CAIET DE PRACTICA

Protectia muncii

In data de 25 iunie 2014 ni s-a prezentat santierul, am fost repartizat la punctul de lucru, ni s-a facut instructajul general de protectie a muncii si programarea activitatii de catre conducatorul punctului de lucru.

In data de 26 iunie 2014 ni s-a facut instructajul de protectie a muncii la locul de munca(practica) dupa care ne-am documentat si am consemnat din cartea tehnica a obiectivului.

Activitatea din domeniul constructiilor este riscanta, în conditiile în care circa 13 din 100.000 de lucratori ai acestui sector sunt victime ale unor accidente mortale, prin comparatie cu media unor asemenea accidente la nivelul tuturor sectoarelor de activitate, în general, care este de 5 la 100.000. De asemenea, munca în constructii îi expune pe lucratori la o gama ampla de probleme de sanatate: de la azbestoza la afectiuni dorsale; de la sindromul vibratiilor mana-brat la arsuri cauzate de ciment. 

Documentatia in sensul aplicarii prevederilor HOTARARII DE GUVERN nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, din care am extras cateva articole edificatoare:

Art. 5 Coordonarea in materie de securitate si sanatate trebuie sa fie organizata atat in faza de studiu, conceptie si elaborare a proiectului, cat si pe perioada executarii lucrarilor.

Art. 53 Desemnarea coordonatorului in materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii trebuie sa se faca inainte de inceperea fazei de elaborare a proiectului lucrarii.

Art. 57 Atunci cand beneficiarul sau managerul de proiect desemneaza un coordonator in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii, altul decat cel desemnat pe perioada realizarii proiectului, aceasta desemnare va avea loc inaintea inceperii lucrarilor pe santier.

Art. 10 Beneficiarul lucrarii sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, inainte de deschiderea santierului, sa fie stabilit un plan de securitate si sanatate.

Art. 30 Subantreprenorul trebuie sa elaboreze planul propriu de securitate si sanatate in cel mult 30 de zile de la data contractarii lucrarii cu antreprenorul.

Denumirea lucrarii:

Proiectare urbanistica, consolidare – reabilitare imobil Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie, Iasi.

Amplasament: Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie, Iasi s-a infiintat prin Hotararea Guvernului nr. 1444 din 12.12.2003 publicata in Monitorul Oficial nr. 935 din 20.12.2003. Spatiul atribuit este Pavilionul `A` de la Spitalul Sf. Spiridon, Iasi prin Hotararea nr. 258 din 30.05.2003

.

Cladirea Pavilion `A` in varianta actuala s-a realizat dupa anul 1846 si are datare anul 1985. Amplasamentul constructiei este in zona centrala a Municipiului Iasi – Bdul Independentei nr.1, zona cu stabilitate generala si locala asigurata, de:

- Zona seimica ag=0.20g si perioada de colt Tc=0.7 sec, conform normativ P100-1/2006- Zona incarcari date de zapada (CR1-1-3-2005) cu valori de 2.5 KN/mp pentru interval de

50 de ani- Zona incarcari date de vant (NP-082-2004) presiunea de referinta a vantului este de 0.7

KPa la 10 m inaltime- Zona climatica – III cu -18 grade C- Zona eoliana – II (SR 1907 – 1)

Constructia se incadreaza in Clasa I de importanta, cu γ = 1.40, categoria de importanta `B` si este in "Lista Monumentelor Istorice" – Cod LMI din 2004 – 1090 – IS – II – m – B – 03914.04.

Cladirea spital (Bolnita) pe locul corpului de cladire A era compusa din 2 parti: parter si etaj, iar in secolul 18, (1758) avea alte dimensiuni si fatade comparativ cu cele din prezent.

Dupa anul 1838 la Spitalul existent s-au realizat lucrari importante datorita cutremurului din 14 octombrie 1802 care a produs degradari mari.

In anul 1832 Pavilionul A era cu parter si etaj sau cu demisol si parter.

Se mentioneaza ca dupa anul 1846 Spitalul "Sf. Spiridon" se extinde de catre arhitect Costinescu, iar pavilionul A se modifica si se dezvolta ajungand cu demisol partial, parter si etaj.

In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial 1944, cladirea a fost partial distrusa datorita exploziilor produse, planseele erau din lemn sau in varianta boltisoare, corpuri ceramice si profile din metal.

In perioada 1946 – 1947 la tronsonul Clinicii de Dermatologie planseele din lemn sau bolti de caramida au fost inlocuite cu plansee din beton armat, iar in perioada 1948 – 1949 s-au inlocuit planseele de la Clinica de Endocrine.

Actualmente Cladirea Pavilion A are demisol partial de 3.75 m, parter de 4.96 m, etaj de 5.00 m si pod amenajat – mansarda intre axele 1-12, respectiv parter de 4.80m, etaj de 4.96m si pod amenajat mansarda intre axele 12-22.

Stratificatia terenului din zona amplasamentului, conform studiului geotehnic este:

- Umpluturi de pamant consolidate cu piatra si caramizi de 3.5 – 3.6 m;- Argila prafoasa loessoida, galben – cafenie plastic consistenta vartoasa pana la 4.2- 4.5

m, adancime la care devine compresibila (fiind inundata), strat prezent pana la o adancime de 6.5 – 7.0 m;

- Praf argilos cu trecere in praf nisipos = nisip – pachet granular saturat de indesare medie, in grosime de 5.8 – 6.8 m;

- Argila plastic vartoasa galben cafenie, prezenta pana la stratul bazal – argila marnoasa la circa 16 – 16.5 m.

Apa subterana este prezenta la adancimi de 4.2 – 4.5 m saturand in baza pachetul argilos loessoid si nu prezinta agresivitate sulfatica.

