TEHNOLOGIA DE COFRARE SI BETONARE A DIAFRAGMELOR DIN BETON ARMAT

1. TRASAREA CONTURULUI DIAFRAGMEI SI A LINIEI DE CONTROL2. VERIFICAREA POZITIEI, LUNGIMII SI A ASPECTULUI MUSTATILOR3. MONTAREA COFRAJULUI PE O FATA, TRASAREA SI MONTAREA COFRAJELOR DE

GOLURI4. MONTAREA ARMATURII5. CONFECTIONAREA ROSTULUI VERTICAL DE LUCRU 6. MONTAREA CELEI DE A DOUA FETE A COFRAJULUI7. ASIGURAREA LINIARITATII SI A VERTICALITATII INAINTE DE TURNARE8. PREGATIREA PENTRU BETONARE9. BETONAREA10. VERIFICAREA LINIARITATII SI A VERTICALITATII DUPA TURNARE11. DECOFRAREA12. TRATAREA BETONULUI DUPA DECOFRARE13. ASIGURAREA CALITATII EXECUTIEI

1. TRASAREA CONTURULUI DIAFRAGMEI SI A LINIEI DE CONTROL

a) Se elibereaza si se curata amplasamentul.b) Se traseaza conturul elementului, inclusiv pozitia golurilor de usa din element, pornind de la

axele materializate pe pardoseala. Toate liniile se traseaza cu depasirea intersectiilor dintre ele cu cel putin 20-30 cm, pentru ca directiile sa ramana vizibile dupa montarea cofrajului.

c) Se traseaza linia de control la distanta de 50 cm fata de linia peretelui cea mai apropiata, necesara verificarii pastrarii pozitiei cofrajului in timpul si dupa terminarea betonarii.

d) Se verifica corectitudinea trasarii prin raportarea la alta axa de referinta, masurarea diagonalelor, controlarea unghiurilor.

2. VERIFICAREA POZITIEI MUSTATILOR

a) Se verifica pozitia in plan a mustatilor si se corecteaza daca este cazul, conform solutiei date de catre proiectant. Acolo unde proiectantul dispune graifuirea, aceasta se face intr-un raport 1/6 intre abatere si lungimea graifuirii, conform normativului.

b) Se verifica aspectul mustatilor, acestea trebuind sa fie verticale si sa nu fie murdare de rugina, pamant, beton, uleiuri, etc. Daca este necesar, se curata cu peria de sarma.

3. MONTAREA COFRAJULUI PE O FATA

Page 1 of 19

a) Se preasambleaza panourile de cofraj pe platforma special amenajata, tinandu-se cont de capacitatea portanta a macaralei utilizate la operatia de cofrare, se ridica la verticala si se ung cu decofrol.

b) Se asambleaza si se sustin provizoriu panourile, aliniindu-se dupa trasarea de pe pardoseala prin montarea jugurilor de aliniere si aducandu-se la pozitia finala prin manevrarea spraiturilor duble.

c) Se traseaza cota de vagris pe fata panoului, pentru trasarea golurilor si pozitionara cofrajelor pentru goluri ( usi, ferestre, goluri tehnologice ) si se materializeaza cota de betonare a elementului ( de regula, cota intradosului planseului).

d) Se bate sipca 2,5 x 2,5 cm pe panou, partea inferioara fiind in coincidenta cu cota intradosului planseului. Sipca are totodata si rolul de distantier pentru plasa de armatura.

4. MONTAREA ARMATURII

a) Se monteaza, in cazul in care exista, bulbii de la coltul diafragmei sau din camp.b) Se monteaza armatura dinspre latura cofrata, mai intai barele verticale de montaj, apoi randul

de bare orizontale si se incheie cu randul de bare verticale. c) Se monteaza plasa de armare de pe fata necofrata, mai intai barele verticale si apoi cele

orizontale. d) Se taie barele in dreptul golurilor si se bordeaza golurilee) Se verifica verticalitatea si orizontalitatea barelor, dandu-se atentie deosebita in zona colturilor.f) Se monteaza distantierii si agrafele de rigidizare a carcasei de armatura, conform indicatiilor

din proiect sau, in lipsa acestora, conform prescriptiilor tehnice (STAS 10107/0 – 90).

5. CONFECTIONAREA ROSTULUI VERTICAL DE LUCRU

a) Se traseaza pe cofraj verticala rostuluib) Se bate in cuie sipca verticala placata cu o fasie de polistiren expandat de 2 cm.c) Se fixeaza ansamblul de etansare dintre cele doua randuri de plase de armatura, constituit la

alegere, din scanduri, dulapi sau rigle, placat cu polistiren expandat, pentru ca prin presarea realizata de catre cea de a doua fata a cofrajului sa se asigure o etansare cat mai buna a rostului.

6. MONTAREA CELEI DE A DOUA FETE A COFRAJULUI

a) Se introduc in gaurile primei fete a cofrajului buloanele de strangere si se fixeaza ansamblul distantier format din conuri si teava de pvc, avandu-se grija sa nu se intalneasca pe traseul bulonului bare de armatura.

b) Se preasambleaza panourile de cofraj.c) Se ridica in macara si se masoara distanta de la marginea panoului la rostul de lucru, se

traseaza si se bate sipca verticala de inchidere a ansamblului rostului, placata la randul ei cu polistiren expandat.

d) Se aduc panourile pentru a doua fata a cofrajului pe pozitie si se fixeaza pe aliniamentul peretelui, tinandu-se in macara pana la strangerea buloanelor si asigurarea stabilitatii ansamblului.

e) Se asigura liniaritatea si verticalitatea prin montarea jugurilor si a spraiturilor duble cu talpa si prin reglarea acestora.

f) Se strang piulitele buloanelor pana la obtinerea distantei impuse fata de linia de control.g) Se bate sipca de nivel 2,5x2,5 cm.h) Se asigura prin spraituire rigiditatea cofrajului rostului de lucru impotriva impingerii betonului.

