INPPA CENTRUL TERITORIAL IAŞI

CAIET

DE LUCRĂRI PROFESIONALE

ANUL II STAGIU

ANUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ INIŢIALĂ 2014

DISCIPLINA:

ORGANIZAREA SI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT

Av. Stagiar: Dumea Cornel

Formator: av. Lector dr. Doina Stupariu

Av. îndrumător: Todirica Gheorghe

1

Speţa 1

Justiţiabilul X a reclamat la Consiliul Baroului pe avocatul Y şi pe avocatul Z, Z fiind şi prodecanul baroului, solicitând sancţionarea acestora, arătând următoarea situaţie de fapt:

Având un proces de partaj succesoral, a apelat la avocatul Z pentru a fi asistat în proces. Avocatul Z, după ce a studiat cauza, a condiţionat preluarea cauzei şi de angajarea avocatului Y, specialist în astfel de cauze.

Justiţiabilul a fost de acord şi a încheiat cu fiecare dintre avocaţi contracte de asistenţă, achitând onorariile convenite.

Avocatul Y a redactat întâmpinarea în cauză şi a formulat cererea de probe iar avocatul Z a asigurat asistenţa şi reprezentarea clientului în instanţă.

Având în vedere că dosarul a parcurs peste 30 de termen în faţa instanţei de fond, avocatul Z a solicitat suplimentarea onorariului cu 5.000 lei, situaţie cu care clientul nu a fost de acord, motivând că nu a făcut nici un fel de discuţie cu privire la onorariu, la încheierea contractului de asistenţă, referitor la o posibilă suplimentare a onorariului.

În această situaţie avocatul Z a refuzat să se mai prezinte în proces.Faţă de această situaţie, justiţiabilul s-a prezentat la avocatul Y solicitând să se prezinte şi

să-l asiste în cauză.Avocatul Y a refuzat cu motivarea că înţelegerea cu avocatul Z a fost ca el să redacteze

numai întâmpinarea şi cererea de probe. Justiţiabilul i-a reproşat că în contractul de asistenţă juridică nu s-a menţionat aşa ceva şi la obiectul contractului apare ”asistenţă şi reprezentare partaj succesoral”.

Faţă de această situaţie, justiţiabilul a formulat reclamaţie solicitând restituirea unei părţi din onorariile achitate şi sancţionarea celor 2 avocaţi.

Vi se solicită să identificaţi:

Lucrare profesională nr. 1: Cine este competent să soluţioneze cererea şi care este procedura de urmat?

Din datele speţei se arată faptul că justiţiabilul X a reclamat la Consiliul Baroului pe

avocatul Y şi pe avocatul Z, solicitând restituirea unei părţi din onorariile achitate şi sancţionarea

celor doi avocaţi.

Analizând problema onorariilor, potrivit art. 32 din Legea 51/1995, ale cărui prevederi

trebuie coroborate cu cele cuprinse în art. 132 din Statutul profesiei de avocat, „contestaţiile şi

reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului, prin decizie motivată, după

ascultarea părţilor.”

Soluţionarea contestaţiilor şi reclamaţiilor se face prin aplicarea principiului medierii şi

prin încercarea de conciliere a părţilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării

contestaţiei sau a reclamaţiei.

Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului de partea interesată.

2

Consiliul baroului hotărăşte cu privire la legalitatea şi temeinicia deciziei decanului fără

participarea la vot a acestuia. Părţile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri şi explicaţii.

Consiliul baroului se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin

hotărâre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronunţării.

Legalitatea hotărârii consiliului baroului poate fi verificată in conditiile legii de Consiliul

U.N.B.R. la sesizarea decanului sau a părţii interesate, în termen de 15 zile de la comunicare.

Potrivit Statutului plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului

baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este

pensionar care îşi continuă activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie,

plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost inscris in tabloul avocatilor.

Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul

va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

Daca abaterea disciplinară s-a săvârşit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate

decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de către consiliul baroului pe raza caruia s-a

săvârşit fapta. Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui

decan se efectuează de către Consiliul U.N.B.R. în acest scop, Consiliul U.N.B.R. va desemna pe

unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.Consilierul desemnat

pentru efectuarea cercetării prealabile se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat.

Cererea de recuzare se formulează în scris si se judecă de catre consiliul baroului, respectiv de

Consiliul U.N.B.R., in absenta consilierului recuzat.

Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate. Cercetările se efectuează după

convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat,

trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris, printr-un

mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut înştiinţarea, ori prin

luarea la cunoştinţă prin semnătură. Cercetarea se efectuează numai după încunoştinţarea

avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoştinţă a continutului

plângerii ori al sesizarii. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise.Refuzul de a da curs

convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care anchetează constituie o

încalcare a îndatoririlor profesionale şi nu impiedică desfăşurarea anchetei disciplinare.