Adancimea de inghet este de 0.9 m de la suprafata terenului.

La cota de fundare terenul este stratul de argila prafoasa loessoida grupa A (P7 – 2000)

Sistemul structural la demisol este alcatuit din:

- Pereti din zidarie de caramida cu liant din var si nisip (argila)- Pereti transversali cu dimensiuni de 74; 79;88;100;112;117;135;175 cm in ax "8",

respectiv arce de 60;80 si 95 cm.- Pereti longitudinali cu dimensiuni de 84; 103;112 si 120 cm.- Plansee – din bolti caramida si profile metalice- Plansee – din lemn cu stufit- Plansee - din beton armat

Sistem structural la parter este alcatuit din:

- Pereti din zidarie de caramida cu liant mortar din var si nisip (argila)- Pereti tranversali cu dimensiuni de 36; 45; 52; 59; 68; 73-79; 76-78; 83-87; 91 si 103 cm- Pereti longitudinali cu dimensiuni de 65; 78;108 cm - Planseu din bolti de caramida la demisol - Planseu din lemn cu stufit - Planseu din beton armat

Sistemul structural la etaj:

- Pereti din zidarie de caramida cu liant din var cu nisip (argila)- Pereti transversali cu dimensiuni de 25-35; 43;47;53;59;70;80;91;93 cm ax 8- Pereti longitudinali cu dimensiuni de 44 ; 60; 67 ;76 ;80 cm- Plansee din lemn- Plansee din beeton armat

Elevatiile si fundatiile sunt din zidarie de piatra – fundatii continue avand latimi de 5 – 15 cm mai mari comparativ cu latimea zidurilor.

Adancimea ( cota) de fundare este de circa 3.2 m de la cota pardoselii nivelului demisol sau parter si de cca. 2.5-2.7 m de la cota trotuar.

Sarpanta este din lemn ecarisat, astereala din scanduri si invelitoare din tabla .

Podul este amenajat avand ziduri de compartimentare din zidarie de caramida , pereti subtiri – initial cu destinatia spatii de locuit pentru medici si apoi pentru cazare bolnavi si cabinete medici.

Scara principala din zona axei 7-8 este cu rampe alcatuite din profile metalice si bolti din caramida, iar scara de acces in pod este de beton armat.

Scara din zona axei 21-22 este din beton armat.

In zona cu demisol este un beci cu acces din interior prin axele 1-2 care la partea inferioara are o panza de apa subterana.

Constructia pavilion A s-a realizat cu pereti din zidarie de caramida produsa manual – caramida plina de marca 25 – 50 si liant argila cu nisip sau var (echivalent cu mortar intre M4 si M10)

Constructia nu are reglui de alcatuire si conformare antiseismica in acceptiunea normelor actuale.

Cladirea actuala a suportat mai multe cutremure majore ca cele din 1908, 1934, 1940, 1977, 1986, 1990.

Dupa cutremurul din 1977 la Pavilionul A s-au produs degradari majore in zona dintre axele 1-8 care a fost ulterior evacuat.

In Expertiza tehnica se prezinta in detaliu degradarile materializate in pereti, plansee, fundatii, etc.

Analiza efectuata in Expertiza tehnica arata ca in prezent gradul nominal de asigurare la actiuni seismice are valorile :

RT =0,240 ,respectiv RL = o,112 , pentru zona 1

RT =0,253 ,respectiv RL = o,121 , pentru zona 2,

Fata de valoarea minima admisa Rmin=0,70 ( P100-96) pentru cladirile din clasa de importanta I.

In vederea stabilirii gradului de extindere a masurilor de interventie si a gradului de urgenta a executarii acestora, se propune incadrarea cladirilor in clasa de risc seismic RsI – corespunzand constructiilor cu risc ridicat de prabusire, la incidenta unor cutremure avand intensitatea corespunzatoare zonei seismice de calcul (cutremurului de proiectare).

Din analizele efectuate in zona constructiei dintre axele 1-8, cele mai frecvente degradari sunt:

DEMISOL

- Fisuri, crapaturi in arce, pereti directia longitudinala in axele "I" "B" cu tasari in axul "I"- Expulzarea locala sau pe suprafete intinse a zidariei – strat exterior ax "B"

- Fisuri, crapaturi in zidurile transversale, inclusiv la arce; - Expulzarea locala a zidariei de umplutura din goluri;- Deplasarea locala a zidariei de la pereti;- Fisuri, crapaturi la planseele din bolti de caramida; - Deplasarea si expulzarea zidariei la casa scarii;- Plansee din lemn distruse;- Finizaje interioare desfacute;- Tamplaria interioara si exterioara puternic degradata sau lipsa.

PARTER

- Fisuri, crapaturi in arce, pereti directia longitudinala in axele "I" "B" cu tasari in axul "I"- Expulzarea locala sau pe suprafete intinse a zidariei – strat exterior ax "B" - Fisuri, crapaturi in zidurile transversale, inclusiv la arce; - Expulzarea locala a zidariei de umplutura din goluri;- Deplasarea locala a zidariei de la pereti;- Fisuri la buiandrugi ferestre, buiandrugi usi;- Fisuri, crapaturi inclinate si zone dislocate la zidurile sub 35 cm grosime;- Fisuri verticale izolate;- Plansee din beton cu dislocari locale la grinzi, stratul de acoperire expulzat si armatura

corodata; - Plansee cu stratul de acoperire de la partea inferioara a placilor expulzate, armatura

corodata;- Finisaje interioare desfacute;- Tamplaria interioara si exterioara puternic degradata sau lipsa.

