Caiet La Managementul in Unitatile Economice Agricole

Caiet la Managementul in Unitatile Economice Agricole

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICEECONOMIE AGRO-ALIMENTARA

GRUPA 7422

CAIET LA MANAGEMENTUL IN UNITATILE ECONOMICE AGRICOLEStudenta:

-2008-

CUPRINS

LUCRARE NR.1:Eficienta alocarii resurselor in cadrul activitatilor de productie din ramurile vegetale si animale

LUCRARE NR 2: Bugetul de venituri si cheltuieli pentru cultura porumbului

LUCRAREA NR. 4: Fundamentarea planului de productie pe baza metodei variantelor

LUCRARE NR. 3: Eficienta lucrarii resurselor la cultura de sfecla de zahar si rosii

LUCRARE NR. 5: Optimizarea alocarii resurselor folosind modelul functiei de productie

LUCRARE NR 6: Estimarea productiei medii cu metoda mediilor mobileLUCRARE NR.7: Elaboraea planului de productie cu ajutorul metodei variantelor

LUCRARE NR. 9

LUCRARE NR. 8

LUCRARE NR. 10: Managementul fondului de terenuri si a productiei vegetale

10.1 Managementul structurii terenurilor

10.2 Managementul concentrarii terenurilor

10.3 Managementul utilizarii economice a terenurilor

10.4 Analiza managementului mecanizarii lucrarilor agricole

10.5 Managementul aplicarii masurilor agrotehnice in corelatia cu productia realizate

10.6 Managementul calitatii produselor agricole vegetale

10.7 Analiza factorilor care influenteaza productia vegetala

LUCRARE NR. 11: Managementul in activitatea de crestere a animalelor

11.1. Efectivul minim si efectivul maxim de animale 11.2 Numarul mediu de animale

11.3. Densitatea animalelor la unitatea de suprafata

11.4 Manangementul reprodcutiei si miscarii efectivelor de animale

LUCRARE NR. 12: Analiza dinamicii indicatorilor valoriciLUCRARE NR. 13: Managementul investitiilor in agricultura

LUCRARE NR. 14: Managementul fondurilor fixe

LUCRARE NR. 15: Managementul utilajelor si masinilor agricoleLUCRARE NR.16: Managementul muncii in agricultura

LUCRAREA NR.17: Managementul costului de productie in agriculturaLUCRARE NR.18 : Managementul consumurilor de materii prime si materiale si optimizarea stocurilor de mijloace de productie

LUCRARE NR.19: Modalitati de control si repartizare a resurselor in realizarea unui nou produs agroalimentarLUCRARE NR.1

Eficienta alocarii resurselor in cadrul activitatilor de productie din ramurile vegetale si animale

Ramura de productie reprezinta un ansamblu de activitati omogene din sectorul animal si vegetal.

Analiza a eficientei alocarii resurselor, porneste de la fisa tehnologica a ramurei respective.

Pe baza fisei tehnologice se elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli pentru fiecare ramurade productie.

Exemplu

Determinarea cheltuielilor de productie cu ajutorul fisei tehnologice la cultura de porumb irigat

Productia medie principala: 6000 kg boabe/ha

Productia secundara: 2500 kg boabe/ha

Fisa tehnologica de productie prezinta in mod cronologic lycrarile tehnologice mecanizate, manuale si consum,irile materiale.

Tabel nr. 1 Denumirea lucrariiCheltuieli mecanizateCheltuieli

manuale

Cheltuieli materialeTOTAL

1.Incarcat ingrasaminte chimice(lei/t)1--1

2.Transport ingrasaminte chimice(5 kg/t)5--5

3. Se alimenteaza masina agricola cu ingrasaminte chimice(lei/t)1--1

4. Se jaloneaza terenul(2 ha)-1-1

5. Fertilizarea cu ingrasaminte chimice(2ha)30-150180

6.Arat +grapat200--200

7. Discuit +grapat60--60

8. Erbicidat301100(5 l/ha)

9. Semanat

601250(25kg/ha)310

10.Prasit mecanic40(lei/ha)60(lei/ha)-100

11. Irigat-405090

12.Prasit mecanizat+fertilizare40-150

13. Irigat60160220

14.Recoltat200(lei/ha)

TOTAL6671638601690

LUCRARE NR 2

Bugetul de venituri si cheltuieli pentru cultura porumbului

Cheltuielile sunt de 2 feluri: cheltiei directe si chletuieli indirecte.Venituri- valorificarea productiei la pret vanzare 300 $/t porumb

Cheltuieli directe

Tabel nr. 2SpecificareValorificare

1. Cheltuieli materiale:

-samanta

- erbicide

- fertilizare

- irigatii

- lucrari mecanice

-cheltuieli cu aprovizionarea159299lei/ha)

250(lei/ha)

100(lei/ha)

300(lei/ha)

210(lei/ha)

667(lei/ha)

659lei/ha)

2. Cheltiel cu forta de munca163(lei/ha)

TOTAL CHLETUIELI DIRECTE1755(lei/ha)

Cheltuieli indirecte

Tabel nr. 3SpecificareValoare

-Cheltuieli generate de administrare

-asigurari

-dobanzi

-impozt

arenda4%* 1755=70,2(lei/ha)

3%*1755=52,6(lei/ha)

10%*1755=175,5(lei/ha)

30(lei/ha)

300(lei/ha)

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE629(lei/ha)

Structura cheltuielilor

Cheltuieli totale= cheltuieli directe(80%)+cheltuieli indirecte(20%) = 2374 Valoarea productiei= Q*pret

=6000(t)*0.75(lei)

= 4500 lei

Alocatii si subventii= 50 euro aprox 200 lei

Venituri totale= 4700

Profitul= Venituri Cheltuieli

= 4700-2374

= 2313 Rata profitului=

Costul unitar(Cu)= lei/kg (se compara cu pretul de vanzare) Pragul rentabilitatii (q)este acel nivel de productie care imi permite acoperirea cheltuielilor din valoficarea productiei

Q => profit=0 => cheltuieli= venituri

VT= q*PV=> CT = q*PV => *

PV=pret de vanzare= 0.75 lei*q=

Daca nu iesie cel putin 3178, agentul economic iese in perdere

Productivitatea muncii(Wf)

Wf= kg/ zi in unitati fizice

Q= productie

C.f.m.= consum de forta de munca

Expresia valorica(Wv)Wv=lei/zileLUCRARE NR. 3Eficienta lucrarii resurselor la cultura de sfecla de zahar si rosii

Fisa tehnologica

Productia principala= 60 t/ ha

Productia secundara= 15 t/ha

Tabel nr. 4Denumire lucrareCheltuieli lucrari mecanizateCheltuieli lucrari manualeCheltuieli materiale

1.Discuit, grapat nivelat200--

2.fertilizare cu ingrasaminte organice350-120

3.fertilizare cu ingrasaminte chimice50-150

4.arat+grapat200--

5.fertilizar azot-> ingrasaminte chimice50-150

6.modelare, rigole50--

7.ierbicide1501300

8.semanat705001000

9.pasit mecanic50--

10.prast manual-100-

11.tratament fitosanitar50-100

12.irigat-100400

13.prasit manual-100-

14. prasit mecanic100--

15.taratement fitosanitar100-300

16.recoltat-2000-

17.TOTAL1370290211820

Bugetul de venituri si cheltuieli la tomate

1. Cheltuieli directe

Tabel nr. 5SpecificatieValoare

Cheltuieli materiale cu:

materii prime

lucrari mecanizate13190

11820

1370

TOTAL16092

Cheltuieli directe=

2. Cheltuieli indirecte

Tabel nr. 6SpecificatieValoare

cheltuieli generate de administratie aigurari

dobanzi

impozite+taxe4%*Chelt. directe=643.683%* chelt. directe=482.68

20%*chelt. directe*6/12=10%*chelt. directe=160

TOTAL2764

Cheltuieli indirecte= 15%

Total cheltuieli= cheltuieli directe +cheltuieli indirecte

= 16092+2764

= 18856

Valoarea productiei= Q*pret

=30000*3

=90000 lei

Profit= Valoarea productiei- costuri

= 90000-18856 = 71144 lei/ha

Rata profit=

Pragul de rentabilitate

Pr=0

VT=CT

CT=q*Pv= 3*q=18856 => q=6285 kg

Costul unitar

lei/ha

Productivitatea muncii

Consumul de forta de munca = 220 zile/ore/an

Wf = kg/ha Expresia valorica(Wv)

Wv=lei/zileLUCRAREA NR. 4

Fundamentarea planului de productie pe baza metodei variantelor

Metoda variantelor presupune elaborarea unei variante de structura de productie, tinand seama de cerintele economice si tehnice, dupa care prin incercari succesive se cauta alte variante cu rezultate economice mai bune.

Pentru fiecare varianta de productie se calculeaza o serie de indicatori economici si de eficientape baza carora se opteaza pentru varianta considerata cea mai buna.

Obtiunea se face in functie de... si de modul in care sunt utilizate semintele. Pentru determinarea structurii optime de productie se foloseste un sistem de indicatori economici si de productie intre care mentionam:

sporul de productie obtinut prin utilizareaunei cantitai sporite dintr-un anumit

Factor de productie

valoarea productiei, costul de productie, profitul, venituri totale si pe culturi, cheltuieli totale si pe culturi, consumul de forta de munca, costul unitar, rata rentabilitatii, indicatori economici si de productie.Prp(i) = Pmp(i)* S(i)

Prp(i)= productia principala la cultura i

Pmp(i)= productia medie principala la cultura i

S(i)= suprafata alocata culturii i

Prs(i) = Pms(i) * S(i)Prs(i)= productia secundara la cultura iPms= productia medie secundara la cultura iVph(i) = Pmp(i)* Pp(i)Pp(i)= pretul productie principale la ultura iVsh(i) =Pms(i)* Ps(i)

Vsh(i) = val productiei secundare la ha la cultura i

Ps(i) = pretul prodctiei secundare la cultura i

Vth(i) = Vph(i) + Vsh(i)

Vth(i) = venituri totale la ha

Vp(i) = Vph(i)*S(i)

Vp(i)= valoarea productiei principale la cultura i

Vs(i) = Vsh(i)* S(i)Vs(i)= valoarea productiei secundare la cultura i

Vt(i) = Vp(i)+ Vs(i)

Vt(i) = veniturile totale la cultura iCht(i)= Chh(i) * S(i)

Cht(i) = cheltuieli totale la cutura iChh(i)= cheltuieli la haRfh(i) = Vth(i)- Chh(i)Rfh(i)= rezultatul finnaciar la ha

Rft(i)= Vt(i)- Cht(i)

Wn(i) =

Wn(i)= productivitatea muncii in expresie naturalaZ0=consumul de ... 0 pentru cultura i

Wv(i) =

Wv(i)= productivitatea muncii in expresie valoricaCup(i) =

Cup(i)= costul initar de productie

Exemplu

Sa se fundamenteze planul de productie al inei firme vegetale specializata in productia de cereale cu ajutorul metodei variantelor.

