Caiet sarcini

S.C. FAIN – PROIECT S.R.L. PR. NR. 73/2009

Caiet de sarcini

1. DEMOLĂRI

1.1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile şi modul de executare al lucrarilor de demolare. 1.2. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A DEMOLĂRILOR Înainte de începerea lucrărilor elementele construcţiei propuse pentru dărâmare vor fi verificate amanunţit, după care se întocmeşte un proces verbal, în care se descrie situaţia de fapt a clădirii şi părţile care vor fi demolate, sau măsurile de consolidare provizorie sau definitivă. Pe baza procesului verbal se intocmeşte proiectul de organizare a lucrărilor de demolare a elementelor de construcţie, care va fi aprobat de conducerea tehnică a şantierului. Conducerea lucrărilor de demolare va fi încredinţată unui tehnician cu experienţa în astfel de lucrări, care va raspunde de execuţia corectă a lor. Conducătorul responsabil va aduce la cunoştinţa muncitorilor planul de demolare, metode de de executare a lucrărilor, locurile cele mai periculoase şi măsurile de prevenire a accidentelor. Inainte de inceperea lucrarilor de demolare, conducatorul lucrarii va lua urmatoarele masuri: - va imprejmui segmente ale constructiei ce urmeaza a fi demolate, iar la punctele de acces spre locul de demolare va pune piacarde de avertizare; - va afisa placarde de interzicere a accesului persoanelor straine pe teritoriul santierului;

- va intrerupe legaturile conductelor retelelor de apa, electricitate, termicitate si canalizare, luand masurl pentru a nu fi deteriorate;

- va lua masurile indicate contra prabusirii posibile a diferitelor parti ale constructiei. Demolarea elementelor de constructie se va face in 2 etape: a) dezechiparea: demontarea instalatiilor functionale, foile de geam, cercevele, ferestre, foi de usi. feroneria, tocurile de usi si ferestre, prin desfacerea legaturilor cu peretii. placajele. pardoselile, inclusiv stratul suport. b) desfacerea elementelor de constructie de sus in jos invelitoare, compartimentari,inchideri exterioate autoportante, plansee. Demolarea partilor componente ale cladirilor trebuie astfel executata, incat demolarea unei parti din cladire sau a unul element de constructie sa nu atraga prabusirea neprevazuta a altei parti sau altui element. Aparitia de fisuri, deformari, aplaneitati in elementele de constructie ce se mentin, va duce la oprirea lucrarilor si chemarea proiectantului. Se interzice: . demolarea concomitenta a elementelor de constructie pe mai multe etaje: . utilizarea retelei electrice a cladirii. Pentru iluminarea locului de lucru, inainte de demolare se va amenaja o retea electrica separata. care sa nu aiba nici un fel de legatura cu elementele de constructie care se demoleaza. In cursul lucrarilor de demolare se vor lua masuri pentru a se evita praful (de ex. stropirea cu apa a portlunilor de cladire care se demoleaza). Materialele ramase dupa demolare vor fi depozitate, pentru a nu constitui un pericol pentru trecatori. In cazul unui front mic de lucru sau al unei rezistente si stabilitati insuficiente a elementelor ce se demoleaza, muncitorii vor fi legati cu centuri de siguranta de elementele fixe si rezistente ale constructiei, elemente care nu se demoleaza. Este interzisa supraincarcarea planseelor, precum si retezarea si prabusirea peretilor ce se demoleaza pe plansee.


Este interzisa daramarea cosurilor de sobe pe cladiri a stalpilor de zidarie sau a zidurilor despartitoare prin daramare (taiere la baza) si lasarea lor sa cada pe plansee. Sobele care se reazema pe grinzi vor fi in prealabil demolate si apoi indepartate grinzile. Peretii sapaturilor care raman liberi dupa dezvelirea fundatiilor vor fi sprijiniti. Pe umpluturile dintre grinzile tavanului si are boltilor de caramida sau pe placaje care constituie umplutura dintre grinzi, este interzisa stationarea oamenilor. Daramarea se va face de pe podine asezate pe grinzile metalice sau de pe alte grinzi de reazem. Se interzice deplasarea laterala a grinzilor in scopul de a produce prabusirea umpluturii respective. Pentru prevenirea caderii neasteptate a zidului care se darama, mai ales in timpul operatiilor de taiere, zidul trebuie sprijinit provizoriu cu cabluri sau cu proptele corespunzatoare. 1.4. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR: Verificarea calitatii lucrarilor se va face de seful de echipa si maistru. Materialele rezultate, caramizile, tamplaria de lemn, precum si tiglele care pot fi recuperate, vor fi curatate si stivuite. La executarea lucrarilor pe timp friguros se vor lua masurile prevazute in "Normatlvul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente" 1.5. MASURATOARE SI DECONTARE : Antemasuratorile aferente lucrărilor de demolare s-au facut conform normelor in vigoare, decontarea lucrărilor urmând a fi făcută la cantităţile efective determinate de inspectorul de şantier autorizat sau de reprezentantul beneficiarului. 1.6. CONDITIlLE TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII SI PAZA CONTRA INCENDlILOR: Se vor respecta prevederile din: - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii. - STAS 7248-81 Masuri de siguranta contra incendIilor. Metoda de determinare a propagarii flacarii pe suprafata materialelor combustibile folosite in constructii; - Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie şi montaj prefabricate si finisaje in constructii M 006-96. - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordin 775 al MI din 12 iulie '98. - Normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P118-99 - Norme generale de protectia muncii, Legea 90/1996 Notă f. importantă: Normele şi normativele care se vor respecta la execuţie sunt cele care vor fi în vigoare la data execuţiei.


Caiet de sarcini

2. LUCRARI DE BETON ARMAT 1. EXECUTIA LUCRARIILOR DE COFRARE In capitolul prezent sunt date precizarile generale privind lucrarile de cofrare care vor fi completate cu precizari specifice elementelor care se executa conform prezentului proiect. 1.1 Probleme generale privind cofrajele Cofrajele si sustineriile lor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa asigure realizarea elementelor cu respectarea pozitiei lor in structura; - sa respecte si sa asigure realizarea geometriei elementelor si obtinerea dimensiunilor, formei si gradul de finisare prevazut in proiect, cu abateri minime; - sa fie etanse incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment si sa asigure realizarea unui beton compact; - sa asigure realizarea unor elemente cu suprafata neteda, curata si fara impuritati; - sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie; - sa permita decofrarea si preluarea treptata a incarcarilor de catre elementele care se decofreaza; - sa permita cofrarea si decofrarea in ordinea stabilita fara degradarea elementelor de beton sau a cofrajului. Cofrajele, sustinerile si piesele de legatura se dimensioneaza functie de: - greutatea betonului si incarcarea statica orizontala provenita din impingerea acestuia; - incarcarea orizontala dinamica provenita din descarcarea betonului; - greutatea proprie a cofrajului; - alte actiuni care pot interveni in perioada de pana la intarirea betonului ( vant, vibrare, incarcari tehnologice, incarcari din oameni, etc. ) . Din punct de vedere a conceptiei de alcatuire se pot utiliza : - cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului; - cofraje demontabile, formate din elemente sau subansambluri refolosibile . Executia cofrajelor si a elementelor componente se face din lemn sau produse de lemn precum si din produse pe baza de alte materiale ( metal, mase plastice, etc. ) ; materialele folosite trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare. Cofrajele vor fi realizate in cat mai mare masura din panouri de inventar si vor fi alcatuite incat sa se asigure decofrarea lor cat mai usoara si fara producerea unor deteriorari. Panourile de cofraj se receptioneaza pe loturi pe baza certificatului de calitate emis de producator si prin examinare vizuala . Transportul de la furnizor pe santier si de la un santier la altul se face in pachete luandu-se toate masurile pentru evitarea deformarii si deteriorarii lor. Depozitarea materialelor pentru cofraje se face, pe tipuri, pe suporti cu masuri de protectie impotriva agentilor atmosferici, functie de perioada de depozitare. Este interzisa depozitarea elementelor de cofraj din lemn direct pe pamant precum si depozitarea altor materiale pe stivele de depozitare a cofrajelor. 1.2 Cofrarea si decofrarea elementelor de constructii In baza analizarii proiectului si a conditiilor specifice, constructorul va stabili tipul de cofraje ce se vor folosi si va intocmi fisele tehnologice necesare realizarii lucrarilor de cofrare. Fisele tehnologice vor cuprinde precizari de detaliu privind:


- lucrarile premergatoare si fazele de executie a cofrarii; - resursele necesare si organizarea locului de munca; - pozitia ferestrelor de curatare si de betonare; - programul de control pe faze de executie. Operatiile de executare a cofrarii cuprind urmatoarele actiuni: - curatirea si nivelarea locului de montaj a cofrajelor; - trasarea pozitiei cofrajului; - transportul si asezarea materialelor, necesare cofrajului, in apropierea locului de montaj; - curatirea si ungerea elementelor de cofraj; - asamblarea si sustinerea provizorie a cofrajului; - verificarea dimensiunilor si a pozitiei cofrajelor pentru fiecare element de constructie, atat in plan cat si pe verticala si fixarea lor in pozitie corecta; - inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de montare ( caloti, juguri, zavoare, distantieri, contravantuiri, etc. ); In scopul facilitarii operatiei de decofrare cofrajele se ung inainte ,in timpul montarii sau imediat dupa montare. Pentru ungere se folosesc substante produse industrial in acest scop si unguentul de garda aplicat dupa decofrare. Este interzisa folosirea pentru ungere a motorinei, petrolului sau a altor substante care nu sunt produse pentru acest scop. Controlul de calitate a lucrarilor de cofrare, atat pe faze cat si final, se face conform precizarilor de la punctul 1.3. Decofrarea elementelor de constructii se face in mod invers decat cofrarea si se realizeaza la timpul precizat in capitolul 4 punctul 4.7 din prezentul material. Dupa recuperarea elementelor de cofraj si a pieselor ele se curata de resturile de beton si se ung (ungere de garda ) pentru o buna conservare. Ungerea de garda se recomanda a fi facuta cu emulsie de parafina SIN cu urmatoarea compozitie; 20 … 25 % - parafina; 1.5...2% - sapun; 73...78% - apa. 1.3 Controlul si receptia lucrariilor de cofrare Etapele controlului de calitate la lucrarile de cofraje sunt : etapa preliminara care consta din: - verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofrare; - verificarea mijloacelor de munca si a echipamentelor cantitativ si calitativ conform documentatiei tehnologice; - verificarea incadrarii geometriei subansamblurilor de cofrare in limitele abaterilor admisibile; - verificarea subansamblurilor de cofrare ( existenta tuturor elementelor, fixarea corecta a elementelor, integritatea fetei cofrajului, etc. ). Etapa de executie care cuprinde verificari privind pozitia si modul de fixare a elementelor astfel incat lucrarile sa se inscrie in documentatiile tehnologice si prescriptiile tehnice. Verificarile constau in : - verificarea, dupa trasare, cu privire la pozitia marcajelor fata de axele constructiei si alte elemente realizate anterior precum si dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate; - verificarea, dupa montarea elementelor de baza, cu privire la : executarea tuturor elementelor prevazute in documentatie; fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere; pozitionarea corecta fata de marcaj, in limitele abaterilor admise (= 2 mm la pereti si placi, = 3 mm la stalpi, grinzi si esafodaje de sustinere ); - verificarea, dupa montarea fiecarui nivel de elemente, cu privire la : existenta tuturor elementelor prevazute ; pozitia corecta a golurilor; inchiderea corecta si etanseitatea cofrajelor; pozitionare fata de orizontala si verticala; dimensiunile si curatenia cofrajului. Etapa finala, care cuprinde verificarea de receptie a lucrarilor efectuata de comisie formata din reprezentantul beneficiarului si a constructorului.


Verificarile care se fac sunt identice cu cele din etapa de executie. Abaterile limita care trebuie respectate se refera în principal la : - dimensiunile sectiunii transversale ( = 2 mm pentru grosimea peretilor si placilor; = 3 mm la stalpi si grinzi ); - dimensiunea libera ( lumina ) care nu trebue sa aiba abateri mai mari de = 10 mm, la placi , grinzi, stalpi, pereti si = 15 mm la fundatii; - inclinarea fata de orizontala si fata de verticala a muchiilor si suprafetelor ( max. 3mm pe metru linear; max. 5mm pe toata lungimea muchiei verticale a grinzilor; max. 10mm pe toata lumgimea muchiei verticale, cu exceptia muchiilor verticale ale grinzilor ). Rezultatele verificarilor prcum si eventualele remedieri ce trebuie facute se consemneaza in procesul verbal de lucrari ascunse; dupa efectuarea remedieriilor se intocmeste un nou proces verbal. INAINTE DE TURNAREA BETONULUI CONDUCATORUL PUNCTULUI DE LUCRU ESTE OBLIGAT SA VERIFICE INTEGRITATEA, STABILITATEA, ETANSEITATEA, REZEMAREA SAU ALTE ELEMENTE A COMPONENTELOR DE SUSTINERE, POZITIONAREA ELEMENTELOR CE SE INGLOBEAZA IN BETON (ARMATURI, PLACUTE METALICE, RAME DE GOLURI, INSTALATII, ETC.) CONFORM DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE SI A NORMELOR IN VIGOARE. 1.4 Acte normative de referinta *** C 11-82 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor de placaj pentru cofraje; *** C 83-75 - Iindrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii; *** Proiect tip IPC nr. 7161/1-78- Popi extensibili si dispozitive de sustinere metalice; *** NID-MEFMC 1442-74 - Panouri tipizate; *** STAS 1949-86 -Cherestea de rasinoase. Clase de calitate; *** STAS 5194-88 -Cherestea. Masurare. Reguli si metode de verificare a calitati, marcare si prescriptii de transport; *** STAS 4342-85 -Lemn rotund de foioase pentru constructii; *** C 56-85 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrariilor de constructii si de instalatii aferente; *** C 162-73 -Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice pliante pentru pereti din beton monolit la cladiri; *** Catalogul general al mijloacelor tehnice necesare ramurii constructiilor. Mijloace pentru lucrari de cofrare si sustineri. Pr. I. P. C. nr. 7375-84. * * * NE 012 –2007 – Cod de practică pentru execuţia lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat 2. EXECUTIA LUCRARILOR DE ARMARE In capitolul prezent sunt date precizarile generale privind lucrarile de armare a elementelor de constructii din beton armat, precizari care se completeaza cu conditiile specifice pentru elementele care se vor realiza in cadrul constructiei (grinzi) si care sunt date in capitolul 6. Otelul utilizat ca si armaturi pentru beton este de tipul OB37, PC52,STNB(conform nominalizarilor de pe plansee) si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1,2,3 - 1980, STAS 437/1-80. Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat sau care asigura desfacerea otelului cu mentionarea tipului de otel echivalent


corespunzator STAS 438/1,2,3-80. In cazul ca exista unele retineri sau neclaritati privind echivalarea constructorul va utiliza otelul numai dupa incercari de laborator si cu acordul scris al proiectantului. 2.1 Livrare,depozitare,manipulare Livrarea se face conform prevederilor din normele in vigoare si va fi insotita de certificatul de calitate care va preciza : valorile proprietatilor mecanice ; rezultatele analizei chimice si rezultatele indoirii la rece. Cand livrarea se face de la o baza de aprovizionare aceasta va trasmite certificatul de calitate sau certificatul de garantie corespunzator loturilor livrate. Livrarea se face un colaci (40...600kg) sau in legaturi de bare. Pentru fiecare cantitate si sortiment se va controla : - existenta certificatului de calitate sau de garantie ; - aspectul barelor si dimensiunile sectiunilor ; - comportarea la indoire la rece . Abaterile limita, pentru diametri,nu vor depasi valorile de mai jos: Pentru otel OB37 : = 0.3 mm, la diametre de 6…8 mm; + 0.3 mm respectiv - 0.5 mm, la diametre de 10…20 mm; -.5 mm respectiv - 0.8 mm, la dianetre de 22…32 mm si = 0.8 mm, la diametre de 36…40 mm. Pentru otel PC52 : + 0.3 mm respectiv - 0.5 mm, la diametre de 6 …16 mm; + 0.4 respectiv - 0.5 mm la diametre de 18…25 mm; + 0.4 mm respectiv - 0.75 mm, la diametre de 28…40 mm. Ovalizarea barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile limita pentru diametre. Depozitarea armaturilor se face pe tipuri si diametre in spatii amenajate astfel incit sa se asigure: - evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea ; - evitarea murdaririi cu pamint sau alte materiale; - conditii de identificare usoara pe diametre si sortimente . Manipularea armaturilor se va face in astfel de conditii incat se evite : - deformarea barelor ; - murdarirea cu pamant sau alte materiale . 2.2 Fasonarea armaturilor Fasonarea armaturilor si montarea lor ca bare independente sau in carcase se face in stricta concordanta cu prevederile proiectului. Se va analiza de catre executant prevederile proiectului tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspectele tehnologice de betonare si de compactare a betonului. Inainte de taierea si fasonarea barelor ele trebuie sa fie curate si indreptate. Otelul livrat in colaci sau indoit se va indrepta fara a se deteriora profilul, nervurile sau proieminentele iar alungirea maxima, in cazul intinderii cu troliul, nu va depasi 2 mm/m. Curatirea barelor se face cu scopul de a : - indeparta eventualele impuritati si corpuri straine de pe suprafata barelor; - indeparta rugina neaderenta de pe bare sau rugnia aderenta, din zonele unde barele se inadesc prin sudura. Reducerea diametrului barelor in urma curatirii nu trebuie sa fie mai mare de 0.5 mm ,la bare cu D<25 mm si 0.75 mm la bare cu D>25 mm. Taierea barelor si fasonarea se face in concordanta cu proiectul. Barele vor fi prevazute sau nu cu ciocuri, la capete, functie de prevederile proiectului si tipul de otel folosit.


Fasonarea se face la temperaturi de minimum -10 0C iar barele cu diametru peste 25mm se vor fasona la cald . Fasonarea pentru inclinarea armaturilor, realizarea ciocurilor sau realizarea etrierilor se face prin indoire lenta si fara socuri. La armaturile netede ciocurile se fac la 180o cu indoire cu o raza interioara de min.1.25d si o portiune dreapta de 3d iar la armaturile cu profil periodic ciocul se realizeaza la 900 cu o raza interioara de min. 2d si o portiune dreapta de 7d. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de trecere peste coltul unui cadru se face dupa un arc de cerc cu raza de min.10d. Etrierii,care se indoaie la colturi dupa un unghi drept vor avea arcul de indoire de min. 2d (d-diametrul etrierului). 2.3 Montarea armaturilor Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa : - receptia calitativa a cofrajelor; - acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare a elementelor sau a partilor de structura ; - curatirea de rugina cazatoare, pamant si alte impuritati a barelor; - cofrajul a fost curatat de murdarie,moloz,rumegus,capete de scandura, etc.; - partea de constructie in care se face montarea a fost degajata de alte elemente sau de materiale de constructie. Montarea armaturilor se face in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri (distanteri, agrafe, capre, etc.) pentru mentinerea barelor in pozitie in timpul turnarii si compactarii betonului. La montare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele : - crearea, la intervale de maximum 3.0 m, a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul; - crearea spatiilor necesare patrunderi vibratorului, la intervale de maximum 5 ori grosimea elementului; - realizarea stratului de acoperire cu beton. Montarea se poate face bara cu bara sau sub forma de subansambluri (carcase sau plase sudate ) avandu-se grija sa nu se introduca in cofraje murdarie, pamant sau alte corpuri straine care ar putea dauna betonului. Stratul de acoperire cu beton a armaturilor , pentru asigurarea protectiei necesare si a aderentei, este dat in tabelul urmator.

