE MEDICALE

2.1. Accidentul vascular cerebral (AVC)…………………………………………………………...

2.2. Traumele vertebra-medulare (TVM)………………………………………………………….

2.3. Traumele cranio-cerebrale (TCC)……………………………………………………………..

2.4. Infirmităţi………………………………………………………………………………………

3. CONŢINUTUL TEHNICILOR ŞI METODELOR UTILIZATE ÎN KINETOTERAPIE

ŞI TERAPIE OCUPAŢIONALĂ

3.1. Tehnici şi metode în kinetoterapie……………………………………………………………

3.2. Tehnici şi metode în terapie ocupaţională……………………………………………………

4. PARTICULARITĂŢILE METODOLOGICE ALE PROGRAMULUI DE

NEURORECUPERARE ŞI TERAPIE OCUPAŢIONALĂ

CONCLUZII………………………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………......

ANEXE…………………………………………………………………………………………….

INTRODUCERE

LISTA ABREVIERILOR

AVC- accident vascular cerebral

BCV- boală cerebral vasculară

FNP- tehnici de facilitare neuromusculară proprioceptive

INN- Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie

KT- kinetoterapie

MAS- scala spasticitatii modificate

MRC- scala de evaluare a fortei muscuare

PASS- scale de evaluare a tulburarilor de pesturare

SNC- sistemul nervos central

TCC- traume cranio- cerebrale

TO- terapiea ocupationala

TVM- traume vasculo- medulare

IL- inversare lenta

ILO- inversare lenta cu opunere

CR- contractii repetate

SI- secventialitatea pentru intarire

IA- inversarea agonistilor

IR- initierea ritmica

RR- rotatia ritmica

MARO-tiva de relaxare miscare-opunere

RO- relaxare-opunere

RC- relaxare-contractie

SR- stabilizare ritmica

1.ISTORIA INSTITUTULUI DE NEUROLOGIE ŞI NEUROCHIRURGIE

Instiutul de Neurologie şi Neurochirurgie este instituţia naţională de vârf în asigurarea

serviciului neurologic şi neurochirurgical înalt specializat, acordarea asistenţei metodice

organizationale verigilor primare şi secundare ale serviciului medical din Republica Moldova,

precum şi realizarea activităţii de cercetare, implementare în colaborare cu Centrele Ştiintifice

din ţară şi de după hotare. Actualul institut îşi ia originea de la tradiţiile medicale recunoscute ale

Institutului 2 de Medicină din Leningrad (Sankt Petersburg) care a fost transferat în Chişinăul

distrus de după razboi în anul 1946.

Bastionul procesului de formare şi calificare profesională a specialiştilor neurologi din

Moldova a fost renumitul profesor Boris Şarapov. Cea mai fructuoasă perioadă adezvoltării

serviciului Neurologic şi Neurochirurgical în Republica Moldova este considerată perioada 1990

- pînă în zilele de azi, ceea ce coincide cu recăpătarea suveranităţii statale. Cele mai valoroase

evenimente sunt crearea Centrului Ştiinţifico - Practic de Neurologie şi Neurochirurgie în anul

2001, iar din anul 2006 crearea prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.

1326/14.12.2005 a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie.

Începând cu anul 2000 se înregistrează o optimizare şi consolidare a Serviciului

Neurologic, au fost formate Secţiile de Neuro-recuperare, de Boli Cerebro-Vasculare şi

Neurourgenţe, de Afectiuni paroxistice şi Cefalee, de Neurochirurige Spinală şi de

Neurochirurgie Cerebrală, cu un potential înalt specializat. Astfel, în baza INN activează Centre

înalt specilaizate de neurologie şi neurochirurgie, îşi ridică performanţele serviciul diagnostic în

domeniile neurologiei şi neurochirurgiei datorită asigurării cu echipament imagistic (Computer

Tomograf), s-au extins posibilităţile şi accesul la explorări RMN (Rezonanţă Magnetică

Nucleară), angiografie cerebrală, neurooftalmologie şi altele. INN dispune de un sistem

computerizat de prelucrare şi stocare a informaţiei despre pacienţi, care nu numai facilitează

lucrul şi documentaţia medico-statistică, ci şi lucrul ştiintific de cercetare, deschide perspectivele

integrării proceselor de diagnostic şi tratament cu toate serviciile neurologice din ţară prin cadrul

Telemedicinei de viitor.

Sub conducerea directorului general Ozea Rusu a fost elaborat planul strategic de

dezvoltare în continuare a serviciului de Neurologie şi Neurochirurgie din Republica Moldova.