Asolamentul firmei se bazeaza pe 3 culturi: porumb, grau si orz.Valorile parametrilor generali si specifici sunt prezentate in tabel 7: SpecificarePorumbGrauOrz

Consum de forta de munca... (om/ha)1222

Pret de vanzare(lei/ha)0.70.10.5

Productia medie la ha(t)544

Chletuieli totale (lei/ha)180012001200

Restrictiile procesului de productie: exista obligativitaea cultivarii integrale a intregii suprafete arabile de 100 ha

pentru respectarea tehnologiei rotatiei culturilor impreuna de asolament se admite cultivarea aceleesi culturi in anul urmator in limita maxima de 10 ha

respectarea contractelor incheiate privind ... unei cantitati de 450 ha t de cereale

Sa se determine structura optima de productie cu jutorul metodei variantelor, calculand pentru fiecare varianta de plen, veniturile, cheltuielile profiturile, rata rentabilitatii si productivitaea muncii.

Varianta 1(de baza): porumb=60; grau=30; orz=10Productia= 60*5 + 30*4 +10*4

= 300+120+40

=460

Venituri

Porumb:V= 60(ha)* 5000*0.7

= 210000

5t= 5000kg

Grau:V= 30*0.8*4000

= 96000

Orz: V=10*0.5*4000

= 20000

Total venituri=326000

Cheltuieli

Porumb: Ch= 60*1800

= 108000

Grau: Ch= 30*1200

= 36000Orz: Ch=10*1200 = 12000Total cheltuieli= 156000

Profit

Porumb: Pr= 102000

Grau: Pr=60000

Orz: Pr= 8000

Total profit=170000

Rata rentabilitatii

Porumb: Rr==

Grau: Rr==

Orz: Rr= =

Total rata rentabilitatii=

Productivitatea muncii in epresie naturala

Porumb: Wn ==

Grau: Wn ==

Orz: Wn: = t/zi

Productivitatea muncii in epresie valorica

Porumb: Wv(i)== lei/zi

Grau: Wv(i)==lei/ ziOrz: Wv(i)== lei/zi

Varianta 2

Tabel nr. 8Porumb(70)Grau(20)Orz(10)

Productia principala3508040

Venituri2450006400020000

Cheltuieli1260002400012000

Profituri119000400008000

Rata rentabilitatii94%166%60%

LUCRARE NR. 5

Optimizarea alocarii resurselor folosind modelul functiei de productie

Metoda functiei de productie presupune determinarea unui model matematic , care sa exprime corelatia dintre nivelul productiei(y) si factorii de productie(x1, x2, x3..., xn)

Y=f(x1, x2...,x3..., xn)

X= consumul de factori de productie

Y= functia tehnica de productie care analizeaza corelatia dintre nivelu; de productiey si consumul de fcatori de productie.

Modelul care aproximeaza cel mai bine aceasta corelatie, este polinomul al carui grad u este egal cu numarul de seturi de date aflate la dispozitie.

Exemplu: y= f(x)= anxn+an-1xn-1+...+a2x2+a1x+a0

Se considera o exploatatie agricola care la cultura porumbului a obtinut niveluti diferite de productie in functie de doza de ingrasamintechimice alocate la ha(50 kg azot la ha)

Se cere sa se determine:

a. doza optima de ingrasaminte chimice la ha din punct de vedere tehnic si productia maxima obtinutab. doza optima de ingrasaminte chimice din punc de vedere economic in conditiile de vanzare la pret de vanzare=0.7 lei/kg si ai unui cost de fertilizare(Cf)=1 leu/kg

c. analizati comparativ cele 2 variante de fertilizare

Tabel nr. 9XYX2X3X4X2*YX*Y

06401624

1710167

2800160

3910169

49.5401638

TOTAL39.510034789

Y= a2x2+a1x+a0

S=

=> -2x2

-2x

-2

34a2+0+10a0=78

10a1+0+0=9 =>a1=0.910a2+0+5a0=39.5

34a2+0+10a0=78=> 34a2+0+10a0=7810a2+0+5a0=39.5(-2) -20a2+0=10a0=-79

14a2=-1 => a2=-0.07 => a0=7.7

Ym= -0.07x2+0.9x+7.7 => maxim

(Ym)=0 => 0.9-2*0.07=0 => x=6.4 (doze) => xtone=2.64*50= 13.2 tone =>

xkg=13200 kgLUCRARE NR 6

Estimarea productiei medii cu metoda mediilor mobile

Se considera o exploatatie care pentru cultura de grau a inregistrat urmatoarele productii medii la ha in ultimi 5 ani.

Sa se determine productia medie la ha pentru urmatorul an cu ajutorul metodei mediilor mobile.

Tabel nr. 10AnulProductia medie

(kg/ha)

1 (-2)2000

2 (-1)3000

3 ( 0)4000

4 (1)3000

5 (2)5000

Metodologie de rezolvare

1. Se calculeaza mediile aritmetice mobile pentru fiecare dintre seturile de 3 ani succesiv

q123 =

q234 =

EMBED Equation.3 q345 =

q1234 =

q2345 =

q6 = q estimate

q6 =

LUCRARE NR.7Elaboraea planului de productie cu ajutorul metodei variantelor

Sa se elaboreze planul de productie al unei ferme vegetale cu ajutorul metodei variantelor. Asolamentul firmei se bazeaza pe 3 culturi : porumb, grau, orz. Parametri tehnico-economici sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 11 IndicatorPorumbGrauOrz

Consum de forta de munca122,52,5

Pret de vanzare (lei)0,70,80,6

Productia medie (hg/ha)500040004000

Cheltuieli totale /ha170012001100

Tabel nr. 12

PorumbGrauOrz

50

60

5040

30

3510

10

15

Restrictii privind activitatea de productie:

Sa se cultive intreaga suprafata de 100 ha a fermei;

Sa se respecte tehnologia rotatiei culturilor (suprafata minima alocata unei culture = 10 ha);

Sa se respecte contractile incheiate privind livrarea unei cantitati de 450 t/cereale;

Sa se determine structura optima de productie si eficienta a utilizarii produselor

Rezolvare

Problema se va rezolva in programul MATLAB

INTRODUCERE DATE

****************

Pentru introducerea vectorilor se folosesc parantezele patrate

[la inceputul si sfirsitul fiecarei astfel de operatii].

Introduceti numarul de variante de plan: 3

Introduceti suprafata de teren aflata la dispozitie, ha: 100

Indicatorii tehnico-economici aferenti culturilor din plan sunt:

****************************************************************

Porumb

Griu

Orz

Prod medie princ, to/ha: 5000

4000

4000

Prod medie sec, to/ha: 0

0

0

Chelt la ha, mil lei: 1700

1200

1100

Pret prod princ, mil/to: 0.7

0.8

0.6

Pret prod sec, mil/to: 0.7

0.5

0.5

Zile-om cons la ha: 12

2.5

2.5

Venit la ha mil lei: 3500

3200

2400

Benef. la ha, mil lei: 1800

2000

1300

Cost unitar mil lei/to: 0.34

0.3

0.275

Varianta v1:

Introduceti vectorul repartitiei suprafetei arabile pe culturi,

[Porumb Grau Orz]:

[50 40 10]

Varianta v2:


[Porumb Grau Orz]:

[60 30 10]

Varianta v3:


[Porumb Grau Orz]:

[50 35 15]

Rezultatele variantelor de plan sunt:

*************************************

Varianta v1:

Porumb

Griu

Orz

Total

Suprafata arabila: 50

40

10

100

Productia princ. to: 250000

160000

40000

450000

Productia sec. to: 0

0

0

0

Chelt. totale mil lei: 85000

48000

11000

144000.00

Benef. totale mil lei: 90000.00

80000.00

13000.00

183000.00

Rata rentabilitatii, %: 105.8824

166.6667

118.1818

127.0833

Total zile-om cons.: 600

100

25

725.00

Productivit. to/zi-om: 416.6667

1600

1600

62068.97

Productivit. mil/zi-om: 150

800

520

1080000.00

Varianta v2:

Porumb

Griu

Orz

Total


30

10

100


120000

40000

460000


0

0

0


36000

11000

149000.00


60000.00

13000.00

181000.00


166.6667

118.1818

121.4765


75

25

820.00


1600

1600

56097.56


800

520

1025609.76

Varianta v3:

Porumb

Griu

Orz

Total


35

15

100


140000

60000

450000


0

0

0


42000

16500

143500.00


70000.00

19500.00

179500.00


166.6667

118.1818

125.0871


87.5

37.5

725.00


1600

1600

62068.97


800

520

998965.52

Analiza rezultatelor variantelor de plan:

*****************************************

Porumb

Griu

Orz

Total

Suprafata:

Diferenta V2-V1, ha: 10.00 -10.00 0.00 0.00

Diferenta (V2-V1)/V1, %: 20.00 -25.00 0.00

Diferenta V3-V1, ha: 0.00 -5.00 5.00 0.00

Diferenta (V3-V1)/V1, %: 0.00 -12.50 50.00

Porumb

Griu

Orz

Total

Productia principala:

Diferenta V2-V1, to: 50000.00 -40000.00 0.00 10000.00

Diferenta (V2-V1)/V1, %: 20.00 -25.00 0.00

Diferenta V3-V1, to: 0.00 -20000.00 20000.00 0.00

Diferenta (V3-V1)/V1, %: 0.00 -12.50 50.00

Porumb

Griu

Orz

Total

Cheltuieli totale:

Diferenta V2-V1, mil: 17000.00 -12000.00 0.00 5000.00

Diferenta (V2-V1)/V1, %: 20.00 -25.00 0.00

Diferenta V3-V1, mil: 0.00 -6000.00 5500.00 -500.00

Diferenta (V3-V1)/V1, %: 0.00 -12.50 50.00

Porumb

Griu

Orz

Total

Venituri totale:

Diferenta V2-V1, mil: 35000.00 -32000.00 0.00 3000.00

Diferenta (V2-V1)/V1, %: 20.00 -25.00 0.00

Diferenta V3-V1, mil: 0.00 -16000.00 12000.00 -4000.00

Diferenta (V3-V1)/V1, %: 0.00 -12.50 50.00

Apasati o tasta pentru a continua!