Page 2 of 19

7. ASIGURAREA LINIARITATII SI A VERTICALITATII INAINTE DE TURNARE

a) Se verifica distanta fata de linia de control a bazei panourilor de cofraj prin manevrarea tirantului inferior al spraiturilor dubli cu talpa, pe toata lungimea diafragmei.

b) Se pune cofrajul la verticala, cu ajutorul firului cu plumb, la cele doua extremitati ale elementului cofrat.

c) Se intinde sfoara la partea superioara a cofrajului si se aliniaza pe toata lungimea, prin manevrarea tirantului superior al spraiturilor dubli.

d) Se verifica inca o data distanta fata de linia de control si, daca se constata deplasari, se repeta operatia de aliniere.

e) Se controleaza strangerea buloanelor, a clemelor de fixare si a spraiturilor de pe ambele fete ale elementului si, daca se constata slabiri ale acestora, se repeta verificarile de mai sus.

8. PREGATIREA PENTRU BETONARE

a) Se monteaza podina de betonare.b) Se verifica etanseitatea cofrajelor, in special in zonele de reazem al cofrajului pe placa de

beton. Se etanseaza daca se constata ca exista posibilitatea pierderii laptelui de ciment. Infundarea gaurilor se poate face cu hartie de saci sau cu spuma poliuretanica.

c) Se uda suprafata betonului vechi.d) Se pregatesc pentru betonare si se verifica spre buna functionare bena de beton, vibratoarele,

convertizoarele de frecventa.

9. BETONAREA

Betonarea se poate face cu bena cu furtun sau cu pompa de beton. In ambele situatii se impune ca betonul sa nu cada de la o inaltime mai mare de 1,5 m, pentru a se impiedica segregarea componentelor.

a) Se coboara lancea vibratorului in interiorul elementului, la unul din capete. Se coboara furtunul benei sau al pompei de beton pana ce inaltimea de turnare ajunge sub 1,5 m. Inălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m - în cazul elementelor cu lăţime maximum 1,00 - şi 1,50 m - în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafaţă (plăci, fundaţii etc.). Betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,50 m de zona de care se betonează;

b) Se da drumul betonului sa curga uniform, controlabil, plimbandu-se furtunul de-a lungul elementului, avand grija ca inaltimea coloanei de beton pentru fiecare strat turnat sa nu depaseasca 50 cm.

c) Se porneste vibratorul, lancea ridicandu-se lent din beton, pentru a trage afara bulele de aer din masa betonului. In functie de tasarea betonului si de tipul vibratorului, durata vibrarii este intre 5 si 30 secunde. Vibrarea se considera incheiata cand suprafata betonului capata aspect lucios si cand nu mai apar bule de aer.

d) Dupa terminarea vibrarii primului strat se lasa lancea de vibrare in element si se incepe turnarea celui de al doilea strat de beton, avand grija sa nu se depaseasca inaltimea de 50 cm.

e) Se reia vibrarea din acelasi capat, avand grija ca prin introducerea capului vibratorului pe o adancime de cca. 10 cm in stratul precedent de beton sa se produca legatura intre cele doua straturi.

f) Se continua turnarea pana la cota ceruta, avand grija ca intervalul de timp intre doua straturi succesive de beton sa nu depaseasca timpul de priza a cimentului.

Page 3 of 19

g) La atingerea cotei de betonare se va da o atentie deosebita curatarii armaturilor de beton si compactarii corespunzatoare a ultimului strat.

h) In cazul existentei cofrajelor pentru goluri in elementul de betonat se va turna beton in straturi egale, de o parte si de cealalta a cofrajului de gol, pentru a evita impingerea acestuia de catre masa betonului. Pentru a permite patrunderea betonului sub partea inferioara a cofrajului se va turna betonul pe o laterala pana ce se observa ca valul de beton ajunge in partea cealalta. In timpul turnarii, vibratorul este folosit pentru a usura avansarea masei de beton sub gol si pentru a permite astfel antrenarea pungii de aer ce s-ar putea forma dedesubt.

10. VERIFICAREA LINIARITATII SI A VERTICALITATII DUPA TURNARE

a) Se verifica cu ajutorul firului cu plumb verticalitatea cofrajului la capete, verificandu-se in acelasi timp si distanta piciorului cofrajului fata de linia de control, pe toata lungimea elementului. Daca se constata abateri, se aduce cofrajul la verticala si pe aliniament cu ajutorul spraiturilor duble.

b) Se intinde sfoara la partea de sus a cofrajului, pe o parte si se verifica liniaritatea pe lungime. Se regleaza din nou daca se constata abateri de la liniaritate. Trebuie avut in vedere ca realinierea cofrajului trebuie sa se faca inainte de terminarea prizei.

11. DECOFRAREA

a) Elementele pot fi decofrate în momentul în care betonul are o rezistenţă suficientă pentru a putea prelua integral sau parţial, după caz, sarcinile pentru care au fost proiectate.

b) Părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă de minimum 2,5 N/mm² astfel încât feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate;

c) Decofrarea se incepe prin desfacerea piulitelor si a clestilor de prindere a panourilor de cofraj. Se are in vedere ca slăbirea pieselor sa se faca fara preluarea bruscă a încărcărilor de către elementele care se decofrează, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului.

d) Se agata in dispozitivele de ridicare panoul sau panourile de cofraj si se mentin in macara, fara a fi ridicate, pana se scot complet piulitele, buloanele si clestii de prindere. Se desprinde cofrajul de fata betonului cu ajutorul rangii cu calcai introdusa sub rama panoului si se ridica in macara. La prinderea in dispozitivele de ridicare ale macaralei se va avea in vedere ca unghiul dintre cele doua cabluri de ridicare sa nu fie mai mare de 60˚, pentru a nu deforma ansamblul de panouri prin solicitarile transmise dispozitivelor de agatare.

e) Cofrajele se culca pe rigle de lemn, cu fata in jos, pentru a putea fi desfacute din clesti si curatate. Dupa desfacerea si curatarea pe laterala si pe spate se ridica din nou in macara si, tinute in carlig se curata fata, se scot cuiele si se monteaza la loc dopurile de plastic, apoi se ung cu decofrol si se stivuiesc pe dimensiuni. Nu se vor rezema de elementele din beton sau de marginile gropii de fundatie, existand pericolul sa se rastoarne sau sa se deterioreze.

f) Se verifica suprafata betonului si se debavureaza cu ajutorul unui raz din otel resturile de lapte de ciment, iesite in afara planului elementului sau scurse pe sub rama cofrajului.

12. TRATAREA BETONULUI DUPA DECOFRARE

Tratarea betonului dupa decofrare se face in functie de anotimp.