ETAJ- Fisuri, crapaturi in arce, pereti directia longitudinala in axele "I" "B" cu tasari in axul "I"- Expulzarea locala sau pe suprafete intinse a zidariei – strat exterior ax "B" - Fisuri, crapaturi in zidurile transversale, inclusiv la arce; - Expulzarea locala a zidariei de umplutura din goluri;- Deplasarea locala a zidariei de la pereti;- Fisuri la buiandrugi ferestre, buiandrugi usi;- Fisuri, crapaturi inclinate si zone dislocate la zidurile sub 35 cm grosime;- Fisuri verticale izolate;- Plansee din beton cu dislocari locale la grinzi, stratul de acoperire expulzat si armatura

corodata; - Plansee cu stratul de acoperire de la partea inferioara a placilor expulzate, armatura

corodata;- Finisaje interioare desfacute;- Tamplaria interioara si exterioara puternic degradata sau lipsa.

POD MANSARDA- Structura sarpantei cu elemente (popi, capriori, asteriala) si zidarie necorespunzatoare sau

local degradata;- Tavane necorespunzatoare;- Invelitoare corodata.

Soclul cladirii din zidarie de piatra prezinta degradari locale.

In zona dintre axele 1-10, prin realizarea unui sistem dens de retele apa- canalizare , pierderile si posibilitatile de drenare – evacuare reduse au condus la un nivel al apei subterane circa 4.00 m de la cota terenului natural.

Nivelul crescut al apei subterane a determinat saturarea bazei pachetului de argila loessoida.

Prin realizarea lucrarilor de consolidare – reabilitare si amenajare se urmareste:

- Asigurarea unui sistem structural cu capacitatea de rezistenta minim necesara pentru cladiri cu clasa de importanta I, respectiv cu gradul nominal de asigurare la actiuni seismice mai mare de 0.70;

- Obtinerea unui functional la nivelul cerintelor actuale pentru activitati sanitare de spitalizare, cercetare medicala, etc.

Pentru conformarea de ansamblu si marirea capacitatii de rezistenta a cladirii se propune: - Realizarea a 3 tronsoane, respectiv:

Tronsonul 1 ......(axe 1-8) cu D+P+E+Pod(M) de 33.61 m Tronsonul 2 ......(axe 8-12) cu D+P+E+Pod(M) de 22.94 m Tronsonul 3 ......(axe 12-25) cu P+E+Pod(M) de 38.77 m Cu rost de 5.0 cm, in zona ax 8, incepand cu cota -0.55 si rost de 5.0 cm, in zona ax 12, pana la nivelul fundatiei.

- Reabilitarea scarilor- Desfacerea si blocarea beciului existent - Prevederea realizarii de fundatii tip radier - Lucrari de consolidare reabilitare - Prevederea – atasarea – pereti din beton la cei din zidarie- Realizarea de consolidare plansee - Repararea zonelor de planseu (placi, grinzi)- Inlocuirea peretilor din zidarie de pana la 35 cm cu pereti din beton armat de 25 cm

grosime - Desfacerea acoperisului mansardei – podului cu realizarea unei variante de greutate

redusa pe schelet din metal- Marirea latimii fundatiilor.

Dupa realizarea lucrarilor de consolidare propuse capacitatea de rezistenta a structurii cladirii va creste, ceea ce va oferi constructiei un grad nominal de asigurare la actiuni seismice de :

RT = 0.804 ..........pentru directia transversalaRL= 0.708 ............pentru directia longitudinala, fata de valoarea minim admisa Rmin = 0.70 (P100 – 96 / 2006) pentru cladirile exsistente cu clasa de importanta I.Solutii de consolidare:

- Desfacerea integrala a tencuielilor interioare si dupa necesitati a celor exterioare;- Demontarea peretilor despartitori- Realizarea de strepi in spatiile golurilor ce se vor zidi;- Demontarea tamplariei - Desfacerea tavanelor- Demontarea instalatiilor- Desfacerea zidariei de la cosurile de fum sau blocarea cu beton a golurilor - Realizarea esafodajelor suport provizorii si de lucru pentru sustinere planseu, sarpanta.- Coborarea nivelului apei freatice subterane sub cota de fundare - Prevederea realizarii locale de fundatie radier la Tronsonul 1 si 2. - Marirea latimii fundatiei - Repararea locala a zonelor degradate - Marirea capacitatii de rezistenta a liantului din elevatii- Completarea structurii elevatiilor cu beton armat pe suprafete interioare si exterioare de

12 – 20 cm grosime cu ancorare (conexiune) prin incizii din metal.

Placa radier – 35 cm – C16/20 – s-a realizat esalonat pe camere in 6 etape.Pereti portanti – repararea locala a zonelor degradate sau zidite necorespunzator, realizarea buiandrugilor din beton armat, marirea capacitatii de rezistenta a liantului din ziduri, completarea structurii peretilor portanti cu beton armat pe suprafetele interioare de 15 – 25 cm grosime cu ancore prin incizii metalice. Plansee – reabilitarea si consolidarea zonelor de planseu din bolti de caramida prin reparatii locale si realizarea prin injectare marirea de capacitatii de rezistenta a liantului. Inlocuirea planseului din bolti de caramida, lemn, cu planseu din beton armat; Sarpanta – pod – inlocuirea cu metal a structurilor existente la sarpanta, realizarea unei compartimentari din elemente de greutate redusa prin inlocuirea variantei actuale din caramida plina; protejarea elementelor din lemn prin ignifugare.