Porumb

Griu

Orz

Total

Profituri totale:

Diferenta V2-V1, mil: 18000.00 -20000.00 0.00 -2000.00

Diferenta (V2-V1)/V1, %: 20.00 -25.00 0.00

Diferenta V3-V1, mil: 0.00 -10000.00 6500.00 -3500.00

Diferenta (V3-V1)/V1, %: 0.00 -12.50 50.00

Total

Rata rentabilitatii, %:

Diferenta V2-V1, %: -5.61

Diferenta (V2-V1)/V1, %: -4.41



Porumb

Griu

Orz

Total

Zile-om consumate:

Diferenta V2-V1, zi-om: 120.00 -25.00 0.00 95.00

Diferenta (V2-V1)/V1, %: 20.00 -25.00 0.00

Diferenta V3-V1, zi-om: 0.00 -12.50 12.50 0.00

Diferenta (V3-V1)/V1, %: 0.00 -12.50 50.00

Total

Productivitatea muncii (to/zi-om):

Diferenta V2-V1, %: -5971.40


Diferenta V3-V1, %: 0.00

Diferenta (V3-V1)/V1, %: 0.00

Total

Productivitatea muncii (mil/zi-om):

Diferenta V2-V1, %: -3168.21

Diferenta (V2-V1)/V1, %: -12.55



programul folosit:

%realizeaza fundamentarea planului de productie a unei ferme vegetale

clear;clc;

%cla reset;axis off;

format bank;

disp('INTRODUCERE DATE');

disp('****************');

disp(' Pentru introducerea vectorilor se folosesc parantezele patrate')

disp('[la inceputul si sfirsitul fiecarei astfel de operatii].')

s=input('Introduceti numarul de variante de plan: ');

nv=s;

s=input('Introduceti suprafata de teren aflata la dispozitie, ha: ');

nh=s;

disp(' ');

disp('Indicatorii tehnico-economici aferenti culturilor din plan sunt:');

disp('****************************************************************');

disp('

Porumb

Griu

Orz');

%disp('Prod medie princ, kg/ha: 5,200

3,900

3,900');

prp=[5000 4000 4000];

exp=['Prod medie princ, to/ha: ' num2str(prp(1)) '

' num2str(prp(2)) '

' num2str(prp(3))];

disp(exp);

%disp('Prod medie sec, to/ha: 3,380

1,950

1,950');

prs=[0 0 0];

exp=['Prod medie sec, to/ha: ' num2str(prs(1)) '

' num2str(prs(2)) '

' num2str(prs(3))];

disp(exp);

%disp('Chelt la ha, mil lei: 1,900

5,750

5,600');

ch=[1700 1200 1100];

exp=['Chelt la ha, mil lei: ' num2str(ch(1)) '

' num2str(ch(2)) '

' num2str(ch(3))];

disp(exp);

%disp('Pret prod princ, mil/to: 3,000

3,200

2,800');

pp=[0.7 0.8 0.6];

exp=['Pret prod princ, mil/to: ' num2str(pp(1)) '

' num2str(pp(2)) '

' num2str(pp(3))];

disp(exp);

%disp('Pret prod sec, mil/to: 0,700

0,500

0,500');

ps=[0.700 0.500 0.500];

exp=['Pret prod sec, mil/to: ' num2str(ps(1)) '

' num2str(ps(2)) '

' num2str(ps(3))];

disp(exp);

%disp('Zile-om cons la ha: 12

2,5

2,5 ');

zh=[12 2.5 2.5];

exp=['Zile-om cons la ha: ' num2str(zh(1)) '

' num2str(zh(2)) '

' num2str(zh(3))];

disp(exp);

for j=1:length(prp),

vph(j)=prp(j)*pp(j);vsh(j)=prs(j)*ps(j);vth(j)=vph(j)+vsh(j);

cu(j)=ch(j)/(prp(j)+prs(j));

rfh(j)=vth(j)-ch(j);

end;

exp=['Venit la ha mil lei: ' num2str(vth(1)) '

' num2str(vth(2)) '

' num2str(vth(3))];

disp(exp);

exp=['Benef. la ha, mil lei: ' num2str(rfh(1)) '

' num2str(rfh(2)) '

' num2str(rfh(3))];

disp(exp);

exp=['Cost unitar mil lei/to: ' num2str(cu(1)) '

' num2str(cu(2)) '

' num2str(cu(3))];

disp(exp);

i=0;

while i1,

disp(' ');

disp(' ');

disp('Analiza rezultatelor variantelor de plan:');

disp('*****************************************');

disp(' ');

disp('

Porumb

Griu

Orz

Total');

disp(' ');

disp('Suprafata:');

disp(' ');

exp=['t=s' int2str(1) ';'];

eval(exp);

g=t;

for i=2:nv,

exp=['tt=s' int2str(i) ';'];

eval(exp);

rt=tt-t;

rtp=rt./t*100;

exp=['Diferenta V' int2str(i) '-V1, ha: ' sprintf('%6.2f',rt(1)) ' ' sprintf('%6.2f',rt(2)) ' ' sprintf('%6.2f',rt(3)) ' ' sprintf('%6.2f',sum(rt))];

disp(exp);

exp=['Diferenta (V' int2str(i) '-V1)/V1, %: ' sprintf('%6.2f',rtp(1)) ' ' sprintf('%6.2f',rtp(2)) ' ' sprintf('%6.2f',rtp(3))];

disp(exp);

g=[g;tt];

end;

%subplot(221);

clf;

bar(g);grid;

title('Evolutia suprafetelor');

xlabel('Varianta');

ylabel('Suprafetele, ha');

disp ;

pause;

format bank;

disp(' ');

disp('');

disp('

Porumb

Griu

Orz

Total');

disp(' ');

disp('Productia principala:');

disp(' ');


eval(exp);

g=prp.*t;

for i=2:nv,


eval(exp);

rt=prp.*(tt-t);

rtp=rt./(prp.*t)*100;

exp=['Diferenta V' int2str(i) '-V1, to: ' sprintf('%6.2f',rt(1)) ' ' sprintf('%6.2f',rt(2)) ' ' sprintf('%6.2f',rt(3)) ' ' sprintf('%6.2f',sum(rt))];

disp(exp);


disp(exp);

g=[g; prp.*tt];

end;

clf;

bar(g);grid;

title('Evolutia productiei principale');

xlabel('Varianta');

ylabel('Productia principala, to');

disp;

pause;

disp(' ');

disp('');

disp('

Porumb

Griu

Orz

Total');

disp(' ');

disp('Cheltuieli totale:');

disp(' ');


eval(exp);

g=ch.*t;

for i=2:nv,


eval(exp);

rt=ch.*(tt-t);

rtp=rt./(ch.*t)*100;

exp=['Diferenta V' int2str(i) '-V1, mil: ' sprintf('%6.2f',rt(1)) ' ' sprintf('%6.2f',rt(2)) ' ' sprintf('%6.2f',rt(3)) ' ' sprintf('%6.2f',sum(rt))];

disp(exp);


disp(exp);

g=[g; ch.*tt];

end;

clf;

bar(g);grid;

title('Evolutia cheltuielilor totale');

xlabel('Varianta');

ylabel('Cheltuieli totale, mil. lei');

disp;

pause;

disp(' ');

disp('');

disp('

Porumb

Griu

Orz

Total');

disp(' ');

disp('Venituri totale:');

disp(' ');


eval(exp);

vnt=prp.*pp+prs.*ps;

g=vnt.*t;

for i=2:nv,


eval(exp);

rt=vnt.*(tt-t);

rtp=rt./(vnt.*t)*100;


disp(exp);


disp(exp);

g=[g; vnt.*tt];

end;

clf;

bar(g);grid;

title('Evolutia veniturilor totale');

xlabel('Varianta');

ylabel('Venituri totale, mil. lei');

disp;

pause;

disp('');

disp(' ');

disp('

Porumb

Griu

Orz

Total');

disp(' ');

disp('Profituri totale:');

disp(' ');


eval(exp);

vnt=prp.*pp+prs.*ps;

g=(vnt-ch).*t;

for i=2:nv,


eval(exp);

rt=(vnt-ch).*(tt-t);

rtp=rt./((vnt-ch).*t)*100;


disp(exp);


disp(exp);

g=[g; (vnt-ch).*tt];

end;

clf;

bar(g);grid;

title('Evolutia profiturilor totale');

xlabel('Varianta');

ylabel('Profituri totale, mil. lei');

disp;

pause;

disp(' ');

disp('');

disp('

Total');

disp(' ');

disp('Rata rentabilitatii, %:');

disp(' ');


eval(exp);

%vnt=prp.*pp+prs.*ps;

prf=vnt-ch;

g1=sum(prf.*t)/sum(ch.*t)*100;

g=g1;

for i=2:nv,


eval(exp);

rt=sum(prf.*tt)/sum(ch.*tt)*100-sum(prf.*t)/sum(ch.*t)*100;

rtp=rt./g1*100;

exp=['Diferenta V' int2str(i) '-V1, %: ' sprintf('%6.2f',rt)];

disp(exp);

exp=['Diferenta (V' int2str(i) '-V1)/V1, %: ' sprintf('%6.2f',rtp)];

disp(exp);

g=[g; sum(prf.*tt)/sum(ch.*tt)*100];

end;

clf;

bar(g);grid;

title('Evolutia ratei rentabilitatii');

xlabel('Varianta');

ylabel('Rata rentabilitatii, %');

disp) ;

pause;

disp(' ');

disp('');

disp('

Porumb

Griu

Orz

Total');

disp(' ');

disp('Zile-om consumate:');

disp(' ');


eval(exp);

g=zh.*t;

for i=2:nv,


eval(exp);

rt=zh.*(tt-t);

rtp=rt./(zh.*t)*100;

exp=['Diferenta V' int2str(i) '-V1, zi-om: ' sprintf('%6.2f',rt(1)) ' ' sprintf('%6.2f',rt(2)) ' ' sprintf('%6.2f',rt(3)) ' ' sprintf('%6.2f',sum(rt))];

disp(exp);


disp(exp);

g=[g; zh.*tt];

end;

clf;

bar(g);grid;

title('Repartitia de zile-om consumate');

xlabel('Varianta');

ylabel('Zile-om consumate');

disp;

pause;

disp(' ');

disp('');

disp('

Total');

disp(' ');

disp('Productivitatea muncii (to/zi-om):');

disp(' ');


eval(exp);

g1=sum(prp.*t)/sum(zh.*t)*100;

g=g1;

for i=2:nv,


eval(exp);

rt=sum(prp.*tt)/sum(zh.*tt)*100-sum(prp.*t)/sum(zh.*t)*100;

rtp=rt./g1*100;


disp(exp);


disp(exp);

g=[g; sum(prp.*tt)/sum(zh.*tt)*100];

end;

clf;

bar(g);grid;

title('Evolutia productiviatii');

xlabel('Varianta');

ylabel('Productivitatea, to/zi-om');

disp;

pause;

disp(' ');

disp('');

disp('

Total');

disp(' ');

disp('Productivitatea muncii (mil/zi-om):');

disp(' ');


eval(exp);

%vnt=prp.*pp+prs.*ps;

prf=vnt-ch;

g1=sum(prf.*t)/sum(zh.*t)*100;

g=g1;

for i=2:nv,


eval(exp);

rt=sum(prf.*tt)/sum(zh.*tt)*100-sum(prf.*t)/sum(zh.*t)*100;

rtp=rt./g1*100;


disp(exp);


disp(exp);

g=[g; sum(prf.*tt)/sum(zh.*tt)*100];

end;

clf;

bar(g);grid;

title('Evolutia productiviatii');

xlabel('Varianta');

ylabel('Productivitatea, mil/zi-om');

disp

pause;

end.LUCRARE NR. 8

Se considera o exploatatie care la cultura porumbului are urmatoare functie tehnica de productie:

Y= 6000+1600x-200x21. se cere sa se determine varianta optima de fertilizare din punct de vedere tehnic si productia maxima aferenta.