Tipul de element

Categoria

I II

III IV

monolit sau preturnat pe şantier

prefabricat uzinat

monolit sau preturnat pe şantier

prefabricat uzinat

Grosimea minimă a stratului de acoperire cu beton, pentru elemente din

betoane de clasă C16/20 [mm]


Plăci plane şi curbe, nervuri dese cu lăţime mai mică de 150mm bale planşeelor

10 10 15 15 20 -

Pereţi structurali

15 (30) 10 20(30) 15 30 45

Grinzi stâlpi, bulbii pereţilor structurali

25 20 30 25 35 -

Fundaţii, funduri de rezervoare şi de castele de apă

- - - - 35 45

NOTA: -stratul de acoperire va fi si cel putin 1.2d ( d- diametrul maxim al armaturii ) dar nu mai mult 50 mm; - valorile din paranteza se refera la elemente turnate in cofraje glisante; - la betoanele de clasa sub C16/20 (Bc20) valorile se sporesc cu 5 mm. Incadrarea in categorii conform tabelului anterior se face astfel: - categoria I - elemente situate in spatii inchise, cu umiditate relativa <75% si in contact cu exteriorul dar protejate; - categoria II - elemente situate in spatii inchise ,cu umiditate relativa peste 75% si elemente situate in aer liber si neprotejate dar care nu sunt supuse la inghet - dezghet; - categoria III - elemente situate in spatii inchise industriale cu condens tehnologic; elemente situate in aer liber si expuse la inghet-dezghet in stare umezita; elemente in contact cu apa sau alte lichide fara agresivitate sau fetele in contact cu pamantul a elementelor prefabricate sau turnate in cofraje; - categoria IV - fetele de contact cu pamantul a elementelor turnate direct in sapatura. Armaturile transversale ( etrieri ) au acoperirea minima 15 mm pentru categoria I si II, 20 mm pentru categoria III si 25 mm pentru categoria IV . Se prevad grosimi sporite pentru stratul de acoperire la : - elementele supuse direct intemperiilor, neprotejate cu tencuiala (+ 10 mm); - elemente situate in mediu agresiv; - elementele la care restrictiile PSI prevad grosimi mai mari . Pentru realizarea stratului de acoperire si mentinerea armaturilor in pozitie pe timpul betonarii la montare se vor prevedea : - cel putin 3 distanteri la 1 mp. de placa sau perete; - cel putin un distanter la 1 ml. de grinda sau stalp; - cel putin un distanter, intre rindurile de armatura, la 2 ml. de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri. Distanterii sunt confectionati din masa plastica sau din prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a se lega de armaturi. Se interzice folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel - beton.


Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi capre de otel-beton sprijinite pe cofraj si dispuse, intre ele, la maximum 1 m ( 1 bucata/mp.de placa), in mod obisnuit si la 50 cm ( 4 buc./ mp. placa ) la placile in consola. Praznurile si piesele inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu sarma de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj astfel incat sa se mentina in pozitie pe tot timpul turnarii betonului . Legarea barelor se efectueaza la incrucisarea lor , prin legaturi cu sarma neagra (STAS 889/80) sau prin sudura electrica in puncte . Pentru legarea cu sarma neagra se vor utiliza 2 fire de sarma de 1...1.5 mm. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor; incrucisarile barelor cu portiunile drepte ale etrierilor se leaga in sah( cel putin din 2 in 2 ). Barele inclinate vor fi legate obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza. Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armatura longitudinala se leaga de toate barele cu care se incruciseaza. Retelele de armatura din placi si pereti se leaga in mod obligatoriu pe primele doua randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul iar in rest ( pe zona centrala ) vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri . 2.4 Inadirea barelor de armatura Inadirea barelor prin suprapunere sau sudura se face in conformitate cu prvederile proiectului. In cazul cand prin proiect nu se indica locul innadirilor sau trebuie realizate si alte innadiri, care nu sunt prevazute in proiect, se vor respecta urmatoarele reguli : - pozitia innadirii se va stabili de conducatorul de lot care va urmari direct executia acestor innadirii; - zonele alese vor fi cele cu solicitarile cele mai reduse; - pentru determinarea lungimii de innadire prin suprapunere sau sudura se vor respecta conditiile impuse de normativele in vigoare si dimensiunile minime ale lungimilor de ancorare . 2.5 Inlocuirea armaturilor Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se face din motive bine justificate ( in cazul ca nu se dispune de diametrele sau sortimentele cerute ),pe baza datelor precizate de proiectant si respectand urmatoarele conditii: - adoptarea altor diametre, din acelasi tip de otel cu cel inlocuit, astfel incat noua arie de armatura sa fie egala sau mai mare cu maximum 5% fata de cea inlocuita; - la grinzi inlocuirea se va face cu diametru mai mare cu cel mult 25% dar fara a schimba tipul de otel; - se vor respecta distantele minime si maxime precum si diametrele minime conform normativelor in vigoare. Inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect, se poate face numai cu avizul proiectantului sau pe baza datelor precizate in proiect cu mentionarea acestei inlocuiri pe planurile de executie. 2.6 Verificarea si receptia lucrarilor de armare La terminarea montarii armaturilor fiecarui element trebuie efectuata o verificare precisa privind calitatea acestor “ lucrari ascunse “ si consemnate concluziile in procesul verbal. Verificarea va fi efectuata de beneficiar, executant si proiectant si va avea in vedere:


- tipul, numarul, diametrul si pozitia barelor de rezistenta si montaj; - diametrul, distanta si fixarea etrierilor; - lungimile de petrecere la innadiri; - calitatea sudurilor si lungimea cordoanelor de sudura; - asigurarea stratului de acoperire si a distantei intre bare; - pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate; - lungimea portiunilor de bara care raman in exteriorul elementului ( mustati ) pentru innadiri sau lucrari ulterioare. Abaterile limita fata de proiect si fata de prescriptiile in vigoare trebuie sa fie : a) pentru lungimea segmentelor de bare si lungimea totala = 5 mm la lungimi sub 1 m, = 20 mm la lungimi intre 1 si 10 m, = 30mm la lungimi peste 10 m; b) pentru pozitia innadirilor 50 mm ; c) pentru lumgimea de petrecere a barelor, la innadirea prin suprapunere, = 3d; d) pentru distanta intre axele barelor = 3 mm la grinzi si stalpi, = 5 mm la placi si pereti, = 10mm la fundatii, = 10 mm intre etrieri; e) pentru stratul de acoperire cu beton = 2 mm la placi, = 3 mm la grinzi , stalpi si pereti, = 10 mm la fundatii si alte elemente masive; f) pentru imbinari si innadiri sudate - conform instructiunilor tehnice C 28-83. NU SE ADMITE TRECEREA LA BETONARE FARA INTOCMIREA PROCESELOR VERBALE DE RECEPTIE A LUCRARILOR DE ARMATURI SI FARA REMEDIEREA EVENTUALELOR NECONCORDANTE SAU DEFECTE CONSTATATE. 2.7 Acte normative de referinta * * * C 150 - 99-Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole; * * * C 56-85 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si de instalatii aferente; * * * C 28-83 -Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel-beton; * * * P 59-80-Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton ; * * * STAS 333-87 - Otel laminat la cald. Otel rotund; * * * STAS 10107/0-90 - Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat si beton precomprimat; * * * STAS 438/1-89 - Produse din otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate; * * * STAS 438/2-91 -Sarma trasa pentru beton armat; * * * STAS 438/3-89 - Produse din otel pentru armarea betonului. Plase sudate; * * * ST 009-96 - Specificatie tehnica privind cerinte si criteri de performanta pentru produse din otel utilizate ca armaturi in structurile de beton. * * * STAS 10107/2-92-Constructii civile, industriale si agricole.Plansee curente din placi si grinzi din beton si beton precomprimat .Prescripti de calcul si alcatuire * * * NE 012 –2007 – Cod de practică pentru execuţia lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat * * * -Instructiuni pentru verificarea calitati si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente; Ord.IGSC 28/7.02.1976, 20/4.04.1977.


Caiet de sarcini

3.EXECUTIA LUCRARILOR DE BETONARE

In capitolul prezent sunt prezentate precizarile generale privind lucrarile de betonare a elementelor de constructii, acestea se completeaza, in capitolul 6, cu precizarile specifice pentru elementele care se realizeaza pentru consolidarea constructiei(fundatiei, diafragme, cadre, plansee) 3.1 Pregatirea turnarii betonului Executarea lucrarilor de betonare,atit pentru betonul simplu cit si pentru betonul armat, pot sa inceapa numai daca au fost indeplinite urmatoarele conditii: - s-au verificat si receptionat calitativ lucrarile de sapaturi,cofraje si armare precum si instalarea pieselor care vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru crearea de goluri; - au fost intocmite procesele verbale de lucrari ascunse care sa confirme ca lucrarile efectuate sunt in concordanta cu normele tehnice si datele din proiect; - a fost curatita suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonul proaspat,de pojghita superficiala de lapte de ciment si de betonul slab compactat,indepartindu-se materialul prin spalare sau cu aer comprimat; - au fost curatite cofrajele si armaturile de eventualele corpuri straine, rugina neaderenta,etc. si au fost inchise ferestrele de curatare; - a fost realizata udarea cu apa a betonului vechi si a zidariilor, de mai multe ori,cu 2-3 ore inainte si imediat inaintea turnarii betonului; - a fost intocmita si acceptata de beneficiar fisa tehnologica pentru betonare iar utilajele si dotarile necesare prevazute in fisa exista si sunt in stare de functionare; - sunt stabilite si asigurate masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul unor accidente tehnice precum si locul unde se realizeaza eventualele rosturi de lucru; - a fost asigurata conducerea nemijlocita si permanenta a betonarii de catre seful punctului de lucru care va supraveghea respectarea Normativului NE 012 - 99, a fisei tehnologice si a proiectului; - s-a verificat de catre conducatorul punctului de lucru ca betonul livrat are certificatul de calitate sau fisa de transport din care sa rezulte ca este corespunzator calitatii prescrise in proiect si in prescriptiile tehnice; - sunt luate masurile necesare pentru prelevarea de probe si efectuarea incercarilor prevazute in prescriptiile tehnice. 3.2 Prepararea si transportul betonului Avand in vedere cantitatile de betoane care se vor folosi la executarea elementelor de constuctii (subetonari, fundatii, diafragme, cadre, plansee si grinzi) se impune realizarea betonului intr-o statie sau centrala de betoane si achizitionarea lui ca beton marfa. Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face la centrala conform precizarilor din Normativul NE 012 - 99, livrarea fiind insotita de documente care sa ateste ca betonul este corespunzator calitatii prescrise in proiect. Trasportul betonului se va face cu autobetoniere care sa asigure o lucrabilitate de L3-L4, iar timpul de transport, considerat din momentul inceperii incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii lui, nu va depasi valorile din tabelul de mai jos ,decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori de priza .


Temperatura (C)

Durata maxima de trasport ( min )

Cimenturi de marca 35 Cimenturi de marca 40

Autoagitatoare Autobasculante Autoagitatoare Autobasculante

Temperatura (°C)

Durata max de transport

Cimenturi de marca 35 Cimenturi de marca 40

Autoagitatoare Atobasculante Autoagitatoare Autobasculante

>30 45 30 30 15

10...30 60 45 45 30

sub 10 90 75 60 45

Transportul local al betonului se face cu jgheaburi si roabe sau se va descarca direct in lucrare, pentru turnarea fundatiilor si cu autopompa, pentru turnarea cadrelor, diafragmelor si a planseelor. Betonul trebuie pus in lucru in maximum 30 de minute, in cazul cand durata transportului a fost sub o ora si in maximum 15 minute, la durata peste o ora; durata totala de preparare, transport si punere in opera nu va depasi 2 ore la cimenturi cu adaosuri si 1,5 ore la cimenturi fara adaosuri. Daca betonul nu se incadreaza in calitatea impusa, limitele de lucrabilitate sau prezinta segregari va fi refuzat. 3.3 Turnarea betonului La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale: descarcarea betonului se face in jgheaburi, pentru turnarea fundatiilor si in pompa de beton pentru celelalte elemente astfel incat manipularile sa fie cat mai reduse; - inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m; la inaltimi mai mari turnarea se face prin ferestre laterale sau cu tuburi tronconice alcatuite din tronsoane avand capatul inferior la maximul 1,5 m de zona de betonare; - betonul se va raspandi uniform in straturi orizontale de maximum 30..40 cm; acoperirea cu un strat nou se face inaintea de inceperea prizei cimentului din stratul inferior; - nu se admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau prin azvarlire cu lopata la distante mai mari de 1,5 m; - se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia din proiect, iar daca se constata producerea acestor defecte ele vor fi corectate in timpul turnarii; - se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu proiectul -1 cm la placi si diafragme; 2,5 cm la grinzi si stalpi; 3,5 cm la fundatii; - in nodurile si zonele cu armaturi dese se va urmarii cu toata atentia umplerea completa a sectiunii prin compactarea betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea; - betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va realiza pe un strat de beton simplu de 5 cm; - se interzice lovirea sau scuturarea armaturilor in timpul turnarii, cu scopul de compactare, precum si asezarea vibratorului pe armatura; - circulatia muncitorilor si a utilajelor de transport in timpul betonarii se face pe punti speciale care sa nu reazeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe cofraje; - instalarea podinilor pe planseu precum si depozitarea pe ele a schelelor si cofrajelor pentru etajele superioare este permisa numai dupa 24...36 de ore in functie de temperatura exterioara si cimentul folosit; - betonarea se va face, de regula, continuu pana la rosturile de lucru prevazute in fisa tehnologica sau proiect; durata maxima de intrerupere a betonarii, nu va depasi timpul de


incepere a prizei cimentului, iar in cazuri exceptionale cand intreruperea este mai mare reluarea este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor; - la turnarea placilor se vor folosi repere de grosime dispuse la maximum 2,0 m; - turnarea grinzilor si a placilor va incepe la 1-2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau a peretilor pe care reazama pentru a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului din acestea; - grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp sau daca se toarna separat se lasa un rost la 3...5 cm sub nivelul placii; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5...1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a partii centrale a acesteia; - pe timpul turnarii si compactarii betonului se va urmari comportarea cofrajelor si a sustinerilor. 3.4 Compactarea betonului Compactarea se face manual sau mecanic. Compactarea manuala se admite concomitent cu baterea cofrajului in urmatoarele cazuri: cant vibrarea externa nu este eficienta iar folosirea vibratorului de interior este impiedecata de desimea armaturii sau dimensiunea elementului; se defecteaza vibratorul sau se intrerupe curentul; se prevede prin reglementari speciale. Compactarea betonului se va face prin vibrare mecanica cu vibratoare omologate pentru care se cunosc caracteristicile tehnice si functionale si se dispune de prescriptii de utilizare si intretinere. Personalul care efectuaza vibrarea betonului trebuie sa fie instruit asupra modului specific de vibrare a elementelor din lucrare. Alegerea tipului de vibrare si a vibratoarelor se face in functie de dimensiunile elementelor si de posibilitatile de intrare a buteliei vibratorului intre barele de armatura. Betoanele compactate prin vibrare obisnuita interioara se recomanda sa fie cu lucrabilitate L3 sau L3/L4 iar timpul de vibrare este de 5...30 secunde.Distanta intre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este 1,4r (r = raza de actiune a vibratorului).Cand nu este posibila respectarea acestei distante se vor utiliza concomitent mai multe vibratoare , distanta intre ele depasind 2r; distanta maxima este 1m. Grosimea stratului compactat nu va depasi ¾ din lungimea buteliei; butelia trebuie sa patrunda 5...15 cm in stratul compactat anterior. Vibrarea de suprafata se face la elementele cu suprafata mare (placi) cu grosime optima 3...20 cm, realizate cu betoane cu lucrabilitatea L2.Durata vibrarii va fi de 30...60 secunde, iar grosimea stratului de beton necompactat va fi de 1,1..1,35 ori mai mare decat grosimea finala, functie de lucrabilitatea betonului.Distanta intre doua pozitii succesive ale placilor si riglelor vibratoare se stabileste astfel incat sa se asigure acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton iar suprapunerea a doua poziti succesive va fi cel putin 5 cm. Vibrarea externa se aplica la elemente prefabricate sau monolite cu grosimi mici si armaturi dese si la betoane cu lucrabilitate de min.L3. Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat sunt: betonul nu se mai taseaza; suprafata devine orizontala si usor lucioasa; inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului. 3.5 Rosturi de lucru In masura in care este posibila turnarea betonului se va efectua prin evitarea rosturilor de lucru.


Daca evitarea rosturilor nu se poate realiza, acestea vor fi realizate conform datelor din proiect sau in lipsa acestora se vor stabili de catre executant inainte de inceperea betonarii. La stabilirea pozitiei rosturilor se vor avea in vedere urmatoarele : prevederea lor in zonele de solicitari minime; la stalpi se vor prevedea rosturi la baza lor, in cazuri tehnologice speciale se poate prevedea un rost la 3..5 cm sub intradosul grinzilor sau imediat sub vutele acestora ; la grinzi nu se recomanda, dar in cazuri extreme vor fi amplasate in zona de moment minim; cand grinzile se betoneaza separat de placi , se poate lasa un rost la 3...5 cm sub nivelul inferior al placii; la placi rostul va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mai mica si se situeaza la 1/5...1/3 din deschidere. La realizarea rosturilor se vor respecta urmatoarele: rosturile, la stalpi si grinzi si fundatii continue, vor fi perpendiculare pe axa elementului, iar la placi si pereti perpendicular pe suprafata lor; durata maxima de intrerupere a betonului pentru care nu sunt necesare masuri speciale la reluarea betonarii este de 2 ore la betonul cu cimentul cu adaos si 1,5 ore la betonul cu ciment fara adaos; reluarea betonarii dupa o durata mai mare, decat cea precizata anterior, se va face numai dupa ce betonul a atins rezistenta de minimul 12 daN/cm2 si dupa pregatirea suprafetei rostului prin curatarea betonului de pojghita de lapte de ciment si a betonului ce nu a fost compactat; imediat inainte de turnarea betonului proaspat suprafata rostului va fi umezita abundent cu apa. 3.6 Tratarea betonului dupa turnare Tratarea betonului dupa turnare se face in concordanta cu conditiile atmosferice exterioare respectandu-se prevederile din normativele C16 si C140. Prin realizarea tratarii se au in vedere urmatoarele: asigurarea mentinerii umiditatii betonului si evitarea evaporarilor bruste timp de minimum 7 zile prin acoperire cu diferite materiale, folosirea de pelicule de protectie sau stropire cu apa; evitarea antrenarii pastei de ciment de catre precipitatii abundente prin acoperirea suprafetei; executarea unui control riguros si permanent a mijloacelor de protectie in cazul turnarii pe timp friguros astfel incat sa se evite orice fel de fenomene de inghet pe toata durata de “preintarire a betonului”. 3.7 Decofrarea betonului La decofrarea betonului se vor respecta prevederile din C 140\86 avindu-se in vedere si urmatoarele: operatia va fi supraveghiata de conducatorul punctului de lucru ; evitarea preluari bruste a incarcarilor de catre elementele decofrate si mentinerea unor popi de siguranta la elemente cu deschidere mare ; evitarea ruperii muchiilor elementelor,a cofrajelor si sustinerilor. Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentei betonului pe probe pastrate in aceliasi conditii ca si elementul in cauza. Indepartarea elementelor de cofraj se face in concordanta cu rezistenta atinsa (procent din rezistenta la 28 zile ) asa cum este prezentat in tabelul de mai jos .