Realizarea acestui plan include colaborarea cu organizaţii naţionale şi internationale, cu societăţi

profesionale şi neguvernamentale, implementarea tehnologiilor moderne de diagnostic şi

tratament al afecţiunilor sistemului nervos.

Centru Stiintifico-practic Neurologie si Neurochirurgie activeaza in 1962 in componenta

Spitalului de Psihiatrie pina in 1972.

Anii 1979-2001 activeaza în componenta Spitalului Clinic Republican.

Din anii 2001 conform Hotarirea Guvernului Nr.507 C.S.P.N.N.

Institutul de Neurologie si Neurochirurgie (INN) din Republica Moldova a fost creat

conform hotaririi Guvernului Republicii Moldova Nr.1326 din 14.06.2005 si Ordinului

Ministerului Sanatatii Nr.15p .$3 din 01.02.06 si este succesorul CSPNN.

Institutul de Neurologie si Neurochirurgie reprezinta institutia de frunte stiintifica si

curativa in domeniul neurologiei care realizeaza cercetari stiintifice, acorda asitenta

medicala,perfectioneaza cadre,acorda ajutor organizatorico-metodic institutiilor medicale di

republica in domeniul respectiv de activitate.

Institutul de Neurologie si Neurochirurgie este baza clinica a catedrelor de neurologie si

neurochirurgie a Universitatii de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testimiteanu, precum si

Colegiul National de Medicina si Farmacie.

1.1. Centrul de reabilitare neurologică şi fizioterapie

1. Cabinetul consultativ spacializat:

- Evaluarea funcţională (motorie şi cognitivă) a pacienţilor cu dizabilităţi neurologice,

consultaţii şi recomandări medicale la etapa prespitalicească;

- Elaborarea programului de reabilitare în condiţii de ambulator sau staţionar;

- Selectarea şi programarea pacienţilor pentru spitalizare în secţie conform criteriilor

aprobate;

- Dispensarizarea bolnavilor.

2. Secţia de neurorecuperare primară (30 paturi), asigură asistenţa medicală şi de

recuperare adecvată şi performantă a persoanelor cu dizabilităţi funcţionale în cadrul patologiilor

sistemului nervos, unde se realizează tratamentul recuperator complex: kinetoterapie, terapie

ocupaţională, logopedie, medicamentos, fizioterapie, acupunctură.

3. Secţia fizioterapie aplică mecanismele de acţiune ale factorilor fizici, cum sunt

masajul, împachetările, apa, lumina, căldura, electricitatea, şi utilizarea acestora cu scop de

tratare, recuperare şi profilaxie în tratarea afecţiunilor organismului uman.

4. Serviciul kinetoterapie, terapie ocupaţională, logopedie - aplică activităţi fizice şi

cognitive speciale în scopul facilitării mişcărilor optimale şi funcţiilor cognitive pentru

redobândirea abilităţilor funcţionale.

Structura serviciului:

- sala de kinetoterapie (şedinţe individuale şi în grup);

- sala de terapie ocupaţională (şedinţe individuale şi în grup);

- cabinetul de logopedie (şedinţe individuale).

În activitatea secţiei au fost implimentate abordări moderne şi metode de recuperare a

bolnavilor ce au suferit:

- Accident vascular cerebral (ictus cerebral hemoragic şi ischemic);

- Traumatism cranio- cerebral;

- Traumatism vertebro- medular;

- Maladii degenerative şi eriditare

- Maladii a nervilor periferici;

- Consecinţele ablaţiei tumorii este pareza;

- Consecinţele patologiei perinatale şi al.

Inventar

1.2. Evaluarea în kinetoterapie şi terapie ocupaţională

Obiective:

După parcurgerea acestui capitol, kinetoterapeutul trebuie:

- să cunoască noţiunile de bază privind modalităţile de evaluare functională a pacientului;

- să aleagă cele mai eficiente metode si să folosească cele mai simple mijloace pentru o cat

mai rapidă, eficientă si exactă evaluare kinetică;

- să poată face practic evaluarea kinetică, pe baza diagnosticului clinic pus de medicul

specialist si a informatiilor pe care le primeste de la pacient si/sau apartinători.

Anamneza - reprezintă de fapt un dialog purtat intre pacient si examinator si furnizează

informatii despre: varstă, sex, profesiune, istoricul bolii, antecedentele heredo- colaterale,

antecedentele personale. Dialogul care are loc intre examinator si pacient poate imbrăca 2 forme:

ascultarea, in care examinatorul ascultă tot ce ii povesteste pacientul si interogatoriul, formă in care

examinatorul pune intrebări la care răspunde pacientul.