2. Se se determine doza optima de ingrasamante chimice din punct de vedere economic in conditiile in care pretul de vanzare= 0,7 lei/ kg, costul de administratie este de 1 leu / kg, cheltuieli fixe= 2000 lei/kg3. Sa se analizeze comparativ cele 2 variante de fertilizare

Y={kg/ha}

X={doze-50kg}

y-> max

1.

Ymax=6000+1600*4-200*(4)2= 6000+6400-3200=12400-3200=92002. Pr= Vt-Ct= Pv*y-CtCt= Cf+Cv

Cf=2000

Cv=Cvu*x

Cvu= 50*Cadm=50 lei/ dozaPr=0,7y-200050x -> max

Prmax=0.7(6000+1600*3.8-200*3.8)=9.92-2000-5083.82=14.968-2000-155=12,775 lei/ ha3. IndicatoriVarianta tehnicaVarianta economica

Doza43.8x=xec-xteh

=0.2=10kg = 3.8-4.8=-0.2

Vt64406434.4Vt=Vtec-Vtteh= 6434.4-6440

=-6 lei/ha

Ct2000+4*50= 22002000+3.8*50=2190Ct=Ctec-ctteh=2190-2200

= -10 kg/ha

Pr42404243.4Pr=Prec-Prteh=4243.4-4240

=-10

y9200

y=yec-yteh = 9192-9200

=8kg/ha

LUCRARE NR. 9

Aplicatia nr.1Se coonsidera o exploatatie care la cultura porumbului are urmatoarea functie tehnica de productie:

y = 6000 + 1600x 200x2Se cere:

a) Sa se determine varianta optima de fertilizare d.p.d.v tehnic si productia maxima aferenta;

b) Sa se determine doza optima de ingrasaminte chimice d.p.d.v economic in conditiile in care Pv = 0,7 lei/kg, costul de administrare este de 1 leu/kg, cheltuieli fixe=2000 lei/ha.

c) Sa se analizeze comparative cele 2 variante de fertilizare.

y = [kg/ha]

x = [doze 50kg]

Rezolvare

a) y->max

=> 1600 -400x = 0 => x = 400 doze = 200 kgymax = 6000 + 1600 * 4 200 * (4)2

ymax = 6000 + 6400 3200

ymax = 12400 3200

ymax = 9200

b) Pr = VT CT = pv * y - CT CT = CF + CV CF = 2000

CV = CVu * x

CVu = 50 * Cadm = 50 * 1 leu/kg = 50 lei/doza

Pr = 0,7y 2000 50x -> max

=>

0,7(1600 400x) = 50 => 1120 -280x = 50 => x =

Prmax = 0,7 ( 600 + 1600 * 3,8 200 * 3,8 3,8) =9192 - 2000 50 *3,8

= 14968 2000 155 = 12775 lei/kg

c) Tabel nr. 13IndicatoriVarianta tehnicaVarianta economica

Doza43,8x = x*ec - x*tehnic= = 3,8 4,8 = -0.2 = 10 kg

y9200

y = y*ec - y*tehnic= 9192 9200

= 8kg/ha

VT64406434,4VT = Vec - Vtehnic

= 6434,4 6440 = 6 lei/ha

CT2000 + 4*50 = 2200200 + 3,8*50 = 2190CT = CT ec - CT tehnic = 2190 2200 = -10 kg/ha

Pr42404243,4Pr = Prec - Prethnic

= 4243,4 4240 = 3 lei/ha

LUCRARE NR. 10

Managementul fondului de terenuri si a productiei vegetale

10.1 Managementul structurii terenurilor

Acesta da posibilitatea aprecierii profitului de productie al exploatatiilor agricole-vegetale(cerealier, legumicol, pomicol, etc)

Se ia urmatorul exemplu:exploatatiea agricolax detine urmatoarele suprafete:

Tabel nr. 14

Nr. crtCategorii de terenuriSuprafata(ha)In %

1.Suprafata totala650100,00

2.Suprafata agricola42064,60

2.1Arabil31047,40

2.2Fanete naturale152,30

2.2Pasuni naturale6510,00

2.3Livezi si pepiniere pomicole101,53

2.4Vii si pepieniere viticole203,07

2.5Suprafata neagricola23035,40

3.1Fond forestier13520,74

3.2Alte terenuri9514,66

Suprafata agricola reprezinta 64,6% din suprafata totala. O pondere ridicata o detine terenul arabil 47,7%, pasuni naturale 10,0%, livezi si viile sub 5%, fondul forestier20,74%, si alte terenuri 14,66%.

Greutatea specifica a categoriilor de terenuri determina ramurile de productie ale exploatatiei agricole precum si dezvoltarea in viitor acestuia.

Proportia suprafetei ternurilor neagricole 35,4% indica o rezerva de crestere a suprafetei agricole printr-o concentare a constructiilor, desfiintarea unor retele de drumuri agricole etc.

10.2 Managementul concentrarii terenurilor

In analiza fondurilor de terenuri pe zone agricole, pe judete sa pe tara, un loc principal il ocupa concentrarea productiei agricole, in functie de marimea terenurilor detinute de unitatile agricole.

Tabel nr. 14AniiCategorii de unitatiSuprafete totale(mii ha)Unitati agricole dupa marimea suprafetei agricole

0,5-11-33-1010-5050-200200-1000Peste 1000

1989Unitate agricola de stat si cooperatiste14114----200400-

100-------

1989Exploatatii

agricole14114

100-------

Din exemplu prezentat se deprind schimbarile care s-au produs in perioada celor 15 ani. Astfel, fata de 1989, cand predominau unitatile agricole, cu peste 1000 ha, in anul 2004 acestea au disparut si au lasat locul exploatatiilor agricole mici si foarte mici, rezultand o faramitare accentuata a terenului agricol cu toate consecintele negative, tehnice si economice. 10.3 Managementul utilizarii economice a terenurilor

Managerul unei unitati economice agricole trebuie sa dea o atentie deosebita indicatorilor care caracterizeaza gradul de folosire al terenurilor. Acesta se calculeaza ca raoprt intre suprafata de teren efectiv folosita in vedrea obtinerii productiei si suprafata arabila . De exemplu, intr-o exloatatie agricola arabila este de 500 ha din care 120ha reprezinta suprafata ramasa neinsamantata.

In acest exemplu, gradul de folosire a terenului arabil este dat de urmatoarea relatie:

Gut=

In care:

Gut= reprzinta fgradul de utilizare a terenului arabil

Sru=suprafata ramasa neinsemanata

Sar=suprafata arabila

In exemplu luat in analiza, gradul de utilizare al terenului arabil din exploatatii agricola este:

Gut=

Gradul de folosire intensiva a terenului se calculeaza ca raport intre productia obtinuta si supafata de teren de pe acre a fost obtinuta productia respectiva:

Gfint=- pentru productia fizica

Gfint=- pentru productia valorica

In care:

q- reprezinta cantitatea de produse obtinuta de pe toate tarlalele dinexploatatie

p- reprezinta pretul de vanzare al productieie

s- reprezinta suprafata agricola

In cazul exemplului nostru daca cantiatea de produse( grau, de exemplu), este 3500 kg la ha iar pretul de vanzare este de 0,4 lei RON, atunci gradul de folosire intensive este;

Gfint=lei

10.4 Analiza managementului mecanizarii lucrarilor agricole

Analiza mecanizarii principalelor lucrari agricole:arat, cultivat, semanta, prasit, recoltat etc.

Stabileste un raport intre suprafata pe acre s-au efectuat ucrari cu ajutorl masinilor agricole si intreaga suprafat pe acre s-au efectuat lucari agricole.

Gradul de mecanizare se determina pentru fiecare lucrare in parte dupa formula:

Gmec=

In care:

Smec= reprezinta suprafata pe acre s-au efectuat lucrari cu mijloace mecanizate

St= reprezinta suprafata totala pe care s-au efectuat lucrarile respective( mijloace mecanizate, cu forta de tractiune animala si manuala);

Exemplu: Intr-o exploatatie agricola, in anul luat in analiza s-au efectuat araturi de primavara pe o suprafata de 720 ha din care cu tractorul, pe o suprafata de 680 ha.

Gradul de mecanizare a araturilor de primavaraa fost

Gmec=

Exista unele particularitati in cazul calcularii gradului de mecanizare a lucrarilor de intretinere la culturile prasitoare. Se urmaresc lucrarile efectuate la prasile 1, 2, 3 pentru culturile prasitoare si separate pentru culturile de porumb boabe si porumb siloz. Gradul de mecanizare al pasilei trebuie sa se stabileasca separat pentru fiecare prasila, precum si pentru toate prasilele care s-au efetuat la cultura respectiva.

In cazul enei exploattii agricole, pentru o cultura si o singura prasila, formula de calcul este:

Gmec=

in cazul unei exploatatii agricole, pentru o cultura si mai multe prasile se poate folosi relatia:

Gmec=

In care:

J= 1,2,3....n exploatatii agricole

Pentru lucarile de recoltare, gradul de mecanizare se poate calcula ca un raprt intre suprafata ca s-a recoltat cu mijloace mecanizate si intreaga suprafata recoltata; sau ca un raport intre recolta obtinuta cu mijloace mecanizate si intreeaga productie obtinuta la cultura respectiva.

La calcularea gradului de mecanizare al lucrarilor agricole trebuie sa se tina seama si de calitatea lucrarilor agricole executate mecanizate. In practica calitatea lucrarilor este apreciata de obicei prin acorfdarea calificativelor: foarte bine, bine, satisfacator sau nesatisfacator in raport cu respectarea conditiilor arotehnice.

De exemplu: in 2 exploataii agricole, volumul lucrarilor totale si mecanizate a fost urmatorul:

Tabel nr. 15Exploatatia agricolaVolumul total al lucrarilor(ha.a.n)Volumul lucrarilor efectuate mecanizate(ha.a.n)Gradul de mecanizare a lucrarilor

total(ha.a.n)Calitate f. Buna(4 puncte)Calitate buna(3 puncte)Calitate satisfacator(2 puncte)

A65050025015010076,9

B730610375180-76,0

Pentru calculul gradului calitatii de mecanizare a lucrarilor se acorda un punctaj: pentru lucarile de foarte buna calitate 4 puncte; de buna calitate 3 puncte; de calitate satisfacator 2 puncte si necorespunzator 1 punct.

Gradul de ,ecanizare in functie de calitatea lucrarilor se obtine astefel:

pentru unitatea A=

pentru unitatea B=

Rezultaca , desi ambele exploatatii au acelas grad de mecanizare a lucarilor(76,0%), in cazul cand se tine seama si de calitatea lucarilor unitatea B are un grad de mecanizare mai ridicat, doarece in aceasta unitatea s-au executat numai lucrari de calitate foarte buna si buna.

10.5 Managementul aplicarii masurilor agrotehnice in corelatia cu productia realizate

Managementul , masurilor agrotehnice trebuie sa oglindeasca in md concret efectul comercial al acestora care se concretizeaza in productia vegetala obtinuta. Analiza trebue sa scoata in evidenta in ce masura aplicarea agrotehnicii stiintifice determina un anumit volum al productiei vegetale in anumite conditii.