În cursul cercetărilor, preşedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în

vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror

declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele

prevăzute de lege. După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în

care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind

soluţionarea plângerii sau sesizării. Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul

decanului baroului, respectiv la U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însarcinării.3

În şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R.

sau, după caz, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii, pe baza referatului şi a

lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia. Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul

baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.

După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va

decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.

Soluţia se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei, prin scrisoare

recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnatură, avocatului

cercetat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a facut plângerea, la domiciliul

declarat de aceasta, precum şi, prin adresa de comunicare, preşedintelui U.N.B.R.

În situaţia în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acţiunii disciplinare,

Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susţinerea

acesteia la instanţa disciplinară.

Acţiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea

persoanelor care urmează a fi citate în faţa instanţei disciplinare, şi se semnează de către decanul

baroului sau, după caz, de preşedintele U.N.B.R.

În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de

Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R. sau, respectiv,

decanul poate solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului în

cauăa, în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la ordonanţa preşedinşială cuprinse în

Codul de procedură civilă.

Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară,

procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluţionarea cauzei. Pe perioada

suspendării procedurii de anchetare şi judecată pentru săvârşirea unei abateri disciplinare, cursul

termenului de un an este oprit. Cursul termenului se reia dupa soluţionarea definitivă a cauzei.

Preşedintele comisiei de disciplină va fixa de îndata termen de judecată, cu citarea

avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în

acţiune . Procedura de citare în faţa instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu

confirmare de primire cu conţinut declarat, la sediul profesional principal al avocatului. În cazul în

care comunicarea de mai sus nu este posibilă, procedura de citare şi comunicare se va realiza în

conformitate cu regulile privitoare la citarea şi comunicarea actelor de procedură cuprinse în Codul

de procedură civilă.

În faţa instanţei disciplinare avocatul se va înfăţiţa personal. În cursul şedinţelor avocatul

poate fi asistat de un alt avocat. Şedinţa instanţei disciplinare nu este publică nici în etapa cercetării

procesului, nici în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările şedinţei se consemnează într-o încheiere.

Lipsa părţilor regulat citate nu împiedică judecata, instanţa disciplinară putându-se pronunţa pe 4

baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză. Instanţa disciplinară hotărăşte cu majoritate de

voturi şi pronunţă o decizie disciplinară.

Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de

organele profesiei. Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului

în cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum şi

preşedintelui U.N.B.R. Decizia privind aplicarea celorlalte sancţiuni disciplinare prevăzute de lege

ori încetarea acţiunii disciplinare se comunică, de asemenea, la sediul profesional principal al

acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R.

Contestaţia declarată împotriva măsurilor luate prin încheiere in condiţiile art. 90 alin. (2)

din Lege şi împotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv şi determină controlul de

legalitate şi de temeinicie a acestora de către organul competent. Contestaţia se depune şi se

înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R., iar, după expirarea

termenelor de declarare a contestaţiei, se înregistrează la comisia de disciplină care a pronunţat

hotărârea, care o va înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanţei disciplinare

competente.

Recursul prevăzut la art. 88 alin. (3) din Lege este distinct de recursul prevăzut la art. 88

alin. (4) din Lege.

Dispoziţiile privind procedura judecării acţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut

se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă. Dispozitiile legii

noi de procedură se aplică numai proceselor disciplinare începute după intrarea în vigoare a

acesteia. Procesele disciplinare în curs de desfăşurare sunt supuse dispoziţiilor normative în

vigoare la data la care au fost incepute. Începutul procesului disciplinar este data la care consiliul

baroului sau, respectiv, Consiliul U.N.B.R. a decis exercitarea actiunii disciplinare.

VIZA AVOCAT INDRUMATOR

Lucrare profesională nr. 2: Instanţa competentă să soluţioneze sesizarea.

Sesizarea privind săvârşirea unei abateri disciplinare de către un avocat şi solicitarea

dispunerii unei sancţiuni este de competenţa comisiei de disciplină, alcătuită la nivelul fiecărui

barou potrivit dispoziţiilor art. 269 şi următoarele din statut. În speţa de faţă, Comisia de disciplină

de la nivelul baroului judecă, în primă instanţă, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii înscrişi

în cadrul acestuia, cu excepţia abaterilor săvârşite de decan şi de membrii consiliului UNBR.

Comisia de disciplină a baroului judecă, în primă instanţă, în complet de 3 membri,

abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii înscrişi în cadrul acelui barou, cu excepţia abaterilor

săvârşite de decan şi de membrii Consiliului UNBR. Instanţa disciplinară hotărăşte cu majoritate

5

de voturi şi pronunţă o decizie disciplinară. Contestaţia declarată împotriva măsurilor luate prin

încheiere in condiţiile art. 90 alin. (2) din Lege şi împotriva deciziei disciplinare are caracter

devolutiv şi determină controlul de legalitate şi de temeinicie a acestora de către organul

competent. Contestaţia se depune şi se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la

secretariatul U.N.B.R., iar, după expirarea termenelor de declarare a contestaţiei, se înregistrează la

comisia de disciplină care a pronunţat hotărârea, care o va înainta, de îndată, împreună cu dosarul

cauzei, instanţei disciplinare competente. Instanţa disciplinară competentă este Comisia centrală de

disciplină care este organizată şi funcţionează în cadrul UNBR.