Varsta- orientează examinatorul spre anumite afectiuni specifice anumitor perioade de viată

Sexul

Evaluarea somatoscopică sau examenul general al pacientului

Evaluarea aparatului locomotor - se realizează imediat ce anamneza si examenul clinic

general s-a terminat si ne ajută să căutăm toate simptomele pentru stabilirea diagnosticului clinic al

afectiunii (ce apartine exclusiv medicului) si a diagnosticului functional al aparatului locomotor

(responsabilitatea kinetoterapeutului).

A. Simptome subiective

- Durerea.

- Impotenta functională. Poate imbrăca două forme si anume:

- Atitudinile vicioase si diformitătile

B. Simptome obiective

Constă in utilizarea unor aparate si teste pentru determinarea deficientelor aparatului

locomotor in urma căruia va fi determinat diagnosticul functional.

1. Inspectia.

2. DIAGNOSTICUL CLINIC ŞI PROBLEMELE MEDICALE

2.1. Accidentul vascular cerebral (AVC)

Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza

sange la nivelul unei zone acreierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. In cateva

minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat,

acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona

adecvat.

In cazul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta, exact

ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput cat mai

curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent.

2.2. Traumele vertebro-medulare (TVM)

Leziunea medulara reprezinta o vatamare sau traumatizare a cordonului medular, insotita

de compromiterea totala sau partiala a functiilor indeplinite in segmentul de maduva afectat.

Astfel se instaleaza deficiente si tulburari vegetative, motorii, reflexe si senzitive.Distrugerea

tesutului medular este provocata de traumatisme vertebro-medulare (accidente, caderi, lovituri in

zona coloanei vertebrale) sau de afectiuni spinale cu actiune degenerativa asupra tesutului

medular (mielita transversa, scleroza multipla, etc.), de tumori compresive, tulburari vasculare,

tromboembolii, etc.In cazul traumatismelor vertebro-medulare, leziunile medulare survin in

urma contuziei, dilacerarii sausectionarii maduvei; a unei ischemii medulare (interuperea

alimentarii cu sange prin obturare sau compresia arterelor aferente, proces ce va genera

necrozarea zonei de maduva perfuzata) sau printr-un proces hemoragic insotit de formarea unor

hematoame compresive.Gravitatea tulburarilor neurologice este determinata de tipul leziunii

medulare - partiala sau totala - cat si de sectiunea medulara afectata. Leziunile medulare

complete localizate la nivel cervical produc tetraplegia. Cele localizate in zona vertebrala

toracala si lombara produc paraplegia, pe cand cele situate in zona lombara vor determina

manifestarile sindromului coada de cal (coada de cal fiind denumirea nervilor spinali din zona

lombara, sacrala si coccigiana).Tetraplegia se manifesta prin paralizia membrelor inferioare,

paralizia partiala sau totala a membrelor superioare, tulburari musculare in zona superioara a

trunchiului, tulburari respiratorii, tuse, tulburari de mictiune si defectie. Paraplegia include

simptome precum paralizia membrelor inferioare, a musculaturii trunchiului, tulburari

sfincteriene si de sensibilitate. Sindromul cozii de cal este produs de leziunile situate sub

vertebra L2 si se manifesta prin paralizie flasca, tulburari senzitive, vegetative, digestive si

urinare.

2.3. Traumele cranio-cerebrale (TCC)

2.4. Infirmităţi

Hemipareza - o paralizie partiala, incompleta, insotita de scaderea fortei musculare, in

care miscarile pentu desfasurarea activitatilor zilnice cu membrele afectate sunt posibile dar sint

mai lent si greu de efectuat si care afecteaza jumatatea corpului fie ca este pe dreapta sau pe

stinga.

Hemipareza este pareza care se instaleaza pe o jumatate a corpului, dreapta sau stinga si

sunt afectate membrele superioare si membrele inferioare de aceea parte a corpului uman.

Cauza: lezarea unui neuron motor central, leziune care provoaca hempareza si sunt

localizate deasupra lui foramen magnum, afectind vorbirea, cunoasterea miscarile.

Hemiplegia - o paralizie completa ajumatatii corpului pe partea dreapta sau stinga si se

caracterizeaza prin pierderea functiei motorii, cu imposibilitatea miscarii membrelor afectate.

Cauza: o leziune a caii piramidale prin fasciculul de fibre nervoase care incep de la

cortexul cerebral pina la diferite niveluri ale maduvei spinarii si care comanda contractia

muschilor.