Din experimente s-a constatat ca intre masurile agrotehnice si recolta la hectar exista o legatura directa, in sensul ca odata cu cresterea masurilor agrotehnice creste si volumul recoltei.

Pe baza de experienta s-au stabilit legaturi intre volumul recoltei pe de o parte si adancimea araturii normale se insamantare, cantitate de seminte la hectar, calitatea semintelor folosite, metode de semanat, cantiatea de ingrasaminte incorporate in sol, umiditatea pastrata in sol, aratura de toamna pentru insamantarile de primavara, efectuarea lucarilor agricole la termenele optime prevazute, pe de alata parte.

De mare insamnatate in analiza influentei pe care agrotehnicii o au asupra crsterii productiei agricole este utilizarea variantelor gruparii statistice. Putem avea grupari dupa mai multe caracteristici, cum ar fi: procentul de araturi de toamna pentru culturile de primavara, procentul de asigurare cu seminte de soi, procentul de mecanizare a unor lucari agricole etc., si marimea productiei medii la hectar.

Studierea legaturii care exista intre aplicarea diverselor masuri agrotehnice si productia medie la hetar se pate efectua prin determinarea functiei de regresie si a coeficentului de corelatie.

Pentru exemplificarea sa luam in anliza corelatia care exista intre cantitatea de ingrasaminte aplicate la hectar si productia medie la hectar pentru o anumita cultura(ex. Porumb)

Corelatia intre cantiatea de ingrasaminte aplicata la hectar si productia medie la hectar

Tabel nr. 16Ingrasaminte naturale aplicate la ha(tone)

XProdutia medie realizata la cultura de porumb boabe

YCalcule ajutatoare

XYX2Y2Y1

131924,71,6936117,9

1,82239,63,2448422,5

2,32762,15,2972927,0

2,83084,07,8490031,6

3,336118,810,89129636,2

3,842159,614,44176440,8

TOTAL

EMBED Equation.3

Din indicatorii tabelului rezulta o legatura liniara intre cei 2 factori, intrucat caracteristica rezultatica9y) se schimba uniform, sub influenta caracteristicii determinate(x). Ecuatia este a unei linii drepte :Y=a+bx, in care valorile y(caracteristica rezultativa), sunt in functie numai de x(cantitatea de ingrasaminte) a si b fiind constante.

Parametrii a si b se obtin din rezolvarea sistemului de ecuatii normale:

In cazul nostru:

N=6:

Coeficentul de relatie RXY este dat de relatia:

RXY=

Coeficentul de corelatie variaza intre 0 si 1. Daca se apropie de 0 este slaba. Daca se apropie de 1 este stransa.

RXY=

Valoarea coeficentului de corelatie, in exemplu nostru este de 0,993 indica o corelatie directa si stransa intre caracteristicile studiate9ingrasaminte si productia medie).

Ultima coloana a tabelului prezinta valorile functiei de regresie y care se calculeaza pe baza valorilor lui x, a si b.

Y=a+bx -> y1= 6,02+9,14*1,30=17,9

Y2= 6,02+9,14*1,8=22,5

.........................................

Y6=6,02+9,14*3,8=40,8

10.6.Managementul calitatii produselor agricole vegetale

Inafara indicatorilor cantitativi ai productiei agricole vegetale , managementul agricol trebuie sa urmareasca si calitatea productiei. Pentru acest fapt se iau in consderare mai multe caracteristici legate de valoarea de intrebuintare a produsului agricol.

Principalii indicatori ai calitatii produselor agricole vegetale sunt:

gradul de umiditate, care exprima puterea de pastrare in bune conditii ai acestia. De regula, in momentul recoltarii sau cantaririi productiei, umiditatea este mai amre decat cea normala. Aceast atrebuie adusa la parametrii tehnici de pastrare prin diferite metode. Umiditatea normala a productiei de cereale este de 14-15% fata de 18-20% cat are la recoltare.

puritatea boabelor se exprima prin raportul dintre greutatea boabelor(produselor sanatoase) si greutatea totala aproductiei obtinute. Aici trebuie sa aiba in vedere si excluderea altor corpuri straine(pietris, pamant, etc.). Prin raportarea cantitatiicare reprezinta impuritatile si boabele nesanatoase la cantitatea totala de boabe, se obtine proportia corpurilor starine si a boabelor ce nu pot fi folosite de recolta obtinuta.

puterea de germinatie a boabelor exprima proportia boabelor sanatoase dintr-o cultura care au capacitatea de greminatie in conditii prielnice si in timp normal. Determinarea acestora se face cu ajutorul metodei selective si anume: se iau cate 100 boabe sanatoase, se insamanteaza, iar dupa incoltire se numara boabele ce au incoltit. Astfel se stabileste cantitatea se seminte necesare insamantarii culturilor programate.

greutatea hectolitrica este greutatea exprimata a unui hectolitru de samanta. Cu cat acest iundicator se apropie de unitate( 100 de kg sau 100%), cu atat boabele sunt de calitate mai buna. Acest indicator se calculeaza la umiditatea normala aboableor.

Pe baza experimentului s-a stabilit ca greutatea hectolitrica normala a diferitelor plante variaza astefel: la grau de toamna 76-84 kg, secara72-76 kg, orz 55-67kg, ovaz 44-55 kg, porumb 72-80 kg, mazare 78-80 kg, cartofi 78-80 kg ; floarea soarelui 36-42 kg.

greutatea absoluta(la 1000 boabe) exprima greutatea in grame a 100 boabe provenite de la o anumita cultura. Supa cum s-a aratat ca umiditatea boabelor contribuie la pstrarea productiei si arata cantitatea de apa continuta.

De exemplu, daca graul are o umiditatea normala de 14-15% inseamna ca 1 kg de grau boabe contine 14150g de apa. Daca la recoltare umiditaea este mai mare, dupa aducerea la umiditatea normala prin uscare, productia va fi mai mica, fapt ce afecteaza indicatorul productiei mediila hectar cat si productia totala.

Sa presupunem ca productia medie la ha in lan la cultura grau de toamna a fost la recoltare de 3500 kg la ha. Umiditataea boabelor recoltate de pe un ha a fost:

Cantitatea de grau uscata este de 3500-665=2835 kg/ha/ Daca se dorestesa se aducaproductia de grau la imiditatea normala de 14% se aplica urmatoarea relatie:

Gn=Gi *in care:

Gn= reprezinta greutatea normala

Gi= reprezinta greutatea initiala

Ui= reprezinta umiditatea initiala ( la recoltare)

Un= reprezinta umiditatea normala

In cazul nostru daca umiditatea initiala este de 19%, productia medie la ha adusa la umiditatea normala, de 14% a fost:

Gn=35008 kg

10.7.Analiza factorilor care influenteaza productia vegetala

Se cunoaste ca productia agricola vegetala este influentata de o suma importanta de factori naturali, tehnici, economici, umani si de alta natura.

C unoasterea si analiza complexului de factori se efectuaza ci metode statistice-matematice. Una din aceste metode este si analiza dispersionala care poate fi alicata pentru o cultura sau grupe de culturi pe specii, pe soiuri, in cadrul speciilor sau a soiurilor.

In cadrul unei astfel de analize se pot cacula mai multe feluri de dispersii:

a. dispersia de grupa i2 se calculeaza ca medie aritmetica abaterilor variantelor caracteristice in grupa respectiva, fata de media caracteristicii pentru aceea grupa, folosind urmatoarea relatie:

i2=, in care:

xi= reprezinta variantele caracteristici in cadrul grupei

= media variantei

Fi= frecventa grupei

Dispersia de grupa reflecta numai acea parte din variatia carateristicii care a fost provocata de influenta factorilor intamplatori, ce pot actiona numai asupra unitatilor unei persoane.

b. Media dispersiilor de grupa i2 reprezinta media aritmetica ponderata, dispersiilor de grupa:

i2=

Media dispersiilor de grupa exprima numai o parte din variatia caracteristicii pe intreaga colectivitate si anume, variatia determinata de influenta tuturor factorilor imtamplatori care au actionat asupra elemetelor din grupe(colectivitatii).

c. Dispersia mediilor de grupa sau dispersia dintre grupe () se determina ca o medie aritmetica ponderata din patratele abaterilor mediilor de grupa fata de media generala:

=, in care:

= reprezinta media fiecarei grupe

X= media generala a colectivitatii

Dispersia mediilor de grupa arata partea din variatia caracteristicii pe intreaga colectivitate, care a fost provocata de modificarea intensitatii cu care a actionata de la o grupa la alta, factorii obiectiv esentiali, de care depinde existenta caracteristicii si nielul ei de dezvoltare.

d. Dispersia generala(g2) se calculeaza ca medie aritmetica ponderata a patratelor abaterilo variantelor caracteristice din toate grupe colectivitatii fata de media lor:

g2=

Dispersia generala este singura care reflecta variatia totala a caracteristicii, deoarece este complexa. Aceasta se poate calcula cu suma mediilor dispersiilor de grupa c dispersia mediilor de grupa fata de media generala

g2= i2+

Un exemplu practic:

Intr-o exploatatie agricola s-a studiat recolta de tomat pe baza selectiei a 30 curpini de tomate de la care s-au obtinut productiile mentionate in tabelul urmator:

Tabel nr. 17Grupa de curpini de tomate dupa soiuriNumarul de curpini de tomateRepartitia curpnilor dupa cantitatea de tomate recoltata de la un curpen

34567

17232--4

214234235

39--4146

total304610375,1

In pasul 1 se stabileste recota medie de tomate pe fiecare sol de curpene si pe total:

X1= pe un curpen din soiul 1



EMBED Equation.3 pe un curpen, indiferent de soi

I n pasul 2 se calculeaza dispersiile de grupa:

12= pentru soiul 1

22= pentru soiul 2

32=

Deoarece in fiecare grupa aceleasi soi, variatia recoltei in cadrul grupului se datoreaza factorilor intamplatori.

In pasul al 3-lea se calculeaza media dispersiei de grupa(i2)

i2=

Media dispersiilor de grupa arata ca variatia recoltei pe cei 30 curpeni este determinata de factorii intamplatori.

In pasul al 3-lea se calculeaza dispersia meiilor de grupa fata de dispersia generala(dispersia dinrtre grupe):

Dispersia mediilor de grupa fata de media generala arata variatia recoltei la cei 30 de curpeni , sub infleunta schimbarii factorului esential: soiul de tomate.

In pasul al 4-lea se determina dispersia generala

Dispersia generala arata variatia recoltei celor 30 de curpeni , provocata atat schimbarea soiului de tomate, cat si a factorilor intamplatori.

Dispersia generala reprezinta si suma dintre dispersia de grupa si media dispersiei de grupa()

02=

1,68= 0,53+1,15

LUCRARE NR. 11

Managementul in activitatea de crestere a animalelor

Managementul, in activitatea agricola de crestere a animalelor, urmareste indicatori care caracterizeaza numarul total al animalelor pe specii, structura efectivului, reproductia, reformarea , furajarea, productia animaliera si calorificarea acesteia.

11.1. Efectivul minim si efectivul maxim de animale

In cursul anului, efectivul de animale este inpermanenta miscare ca urmare a intrarilor de animale prin fatari, cumparari etc. si a iesirilor de animale prin vanzari, sacrificari si mortalitate.