Elemente de cofraj ce se îndepărtează

Deschiderea elementului de beton (m)

L < 6 6 < L < 12 12 < L

1. Părţile laterale Rezistenţa minimă 2,5 N/mm2 astfel încât feţele şi muchiile elementului să nu se deterioreze

2. Feţele interioare cu menţinerea popilor de siguranţă

70% 85% 115%

3. Popii de siguranţă 95% 110% 115%

Popii de sustinere se vor pozitiona astfel : la grinzi pana la 6m deschidere se lasa un pop la mijlocul grinzii ; la deschidere mai mare numarul popilor se va stabili astfel incit distanta intre ei sau de la ei la reazem sa fie mai mica de 3m la placi se lasa un pop la mijlocul lor si cel putin un pop la 12mp de placa ; popii de siguranta pe inaltimea etajelor se vor aseza unul sub altul . 3.8 Verificarea si receptia lucrarilor din beton Dupa decofrarea fiecarei parti din constructie se va proceda la examinarea amanuntita a acesteia de catre executant,reprezentantul beneficiarului si eventual proiectant incheindu-se un proces verbal de constatare. Examinarea are in vedere: aspectul elementelor cu semnalizarea eventualelor defecte (segregari, goluri, rosturi, beton necompactat, etc. ) ; dimensiunile sectiunilor transversale si planeitatea suprafetelor si muchiilor; distantele dintre elemente si pozitia lor ; pozitia golurilor de trecere ; pozitia armaturilor ce urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior . Abaterile limita la dimensiunile elementelor executate monolit, in cazurile curente si cand nu exista prescriptii speciale, sunt: a) pentru lungimea ( deschideri, lumini ) grinzilor, placilor si peretilor pana la 3.0 m = 16 mm, intre 3.0 m si 6.0 m = 20 mm, peste 6.0 m = 25 mm ; b) pentru dimensiunea sectiunii transversale grosimea peretilor si placilor = 3mm la grosimi pana la 10 cm, = 5 mm la grosimi peste 10 cm; latimea si inaltimea grinzilor si stalpilor = 5 mm la dimensiuni pana la 50 cm, = 8 mm la dimensiuni peste 50 cm; c) pentru fundatii dimensiuni in plan = 20 mm, inaltimi pana la 2,0 m = 20 mm, inaltimi peste 2.0 m = 30 mm; pentru abaterea de la forma ( conf. STAS 7384-85 ) a muchiilor si suprafetelor 4 mm la 1 m lungime de muchie respectiv 1 mp de suprafata; e) pentru lungimea totala a muchiilor ( L) respectiv suprafata totala ,cu latura cea mare L ( indiferent de tipul de element )


L pana la 3.0 m 10mm, L = 3.0 …9.0 m 12mm, L = 9.0 …18.0 m 16mm, L peste 18.0 m 20 mm. f) pentru inclinarea muchiilor si suprafetelor, conform tabelului urmator g) pentru abateri limita de pozitii axe in plan orizontal la fundatii, stalpi, grinzi, pereti 10 mm; h) pentru cote de nivel fundatii de structuri 10 mm, placi si grinzi cu deschideri pana la 6.0 m 10 mm, placi si grinzi cu deschideri peste 6.0 m 18 mm, reazeme intermediare (constr. Etajate) 10 mm. Defectele limita admisibile la elementele din beton se refera la deficientele urmatoare a) rupturi si stirbituri la colturi pana la fata exterioara a armaturilor - cel mult 20 cm/m; pana la fata interioara a armaturilor principale - cel mult una de max. 5 cm lungime la 1m; cu adancime mai mare decat cele precedente si max. ¼ din dimensiunea cea mai mica a sectiuni, cel mult una de max. 2 cm lungime la 1 m; cu adancime mai mare de ¼ din dimensiunea cea mai mica a sectiunii , nu se admit; b) segregari si lipsuri de sectiune, vizibile sau nu la fata elementului pana la fata exterioara a armaturii principale, maximum 400 cmp.la 1 mp., pana la fata interioara a armaturii principale, cel mult una de max.40 cmp. la 1 mp., cu adancimi mai mari decat cele precedente,dar pana la max. ¼ din dimensiunea cea mai mica a sectiunii max. 20 cmp./mp., la placi de plansee si acoperisuri, max.30 cmp./mp. La fundatii masive, max. 5 cmp./mp., la grinzi si stalpi, max. 10 cmp./mp., la diafragme. c) fisuri pentru elementele incarcate cu mai putin decat incarcarea de explotare nu se admit fisuri decat cele superficiale de contractie cu adancime max. pana la fata exterioara a armaturilor principale, pentru elementele solicitate la incarcarea de exploatare se admit fisuri cu deschideri maxime in limitele date de STAS 10107-90; d) sparturi ale betonului dupa intarirea lui, indiferent in ce scop inclusiv pentru instalatii numai in limitele de la punctele a) si b) fara a taia sau intrerupe armaturile de rezistenta . Defectele admise se vor remedia conform cu instructiunile din C 149-87; in cazul unor defecte mai mari solutia se stabileste de proiectant sau se avizeaza de acesta, in scris, iar remedierea se face cu o stricta supraveghere si se va consemna intr-un proces verbal . Este interzisa orice lucrare sau operatie de remediere inainte de examinarea elementelor si incheierea procesului verbal de constatare . Calitatea betonului se apreciaza atat pe baza examinarilor vizuale si a actelor de livrare cat si pe baza incercarilor epruvetelor executate pe santier. In situatii incerte se va apela la incercari suplimentare nedistructive sau semidistructive. 3.9 Acte normative de referinta pentru lucrari de beton * * * P 85-96 - Normativ pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali de beton armat; * * * STAS 10107/1-90 -Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat si beton precomprimat . Prescriptii generale (M-SR 4/86);


* * * STAS 10107/0-90 -Constructii civile si industriale.Calculul si alcatuirea elementelor din beton,beton armat si beton precomprimat (M-SR 6/85); * * * STAS 10107/2-92-Constructii civile, industriale si agricole.Plansee curente din placi si grinzi din beton si beton precomprimat .Prescriptii de calcul si alcatuire; * * * P 100-92 -Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale; * * * NP-007-97 -Cod de proiectare pentru structurile in cadre din beton armat; * * * C170-87 -Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton si beton precomprimat subterane in medii agresive naturale si industriale; * * * C56-85 -Normativ privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si de instalatii aferente; * * * C 149 - 87 -I nstructiuni tehnice privind procedele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat; * * * STAS 1759/88 -Incercari pe betoane.Incercari pe beton proaspat. Confectionare de epruvete; * * * STAS 10102 -Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor; * * * STAS 1790 -Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii; * * * C167-77 -Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiei; * * * NE 012 –2007 – Cod de practică pentru execuţia lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat; * * * -Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente; Ord.IGSC 28/7.02.1976, 20/4.04.1977. 4. VERIFICARI DE CALITATE Verificarile de calitate a lucrarilor pentru realizarea elementelor si structurilor din beton armat sunt prevazute pe faze ( cofraje, armaturi, betonare ) si sunt cele prezentate la punctele 1.3, 2.6, 3.8 Pe langa verificarile mentionate anterior pentru receptia lucrarilor se vor efectua verificari suplimentare scriptice si directe . Verificarile scriptice constau din examinarea : existenta tuturor proceselor verbale de lucrari ascunse, a buletinelor de incercari prescrise in proiect si in perscriptii si normative in vigoare precum si in dispozitiile de santier date de beneficiar, proiectant sau organele de control; continutul si rezultatele inscrise in documente; actele incheiate cu ocazia executarii de lucrari de remedieri si consolidari , pentru a se stabili daca acestea au fost executate in toate cazurile cand au fost necesare, precum si daca sunt de calitatea corespunzatoare. Verficarile directe constau din examinarea vizuala, bucata cu bucata , a elmentelor structurale cu luarea in considerare a tuturor defectelor si abaterilor cu efectuarea sau prescrierea, in cazul depasirii valorilor admise sau de dubiu, a unor incercari si verificari suplimentare cum ar fi : incercari prin metode nedistructive simple sau combinate ( sclerometru, ultrasunete, metode combinate, pahometru ) pentru determinarea rezistentei betonului , a defectelor interioare sau a existentei si pozitiei armaturii; slituri in stratul de acoperire penrtu stabilirea tipului de armatura, a diametrului, numarului de bare si a grosimi stratului de acoperire cu beton;


masurare lungimi, deschideri si eventual a adancimii fisurilor; incercari prin incarcare statica in situ; orice alte incercari pentru formarea convingerii comisiei asupra calitatii structurii realizate si al corespondentei cu proiectul si cu actele normative in vigoare. 5. NORME DE PROTECTIA MUNCII SI PSI La executia lucrarilor pentru realizarea elementelor din beton vor fi repectate toate masurile generale de protectia muncii si paza contra incendiilor prevazute in actele normative. 5.1 Masuri specifice Masurile specifice se refera la lucrarile de cofrare- decofrare, armare si turnare si impun mai multe cerinte dintre care se mentioneaza : indreptare, descolacirea si fasonarea barelor de armatura pe un teren de lucru separat si imprejmuit, la distanta de spatiile de circulatie; taierea si fasonarea barelor de armatura se face cu utilaje si dispozitive in stare buna ; in timpulul curatirii armaturilor de rugina muncitorii vor purta ochelari de protectie iar rugina si praful vor fi indepartate cu perii sau maturi; nu se circula pe armaturi si nu se executa de pe cutia cofrajului montarea armaturilor in grinzi sau alte elemente izolate; trebuie amenajate la partea laterala a cofrajului schele de lucru cu balustrade; montarea armaturilor si a cofrajelor se face de pe podini bine consolidate si cu latime de min.70 cm si prevazute cu balustrade; cand nu este posibil a se realiza parapete de siguranta si protectie muncitorii vor folosi centuri de siguranta; stationarea in partea opusa bascularii, sau scurgerii betonului din bena, in timpul bascularii benelor de beton; manevrarea vibratoarelor numai de personal instruit in acest scop si echipat corespunzator; sustinerile si esafodajele cofrajelor se vor contravantui, atat in plan orizontal cat si in plan vertical, pe ambele directii, verificarea sustinerilor cofrajelor ca sa poata prelua incarcarea din oameni si armatura pe durata montarii acesteia; manevrarea vibratoarelor numai de personal instruit in acest scop si echipat corespunzator; - curatarea sau desfundarea benelor, buncarelor, roabelor,etc. se face numai in pozitie stabila, la sol; decofrarea este admisa numai dupa intarirea suficienta a betonului fiind interzis muncitorilor sa stea sub panourile in curs de demontare; golurile ramase in plansee sau alte goluri interioare trebuie sa fie inprejmuite sau acoperite cu panouri rezistente; agatarea, manipularea si depozitarea cofrajelor si armaturilor in stricta concordanta cu masurile de securitate specifice; luarea masurilor de electrosecuritate la executarea sudurilor, la montarea si manipularea armaturilor si cofrajelor in apropierea linilor electrice aflate sub tensiune; 5.2 Acte normative * * * NE 012 –99 – Cod de practică pentru execuţia lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat * * * P 118-83 - Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului; * * * - Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor. Decret nr. 290/1977; * * * C 300-94- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora ;


* * * - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor . M.I. 381/1993, MLPAT 7/N/1993; * * * - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii. MLPAT 9/N/1993; * * * IM 007-96- Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje; * * * PE 119-90 -Normativ de protectia muncii pentru activitati in instalatii electrice; * * * - Norme de protectia munci in activitatea de constructii-montaj.Ord. MCInd. 1233/D-1980; * * * - Norme generale de protectia muncii, Legea 90/1996 Notă f. importantă: Normele şi normativele care se vor respecta la execuţie sunt cele care vor fi în vigoare la data execuţiei.


4. PREPARARE MORTAR DE VAR- CIMENT PENTRU TENCUIELI

Acest capitol cuprinde specificaţii pentru preparare şi compoziţia mortarului obişnuit de tencuială marca M 25-T. Specificaţia pentru tencuieli este cuprinsă în capitolul tencuieli. a. Standarde de referintă STAS 9201-80 – Var hidrant în pulbere. STAS 146-78 – Var pentru construcţii. STAS 3910-76 – Slam de carbid. STAS 1500-78 – Cimenturi cu adaosuri. STAS 8819/1-80 – Cenuşă de centrală termoelectrică. STAS 545/1-80 – Ipsos de construcţii. STAS 1667-76 – Nisip natural de carieră sau râu. STAS 790-73 - Apă. C 17-82 – Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială. STAS 2634-80- Metode de încercarea mortarelor în stare proaspătă şi întărită. STAS 1030-70 – Mortare obişnuite de var ciment sau ipsos. Clasificarea şi condiţii tehnice. b. Probe şi determinări Determinarea caracteristicilor mortarelor de tencuială se va face conform metodelor prescrise în STAS 2634-80. Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mortarele vor fi conform STAS 1030-70. c. Materiale şi produse. Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-T. - var hidratat în pulbere pentru construcţii STAS 9201/80 - var pentru construcţii ( pastă ) STAS 146-78 - slam de carbit STAS 3910-76 - cenuşă de termocentrală STAS 8819-80 - nisip natural de carieră sau rîu 0-3 mm STAS 1667-76 - apă STAS 790-73 1. Dozaje uzuale pentru mortare de tencuială cu var-ciment marca M 25-T materiale pentru 1 m3 mortar. - ciment = 180 - var hidratat, var pastă sau şlam de carbid m3 = 0,200 - var pastă sau şlam de carbid kg = 260 - nisip m3 = 1,20 kg = 1500 2. Dozaje uzuale pentru mortare de tencuială cu ciment, var şi cenuşă de xcentrală termoelectrică (consistentă la con etalon = 10 cm). Materiale pentru 1 m3 mortar – marca M 25 CT-T. - ciment = 140 - cenuşă centrală termoelectrică kg = 140 - var hidrant, var pastă sau şlam de carbid m3 = 0,200 - var pastă sau şlam de carbid kg = 260


- nisip sort 0-3 mm –m3 = 1,06; kg = 1300 - apă (informativ) l =300. 3. Densitatea aparentă a pastei de var corespunzătoare consistenţei 12 cm. - var pastă cal.I kg/m3 = 1250 –1300. - var pastă cal II kg/m3 = 1301 –1350. 4.Tinciul este de aceeaşi compoziţie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var şi nisip fin 0-1 mm. 5. Dozajele pentru mortarul de tencuială este stabilit în cazul nisipului natural sort 0-3 mm cu umiditate mai mare sau egală de 2% şi densitatea aparentă în grămadă de cca 1220 kg/m3. 6. În dozajele de mai sus s-a considerat varul pastă de cal.I cu consistenţa 12 cm şi densitatea aparentă de 1300 kg/m3. 7. Când se foloseşte nisip uscat (sub 2% umiditatea dozajului volumetric de nisip pentru mortarul de tencuială de marca M 25-T cu nisip sort 0-3 mm se corectează astfel: la umiditatea 2% densitatea aparentă în grămadă a nisipului kg/m3 = 1220 şi la 0 kg/m3 = 1550; nisip m3 /m3 mortar, la umiditate 2% dozajul de nisip = 1,200 şi la 0% dozajul corectat = 1,2 x 1220/1550 = +0,95; nisip kg/m3 mortar, la umiditate 2% dozajul de nisip = 1500 şi la 0% dozajul corectat = 0,95 x 1550 = 1470 kg/m3. d. Livrare, depozitare, manipulare Pentru materialele folosite la realizarea mortarelor se vor respecta conditiile din capitolul tencuieli; - transportul pe orizontală pe distante mici se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau pompe; - pe distante mari de la statia de preparare până la punctul de punere în operă transportul se face cu bene speciale cu autoagitatoare, basculante , - transportul pe verticală se face cu macarale cu bene, elevatoare, pompe sau troli pe sol; - mijloacele de transport trebuie să fie etanse , curate şi să permită golirea fără efort; - mijloacele de transport se curăţă şi se spală la sfîrşitul schimbului de lucru, la schimbarea materialului transportat şi la întreruperea lucrului mai mare de 2 ore; - este interzisă descărcarea mortarului direct pe pămînt , aceasta făcându-se în buncăre de transfer, lăzi de primire sau bene speciale, - transportul şi punerea în operă se face în maxim 10 ore la mortar de ciment- var fără întârzâitor şi maximum 16 ore cu întîrziitor de priză; - la manipularea varului hidratat se vor purta mănuşi de cauciuc şi ochelari de protecţie. e. Preparare Prepararea mortarului pe bază de ciment şi var hidratat se face mecanic asigurînd-se : - dozarea gravimetrică a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de ± 2% pentru lianţi şi ± 5% pentru agregate; - amestecarea până la omogenizarea complectă. La utilizarea varului hidratat nu este necesară operatia de stingere a lui. Prepararea mortarelor se face mecanic folosind malaxoare cu amestec forţat sau betoniere cu cădere liberă. In cazul folosiri varului bulgări acesta va fi stins şi folosirea se va face după cel putin 2 luni de la stingere şi păstrare în groapă. Consistenta mortarelor ( în cm ) de tencuială aplicată manual va fi: - pentru şprit 9 cm;


- pentru grund 7-8 cm; - pentru stratul vizibil 7-8 cm; Pentru aplicare mecanizată: - pentru şprit 12 cm; - pentru grund 10-12 cm Ordinea de introducere în utilajele de malaxare a componentelor este : - pentru mortare cu var hidratat se introduce întîi apa apoi componentele solide ; - pentru mortarele cu var pastă sau sleam de carbit , se introduce apa apoi partea de var sau sleam şi se amestecă pînă la obţinerea uni lapte omogen si apoi se introduc agregatele si eventuali agenti; - pentru mortarele de ciment şi var se introduce întăi o parte de apă apoi componentele solide şi după malaxarea acestora se introduce restul de apă necesară obţineri consistentei cerute. Pasta de var de consistentă 12 cm se introduce initial într-un buncăr cu agitator unde se fluidizează şi se omogenizează după care se introduce în toba de malaxare. La întreruperea preparării mortarului mai mult de ½ ore toba malaxorului se spală cu apă amestecată cu pietriş. f.Verificări Se fac verficări la densitatea aparentă a materialelor, dozajelor volumetrice şi de consistentă a mortarelor. g. Măsurătoare şi decontare Mortarele se vor deconta la mc ( mp ) de mortar preparat sau conform consumurilor de mortar pe suprafete tencuite. Transportul mortarului se va deconta separat la tone de transport. Notă f. importantă: Normele şi normativele care se vor respecta la execuţie sunt cele care vor fi în vigoare la data execuţiei.