Monoplegie - o paralizie completa a unui singur membru (membru superior sau membru

inferior)

Monopareza - pierderea partiala sau incompleta a miscarilor membrului afectat.

Paraplegie - pierderea functiei motorii si/ sau a functiei senzoriale in segmentele

toracice, lombare sau sacrale (nu si cervicala) ale maduvii spinarii, secundar lezionarii

neuronului motor central (traiectul intramedular), cind sunt prezente tulburarile sfincteriene

(retentie de urina si fecale) si semnul Babinsnski bilateral.

Parapareza - pierderea partiala a functiei motorii la nivelul membrelor inferoare, poate fi

flasca sau spastica.

Tetraplegie - diminuarea sau pierderea functionala motorie si/ sau senzatia in segmentele

cervicale ale maduvei spinarii datorate leziunii elementelor neurale inauntrul canalului rahidian.

Tetrapareza - o boala ce afecteaza toate patru membre cu diverse manifestari clinice.

Forma spastica cel mai des intilnita cu tonusul exagerat al musculaturii.

Hipertonie - exagerarea tonusului muscular (gradul de rezistenta a unui muschi striat in

stare de repaus), de origine neurologica. Hipertonia este consecutiva unei leziuni a sistemului

nervos central, a carei cauza poate fi diversa (tumorala, vasculara, degenerativa).

Hipotonie - in neurologie, diminuarea tonusului muscular, responsabila de o slabire a

muschilor. Hipotonia se observa la inceputul hemiplegiilor sau ca urmare a injectarii anumitor

substante (anestezice, curara etc.)

Tulburari de coordonare - leziunea emisferilor cerebeloase.

Tulburari de echilibru - apar in cazul leziunilor formatiunilor sensibilitatii profunde. Nu

se poate face coordonarea armonioasa a miscarilor in membrele inferioare. Bolnavul merge cu

picioarele departate si cade pe o parte (in leziunile vestibulare deviaza pe partea lezata) si in

leziunile creierului mic mersul este nesigur, al omului beat (alcoolul afecteaza in special creierul

mic). Tratamentul va fi corespunzator bolii in care apare tulburarea de echilibru.

Tulburari cognitive-

Tulburar de deglutitie - dereglar de deglutitie, mincarea neomogenizata nu poate fi

inghitita.

Afonie -

Disfonie - anomalie a calitatii vocii care devine ragusita, stinsa prea ascutita, prea grava

sau bitonala (emiterea simultana a doua sunete o data). Exista doua tipuri de disfonie,

dupamecanismul implicat: tulburari ale mobilitatii laringelui prin compresia sau iritarea nervilor

care il comanda, antrenind o paralizie; anomalie a insasi mucoasei laringelui, mai ales a corzilor

vocale.

Afazie - o tulburare a vorbirii care afecteaza exprimarea sau intelegerea limbajul vorbit

sau scris in absenta orientarii modificarii senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator,

rezultind in urma unor leziuni dobindite a creerului.

Disfazie - pierderea totala sau partiala a intelegerii si a posibilitatii de a reda cuvintele, ca

urmare a unei leziuni cerebrale.

Dizartrie - paralizia muschilor faciali (bolnavul nu poate pronunta/ articula cuvintele).

3. CONŢINUTUL TEHNICILOR ŞI METODELOR UTILIZATE ÎN

KINETOTERAPIE ŞI TERAPIE OCUPAŢIONALĂ

3.1. Tehnici şi metode în kinetoterapie

Kinetoterapia - (tratare prin miscare) este o disciplina medicobiologica si pedagogica

care utilizeaza mijloacele si formele de lucru din educatia fizica, cu scop de tratare, recuperare

sau profilaxie.

Obiectivele generale în kinetoterapie

Reeducarea echilibrului; Reeducarea mersului; Reeducarea reacţiilor postural;

Reeducarea schemelor de bază a mişcărilor globale în lanţ cinematic închis/lanţ cinematic

deschis a (membrului afectat superior/inferior); Reeducarea lanţului cinematic de mişcare a

hemicorpului afectat; Reeducarea respiratorie; reeducarea sensibilităţii; Reeducare patternului de

mers; Reeducarea balansului în şezut/ortostatism pe plan frontal/sagital; reeducarea balansului pe

plan frontal în faza de de atac cu călcîiul a membrului inferior afectat; Reeducarea strategiei

umerilor/ şoldurilor/genunchilor/gleznelor; Reeducarea fazei de balans a membrului inferior

afectat în mers; Reeducarea fazei de sprijin unipodal a membrului inferior afectat în mers;

Reeducarea timpului I/II/III/IV a mersului.