Se disting 2 perioade si anume:

a. Cand in efectivul de animale se mentin numai animale de reproductie si atunci se realizeaza efectivul minim. In conditiile tarii noastre se considera pentru toate speciile, cel existent la inceputul lunii ianuarie a fiecarui an, data la acre numarul animalelor este cel mai scazut, datorita sezonalitatii fatarilor si a sacrificarilor in perioada sarbatorilor de iarna.

b. Cand efectivul de animale este maxim, realizat ca urmare a cresterii efectivului pe baza produselor noi obtinute, precum si a mentinerii in efectiv a animalelor pentru sacrifcarii si refrmare in ultima parte a anului.

11. 2 Numarul mediu de animale

Pentru calcularea numarului mediu de anumale se insumeaza efectivele zilnice si suma lor se imparte la numarul de zile calenderistice ale perioadei luate in calcul.

Sa se calculeze numarul mediu pe total specie sau pe grupa oarecare, numarul mediu de animal productive sau al animalelor furajate.

Tabel nr. 18DataNumarul de zile furajateDin care:zile vaci productive

1-10.1148126

11-20.1147125

21-30.1149127

Total444378

De exemplu , pentru determinarea numarului de vaci furajate dintr-o exploataie agricola se procedeaza astfel:

Numarul mediu de vaci furajate: Nmvf= capete

numarul mediu de vaci productive: Nmvf= capete

Atunci cand nu exista date zilnice, ci la momente mai indepartate, calculul numarului mediu de animale se face ma simplu, prin folosirea mediei cronologice:

Sa presupunem ca o exploatatie agricola dispune de urmatoarele date referitoare la fectivele de porcine:

1 ianuarie 2005 - 1500 capete

1 aprilie 2005 - 1850 capete

1 iulie 2005 - 2200 capete

1 octombrie 2005- 1900 capete

1 ianuarie- 2006- 1750 capete

Prin aplicarea formulei mediei cronologice se obtine efectivul mediu de prorcine pentru anul 2005.

11.3. Densitatea animalelor la unitatea de suprafata

Se cunoaste ca in cea mai mare parte , furajele consumate de animale sunt de origine vegetala. Intre marimea terenurilor agricole si numarul animalelor trebuie sa existe o anumita proportie. Managenetul agricol urmareste, ca la o anumita suprafata de teren agricol, sa existe un nr determinat de animale in vederea asigurarii valorificarii tuturor produselor vegetale principale si secundare, ce se obtin din cultivarea pamantului.

Din aceste consoderente trebuie sa se determine densitatea animalelor la 100 ha teren, ca raport intre numarul de animale , exprimat in unitati fizice pe specii sau unitati conventionale si suprafata de teren a exploatatiei agricole sau a zolei analizate.

La calculuyl acestui indicator se are in vedere ca numarul bovinelor, ovinelor, caprinelor si cabalinelor se raporteaza la terenul agricol9arabil=pasuni +fanete);

In functie de scopul urmarit, se poate lua suprafata agricola, suprafata pasunilor, fanetelor etc

capete

11.4 Manangementul reprodcutiei si miscarii efectivelor de animale

Cercetarea procesului de reproductie a efectivului de animale se efectueaza in cateva etape si anume: monta, perioada de gestatie a femelelor, obtinerea prasilei, perioada de alaptare, cresterea animalelor tinere pana la determinarea destinatiei acestora, cresterea tineretului pentru reproductie, trecerea tineretului de reproductie si efectivul animalelor productive, ingrijirea si folosirea animalelor adulte, ingrasarea animalelor tinere si adulte.

Monta femelelor se calculeaza prin raportarea numarului femelelor montate la numarul total al femelelor montate se iau in considerare femelele montate diagnosticate ca gestante si numarul montelor. Se iau in calcul numarul vacilor, numarul junicilor mai mari de un an destinate completarii femelelor de reproductie si numarul vitelelor intre 6-12 luni destinate turmei de baza.

La porcine, indicatorul montei se calculeaza in mod conventional, prin raportarea numarului de scroafe la efectivul emdiu al scroafelor din perioada pentru care se detremina indicatorul respective.

Sa presupunem ca intr-o exploatatie agricola specializata in cresterea animalelor, contingentul de minta la specia taurine in anul luat in calcul a fost de 500 capete, in cursul anului au fost montate 320 capete. Indicatorul monta femelelor a fost:

Prolificitatea sau indicatorul obtinerii prasilei se calculeaza prin raportarea numarului produsilor abtinuti, in cursul anului, la numarul femelelor apte de reproductie de la inceputul aceluiasi an (la toate speciile, in afara de porcine).

Sa consideram, de exemplu, ca la inceputul anului numarul femelelor taurine apte pentru reproductie (vaci si juninci) a fost de 370 capete, iar numarul produsilor obtinuti in cursul anului a fost de 215 capete. In acest caz, indicatorul reproductiei a fost:

Din punct de vedere al analizei puterii de reproductie se calculeaza si indicatorul prolificitatii, prin raportarea produselor obtinute la nuamrul fatarilor. Indicatorul se calculeaza indeosebi pentru specia porcine, ovine si caprine, specii ce se caracterizeaza printr-o polificitate mai amre.

Daca de exemplu, la scroafe, la 60 fatari s-au obtinut 420 purcei, polificitatea a fost de:

Adica 700 porci la 100 fatari.

La porcine, unde in cursul anului sunt posibile mai multe fatari se calculeaza si numarul de fatari ce revine in medie pe o scroafa.

Mortalitatea animalelor. Calitatea muncii in zootehnie este masurata si prin calitatea muncii de ingrijirii a animalelor. O cauza care conduce la micsorarea efectivului de animale este mortalitatea animalelor.

La taurine, cabaline, ovine si caprine, mortalitatea tineretului se determina cumulate de la inceputul anului, prin raportarea numarului de animale tinere moarte, la numarul total al produselor obtinute in acea perioda.

La porcine, mortalitatea se calculeaza pentru animale tinere sub doua luni prin raportarea numarului porcinelor care au murit, la numarul total al porcinelor obtinuti in perioada respectiva.

De exemplu, sa presupunem ca intr-o exploatatie agricola s-au obtinut in perioada analizata 1750 purcei, din care au murit 186 purcei inainte de a jaunge la varsta de doua luni.

Mortalitatea porcilor sub doua luni a fost:

Fenomenul mortalitatii se urmareste la toate grupele de varsta si sex.

Mortalittaea generala se calculeaza raportand numarul total de animale moarte (inclusive produsii din anul respective), la numarul mediu din animale din specia respective:

Pastrarea animalelor tinere. Produsii obtinuti in cursul unui an pot iesi din exploatatia agricola prin: mortalitate, livrari, vanzarea pe piata neorganizata, sacrificari etc.

Pentru pastrarea gradului in care in gospodarie este mentinut efectivul de animale tinere se foloseste indicatorul pastrarea animalelor tinere. Indicatorul se calculeaza prin raportarea numarului animalelor tinere la numarul total al produsilor anului respective.

De exemplu, in cursul anului, intr-o exploatatie agricola s-au obtinut 90 vitei si s-au cumparat 25 vitei. Din acest numar, la sfarsitul anului existau in exploatatia agricola de 75 vitei din produsii anului respective. In aceasta situatie indicatorul pastrarii tineretului a fost:

Furajarea animalelor. Cantitatea de furaje, existente intr-o exploatatie agricola si folosirea lor influenteaza hotarator cresterea animalelor. Prin urmare, determinarea necesarului de furaje pe feluri de furaje precum si pregatirea si consumul lor, constituie o problema de cea mai mare importanta pentru managerul fermei de crestere a animalelor.

Managerul are sarcina sa determine:

- necesarul si existentul de furaje, pe total, pe feluri de furaje, precum si in diferitele perioade ale anului;

- consumul efectiv de furaje pe diferite specii si grupe de animale;

- eficienta furajarii animalelor, stabilirea legaturii dintre consumul de furaje si productia obtinuta.

Furajele sunt produse sau subproduse de origine vegetala, animala sau minerala, administrate animalelor in stare lichida sau solida, care contin in proportii diferite anumite principii nutritive sau substante stimulatoare, utile asigurarii functiilor vitale ale organismului, precum si obtinerii productiei animale.

Furajele se pot exprima in unitati naturale (kg, tone) sau in unitati convetionale (unitati nutritive, albumina digestive, proteina digestive).

Exprimate in unitati naturale, furajele folosite in cresterea animalelor in functie de cinsistenta se clasifica in:

-furaje grosiere (uscate) din care fac parte: fanul, paiele, pleava, cocenii de porumb, etc.;

- furaje suculente care sunt formate din nutreturi verzi, insilozate, sflecla furajera, melasa, borhotul etc.;

- furaje concentrate compuse din: graunte, tarate, turte oleaginoase si diferite amestecuri de furaje.

Pe baza continutului de amidon din furaje s-a stabilit o unitate conventionala cu ajutorul careia se poate exprima varietatea mare a furajelor folosite. Ca unitate conventionala s-a ales avazul de calitate medie. Astfel, un kilogram de avaz care contine pana la 60% amidon este considerat o unitate nutritiva. Prin raportarea continutului in amidon al diferitelor furaje si cel al ovazului s-au stability coeficiente de transformare a acestora in furaje conventionale, respective in unitati nutritive.

In scopul realizarii unei furajari rationale a animalelor trebuie sa se cunoasca si cantittaea de albumina digestibila pe care acestea o contin. Albumina constituie principalul element al hranei animalelor, contribuind la formarea carnii, laptelui etc.

Calculul necesarului de furaje se face in functie de normele de furaje care reprezinta cantitatile de substante nutritive, exprimate in unitati conventionale, a tuturor functiilor organismului, pastrarii sanatatii, obtinerii productiei, precum si mentinerea capacitatii de munca si de reproducere.

Normele de furaje difera in functie de specii, rase si varsta, sex, greutate corporala, productie si stare fiziologica.

Ratia furajera trebuie sa indeplineasca anumite conditii si anume:

sa aiba o valoare nutritive corespunzatoare necesarului stability prin norme;

sa fie completa, adica sa existe un raport normal intre volumul ratiei si greutatea vie a animalelor;

sa fie economica, adica din ratie sa faca parte furaje ieftine, produse in gospodaria proprie, realizate la un cost scazut.

Dupa felul lor, ratiil efurajere se impart in:

ratii de intretinere a functiilor vitale ale organismului animal;

ratii de productie care reprezinta cantitatea de furaje data in plus animalelor care sunt exploatate pentru productie sau prin munca.

Ratiile furajere de intretinere au la baza norme care difera in functie de greutatea animalului.

Ratiile de productie depend de natura muncii effectuate de animal (usoara, mijlocie sau grea).