Caiet de sarcini

5. LUCRĂRI DE REALIZAREA ŞARPANTELOR DIN LEMN A.1 Materiale Materialele folosite la realizarea sarpantei vor fi produsele de cherestea de răsinoase ( conf. STAS 942-86 pentru dimensiuni şi STAS 857-83 , STAS 1949 – 86 pentru calitate) şi piese metalice pentru imbinare( cuie, scoabe). Produsele din lemn folosite trebuie sa indeplinească următoarele conditii generale: strivirile, lovirile, crestăturile sau alte deteriorări datorită transportului, manipulării sau depozitării nu trebuie să afecteze mai mult de 5% din aria secţiunii transversale; nu se admit noduri putrede, noduri parţial concrescute, noduri căzătoare, coajă infundată, fisuri şi crăpături, ruluri, putregai şi răscoacere; deformaţia de incovoiere, pe toată lungimea elementelor, va fi maxim 1/300 din lungime şi maxim 15 mm pe lungime de 2m; arcuirea , pe lungime de 2m, va fi max. 10 mm; bombarea va fi max. 1/25 din lăţimea piesei şi max. 6mm; răsucirea va fi max. 1/20 din lungimea piesei iar curbura , pe lungime de 2m max. 5 mm. Verificarea lemnului se face vizual si prin măsurare. Umiditatea admisă maximă a lemnului la livrare va fi de 20% iar umiditatea la punere în operă de max. 18%. Transportul şi depozitarea pe santier se face cu luarea tuturor măsurilor de protectie împotriva umiditătii ( transport, de regulă, pe timp fără precipitaţii sau protejat in caz contrar; depozitare pe perioadă cît mai scurtă la santier cu evitarea asezării direct pe pămînt si cu protecţie împotriva precipitaţiilor , etc.) Scoabele şi cuiele (STAS 2111-81) se livrează pe tipuri, în pachete şi cutii inchise iar depozitarea se face în spaţii închise. A.2 Executarea lucrăriilor Executarea lucrărilor se va face în conformitate cu proiectul şi cu normativul pentru alcătuirea şi execuţia sarpantelor ( C37-88). Întrucât construcţia are valoare, prin perioada când a fost executată, execuţia se va realiza astfel încât să se realizeze forma iniţială. Înainte de inceperea execuţiei se vor marca precis toate elementele degradate care urmează să fie inlocuite sau consolidate iar pentru realizarea lor se vor folosi aceleaşi secţiuni transversale. Pe zona, degradată, de pe panta de fronton în prealabil se face demontarea complectă a sarpantei urmînd ca toate elementele să fie înlocuite. Toate îmbinările noi şi cele existente ( popi- contrafise; pane contrafise; popi – pane sau grinzi) vor fi consolidate cu scoabe). Execuţia sarpantei va fi continuată imediat cu realizarea invelitoarei. A.3 Condiţii de calitate şi recepţie Verificarea calitităţii materialelor şi a lucrărilor de construcţie se face respectând prevederile din normativul C56-85, cop.I.


Verificarea şi recepţia sarpantei se face de o comisie formată din reprezentantul constructorului şi al beneficiarului ocazie cu care se va intocmi un proces verbal de receptie. Recepţia se face prin: - examinarea existenţei si conţinutul certificatelor de calitate a materialelor; - măsurarea prin sondaj a dimensiunilor secţiuni transversale a elementelor şi a elementelor geometrice ale sarpantei ( pante, planeitate, rectiliniaritate, distanţeintre axe etc.); - examinarea respectării solutiilor şi dacă modul de asamblare şi prindere a elementelor este corect. 4. Protecţia contra incendiilor, securitatea muncii şi protecţia lucrărălor în perooada de execuţie Executantul va lua toate masurile necesare in vederea respectării - intocmai a tuturor normelor de protecţia muncii şi pază contra incendiilor în vigoare la data executării lucrărilor iar execuţia lucrărilor se va face sub supravegerea directă a conducătorului punctului de lucru. Legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor se va face pe baza precizărilor sefului punctului de lucru. În jurul locului de lucru şi a construcţiei se vor instala îngrădiri şi table de avertizare. Se va prevedea un acces, pe acoperis, sigur prin scări montate anume şi verificate de conducătorul punctului de lucru; nu se admit accese improvizate iar căile de acces vor fi degajate de materiale şi obstacole. In perioada executării lucrărilor( demolare şi construcţie) şi de pregătire, prin grija constructorului si beneficiarului , staţia de transformare va fi scoasă complet de sub tensiune şi izolată. A.5. Acte normative de referinţă * * Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente – C 56-85; * * Normativ pentru alcătuirea şi executarea sarpantei – C37- 88 * * Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile C 58-85 * * STAS 3303/0-77 Pantele invelitoriilor * * STAS 1949-86 ; STAS 942-86


ÎNVELITOARE

B.1 Materiale Materialele de bază şi auxiliare folosite la invelitori trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute în normele şi normativele în vigoare. Materiale pot fi ţigle sau table agrementate tehnic sau însoţite de certificate de conformitate.

La recepţia tiglelor şi coamelor trebuie să se aiba in vedere: - existenţa găurilor de prindere cu diametrul de 1.5 mm la ţigle şi 2mm la coame; se admit max. 5% din ţigle sau coame să nu aibe găuri de prindere; - inăltimea minimă a ciocurilor 15mm , recomandabil 20 mm; - adâncimea minimă a jgheaburilor laterale 15mm; - structura ţiglei în spărtura să fie omogenă, compactă, cu granulometrie mică şi fără stratificaţii; - sunetul la lovire cu un ciocan să fie clar, nedogit; - forma să fie regulată şi fără valuri; - denivelarea colţurilor max.4mm, abateri de la planeitatea şi rectilinitatea muchiilor max.4mm, ştirbituri cu adîncime max. 5mm şi lungime max.20 mm; - nu se admit crăpături şi bavuri;variaţii mici de culoare, glazura uniformă , fără exfoliere.

La livrarea, transportul şi manipularea ţiglelor şi coamelor se are în vedere: - prezenţa certificatului de calitate; - transportul produselor ambalate sau în cazul produselor neambalate asezate în stivă, pe cant în max.7 rînduri; - încarcarea şi descărcarea cu grijă, fiind interzisă aruncarea sau rostogolirea lor din mijloacele de transport; depozitarea în stive de aceleaşi produse şi clase de calitate cu ţiglele asezate pe cant, pe max. 7 rânduri intre rînduri se asează sipci, paie, talaj sau alte materiale) şi coamele în poziţie verticală pe max. 6 rînduri.

La recepţia tablelor utilizate pentru învelitori se vor verifica dimensiunile tablelor şi ondulelor respectiv integritatea suprafeţelor acestora.

B.2 Execuţia lucrărilor Executarea lucrărilor se face numai de către echipe specializate în această categorie de lucrări şi numai după ce structura de rezistenţă este terminată.

Înainte de începerea executări lucrărilor pentru învelitoare responsabilul punctului de lucru va controla execuţia suportului urmărindu-se: - dacă s-au respectat solutiile din proiect; - dacă materialele, dimensiunile şi modul de prindere sau asamblare a elementelor suport , corespund proiectului; - respectarea pantelor, scurgerilor, planeităţii şi aliniamentului formelor, panelor, căpriorilor; - dacă s-au executat toate străpungerile pentru cosuri, ventilaţii, etc; - dacă s-au respectat distanţele minime intra părţile lemnoase combustibile ale suportului şi coşurile de fum (min. 100mm); - dacă se asigură scurgerea apelor în cazul coşurilor, luminatoarelor sau altor obstacole transversale mai late de 500mm, prin realizarea de sei în două ape ( în amonte) de minimum 150mm înălţime faţă de planul învelitoarei; - protecţia anticorozivă a părţilor metalice; - dacă s-au indepărtat toate resturile de materiale de pe faţa superioară a suportului.


Lucrările de tinichigerie vor precede montarea invelitorii propriu-zise. Montarea ţiglelor începe de la poală spre coamă şi dintr-un singur capăt al rîndului. Pe prima pantă de la streaşină toate ţiglele se leagă de sipci cu sîrmă neagră iar pe a doua pantă ţiglele se leagă de sipci, cu sîrmă, la fiecare al 4-lea rînd. Coamele vor fi fixate între ele cu mortar de ciment şi din loc în loc de pana de coamă cu ajutorul cuielor. Cosurile sau ventilaţiile care străpung învelitoarea , se racordează cu aceasta cu ajutorul unei pazii de tablă vopsită sau tablă zincată , ce trebuie ridicată în jurul coşului cu cel puţin 30 cm. B.3 Condiţii de calitate şi recepţie Verificarea invelitorii propiu-zise presupune : - urmărirea concordanţei lucrărilor executate( felul învelitori, pante, racorduri, străpungeri, prinderi,dolii,coame, etc) cu prevederile din proiect şi din detaliile tip; - asezarea rindurilor de tiglă , în sfoară, pe linii orizontale, paralele cu streaşina; abaterea admisibilă este de 1cm/m dar max. 5cm pe intreaga lungime a versantului; - decalarea rîndurilor succesive de ţiglă cu o jumătate de ţiglă; la examinarea invelitorii pe dedesupt nu se admite ca aceasta să prezinte interspaţii prin care sa se vadă lumina din exterior; - prinderea de suport prin legarea cu sîrmă zincată; folosirea ţiglelor şi coamelor întregi nefiind admise cele sparte fisurate sau ciobite mai mult de 2cm de la margine;fixarea şi etansarea coamelor cu mortar de ciment.

Verificarea lucrărilor de tinichigerie are în vedere: - existenţa şi corectitudinea lucrărilor conform proiectului; - asezarea jgheaburilor cu panta necesară( min. 0.5%), la minimum 1cm şi max. 5cm sub picătura streaşini şi avînd marginea exterioară cu min. 2 cm mai jos decât marginea interioară şi dedesuptul prelungirii planului învelitorii; - lipirea cu cositor a tronsoanelor de jgheab şi a racordurilor la burlane; - poziţia verticală a burlanelor cu abateri max. 0.5 cm/m şi sub 5cm pe toată înălţimea şi fixarea lor cu brăţări de tablă zincată.

Execuţia corespunzătoare a sorţurilor de tablă în jurul cosurilor de ventilaţie. Recepţia preliminară a întregii lucrări ( sarpantă şi învelitoare) se face de comisia de recepţie prin: - examinarea existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate a materialelor şi a proceselor verbale de verificare pe faze; - examinarea directă a lucrărilor , executată prin sondaj, cu referire la toate elementele constructive ale învelitorii, conform prevederilor specifice, urmărindu-se, în special, ca învelitoarea să îndeplinească functiile de îndepărtare a apelor pluviale, precum şi condiţiile de etanseitate la apă, vânt sau zăpadă vâscolită. B.4 Protecţia contra incendiilor, securitatea muncii şi protecţia lucrărilor în perioada de execuţie Prevederile de la punctul A.4 se aplică şi la execuţia invelitorii.

B.5. Acte normative de referinţă


* * Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente – C 56-85; * * Normativ pentru alcătuirea şi executarea sarpantei – C37- 88; * * Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii – C37-79; * * STAS 2389/77 – Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Jgheaburi şi burlane; * * STAS 2274/81 – Lucrări de tinichigerie la construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Burlane, cârlige, hoturi, brăţări, jgheaburi. Condiţii tehnice generale de calitate; * * STAS 3303/0-77 Pantele invelitoriilor. Toate actele normative menţionate pe parcursul prezentului caiet de sarcini. Notă f. importantă: Normele şi normativele care se vor respecta la execuţie sunt cele care vor fi în vigoare la data execuţiei.


Caiet de sarcini

5. TÂMPLĂRIE DE LEMN şi PVC

Se corelează cu planşele de arhitectură – planurile nivelelor şi tablourile de tâmplărie. Tâmplăria va fi executată din Profile PVC de culoare albă, respectiv din lemn respectând toate formele prezentate în tablourile de tâmplărie. Schimbarea caracteristicilor tâmplăriei se va face numai cu acordul beneficiarului şi cu consultarea prealabilă a proiectantului. Dimensiunile exterioare ale tâmplăriei menţionate în tabloul de tâmplărie sunt dimensiuni la

roşu (dimensiunile golului) determinate prin măsurători directe realizate cu o precizie de 15mm. Dimensiunile de execuţie vor fi stabilite de executantul tâmplăriei considerând condiţiile de montaj şi racord la elementele fixe ale construcţiei exeistente. Înainte de confecţionarea tâmplăriei executantul va contacta proiectantul pentru lămuriri suplimentare. a) Materiale Tâmplarie de PVC din profile sau din lemn duble R =0,56 m2K/W (conform C107/1-97) Cuie cu cap conic tip A pentru construcţii STAS 2111-90 Carton bituminat tip CA 400 STAS 5838/5-80, STAS 138-80 Vată minerală tip I STAS 260-84 Hârtie de ziar Poliuretan pentru etanşare Baghete de plastic Spumă poliuretanică şi silicon Alcătuirea geamului termopan este cea stabilită de producător pentru a asigura rezistenţa la transfer termic mai sus menţionată, sticla fiind de tipul geamului fluat. b. Livrare, depozitare, transport. Tâmplaria finisată se transportă în pachete, stelaje sau containere cu mijloace auto sau vagoane. Se feresc de contactul cu apa .După încărcare se asigură stabilitatea încărcăturii prin consolidare cu şipci si tampoane aşezate între acestea şi pereţii vehiculelor pentru a se evita frecarea sau lovirea. Ambalarea şi încarcarea tâmplariei la producător şi transportul de la producator la depozitul de punere în operă se asigură de către producător. Tâmplaria va fi depozitată în încăperi uscate, ferită de ploaie şi razele solare, ferite de vânt şi de degradare prin lovire prevazându-se spaţii de circulaţie între stive. Pe tot timpul depozitării se vor lua măsurile necesare pentru menţinerea contactului accesoriilor metalice cu suprafeţele finisate, nedepăşirea înălţimii maxime de depozitare (2-3m) a stivelor. Accesoriile metalice sunt livrate în lădiţe bine ambalate. Elementele de rigidizare a tâmplariei se livrează în colete legate. Tâmplaria se livrează şi se depozitează în condiţiile stabilite de producător. Vată minerală tip I- 70 kg/m – se livrează în pachete ambalate impreună cu accesoriile. Vata minerală cu suport de folie reflectorizantă se livrează în suluri ambalate. Depozitarea se face în locuri acoperite şi uscate, se transportă în vehicole acoperite.


Cuiele se livrează pe tipuri în pachete şi cutii bine închise. Carton bituminat se livreaza în suluri legate la ambele capete, se transportă în vehicole acoperite, se depozitează vertical pe maximum două rânduri ferite de soare, umezeală, intemperii şi lovituri. Termenul de garantie este de 18 luni de la data fabricaţiei în condiţiile de ambalare, depozitare si transport – STAS 138-80. b) Lucrări pregatitoare Inainte de a începe lucrările de montare efectivă a tâmplăriei trebuiesc verificate şi receptionate lucrările de zidărie, în ceea ce priveşte planeitatea, dimensiunea golurilor, poziţia şi numărul ghermelelor sau a diblurilor, conform normativului C 56-1985 şi Buletinului construcţiilor nr. 4/1976. Montarea tâmplăriei în zidărie se face după terminarea execuţiei lucrărilor cu procese tehnologice umede, finisajele interioare inclusiv a golurilor tâmplariei, placajele de faiantă. Golul din zidărie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor şabloane verificate înainte de montarea tâmplăriei. Montarea tâmplăriei se face numai cu echipe specializate şi dotate cu mijloace necesare. Se verifică produsele de tâmplărie de către conducătorul tehnic al lucrărilor sub aspectul: existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate; corespondenţei cu prevederile din proiect şi cu prescripţiile tehnice de produs; existenţei si calităţii accesoriilor de prindere, manevrare, etc; La punerea în operă se verifică dacă în urma transportului şi depozitării, tâmplăria nu a fost deteriorată. Eventualele deteriorări se vor remedia înainte de montare. c) Conditii de executie a lucrărilor Montarea tâmplăriei se face numai cu echipe specializate şi dotate cu mijloace necesare. Tâmplăria se probează în formatul globului şi se consolidează cu pene de lemn. Se fixeaza tocul în şuruburi cu ghermele sau dibluri de lemn, sau se injectează spuma poliuretanică polimerizantă. Înainte de a se strînge complet şuruburile, sau de a injecta spuma poliuretanică, se va verifica orizontalitatea, verticalitatea şi modul de funcţionare. Nu se admite baterea şuruburilor ci numai fixarea lor prin înşurubare. Etanşarea rosturilor se face numai cu material izolant. La ferestre se vor monta glafurile din plăci de marmură sau alte materiale similare, ce va depăşi finisajul exterior cu 2-3 cm, (lăcrimarul). d) Conditii de calitate şi receptie Dupa terminarea lucrărilor de montaj se va face recepţia de funcţionare a ferestrelor şi uşilor verificând: - funcţionarea cu usurintă a cercevelelor, foilor şi accesoriilor metalice de închidere, deschidere şi blocare, fixarea în zidărie, executarea corectă a izolaţiei de etanşare între toc şi golul ferestrei şi acoperirea rosturilor, racordarea tencuielilor şi a finisajelor;


- aşezarea corectă a tocurilor pe aceeaşi linie şi în acelaşi plan fără deplasări şi vibraţii la închiderea şi deschiderea bruscă ; - dacă s-au făcut rectificările necesare, curăţirea geamurilor şi a elementelor tâmplăriei. - completa montare a accesoriilor metalice de acelaşi tip,funcţionarea corectă şi echiparea cu garnituri de etanşare a ferestrelor şi uşilor; - dacă spaţiul dintre traversa tocului ferestrelor şi lăcrimar nu este înfundat cu tencuială sau alte materiale care ar împiedeca eliminarea la exterior a infiltraţiilor de apă; - să fie respectate abaterile şi toleranţele admise conform normativelor mai sus prezentate.

Abateri, tolerante. Verticalitatea tocurilor şi a căptuşelilor nu admit abateri mai mari de1mm/m. Între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant de 3-8 mm. Încastrarea tocului în pereţi nu trebuie să aibe nici un fel de gol. Planeitatea foilor de uşi precum şi a cercevelelor mai lungi de 1500 mm trebuie să fie mai mici de 1 % din lungimea pieselor respective. Potrivirea foilor de uşi şi a cercevelelor pe tocuri pe toată lungimea faltului nu trebuie să depasească 2 mm. Între cercevea şi marginea şpaletului tencuit minim 3,5 cm. Glafurile interioare se monteaza cu o pantă spre interior de 1% şi la aceeaşi înălţime faţă de pardoseală. Forma şi dimensiunea tâmplăriei admite abateri limită si toleranţe. - La grosime: - până la 50 mm inclusiv +,- 1,0 mm - peste 50 mm +,- 2,0 mm - La lungime şi lăţime - până la 1500 mm inclusiv +,- 1,0 mm - peste 1500 mm +,- 1,5 mm - La planeitate - pentru uşi 2 la mie - La rectangularitate 0,00 . e) Măsuratori, decontări. Măsurarea şi decontarea lucrărilor de tâmplărie se face la mp de suprafaţă cuprinsă de conturul exterior al tocului respectiv al căptuşelilor. Pervazurile se măsoară la m lungime pusă în lucrare.

f) Standarde de referinta C 47 – 86 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticla in constructii C185 - 1978 – Instructiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi montarea in constrcutii a ferestrelor si usilor de balcon PVC NP016 - 97 – Normativ privind proiectarea cladirilor de locuinte cerinte conform legii 10/95 C107/1 - 97 – Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit


Notă f. importantă: Normele şi normativele care se vor respecta la execuţie sunt cele care vor fi în vigoare la data execuţiei.