Reeducarea prehensiunii (terminale; subterminală bidigitală; subtermino-laterală

bidigitală; subtermino-laterală tridigitală; palmară; digito-palmară; latero-laterală).

Anternarea ritmului; Antrenarea lungimii pasului; Antrenarea coordonării; Antrenarea

percepţiei somatosenzitive; Antrenarea atenţiei; Anternarea orientării spaţiale;

Refacerea/creşterea forţei musculare membrului afectat/sănătos; Creşterea rezistenţei

musculare; Creşterea capacităţii de efort; Creşterea mobilităţii articulare; Corectarea posturii şi

aliniamentelor corpului; Relaxarea; Crearea mecanismelor de compensare a deficitului funcţional

pentru activităţile vieţii zilnice.

Profilaxia contracturilor; Profilaxia spasticităţii; Profilaxia escarilor; profilaxia

pneumoniei statice; Adaptarea la poziţia verticală.

1. Tehnici akinetice - absenta contractiilor musculare voluntare/ nu determina miscarea

segmentelor.

Imobilizare-

Posturare-

2. Tehnici kinetice

Tehnici kinetice statice - modificarea tonusului muscular fara sa determine miscarea

segmentului.

- contractie izometrica;

- relaxare musculara.

Tehnici kinetice dinamice - cu sau fara contractie musculara ceea ce diferentiaza de la

inceput tehnicile actve de cele passive.

- miscari active;

- miscari active voluntare;

- mobilizari active cu rezistenta.

Stretching-ul - Stretchingul este o forma de gimnastica ce presupune intinderea muschilor

incet si mentinerea pozitiei pentru un anumit timp. Acesta poste fi: ballistic; dinamic; active

(stato-activ); static (pasiv); isometric.

Tehnici de transfer - este procedeul prin care pacientului I se modifica pozitia in spatiu/

se muta de pe o suprafata pe alta.

Clasificarea transferarii:

- transferurile independente- sunt facute de pacient, dupa indicatii;

- transferurile asistate- de una/ doua personae care ajuta ca pacientul sa se ridice sis a se

transfere;

- transferurile prin liftare/ scripete- instalatii simple , mai complexe pentru ridicarea

pacientilor.

Facilitarea neuromusculară proprioceptivă reprezintă uşurarea, încurajarea sau

accelerarea răspunsului motor voluntar prin stimularea proprioceptorilor din muşchi, tendoane,

articulaţi; la aceasta se adaugă stimularea extero- şi telereceptorilor.

FNP generale:

- Inversarea lentă şi inversarea lentă cu opunere (IL si ILO)

- Contracţiile repetate (CR)

- Secvenţialitatea pentru întărire (SI)

- Inversarea agonistică (IA)

FNP specifice:

- Tehnici pentru promovarea mobilităţii (Iniţierea ritmică (IR); Rotaţia ritmică (RR);

Mişcarea activă de relaxare-opunere (MARO); Relaxare - opunere (RO); Relaxare - contracţie

(RC); Stabilizare ritmică (SR)).

- Tehnici pentru promovarea stabilităţii (Contracţie izometrică în zona scurtată (CIS);

Izometrie alternantă (IzA); Stabilizarea ritmică (SR)).

- Tehnici pentru promovarea mobilităţii controlate

- Tehnici pentru promovarea abilităţii (Progresia cu rezistenţă (PR); Secvenţialitatea

normală (SN)).

Metode de educare/ reeducare neuromotorie

Conceptul Bobath, constă în facilitarea activităţii motrice controlată şi a inhibiţiilor

simptomelor patologice ale hemiplegiei cum sunt: spasticitatea, reacţiile asociate, mişcării în

masă. Din păcate nu se poate vorbi despre o inhibare totală şi irevocabilă a schemelor de mişcare

patologice, ele fiind expresia leziunilor cerebrale evidente şi sunt imposibil de „şters” total. Orice

stimul de intensitate supraliminală poate „trezi” un semn clinic al unei leziuni de SNC.

Metoda Kobat - HermanKobat a dezvoltat o metodologie de recuperare neuro-motorie,

pornind de la studiile neuro-fiziologice ale miscarii, comportamentului motor si invatarii motorii.

Metoda se numeste- de facilitare neuro-proprio-ceptiva si se implica in:

- leziuni de neuroni motori periferici;

- recuperarea insuficientei motorii cerebrale;

- leziuni de neuron-motor central.

Metoda foloseste scheme de miscare globara, plecind de la axioma: “Creerul ignora

actiunea proprie muschiului, el recunoaste numai miscarea”.