Consumul de furaje folosite in hrana animalelor se poate exprima prim mai multi indicatori si anume:

furaje consummate total sip e feluri de furaje (grosiere, suculente, concentrate);

consumul de furaje in unittai naturale ce revin pe un animal din diferite specii;

consumul de furaje in unitati nutritive ce revine pe un animal din specii diferite;

consumul de furaje in unitati nutritive ce revine pe U.V.M. ( unitate vita mare);

consumul de furaje pe o zi cantitatea de furaje cunsumata efectiv de un animal in 24 de ore;

gradul de asigurare a animalelor cu furaje dat de raportul intre cantitatea de furaje consumata de animale si cantitatea de furaje necesara potrivit normelor de furaje.

In vederea stabilirii cantitatii necesare de furaje, a celei existente si a consumului de furaje se intocmeste balanta furajera care se intocmeste in unitati conventionale si pentru fiecare furaj sau categoria de furaj in parte, in unittai naturale.

Balanta furajelor are urmatoarele capitole:

stocul la inceputul perioadei (an, trimestru) Si;

intrarile in cursul perioadei I;

iesirile in cursul perioadei Es;

stoc la sfarsitul perioadei Sf.

Si + I = Es + Sf

Productia animaliera produsele animaliere rezultate din cresterea animalelor se impart in doua grupe principale:

Produsle din carne formata din produsii nascuti (prasila), sporul in greutate vie al animalelor, obtinut in urma furajarii si ingrijirii lor care se exprima in t.g.v (tone greutate vie).

Produse animaliere cum sunt: laptele, lana, ouale, fulgii, puful, parul, mierea, ceara, gogosile de matase, pielicelele de lux etc.

Productia agricola de carne reprezinta sporul in greutate vie al animalelor si se realizeaza prin:

obtinerea de produsi prin reproductia efectivului de animale din exploatatia agricola;

cresterea in greutate a animalelor in urma trecerii de la o grupa de varsta la alta;

ingrasraea animalelor.

Productia din carne in greutate vie, care reprezinta greutatea animalelor sacrificate in cursul anului, este o valoare diferita de sporul de carne realizat in cursul anului.

In greutatea animalelor sacrificate intra si sporul realizat in anii precedenti. De exemplu, daca o bovina la inceputul anului a avut 200 kg si a fost sacrificata in luna august, in greutate vie de 300 kg, rezulta ca 200 kg reprezinta rezultatul anilor precedenti, iar sporul realizat de la inceputul anului pana la data sacrificarii din anul respective a fost de 100 kg.

In fermele zootehnice calculul productiei totale de carne se efectueaza prin a tine seama de numarul de animale existente la inceputul si sfarsitul anului, de numarul animalelor care au intrat si al celor care au ieist din gospodarie in cursul anului, precum si greutatea vie a acestora, pe baza de cantarire sporul in greutate vie (Sp):

Sp = (Gs Gi) + v - S + M C

In care:

Gs reprezinta greutatea vie a animalelor existente la sfarsitul anului;

Gi reprezinta greutatea vie existenta la inceputul anului;

V reprezinta greutatea vie a animalelor vandute in cursul anului;

S greutatea vie a animalelor sacrificate in cursul anului;

M greutatea vie a animalelor moarte si disparate in cursul anului;

C greuttaea nimalelor cumparate in cursul anului.

De exemplu, daca Gi = 100 tone; Gs = 125 tone; V= 10 tone; S= 6 tone; C= 5 tone, sporul in greutate vie va fi :

(Gs - Gi) + V + S C = (125 100) + 10 +6 5 = 36 tone

In afara indicatorilor cantitativi ai productiei animaliere managemntul unitatii agricole urmareste si calitatea produselor animaliere.

La productia de carne se urmareste indicatorul gradul de ingrasare al animalelor (randamentul) care exprima raportul dintre greutatea de carne la carlig, care rezulta dupa sacrificarea animalului si greutatea vie a acestuia. Cu cat acest raport este mai mare, cu atat animalul este mai bine ingrasat. De exemplu, inainte de sacrificare o taurina cantarea 450 kg, dupa sacrificare s-au obtinut 280 kg carne. Gradul de ingrasare (randamentul de sacrificare) este de:

Randamentul de sacrificare variaza dupa specie, categorie de varsta si sex si stare de intretinere sau ingrsare a animalelor. La taurine greutatea dupa sacrificare cuprinde trunchiul, impartiti in patru sferturi, fara piele, cap, coada, picioare si organelle intrene.

La porci, greutatea dupa sacrificare cuprinde numai trunchiul, impartit in doua jumatati, fara organelle interne.

La ovine greutatea la sacrificare cuprinde trunchiul intreg, impartit in doua fara oiele, cap si organe interne.

Tabel nr. 19 Starea de intretinere a animaluluiRandament la sacrificare

BOVINE

- foarte grasa58

- grasa55

- medie carne-5248

- slaba42 45

PORCINE

- porci grasi82 85

- porci de carne80 82

- porci de 100 - 120 kg78

- porci de 80 100 kg75

- porci de 60 70 kg70

OVINE

- ovine grase50 54

- ovine de carne48 49

- ovine slabe35 45

- mici58 65

PASARI

- tinere72

- mature62

La lapte productia in unitati conventionale, respective 3,5% grasime.

Recalcularea productiei de lapte la 35% grasime si se face prin transformarea productiei in lapte cu 1% grasime, prin inmultirea fiecarei cantitati de lapte cu procentul de grasime corespunzator calitatii obtinute, iar rezultatul se imprate la procentul conventional de 3,5%.

Un model de calcul il prezentam in continuare:

Tabel nr. 20Lapte colectat de la:Productia de lapteProcentul de garsimeLapte cu 1% grasime (hl)

Col 1 x 2Lapte cu 3,5 grasime (hl)

- Asociatia 122003,166342140

- Asociatia 220003,970002000

- Asociatia 325003,485002428

Total67003,4227806508

Procentul mediu de grasime al laptelui obtinut de cele trei exploatatii agricole este de 3,4%, iar cantitatea de lapte totala este de 6700 hl ceea ce corespunde 6508 lapte. Cu 3,5% grasime (lapte STAS).

Pentru calculatii sintetice cu caracter zooeconomic privind transformarea laptelui in diverse derivate se folosesc indicii de echivilare. Un astfel de indice este si cantitatea de smantana obtinuta din lapte.

Determinarea cantitatii de smantana care va rezulta din cele 6508 hl lapte integral se face dupa urmatoarea formula:

Qsmant =

In care:

- - continutul de grasime al laptelui integrat (3,7%);

- - continutul de grasime al laprelui smantanit (0,8%);

- - continutul de grasime al smantanii (30%).

Qsmant = smantana

In afara produselor principale care au fost examinate mai inainte in practica se calculeaza productia unor produse secundare cum sunt: gunoiul de grajd, puful, fulgii, ceara etc.

Stabilirea cantitatii de gunoi de grajd se face pentru exploatatiile agricole prin metoda directa (cantarire), sau pe baza de calcul, tinandu-se seama de cantitatea totala de furaje grosiere consummate de animale, precum si cantitatea de paie folosite ca asternut.

Formula de calcul este urmatoarea:

In care:

- cantittaea de furaje grosiere;

- P cantitatea de paie folosite ca asternut.

Jumatate din cantitatea furajera grosiera, plus intreaga cantitate furajera grosiera, plus intreaga cantitate de paie pentru asternut constituie partea uscata a gunoiului de grajd, care reprezinta numia un sfert fin greutatea gunoiului umed.

In practica, calculul productiei de gunoi de grajd se efectueaza pe baza efectivelor medii si cantitatile medii anuale stabilite pe total specie pentru animal (500 kg la bovine si cabaline, 700 kg la porcine si 500 kg la ovine si caprine).

LUCRARE NR. 12

Analiza dinamicii indicatorilor valorici

O problema importanta a managemetului in unitati agricole o constitue analiza dinamicii indicatorilor productiei agricole, efectuata cu ajutorul indicelui volumul fizic( in puturi comparabile).

Compararea indicatorilor sintetici (valorici) se poate efectua si pe baza valorii productiei in preturile curente ale anilor respectivi si pe baza indicelui de preturi.

Indicele volumului fizic al productiei agricole se paote calcula in forma de baza de lant, dupa formulele cunoscute.

In care:

Qn= reprezinta productia exprimata in unitati naturale pe produse din anul de raportare;

Qn-i= productia (pe produse) din anul precedent anului de raportare;

Q0= productia (pe produse) din anul de baza;

P0= preturile produselor agricole din anul de baza.

Pentru examinarea dinamicii si a influentei factorilor se foloseste metoda indicelor fizici, valorici si ai preturilor.

Indicele valoric al productiei realizate este dat de relatia: , in care:

P1= reprezinta pretul produselor din perioada curenta

Dinamica indicatorului valoric al productiei este infleuntata pe de o parte, de schimbarea volumului productiei, iar pe alta parte de schimbarea preturilor. Pentru analizarea acestor factori, indicele valoric se descompune in indicele volumului fizic si in indicele preturilor.

Indicele volumului fizic: IVOL FIZ=

EMBED Equation.3

Indicele preturilor: IPRET=

Intre acesti indici exista relatia: IVALORIC= IVOL FIZ* IPRET

= *

Un exemplu de calcul al acestor indicatori.

Exploatatia agricola Viitorul a valorificat in anii 2000 si 2001 urmatoarele produse:

Tabel nr. 21U/M20002001

Grautone502500603000

Porumbtone603000704500

Cartofitone105000156000

Din efectuarea calculelor rezulta urmatoarea situatie: Tabel nr. 22q0 p0q1p0q1p1Indici individuali

Q1/q0P1/p0

Grau1250001500001800001,21,21,44

Porumb1800002100003150001,11,51,75

Cartofi5000075000900001,51,21,80

Total355000435000585000xxx

Indicele volumului fizic al intregii productii valorificate in anul 2001 fata de anul 2000 este:

=

Indicele preturilor: =

Indicele volumului fizic: =

Relatia dintre acesti indici este verificata: 1,63= 1,22*1,34

Influenta modificarii volumului fizic:

mii lei

Infleunta moificarii preturilor:

mii lei

Modificarea valorii:

mii lei

Verificarea relatiei indicilor: 230000=80000+150000

LUCRARE NR. 13

Managementul investitiilor in agricultura

Investitiile reprezinta totalitatea cheltuielilor facute intr-o anumita perioada, pentru crearea de noi fonduri foxe, productive si neproductive, precum si dezvoltarea, perfectionarea, refacerea sau completarea fondurilor fixe existente.

In agricultura, notiunea de investitii are acelas continut economic ca si in celelate ramuri ale economiei natioanale, cu siguranta deosebirea ca volimul si structura investitiilor prezinta anumite particularitati care decurcg din specificul agriculturii.

In functie de structura, investitiile se grupeaza astefel:

Lucrari de constructii-montaj in care se cuprind lucrari de constructii( constructii noi, recontructii, refaceri, dezvoltari, transformari si amenajari), cum sunt: amelioratiile de terenuri, irigatuule , drenarile de terenuri, sedii pentru gospodarii(exploatatii agricole)

Lucrari de montaj, in care cuprind lucrarile de montaj al elementelor de constructii si lucraile de montaj al utilajelor, in cazul cand montajul nu se face de unitatea industriala furnizoare a utilajului respectiv.