Caiet de sarcini

6. LUCRĂRI DE ZIDĂRIE 1. SCOP Procedura are ca scop precizarea acţiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor şi

materialelor necesare executării lucrărilor de zidărie, cu cerinţele de calitate impuse. 2. DOMENIU Procedura se aplică la executarea următoarelor lucrări:

- zidărie simplă, armată sau compusă pentru pereţi portanţi, la pereţi de închidere sau compartimentare

- zidărie mixtă la ziduri de subsoluri - zidărie la cornişe - zidărie la coşuri de fum

3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI

- Conform P2 – 85, P104 – 82, C17 - 82

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ - Normativele specifice: P2 – 85, C56 – 86, C17 – 82, C16 – 84, P104 – 82,

C126/1975 - Legea nr. 10/1995

5. CONDIŢII PREALABILE 5.1.Asigurarea pe şantier a documentaţiei de execuţie şi a prezentei proceduri. 5.2. Instruirea personalului care concură la realizarea lucrărilor, în scopul insuşirii proiectelor de execuţie, caietelor de sarcini, normativelor şi procedurilor care se referă la faza respectivă de lucru. 5.3. Asigurarea pe şantier a materialelor, inclusiv a materialelor de îmbinare (mortar), recepţionate şi depozitate conform normativelor şi standardelor în vigoare. Existenţa unei platforme apropiate clădirilor, construcţiilor, în vederea depozitării corespunzătoare. 5.4. Dotarea formaţiei de zidari cu unelte, scule, dispozitive şi aparate de măsură şi control, furtune de nivel, metru şi ruletă, fire cu plumb, ciocane, mistrie, etc.

5.5 Verificarea condiţiilor legate de lucrările executate anterior pe care urmează a se executa zidăriile.

5.6. Materializarea axelor principale, a cotelor de nivel, a dimensiunilor în plan. 5.7. Asigurarea locurilor uşor accesibile, pentru fiecare fază de lucru. 5.8. Existenţa înregistrărilor de calitate pentru lucrările anterioare şi a celor ce pot

deveni ascunse. 5.9. Degajarea frontului de lucru de resturi de materiale, pământ, etc. 5.10. Nivelarea şi compactarea terenului pe perimetrul exterior al construcţiei. 5.11. Aprovizionarea frontului de lucru cu materialele de bază şi auxiliare. 5.12. Montarea schelelor de lucru. 5.13. Efectuarea probelor la instalaţiile de preparare a mortarului. 6. MĂSURI PREVENTIVE 6.1. Se va urmări instruirea şi respectarea de către personalul executant a normelor de

protecţia muncii şi P.S.I. şi semnarea fişelor individuale de instructaj. 6.2. Existenţa şi folosirea echipamentelor specifice de protecţia muncii.


7. RESPONSABILITĂŢI 7.1. Şeful punctului de lucru:

- verifică conformitatea formularelor primite odată cu marfa (avize de însoţire, certificate de calitate) şi ia măsurile de depozitare şi păstrare corespunzătoare mărfii.

- răspunde împreună cu şefii de echipă de calitatea operaţiilor de execuţie efectuate - organizează locurile de muncă şi procesul de producţie, creind condiţii optime necesare executării lucrărilor - controlează calitatea lucrărilor executate de echipă - răspunde de itroducerea în lucru numai a materialelor care corespund

calitativ prevederilor din proiectul de execuţie - întocmeşte înregistrările referitoare la calitate privind lucrările realizate - conduce executarea lucrărilor conform prevederilor proiectului, normelor

tehnice, şi a fişelor tehnice. 7.2. Şeful de echipă:

- răspunde de respectarea proiectului de execuţie, a prescripţiilor tehnice şi de efectuarea controlului muncii prestate de muncitorii din echipă

7.3. Muncitorii: - răspund de calitatea lucrărilor realizate respectând întocmai tehnologia de execuţie,

în care sens au următoarele obligaţii:

- să utilizeze doar materialele corespunzătoare calitativ - să verifice prin autocontrol calitatea lucrărilor executate - să realizeze gospodărirea judicioasă a materialelor

7.4. Şeful de şantier: - asigură buna organizare a procesului de producţie - asigură executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile proiectului, al

prescripţiilor tehnice şi ale fişelor tehnologice - opreşte executarea lucrărilor necorespunzătoare şi ia măsuri de remediere

7.5. Responsabilul AC/CTC urmăreşte aplicarea întocmai a prezentei proceduri, respectarea prevederilor proiectului de execuţie şi a reglementărilor tehnice în vigoare, respectiv întocmirea corectă a înregistrărilor calităţii.

8. ACŢIUNI IMPLICATE 8.1. Pregătirea lucrărilor 8.2. Materiale şi produse 8.3. Transport, manipulare, depozitare 8.4. Tehnologia lucrărilor de zidărie 8.5. Abateri limită 8.6. Întocmirea înregistrărilor calităţii 9. PROCEDURA 9.1. Pregătirea lucrărilor: vezi cap. 5 din prezenta procedură 9.2. Materiale şi produse 9.2.1. Materiale şi produse principale 9.2.1.1. În cadrul acestor specificaţii sunt luate în considerare materialele şi produsele

principale le execuţia zidăriilor curente. - Materialele şi produsele se pot clasifica în funcţie de rolul lor astfel:

a. Materiale de bază – cărămizi, blocuri, plăci etc. b. Materiale auxiliare – mortare, armături, etc.


c. Accesorii – piese de prindere, ancore, etc. 9.3. Transport, manipulare, depozitare: vezi cap. 5 din prezenta procedură 9.4. Tehnologia lucrărilor de zidărie 9.4.1. Dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor, precum şi marca mortarului de

zidărie vor fi obligatoriu cele prevăzute în proiect. Compoziţia mortarului va fi cea arătată în STAS 1030 – 85 şi instrucţiunile tehnice C17 – 82, inclusiv cele cu adaos de cenuşă.

9.4.2. La determinarea consistenţei mortarului, se va proceda la determinarea cu conul etalon. Pătrunderea conului în mortar pentru zidăria din cărămizi pline va fi de 8 – 13 cm, iar pentru zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi de 7 – 8 cm.

9.4.3. Cărămizile înainte de punerea lor în lucrare se vor uda bine. Pe timp de arşiţă udarea trebuie făcută mai abundent, eventual repetată.

9.4.4. La zidăria din cărămizi pline şi cu goluri verticale, rosturile orizontale şi verticale vor fi bine umplute cu mortar, dar se va lăsa o porţiune neumplută de la faţa exterioară a zidului de 1 – 1,5 cm.

La zidăria din blocuri cu goluri orizontale, rosturile orizontale vor fi bine umplute cu mortar ca şi la zidăria din cărămizi pline sau goluri verticale. Pentru realizarea rosturilor verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe porţiunile marginale ale blocurilor cu goluri orizontale înguste.

9.4.5. Orizontalitatea rândurilor de cărămizi sau blocuri se obţine utilizând rigle din lemn sau metal, gradate la intervale egale cu înălţimea rândurilor de zidărie. Riglele se fixează la colţurile zidăriei. Verificarea orizontalităţii se face cu sfoara de trasat bine întinsă între aceste rigle.

9.4.6. Întreruperea execuţiei zidăriei se face în trepte, fiind interzisă întreruperea cu strepi.

9.4.7. Legăturile între ziduri, la colţuri, intersecţii şi ramificaţii se face alternativ funcţie de tipul de cărămizi şi blocuri ceramice utilizate.

9.4.8. Ultimul rând al zidăriei, peste care urmează să se monteze elemente prefabricate, se va executa cu cărămizi aşezatre în lung.

9.4.9. Ancorarea zidăriei despărţitoare de structura clădirii (stâlpii sau diafragmele din beton armat se face cu ajutorul mustăţilor din oţel beton, fie cu agrafe fixate pe bolţuri împuşcate cu pistolul. Înainte de executarea zidăriei despărţitoare, pe suprafeţele respective ale stâlpilor sau diafragmelor se va aplica un spriţ de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidărie şi elementul structurat va fi umplut complet cu mortar.

9.4.10. La executarea zidăriei armate se va acorda o atenţie deosebită poziţionării corecte a barelor de armătură şi a realizării gosimii necesare a mortarului de acoperire a armăturii în rosturile orizontale.

9.4.11. La execuţia zidăriei complexe, în cazul în care armătura stâlpilor se realizează din carcase prefabricate (cazul curent), acestea se vor monta înainte de executarea zidăriei legându-se mustăţile nivelului inferior. Pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele orizontale de legătură cu stâlpişorii, înglobându-le în mortar marca M50, obţinut când este cazul prin îmbunătăţirea locală a dozajului de ciment. Rosturile zidăriei din dreptul stâlpilor se lasă neumplute pe o adâncime de cca. 2 cm, pentru realizarea unei legături mai bune cu betonul din stâlpişori.

9.4.12. La zidurile cu grosime de cel puţin o cărămidă se vor zidi de o parte şi de alta a golului câte trei ghermele la fiecare gol de uşă şi câte două ghermele la fiecare gol de fereastră. Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2 -–3 ori într-o baie de bitum fierbinte.

9.4.13. Rosturile zidăriei coşurilor se vor teşi la fiecare rând şi vor fi complet umplute, folosindu-se mortar de aceeaşi marcă ca la zidăria pereţilor. Se vor monta olane şi tuburi din


beton fără defecte. Execuţia va fi îngrijit lucrată, astfel ca suprafaţa interioară a coşului să fie netedă.

Coşurile, pe porţiunea din podul clădirilor se vor tencui şi se vor spoi cu var. 9.4.14. Zidăria aparentă se va executa cu cărămizi de calitatea A. Rosturile vor fi

drepte, paralele şi de grosime egală. În acest scop se va utiliza o riglă din oţel de grosimea rostului, care se aşează pe marginea rândului de zidărie imediat inferior celui care se execută. Rosturile se realizează cu marca de mortar prevăzută în proiect, şi se va fugui cu fierul de rost. Mortarul scurs pe faţadă şi apariţia petelor lăsate de acesta se vor înpiedica cu acizi diluaţi şi se vor spăla bine cu apă.

9.4.15. Placarea diafragmelor din beton armat cu cărămizi sau blocuri ceramice se va executa între centurile din beton armat scoase în consolă în dreptul planşeelor. Zidăria se va împăna între centuri. Spaţiul dintre zidărie şi diafragmă (de 1 – 2 cm) se va umple bine cu mortar, odată cu executarea zidăriei. În zonele seismice de grad 7, 8, şi 9, placajul va fi ancorat de diafragmă prin intermediul unor bare din oţel beton (înglobate în rosturile

orizontale). Ancorarea se face cu mustăţi 6mm, având lungimea de cca. 30 cm, scoase din diafragmă sau fixate cu ajutorul bolţurilor împuşcate. Mustăţile vor fi prevăzute la intervale de câte 90 cm pe orizontală şi 60 cm pe verticală şi se vor îndoi în dreptul rosturilor orizontale, înglobându-se în mortar. Armarea rosturilor orizontale ale zidăriei se va face pe toată

lungimea lor cu bare din oţel beton 6-8 mm, la intervale de câte 60 cm pe înălţime. Barele se vor ancora la intervale de cca. 90 cm de mustăţile scoase în acest scop din diafragmă, precum şi de mustăţile scoase din diafragmele transversale sau stâlpi.

9.4.16. Obiectele sanitare care se montează pe zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri orizontale se vor fixa în dibluri din lemn care se prevăd în goluri, executate cu ajutorul unei freze sau cu o daltă subţire cu lama de 5 mm bine ascuţită.

10. CRITERII DE ACCEPTARE 10.1. Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot parcursul execuţiei lucrărilor, iar

lucrările ce devin ascunse se verifică de către şeful de şantier şi de către beneficiar. 10.2. Lucrarea de zidărie se consideră terminată şi acceptată dacă au fost respectate

prescripţiile di procedura tehnică de execuţie, fişa tehnologică, normele tehnice şi documentaţia de execuţie, şi dacă înregistrările calităţii au fost întocmite şi acceptate de către beneficiar.

11. ABATERI ADMISE Abaterile limită faţă de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescripţiile în vigoare:

Nr. crt. Denumirea caracteristicilor Abateri limită

(mm) Observaţii

11.1.

La dimensiunile zidurilor: La grosimea de execuţie a zidurilor din cărămidă şi blocuri ceramice

Ziduri cu grosimea până la 10 cm ± 4

La zidurile executate cu materiale din

demolări, abaterile se majorează cu 50%

Ziduri cu grosimea de 15 cm + 4 - 6



Ziduri cu grosimea de 30 cm ± 10

Ziduri cu grosimea > 30 cm ± 10


11.2.

La goluri: Pentru ziduri din cărămidă, blocuri ceramice şi blocuri mici cu agregate uşoare

Pentru dimensiunea golului 100 cm ± 10

Idem pct. 11.1. Pentru dimensiunea golului > 100 cm

+ 15 - 10

11.3.

La dimensiunile în plan ale încăperilor

Cu latura încăperii < 300 cm ± 15

Idem pct. 11.1.

Cu latura încăperii > 300 cm ± 20

11.4. La dimensiunile parţiale în plan (nişe, şpaleţi) ± 10

11.5. La dimensiunile în plan ale întregii clădiri ± 50

11.6.

La dimensiunile verticale: Pentru ziduri din cărămidă, blocuri ceramice

Pentru I. etaj ± 20 Cu condiţia ca

denivelările unui planşeu să nu

depăşească 15 mm Pentru întreaga clădire (cu max. 5 nivele) ± 50

11.7.

La dimensiunea rosturilor dintre cărămizi sau blocuri

Rosturi orizontale + 5 - 2 La stâlpi portanţi cu

secţ.< 0,1 m2 abaterile

se micşorează cu 50% Rosturi verticale

+ 5 - 2

Rosturi la zidării aparente ± 2

11.8.

La suprafeţe şi muchii: 1. La planeitatea suprafeţelor

Pentru ziduri portante 3 mm/m

Max. 10 mm la o cameră

Pentru ziduri neportante 5 mm/m

Pentru zidăria aparentă la ziduri portante şi neportante

2 mm/m

2. La rectilinitatea muchiilor

Pentru ziduri portante 2 mm/m Max. 20 mm pe

lungimea neîntreruptă a muchiei zidului Pentru ziduri neportante 4 mm/m


1 mm/m Max. 10 mm pe toată

lungimea muchiei

3. La verificarea suprafeţelor şi muchiilor

Pentru ziduri portante 3 mm/m Max. 10 mm / etaj şi

max. 30 mm pe înălţimea clădirii

Pentru ziduri neportante 6 mm/m Max. 10 mm / etaj


2 mm/m Max. 15 mm / etaj şi

max. 20 mm pe înălţimea clădirii

11.9.

Abateri faţă de orizontala suprafeţei superioare ale fiecărui rând de cărămizi sau blocuri

Pentru ziduri din cărămidă, blocuri ceramice 2 mm/m Max. 15 mm / toată

lungimea zidului


Pentru ziduri neportante 3 mm/m Max. 20 mm / toată

lungimea zidului

12. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI

P.V. de recepţie calitativă

DS

Registru de recepţie calitativă a materialelor, confecţiilor, prefabricatelor, înainte de punerea lor în operă

Buletine de analiză emise de laborator

Certificate de calitate/garanţie

Bon transport beton/mortar

Registru meteorologic.



Caiet de sarcini

7. TENCUIELI

Lucrăriile de tencuieli se realizează: - pe zidăriile noi realizate; - in zonele unde se realizează golurile noi şi unde se demoează pereti; - local , pentru realizarea unor reparatii. a) Materiale. Toate materialele şi semifabricatele ( de ex. mortarele preparate centralizat ) care se folosesc la executarea tencuielilor interioare drişcuite ( inclusiv gleturi subţiri ) şi a tencuielilor exterioare drişcuite şi speciale se vor pune în operă numai după verificarea de către conducătorul tehnic al lucrării a corespondenţei lor cu prevederile şi specificaţiile din standardele în vigoare.Verificările se fac pe baza documentelor care însoţesc materialele la livrare, prin examinare vizuală şi prin încercări de laborator făcute prin sondaj. O atentie deosebita trebuie acordata condiţiilor de depozitare şi transport a materialelor. Varul bulgări în vrac sau praf in saci se păstrează în şoproane închise ferite de umezeală. Cimentul vrac se păstrează în buncăre sau silozuri sau în şoproane închise ferite de umezială iar cel în saci în şoproane închise. Transportul mortarelor se face în funcţie de gradul de mecanizare al şantierelor, locul de amplasare a instalaţiei de preparare a mortarului, de distanţele şi nivelurile la care se transportă. Transport la distanţe mici pe orizontală se face cu tomberoane, roabe, dumpere pitice, bene sau pompe.Pe distanţe mari, de la staţia de preparare a mortarului pînă la punctul de lucru, transportul se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau auroagitatoare. Pe verticale transportul se face cu macarale elevatoare, pompe sau trolii amplasate pe sol. Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe, curate şi să permită fără efort golirea rapidă. Mijloacele de transport vor fi curăţate şi spălate la sfîrşitul schimbului de lucru, de cîte ori se schimbă natura materialului sau la întreruperi mai mari de două ore. Este interzisă descărcarea mortarelor direct pe pămînt. În timpul operatiilor de transport mortarul trebuie să-si pastreze compozitia. Durata maximă de transport :

- maximum 10 ore de la preparare pentru mortarele de ciment sau var-ciment fără întîrzietor; - maximum 16 ore la cele cu întîrzietor.

Perioada de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor variază în funcţie de natura liantului,astfel : - la mortarele de var, pentru tencuieli interioare, pînă la 12 h; - la mortarele de ipsos-var, pentru gleturi ( cu întîrzietor de priză în amestec), pînă la 1 h. Consistenţa mortarelor se va stabili în raport cu felul lucrărilor şi cu suprafaţa pe care se aplică, astfel: - pentru şpriţ ( aplicare mecanizată ) 12 cm; - pentru şmir ( tavane, în cazul aplicării manuale ) 5-7 cm.; - pentru grund ( aplicare mecanizată ) 10-12 cm ; - pentru stratul vizibil, executata din mortar fără ipsos, 7.8 cm. b) Lucrări pregătitoare Înainte de inceperea lucrăriilor de tencuire trebuie să fie terminate toate lucrările a căror execuţie simultană sau ulterioară ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.