Principii:

- dezvoltarea neuro-motorie normala se face in sens cranio-caudalsi proximo-distal;

- dezvoltarea fetala este caracterizata de raspunsurile reflexe secventiale la stimuli

exteroreceptori (felexia gitului precede extensia, adductia umarului precede abductia, rotatia

interna o precede pe cea externa, apucarea obiectului precede lasarea lui, flexia plantara precede

extensia ei, etc.).

- dezvoltarea comportamentului motor este legata de dezvoltarereceptorilor senzitivi,

vizuali, auditivi, etc..

Biofeedbackul stabilografic este indicat pentru antrenamentul al cărui scop constă în

reglarea şi controlul mişcării la executarea unei sarcini motrice, cu condiţia ca pacientul să-şi

poată recruta şi relaxa grupele musculare adecvate. Feedbackul poziţional este folosit la

antrenarea coordonării, echilibrului şi a timpului necesar pentru controlul mişcării. Complexul

stabilografic computerizat, care include o platformă de forţă cu feedback biologic (legătură

retroactivă de reacţie biologică), permite înregistrarea coordonatelor centrului de presiune al

individului ce stă pe platformă şi prezentarea lor în calitate de semnale ale feedbackului pe

ecranul monitorului. Disponibilitatea informaţiei suplimentare, prezentate vizual pe ecranul

monitorului, precizează calitatea efectuării mişcării şi contribuie la corecţia ei. Astfel, în cadrul

biofeedbackului stabilografic se formează un patern de control al deplasării centrului de masă,

ceea ce va ameliora menţinerea echilibrului în cadrul mersului şi al altor activităţi cotidiene.

3.2. Tehnici şi metode în terapie ocupaţională

Terapia ocupationala (TO)- definite oficiala data de AOTA (American Occupational

Therapy Association) este: tratament care foloseste activitati si metode specifice, pentru a

dezvolta, ameliora sau reface capacitatea de a desazura activitatile necesare vietii individuale, de

compensare si de a diminua deficientele fizice.

Scopul TO “este primordial cel medical si apoi cel economic, urmarindu-se efectul

therapeutic prin munca, prin activitate” sau “ principalul scop urmarit este refacerea mobilitatii,

sub toate aspectele si componentele ei: amplitudine articulara, forta si rezistenta musculara,

coordonare si abilitate”.

In acest sens TO:

- stimuleaza ncrederea in sine a bolnavului si dezvoltarea fireasca a personalitatii;

- organizeaza un program de miscari dirijate in conditii de lucru;

- constata capacitatile si inclinatiile restante ale bolnavului;

- coreleaza recuperarea medicala cu cea profesionala;

- realizeaza reinsertia cit mai rapida cu privinta in viata sociala, economica si

profesionala.

Obiectivele TO- obiectivele trebuie stabilite la fiecare pacient in functie de diagnostic si

de restantul la ora evaluarii si de posibilitatile de recuperare ale acestuia.

- reeducarea mijloacelor de exprimare, implicind vorbirea, atitudinea, comportamentul;

- restabilirea independentii bolnavului, sub aspect psiho-somatic;

- cresterea performantei ocupationale pentru ADL-uri, munca s distractie;

- prevenirea injurilor si a disfunctiilor;

- mentinerea sanatatii generale vizind dezvoltarea armonioasa a copiilor;

- cresterea calitatii vietii pacientilor;

Efectele terapiei ocupaţionale sunt multiple fiind direcţionate spre:

1. Efectele fizice care constau în menţinerea funcţiei tuturor grupelor musculare atât

pentru regiunea afectată cât şi pentru celelalte regiuni şi conservarea unei bune funcţii a

articulaţiilor neîmplicate în procesul patologic şi întărirea musculaturii deficiente. Prin mişcări

analitice şi globale se obţin rezultate bune pe linia obţinerii îmbunătăţirii amplitudinii de mişcare

a cadenţei şi a progresiei.

2. Efectele psihice se reflectă în calmarea stării de nelinişte a pacientului, dezvoltarea

atenţiei, dispariţia descurajării şi renaşterii speranţei, păstrarea obişnuinţei activităţilor zilnice şi

diminuarea complexelor de inferioritate.

3. Efectele psiho-sociale se concretizează în întreţinerea relaţiilor cu celelalte persoane în

capatarea încrederii în sine şi altii şi în obţinerea perspectivei de încadrare socială în viitor.