Peretii din zidarie de caramida de la fatada principala tronsonul 1 fatada exterioara se vor reabilita prin demontarea caramizilor ( resturi de caramida) de la suprafata exterioara si se vor rezidi cu caramizi corespunzatoare de marca 50 - 100 cu mortar M100z

De asemeni la acesti pereti se vor prevedea incizii metalice introduse in gauri realizate inclinat la 5 grade fata de orizontala fixate cu mortar adeziv. Inciziile – barele cu diametru de 10 mm PC52 vor avea lungimi de minim 30 cm, bare care vor fi introduse in gauri cu do = 14 mm si adancimea de ancorare de 15 cm (minim).

Efectuarea remedierilor la elementele existente din beton armat (placi, grinzi etc), a degradarilor locale constatate se va realiza in concordanta cu amploarea acestora (DS,DSA,DASR), fisuri.

A – degradari (defecte) de suprafata –DS

B – degradari (defecte) in stratul de acoperire a armaturilor – DSA

C – degradari (defecte) de adancime si suprafata redusa – DASR

Repararea – consolidarea elementelor din beton armat (pereri) se va realiza astfel:

a. Pentru degradari/defecte de suprafata (DS)Lucrari pregatitoare constau din

- Perierea cu peria de sarma a zonelor cu defecte; - Curatirea cu jet de aer;- Umezirea zonei cu apa pana la saturare.b. Defecte in stratul de acoperire a armaturii (DSA)

Lucrari pregatitoare constau din - Desprinderea betonului prin lovire cu ciocanul de zidar;- Curatirea armaturii cu peria de sarma inclusiv pasivizarea;- Umezirea betonului din zona cu apa pana la saturare.

Dupa zvantarea suprafetei de beton se aplica mortarul pentru remediere.c. Defecte cu adancimi si suprafete reduse (DASR)

Lucrari pregatitoare constau din- Indepartarea betonului necorespunzator prin spargere cu spitul, dalta etc;- Corectarea formei golului pentru a se putea completa in bune conditii cu beton; - Curatarea si pasivizarea armaturii cu peria de sarma- Curatirea cu jet de aer;- Umezirea zonei cu apa pana la saturare.

Dupa uscarea zonei se aplica un amorsaj din pasta de ciment cu poliacetat de cinil pe suprafata de beton prin pensulare, in doua straturi, la un interval de 5.....20 min.Dupa zvantarea zonei se aplica betonul pentru remediere – C20/25 grad de impermeabilitate conform NE 012 – 99

Betonul utilizat va fi C20/25 cu ciment Pa 35(I32.5) si agregate 0-16 mm din 3 sorturi – conform NE 012 – 99.

Cantitatea de apa din amestecare se va stabili prin determinari, astfel incat consistenta betonului proaspat sa corespunda unei tasari de aprox 10 mm.

Alte lucrari:

- Refacerea sistematizarii verticale cu prevederea unui dren de colectare a apei subterane, de trotuare si rigole cu pante corespunzatoare, in conformitate cu prevederile de la folosinta generala.

La executia lucrarilor se vor respecta masurile de protectia muncii prevazute de legislatia in vigoare.

Studiul activitatilor conducatorului punctului de lucru pe perioada 1 – 6 iulie 2014

Atributiile sefului de santier

Seful de santier este subordonat Directorului general.Are in subordine directa maistrii, sefi de lucrari si formatiile/ echipele de muncitori din cadrul santierului pe care il conduce.

1. – Asigura conducerea directa a activitatilor de executie a lucrarilor/ produselor, in conformitate cu prevederile documentatiilor tehnice, ale normativelor in vigoare si ale procedurilor tehnice de executie (PTE), la nivelul de calitate si la tennenele stabilite in contractele incheiate cu clientii .

2. – Raspunde de implementarea sistemului de management al calitatii in cadrul activitatilor desfasurate de santierul pe care il conduce, fiind investit de catre Directorul general, cu autoritatea necesara pentru acest scop .

3. – Controleaza si actioneaza pentru ca produsele livrate la locul de punere in opera sa fie insotite de copiile documentelor de calitate primite de la fumizori .

4. – Anunta responsabilul CTC din cadrul societatii, indata ce depisteaza produse, servicii sau lucrari care sunt neconforme, in vederea constatarii si deschiderii rapoartelor de neconfonnitate (RNC) .

5. – Verifica, la primirea produselor, existenta si corelatia datelor de identificare cu cele din documentele insotitoare. Asigura manipularea corespunzatoare si depozitarea produselor primite, conform prescriptiilor tehnice, indicatiilor comisiei de receptie si prevederilor procedurilor tehnice aferente .

6. – Tine evidenta si asigura conservarea datelor de identificare a materialelor puse in opera, precum si transmiterea acestora in inregistrarile de calitate aferente lucrarilor executate de santier .

7. – Urmareste si asigura ca procesele de executie din cadrul santierului sa se desfasoare numai pe baza de proceduri si instructiuni care sa defmeasca precis si complet modul de lucru .

8. – in colaborare cu functiile implicate din cadrul societadi, urmareste asigurarea tuturor documentelor si conditiilor necesare executiei, in realizarea cerintelor de calitate: documentatii tehnice si tehnologice de executie, proceduri tehnice de executie (PTE) si planurile de control calitate (PCC) aferente pe lucrari/ produs; gestioneaza toate documentele mentionate aferente executiei lucrarilor contractate .

9. – Controleaza inainte de inceperea executiei, indeplinirea tuturor cerintelor stabilite in documentatii si in PTE, urmarind organizarea zonei in conformitate cu prevederile acestora, in vederea asigurarii conditiilor prealabile necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a proceselor de productie, protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor (PSI), protejarea mediului ambiant, realizarea racordurilor la utilitati (energie, apa, canalizare, etc. ) .

10. – Asigura executarea lucrarilor de constructii contractate cu clientii, in conformitate cu PTE, PCC si cu graficele de esalonare .

11.- Urmareste si asigura consemnarea in inregistrari ale calitatii ce reprezanta indicatori de stadiu (FCC, PV predare-primire fronturi de lucru, PV de receptie calitativa, PV receptie lucrari care devin ascunse, PV de control, PV de probe, buletine de incercari, etc.) toate datele privind verificarile, incercarile si inspectiile efectuate la executia lucrarilor/ produselor pe faze intermediare determinante si in final in vederea acceptarii acestora. Asigura gestionarea inregistrarilor calitatii conform, prevederilor din procedurile aplicabile .

12. – Asigura conditiile necesare accesului la lucrare si la inregistrarile ernise de santier, pentru desfasurarea activitatilor de control si inspectii/ incercari pe flux si finale, conform PCC de catre responsabilii AQ, CTC, din cadrul organizatiei sau proiectanti, clienti si alte organe exteme de control abilitate .

13. – Raspunde de indeplinirea prevederilor de control din PCC aprobat pentru fiecare lucrare si confirma in Fisa de control calitate (FCC) aferenta, efectuarea operatiilor tehnologice si a verificarilor faza cu faza a lucrarii/ produsului executat.

14. – Participa la identificarea si analizarea neconformitatilor constatate in unna controalelor si inspectiilor efectuate de organele interne sau externe si la stabilirea, impreuna cu responsabilii CTC, AQ, a cauzelor si a solutiilor propuse pentru solutionarea neconformitatilor .

15. – Aplica masurile de restrictie si izolare sau separare a produselor sau zonelor de neconformitati ale lucrarilor si asigura rezolvarea RNC numai in baza solutionarii realizate de Directorul tehnic – dupa caz – cu consultarea proiectantului .

16. – Realizeaza interfete cu functiile de decizie din cadrul organizatiei pentru orice problema legata de desfasurarea si controlul proceselor de executie, care nu poate fi rezolvata la nivelul santierului .

17. – Asigura, conform aprobarii conducerii organizatiei, oprirea executiei lucrarilor/ produselor atunci cind constata aparitia unor conditii care pot influenta negativ calitatea; asigura indeplinirea actiunilor initiate pentru eliminarea cauzelor care au determinat eventuale neconformitati in vederea evitarii repetarii acestora, precum si pentru remedierea necesara .

18. – Participa la evaluarea competentei personalului din subordine, formuleaza propuneri cu privire la calificarea si dupa caz instruirea personalului din cadrul santierului si asigura participarea acestuia la programele de calificare sau instruire aprobate de conducerea societatii, precum si examinarea/ testarea finala a cursantilor; urmareste si asigura pastrarea inregistrarilor privind calificarea si instruirea, transmitind copii ale acestor documente la compartimentui “Resurse umane” .

19. – Asigura redistribuirea resurselor tehnico-materiale, forta de munca la lucrarile/ produsele in curs de realizare, in functie de termenele contractuale, de evolutia fronturilor de lucru si aiti factori detenriinanti in derularea proceselor de executie .

20. – Raspunde de raportarea realizarilor pentru decontarea lunara a productiei executate de santier, corespunzator stadiilor fizice inregistrate si confinnate de clienti .

21. – Urmareste si asigura determinarea corecta si la timp a drepturilor banesti cuvenite muncitorilor subordonati pentru munca depusa, in corelare cu cantitatile fizice real executate si cuprinse in situatiile lunare de lucrari.

22. – Asigura organizarea rationala a proceselor de productie si a locurilor de munca din cadrul santierului, precum si aprovizionarea acestora cu materialele necesare si incadrarea cu fortele de munca aferente.

23. – Supravegheaza permanent desfasurarea lucrarilor de executie si raspunde de respectarea, in intreaga activitate desfasurata de santier a reglementarilor si normelor in vigoare, precum si a prevederilor documentatiilor tehnice si tehnologice referitoare la protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor (PSI) si protejarea mediului ambiant; asigura instruirea in aceste domenii a personalului subordonat, precum si testarea acestuia cu privire la insusirea cunostintelor necesare.

24. – Intocmeste fisele de protectia muncii pentru toti muncitorii subordonati, efectuind instructajul obligatoriu lunar precum si la schimbarea locului de munca a fiecarui lucrator. Introduce la lucru numai muncitori examinati medical si declarati apti sa presteze muncile la care sunt repartizati .

25. – Asigura la locurile de munca, placi cu inscriptii de atentionare, afise, instructiuni vizibile, dispozitive de avertizare si alte mijioace vizuale sau auditive specifice pentru securitatea

muncii, PSI si protectia mediului . Dispune delimitarea si ingradirea locurilor cu grad ridicat de periculozitate .

26. – Asigura muncitorilor subordonati, scule si dispozitive de lucru corespunzatoare si echipamente de protectie, precum si antidoturi, dupa caz, in vederea prevenirii accidentarii si a imbolnavirilor profesionale .

27. – Urmareste ca utilajele, masinile si instalatiile folosite in cadrul santierului sa fie prevazute cu dispozitive de siguranta si protectie, aparatori si dupa caz, cu legaturi la pamint (pentru cele cu motoare electrice), iar actionarea acestor mijioace sa fie asigurata numai de muncitori calificati, instruiti si daca este necesar, autorizati corespunzator sarcinilor lor.

28. – Asigura imediat oprirea executiei lucrarilor in locurile de munca unde au aparut pericole iminente si ia masuri pentru eliminarea cauzelor care au condus la situatiile respective .

29. – Asigura remedierea urgenta a deficientelor constatate in domeniile securitatii muncii, PSI si protectiei mediului, consemnate in urma controalelor efectuate de organele interne sau de catre cele exteme abilitate .

30. – Raspunde de respectarea reglementarilor in vigoare, in cazul producerii unui accident de munca referitoare la acordarea primului ajutor, consultarea victimei de catre medic, conservarea zonei accidentului, inlaturarea cauzelor si elementelor care constitute pericol in continuare, precum si a celor cu privire la comunicarea si cercetarea accidentului.

31. – Stabileste modul de efectuare a pazei lucrarilor si a mijioacelor tehnico-materiale, precum si de asigurarea securitatii mijioacelor banesti in cadrul santierului.

32. – Completeaza dosarele lucrarilor terminate si in colaborare cu functiile implicate din societate, asigura pregatirea activitatilor de receptii pentru fiecare lucrare finalizata .

33. – Raspunde de rezolvarea completa si la termenele stabilite a tuturor actiunilor corective/ preventive adoptate pentru activitatile desfasurate in cadrul santierului, in urma controalelor, inspectiilor si auditurilor efectuate de catre CTC, AQ, echipa de audit, precum si de catre clienti sau alte organe exteme de control autorizate, si la care a participat alaturi de organele interne sau exteme de inspectie; unnareste si asigura emiterea inregistrarilor/ dovezilor obiective pentru fundamentarea rezultatelor obtinute .

34. – Raspunde la nivelul santierului de pastrarea integritatii patrimoniului societatii; participa la organizarea si sprijina desfasurarea actiunilor de inventariere a resurselor tehnico-materiale aflate in zona de activitate a subunitatii si la punctele de lucru .

35. – Intocmeste la termenele stabilite, informarile, rapoartele si situatiile cerute de conducerea societatii, cu privire la activitatile desfasurate si rezultatele obtinute .

36. – Indeplineste orice alte atributii si sarcini ce i-au fost repartizate de Directorul general .

Am observat in decursul acestei saptamani de lucru ca in fiecare dimineata dupa efectuarea pontajului, conducatorul punctului de lucru facea protectia muncii evidentiind punctual pentru fiecare etapa de lucru si impartirea sarcinilor de lucru catre sefii de formatie ce au de efectuat lucrari pe parcursul zilei.

REFACEREA ZIDARIEI FATADA ESTICA

In perioada 27 iunie – 10 iulie 2014 am asistat la refacerea zidariei fatadei estice.

Aceasta lucrare comporta refacerea zidului, prin inlocuirea elementelor componente deteriorate. Reparatia se aplica numai la zidaria din caramida arsa, caramida BCA sau piatra. 

In vederea repararii zidariei, se sparge mai intai zidul vechi (sau porţiunea de zid), folosind dalta si ciocanul, sau ciocanul rotoprercutor si se inlatura molozul. Apoi se aduc la indemana caramizile noi si se pregateste mortarul. Se pot folosi si  caramizile vechi care sunt intregi sau de marime convenabila care permite refolosirea lor) si de pe care a fost indepartata tencuiala veche.

Caramizile se aseaza pentru zidurile interioara si fara rezistenta pe latura ingusta ( grosimea zidului fiind un sfert de caramida), in lungime ( grosimea zidului fiind o jumatate de caramida) , in latime ( grosimea zidului fiind o caramida si jumatate sau doua caramizi).

Pentru fixarea caramizilor, in toate lucrarile de zidarie se foloseste mortar, preparat din nisip, amestecat cu un liant si apa. Ca liant se foloseste var, ciment, ipsos sau argila. Daca se utilizeaza un singur liant , mortarul este simplu, iar daca se folosesc doi lianti ( var-ciment, ipsos-var , ciment-var etc. ), mortarul este mixt. De asemenea, trebuie sa se tina seama ca in functie de natura lucrarii, elementele constituente se dozeaza in mod diferit, pentru a se obtine mortare mai fluide sau mai vascoase. Prepararea mortarului se face in felul urmator:

Pentru mortarul pe baza de var, este necesar sa se amestece intr-un vas ( cazan, copaie , lighean etc.) o cantitate de pasta de var gras cu apa, pana se obtine un lichid albicios, subtire, in care se toarna nisip ( o cantitate de trei ori mai mare decat cantitatea de var gras, adica raportul este 1:4) si se amesteca bine, pana se obtine o pasta cat mai omogena, de consistenta necesara.

Dupa prepararea mortarului se poate incepe constructia zidului, zidirea, sau constructia porţiunii darimate. Aici sunt reperele zidului vechi in care trebie incorporata noua constructie. Vom arata succint constrctia unui zid nou. Peste fundatia de beton sau peste randul de caramizi zidit anterior, dupa caz, se asaza un strat de mortar, cu ajutorul mistriei, apoi pe patul de mortar se asaza fiecare caramida, stropita in prealabil cu apa pentru marirea aderentei, impingand-o prin lovituri usoare cu un ciocan sau cu manerul mistriei. Asezarea caramizilor se incepe de la un capat al zidului ( asa cum se vede in figura), pe cateva randuri, dupa care se trece la celalalt capat al zidului, unde se zidesc de asemenea cateva randuri. Aceste caramizi fixate la capete servesc ca repere de colt; intre ele se intinde o sfoara 1 care ajuta la pastrarea liniaritatii si a nivelului. Zidul

se verifica cu firul de plumb si cu dreptarul (o bucata de sipca dreapta) 2, sau cu nivela de sm, asigurandu-se astfel verticalitatea , orizontalitatea si liniaritatea zidului.Pentru a se obtine fractiuni de caramida ( 3/4, 1/2 si 1/4), aceasta se taie ( se ciopleste) cu ajutorul ciocanului de zidar. Se traseaza mai intai, cu un varf ascutit , pe cele patru laturi ale caramizii , linia de ruptura , apoi cu taisul ciocanului de zidarie se cresteaza fetele, aplicand lovituri usoare ( cum se poate vedea in figura de mai jos). Cand caramida urmeaza a fi taiata la jumatate, ea se tine in mana astfel ca linia se separare sa fie la mijlocul palmei. Cand se taie in parti neegale, se tine in mana astfel incat partea mai mare sa fie inspre corpul executantului. Ciocanul trebuie tinut perpendicular pe suprafata caramizii, altfel ruperea se face dupa o linie stramba. Desprinderea bucatilor se obtine prin aplicarea unei lovituri bruste cu ciocanul in dreptul crestaturii, pe fata ingusta a caramizii. prelucrarea fracţiunilor de cara mida este uneori anevoioasa cu ciocanul. O precizie mai buna putem avea cu ajutorul unui flex (daca avem la indemina sursa de tensiune pentru flex): se traseaza santuri pe locul unde vrem sa rupem caramida si apoi se procedeaza prin lovire, ca mai sus.

Spatiile dintre caramizi, care sunt umplute cu mortarul, se fac numeroase rosturi. Rosturile trebuie sa fie cat mai egale (circa 10 mm grosime). Surplusul de mortar care iese printre rosturi se culege cu mistria si se amesteca cu mortarul folosit in continuare. Caramizile se aseaza astfel incat rosturile verticale sa nu fie una sub alta (sa fie decalate) pentru a nu periclita rezistenta zidului.

TURNAREA CENTURII DIN BETON ARMAT

In perioada 4 – 13 iulie am asistat la realizarea centurilor din beton armat pe peretii exteriori la nivelul mansardei.

Reguli de constructieLegea 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii (cu modificarile ulterioare) Legea 10/1995 privind calitatea in constructii (cu modificari ulterioare).

Acestea urmaresc proiectarea corecta (din punct de vedere antiseismic, functional si economic), evitarea riscurilor aparitiei incendiilor, executia conform documentatiei avizate, protectia muncii pe perioada executiei in exploatare, receptia preliminara si receptia finala, urmarirea in timp a comportarii constructiei (acolo unde este cazul), toate subsumate unui tel, acela al sigurantei in exploatare a constructiei.

Cofrarea s-a realizat cu verificarea atenta a orizontalitatii, stabilitatii, etanseitatii si posibilitatii realizarii legaturilor cu barele de legatura din elementele verticale.

Armarea centurii s-a facut conform prevederilor din proiect (tipul armaturii, numar bare, pozitie, asigurarea acoperirii cu beton). Se leaga toate incrucisarile barelor armaturii cu

colturile etrierilor.

Betonarea centurii s-a facut in straturi orizontale cu grosimea de 30…50cm. S-a turnat intr-o singura fasie (30 cm).

Compactarea este obligatorie si s-a facut prin vibrare manuala batai de ciocan in cofraj. Pentru asigurarea conditiilor favorabile de intarire si prevenirea aparitiei fisurilor, se va

asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare prin acoperirea cu materiale de protectie, stropirea periodica cu apa.

Cofrajele laterale s-au indeparta dupa 1-3 zile. Decofrarea s-a facut cu grija pentru a evita deteriorarea elementelor decofrate. Imediat dupa decofrare si apoi la intervale regulate, s-a inspectat suprafata elementelor decofrate pentru a inregistra eventualele deteriorari/defecte si s-au luat masurile necesare de remediere.

DECOPERTARE ACOPERIS

In perioada 10 – 18 iulie 2014 am asistat la decopertarea acoperisului Tronsonului 1.

Reabilitarea clădirilor istorice se deosebeşte de proiectarea şi construcţia unei clădiri noi. Pentru o reabilitare corectă din punct de vedere tehnologic şi estetic este necesară cunoaşterea aprofundată a modului de construcţie originar şi a materialelor necesare în reabilitarea clădirilor istorice.

Reabilitarea şarpantelor istorice reprezintă o sarcină complexă. În acest caz trebuie îmbinate diverse interese, pentru ca în final să se obţină un rezultat durabil. Chiar mai mult decât în cazul construcţiilor noi, toţi cei cointeresaţi, de la proprietar, la proiectant, la specialişti, autorităţi, firme executante până la cel mai simplu muncitor necalificat trebuie implicaţi într-un proces,

care în primul rând trebuie să servească în mod prioritar unui scop precis: Conservarea construcţiei în formele ei cele mai diverse.

Astfel proiectarea măsurilor de reabilitare reprezintă un pas important între starea găsită la faţa locului şi starea, care trebuie obţinută după reabilitare.

În mod necesar trebuie studiată amănunţit clădirea, pentru a înţelege starea de fapt şi pentru a o putea descrie. De asemenea este importantă stabilirea şi formularea unor ţeluri foarte precise, pentru ca lucrările de reabilitare să poată fi executate economicos şi cu o orientare precisă spre aceste ţeluri.

Întâi are loc o inspectare amănunţită inclusiv o analiză a degradărilor pentru întocmirea releveului şi însemnarea degradărilor. Urmează stabilirea şi alegerea măsurilor adecvate ca şi concept de lucru. Pe baza acestora se realizează o descriere a acţiunilor, în care sunt listate măsurile în funcţie de poziţia lor.

Lucrările vor fi supervizate, pentru ca, la nevoie, să se poată interveni. O clădire reuneşte în sine ideile şi experienţele constructive, materialele utilizate, urmele unor lucrări anterioare, în funcţie de vechime, urme ale istoriei oraşului şi nu în ultimul rând modelarea artistică, ca expresie a culturii.

Dacă, în cazul nostru, trebuie reparată spre conservare şarpanta istorică, atunci trebuie conservate şi protejate cât mai multe dintre aceste aspecte individuale, pentru a-i păstra însemnătatea iniţială.O construcţie nouă cu aspect istoric nu poate reprezenta scopul şi nici nu îl satisface.

Întocmirea releveului reprezintă baza pentru stabilirea măsurilor ulterioare. El nu este altceva decât o culegere de informaţii cât mai obiective, care sunt importante pentru clădire şi astfel pentru paşii de lucru ulteriori. Dacă se procedează sistematic, atunci de la bun început se creează o structură de bază, care se regăseşte în modelarea paşilor de lucru ce trebuiesc stabiliţi, în enumerarea acţiunilor, la execuţia măsurilor şi în documentaţia finală. De asemenea o procedură standardizată aduce cu sine rezultate, ce pot fi comparate între ele.

La întocmirea releveului s-au avut în vedere următoarele puncte:

- Cum este încadrată clădirea din punct de vedere al perioadei de construcţie, ce stil arhitectonic se regăseşte, există datări pe buiandrugul porţii sau în alte locuri asemănătoare, ce ne spun sursele istorice despre perioada de construcţie.

- Ce date rezultă din cercetările de până acum, există deja publicaţii, expertize privind degradările, există documentaţiile unor măsuri anterioare.

- Ce formă exterioară are acoperişul, este un acoperiş în patru ape, există 11 lucarne, pe tronsonul 1.

Releveul ce urmează a fi întocmit conţine în principal măsurătorile exterioare, o stabilire a profilului acoperişului, poziţia grinzilor planşeului de acoperiş şi poziţia căpriorilor plus secţiunile lemnelor şi distanţele dintre căpriori.

În profil sunt conţinute dimensiunile de bază, înălţimile coamelor, poziţiile grinzilor transversale de centură sau a penelor, înclinaţia acoperişului şi şipcile existente. Profilele crestelor şi ale doliilor sunt reprezentate separat.

La degradările, pe care le găsim la faţa locului, s-a facut o sortare în funcţie de cauză.

Suprasolicitare:

Prin lucrări de reconstrucţie au fost pricinuite modificări ale sarcinii. Există o suprasolicitare

datorată utilizării neconforme cu destinaţia, sunt suprasolicitate

anumite noduri datorită unor degradări. Incărcările mari de zăpadă, au dus pe suprafeţele de acoperiş plane sau pe doliile orizontale la degradări. Nu fost depozitat moloz.

Există degradări datorate unei deficiente întreţineri a clădirii. Persistă umiditatea datorită apei infiltrate din precipitaţii. Evacuarea apei de pe învelitoare este deficientă (jgheaburi, tubulaturi, burlane de scurgere).

Există posibilitatea, ca anumiţi căpriori din vecinătatea calcanelor sau a coşurilor să fie afectaţi din cauza apei din precipitaţii infiltrată. Şipcile, care se află în zone cu înclinaţie a acoperişului considerabil mai mică sunt intacte. Se presupun degradări la punctele de bază ale acoperişului cu căpriori.

Înlăturarea cauzelor umezelii

Este necesar să înnoirea întreagii învelitori a acoperişului respectând regulile de specialitate, deoarece substanţa acesteia este foarte proastă. Dacă zidăria este umedă, aceasta se va usca. Conductele neetanşe vor fi înlocuite. Aerisirile conductelor de evacuare vor fi trase până deasupra învelitorii acoperişului şi nu se vor sfârşi în pod.

Independent de aceasta, în pod trebuie dispuse goluri de ventilare îndeajuns dimensionate, pentru ca umiditatea provenită din infiltrarea zăpezii sau după furtuni mai puternice să poată fi evacuată.

Acolo, unde au fost presupuse la inspecţie degradări, trebuie planificată pentru perioada lucrărilor o decopertare ce va fi propusă în cazul obiectelor de o importanţă deosebită ca pas de lucru separat. Avantajul costurilor în cazul executării acesteia în cadrul lucrărilor se bazează pe posibilitatea utilizării schelelor şi a altor elemente de infrastructură ale şantierului amenajat.

Deciziile legate de măsurile necesare sunt luate în timpul lucrărilor la şarpantă. Podul va fi complet eliberat şi curăţat. Jgheaburile şi streşinile înfundate vor fi îndepărtate, în zona straşinei va fi îndepărtată învelitoarea aproximativ până la înălţimea ruperii de unghi a şarpantei, deci pe lungimea şipcilor. Este necesară o izolare provizorie cu folie către schelă, împotriva apei din precipitaţii.

De pe muchii şi coame va fi îndepărtată învelitoarea, precum şi in zonele de pe doliile din tablă şi de pe cele orizontale vor fi descoperite şi izolate provizoriu cu folie adecvată împotriva precipitaţiilor.

La aceste lucrări, proiectantul responsabil a fost prezent şi a decis cum se procedează în continuare, de exemplu care este volumul lucrărilor de decopertare.

Deviz

Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv

1. Amenajarea terenului2. Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala3. Studii de teren4. Proiectare5. Investii de baza (Tronson 1,2,3)6. Organizare de santier

Total valoare (inclusiv TVA) : 3651,627 lei

Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrari, pe obiecte : Tronson 1

Obiectiv : Reabilitare Institut Gastroenterologie

Obiectiv : Reabilitare Institut GastroentObiectiv : Tronson 1Deviz oferta Sarpanta/Mansarda, Invelitoare

Obiectivul Reabilitare Institut Gastroent

Obiectiv Tronson 1Lista cu cantitatile de lucrariDeviz oferta : Infrastructura (Radier Cota -3.75)

Vizarea caietului de practica de catre conducatorul punctului de lucru:

Data: Conducator punct de lucru:

19.07.2014 Ing. Petru BALINT

Semnatura.......................................