Achizitioanari de utilaje si instrumente din tara si din import. In aceasta grupa intra utilaje si instrumente ce necesitamontaj, inainte de a fi puse in functie si utilaje si instrumente ce nu necesita montaj)tractoare, combine, grape, mijloace de transport)

Alte investitii care cuprind achitionarea animalelor de productie si de munca; achizitioanrea pueitilor pentru plantatii noi noi de vii si pomi, precum si intretinerea acestora pana la intrarea lor pe rod; achizitioanarea de obiecte de inventar gospdaresc de natura mijloacelor fixe(mobilier de birou etc)

Investitiile in agricultura se grupeaza astfel:

investitii pentru lucrari de hidroameleoranti(indiguiri, desecari, amenajari a tertoriului pentru irigatii , combaterea eroziunii solului etc);

investitii pentru dezvoltarea productiei vegetale (mecanizarea lucrarilor pentru productia vegetala, sere, solaria, complexe legumicole, plantatii de vii si pomi, crame-pivnite, spatii pentru sortat productia agricola, tractoare si masini agricole);

investitii pentru dezvoltarea productiei animale (mecanizarea lucrrailor pentru productia animala, grajduri, centre de insamantari artificiale, constructii zootehnice, laboratoare, abatoare etc.).

Eficienta economica a investitiilor in agricultura se exprima printr-un system de indicatori care oglindesc atat laturile procesului de productie, cat si valoarea lor cognitive.

Eficienta economica a investitiilor in agricultura trebuie sa se materializeze in cresterea productivitatii muncii sociale si in efectele economice.

Rezultatele investitiilor pot fi reprezentate prin urmatori indicatori:

Cheltuielile de productie la 1 leu investitii: Indicatorul se calculeaza folosind formula:

investit

In care:

- si - reprezinta costul de productie inainte de investitii si dupa investitii;

- - productia fnala (dupa investitii);

- si - investitiile initiale si finale.

Indicatorul reflecta eficienta economica a investitiilor totale si exprima economiile de cheltuieli fata de investitiile dintr-o perioada anterioara luata ca baza.

Coeficientul de eficienta a investitiilor se exprima prin relatia:

nou investit

In care:

- - reprezinta profiturile finale si initiale (anul luat la baza).

Termenul de recuperare a investitiilor se calzuleaza dupa formula:

ani

In care:

T- reprezinta numarul de ani.

Intr-o exploatatie agricola se fac lucrari de investitii privind amenajarea pentru irigatii a unor suprafete ce vor fi cultivate cu cereale. Lucrarile in valoare de 500 mii lei ua inceput in anul 2000 si urmeaza a fi incheiate in anul 2005. S-a evaluat ca, in conditiile climatice normale, productia totala de ceereale va fi in anul 2005 de 7000 tone, la un cost de 450 lei tona. Pan ain anul 2000 s-au mai efectuar unlele lucrrai de amenajari pentru irigatii, a caror valoare se ridica la circa 100 mii lei. Costul de productie al unei tone de ceereale, obtinuta pe aceeasi suprafata a fost in anii 1996 2000, in medie de 5 ani de 700 lei ca exploatatia agricola sa realizeze de pe aceasta suprafata un profit anual de 700 mii lei, fata de 300 lei cat a realizat in anul 2000.

Principalii indicatori care caracterizeaza eficienta economica a exploatatiei agricole:

- cheltuieli de productie la 1 leu investitii

lei

coeficientul de eficenta a investitiilor

lei/l leu investitii

termenul de recuperare a investitiilor:

ani

sau ani

LUCRARE NR. 14

Managementul fondurilor fixe

Managementul fondurilor fixe are in vedere volumul, structura si performantele tehnice ale acestora. Pentru acest lucru este necesar ca periodic sa se faca evaluarea fondurilor fixes a se urmareasca reproductia acestora, calcularea amortizarii si eficenta economica a folosirii acestora etc.

Cunoasterea valorii fondurilor fixe, prezinta o importanta deosebita pentru manager, intrucat determina starea acestora.

In practica se determina:

valoarea initiala completa a fondurilor fixe;

valoarea initiala minus uzura sau valoarea initiala ramasa;

valoarea de intocmire completa;

valoare de inlocuire minus uzura sau valoarea ramasa.

Valoarea de inlocuire ramasa a fondurilor reprezinta valoarea de inlocuire completa din care s-a scazut uzura, respective suma cotelor de amortizare aplicate fondurilor fixe in decursul perioadei lor de functionare, micsorate cu valoarea reparatiilor capitale.

Un exemplu de calcul al acestui indicator:

Un utilaj agricol de o anumita marca si putere, achizitionat in anul 2000, a costat 50.000 lei, inclusive toate cheltuielile de transport si altele.

In anul 2004 utilajul de aceeasi marca si putere a costat 45.000 lei. Deci valoarea initiala completa a utilajului a fost de 50.000 lei, iar valoarea sa de inlocuire completa este de 45.000 lei.

In perioada 2000 2004, utilajul agricol a suferit o uzura fizica in suma de 25.000 lei si reparatii capitale in valoare de 8000 lei. In acest caz, indicatorii valorici ai utilajului vor fi:

valoarea initiala ramasa 33.000 (50.000 25.000 + 8.000), iar valoarea de inlocuire ramasa de 30.500 lei (Valoarea uzurii).

Valoarea de inlocuire uzura + reparatiile effectuate

45.000 22.500 = 800 = 30.500

Amortizarea fondurilor fixe

In procesul de productie, fondurile fixe productive trasfera treptat o parte din valoarea lor produsului nou, deci ele se uzeaza fizic. Recuperarea valorii transferate, adica uzurii, se face cu ajutorul cotelor de amortizare, care se varsa la fondul de amortizare.

La determinarea cotei de amortizare trebuie sa se tina seama de valoarea initiala, de durata de functionar, de valoarea reparatiilor capitale si de valoarea reziduala a fondurilor fixe.

Cota anuala de amortizare se determina cu ajutorul formulei:

In care:

- - reprezinta cota anuala de amortizare;

- - Valoarea initiala a fondurilor fixe;

- - cheltuieli cu reparatiile capitale pe intreaga perioada de functionare:

- - valoarea reziduala a fondurilor fixe;

- T durata de functionare a fondurilor fixe.

Sa luam un exemplu. Consideram ca un utilaj agricol a avut o valoare initiala completa de 70.000 lei, o durata de functionare de 10 ani, o valoare a reparatiilor capitale prevazute de 700 lei, iat valoarea reziduala de 900 lei, cota anuala de amortizare pot fi:

lei/anual

Parte din fondurilor provenite din cotele de amortizare se varsa de exploatatia agricola l abanca finantatoare, intr-un cont special. Sumele pot fi folosite numai pentru reparatii capitale, iar alta parte se poate folosi in vederea viitoarei inlocuiri a fondurilor fixe scoase din functiune.

Norma de amortizare se exprima in procente, fata de valoarea initiala a fondurilor fixe si se calculeaza dupa formula:

Aplicand formula in exemplul de mai inainte , se obtine urmatoarea norma de amortizare:

Rezultatul calculului arata ca annual 9,97% din valoarea initiala completa a utilajului agricol achizitionat constituie cota anuala de amortizare.

Pe baza normelor de amortizare se stabileste valoarea uzurii anuale a fondurilor fixe a exploatatiei agricole.

Valoarea uzurii fizice pentru fondurile fixe detinute de gospodariile personale taranesti se stabileste prin estimari, neexistand alte surse de date.

Valoarea uzurii fondurilor fixe se detremina ca marime absoluta si relative. Modul de calcul este prezentat in exemplul de mai jos:

Daca valoarea uzurii utilajului agricol in anul luat in analiza reprezinta 40% din valoarea initiala, atunci valoarea de inlocuire ramasa va fi:

45.000 22.500 + 8.000 = 30.500

sau

deci

Indicatorul reflecta diferite situatii ale fondurilor fixe, in functie de momentul in care este stabilita valoarea lor. Din exemplul nostru rezulta atat valoarea utilajului agricol la diferite momente precum si valoarea transmisa produsului (amortizarea) si valoarea ramasa.

Coeficientul de uzura a fondurilor fixe caracterizeaza gradul de uzura a fondurilor fixe si se stabileste dupa formula:

in care:

- - reprezinta coeficientul de uzura;

- - reprezinta valoarea uzurii;

- - reprezinta valoarea initiala completa.

Aplicand aceasta formula la exemplul nostru rezulta:

=

Coeficientul starii de utilizare a fondurilor fixe caracterizeaza gradul de folosire a fondurilor fixe. Se foloseste dupa formula:

in care:

- - reprezinta coeficientul starii de utilitate;

- - valoarea initiala ramasa (fara valoarea reparatiilor capitale);

- - valoarea initiala completa.

Acest coeficient se poate detremina si pe baza calculului:

100,0 50,0 = 50,0

Coeficientul de iesire din functiune a fondurilor fixe reflecta gradul de scoatere din functiune a fondurilor fixe ca urmare a lichidarii lor. Se stabileste dupa formula:

Considerand ca valoarea fondurilor fixe existente la incepututl anului a unei unitati economice agricole a fost de 2.500.000 lei si ca in itmpul anului au fost scoase din functiune fondurilor fixe in valoare de 220.000 lei, coeficientul de iesire din functiune va fi:

=

Coeficientul de innoire a fondurilor fixe exprima proportia fondurilor fixe noi, introduce in productie intr-o anumita perioada. Se calculeaza dupa formula:

In care:

- - reprezinta coeficientul de innoire;

- - reprezinta valoarea fondurilor fixe noi;

- - reprezinta valoarea fondurilor fixe existente la sfarsitul perioadei.

Reluand exemplu de mai sus si considerand ca in perioada analizata au mai fost introduce in productie, parallel cu scoaterea partii mentionate, fonduri fixe in valoare de 250.000 lei, coeficientul de innoire se calculeaza astfel:

2.500.000 220.000 + 250.000 = 2.530.000 lei la sfarsitul anului

=

LUCRARE NR. 15

Managementul utilajelor si masinilor agricole

In cadrul mijloacelor de munca, functia cea mai importanta o indeplinesc uneltele de productie.Procesul de productie agricol este realizat cu ajutorul masinilor,tractoarelor,automatelor etc. cu care este inzestrata forta de munca.Aceastea insa, au nevoie de o energie care sa le puna in miscare.

Pentru intelegerea elementelor mijloacelor muncii, cu ajutorul carora forta de munca actioneaza asupra obiectelor muncii pentru obtinerea de bunuri materiale este necesar sa se cunoasca, de manager, rolul pe care-l indeplineste fiecare.

In agricultura sunt considerate ca unelte: plugul, grapa, tavalugulu, combina, moara cu ciocanele, vanturatoarele etc.

Sarcina de baza a managerului utilajelor, masinilor si uneltelor din agricultura consta in determinarea marimii parcului existent, randamentului si gradul de folosire a acestora.

Pentru studierea acestor aspecte trebuie sa se tina seama in primul rand de gruparea pe categorii de masini si unelte si determ

Caiet La Managementul in Unitatile Economice Agricole

Documents

Transcript of Caiet La Managementul in Unitatile Economice Agricole