Există 3 tipuri de metode de lucru în terapia ocupaţională modernă:

1. Metodele esenţiale.

2. Metode neesenţiale (nespecifice).

3. Metode ajutătoare.

- Exerciţiul fizic (terapeutic)

După cum se ştie, obiectivele principale ale ET sunt:

- creşterea forţei şi anduranţei;

- creşterea flexibilităţii (amplitudinii de mişcare);

- creşterea coordonării şi echilibrului;

- creşterea fitnessului cardiovascular (şi respirator).

- Fizioterapiea

Cel mai frecvent, dintre metodele fizioterapice, terapiştii ocupaţionali folosesc

electroterapia (stimulările neuromusculare, stimulările transcutanate).

- Ortezarea

Orteza este un dispozitiv adăugat corpului unei persoane pentru a susţine, a poziţiona, a

imobiliza, a corecta diformităţi, a asista forţa musculară, a modifica tonusul muscular sau a

promova mişcare unor segmente.

4.PARTICULARITĂŢILE METODOLOGICE ALE PROGRAMULUI DE

NEURORECUPERARE ŞI TERAPIE OCUPAŢIONALĂ

Nr. Numele, Diagnoza Tratamentul kinetic Dozarea Indicaţii

d/o prenumele

funcţională metodice

6.2.20121 Cibotari

AndreiBCV, Tumoare, hemiplegie pe stânga

Transfer:- din d.d. în d.l şi d.c, cu asistenţă

minimă şi indicaţii verbale;- din d.l în şezând, cu asistenţă

maximă şi indicaţii verbale.Activităţi ajutătoare (exerciţii

terapeutice):- sreitching;- mobilizări pasive;- mobilizări pasivo-active.

7 min

10 min

5 min5 min5 min

Respiraţie uniformă;Ţinuta corectă a spatelui.

2 Perjan Anatolii

7.2.20121. Cibotari

AndreiBCV, Tumoare, hemiplegie pe stânga

Transfer:- din d.d. în d.l şi d.c, cu

supraveghere;- din d.l în şezând, cu asistenţă

minimă şi indicaţii verbale.Activităţi ajutătoare (exerciţii

terapeutice) TO:- sreitching;- mobilizări pasive;- mobilizări pasivo-active.

7 min

10 min

5 min5 min5 min

Respiraţie uniformă;Ţinuta corectă a spatelui

8.2.20121. Cibotari

AndreiBCV, Tumoare, hemiplegie pe stânga

Transfer:- din d.l în şezând, cu supraveghere

şi indicaţii verbale;- din şezând în pat în carucior, cu

asistenţă maxima şi indicaţii verbale.Activităţi ajutătoare (exerciţii

terapeutice) TO:- sreitching;- mobilizări pasive;- mobilizări pasivo-active;- mobilizări activo-pasive.Activităţi specifice TO:- îmbracarea trenului superior, cu

asistenţă minimă şi indicaţii verbale;- dezbrăcarea trenului superior, cu

asistenţă minimă şi indicaţii verbale.

7 min

7 min

3 min3 min3 min3 min

4 min

4 min

Respiraţie uniformă;Ţinuta corectă a spatelui

9.2.20121. Cibotari

AndreiBCV, Tumoare, hemiplegie pe stânga

Transfer:- din d.l în şezând, cu supraveghere

şi indicaţii verbale;- din şezând în pat în carucior, cu

supraveghere şi indicaţii verbale;- din şezând în caruciorîn pat, cu

supraveghere şi indicaţii verbale.

5 min

3 min

3 min

Respiraţie uniformă;Ţinuta corectă a spatelui

Activităţi ajutătoare (exerciţii terapeutice) TO:

- sreitching;- mobilizări pasive;- mobilizări pasivo-active;- mobilizări activo-pasive.Activităţi specifice TO:- îmbracarea trenului superior, cu

asistenţă minimă şi indicaţii verbale;- dezbrăcarea trenului superior, cu

asistenţă minimă şi indicaţii verbale.

3 min3 min3 min3 min

7 min

7 min

10.2.20121. Cibotari

AndreiBCV, Tumoare, hemiplegie pe stânga

Transfer:- din şezând în pat în carucior, cu

supraveghere şi indicaţii verbale;- din şezând în caruciorîn pat, cu

supraveghere şi indicaţii verbale.- din şezând în pat, în ortostatism;- din ortostatism în şezând.Activităţi ajutătoare (exerciţii

terapeutice) TO:- sreitching;- mobilizări pasive;- mobilizări pasivo-active;- mobilizări activo-pasive.Activităţi specifice TO:- îmbracarea trenului superior, cu

supraveghere şi indicaţii verbale;- dezbrăcarea trenului superior, cu

supraveghere şi indicaţii verbale.