Suprafeţele suport trebuie să fie curate, fără urme de noroi, pete de grăsime, mortar, etc.. Pentru o bună aderenţă a tencuielilor, stratul suport trebuie să fie rigid, plan, uscat, rugos şi să nu prezinte abateri da la verticalitate şi planeitate. Rosturile zidăriei de cărămidă vor fi curăţate cu o scoabă metalică pe o adîncime de 3-5 mm. Suprafeţele netede de beton vor fi aduse în stare rugoasă. c) Conditii de executie

Pentru executia diferitelor tencuieli la stabilirea tipuriilor şi mărcile de mortare şi paste şi pentru compoziţii se utilizează prevederile din Instrucţiunile tehnice C. 17-82. Straturile suport care constau din zidărie de cărămidă, din blocuri mici de beton, blocuri de BCA sau beton, trebuie executate conform specificaţiilor tehnice. Suprafeţele de tencuit vor fi stropite cu apa, apoi se vor amorsa prin stropire cu un spriţ în grosime de 3 mm. Suprafeţele zidăriilor de cărămidă vor fi amorsate cu mortar fluid cu aceeaşi compoziţie ca şi pentru grund. Suprafeţele de beton, zidărie, BCA sau blocuri de beton mici se vor amorsa prin stropire cu amestec de ciment şi apa ( lapte de ciment). După controlul şi pregătirea stratului suport, urmează trasarea suprafeşelor de tencuit. Trasarea se face cu repere de mortar ( stîlpişori ), scoabe metalice lungi, şipci de lemn sau repere metalice. Se verifică modul de fixare al reperelor pentru obţinerea unui strat de mortar cu grosimea stabilită. Grundul. Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm), se va aplica la cel puţin 24 ore de la execuţia spriţului pe suprafeţe de beton şi la o oră la zidăria de cărămidă. Pe suprafeţele de zidărie de cărămidă amorsate numai cu stropire cu apă se poate aplica imediat grundul. Pe timp călduros cînd suprafaţa sprituită este prea uscată se va uda în prealabil înaite de aplicarea grundului. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat într-o repriza sau în două reprize. Aplicarea spritului şi grundului mecanizat la pereţi şi tavane pînă la înălţimea de trei metri se va executa de pe pardoselile respective. Aplicarea manuală a spritului şi grundului pe tavane şi partea superioară a pereţilor se va executa de pe platforme de lucru, continue ( dulapi şi lemn pe capre). Este interzis să se aplice grundul pe suprafeţe îngheţate sau dacă există pericolul de inghet a grundului înainte de întărire. Stratul vizibil ( tinci) Inainte de aplicarea stratului vizibil,se va controla ca suprafaţa grundului să fie uscată, si să nu aibă granule de var nehidratat care prin hidratare să împuşte suprafeţele tencuite. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa cu un mortar denumit “tinci” de aceeaşi compoziţie cu a grundului, eventual cu o cantitate mai mare de var-pastă şi nisip fin pînă la 1 mm grosime. Stratul vizibil va avea grosimea 2-5 mm. Tinciul se aruncă cu mistria la anumite intervale de timp (cca. 5 min.), astfel ca între aceste intervale să fie nivelat cu drisca.


Stratul vizibil se va prelucraa în funcţie de materialele utilizate, precum şi în funcţie de sculele utilizate, tencuielile respective purtînd denumiri ca : drişcuite, gletuite, stropite, sclivisite, decorative din materiale speciale, etc.. După executarea tencuielilor se vor lua măsuri pentru protecţia lor până la întărirea mortarului prin evitarea :

- umiditatii mare, care întîrzie întărirea mortarului alterîndu-l; - uscarea forţată din curent de aer, expunerea îndelungată la uscare, supraîncălzirea

încăperilor, care duce la deshidratarea mortarul şi la contracţii care formează fisuri şi crăpături în tencuială;

- loviturilor şi vibraţilor ( provenite din darea în exploatare a clădirii înainte de termen); - îngheţari tencuielilor înainte de uscarea lor.

După terminarea tencuielilor se vor curăţa încăperile de resturile de mortar căzut în timpul execuţiei şi vor fi pregătite în vederea gletuirii, a zugrăvelilor sau vopsitoriilor.

d) Conditii de calitate şi receptie Verificarea calităţii suportului, pe care se aplică tencuiala se va face în cadrul verificării, executării acestui suport (zidărie,betoane,etc.). Este strict interzis a se începe executarea oricăror lucrări de tencuială înainte ca suportul în întregime sau succesiv pentru fiecare porţiune ce urmează a fi tencuită să fi fost verificat şi recepţionat conform ” Instrucţiunilor pentru verificarea lucrărilor ascunse “. Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie, prevăzută în prescripţiile tehnice, pregătirea suprafeţei suport, utilizarea tipului şi a compoziţiei mortarului indicat în proiect, precum şi aplicarea straturilor succesive fără depăşirea grosimilor maxime prevăzute în prescripţii; de asemenea, este necesar de a se urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării forţate ( de ex. prin vînt, însorire), spălări prin ploaie, îngheţări. Recepţia pe faze de lucrări se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare tronson în parte :

a) rezistenţa mortarului; b) numărul de straturi aplicat şi grosimile respective (determinate prin sondaje în numărul stabilit

de comisie, iar cel puţin cîte unul de fiecare 200 mp); c) aderenţa la suport şi între straturi (cu aceeaşi frecvenţă ca la lit.b) ; d) planitatea suporturilor şi linearitatea muchiilor ( bucată cu bucată). e) dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative şi anexe ( solbancuri, brîie, cornişe

etc.), bucată cu bucată. Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu

în registre de procese verbale de lucrări ascunse şi pe faze de lucrări. Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări ,se fac cîte una la

fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 mp. La recepţionarea preliminară se efectuează verificări direct de către comisie cu o

frecvenţă de minimum 1/3 din frecvenţa precedentă. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de către comisia de

recepţie, cercetînd suprafaţa tencuită, forma muchiilor, scafelor şi a profilurilor. Suprafeţele tencuite trebuie să fie uniforme ca prelucrare, să nu aibă denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparaţii locale etc. De asemenea, se va controla corespondenţa mortarului ( cu praf de piatră, griş de marmură, terasit etc.), precum şi a modului de prelucrare a feţei văzute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate ( tencuieli cu glet, buciardate, şpriţuite etc).

Muchiile de racordare a pereţilor cu tavanele, colţurile, şpaleţii ferestrelor şi uşilor, glafurile ferestrelor etc.,trebuie să fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.


Suprafeţele tencuite nu trebuie să prezinte crăpături, porţiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tîmplăria, în spatele radiatoarelor etc.

Suprafeţele tencuielilor decorative trebuie să nu prezinte porţiuni de prelucrare, culoare şi nuanţe neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgîrieturi etc.

Solbancurile şi diferitele profiluri trebuie să aibă pantele spre exterior,precum şi o execuţie corectă a lăcrimarului.

Verificarea planităţii suprafeţelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin aşezarea acestuia în orice direcţie pe suprafaţa tencuită şi măsurarea golurilor între dreptar şi tencuială.

Verificarea verticalităţii şi orizontalităţii suprafeţelor ( cu exepţia tencuielilor pe bolţi înclinate, pe cupole etc.) şi a muchiilor, se ve face cu dreptarul, bolobocul şi cu firul cu plumb.Abaterile nu trebuie să depăşească pe cele admisibile prezentate mai jos.

Gradul de netezire a suprefeţelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite şi se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafeţele respective.

Grosimea stratului de tencuială se va verifica prin baterea unor cuie în zonele respective sau prin sondaje speciale, care se fac în locurile mai puţin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparaţii ulterioare.

Aderenţa straturilor de tencuială la stratul suport se va verifica în general numai prin ciocănirea cu un ciocan de lemn ;un sunet de “gol” arată desprinderea tencuielilor şi necesitatea de a se reface întreaga suprafaţă dezlipită . În cazuri speciale, aderenţa la suport a tencuielilor se va face şi prin extrageri de carote din tencuială. Abateri admise conform anexei IX.1 a Normativului C 56-85:

- Umflături, împuşcături, crăpături, fisuri, lipsa de glafuri, etc.: la tencuieli brute, maxim 1-4 cmp la fiecare mp; la tencuieli drişcuite, gletuite, de fatadă, nu se admit;

- Zgrunţuri mari (maxim 3 mm), zgârieturi adînci, basici, etc.; - la tencuieli brute, maxim 2 la mp.

la tencuieli drişcuite,gletuite, de fatadă, nu se admit; - Neregularităţi ale suprafeţelor (la verificarea cu dreptarul de 2 m); la tencuieli brute nu se verifică; - la tencuieli drişcuite şi gletuite, maxim 2 neregularităţi/ mp în orice direcţie, avînd înălţimea sau adîncimea pînă la 2 mm respectiv 1mm.

Abateri la verticală a tencuielilor: - la tencuiel brute, maxim cele admise pentru elementul suport; - la tencuieli interioare şi exterioare drişcuite, maxim 1 mm/m şi maxim 3 mm/m la toată înalţimea încăperii respectiv maxim 2mm/m şi maxim 20 mm pe toată înaltimea; - la tencuieli gletuite, maxim 1mm/m şi maxim 2mm pe toata inalţimea.

Abateri faţă de orizintală a tencuielilor: - la tencuiel brute,nu se verifică; - la tencuieli interioare şi exterioare drişcuite, maxim 1 mm/m şi maxim 3 mm/m de la o latură la alta; - la tencuieli gletuite, maxim 1mm/m şi maxim 2mm într-o încăpere sau în limitele suprafeţei orizontale marcate de grinzi, nervuri sau centuri. Abateri faţă de rază la suprafeţe curbe: - la tencuieli brute, nu se verifică; - la tencuieli drişcuite şi gletuite, pînă la 5 mm respectiv 3mm.

Abateri faţă de verticală sau orizontală a unor elemente ca : glafuri, braie, pilastri, coloane, etc; - la tencuieli brute, maxim cele admise de stratul suport; - la tencuieli drişcuite şi gletuite, pînă la 1 mm/m şi maxim 3 mm pe toată înălţimea sau lungimea;


- la tencuieli la fatada cladirilor civile, pînă la 2 mm/m şi maxim 5 mm pe toată înălţimea unui etaj. e) Acte normative de referinta 1. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiali. 2. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie şi tencuială; 3. C 18-83 - Normativ pentru executarea tencuieliilor umede; 4. C 17-82 - Instructiuni tehnice privind compozitia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială; 5. STAS 9201-80 - Var hidratat în pulbere pentru construcţii. 6. STAS 146-78 - Var pastă pentru construcţii. 7. STAS 1500-78 - Cimenturi cu adaosuri. 8. STAS 1667-76 - Nisip natural de carieră sau râu. 9. STAS 790-73 - Apa. 10. C56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi receptia lucrarilor de constructii. Notă f. importantă: Normele şi normativele care se vor respecta la execuţie sunt cele care vor fi în vigoare la data execuţiei.


Caiet de sarcini

8. ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

Se corelează cu rezultatele din listele de cantităţi de materiale. a) Lucrări pregatitoare şi pregatirea suprafetelor Executarea oricăror lucrări de zugrăveli, vopsitorii, tapete se face după ce suportul, în întregime sau succesiv pentru fiecare porţiune, a fost verificat cu atenţie de către şeful punctuluide lucru privind îndeplinirea condiţiilor de calitate pentru stratul suport (aspect, umiditate, rezistenţă etc.). Lucrăriile vor incepe numai dacă:

- lucrăriile de reparatii la tencuieli, glet, instalatii şi alte lucrări pregatitoare au fost terminate;

- s-au executat lucrariile de mozaic ( finisarea făcându-se dupa terminarea lucrariilor de zugraveli si vopsitorii);

- s-au executat, in cazul zugravelilor si vopsitoriilor exterioare, lucrariile de tinichigerie, streasini, cornise, glafuri, socluri;

- s-a montat definitiv tâmplăria de lemn sau PVC şi accesorile şi a fost verificată buna functionare a lor;

- s-au executat toate lucrariile de pregatire a suprafeţelor şi sau uscat. Montarea pardoseliilor din parchet şi lemn, accesoriilor nichelate de la tîmplarie,

lustruirea mozaicului se vor face după executia zugravelilor şi vopsitoriilor iar ultimul strat de vopsea se aplica dupa terminarea zugravelilor. Pentru executia zugraveliilor suprafetele trebuiesc: - sa fie driscuite cât mai fin respectiv gletuite, functie de zugravelile care se aplica;

- sa fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri; - prelucrate prin umplerea ,cu mortar de ciment- var, la elementele din beton a porilor

de la turnare sau a eventualelor goluri dupa ce in prealabil bavurile şi dungile iesite in relief au fost indepărtate pentru a rezulta suprafete netede;

- curatate de pete de decofrol sau alte impuritati cu piatra de slefuit sau cu perii de sarmă; Toate fisuriile si neregularitatiile se chituesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi

compozitie cu a gletului; pasta de chituire a defectelor izolate se prepară din doua parti de ipsos şi o parte de apa( in volume). Pentru executia vopsitoriilor tîmplaria trebuie:

- corectata prin chituire si slefuire; - curatata de pete de rugina, grasime, mortar, vopsea veche, noroi etc. - grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselei care se aplica. Rugina si vopseaua veche se indeparteaza prin frecare cu perii de sîrmă, spacluri de

otel, piatra abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacara iar petele de grasime se sterg cu tampoane imuiate in solventi.

Pentru curatarea tîmplariei metalice se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto. b) Conditii de executie

Zugravelile si vopsitoriile se executa pentru elementele şi în conformitate cu prevederile din proiect şi pervederile din normativul C3-76.


Lucrariile se vor executa numai in conditiile corespunzatoare a mediului ambiant care sa permita uscarea suprafetei ( cel putin + 5 C ; la interval mai mare de 2ore de la incetarea ploii; in lipsa cetei).

Zugravelile cu lapte de var se aplica pe tencuieli şi glet de ipsos. Compozitia, strecurata inainte de folosire, trebuie sa aibe o astfel de consistenta încât acoperirea sa se facă corect, fara ca materialul să curga sau sa rămână urme vizibile de la bidineauă iar pigmentii sa fie bine fixati. În cazul folosiri laptelui de var obtinut din var bulgari acesta se intrebuinteaza la 3..5 zile dupa preparare(1 parte var bulgari cu 2 parti apa, in volume). Zugravelile se executa în doua straturi. Aplicarea primului strat se face imediat dupa terminarea lucrariilor pregatitoare, cel mult dupa 2…4 ore ; in caz contrar stratul suport se va sterge de praf înainte de aplicarea primului strat. Primul strat se poate aplica cu bidineaua iar al doilea strat, aplicat dupa uscarea primului, se realizeaza prin stropire cu aparate de pulverizare.. Vopsitoriile cu vopsea de ulei sau emailate se aplica pe suprafete gletuite cu glet de ipsos, pe timplarie de lemn sau pe suprafete metalice. Tâmplaria de lemn sau metalica se furnizeaza pe santier gata grunduita cu grund de îmbinare şi respectiv grund anticoroziv. Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa slefuire. Aplicarea vopsitoriilor se face în 3 straturi, la minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent şi dupa uscarea lui ,executate pe directii perpendiculare unul faţa de celalalt. Dupa aplicarea primului strat acesta se netezeste cu pensula cu par moale iar dupa uscare suprafata se slefuieste cu hîrtie de slefuit H.S.80. c) Conditii de calitate şi receptie Zugrăvelile, vopsitoriile şi tapetele fiind lucrări destinate a rămîne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricînd, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar a se încheia proces –verbal de lucrări ascunse. Certificarea calităţii suportului, pe care se aplică zugrăvelile, vopsitoriile, tapetele, se va face în cadrul verificării executării acestui suport (tencuieli, zidării, betoane, gleturi, elemente de tîmplărie din lemn sau metalică, elemente de instalaţii etc.). Verificarea calităţii zugrăvelilor, tapetelor, se va face numai după uscarea lor completă. Prin examinarea vizuală a zugraveliilor se verifică următoarele: a) Corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile proiectului şi cu dispoziţiile ulterioare; b) Aspectul suprafeţelor zugrăvite ; ele trebuie să aibă un ton de culoare uniformă, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr sau urme de pensulă sau bidinea ; urmele de bidinea sînt admise numai dacă sînt vizibile pînă la o distanţă de cel mult 1 m la suprafaţa zugrăvită ; nu se admit corecturi sau retuşări locale care distonează cu tonul general, chiar la distanţe mai mici de 1 m ; pe suprafeţele finisate prin stropire trebuie ca stropii să fie repartizaţi uniform, afară de cazul cînd prin condiţiile speciale ale lucrării s-a prescris o repartizare neuniformă c) Uniformitatea desenului la zugrăveli interioare executate cu rolă, burete sau pînză de sac; la asemenea desene nu sînt admise pete sau sărituri şi nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului ; în caz de execuţie cu rola se admite lipsa desenului numai la legătura a două fîşii vecine de desene, dar pe o lăţime de cel mult 1 mm. Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se va constata prin frecare uşoară cu palma pe perete; o zugrăveală aderentă nu trebuie să se ia pe palmă.


Rectilinitatea liniaturilor de separaţie se va verifica cu ochiul şi la nevoie cu un dreptar de lungime adecvată. Ele trebuie să fie fără înădiri şi de o lungime uniformă pe toată lungimea lor. Prin examinarea vizuală se va verifica aspectul vopsitoriilor, avîndu-se în vedere următoarele : a) Suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaţi ton de culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite. Vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată pînă la “perfect curat” , adică să nu prezinte straturi străvezii şi nici pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului,aglomerări de pgmenţi,neregularizări cauzate de chituire sau şlefuire necorespunzătoare,urme de pensulă, urme de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare etc.

a) La vopsitoriile executate pe tîmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu peliculă de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice, bine chituite şi şlefuite în prealabil, se va controla ca accesorile metalice vizibile ( şilduri, cremoane, olievere etc.) să nu fie pătate de vopsea. b) Nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţele de tîmplărie vopsite, sau care urmează a fi vopsite. c) Pentru controlarea pregătirii corecte a suprafeţelor de tîmplărie înaintea vopsirii (curăţirea, şlefuirea, chituirea rosturilor etc.) se vor face verificări prin sondaje în diverse puncte, înlăturîndu-se cu grijă vopseaua pînă la stratul suport. d) Separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe un acelaşi perete, precum şi cele dintre zugrăveala pereţilor şi tavane trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii etc. Verificarea rectilinităţii liniilor de separaţie se va face cu un dreptar de lungime cît mai mare ; la această verificare trebuie ca pe un întreg perete să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm. Calitatea lucrărilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se va verifica în acelaşi mod ca la celelalte lucrări de vopsitorie.

Înainte de începerea verificarii calităţii vopsitoriilor se va controla mai întîi dacă la vopsitoriile în ulei sau la cele pe bază de polimeri s-a format pelicula rezistentă, fapt ce se constată prin ciocănirea uşoară a vopselii cu degetul în mai multe puncte. d) Acte normative de referinta STAS 146-78 - Var pentru constructii STAS 16-80 - Ulei de in sicativ STAS 18-76 - Ulei tehnic de in STAS 790-78 - Apă STAS 1581-71 – Hîrtie pentru slefuire uscată STAS 6476-71 - Coloranti STAS 3124-77 - Diluant NI 90-61 - Vopsea, lacuri şi emailuri pe baza de ulei STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii STAS 3488-76 - Nisip cuartos 0…1 mm C56 – 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi receptia lucrarilor de constructii.



Caiet de sarcini

9. PLACAJE Se coreleaza cu plansele de arhitectură si cu valorile cantitatiilor de materiale.

a) Materiale Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intra in componenta unui placaj , vor fi introduse in lucrare numai dacă în prealabil s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrărilor:

- dacă au fost livrate cu certificate de calitate , care să confirme că sunt corespunzatoare şi in concordanta cu normele in vigoare;

- au fost depozitate şi manipulate făra ca să se producă degradări; - au fost facute la fata locului incercăriile cerute de normele tehnice sau în proiect.