Page 4 of 19

a) Iarna, tratarea se recomanda a se face imediat dupa terminarea compactarii cu conditia ca masurile de protectie sa nu afecteze fata betonului ce ramane vizibila. Dupa decofrarea elementului, care trebuie sa se faca la un interval suficient de mare de timp pentru ca cimentul sa intre in reactie si betonul sa devina exoterm si astfel sa se poata proteja mai bine la inghet, se acopera elementul turnat cu prelate sau cu rogojini, asigurate contra vantului.

b) Vara, imediat dupa decofrare se uda elementul cu apa si se mentine suprafata in stare umeda. Pentru un beton cu dezvoltare lenta a rezistentei, durata maxima de tratare poate sa ajunga, in functie de conditiile climatice, pana la max. 10 zile.

13. ASIGURAREA CALITATII EXECUTIEI

Fisa de receptie a elementului din beton armat pe etape de executie.I. Trasarea conturului elementului si a pozitiei si numarului mustatilor de legatura. II. Montarea primei fete a cofrajului si a golurilor de trecere sau tehnologice.III. Montarea armaturii, pozitionarea agrafelor, a barelor de bordaj si a distantierilor.IV. Inchiderea cofrajului, asigurarea verticalitatii si a alinierii, a etansarii. V. Pregatirea pentru betonare, asigurarea functionalitatii dispozitivelor de turnare.VI. Verificarea turnarii si a vibrarii corecte a betonului.VII. Decofrarea elementului din beton armatVIII. Verificarea suprafetei betonului si a geometriei – verticalitate, liniaritate.IX. Protejarea betonului dupa turnare.

Lucrări de zidărie

DOMENIU DE APLICARE

Procedura specifică modul de utilizare a cărămizilor şi blocurilor ceramice cu goluri pentru a corespunde tuturor cerinţelor impuse de proiectul tehnic de execuţie.

Procedura se aplică la execuţia zidăriilor de personalul tehnic de execuţie angajat în realizarea lucrărilor de construcţii-montaj.

Page 5 of 19

DESFAŞURAREA ACTIVITĂŢILOR

Materiale

Materialele care se utilizează la lucrările de zidărie sunt prevăzute în proiectul de execuţie specific fiecărei lucrări; piesele scrise cât şi în cele desenate ale proiectului identifică pentru materialele care se utilizează :

- tipul, calitatea, marca cărămizilor sau a blocurilor ;- tipul şi marca mortarului (eventual aditivi) ce se vor utiliza;- tipul şi marca betoanelor ;- tipul şi marca oţelului beton.

Tipuri de cărămizi şi blocuri ceramiceCărămizile utilizate în lucrările de zidărie sunt de următoarele tipuri :

a. Cărămizi pline (STAS 457-80) cu dimensiunile de 240 x 115 x 63 ;b. Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale (STAS 5185/32-80) cu

dimensiunile :b.1 - 290 x 140 x 88b.2 - 290 x 245 x 138b.3 - 365 x 180 x 138b.4 - 240 x 115 x 88

c. Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale (STAS 8560/80) cu dimensiunile :

c.1 - 290 x 240 x 138c.2 - 290 x 290 x 138

d. Fâşii ceramice cu goluri orizontale (NTR 9095-80) cu dimensiunile :- 300 x 75 x 300.

Atenţie- Cărămizile de tipul b şi c nu se folosesc la executarea pereţilor rezistenţi la

explozie.- Nu se admite utilizarea cărămizilor şi blocurilor ceramice cu goluri verticale

sau orizontale la executarea fundaţiilor şi zidăria soclului sub nivelul hidroizolaţiei, precum şi la executarea căminelor de vizitare.

Domeniu de utilizareCărămizile pline prezentate la punctul 4.1.2.1.a se utilizează pentru executarea

zidurilor antifoc, antiexplozie, coşurilor de fum, căminelor de vizitare şi pentru realizarea hidroizolaţiilor verticale în cazul în care nu se pot prevedea alte soluţii.

Cărămizile prezentate la punctul 4.1.2.1.b. se folosesc astfel :- 290 x 140 x 88 Se folosesc fără restricţii- 290 x 240 x 138 Se folosesc fără restricţii- 365 x 180 x 138 Se folosesc fără restricţii- 240 x 115 x 88 Se folosesc pentru gradul seismic 6-7 şi înălţimi

Page 6 of 19

ale clădirii mai mici sau egale cu 15 m, iar pentru gradul

seismic 8 la clădiri cu înălţimi mai mici sau egale cu 9 m.- 290 x 240 x 188 Se folosesc pentru gradul seismic 9 la clădiri cu

înălţimi mai mici sau egale cu 6 m.- 240 x 115 x 138 Se folosesc pentru gradul seismic 6 la clădiri cu înălţimi

mai mici de 12 m, pentru gradul seismic 7 la clădiricu înălţimi mai mici sau egale cu 9 m şi pentru gradulseismic 8 la clădiri cu înălţimi mai mici sau egale cu 6

m.Fâşiile ceramice cu goluri orizontale (300 x 75 x 300) se utilizează numai pentru

pereţii despărţitori.Diferitele formate de cărămizi şi blocuri ceramice se utilizează la zidăriile portante

ale clădirilor în funcţie de raportul de ţesere la punerea în operă. Acesta se exprimă prin raportul dintre lungimea de suprapunere a două cărămizi sau blocuri ceramice (˝l˝) şi înălţimea cărămizii (˝h˝). Valoarea recomandată a acestui raport este de l/h ≥0,8, iar valoarea mibimă de l/h = 0,4.

Lungimea de suprapunere va fi cel puţin ¼ din lungimea cărămizii sau blocului ceramic.

Tipul de cărămidă sau bloc ceramic se alege în funcţie de condiţiile de rezistenţă, stabilitate, grad de protecţie antiseismică, economisire combustibil în exploatare, reducere manoperă de şantier, consumuri de ciment, reducerea greutăţii construcţiei.

Mortarele folosite la executarea zidăriei trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din proiectul de execuţie şi a celor din Normativul C-17/82.

Mărcile minime de cărămidă sau de blocuri ceramice şi de mortar pentru structurile de zidărie portantă trebuie să îndeplinească condiţiile de protecţie antiseismică şi se aleg în funcţie de înălţimea clădirii şi numărul maxim de niveluri, ţinându-se cont de zona de seismicitate în care se execută clădirea.