Comisia centrală de diciplină judecă:

-ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile săvârşite de membrii Consiliului

UNBR şi de decanii barourilor.

-în contestaţie, în complet de 5 membri, contestaţiile declarate de avocatul interesat,

decanul baroului şi de preşedintele UNBR împotriva deciziilor pronunţate de comisiile de

disciplină ale barourilor şi a încheierilor prevăzute de art. 90 alin. (1) şi (2) din Lege.

VIZA AVOCAT INDRUMATOR

Speţa 2

Ca urmare a condamnării definitive la 2 ani cu suspendare în data de 10 iunie 2013 prin decizia nr. 99, de către Tribunalul Vaslui, pentru conducere sub influenţa alcoolului a unui autovehicul, soldată cu vătămarea corporală a unei persoane, avocatul C.D. din Baroul Vaslui este radiat din tabloul avocaţilor.

Această măsură este dispusă prin decizia Consiliului Baroului Vaslui din 20 ianuarie 2014.Apreciind că este o măsură disciplinară avocatul C.D. formulează contestaţie la Comisia centrală

de disciplină din cadrul U.N.B.R. Avocatul C.D. apreciază că nu se încadrează în prevederile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, fiind o infracţiune prevăzută de Codul rutier. Mai mult, apreciază că orice fapt legat de conducerea autovehiculelor pe drumurile publice este infracţiune din culpă.

Baroul Vaslui în cadrul contestaţiei primite la Comisia Centrală de Disciplină formulează întâmpinare prin care invocă excepţia necompetenţei materiale a Comisiei Centrale de Disciplină iar pe fond solicită respingerea contestaţiei întrucât necontestând decizia de radiere la Consiliul U.N.B.R. prin care calitatea de avocat a lui C.D. a încetat, acesta a pierdut termenul prin care putea contesta decizia Baroului Vaslui.

Avocatul C.D. în răspuns la întâmpinare menţionează că radierea din cadrul unui barou este o măsură disciplinară şi competenţa aparţine numai Comisiei Centrale de Disciplină.

Lucrare profesională nr. 3: Formulaţi o întâmpinare din partea Baroului Vaslui împotriva contestaţiei formulate de avocatul C.D. în conformitate cu prevederile Legii 51/1995 şi a Statutului profesiei de avocat.

Către Comisia Centrală de Disciplină

6

Referitor la Contstaţi formulată de d-l av. C.D.,

Subscrisa, Baroul Vaslui, cu sediul în Mun. Vaslui, Judeţ Vaslui, prin decan, formulează

prezenta contestaţie pentru următoarele motive:

În fapt, la data de 10 iunie 2013, prin decizia nr. 99 a Tribunalului Vaslui, avocatul

baroului Vaslui, CD, a fost condamnat definitiv la pedeapsa de 2 ani cu închisoare cu suspendare,

pentru comiterea infracţiunii de conducerere pe drumurile publice, sub influenţa băuturilor

alcoolice, a unui autovehicul, soldată cu vătămarea corporală a unei persoane.

Ca urmare a acestei decizii, şi în virtutea cazului decelat din dispoziţiile art. 27 lit d) din

Legea nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat (“dacă avocatul a fost condamnat

definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform

legii.”), prin raportare la prevederile procedurale stabilite în art. 58 alin. 2 din Statutul profesiei de

avocat, adoptate prin Hotărârea Consiliului U.N.B.R. 64/2011, cu modificările şi completările

ulterioare, Baroul Vaslui a dispus, printr-o decizie luată la 20 ianuarie 2014, constatarea încetării

calităţii de avocat şi radierea, în consecinţă, a numitului CD din Tabloul avocaţilor.

Fiindcă se pune problema (ne)competenţei materiale de soluţionare a contestaţiei formulată

de domnul CD, fost avocat al Baroului Vaslui, de către Comisia Centrală de Disciplină, cu

prioritate vom ridica excepţia de necompetenţă materială a acestui organism, urmând ca după

motivele invocate în susţinerea acestui incident procedural, să oferim concluziile noastre asupra

fondului contestaţiei.

1. Cu privire la excepţia materială a Comisiei Centrale de Disciplină:

Aşa cum am antincipat în preambulul prezentei întâmpinări, radierea din tabloul avocaţilor se

poate dispune în cazurile de încetare a calităţii de avocat prevăzute de art. 27 din Legea nr.

51/1995 (omolog celei din art. 58 alin. 1 din Statut), potrivit art. 58 alin. 2 teza finală a Statutului.