Plăcile de faianţă şi celelalte materiale de placaj se livrează în dimensiunile, calităţile şi caracteristicile prevăzute în actele normative ; transportul se face în cutii de ambalaj cu mijloace de transport curate uscate, acoperite, luîndu-se măsurile necesare de stivuire care să împiedice deplasarea şi împrăştierea plăcilor. Depozitarea pe şantier se face tot în cutii, în încăperi curate şi uscate, în stive de maxim 1,5 m înălţime, pe platforme cu suprafeţe plane. Materialele necesare pentru executarea faianţei sunt cele din standardele de referinţă:

- plăci faianţă – STAS 233-80 - ciment - ciment alb – STAS 7055-67 - nisip 0-3 mm –STAS 146-80 - apa- STAS 790 –73

b) Lucrări pregătitoare.

Pereţii de zidărie trebuie să fie curăţiţi, suprafaţa să nu prezinte abateri de la planeitate, orizontalitate şi verticalitate. Abaterile admise nu vor depăşi pe cele admise în Normativ C 6/86. Verticalitatea zidăriei se face cu ajutorul firului de plumb şi a dreptarului. Suprafeţele de beton nu trebuie să prezinte abateri de la orizontalitate, verticalitate şi planeitate. Abaterile se consideră prin măsurători cu firul de plumb şi dreptarul. La toate lucrările de instalaţii trebuie executate şi efectuate probele de funcţionare, probele conductelor de scurgere, probe de presiune ale conductelor de alimentare cu apă, probele de încălzire. Vor fi montate diblurile şi dispozitivele pentru fixarea obiectelor sanitare. Placajele de faianţă se aplică după executarea stratului finit al pardoselilor reci. Placajele de faianţă se montează de la pardoseala finită şi atunci se controlează orizontalitatea primetrului încăperii faţă de linia de vagriz şi în cazul corecţiei execuţiei pardoselii, perimetrul poate fi elementul de bază ( orizontal şi de nivel ) al viitorului placaj. Scafele turnate monolit se execută după montarea placajului. Placajele se încep după montarea şi verificarea funcţionalităţii tîmplăriei interioare şi exterioare. Placarea se execută după trasarea suprafeţelor ce trebuiesc placate şi după executarea tencuielilor sau tratamentelor la pereţi şi tavane.

Aplicarea plăcilor de faianţă se face pe suprafeţe uscate şi în prealabil pregătite. Pe tot parcursul lucrării şi în următoarele 14 zile după terminarea lucrului, temperatura minimă în camere trebuie să fie de + 5 C.


c) Conditii de executie Inainte de începerea placării se înlătură de pe suprafaţe resturile de mortar, pete grăsime, praf,etc. La pereţii de cărămidă se curăţă rosturile pe o adîncime de 1 cm pentru o bună aderare a placajului.

Se aplică un sprit de mortar de ciment-nisip, având următorul dozaj volumetric: - ciment . 1 parte - nisip (0-3 mm) – 2 părţi - apa pînă la consistenţa de 10-20 cm pe conul etalon. Spritul se aplică cu mistria sau cu canciocul într-un strat de 3-5 mm şi nu se netezeşte.

Suprafeţele de beton se curăţă de praf, se stropesc cu apă şi apoi se aplică pe ele o pastă subţire, avînd 3 mm grosime şi următoarea compoziţie: - nisip 0-1 mm – 1 parte - ciment – 2 părţi - aracet – 1,3 părţi - apa – pînă la consistenţa de lucru 12-13 cm măsurată cu conul etalon. Plăcile de faianţă se ţin în apă, cel puţin o oră înainte de montare şi se pun în opera după ce se scurg cîteva minute. Pe 2/3 din suprafaţa plăcilor, pe dos, se aplică mortar şi apoi placa se lipeşte pe suprafaţa suprtului şi se bat uşor cu coada mistriei, pînă ce mortarul iese la partea superioară şi dreaptă a plăcii de faianţă. Coada mistriei este bine să fie îmbrăcată în manşon de cauciuc. Aşezarea plăcilor se face de la colţurile încăperii şi de la plinta ( pardoseala) de jos în sus şi de la stînga la dreapta. Partea de sus a placajului şi trrminăriile laterale vor fi închise cu placaj de sfîrsit, rotunjit. Controlul racordării la partea superioară se face cu şablonul. Eventualele goluri în mortar se completează cu mortar la completarea fiecărui rînd. d) Conditii de calitate şi recepţie

Orice lucrare de placaje va fi începută numai după verificarea şi recepţionarea

suportului, operaţii care se efectuează şi se înregistrează conform prevederilor din C56-85 Înainte de începerea lucrărilor de placaje, este necesar a se verifica dacă au fost executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja ( de exemplu învelitori, planşee etc.) sau a căror execuţie ulterioară lor ar purea duce la degradări ( de exemplu conducte pentru instalaţii, tîmplărie etc.) , precum şi dacă au fost montate piesele auxiliare ( ghermele, pervazuri, suporţi, colţare etc.). Principalele verificări de calitate comune tuturor timpurilor de placaje sunt : - aspectul şi starea generală

- elementele geometrice ( grosime, planitate, verticalitate ); - fixarea placajelor pe suport ( aderenţa ) ; - racordările placajelor cu alte elemente ale construcţiei sau instalaţiei; - corespondenţa cu proiectul.

Verificarea pe faze de lucrări se va face, în cazul placajelor interioare, pentru fiecare încăpere în parte, iar în cazul celor exterioare, pentru fiecare tronson de faţadă în parte şi se referă la următoarele obiective: a) rezistenţa mortarelor sau pastelor de aplicare a plăcilor de placaj


( determinată pe cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar la prepararea mortarelor şi pastelor respective ); b) numărul de straturi din structura placajelor şi grosimile respective ( determinate prin sondaje, în numărul stabilit de comisie, dar cel puţin cîte unul la fiecare 100 mp); c) aderenţa la suport a mortarului de poză şi între plăci şi mortarului de poză ( cu aceeaşi frecvenţă ca la pct.b);

a) planitatea suporturilor şi linearitatea muchiilor ( bucată cu bucată); b) dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative cu care se plachează (

solbancuri, brîie, cornişe etc.), bucată cu bucată. La recepţia preliminară se va efectua direct de către comisii aceleaşi verificări,dar cu

o frecvenţă de minimum 1/5 din frecvenţa arătată în alineatul de mai sus. Prin examinare vizuală, la placajele interioare, se va verifica racordarea placajului cu tencuiala. Suprafaţa placată cu plăci de faianţă, plăci de majolică sau cu plăci ceramice smălţuite, avînd dimensiuni pînă la 40x40 mm, trebuie să se termine cu plăci cu muchiile rotunjite iar spatele acestora trebuie să coincidă cu nivelul tencuielii. În cazul placajelor din plăci de faianţă sau plăci de majolică montate pe pereţi de beton se va verifica dacă în proiect au fost prevăzute borduri speciale de racordare a faţadei cu pereţii şi dacă acestea au fost montate corect. Dacă proiectantul nu prevede asemenea borduri, racordarea trebuie făcută cu scafe de mortar. Planitatea suprafeţei placate se verifică cu ajutorul unui dreptar de 1,20 m lungime la placajele executate din plăci ceramice smălţuite şi de 2,00 m la celelalte feluri de placaje. Sub dreptar, aşezat în orice direcţie, nu se admite decît o singură denivelare de maximum 2 mm. Verticalitatea suprafeţei placate se verifică, în toate cazurile,cu bolobocul şi un dreptar de 1,20 m, la extremitatea căruia se permite o abatere de la verticală de maximum 2 mm. La suprefeţe orizontale (glafuri, nişe de laborator, marginea căzii de baie etc.), se va controla dacă s-a asigurat placajului o pantă de cca 2 % spre interiorul camerei. Corespondenţa rosturilor dintre plăcile placajului cu prevederile proiectului şi ale prescripţiilor tehnice de execuţie se face, în afară de examinarea vizuală, prin măsurarea rosturilor cu ajutorul unor calibre, în cazul că se observă abateri. Verificarea racordării rectilinii a suprefeţelor placate, cu plinte sau scafe, se va face la început prin examinarea vizuală iar dacă se observă ondulări în plan vertical sau orizontal acestea se vor măsura cu ajutorul unui dreptar de 2 m lungime. La această verificare se admite sub dreptar o singură undă avînd o săgeată mai mică de 2 mm. La linia de separaţie a placajului de tîmplărie de lemn după uscarea completă a acestuia, rosturile nu trebuie să fie mai mari de 1 mm. Acolo unde tîmplăria este prevăzută cu pervazuri, placajul trebuie să pătrundă sub ele cu cel puţin 10 mm., iar pervazurile trebuie să fie fălţuite pe înălţimea placajului. Abaterile admisibile de care trebuie să se ţină seama la aprecierea calităţii placajelor din plăci de faianţă,plăci de majolică şi plăci ceramice smălţuite sînt indicate în tabelul din anexa X.1.din normativul P 56-85 e) Acte normative de referinţă STAS 233-80 - Plăci din faianţă pentru placarea pereţilor interiori; STAS 7813-80 – Plăci ceramice CESAROM; STAS 451-80 - Plăci, plinte şi scafe din beton, mozaicate; STAS 5939-80 - Plăci din gresie ceramică;


STAS 9110-78 - Pietre naturale fasonate pentru construcţii. Reguli de verificare a calităţii. STAS 1500-78 - Cimenturi cu adaosuri

Notă f. importantă: Normele şi normativele care se vor respecta la execuţie sunt cele care vor fi în vigoare la data respectivă.


Caiet de sarcini

10. UTlLIZAREA PANOURILOR DIN GIPS-CARTON LA REALIZAREA TENCUIELILOR USCATE A PERETILOR DE COMPARTIMENTARE

NEPORTANTI SI A TAVANELOR SUSPENDATE 1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini analizeaza conditlile, modul de alcatuire si tehnologia de executie tencuielilor uscate, a peretijor neportanti de compartimentare si a tavanelor suspendate din panouri de gips-carton 2. STANDARDE DE REFERINTA - Normativ P 118/98. - STAS 6156/86. -STAS 6972/11/90. - C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructil si instalatii aferente. - C 247 -93 ..Indrumator privind exploatarea si intretinerea cladirilor de locuit din mediul urban aflate in autoritatea autoritatilor publice. - Prospectele produselor RIGIPS ale firmei BPB GYPSUM INDUSTRIES L TD agrement tehnic 2/1993-1 - prospectele produselor KNAUF - producator KNAUF GRUB Austria 3. MATERIALE SI PRODUSE Placlle de gips-carton se pot folosi la lucrari dispuse in incaperi cu: -conditii normale de temperatura si umiditate relativa <65% -conditii normale de temperatura si umiditate ridicata >90% Elemente de sustinere metalice sau din lemn ale sistemului de pereti sunt reprezentate de: -profilele de contur realizate din tabla de otel zincata, se fixeaza de pardoseala si tavanul incaperilor - profilele de schelet, realizate din tabla de otel zicata, se introduc In profilele de contur la interval de 600mm (in functie de conditiile impuse de producator} - profile de rigidizare, realizate din tabla de otel zincata, utilizate la rigidizarea conturului zonei de amplasare a usilor, si in interiorul profilelor de schelet in cazul reallzarii peretilor de inaltime mai mare. - profile pentru fixarea pe perete a panourilor de gips-carton la tencuielile uscate. Elemente de fixare sunt reprezentate prin dibluri, surubur, autofiletante. etc. Elemente accesorii reprezentate prin: - traverse - cornjere de protectje a colturllor peretllor - cornlere de protectie a inchiderilor panourilor - banda de etansare a protIlelorpe contur la contactul cu pardoseala sau tavanul - straifuri de hartie sau fibra de sticla pentru acoperirea rosturitor - materiale de umplere a rosturilor sau de finisare a suprafetelor -termoizolatie din vata minerala pentru izolarea termica si fonica a incaperilor


4. ALCATUIREA PERETILOR DE COMPARTIMENTARE SI TAVARElOR SUSPENDATE Peretii de compartimentare sunt alcatuiti din schelet metalic sau de lemn pe care se fixeaza panourile de gips - carton cu suruburi, distantele dintre suruburi variand in functie de tipul panourilor, structura peretelui etc. Placile care compun peretii sau tavanele suspendate pot fi dupa caz rezistente la umezeala, rezistente la foc, fonoabsorbante sau fonoreflectorizante. 5. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE Punerea in opera a slstemului de perete de compartimentare, tencuieli uscate si tavane suspendate se face in conformitate cu prescriptiile tehnice elaborate de firma producatorului. Punerea in opera se efectueaza de personal calificat si instruit corespunzator cu respectarea tuturor regulilor speciflce acestor categorii de lucrari, sub control de specialitate. 6. PLACAJ STRUCTURI GIPS CARTON Aceasta structura se realizeaza pentru compensarea neplaneitatilor si pentru inbunatatirea izolatiei fonice. Ca structura de sustinere pot fi folosite profile metalice UW 50, 75 sau 100. Interaxul structurii de sustinere masoara 60 cm. Mai intai se traseaza cu firul cu plumb traseul bridelor de ajustare si se monteaza diblurile.Se insurubeaza sina de ajustare prevazuta cu banda de etansare pentru racordarea cu peretele, apoi i se indoaie laturile in unghi drept. lzolatia se preseaza de perete, iar laturile sinei se indoaie pina la capaL Profilele de perete UW se prind de cleme cu suruburi rapide in pozitie plana si verticala. Profilele introduse in sina, se apasa inspre perete si astfel pot fi ajustate. Pe aceasta structura de sustinere, pozitionata plan si vertical, se insurubeaza panouri RIGIPS(grosime 12,5 mm) cu suruburi rapide Rigips de 35 mm, dispuse la distante de 25 cm unul de altul. ln cazul termoizolarii peretilor exteriori, pentru evitarea formarii de condens, trebuie incorporata o bariera de vapori. Brida de ajustare se monteaza la distante de 150 cm pentru profilele de perete UW. La racordarile la perete, partea profilelor ce nu se insurubeaza, se aplatizeaza prin intermediul distantierelor, imediat deasupra sinei. 7. PERETI DE COMPARTIMENTARE Mai intai se deseneaza traseul peretelui pe pardoseala cu sfoara, dreptarul sau nivela cu laser. Apoi se traseaza urma peretelui pe peretii adiacenti si pe planseu, cu nivela si dreptarul. Urmeaza montarea profllelor de racordare UW, care se prevad pe o singura fata cu benzi de etansare pentru racorduri Rigips si se fixeaza de pardoseala cu elemente de prindere universale, la distante de 80 cm unele de altele. Pe peretii adiacenti se realizeaza racordul prin profile CW. Din motive de izolare fonica profilele de racordare trebuie presate cit mai strins de elementele de constructie respective. Profilele montanti CW trebuie introduse cel putin 2,0 cm in profilele de racordare cu planseul. Profilul montant se introduce mai intai in profilul de racordare de jos, iar apoi in cel de sus. Apoi profilele montanti se dispun la un interax de 60 cm. Ele trebuie sa fie orientate cu latura deschisa inspre directia de montaj, in asa fel incit fixarea panourilor sa inceapa de la muchia stabila. Panotarea primei fete a peretelui incepe cu o latime intreaga de panou (120 cm). In acest scop panourile Rigips se fixeaza de profilele montanti cu o surubelnita electrica, folosind suruburi rapide dispuse la distante de 25 cm. Dupa panotarea primei fete a peretelui si montarea instalatiilor sanitare si electrice necesare in spatiul liber din interiorul viitorului perete, se fixeaza izolatia din fibre minerale. Spatiul liber din


interior trebuie izolat in totalitate iar materialul izolant trebuie impiedicat sa alunece. Prin panotarea celei de-a daua fete, peretele de montaj Rigips capata stabilitateta sa finala. Se incepe cu o jumatate de latime de panou (60 cm), in asa fel incit rosturile celor doua fete ale peretelui sa fie decalate cu latimea unui camp dintre montanti. Peretele de montaj Rigips este acum pregatit pentru tratarea rosturilor, racordarilor si a capetelor de suruburi. 8. REALIZAREA TOCURILOR DE USA Tocurile de usi pot fi introduse fara probleme in peretii de montaj Rigips. In alegerea tehnicii de prindere, esentiala este sarcina produsa de greutatea usii. Trebuie luati in considerare urmatorii factori: 1. Inaltimea maxima a peretelui: 280 cm 2. Deschiderea usii:<90 cm 3. Greutatea maxima a foii de usa: 25 kg Daca toate aceste date corespund, se poate realiza tocul usii din profile de perete UW/CW (grosimea tablel: 0.6 mm,structura:tip cutie). Aceste profile pentru montantii usii se fixeaza de profilele de racordare cu pardoseala prin nituri cu cap ascuns. Profilele de racordare cu pardoseala trebuie prinse de pardoseala, in stinga si in dreapta golului usii, cu cite doua dibluri. Drept buiandrug al usii, se monteaza in partea superioara a golului un profil UW. Alaturarea panourilor din care se reallzeaza peretele trebuie sa se produca intotdeauna deasupra buiandrugului, si in nici un caz in dreptul profilelor verticale ale tocului. In acest scop, in profilul-buiandrug se aseaza doua profile montanti, care rezolva problema rosturilor decalate ale celor doua fete de perete. In cazul unor inaltimi de perete mai mari de , 280 cm, a unor latimi de usi mai mari de 90 cm sau a unei greutati a foii de usa mai mare de 25 kg, trebule folosite la montarea unor tocurl de otel din una sau mai multe piese profile de rigidizare UA, care vor inlocui profilele de perete normale UW/CW. Asemenea profile care au grosime de tabla de 2 mm si care pot fi fixate la rosu de planseul inferior si de cel superior prin dibluri amplasate in zone specifice de colt -se fabrica pentru diferite grosimi ale peretelui. Pentru realizarea unei legaturi puternice cu pardoseala, in zona golului de usa,profilele UW se decupeaza. Profilele de rigidlzare UA sint prevazute cu unul sau doua rinduri de goluri alungite. Acestea impreuna cu golurile prevazute in colturile de racordare, permit compensarea onor mici diferente ale inaltimii incaperii sau provenite din inconvoierea (limitata) a planseului superior. Fixarea panourilor de profllele UA se face cu suruburi rapide Rigips tip 221. Acolo unde acest lucru nu este posibil din cauza latimii golului de usa, se monteaza linga profilul UA un profil CW suplimentar, de care apoi se insurubeaza-pe toata inaftimea-panourile. 9. PLAFON SUSPENDAT CU STRUCTURA DE SUSTINERE DIN METAL Plafoanele suspendate cu structura de sustinere din metal se folosesc pentru a reduce inaltimea incaperilor sau pentru a ascunde instalatiile montate in golul ramas. In plus, prin combinarea plafoanelor suspendate cu materiale fonoabsorbante din fibre minerale, se pot obtine imbunatatiri suplimentare: . Reducerea costului de incalzire, prin imbunatatirea izolatiei termice . Imbunatatirea izolatlei fonice aeriene a planseului existent cu valori de pina la 8 dB . Scaderea niveiului fonic si reglarea ecoului prin panouri Rigips cu goluri si slituri . Cresterea rezistentei la foc a constructiei. Tavanele suspendate cu structuri metalice si foi gips carton pot fi fixe sau casetate. Tavanele suspendate fixe au structura de sustinere din profile CD, UW si panouri gips carton 1,2m x 2+3m.