Mărcile cărămizilor şi mortarelor pentru structurile din zidărie se vor alege astfel încât să fie satisfăcute condiţiile de rezistenţă şi stabilitate ale elementelor structurale.

Tipurile şi mărcile de armătură ce se vor utiliza la armarea zidăriei vor fi următoarele :

- pentru armături de rezistenţă : oţel beton OB37 şi PC52, în funcţie de prevederile proiectului de execuţie ;

- pentru armăturile constructive : OB37 şi STNB (plasă sudată) în funcţie de prevederile proiectului de execuţie.

In elementele din beton armat înglobate în zidărie (centuri, buiandrugi, stâlpişori) se va utiliza beton cu marca B150.

Page 7 of 19

Armăturile de rezistenţă determinate pe bază de calcul din elementele de beton armat vor fi din oţel beton OB37, PC52 şi PC60, iar cele constructive din oţel beton OB37.

1.1. Alcătuirea structurilor de rezistenţă. Soluţii constructive

Structuri de zidărieStructurile de zidărie portantă trebuie concepute ca sisteme spaţiale, alcătuite

din pereţi dispuşi de regulă după două direcţii ortogonale şi diafragme (şaibe) orizontale realizate de planşeele clădirilor.

Se vor alege de preferinţă construcţii cu forma în plan regulat, compacte şi simetrice din punct de vedere al distribuţiei în plan a maselor, rigidităţilor şi capacităţilor de rezistenţă atât a ansamblului structurii cât şi a elementelor structurale componente.

Clădirile cu forme neregulate în plan (în forma de L, T, U), precum şi cele cu zone având înălţimi, mase sau rigidităţi diferite se vor separa prin rosturi, în tronsoane cu forma apropiată de dreptunghi.

Se admit şi forme în plan diferite de dreptunghi, de preferinţă simetrice.Alcătuirea planşeelor va asigura de regulă realizarea unor şaibe (diafragme)

orizontale cât mai rigide pentru asigurarea conlucrării spaţiale a elementelor structurale sub acţiunea sarcinilor seismice.

In cazul în care alcătuirea constructivă a planşeelor nu conduce la realizarea unor şaibe orizontale rigide, repartiţia sarcinilor orizontale seismice la elementele verticale structurale se va face ţinându-se seama de deformabilitatea planşeelor.

Infrastructura va fi alcătuită astfel încât să formeze un sistem rigid capabil să transmită la teren încărcăturile gravitaţionale ale clădirii şi să reziste la solicitările provenite din mişcările seismice ale terenului.

Capacitatea de rezistenţă a elementelor structurale de zidărie se poate spori după necesităţi prin :

- prevederea de materiale (cărămidă sau bloc ceramic şi mortar de mărci superioare) ;

- îngroşarea unor pereţi structurali în limite raţionale ;

- înglobarea în zidărie a unor elemente de beton armat monolit, verticale şi orizontale (stâlpişori şi centuri) solidarizate cu zidăria ;

- armarea zidăriei.Dimensiunile tronsoanelor de clădiri

Clădirile din zidărie portantă având dimensiuni mari în plan cu forme neregulate sau cu zone având înălţimi, mase sau rigidităţi diferite, se vor separa în tronsoane prin rosturi.

Lungimea tronsoanelor de clădiri se determină în funcţie de :- tipul planşeului ;

Page 8 of 19

- gradul de protecţie antiseismuică ;- natura terenului de fundare.Lungimile maxime admise ale tronsoanelor se aleg în funcţie de tipul

planşeului şi gradul de protecţie antiseismică pentru clădirile fundate pe terenuri normale.

Inălţimea şi numărul maxim de niveluri pentru categorii de structuri (tip fagure, tip celular, tip sală) se aleg în funcţie de gradul de protecţie antiseismică.Rosturi între tronsoane

In funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc, rosturile între tronsoanele de clădiri pot fi:

- rosturi de tasare;- rosturi de dilatare ;- rosturi de dilatare-contracţie ;- rosturi antiseismice.

De regulă, rosturile dintre tronsoane cumulează două sau toate funcţiile de mai sus şi se realizează prin dublarea pereţilor tronsoanelor alăturate, fiecare având grosimea de cel puţin o cărămidă.

In cazul rosturilor de tasare, stabilirea lăţimii lor se va face în funcţie de valorile maxime probabile ale tasării tronsoanelor alăturate, calculate în conformitate cu prescripţiile tehnice specifice.

Atât distribuirea rosturilor cât şi dimensiunile lor sunt prezentate în proiectul de execuţie.Categorii de pereţi

In funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc pereţii de zidărie pot fi:Pereţi structurali portanţi (cu rol de preluare a sarcinilor verticale şi orizontale).Pereţi structurali de contravântuire (cu rol de preluare a sarcinilor orizontale şi

a greutăţii proprii).Pereţi nestructurali care îndeplinesc numai un rol de compartimentare a

volumului clădirii. Greutatea lor este preluată prin intermediul planşeelor de pereţii structurali portanţi.Categorii de structuri

Structura de tip fagure sau cu compartimentare deasă este o structură la care distanţele dintre pereţii structurali sunt de maximum 5 m, suprafaţa în plan determinată de pereţii structurali fiind de până la 25 m², iar înălţimea nivelului de până la 3 m.

Structuri de tip celular sau compartimentare rară la care distanţele dintre pereţii structurali sunt de 6÷9 m, suprafeţele delimitate de aceştia sunt de până la 75 m², iar înălţimea nivelului poate depăşi 3 m.

Structuri de tip sală la care distanţele dintre pereţii structurali sunt de 9÷18 m, iar înălţimea de nivel depăşeşte de regulă 4 m.

Page 9 of 19

In cadrul fiecărei categorii de structură se preferă pereţii structurali portanţi pe ambele direcţii ortogonale ale clădirii. In cazul utilizării planşeelor cu descărcare pe o singură direcţie dimensionarea pereţilor structurali de contravântuire, paraleli cu direcţia de descărcare, se va face ţinând seama de sarcinile verticale reale ce le revin.

In cazul în care sunt necesare spaţii libere mai mari la parter, se recomandă utilizarea structurilor de tip celular.