Unul dintre motivele de încetare a calităţii de avocat, şi care prezintă relevanţă în cadrul

acestor discuţii, îl constituie cel al condamnării definitive a avocatului pentru o faptă prevăzută de

legea penală şi care îl face nedemn pe acesta de a fi avocat.

După ce Consiliul Baroului va pronunţa decizia de radiere din Tablou al avocatului

condamnat, în temeiul art. 58 alin. 2 din Statut, cel nemulţumit are dreptul ca în termenul de 15

zile prevăzut de art. 26 alin. 6 din acelaşi act normativ, să formuleze contestaţie la Consiliul

U.N.B.R..

7

În speţă însă, d-l CD a introdus contestaţia împotriva Hotărârii Consilului Baroului Vaslui

de constatare a încetării calităţii sale de avocat şi radierea lui din tablou la Comisia Centrală de

Disciplină, deoarece, în viziunea acestuia, măsura radierii ar reprezenta o sancţiune disciplinară,

deci consecinţa unei abateri disciplinare, aspect dedus din înţelegerea greşită a celor două măsuri

rezultate din dispoziţiile legale: de încetare a calităţii de avocat şi de sancţionare disciplinară cu

excluderea din profesie. În ce ne priveşte însă, noi apreciem ca eronată calificarea exhibată de

contestator, întrucât noţiunea de abatere disciplinară are o configuraţie generică, faţă de

împrejurările reţinute de lege drept cauze de încetare a calităţii de avocat (ele sunt strict prevăzute

de art. 27 lit. a)-d) din Legea nr. 51/1995, ceea ce înseamnă că nu este admisă reinterpretarea, pe

calea analogiei, în sensul ca unul din cazurile de încetare să reprezinte în fapt o abatere

disciplinară). Mai precis, în înţelesul Statutului profesiei de avocat, abaterea disciplinară este fapta

săvârşită de avocat prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, hotărârile

obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care

îşi are sediul secundar (preluare din art. 265 alin. 1 Statut). Se cuvine observaţia că, din definiţia

legală oferită abaterii disciplinare, se subînţelege că aceasta reprezintă o categorie largă de ipoteze,

determinată de o conduită a avocatului dirijată în afara cadrului trasat de lege şi dispoziţii ale

organelor profesiei. În schimb, instituţia încetării calităţii de avocat reprezintă, pentru situaţia din

art. 27 lit. c) din Legea nr. 51/1995, un corolar sau, mai bine spus, un efect al aplicării sancţiunii

disciplinare extreme, anume excluderea din profesie. În cazul în care instanţa disciplinară ar

pronunţa o soluţie de excludere din profesie, ca urmare a unei abateri disciplinare comise de

avocat, mijlocul prin care se efectivează această măsură este constatarea încetării calităţii de

avocat.

Particularizând la speţă, încetarea calităţii de avocat se desprinde din împrejurarea

condamnării domnului CD pentru o faptă ce atrage aprecierea nedemnităţii acestuia, astfel că nu se

mai pune problema lămuririi, printr-un amplu proces disciplinar iniţiat de barou, prin organe

anume prevăzute de legea profesiei, dacă fapta penală comisă de acesta reprezintă totuşi o abatere

disciplinară, aptă de a primi o sancţiune, ca cea a excluderii din profesie. Cu alte cuvinte, simpla

condamnare disciplinară a unui avocat pentru o faptă penală şi care îl face nedemn pentru

exerciţiul profesiei de avocat, atrage măsura încetării calităţii sale, lăsând fără obiect necesitatea

stabilirii unei abateri disciplinare, cu consecinţa previzibilă de a i se retribui o sancţiune prevăzută

de lege.

În altă ordine de idei, pentru a asigura posibilitatea de a-şi formula obiecţiile vis-a-vis de

măsura radierii din tabloul avocaţilor, după ce se constată încetarea calităţii de avocat a domnului

CD, cel vizat are dreptul de a ataca hotărârea la Consiliul U.N.B.R.; iată deci că şi regimul juridic

de contestare este distinct de cel reglementat pentru a ataca soluţiile de sancţionare disciplinară,

aplicate în urma stabilirii existenţei unei abateri diciplinare, şi după ce s-au examinat criteriile de 8

individualizare, pe caz concret, a faptei. Aşadar, acest regim juridic diferă, după cum diferă şi

organele a căror hotărâre se atacă (pentru cazul încetării calităţii de avocat, vorbim despre

Consiliul Baroului, iar pentru sancţionarea disciplinară, vorbim despre o instanţă disciplinară

constituită distinct în cadrul Baroului).

În concluzie, cu forţa evidenţei textului legal, ce desemnează care este organul competent

să soluţioneze contestaţia împotriva unei Hotărâri de constatare a încetării calităţii de avocat şi

radierea acestuia din tabloul de avocaţi ţinut de Barou, vă rugăm să validaţi această excepţie

invocată.

2. Pe fondul cauzei:

Indiferent de soluţia adoptată asupra excepţiei invocate, trebuie să punctăm că Hotărârea

din 20 ianuarie 2014 a Consiliului Baroului Vaslui este una temeinică şi legală, îndeplinind toate

condiţiile substanţiale şi formale cerute de lege şi statut.

Fiindcă textul de la art. 27 lit. d) din Legea nr. 51/1995, sub incidenţa căruia a intrat

avocatul CD, implică verificarea a două condiţii – una obiectivă, reprezentată de stabilirea

existenţei unei hotărâri definitive de condamnare, iar alta subiectivă, reprezentată de aprecierea

stării de nedemnitate a avocatului, după o condamnare definitivă – Consiliul Baroului Vaslui a

procedat în sensul arătat.

În urma examinărilor, Consiliul a stabilit că d-l avocat CD a fost condamnat prin Decizia

Tribunalului Vaslui cu nr. 99, soluţie ce devine definitivă. Chiar dacă, potrivit competenţei după

persoană, Curtea de Apel Iaşi ar fi trebuit să soluţioneze pricina în fond, iar calea de atac să se fi

judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, totuşi, odată intrată hotărârea de condamnare sub

autoritatea lucrului judecat, orice neregularitate procedurală se acoperă, aşa încât se constată că

avocatul CD are calitatea de persoană condamnată, ceea ce atrage îndeplinirea primei condiţii,

obiective.

Cât priveşte condiţia subiectivă, de apreciere, potrivit art. 26 alin. 4 din Statut, asupra

nedemnităţii calităţii de avocat al domnului CD, Consiliul va urmări conţinutul art. 14 din Legea

nr. 51/1995, potrivit cu care „Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre

judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de

natură să aducă atingere prestigiului profesiei”. Fapta pentru care a fost trimis în judecată şi

condamnat definitiv CD, este una intenţionată (conducerea pe drumurile publice sub influenţa

băuturilor alcoolice reprezintă o infracţiuniune comisivă prev. şi ped. de art. 87 alin. 1 in OUG

195/2002, deci intenţionată), iar conţinutul concret al faptei prevăzute în actul de sesizare al

instanţei, scoate în relief un comportament depreciativ la adresa respectării regulilor juridico-

penale. În plus, conformaţia de profesionist al dreptului, statut ce imprimă o bună cunoaştere nu 9

numai a normei de incriminare nesocotite, ci şi o recunoaştere a valorilor sociale protejate prin

norma precizată şi încălcată in substantiam, nu poate admite nicio scuză ori o circumstanţere a

poziţiei sale subiective relativ la faptă şi urmări. De aceea, Consiliul Baroului consideră că în

contextul faptei penalmente reprobabile, imaginea profesiei de avocat are de suferit, şi că, pentru a

înlătura, pe cât posibil, orice lezare a prestigiului profesiei în care domnul CD s-a aflat până în data

de 20 ianuarie 2014, se impune cu stringenţă eliminarea acestuia din corpul avocaturii.

În încheiere, suntem de părere că Hotărârea emisă la 20 ianuarie 2014 este una corectă, şi

în consecinţă se impune respingerea ca nefondată a contestaţiei promovate, având în vedere totala

convingere pe care subscrisa şi-a format-o faţă de domnul CD, în legătură cu înţelesul faptei

săvârşite, de altfel nepotrivită cu exigenţele de bună reputaţie pe care un avocat ar trebui, ca

imagine, să o lase societăţii.

VIZA AVOCAT INDRUMATOR

Lucrare profesională nr. 4: Explicaţi ce obligaţii avea avocatul, după condamnarea la pedeapsa închisorii cu suspendare, faţă de Baroul Vaslui şi dacă imediat după condamnarea definitivă, având în vedere prevederile Legii 51/1995 şi ale Statutului profesiei de avocat, avocatul avea posibilitatea de a se suspenda din profesie.

În conformitate cu art. 26 alin. 3 din Statutul profesiei de avocat, aceştia au obligaţia de a

prezenta baroului din care provin hotărârile judecătoreşti prin care au fost condamnaţi pentru

infracţiuni comise cu intenţie.

În ceea ce priveşte posibilitatea de suspendare a avocatului CD, apreciez că acesta nu s-ar

încadra în niciunul din cazurile limitativ prevăzute de art. 28 din Legea nr. 51/1995, şi deci, nu ar

subzista vreun temei care să îi permită acestui avocat să se suspende din exerciţiul profesiei sale.

Există un caz de special suspendare conex cu situaţia în care s-a aflat cel în cauză,

respectiv ipoteza de la art. 50 din Statut, când, după punerea în mişcare a acţiunii penale, sau după

trimiterea în judecată a avocatului, ar putea interveni măsura suspendării, dacă fapta reţinută în

Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale ori în Rechizitoriul procurorului se încadrează

între acelea de natură să îl califice pe avocatul inculpat ca nedemn pentru exerciţiul profesiei sale.

În acest sens, după cum rezultă din natura cazurilor de suspendare prevăzute la art. 28 din Legea

nr. 51/1995, nu avocatul este cel care are îndreptăţirea să ceară suspendarea (cu excepţia

suspendării facultative a exerciţiului profesiei, ce o regăsim la art. 49 alin. 1 lit. d) din Statut), ci

baroul competent, după ce se constată că infracţiunea pentru care este urmărit sau judecat avocatul

cercetat este de natură să aducă atingere profesiei de avocat. 10

Raportându-mă strict la întrebarea dacă avocatul avea dreptul să se suspende, apreciez că

răspunsul este unul negativ şi implică o motivare a acestuia după cum s-a dat ori nu s-a dat o

Hotărâre de constatare a încetării calităţii de avocat. Anterior emiterii hotărârii de încetare,

avocatul CD nu ar putea uzita temeiul de la art. 49 alin. 1 lit. d) din Statut – suspendarea scrisă a

avocatului, pentru alte motive decât incompatibilitatea. Din datele speţei nu se observă că acesta

ar obiectiva vreun motiv serios şi legitim pe care Consiliul Baroului să îl poată admite. Chiar dacă

legiuitorul nu a explicat ce se înţelege prin „alte motive”, înclin să cred că acestea nu pot fi mai

puţin justificate decât o incompatibilitate, căci în caz contrar, orice avocat ar putea, pentru

„simple” „alte motive” să se suspende în momentul în care acesta ar dori să îşi manifeste o astfel

de voinţă (un drept pur potestativ din partea titularului cererii de suspendare). Ulterior hotărârii de

încetare însă, nu se mai poate pune problema suspendării, întrucât suspendarea este o măsură cu

caracter vremelnic, persoana suspendată putând, în condiţiile arătate de lege şi statut, să îşi reia

activitatea, pe când încetarea calităţii de avocat este o măsură definitivă, prin care această calitate

se pierde ex nunc.

VIZA AVOCAT INDRUMATOR

Speţa 3

La data de 30 august 2012 avocatului A.B. din cadrul Baroului i s-a suspendat dreptul de a exercita profesia ca urmare a neplăţii totale, de către acesta, pe o perioadă mai mare de un an a contribuţiilor profesionale către sistemul propriu de asigurări sociale (Casa de Asigurări a Avocaţilor, Filiala Baroului A.). Decizia Consiliului Baroului A. a fost comunicată avocatului A.B. prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la sediul profesional al avocatului A. Acesta nu a ridicat corespondenţa, plicul fiind returnat către trimiţător cu menţiunea „expirare durată păstrare”. Măsura suspendării dreptului de exercitare a fost afişată pe site-ul Baroului A, la secţiunea „Tabloul Avocaţilor” fiind făcute precizările corespunzătoare în ceea ce îl priveşte pe avocatul A.B.

La data de 29 octombrie 2012, petentul C.D. a înregistrat la Baroul A. o plângere împotriva avocatului A.B., cerând sancţionarea acestuia pentru nerespectarea obligaţiilor profesionale rezultate din încheierea unui contract de asistenţă juridică. Avocatul A.B., conform susţinerilor petentului C.D., deşi a promis înregistrarea unei acţiuni de partaj succesoral pe rolul Judecătoriei sectorului 1 (obligaţie asumată printr-un contract de asistenţă juridică semnat la data de 01 octombrie 2012) până la data sesizării, finele lunii octombrie 2012, nu a întreprins niciun demers concret şi nu a mai răspuns la niciun telefon.

A mai susţinut petentul că avocatul A.B. a încasat întregul onorariu stabilit, în cuantum de 5.000 lei şi că a eliberat chitanţă atestând această plată.

Plângerea a fost însoţită de o copie a contractului de asistenţă juridică încheiat la data de 01 octombrie 2012 între avocatul A.B. şi petentul C.D. şi de copie a chitanţei reprezentând onorariu avocaţial de 5.000 lei.

Analizând plângerea înregistrată de către petentul C.D, Baroul A. a dispus clasarea acesteia, ca urmare a faptului că nu se poate demara o cercetare disciplinară împotriva unui avocat care are dreptul de exercitare a profesiei suspendat. Soluţia a fost comunicată şi petentului C.D.

11

Lucrare profesională nr. 5: Indicaţi calea de atac a unei astfel de decizii de clasare a plângerii disciplinare şi termenul în care trebuie exercitată.

În conformitate cu Decizia nr. 773/26.10.2013 (cu caracter interpretativ) despre aplicarea

corectă a prevederilor art. 66 lit. p) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea

profesiei de avocat, republicată şi ale art. 281 alin (1) din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin

Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 64/03.12.2011, cu modificările şi completările ulterioare,

prevede că pot formula contestaţie împotriva soluţiei de clasare dată de Consiliul baroului

persoana interesată, decanul baroului şi preşedintele Uniunii [art. 88 alin. (4) din Legea nr.

51/1995]. Formularea este de natură a crea confuzii, deoarece prin utilizarea sintagmei „persoana

interesată” se poate crea impresia greşită că aceasta cuprinde orice persoană, motiv pentru care se

impune a fi interpretat corect. În realitate, prin persoana interesată se înţelege avocatul sancţionat,

iar nu orice persoană (de exemplu, cel care a făcut plângerea sau sesizarea care au condus la

declanşarea procedurii disciplinare). Orice altă interpretare ar fi contrară restului reglementării.

Din moment ce procedura disciplinară implică un raport procesual între organele profesiei şi

avocatul acuzat, iar calea de atac urmează regulile stabilite de Codul de procedură civilă [art. 88

alin. (5) din Legea nr. 51/1995], este evident că numai părţile implicate în procedură pot exercita

calea de atac a recursului. Legea stabileşte care anume persoane din conducerea organelor

profesiei exercită efectiv contestaţia, desemnând în mod expres decanul şi preşedintele Uniunii.

Mai mult, aceeaşi decizie a UNBR nr.773/26.10.2013, indică şi soluţiile care sunt la

îndemâna justiţiabilului pentru a-şi susţine în continuare cauza, bineînţeles în termenele dreptului

comun: sub aspect exclusiv procesual, demersul petentului împotriva deciziei consiliului baroului

de a clasa cauza poate fi calificat drept plângere prealabilă în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.

554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. Dacă acesta

formulează o astfel de plângere către Consiliul U.N.B.R., aceasta va fi respinsă ca inadmisibilă şi

va fi îndreptată către emitent pentru a decide în consecinţă. Dacă petentul este nemulţumit de noua

soluţie pronunţată de către consiliul baroului, sub aspect pur procesual are deschisă calea instanţei

de contencios administrativ, în conformitate cu prevederile art. 8 şi următoarelor din lege), urmând

a se îndrepta numai împotriva baroului. În acest caz, U.N.B.R. nu are calitate procesuală pasivă,

urmând ca acţiunile îndreptate împotriva sa, care au un astfel de obiect, să fie respinse cu această

motivaţie.

În principal, atunci când între avocat şi petent există încheiat un contract de asistenţă

juridică, raporturile sunt de natură civilă si răspunderea avocatului poate fi angajată în temeiul

contractului încheiat, pentru nerespectarea obligaţiilor pe care acesta şi le-a asumat (răspundere

civilă contractuală).

VIZA AVOCAT INDRUMATOR

12

Lucrare profesională nr. 6: Redactaţi motivat şi întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi Statutului profesiei, cererea petentului C.D. împotriva soluţiei de clasare comunicată de către Baroul A.

Domnule Preşedinte,

Subsemnatul, CD, domiciliat în mun. Roman, str. Grivitei, nr. 27, jud. Neamt, în

termen legal, formulez următoarea:

CONTESTAŢIE

Împotriva soluţiei de clasare a plângerii disciplinare emisă de către Baroul A, prin care

solicit să desfiinţaţi decizia Consiliului Baroului prin care s-a dispus clasarea şi totodată să

dispuneţi începerea cercetării disciplinare şi exercitarea acţiunii disciplinare în conformitate cu

dispoziţiile Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi Statutului

profesiei.

În fapt, la data de 29 octombrie 2012, am înregistrat la Baroul A. o plângere împotriva

avocatului A.B., prin care am cerut sancţionarea acestuia pentru nerespectarea obligaţiilor

profesionale rezultate din încheierea unui contract de asistenţă juridică. Avocatul A.B., deşi a

promis înregistrarea unei acţiuni de partaj succesoral pe rolul Judecătoriei sectorului 1 (obligaţie

asumată printr-un contract de asistenţă juridică semnat la data de 01 octombrie 2012) până la data

sesizării, finele lunii octombrie 2012, nu a întreprins niciun demers concret şi nu a mai răspuns la

niciun telefon. După cum bine se poate observa, avocatul A.B. şi-a încălcat in mod evident

îndatoririle: art. 111 din statutul profesiei arată că avocatul este dator să îşi sfătuiască clientul cu

promptitudine, în mod conştiincios, corect şi cu diligenţă. Avocatul îşi informează clientul cu

privire la evoluţia cazului ce i-a fost încredinţat, iar la art. 112 se face menţiunea că probitatea,

spiritul de dreptate şi onestitatea avocatului sunt condiţii ale credibilităţii avocatului şi profesiei.

Mai mult, art. 134 alin. 1 specifică faptul că avocatul îşi va reprezenta clientul cu diligenţa unui

bun profesionist, în limitele legii, iar avocatul se va abţine ca intenţionat:

a) să ignore obiectivele şi scopurile reprezentării stabilite de către client, astfel încât să

eşueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege şi de statutul profesiei;

b) să prejudicieze un client pe durata relaţiilor profesionale.

13

Totodată avocatul va acţiona cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura

cauzei, iar strategiile şi tacticile stabilite de avocat trebuie să conducă activitatea acestuia pe

principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului

Am mai arătat în plângere faptul că avocatul A.B. a încasat întregul onorariu stabilit, în

cuantum de 5.000 lei şi că a eliberat chitanţă atestând această plată.

Plângerea a fost însoţită de o copie a contractului de asistenţă juridică încheiat la data de 01

octombrie 2012 între avocatul A.B. şi subsemnatul şi de copie a chitanţei reprezentând onorariu

avocaţial de 5.000 lei.

Analizând plângerea înregistrată, Baroul A. a dispus clasarea acesteia, ca urmare a faptului

că nu se poate demara o cercetare disciplinară împotriva unui avocat care are dreptul de exercitare

a profesiei suspendat, deoarece conform celor descrise de Baroul A., la data de 30 august 2012

avocatului A.B. din cadrul Baroului i s-a suspendat dreptul de a exercita profesia ca urmare a

neplăţii totale, de către acesta, pe o perioadă mai mare de un an a contribuţiilor profesionale către

sistemul propriu de asigurări sociale (Casa de Asigurări a Avocaţilor, Filiala Baroului A.). Decizia

Consiliului Baroului A. a fost comunicată avocatului A.B. prin scrisoare recomandată cu

confirmare de primire, la sediul profesional al avocatului A. Acesta nu a ridicat corespondenţa,

plicul fiind returnat către trimiţător cu menţiunea „expirare durată păstrare”. Măsura suspendării

dreptului de exercitare a fost afişată pe site-ul Baroului A, la secţiunea „Tabloul Avocaţilor” fiind

făcute precizările corespunzătoare în ceea ce îl priveşte pe avocatul A.B.

Consider că soluţia Baroului A. este una nelegală şi netemeinică deoarece sunt încălcate în

mod grav dispoziţiile Statului profesiei de avocat, care la art. 53 menţionrază în mod expres faptul

că exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat

potrivit prevederilor art. 49 în perioada măsurii suspendării constituie abatere disciplinară gravă.

Baroul A. nu se poate dezinvesti de soluţionarea plângerii formulate de mine pe simplul

motiv că avocatul AB este suspendat din exercitarea profesiei, atât timp cât el încă face parte din

acel Barou, nefiind exclus. Nu numai că atitudinea lui a fost una incorectă faţă de relaţia avocat-

client şi sfidătoare faţă de dispoziţiile statutului profesiei, încălcând obligaţiile asumate prin

contractul de asistenţă juridică, însă, în plus, acesta a exercitat profesia de avocat deşi era

suspendat din exercitarea acesteia. Baroul A. trebuia să sancţioneze corespunzător acţiunile

avocatului şi să demareze de îndată cercetarea disciplinară împotriva lui. Nu s-a luat nicio măsură,

nici măcar citarea avocatului în vederea audierii. Art. 277 (1) dispune că plângerea îndreptată

împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu

drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continuă activitatea în

profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care

avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaţilor. Prin asimilare, aceste dispoziţii se aplică şi

avocatului suspendat.14

Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În

situaţiile prevăzute la art. 87 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată

Consiliului U.N.B.R.

Conform art. 278. (1) din statut, anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul

baroului. În acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare

prealabile. În continuare, art 279. (1) descrie în amănunt desfăşurarea cercetării disciplinare:

anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate. Cercetările se efectuează după convocarea

în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la

sediul său profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris, printr-un mijloc de

comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut înştiinţarea, ori prin luarea la

cunoştinţă prin semnătură. Cercetarea se efectuează numai după încunoştinţarea avocatului cu

privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoştinţă a conţinutului plângerii ori al

sesizării. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise. În cursul cercetărilor, preşedintele U.N.B.R.,

decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat

plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de

înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.

După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va

consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea

plângerii sau sesizării. Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului,

respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării. În şedinţa imediat

următoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul

baroului procedează la anchetarea abaterii, pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza

întocmirii acestuia.

Deoarece aceste demersuri nu au fost urmate, plângerea formulată de mine nefiind analizată

după procedura mai sus arătată, încălcându-se astfel dispoziţiile legii speciale şi ale statutului

profesiei, solicit să admiteţi contestaţia, să desfiinţaţi decizia de clasare dată de Baroului A., şi

totodată să dispuneţi începerea cercetării disciplinare şi exercitarea acţiunii disciplinare în

conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

şi Statutului profesiei.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 86-90 din Legea nr. 51/1995, art.53, art.

109-113, 133-135, 265-268, 277-285 din Statutul profesiei de avocat.

Către Comisia centrală de disciplină din cadrul U.N.B.R.

VIZA AVOCAT INDRUMATOR

15