Tavanele suspendate casetate au structura de sustinere din profile principale, secundare, de compartimentare si perimetrale. In functie de tipul de caseta ales profilele de sustlnere pot si aparente, semiaparente sau ingropate. Dimensiunile casetei este de 600x600mm sau 594x594mm. Placile care compun tavanul suspendat pot fi dupa caz rezistente la umezeala, rezistente la foc, fonoabsorbante sau fonoreflectorizante. In structura plafonului pot fi integrate fara probleme si accesorii existente pe piata: sisteme de iluminat, de ventilatie si de climatizare. Pentru accesoriile pfafonului care depasesc greutatea de 5Kg se vor prevede prinderi suplimentare a structurii plafonului suspendat. Executia: mai intai se traseaza pe peretii adiacenti inaltimea plafonului suspendat. Apoi se traseaza pozitiile sistemelor de suspendare, care se prind de planseul existent cu dibluri si suruburi. Piesa de suspendare rapida cu arc se introduce in profilul de baza si se cupleaza cu tija de suspendare. Ajustarea inaltimii se face prin glisarea tijelor de suspendare in cadrul arcului. Profilul portant CD se prinde de profilul de baza prin ancore cu colt. Prin dimensiuni admisibile de interax: 100 cm intre profilele de baza si 50 cm intre profilele portante. De profilele portante se prind cu suruburi rapide Rigips de 25 mm lungime, panourile de constructie Rigips, groase de 12,5 mm. Rosturile transversale se dispun decalat (pentru evitarea rosturilor in cruce). 10. FINISAREA ROSTURILOR Placile se monteaza etans (bine alaturate ambele laturi), astfel incat sa obtinem o suprafata continua; Intervalele mai mari de 3 mm trebuie neaparat inchise cu pasta de acoperire a rosturilor, in caz contrar ele putand influienta rezistenta peretelui, dar si protectia la incendii si la zgomote, ducand la aparitia de crapaturi. Suprafata peretelui se cufata de praf si de mortar. Se astupa cu pasta de umplere a rosturilor atat gaurile sau denivelarile, cat si capetele placilor taiate care prezinta neregularitati. Suruburile nu trebuie sa fie iesite din planul peretelui. In caz contrar ele trebuie rectificate si acoperite cu un strat subtire de pasta de umplere a rusturilor. Amestecarea pastei se face cu multa atentie. Aceasta operatiune are o mare influenta asupra comportanentului ulterior al materialului prelucrat. Pulberea se amesteca in apa, manual sau se presara direct din punga, pana cand pe suprafata apei se formeaza mici insule de pulbere. Se lasa 3 minute dupa care se amesteca. Se evita adaugarea de pulbere pentru a nu se forma cocoloase.Primul strat de pasta de ipsos se aplica cu spaclul si se incearca o cat mai buna netezire. ln cazul peretilor, banda de protectie se aplica incepand de sus in jos. Cu un spaclu se fixeaza banda, dupa care se deruleaza de sus in jos (banda de hartie sau din flbra de sticla se aplica pe primul strat, iar hartia autoadeziva se aplica direct pe placa fara a fi necesara aplicarea acestui strat). Cu ajutorul spaclului se apasa banda de sus in jos pana cand aceasta adera si intra in pasta de spacluire. Suprafata se netezeste numai cu ajutorul spaclului. Dupa uscarea primului strat, se aplica cel de-al doilea care va avea o latime mai mare cu circa 10 cm. Se recomanda obtinerea unei suprafete cat mai netede. AI doilea strat poate sa fie din acelasi material ca si primul dar pentru a obtine o suprafata perfect neteda se pot folosi paste speciale cum ar fi ProFin sau ProFin mix. Se aplica in straturi lungi peste primul strat si se netezeste prin miscari laterale. Daca se lucreaza cu atentie se poate renunta la activitatea de slefuire. Pentru obtinerea unor suprafete netede, in unele situatii speciale, dupa umplerea rosturilor se va aplica un strat fin de pasta pe intreaga suprafata. In cazul rosturilor de sub straturile ceramice umplerea acestora se limiteaza la rostul insusi, fara aplicarea pastei in exteriorul lor.


11. PRELUCRAREA PANOURlLOR Depozitare/Transport: panourile de Rigips se depoziteaza plan, pe un suport neted si se protejeaza de umiditate. Panourile Rigips de format mare trebuie transportate numai in plan vertical, transport ce poate fi simplificat pri folosirea pieselor de transport Rigips. La depozitare, trebuie luata in conslderare capacitatea portanta a planseelor. Taieturile simple: cu ajutorul cutitului Rigips se taie mai intai cartonul fetei vizibile si apol se rupe miezul de ipsos, de-a lungul taieturii. Apoi se taie cartonul fetei posterioare. Golurile pentru instalatll se pozitioneaza si se dimensioneaza exact si apoi se executa cu freza pentru doze, cu dornul sau cu fierastraul coada de soarece. Taieturile precise: taieturile de mare precizie se executa cu fierastraul coada de vulpe sau fierastraul circular manual. Golurile pentru instalatii se pozitioneaza si se dimensioneaza foarte exact si se realizeaza cu freza pentru doze, dornul sau fierastraul coada de soarece. 12. CONTROlUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARII Avand in vedere Importanta deosebita a lucrarilor de compartimentare interioara cu pereti din gips carton se subliniaza necesitatea verificarii certificatului de calitate a materialelor si respectarea indicatiilor tehnice ale producatorului, proiectantului si INCERC-ului. 13. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII La intocmirea prezentei documentatii, s-au respectat prevederile din urmatoarele norme de protectia muncii: Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii. Aprobat cu ordin MLPA T 9/N 15.111.1993 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele cintre si esafodaje, IM 004-96. Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii. IM 006-96. Valorile aferente cheltuielilor pentru realizarea masurilor de protectia muncii sunt incluse fie in articolele de deviz fie in sumele repartizate executantului, pentru aceste categorii de lucrari. Atat executantul, cat si beneficiarul au obligatia sa respecte cu strictete, pe intreg parcursul lucrarilor, toate prevederile evidentiate si sa ia toate masurile obligatorii in vederea inlaturarii oricarui pericol de accidentare. Executantul va face instructajul tuturor muncitorilor care lucreaza in zona, referitor la prevederile din normele de protectia muncii, pana la insusirea deplina a continutului acestora. 14. MASURI PRIVIND PAZA CONTRA INCENDIILOR Documentatia de fata respecta normele si decretele de paza contra incediului, ele fiind obligatorii atat pentru executant, cat si pentru beneficiar. Astfel: Norme tehnlce de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului P.118/1998. Norme generate de prevenire si stingere a incendilor. Ordin 775 al MI din 12 iulie '98. Notă f. importantă: Normele şi normativele care se vor respecta la execuţie sunt cele care vor fi în vigoare la data execuţiei.


Caiet de sarcini

11. SCHELE METALICE TUBULARE

Prezentul capitol se referă la prescripţiile tehnice de montaj, exploatare şi transport a schelelor metalice tubulare.

a) Materiale , produse şi conditii de exploatare

Materialele si produsele folosite sunt: - schelă metalică tubulară

Elementele schelelor metalice tubulare se livrează de către intreprinderi autorizate care le fabrică pe bază de documentaţie întocmită de firme autorizate. Exploatarea schelei metalice tubulare este permisă numai dacă limitele de uzură a pieselor mai importante care condiţionează siguranţa în exploatare sunt sub cele prevăzute în cartea tehnică a schelei.

Exploatarea schelelor metalice se face cu respectarea condiţiilor prevăzute în STAS 9404-81 a instrucţiunilor de exploatare prevăzute în cartea tehnică a schelei, a prescripţiilor tehnice pentru proiectarea, construirea şi exploatarea, verificarea dispozitivelor auxiliare R1-76, a normelor de protecţia muncii în construcţii, precum şi a altor acte normative în vigoare.

Unitatea care foloseşte schele este direct răspunzătoare de exploatare în condiţiile standardulul 9404 şi a celorlalte reglementări în vigoare.

Exploatarea schelei se va face numai prin directa supraveghere a unui responsabil numit de unitatea deţinătoare a schelei. Responsabilul cu exploatarea schelei va întocmi un tabel cu muncitorii instruiţi să lucreze pe schele. Vor fi aduşi la lucru numai muncitorii trecuţi pe tabel. Instructajul de tehnica securităţii muncii a muncitorilor care lucrează pe schelă, se face de către intreprinderea deţinătoare a schelei.

b) Executia lucrăriilor Montarea şi demontarea schelelor metalice tubulare se face numai pe baza unui proiect de montaj cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezentul standard a actelor normative în vigoare, a instrucţiunilor de montaj din cartea schelei precum şi prescripţiile tehnice pentru proiectarea, construirea şi verificarea dispozitivelor auxiliare R1-76. Pentru montarea schelei metalice se va respecta următoarea ordine a operaţiunilor: - pregătirea platformei de aşezare a tronsoanelor de bază

- asamblarea, aşezarea şi echiparea platformei de lucru. - montarea structurii verticale, şi a platformelor de lucru - montarea instalaţiilor de protecţie împotriva căderilor Proiectul de montaj pentru schela metalică tubulară se va întocmi de către

executantul construcţiei. Montarea tronsoanelor schelelor metalice tubulare se va face asigurîndu-se:

- distanţa între elementele structurii verticale va fi corelată cu dimensiunea platformei de montaj prevăzute în cartea tehnică a schelei.

- distanţa maximă de ancorare a elementelor schelei faţă de pereţii construcţiei va fi de 20 cm. Depăşirea acestei distanţe se face numai cu măsurători suplimentare de ancorare, ce vor fi prevăzute în proiectul de montaj.


- distanţa maximă de la ultima ancorare la construcţie, până la partea superioară a schelei va fi de 3 m.

- fiecare ancorare a schelei la construcţie va fi astfel realizată încât să reziste la o forţă orizontală de smulgere de cel puţin 800 N.

- legarea schelei de construcţie de va face numai cu sistemele şi dispozitivele indicate în proiectul de montaj. La executarea podestului de lemn a platformei de lucru nu se va lăsa nici un gol

între scânduri. Acestea se vor lega intre ele pe dedesubt în cuie şi se vor sprijini pe grinzile punţii. În cazul execuţiei podestelor din metal se vor lua măsuri speciale pentru prevenirea alunecării. Punerea la pământ a întregii instalaţii de realizează prin legarea tronsonului de bază al fiecărui castel, la o priză de pământ cu rezistenţa electrică de 40 ohmi.

Parapetul de la puntea de lucru va avea înălţimea de 1,0 m montarea se va face cu condiţia ca parapetul şi bordura de protecţie de pe partea frontală a platformei de lucru să aibă continuitate. Montarea elementelor de structură a schelei se va face pe o platformă de aşezare executată din dulapi de lemn de minim 5 cm grosime, aşezaţi orizontal numai după ce terenul a fost pregătit în prealabil prin denivelări, egalizări şi completări ale unui strat de nisip sau pietriş mărunt. La terminarea montajului şi a verificărilor responsabilului cu supravegherea tehnică, autorizat al intreprinderii deţinătoare a schelei, va consemna acest lucru în registrul schelei. Demontarea schelei metalice tubulare se va face cu succesiunea operaţiunilor în ordine ănversă a celor de montare. c) Verificări de calitate şi receptie La montarea schelelor metalice tubulare se vor face următoarele verificări:

- verificarea orizontalităţii platformei de aşezare se va face cu bolobocul - verificarea montării elementelor componente ale schelei faţă de documentaţia

tehnică şi faţă de instrucţiunile de montaj prevăzute în cartea tehnică a schelei. - verificarea vizuală a aspectelor trensoanelor. - verificarea strîngerii şuruburilor sau a buloanelor de asamblare prin folosirea sculelor

adecvate. - verificarea verticalităţii cu firul de plumb. - verificarea ancorării schelei de construcţie. - verificarea rezistenţei de dispersie a prizelor de pămînt

La terminarea montajului şi a verificărilor, responsabilul cu supravegherea tehnică,autorizat al intreprinderii deţinătoare a schelei, va autoriza darea în exploatare, consemnînd recepţia în registrul schelei.

Înclinarea accidentală maximă admisă a platformei de lucru faţă de orizontală, poate fi de 5% adică 3 grade. Exploatarea schelei metalice tubulare este permisă numai dacă limitele de uzură a pieselor mai importante care condiţionează siguranţa în exploatare sunt sub cele prevăzute în cartea tehnică a schelei.

d) Măsurare şi decontare

Schela metalică tubulară pentru lucrări la faţade se măsoară la metru pătrat de suprafaţă acoperită de schelă şi cuprinde:


- stratul de balast pe care se montează schela - materialele necesare executării platformelor de lucru - montarea şi demontarea schelei - montarea şi demontarea platformelor de lucru - sortarea, curăţirea şi stivuirea materialelor şi elementelor de schelă în depozitul de

şantier - transportul şi aşezarea balastului - unitatea de măsură este bucata (bucăţi necesare pentru acoperirea suprafeţei de

finisat) Utilizarea schelei se calculează în ore de utilizare schelă necesară lucrărilor de finisaj.

e. Acte normative de referinta

- STAS 9404-81 – Constructii civile, industriale si agricole.Schele metalice prescriptii tehnice de montaj si exploatare



Caiet de sarcini

12. ORGANIZARE DE ŞANTIER, PROTECŢIA MUNCI ŞI MĂSURI P S I

Dat fiind destinatia construcţiei şi că pe parcursul execuţiei lucrăriilor nu se pot opri total activităţiile de învătământ execuţia se va face pe zone iar organizarea de şantier este cât mai redusă. Organizarea de şantier se va realiza având în vedere faptul că potenţialul câstigător al execuţiei dispune de o bază de producţie amenajată putând executa lucrări prefabricate şi să se aprovizioneze rapid cu materialele necesare evitând depozitele de santier. Materialele se aduc pe şantier din depozitul central sau din ateliere numai în ritmul în care sunt necesare. Amplasamentul pe care se poate realiza organizarea de santier este pe platforma din spatele constructiei şi pe platforma din lateral. Necesarul de lucrări de organizare de santier se rezolvă astfel:

- pentru depozitarea materialelor mărunte şi sculelor se vor folosi magazii metalice de inventar demontabile sau se vor pune la dispozitie, de către investitor, unele spatii care se vor disponibiliza în corpul tehnic anexă la cantină;

- pentru birouriile personalului TESA şi vestiarele muncitoriilor se pot pune la dispozitie, de către beneficiar, spatiile existente care pot fi disponibilizate ;

- santierul se va imprejmui, pe zone de lucru, cu panouri metalice montate pe suporti din beton armat existente în dotarea constructorului sau cu un gard de tablă sau scândură;

- intrarile in spatiile care vor functiona pe durata executiei lucrăriilor , vor fi protejate cu platforme de lemn si cu folii de protecţie;

- schelele exterioare si exteriorul in general va fi protejat pe perioada executiei lucrarilor.

Constructorul va întocmi planul de organizare de santier, care va fi aprobat de investitor şi va obţine aprobările necesare pentru organizarea de santier.

Executantul va lua toate masurile necesare in vederea respectări si cunoasteri de catre muncitori intocmai a tuturor normelor de protecţia muncii şi pază contra incendiilor în vigoare la data executării lucrărilor iar execuţia lucrărilor se va face sub supravegerea directă a conducătorului punctului de lucru.

Se vor aplica : - Normele republicane deProtectia muncii aprobate de MM si MS cu ordinul 34/1975

şi 60/1975 - Normele de protectia muncii în constructii aprobate de MC Ind cu Ord. 719/1970 1. Personalului muncitor înainte de începerea instructajului de protecţia muncii specific

meseriei şi lucrăriilor ce le va executa, I se va prelucra în mod obligatoriu şi articolele necesare din :

- Normele republicane de protectia muncii, în vigoare; - Normele generale comune tuturor caregoriilor de lucrări de construcţii montaj NPM

“ G “; - Normele privind lucrările de organizare şi lucrări pe timp friguros NPM “OTF”; - Obligatii şi răspunderi precum şi delimitarea lor în domeniul protecţiei muncii ale

organizatiilor de proiectare, executie şi beneficiar la realizarea lucrărilor de construcţii- montaj NPM “PEB”

2. Personalului muncitor I-se va prezenta descrierea generală a lucrărilor şi contextul în care se execută ( zonă intens circulată, zonă cu clădiri de locuit etc);

3. Înainte de începerea lucrului se va verifica : - ca tot personalul să aiba instructajul de protecţia muncii şi viza medicală;


- personalul să nu fie bolnav, sub influenţa alcoolului si să fie dotat cu echipament de lucru corespunzător lucrărilor ce urmează a fi executate;

- locurile periculoase să fie marcate cu indicatoare vizibile. 4. Se va acorda o atentie deosebita lucrărilor de manipulare mecanizată pe orizontală

şi verticală în conformitate cu NPG “G” 5. Se va acorda o atentie deosebită la montarea confectiilor metalice, la prinderea lor

în timpul transportului şi montajului 6. Pentru lucrările de zidărie se vor respecta prevederiile din NPM “ZP” acordindu-se

atentie deosebită transportului mortarului, executarii tencuielilor şi a altor lucrări de pe schele

7. Pentru lucrările de instalatii electrice se vor respecta normele specifice cap. VIII din Normele republicane, iar pentru lucrările de instalatii termice, gaze, apa prevederiile din NPM “IT”

8. La montarea utilajelor tehnologice se vor respecta prevederiile din NPM “ UT” 9. Pentru lucrăriile de izolatii şi pregătirea materialelor izolatoare se vor respecta

prevederiile din NPM “IIz” şi se va da o atentie deosebita lucrărilor la înăltime, precum si modului de depozitare, transport şi punere în opera a substanţelor volatile.

10. Se vor respecta toate instructiunile fabricilor producătoare privind măsurile de protectia munci si PSI

11. Pentru alte categorii de lucrări pentru care nu sunt reglementări de tehnica securitătii muncii, înainte de începerea lucrărilor constructorul şi beneficiarul vor solicita proiectantului sa elaboreze măsuri speciale de protecţia muncii adoptate la specificul categoriei de lucrări

12. Măsuriile de protectia muncii din prezentul proiect nu sunt limitative iar constructorul împreună cu beneficiarul va face propuneri de îmbunătătire atunci când e necesar sau când e posibil

13. Constructorul va lua cele mai adecvate măsuri pe linie de PSI conform normelor generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor şi instalatiilor Decret 390/77 şi a altor acte normative ( Legea 212/97, Normele generale de prevenirea si stingerea incendiilor nr. 678 /1998)

14. Constructorul impreuna cu beneficiarul vor asigura mijloacele necesare pentru interventie imediată în caz de incendiu

Asigurarea schelelor si siguranţa muncitorilor se va face pe baza precizărilor sefului punctului de lucru.În jurul locului de lucru şi a construcţiei se vor instala table de avertizare. În timpul executiei lucrariilor se vor respecta:

- normele de protectia muncii în constructii- montaj in vigoare; - normele republicane de protectia muncii; - normele de paza si prevenirea incendiilor


Caiet sarcini

Documents

Transcript of Caiet sarcini