Pereţi

Pereţii portanţi Grosimea acestor pereţi (interiori şi exteriori) este de minimum o cărămidă sau un bloc ceramic d11111e 240 mm şi trebuie să corespundă următoarelor condiţii :

a) Izolare termică şi evitarea condensuluib) Prevenirea incendiilor şi a efectelor acestora.

In cazul în care grosimea pereţilor dimensionată în condiţii de rezistenţă şi stabilitate nu satisface condiţiile de la a), b) şi c), proiectantul poate prevedea mărirea grosimii pereţilor sau adoptarea unor soluţii de utilizare a pereţilor portanţi din cărămidă în combinaţie cu materiale eficiente izolante termic, fonic, etc. Se admite prevederea unui număr redus de pereţi portanţi cu grosimea de ½ cărămidă (14 sau 12,5 cm) având lungimea de maximum 5,4 m la clădiri. Condiţiile în care se pot utiliza aceşti pereţi sunt :

c) Gradul de protecţie antiseismică cel mult 7 ;d) Clădirea are maximum 2 niveluri sau acest tip de pereţi se utilizează la

ultimele 2 niveluri ale clădirilor mai înalte;e) Inălţimea nivelului este de maximum 2,75 m;f) Deschiderea planşeului aferent zidului respectiv este de maximum 3,6 m.

Nu se admite ca golurile pentru coşuri să micşoreze grosimea pereţilor. Se va evita amplasarea coşurilor în pereţii exteriori. Inălţimea de nivel nu va depăşi de 16 ori grosimea peretelui, cu excepţia pereţilor cu grosimea de ½ cărămidă şi a celor rigidizaţi prin stâlpişori şi centuri intermediare din beton armat.Pereţi de contravântuire Pereţii de contravântuire trebuie să fie plani şi coplani pe toată înălţimea construcţiei. La clădirile de tip bară cu pereţi de contravântuire transversali, se va urmări ca aceştia să lege între ele faţadele opuse. Nu se admit pereţi în formă de lamă cu capetele nerigidizate de pereţi structurali dispuşi perpendicular pe ei.

Page 10 of 19

Pereţii de contravântuire se vor executa concomitent cu pereţii portanţi ortogonali, asigurându-se legătura între pereţi prin ţesere sau stâlpişori din beton armat înglobaţi în zidărie.

Goluri sau şliţuri în pereţiGolurile mari (pentru ferestre, uşi etc) din pereţii structurali se vor amplasa şi

dimensiona astfel încât să satisfacă condiţiile necesare de rezistenţă şi stabilitate sub acţiunea încărcărilor verticale şi orizontale. Pereţii transversali de la capetele tronsoanelor de clădire se vor prevedea cu un procent cât mai mic de goluri în funcţie de gradul de protecţie antiseismică ce trebuie realizat.

Dimensiunile plinurilor de zidărie vor fi egale cu un multiplu al lungimii cărămizii sau blocului ceramic şi minimum de 3 ori lungimea acestora. Când nu este posibilă respectarea dimensiunii plinurilor de zidărie, se poate admite ca :

1.Plinul de zidărie (şpaletul) să fie întărit prin amplasarea unui stâlpişor din beton armat înglobat în zidărie.2.Spaletul să fie înlocuit cu un stâlp din beton armat.

La clădirile proiectate pentru gradul 8 şi 9 de protecţie antiseismică nu se admite prevederea de goluri în pereţii structurali care să întrerupă centurile din beton armat de la nivelul planşeelor.

La gradul 6-7 de protecţie antiseismică se admite întreruperea centurilor în dreptul casei scărilor cu condiţia întăririi marginii golului cu stâlpişori din beton armat. In privinţa golurilor din pereţii structurali se va urmări:

- amplasarea lor în pereţii mai puţin încărcaţi;

- evitarea amplasării lor sub reazemele grinzilor;

- poziţionarea suprapusă pe verticală a golurilor care de regulă vor avea aceeaşi lăţime.

In pereţii structurali şi cei cu coşuri de fum nu se admit şliţuri verticale, orizontale sau înclinate executate prin spargere sau frezare. Nu se admit şliţuri orizontale sau oblice executate prin zidărie. In cazuri speciale se admit şliţuri verticale executate prin zidărie cu condiţia amplasării lor în afara intersecţiilor (la minimum 1 m distanţă de intersecţia pereţilor structurali) şi întărirea locală (prin amplasarea unei armături locale în rosturile orizontale sau a unor elemente din beton armat) a zonei respective. Amplasarea şliţurilor verticale executate prin zidărie se admite în pereţii structurali cu solicitări reduse sau la nivelurile superioare ale clădirilor. Pentru instalaţiile electrice se admit numai şliţuri verticale executate prin spargere având adâncimea maximă de 2 cm.

Page 11 of 19

Întărirea pereţilor structuraliComportarea pereţilor structurali din zidărie supuşi la acţiunea combinată a

sarcinilor verticale (gravitaţionale) şi orizontale (vânt, acţiuni seismice etc) poate fi îmbunătăţită prin înglobarea în zidărie a următoarelor elemente:

- stâlpişori din beton armat;

- centuri din beton armat ;

- armături distribuite în rosturile de zidărie şi asigurarea conlucrării acestora cu zidăria.

Stâlpişorii se vor poziţiona în pereţii structurali cu încărcări mari, a căror grosime nu poate fi mărită din motive tehnice, funcţionale sau economice.

Centurile din beton armat se vor prevedea în pereţii structurali din zidărie la nivelul fiecărui planşeu. Ele vor alcătui o distribuire continuă pe toată suprafaţa nivelelor construcţiei.

In cazul clădirilor cu structură de tip celular sau de tip sală, la care înălţimea nivelului este de peste 4 m la gradul seismic 6-7 şi de 3 m la gradul 8, se vor prevedea în pereţii structurali centuri intermediare poziţionate între nivelurile clădirii.

Stâlpişorii din beton armat vor avea laturile de minimum 20 cm, iar aria secţiunii de maximum 900 cm². Se va utiliza beton de marca B150 (BC-10).

Stâlpişorii din pereţii structurali exteriori vor fi izolaţi termic prin placarea lor la exterior în scopul evitării formării punţilor termice.

Armarea longitudinală a stâlpişorilor se va face cu bare PC52. Procentul de armare va fi de maximum 1-2% din secţiunea de beton a stâlpişorului.