3 min

3 min

2 min2 min

3 min3 min3 min3 min

7 min

7 min

Respiraţie uniformă;Ţinuta corectă a spatelui

12.2.20121. Cibotari

AndreiBCV, Tumoare, hemiplegie pe stânga

Transfer:- din şezând în pat în carucior;- din şezând în caruciorîn pat;- din şezând în pat, în ortostatism;- din ortostatism în şezând.Activităţi ajutătoare (exerciţii

terapeutice) TO:- sreitching;- mobilizări pasive;- mobilizări pasivo-active;- mobilizări activo-pasive.Activităţi specifice TO:- îmbracarea trenului superior;- dezbrăcarea trenului superior;- îmbrăcarea trenului inferior, cu

asistenţă maximă şi indicaţii verbale;- dezbrăcarea trenului inferior, cu

asistenţă maximă şi indicaţii verbale.

2 min2 min2 min2 min

2 min3 min3 min3 mni

3 min3 min4 min

4 min

Respiraţie uniformă;Ţinuta corectă a spatelui.

13.2.20121. Cibotari

AndreiBCV, Tumoare,

Transfer:- din şezând în pat, în ortostatism; 2 min

Respiraţie uniformă;

hemiplegie pe stânga

- din ortostatism în şezând.Activităţi ajutătoare (exerciţii

terapeutice) TO:- sreitching;- mobilizări pasive;- mobilizări pasivo-active;- mobilizări activo-pasive.Activităţi specifice TO:- îmbracarea trenului superior;- dezbrăcarea trenului superior;- îmbrăcarea trenului inferior, cu

asistenţă minimă şi indicaţii verbale;- dezbrăcarea trenului inferior, cu

asistenţă minimă şi indicaţii verbale;- încălţarea membrului sănătos, cu

supraveghere şi indicaţii verbale;- descălarea membrului sănătos, cu

supraveghere şi indicaţii verbale.

2 min

2 min3 min3 min3 mni

3 min3 min4 min

4 min

4 min

4 min

Ţinuta corectă a spatelui.

14.2.20121. Cibotari

AndreiBCV, Tumoare, hemiplegie pe tânga

Activităţi ajutătoare (exerciţii terapeutice) TO:

- sreitching;- mobilizări pasive;- mobilizări activo-pasive.Activităţi specifice TO:- îmbrăcarea trenului inferior, cu

supraveghere şi indicaţii verbale;- dezbrăcarea trenului inferior, cu

supraveghere şi indicaţii verbale;- încălţarea membrului sănătos, cu

supraveghere şi indicaţii verbale;- descălarea membrului sănătos, cu

supraveghere şi indicaţii verbale;- încălţarea membrului afectat, cu

supraveghere şi indicaţii verbale;- descălarea membrului afectat, cu

supraveghere şi indicaţii verbale.- efectuarea igienii personale la

lavuar din şezând, cu asistenţă minima şi indicaţii verbale.

2 min3 min3 mni

3 min

3 min

2 min

2 min

3 min

3 min

8 min

Respiraţie uniformă;Ţinuta corectă a spatelui.

15.2.20121. Cibotari

AndreiBCV, Tumoare, hemiplegie pe stânga

Activităţi ajutătoare (exerciţii terapeutice) TO:

- sreitching;- mobilizări pasive;- mobilizări activo-pasive.Activităţi specifice TO:- îmbrăcarea trenului inferior;- dezbrăcarea trenului inferior;- încălţarea membrului sănătos;- descălarea membrului sănătos;- încălţarea membrului afectat;

2 min2 min2 min

2 min 2 min2 min2 min2 min

Respiraţie uniformă;Ţinuta corectă a spatelui.

- descălarea membrului afectat;- efectuarea igienii personale la

lavuar din ortostatism, cu asistenţă minima şi indicaţii verbale.

- mers în cadrul secţiei cu asistenţă, şi indicaţii verbale

2 min6 min

8 min

16.2.20121. Cibotari

AndreiBCV, Tumoare, hemiplegie pe stânga

Activităţi ajutătoare (exerciţii terapeutice) TO:

- sreitching;- mobilizări pasive;- mobilizări activo-pasive.Activităţi specifice TO:- efectuarea igienii personale la

lavuar din ortostatism, cu asistenţă minima şi indicaţii verbale.

- mers în cadrul secţiei cu asistenţă, şi indicaţii verbale

2 min2 min2 min

6 min

16 min

Respiraţie uniformă;Ţinuta corectă a spatelui.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE