III. REGLEMENTRILE LEGALE N BAZA CRORA FUNCIONEAZ UNITATEA IN CARE S-A DESFURAT ACTIVITATEA DE PRACTIC DE SPECIALITATE

Scurt istoric Spitalul Clinic Judeean de Urgen Sf. Apostol Andrei Galai a fost nfiinat n anul 1972, sub denumirea de Spitalul Judeean Unificat nr.1 Galai, cldire cu nou etaje i subsol, realizat dup un model englez. Spitalul dispune de un ambulatoriu de specialitate organizat ntr-o cldire cu trei etaje, corp comun cu spitalul. Dup anul 1990, spitalul i-a schimbat titulatura n Spitalul judeean Sf. Apostol Andrei Galai. n anul 2001 spitalului i este acordat statutul de Spital de Urgen schimbndu-i denumirea n Spitalul de Urgen Sf.Apostol Andrei . Odat cu nfiinarea Facultii de Medicin n cadrul Universitii Dunrea de Jos din Galai n anul 2004, spitalul i schimb din nou denumirea n Spitalul Clinic Judeean de Urgen Sf.Apostol Andrei Galai. n prezent spitalul funcioneaz, cu un numr de 1432 de paturi, n cadrul su existnd secii performante, unice pe jude i secii cu caracter interjudeean ce asigur asisten medical i pentru pacienii din judeele limitrofe. Legislaia care reglementeaz organizarea i funcionarea unitilor sanitare este Legea 95/2006 privind reforma n domeniul sntii cu toate modificrile i completrile ulterioare . Spitalul Clinic Judeean de Urgen Sf. Apostol Andrei Galai funcioneaz conform Legii nr.95/2006 privind reforma n domeniul sntii n baza structurii organizatorice aprobat prin Ordin al Ministerului Sntii.

Actuala form organizatoric a Spitalului Clinic Judeean de Urgen Sf.Apostol Andrei Galai corespunde scopului i strategiei unitii noastre, putnduse modifica i adapta la propunerea Comitetului Director al unitii. Fiind cunoscute ca mari consumatoare de resurse s-a considerat c acordarea unei mai mari autonomii spitalelor, reprezint strategia cheie pentru obinerea de servicii adecvate cu minimum de resurse. Aceast autonomie se refer la dreptul conducerii spitalului de a lua decizii asupra forei de munc, veniturilor, rezultatelor preurilor i a procesului de management n sine. Dup desfiinri i renfiinri succesive ale Consiliului de Administraie (2001, 2003, 2006) conform Legii reformei din 2006, Conducerea executiv a Spitalului Clinic Judeean de Urgen Sf. Apostol Andrei Galai este asigurat de Comitetul director, care are urmtoarele atribuii : 1. elaboreaz planul de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, n baza propunerilor scrise ale consiliului medical; 2. elaboreaz, pe baza propunerilor consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al spitalului; 3. propune managerului n vederea aprobrii : a. numrul de personal, pe categorii i locuri de munc, n funcie de reglementri n vigoare; b. organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, n urma consultrii cu sindicatele, conform legii; 4. elaboreaz regulamentul de organizare i funcionare, regulamentul intern i organigrama spitalului, n urma consultrii cu sindicatele, conform legii;5.

propune spre aprobare managerului i urmrete implementarea de msuri organizatorice privind mbuntirea calitii actului medical, a condiiilor de cazare, igien i alimentaie precum i de msuri de prevenire a infeciilor

3

nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al Ministrului Sntii Publice; 6. elaboreaz proiectul bugetului de venituri i cheltuieli al spitalului, pe baza centralizrii de ctre compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentale ale conductorilor seciilor i compartimentelor din structura spitalului, pe care l supune aprobrii managerului; 7. urmrete realizarea indicatorilor privind execuia bugetului de venituri i cheltuieli pe secii i compartimente, asigurnd sprijinul efilor de secii i compartimente pentru ncadrarea n bugetul alocat; 8. analizeaz propunerea consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care l supune spre aprobare managerului; 9. asigur monitorizarea i raportarea indicatorilor specifici activitii medicale, financiari, economici i a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire i control, pe care le prezint managerului, conform metodologiei stabilite;10.

analizeaz, la propunerea consiliului medical, msurile pentru dezvoltarea i mbuntirea activitii spitalului, n concordan cu nevoile de servicii medicale ale populaiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurilor i protocoalelor de practic medical;

11. elaboreaz planul de aciune pentru situaii speciale i asisten medical n caz de rzboi, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale i alte situaii de criz; 12. la propunerea consiliului medical, ntocmete, fundamenteaz i prezint spre aprobare managerului planul anual de achiziii publice, lista investiiilor i a lucrrilor de reparaii curente i capitale care urmeaz s se realizeze ntr-un exerciiu financiar, n condiiile legii i rspunde de realizarea acestora;

4

13. analizeaz, trimestrial sau ori de cte ori este nevoie, modul de ndeplinire a obligaiilor asumate prin contracte i propune managerului msuri de mbuntire a activitii spitalului; 14. ntocmete informri lunare, trimestriale i anuale cu privire la execuia bugetului de venituri i cheltuieli, pe care le analizeaz cu consiliul medical i le prezint Autoritii de Sntate Public a judeului Galai, precum i Ministerului Sntii Publice, respectiv ministerelor cu reea sanitar proprie, la solicitarea acestora; 15. negociaz, prin manager, directorul medical i directorul financiar contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurri de sntate; 16. se ntrunete lunar sau ori de cte ori este nevoie, la solicitarea majoritii membrilor si ori a managerului spitalului i ia decizii n prezena a cel puin dou treimi din numrul membrilor si, cu majoritatea absolut a membrilor prezeni; 17. face propuneri privind structura organizatoric, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului i a denumirii spitalului; 18. negociaz cu eful de secie/laborator i propune spre aprobare managerului indicatorii specifici de performan ai managementului seciei / laboratorului / serviciului care vor fi prevzui ca anex la contractul de administrare al seciei / laboratorului; 19. rspunde n faa managerului pentru ndeplinirea atribuiilor care i revin; 20. analizeaz activitatea membrilor si pe baza rapoartelor de evaluare i elaboreaz raportul anual de activitate al spitalului.

5

IV. DESCRIEREA ACTIVITILOR PRESTATE DE UNITATEA N CARE S-A DESFURAT ACTIVITATEA DE PRACTIC DE SPECIALITATE SI ORGANIZAREA ACESTEIA

Spitalul este unitatea sanitar cu paturi, de utilitate public, cu personalitate juridic ce furnizeaz servicii medicale. Serviciile medicale furnizate pot fi preventive, curative, de recuperare i/sau paleative. Activitile organizatorice i funcionale cu caracter medico-sanitar din spitale sunt reglementate i supuse controlului Ministerului Sntii Publice. Spitalul poate furniza servicii medicale numai dac funcioneaz n condiiile autorizaiei de funcionare, n caz contrar activitatea spitalelor suspendndu-se. Totodat, n spital se pot desfasura activiti de nvtmant medico-farmaceutic, postliceal, universitar i postuniversitar, precum i activiti de cercetare tiinific medical. Spitalele se organizeaz i funcioneaz, pe criteriul teritorial, n spitale regionale, spitale judeene i spitale locale (municipale, oreneti sau comunale). Spitalele se organizeaz i funcioneaz, n funcie de specificul patologiei, n spitale generale, spitale de urgen, spitale de specialitate i spitale pentru bolnavi cu afeciuni cronice. Spitalele se organizeaz i funcioneaz, n funcie de regimul proprietii, n: a) spitale publice, organizate ca instituii publice; b) spitale private, organizate ca persoane juridice de drept privat; c) spitale publice n care funcioneaza i secii private. Din punct de vedere al nvmantului i al cercetrii tiinifice medicale, spitalele pot fi: a) spitale clinice cu secii universitare;

6

b) institute. Spitalul Clinic Judeean de Urgen Sf.Apostol Andrei Galai, se organizeaz i funcioneaz, conform legislaiei n vigoare :

pe criteriul teritorial ca spital judeean spitalul general organizat n reedin de jude, cu o structur complex de specialiti medico-chirurgicale, cu unitate de primiri urgene care asigur urgenele medico-chirurgicale i acord asisten medical de specialitate, inclusiv pentru cazurile grave din jude care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale; n funcie de specificul patologiei - spital de urgen spitalul care dispune de structur complex de specialiti, dotare cu aparatur medical corespunztoare, personal specializat, avnd amplasament i accesibilitate pentru teritorii extinse. n structura spitalului funcioneaz obligatoriu o structur de urgen (UPU) care n funcie de necesiti, poate avea i un serviciu mobil de urgen, reanimare i transport medicalizat. ( acest serviciu este n curs de organizare n cadrul spitalului); din punct de vedere al nvmntului i al cercetrii tiinifice spital clinic spitalul care are n componen secii clinice, care asigur asistena medical, desfoar activitate de nvmnt, avnd relaii contractuale cu o instituie de nvmnt medical superior acreditat. Spitalul asigur prin seciile clinice i serviciile din structur, asisten medico

chirurgical complex, curativ, preventiv i de recuperare a pacienilor ntr-un jude cu o populaie de circa 619.000 locuitori. n cazurile de urgen, spitalul acord primul ajutor i asisten medical de urgen persoanelor a cror stare de sntate este critic. Cnd competena rezolvrii anumitor cazuri este depit, se va acorda primul ajutor i se va asigura primirea lor de ctre o alt unitate spitaliceasc.

7

Pentru pacienii internai,

spitalul asigur i rspunde de calitatea actului

medical, condiii de cazare, igien, alimentaie i prevenire a infeciilor nozocomiale conform normelor aprobate prin Ordin al Ministrului Sntii. Spitalul Clinic Judeean de Urgen Sf.Apostol Andrei Galai constituie n acelai timp baz de nvmnt i cercetare tiinific medical care consolideaz calitatea actului medical cu respectarea drepturilor pacienilor, a eticii i deontologiei medicale. Activitile organizatorice i funcionale cu caracter medico-sanitar sunt reglementate i supuse controlului Ministerului Sntii Publice autoritatea central n domeniul asistenei de sntate public. Activitatea profesional precum i respectarea manoperelor i a procedurilor medicale sunt supuse reglementrilor n vigoare. Problemele de etic i deontologie profesional sunt dup caz, de competena Colegiului Medicilor din Romnia sau a Ordinului Asistenilor Medicali din Romnia. Spitalul Clinic Judeean de Urgen Sf.Apostol Andrei Galai are relaii funcionale, conform reglementrilor legale cu urmtoarele instituii, organizaii profesionale guvernamentale i nonguvernamentale:

Casa Judeean de Asigurri de Sntte Galai : relaii financiare bazate pe un contract de furnizare de servicii medicale conform reglementrilor legale, prin care se asigur fondul de salarii conform statelor de funcii aprobate de Ministerul Sntii Publice prin Autoritatea de Sntate Public Galai, pentru personalul care presteaz activiti de ngrijiri medicale, avnd obligaia de a se ncadra n limitele bugetare contractate;

Colegiul Medicilor Filiala Galati; Facultatea de Medicin din Galai, prin participarea la procesul i structurile de nvmnt preuniversitar i post universitar;

8

Autoritatea de Sntate Public a judeului Galai, autoritatea sanitar n teritoriu; Alte uniti i instituii medicale din Bucureti i din ar cu care exist relaii directe sau prin intermediul Casei Naionale de Asigurri de Sntate;

Instituii, firme i uniti prestatoare de servicii medicale, furnizori de produse farmaceutice, echipamente i materiale tehnico-sanitare etc., conform reglementrilor n vigoare;

Instituii de nvmnt superior, organizaii nonguvernamentale din ar i strintate pentru activiti comune. Compartimentul juridic al spitalului desfasoara urmatoarele activitati: avizeaz la cererea conducerii, actele care pot angaja rspunderea patrimonial a spitalului precum i orice alte acte care produc efecte juridice; particip la negocierea, ncheierea, ntocmirea i urmrirea derulrii contractelor ;

actualizeaz i informeaz conducerea spitalului de prevederile legislative noi; asigur consultana tuturor compartimentelor, n vederea desfurrii activitii n condiii optime; reprezinta interesele unitatii sanitare in fata instantelor judecatoresti, a altor organe jurisdictionale sau autoritati publice;

avizeaza si contrasemneaza in conditiile legii si a refulamentelor specifice unitatii sanitare , actele cu caracter juridic;

asigura aplicarea corecta a legislatiei in cadul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Sf. Apostol Andrei Galati;

9

identifica, previne si minimalizeaza rescurile juridice care afecteaza spitalul, angajatii si proprietatile lui in cursul desfasurarii acestuia; identifica mijloacele legale aflate la dispozitia spitalului pentru a-si atinge obiectivele la un cost rezonabil cu un risc juridic minim; informeaza si consiliaza managementul si angajatii unitatii in legatura cu evolutia legislatiei care poate afecta activitatea acestora, in forma ei actuala si de lege ferenda; Cu carcter general mi-a fost prezentata succint profesia de consilier juridic, prin ce se caracterizeaza ea si particularitatile dintre aceasta profesie si alte profesii inrudite. Astfel: Prima caracteristica esentiala a profesiei noastre este lipsa unei clientele. Un consilier juridic are mai multe cantacte personale atat in interiorul companiei . toate aceste contacte un formeaza insa o clientela deoarece el un apara interesele lor private si un este remunerat de ei. Consilierul reprezinta interesele companiei, de regula ale unei companii ori ale unui grup de companii. Iata de ce un exista o similitudine cu practica avocatilor si regulile de etica aplicabile un pot fi in intregime similare cu cele ale avocatilor care reprezinta persoane fizice un consilier juridic ofera servicii juridice companiei sale si un tertilor. Activitatea consilierului juridic se deruleaza in cadrul unui contract de munca care implica relatia de subordonare caracteristica oricarui angajat. Totodata, activitatea sa este guvernata de dreptul muncii si, dupa caz, de contractul colectiv de munca aplicabil. In mod exceptional, relatia dintre un consilier juridic si compania sa poate lua forma unui contract de servicii pe termen mediu sau lung. In ambele cazuri, consilierul juridic trebuie sa aiba o independenta care un poate fi afectata de statutul sau de angajat, similara cu situatia unui doctor angajat intr-un

10

spital sau a unui farmacist angajat intr-o farmacie ori chiar similara cu cea a unui avocat angajat al unui cabinet de avocatura . Faptul ca un consilier juridic are asigurata in mod egal independenta intelectuala si tehnica a deciziilor sale este confirmat de serie de decizii ale unor Curti Supreme din Europa . A fost confirmata recent si de o comisie parlamentara olandeza ( Comisia Cohen) insarcinata cu reevaluarea profesiilor juridice pe baza experientei din ultimii 25 ani. Conceptul de independenta inseamna, ca si pentru alte profesii: pe de o parte, este vorba de o autonomie intelectuala bazata pe competenta cunostintelor juridice ale consilierului care il indreptateste pe acesta sa consilieze si care permite administratiei societatii sa considere sfatul sau ca fiind definitiv si invariabil; pe de alta parte , este vorba de curajul de a sustine o opinie si de a convinge conducerea sa o ia in considerare, chiar cu riscul impopulartitatii consilierului sau a opiniei sale. Functiunea consilierului juridic este cea a unui expert in solutionarea problemelor juridice. Aceste probleme sunt similare cu cele pe care le intalnesc in practica si in mediul sanitar si avocatii, noatrii, executorii ori judecatorii unei instante comerciale. Diferenta dintre consilier si acestia din urma care intervin de obicei a posteriori , dupa ce faptele s-au consumat, este aceea ca un consilier intervine de cele mai multe ori a priori , cu rol preventiv - el fiind de exemplu primul care aplica o legislatie noua.In absenta unei practici, a unei jurisprudente ori a altor analize juridice, el este primul care trebuie sa aplice in viata de zi cu zi a unui spital in mod intempestiv reguli si norme noi, publicate in Monitorul Oficial a Romaniei. Consilierul juridic face de regula parte din functia de managemnt a companiei, de cele mai multe ori fiind chiar manager sau vicepresedinte. El este membru

11

important al echipei multi-disciplinare care se afla in relatie directa si permanenta cu Comitetul Director al spitalului. O ultima caracteristica specifica pe care o punctam aici este aceea a mobilitatii. Fie ca se misca intre filialele societatii sau, in cadrul marilor corporatii trece de la o specializare la alta ori dintr-o tara in alta consilierul juridic este obisnuit sa fie mobil si gata oricand sa se transfere de la o companie la alta ori chiar de la o profesie la alta in cadrul maii familii a juristilor . De aceea decizia unui consilier juridic de a abandona profesia de jurist este una deosebit de grava si aceasta se intampla de obicei numai pentru a prelua responsabilitati executive mai importante cat timp efctul deciziei sale de a iesi din profesie inseamna sa dea la o parte o investitie imensa de timp si de resurse in acumularea de expertiza juridica. Organizarea compartimentului juridic al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Sf. Apostol Andrei :

Consilier juridic Bocaneala Alina

Consilier juridic Titea Dumitru Totodata, in cadrul unor servicii din unitatea sanitara isi desfasoara activitatea de avizare, consultare si exprimare opinii, alti 3 consilieri juridici astfel: Consilier juridic Nicolau Mihaela-Alina - Serviciul Aprovizionare

Consilier juridic Lascu Ciprian

Consilier Juridic Pascaru Iuliana-Camelia. Compartimentul juridic este subordonat Managerului spitalului si colaboreaza cu toate compartimentele si serviciile din cadrul unitatii sanitare.

12

V. DESCRIEREA ACTIVITII DESFAURATE STUDIU DE CAZ NTLNIT PE PERIOADA ACTIVITII DE PRACTIC

In perioada in care am desfasurat activitatea de practica in cadrul compartimentului juridic din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Sf. Apostol Andrei Galati am fost implicata in mai multe activitati specifice profesiei de consilier juridic. Astfel in urma primirii de catre unitatea sanitara a unei citatii din partea Tribunalului Galati , sectia litigii de munca am participat la intocmirea dosarului nr. 111/121/2010, in care spitalul a avut calitatea de parat in contradictoriu cu reclamantul I.A. Primul pas a fost inregistrarea in registrul unic al termenelor intocmit de compartimenul juridic. In acelasi timp citatia a primit numar de inregistrare in registrul de corespondenta al spitalului. Am luat cunostinta de obiectul dosarului in urma analizarii motivelor expuse in cererea de chemare in judecata si s-a procedat prin implicarea directa la intocmirea intampinarii. Obiectul cerereii de chemare in judecata consta in neacordarea unor drepturi salariale. La intocmirea intampinarii s-a avut in vedere documentele depuse in sustinerea cererii de chemare in judecata, identificarea eventualelor vicii de forma sau continut a actiunii ( ce pot fi invocate ca exceptii), practica judiciara ce are acelasi obiect, legislatia aferenta. Astfel cererea de chemare in judecata poate fi definita ca fiind actul de procedur prin care partea interesat se adreseaz instanei de judecat pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, manifestarea de voin a celui interesat de a-i afirma o pretenie i de a-i exercita dreptul de a reclama punerea in micare a aciunii

13

civile. Cererea de chemare in judecat trebuie s cuprind, potrivit art. 112 Codul de procedur civil, urmtoarele elemente: 1. numele, domiciliul sau reedina prilor ori pentru persoanele juridice denumirea i sediul lor, precum i, dup caz, numrul de inmatriculare in registrul comerului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal i contul bancar. Dac reclamantul locuiete in strintate, va arta i domiciliul ales in Rominia, unde urmeaz a i se face toate comunicrile;2.

numele i calitatea celui

care reprezint partea in proces, iar in cazulreprezentrii prin avocat, numele acestuia i sediul profesional; 3. 4. 5. 6. obiectul cererii i valoarea lui, dup preuirea reclamantului, atunci cind artarea motivelor de fapt i de drept pe care se intemeiaz cererea; artarea dovezilor pe care se sprijin fiecare capt de cerere; semntura. preuirea este posibil;

Ca form a aciunii civile, cererea de chemare in judecat declaneaz procesul civil i, implicit, produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare in judecat: investete instana cu soluionarea litigiului; constituie baza raportului procesual civil ce se formeaz intre reclamant i

prt, fixeaz cadrul procesual in care se va desfura judecata cu privire la pri i la obiectul litigiului; exprim opiunea reclamantului, in cazul competenei teritoriale alternativ, opereaz punerea in intrziere a prtului; face s intrerup prescripia dreptului la aciune, ins pentru a produce de a alege instana competent, opiune asupra creia nu poate reveni;

14

efectul imperativ de prescripie trebuie ca cererea s fie introdus inuntrul termenului i s nu fie respins, anulat, perimat sau reclamantul s nu fi renunat la ea. Intampinarea este actul de procedur prin care prtul rspunde la cererea de chemare in judecat i urmrete s se apere fa de preteniile reclamantului. Intmpinarea cuprinde, potrivit art.115 Codul de procedur civil: excepiile de procedur pe care prtul le ridic la cererea reclamantului; rspunsul la toate capetele de fapt i de drept ale cererii; dovezile cu care se apr impotriva fiecrui capt de cerere cind va cere dovada cu martori, prtul va arta numele i locuina lor; semntura. Intmpinarea este obligatorie, afar de cazurile in care legea prevede altfel. Nedepunerea, in termenul prevzut de lege, a intmpinrii, atrage decderea prtului din dreptul de a mai propune probe i de a mai invoca excepii in afara celor de ordine public. Se intocmeste si se depune in tot atatea exemplare cate parti sunt. Totodata, paratul poate formula cerere reconventionala mijlocul procedural prin care prtul formuleaz pretenii proprii fa de reclamant. Potrivit art.119, alin.2, C.pr.civ., cererea reconvenional trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute pentru cererea de chemare in judecat. Cererea reconvenional se depune odat cu ntmpinarea sau, dac prtul nu este obligat la ntmpinare, cel mai trziu la prima zi de nfiare. Ea se judec odat cu cererea principal, ins, cnd aceasta este in stare de a fi judecat, instana va putea judeca deosebit. In urma prezentarii la sedintele de judecata, la termenele stabilite de instanta de judecata, dup nchiderea dezbaterilor, judectorii delibereaz in secret asupra soluiei ce urmeaz s dea fiecrei cauze. Rezultatul deliberrii are loc printr-o minut scris de ctre un membru al completului de judecat i care a participat la judecata cauzei. Soluia se consemneaz in condica de edin, iar dup aceasta, ntotdeauna, se pronun in edin public, chiar in lipsa prilor. Reintorcandu-ne la litigiul de mai sus, prin cererea adresat acestei instane, nregistrat sub nr. 111/121//2010, B.L. a chemat n judecat Spitalul Clinic15

de Urgen Galai, solicitnd obligarea prtului la plata drepturilor bneti aferente perioadei ianuarie- februarie 2010. n motivare, reclamantul a artat c n perioada mai sus precizat a lucrat la Spitalul Clinic de Urgen Galai-prt i nu i-au fost achitate drepturile bneti, corespunztoare pentru munca prestat. De asemenea, a mai artat reclamantul c, n perioada 15 februarie 22 februarie 2010 a fost internat n spital, ns prtul nu i-a eliberat adeverina de salarizare. n dovedire, reclamantul a depus la dosar copii xerox dup urmtoarele nscrisuri: adresa nr.430/20.04.2010, bilet de ieire din spital din 22.02.2010, adresa nr.6483/23.04.2010. La data de 03 martie 2010, reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere completatoare, prin care a solicitat obligarea prtului la plat de daune morale i materiale n valoare de 10.000 RON. n edina din data de 15 martie 2010, reclamantul a mai solicitat obligarea prtului la plata drepturilor salariale cuvenite i pentru perioada n care a fost spitalizat conform biletului de ieire din spital precum i obligarea acesteia la efectuarea tuturor meniunilor n cartea de munc. Spitalul prt, legal citat nu a formulat ntmpinare i nu a depus la dosar probe n aprare. Potrivit adresei nr.400/22.03.2010 emis de ITM Galai, ntre prt i reclamant au existat raporturi de munc. Fa de solicitarea reclamantului privind obligarea prtei la plata drepturilor bneti cuvenite pentru perioada ianuarie- februarie 2010, prtul nu a depus la dosar vreo proba din care s rezulte ca i-ar fi achitat acestuia drepturile solicitate, sau motivul neachitarii lor.

16

Potrivit prev. art.287 din Codul muncii Sarcina probei n conflictele de munc revine angajatorului, acesta fiind obligat s depun dovezile n aprarea sa pna la prima zi de nfiare. Conform prev. art.77 (2) din Legea nr.168/1999: Instana poate s decad din beneficiul probei admise partea care ntrzie nejustificat administrarea acesteia. Avnd n vedere c prtul nu a neles s rspund la solicitarile instanei de a da relaii cu privire la plata sau motivul neplii drepturilor bneti solicitate de reclamant, instana, urmeaz a admite captul de cerere prin care reclamantul a solicitat obligarea prtului la plata drepturilor salariale aferente ianuarie - februarie 2010, oblignd pe prtul Spitalul Clinic de Urgenta Galai s plteasc reclamantului B.L. drepturile salariale aferente perioadei ianuarie- februarie 2010. Cu privire la captul de cerere prin care reclamantul a solicitat obligarea prtului la plata drepturilor salariale aferente perioadei n care a fost spitalizat, instana reine urmtoarele: La dosarul cauzei, reclamantul a depus un bilet de ieire din spital eliberat la data de 22.02.2010 de ctre Spitalul Clinic de Urgen Galai, nscris care nu prezint numrul de nregistrare, parafa medicului i semntura acestuia, elemente obligatorii care pot certifica, c reclamantul ar fi fost spitalizat n perioada 15 februarie 22 februarie 2010. Cu privire la captul de cerere, prin care reclamantul a solicitat obligarea prtului la plata sumei de 10.000 RON, cu titlu de daune morale i materiale, instana reine c, n cauza acesta nu a fcut dovada msurii n care a fost afectat, prejudiciat din punct de vedere moral i material, prin neplata la timp a drepturilor salariale de catre prt. n consecin instana va respinge ca nefondate capetele de cerere privind plata cheltuielilor de spitalizare i a daunelor morale i materiale, n sum de 10.000 RON.

17

Un alt dosar la gestionarea caruia am participat este dosarul nr 333/22/2010 , ce are ca obiect somatia de plata a unor sume ce reprezinta contravaloarea facturilor neachitate si penalitatile calculate aferente contractului de achizitie publica furnizare dezinfectanti incheiat de Spitalul Clinic Judetean Galati si SC GB SRL. Procedura somatiei de plata este restrictiva sub aspect probatoriu, fiind admise inscrisurile, nu si proba cu martori. Potrivit art. 4 alin 2 din OG 5/2001, judecatorul poate solicita lamuriri si explicatii. Procedura somatiei de plata se desfasoara, la cererea creditorului, in scopul realizarii de bunavoie sau prin executare silita a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege si care atesta drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii. Astfel in 12.04.2009 a fost incheiat contractul de furnizare dezinfectanti, cu termen de plata la 60 zile de la data emiterii facturii. Totodata contractul prevedea ca in caz de neplata, calcularea penalitatilor de 0.05 % pe zi din valoarea neachitata. In urma primirii citatie s-a procedat la intocmirea intampinarii . Prin intampinare s-a solicitat respingerea capatului de cerere reprezentant penalitatile calculate pe motivul necalcularea acestora conform prevederilor contractuale, respectiv 0.05 % pe zi intarziere. Astfel, s-a solicitat efectuarea unei expertize contabile pentru calcularea penalitatilor. Costul aferent expertizei contabile s-a solicitat a fi platit de catre reclamantul SC GB SRL. In urma efectuarii expertizei contabile , instanta a retinut ca suma reprezentand penalitatile aferete facturilor de furnizare sunt calculate cu 0.1 % pe zi si nu cum prevede contractul de furnizare respectiv 0.05 %. Calculul penalitatilor trebuia sa se faca conform prevederilor contractului deoarece acesta guverneaza interesele partilor , si este lege pentru parti. Prin sentinta 55/20.04.2010 instanta:

18

a admis capatul de cerere privind somatia de plata a sumei ce reprezinta contravaloarea facturilor neachitate a respins capatul de cerere privind plata sumei reprezentand penalitatile aferente facturilor neachitate. Ordonanta prin care judecatorul a respins cererea creditorului este irevocabila. In acest caz, precum si in cazul in care prin ordonanta cererea sa a fost admisa in parte, creditorul poate introduce cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun. Tot pe perioada desfasurarii activitatii de practica am fost informata si initiata pentru intocmirea si gestionarea dosarelor penale in care Spitalul Clinci Judetean de Urgenta are calitatea de parte civila. Astfel, sunt cauze penale in care, in urma unor altercatii, partea vatamata a beneficiat de ingrijiri medicale un anumit numar de zile in functie de care se va stabili incadrarea juridica a faptei . Astfel, cel care cauzeaza sau produce vatamari corporale altei persoane raspunde conform prevederilor penale. Spitalul devine parte civila in urma primirii din partea politiei rutiere, a parchetului sau a instantei de judecata a solicitarii de transmitere a cheltuielilor de spitalizare si a constituirii spitalului ca parte civila. Astfel, compartimentul juridic transmite adresa la serviciul asigurari pentru calcularea cheltuielilor si apoi se intocmeste constituirea ca parte civila, anexand adresei si documentele justificative in acest sens. In urma solutionarii se pot distinge mai multe situatii astfel: In cazul in care sedispune de catre parchet neinceperea urmaririi penale se va face cerere de chemare in judecata pentru recuperarea sumei ce reprezinta cheltuieli de spitalizare; In cazul in care instanta de judecata dispune obligarea la plata a sumei ce reprezinta cheltuieli de spitalizare , se va pune in executare sentinta .

19

20