In cazul în care la majoritatea stâlpişorilor structurii armătura longitudinală rezultată din calculele de rezistenţă este mai mică decât cea minimă, stâlpişorii respectivi se vor arma constructiv cu OB37 Ф 4 mm/12 cm.

Etrierii vor fi prevăzuţi în mod curent din bare de OB 37 Ф 6 mm/20 cm îndesiţi la 10 cm, de regulă în zonele de înnădire a barelor longitudinale, precum şi la partea superioară a stâlpişorilor, sub centura, pe o lungime de cel puţin 50 cm.

Stâlpişorii se vor solidariza cu zidăria adiacentă prin bare sau plase de oţel dispuse în rosturile orizontale ale zidăriei min. Ф 6 mm/60 cm, pătrunzând 50 cm în zidărie sau până la marginea golului când distanţa de la stâlpişor la gol este mai mică de 50 cm.

La nivelul planşeelor stâlpişorii vor fi legaţi monolit cu centurile din beton armat.

Lăţimea centurilor va fi de regulă egală cu grosimea peretelui structural pe care îl întăreşte (min. 240 mm), iar înălţimea lor va fi mai mare decât grosimea planşeelor respective.

In cazul planşeelor monolite şi a celor de tip element prefabricat, cu suprabetonare, înălţimea min. a centurii va fi de 200 mm.

Page 12 of 19

In cazul planşeelor alcătuite cu elemente prefabricate, centurile vor avea înălţimea mai mare decât grosimea planşeelor, porţiunea care se execută sub nivelul acestora numindu-se subcentură. Dimensiunile minime ale subcenturilor sunt de 24 cm x 12 cm.

Centurile prevăzute în pereţii exteriori vor fi protejate termic spre exterior, pentru a nu se crea punţi termice.

Armarea longitudinală a centurilor în pereţii structurali interiori se face cu bare PC52 sau PC60 (conform prevederilor din proiectul de execuţie).

Continuitatea barelor din planşeu, considerată ca armătură de centură, trebuie să fie asigurată prin suprapunere şi prin bucle suprapuse sau prin mustăţi sudate.

Barele de centuri vor fi înnădite prin suprapunere pe o lungime de 40 diametre şi legate. In aceeaşi secţiune se vor înnădi cel mult 50% din bare, distanţa dintre zonele de înnădire fiind de min. 1 m.

In porţiunile alăturate stâlpişorilor din beton armat se recomandă îndesirea la 10 cm a etrierilor pe lungimi de circa 50 cm stânga-dreapta.

Centurile intermediare vor avea lăţimea egală cu grosimea peretelui, admiţându-se în cazul pereţilor exteriori centuri cu lăţimea mai mică pentru a putea realiza izolarea termică dar nu mai puţin de 24 cm. Inălţimea centurilor interioare va fi egală cu cel puţin 2 rânduri de cărămidă (15 cm).

Distanţa minimă pe înălţime între două centuri succesive va fi de 4 m pentru gradul seismic 6 şi de 3 m pentru gradul seismic 7 şi mai mare, fără însă a depăşi suprafeţele de zidărie încadrată de centuri şi stâlpişori.Buiandrugi

Golurile mari (pentru ferestre, uşi etc) prevăzute în pereţii structurali vor fi mărginite la partea superioară cu buiandrugi din beton armat turnaţi monolit sau prefabricaţi.

La clădirile proiectate pentru gradul 7 de protecţie antiseismică, cu lăţimea peste 9 m, şi la cele proiectate pentru gradele 8-9 de protecţie antiseismică se vor prevedea buiandrugi monoliţi.

In toate celelalte cazuri se pot prevedea buiandrugi fie monoliţi, fie prefabricaţi.Buiandrugii monoliţi şi prefabricaţi vor avea, de regulă, lăţimea secţiunii

transversale egală cu grosimea pereţilor structurali (min 24 cm), iar înălţimea min. 1/5 din lumina golului. Distanţa dintre partea superioară a buiandrugului şi cota inferioară a centurii de la nivelul planşeului se va completa cu zidărie şi va fi egală cu un număr întreg de asize de zidărie.

In cazul în care diferenţa de nivel dintre cota inferioară a buiandrugului şi cea superioară a planşeului nu depăşeşte 60 cm, buiandrugii din beton armat monolit se vor executa împreună cu centurile planşeelor, formând centuri-buiandrugi.

Lungimea de rezemare a buiandrugilor va fi de min. 25 cm.

Page 13 of 19

La clădirile proiectate pentru gradele 8 şi 9 de protecţie antiseismică se recomandă lungimi sporite de rezemare, multiplu de ½ cărămidă sau bloc ceramic.

In cazul în care distanţa dintre capetele a doi buiandrugi este mai mică sau egală cu 50 cm se va prevedea un singur buiandrug continuu pentru ambele boluri vecine.

Buiandrugii din pereţii structurali exteriori vor fi izolaţi termic spre exterior, în mod asemănător cu centurile, în vederea evitării formării unor punţi termice.

Armarea buiandrugilor se face conform prevederilor din proiectul de execuţie.Planşee

Planşeele vor fi plane şi orizontale, cu excepţia planşeului teraselor de la ultimul nivel, care poate fi înclinat cu panta minimă necesară asigurării scurgerii apelor.

Planşeele vor fi pe cât posibil coplanare, evitându-se denivelările bruşte.Discontinuităţile planşeelor (cum ar fi cele de la casa scărilor) nu trebuie să

afecteze prin poziţie, dimensiuni şi formă o bună comportare ca şaibă a planşeului.Din punct de vedere al protecţiei antiseismice planşeele se clasifică în funcţie

de rigiditatea lor şi de modul de rezemare astfel:Planşeele din beton armat monolit sau din elemente prefabricate cu

suprabetonare continuă de min, 4 cm grosime.Planşee panouri sau semipanouri prefabricate din beton armat, îmbinate pe

toate 4 laturile cu bare sudate sau bucle şi prin monolitizare.Planşee de tip fâşie, prefabricate din beton armat, având bare sau bucle de

legătură la extremităţi.Prefabricate de tip grinzişoare, din beton armat şi corpuri de umplutură fără

suprabetonare, sau fâşii fără bare sau bucle de legătură la extremităţi.Pentru asigurarea rigidităţii planşeelor în planul lor se impun următoarele

măsuri:Legătura planşeelor cu pereţii structurali se realizează prin centura de beton

armat.Marginile planşeelor ce delimitează goluri mari (pentru casa scării, coşuri de

ventilaţie, ascensoare) vor fi întărite cu armături speciale, centuri sau grinzi.Elementele prefabricate (panouri, semipanouri, fâşii) vor fi legate între ele pe

reazeme în dreptul centurilor, iar, după caz, şi în câmp, cu bare sudate (mustăţi) sau bucle ce se petrec, prin care se vor trece cel puţin 2 bare longitudinale.

Marca betonului din centuri va fi egală cu cea a betonului planşeului monolit respectiv, sau min.Bc20 m în cazul planşeelor alcătuite cu elemente prefabricate.

Balcoanele în consolă vor fi realizate astfel încât prin măsuri constructive şi armare corespunzătoare să se obţină o ancorare sigură a acestora în planşee.

Scările interioare se pot prevedea din elemente prefabricate din beton armat, cu excepţia celor pentru clădirile proiectate pentru gradul 9 de protecţie antiseismică, care vor fi din beton armat monolit.

Page 14 of 19

Nu se admit scări cu trepte încastrate direct în zidărie, fără grindă de vang din beton armat monolit prevăzută în grosimea zidului.Infrastructura

Infrastructura va fi alcătuită ca un sistem spaţial cât mai rigid.Soclul şi pereţii subsolului se vor realiza din beton simplu C8/10 sau C6/7,5

pentru clădiri amplasate pe terenuri cu umiditate redusă, la care nu se prevăd armături în soclu sau în perete, sau în care nu se decorează armăturile stâlpişorilor suprastructurii.

Soclul şi pereţii subsolului se realizează din C8/10 sau C6/7,5, în cazul clădirilor amplasate pe terenuri cu variaţii mari de umiditate şi în cazul clădirilor la care în soclu sau pereţi sunt prevăzute armăturile sau se ancorează stâlpişorii suprastructurii.

Soclul şi pereţii subsolului se realizează din materialele locale (zidărie din piatră brută, bolovani de râu etc) în cazul clădirilor cu max.2 niveluri proiectate pentru gradul 6 de protecţie antiseismică.

Pereţii soclului se prevăd în continuarea tuturor pereţilor structurali şi se vor axa pe cât posibil faţă de aceştia.

Se admite retragerea soclului faţă de o margine a peretelui exterior de la parter cu max.5 cm.

Golurile din pereţii exteriori se vor amplasa în axul golurilor de la nivelurile superioare şi vor fi de dimensiuni mai mici decât acestea.

Amplasarea lor se va face în pereţii subsolului fără întreruperea centurilor (inferioară şi exterioară) din beton armat.

La clădirile proiectate pentru gradul de protecţie antiseismică 7 sau mai mare lăţimea golului din pereţii subsolului nu va depăşi 20% din lungimea peretelui respectiv al subsolului.

In cazul clădirilor pentru care se prevăd în pereţii suprastructurali stâlpişori din beton armat se vor prevedea în socluri şi în pereţii subsolului centuri continue din beton armat la nivelul planşeului parterului, sub toţi pereţii structurali ai clădirii.

Armătura stâlpişorilor din beton armat prevăzuţi la suprastructură şi care transmit efoturi de întindere şi compreziune se vor ancora în socluri sau în pereţii subsolului pe min.1 m lungime.

Buiandrugii prevăzuţi în pereţii subsolului vor fi din beton armat turnaţi monolit împreună cu centura de la nivelul planşeului peste subsol. Ei vor avea înălţimea (inclusiv centura) egală cu cel puţin 1/5 din deschiderea golului din perete.

La clădirile proiectate pentru gradele 8 şi 9 de protecţie antiseismică planşeul peste subsol va fi de regulă din beton armat monolit sau din elemente prefabricate cu suprabetonare generală armată.Elemente nestructurale

Zidăria coşurilor din cărămidă se va executa cu mortar de ciment-var marca 50.

Page 15 of 19

Coşurile vor fi prevăzute cu armături verticale dispuse pe contur, legate cu bare orizontale (etrieri, agrafe) ce vor fi acoperite cu un strat de mortar ciment-var marca 50 de min. 3-5 cm grosime.

In cazul în care armăturile verticale au secţiuni mari sau nu pot fi ancorate în planşeu, se vor crea puncte fixe pe înălţimea coşului respectiv, prin prevederea unor dispozitive metalice (coliere, bride etc), ancorate cu tiranţi în planşeul ultimului nivel.

Aticele şi frontoanele de zidărie se vor rigidiza cu stâlpişori şi centuri continue din beton armat, prevăzute la partea superioară.

Aticele şi frontoanele de zidărie vor avea grosime de cel puţin 1/8 din înălţimea de construcţie a acestora, dar nu mai puţin de ½ cărămidă.

Stâlpişorii din beton armat vor fi prevăzuţi la distanţa de max. 6 m la clădirile proiectate pentru gradul 6 de protecţie antiseismică, respectiv 3 m la cele proiectate pentru gradele 8 şi 9. Armăturile stâlpişorilor se vor ancora:

- la partea inferioară în centurile planşeelor, la colţurile şi ramificaţiile pereţilor portanţi;

- la partea superioară în centurile continue din beton armat.La frontoanele cu înălţimi mai mari de 2 m se recomandă prevederea şi a unei

centuri intermediare.Pereţii despărţitori executaţi din zidărie se vor fixa la partea inferioară în

pardoseală, prin executarea pardoselilor după ce a pereţilor şi la cea superioară prin împănarea cu mortar de ciment faţă de planşeele superioare.

Pereţii despărţitori se vor rigidiza pe direcţie perpendiculară planului lor prin:

- solidarizarea lor cu pereţii structurali prin ţeserea sau ancorarea cu bare de oţel beton Ф 6 mm/60 cm pe înălţime, în rosturile orizontale:

- prevederea de elemente din beton armat şi anume stâlpişori din beton armat legaţi de zidurile respective cu bare din oţel bron Ф 6 mm/60 cm plasate în rosturi;

- solidarizarea prin ţesere cu pereţii despărţitori perpendiculari care vor avea lungimea până la primul gol întâlnit, dar minimum 1/5 din înălţimea peretelui respectiv.

Inălţimea maximă a pereţilor despărţitori şi suprafaţa maximă a panourilor pline ale acestora este dată în tabelul următor:

Nr.crt

Tipul pereţilor Grosime (cm)

Înălţime maximă (m) Suprafaţă maximă (mp)

1 Nearmaţi 7,5 2,7 9

2 Nearmaţi 12,5 3,5 21

3 Armaţi 7,5 3 16

Page 16 of 19

4 Armaţi 12,5 4,5 27

Pereţii despărţitori care nu ajung până la planşeul superior vor fi prevăzuţi la partea superioară cu centuri din beton armat şi vor fi rigidizaţi pe verticală fie cu contraforţi din zidărie, fie cu stâlpişori din beton armat ancoraţi la partea inferioară şi superioară în planşee; în mod obligatoriu marginile zidurilor vor fi prevăzute cu astfel de stâlpişori.

Pereţii despărţitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortat marca 50, iar cei de 12,5 cm grosime cu mortar marca minimum 25.

1.Prevederea de rosturi de dilataţie în şapele de protecţie a termoizolaţiei, atât în câmp cât şi pe întreg conturul clădirii în lungul aticului sau cornişei/2.Protejarea elementelor din beton armat înglobate în zidărie de faţadă, evitarea formării de punţi termice în dreptul grinzilor şi cornişelor.Organizarea lucrărilor pe şantier astfel încât termoizolaţia teraselor să se

execute la cât mai scurt timp după execuţia planşeului pe care îl protejează, evitând în acest mod expunerea acestuia la variaţii de temperatură.

Executarea zidăriilor din cărămizi şi blocuri ceramice

Alcătuirea zidăriilor Zidăria simplă se alcătuieşte din cărămizi sau blocuri ceramice aşezate pe lat sau pe cant (cu excepţia celor cu goluri verticale, care se aşează numai pe lat) în rânduri orizontale şi paralele.

La alcătuirea zidăriilor din cărămizi pline şi cu goluri verticale, pe lângă cărămizile întregi, se folosesc şi fracţiuni necesare ţeserii legăturilor, ramificaţiilor şi colţurilor.

La ziduri cu grosimea de ½ cărămidă şi de o cărămidă se admite folosirea cărămizilor sparte (jumătăţi sau mai mari) în proporţie de cel mult 15%. Se recomandă ca înălţimile zidurilor să fie multiplul înălţimii blocurilor. In cazul ăn care zidăria din blocuri ceramice are la ultima asiză dimensiuni mai mici decât înălţimea unei asize, completările se vor face fie cu cărămizi nesparte de înălţime corespunzătoare, fie prin mărimea înălţimii centurii de beton. Rosturile verticale vor fi ţesute astfel ca suprapunerea cărămizilor din două rânduri succesive pe înălţime – atât în câmp cât şi la intersecţii, ramificaţii şi colţuri – să se facă pe min ¼ cărămidă în lungul zidului şi pe ½ cărămidă pe grosimea acestuia. Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a celor verticale de 10 mm. Zidurile portante se vor alcătui din cărămizi sau blocuri ceramice cu aceeaşi înălţime.

Page 17 of 19

In cazul în care acest lucru nu este posibil, legătura între zidurile respective se va realiza fie prin ţesere la două rânduri, fie prin intercalarea unui stâlpişor de beton armat.Zidăria de umplutură Zidăria plină (fără goluri de uşi sau ferestre) se ancorează de o parte şi de alta a stâlpului (diafragmei) la circa 60-80 cm distanţă pe verticală, în funcţie de înălţimea asizei şi distanţei dintre planşee, astfel ca să se realizeze o distribuţie cât mai uniformă a ancorajelor pe înălţime.

Ancorarea zidăriei se face cu mustăţi din oţel beton Ф 6 mm, cu lungimea de 50 cm, scoase din stâlpi ca diafragme. In cazul porţiunilor de zidărie cu lăţimea sub 50 cm se vor folosi bare de ancorare de lungime corespunzătoare. In cazul elementelor de beton armat turnate în cofraje metalice, ancorarea zidăriei se va face cu bare fixate pe sâlpişori sau diafragmă cu ajutorul bolţurilor împuşcate, cu şaibe şi piuliţe.

Protecţia anticorozivă a barelor de ancorare se va realiza prin înglobarea lor în mortar marca 50, care se va prepara la punctul de lucru. Impănarea zidăriei la partea superioară se va face cu mortar de ciment şi colţuri de cărămidă. Pereţii despărţitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca 50 şi vor fi armaţi conform prevederilor din proiectul de execuţie.Zidărie armată

La zidăria armată barele de armătură se prevăd în rosturile orizontale la intervalle pe înălţime de max. 5 rânduri de cărămidă plină, respectiv 40 cm.Zidărie complexă

Este zidăria întărită la intervalle determinate cu stâlpişori din beton armat care conlucrează la preluarea încărcăturilor orizontale sau verticale.

Se recomandă ca ori de câte ori este posibil, pe faţa exterioară, să se aplice placaje termoizolante.Zidăria mixtă

Este folosită pentru completări, consolidăro şi este alcătuită dintr-un perete de beton, iar la interior din zidărie de cărămidă plină aşezată în lung, cu rosturile ţesute la fiecare rând.Cornişe

Cornişele şi brâiele care depăşesc planul zidului cu cel mult jumătate din grosimea lui se pot realiza prin scoaterea treptată în consolă a cărămizilor, în trepte de cel mult ¼ cărămidă la fiecare rând.Coşuri

Coşurile de fum se vor executa din cărămizi pline presate pe cale umedă sau cărămizi cu goluri verticale. In cazul utilizării cărămizilor cu goluri verticale, canalele de fum se vor căptuşi cu olane sau tuburi prefabricate de beton. Cărămizile cu goluri verticale se vor umple cu mortar.

Page 18 of 19

Zidăria coşurilor se va alcătui din cărămizi întregi. Fracţiunile de cărămizi se vor folosi numai pentru realizarea legăturilor. Zidăria va fi executată cu rosturi orizontale şi verticale bine umplute cu mortar. Grosimea pereţilor canalelor de fum la pereţii interiori va fi de min. ½ cărămidă. La montarea olanelor şi tuburilor, rosturile dintre ele vor fi umplute cu mortar, iar golurile dintre olane sau tuburi de zidărie se vor umple cu mortar şi bucăţi de cărămidă.

Page 19 of 19