1

CAIET DE SARCINI

1. DATE GENERALE

1.1 Denumirea obiectivului de investitii

Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Iasi.

Extras din SF, in vederea executarii partiale obiectiv Modernizare Modulul 1

Etapa intermediara – pista 2400 m.

1.2 Amplasament

Municipiul Iasi, str. Aeroportului nr.1, Romania

1.3 Beneficiar

RA Aeroportul International Iasi

2. OBIECTIVELE INVESTITIEI

RA Aeroportul Iasi intentioneaza dezvoltarea capabilitatilor de operare cu avioane de tip mediu

curier.

Beneficiarul intentioneaza construirea unei piste de 2400 m pe un amplasament nou, folosindu-se

facilitatile operationale existente :

- aerogara veche inclusiv extinderea terminalului de pasageri

- platforma existenta inclusiv extinderea acesteia

In acest scop se intentioneaza, pe langa constructia pistei noi cu lungime de 2400 m,

- sporirea capacitatii portante a caii de rulare si a platformei existente

- construirea unei cai de rulare intre pista noua si pista existenta

Beneficiarul doreste sa execute etapizat lucrarile de realizare a noii piste si a extinderii platformei

de operare existente, astfel incat sa nu fie intrerupta operarea pe aeroport.

Lucrarile care fac obiectul procesului de achizitie se refera la proiectarea si executia unei prime

etape din procesul de dezvoltare si modernizare a aeroportului international Iasi, in sensul ca au in

2

vedere realizarea etapizata a Modulului 1 adica a pistei de decolare / aterizare cu o lungime de

2400 m din cei 3000m cat este prevazut in proiectul general de dezvoltare a aeroportului.

Se prevede ca in aceasta prima etapa pista de 2400 m sa functioneze cu dotarile existente ale

aeroportului (terminal de pasageri, administratie, cale de rulare, platforma de parcare avioane si

imbarcare / debarcare, handling, depozit de combustibil, etc) urmand ca pe masura dispunerii de

fondurile necesare, sa se inceapa lucrarile de constructie a celorlalte obiective in conformitate cu

proiectul aprobat anterior pentru amenajarea aeroportului si anume :

- modulul 2 – terminal de pasageri

- modulul 3 – terminal CARGO

- modulul 4 – hangar

Pentru ca aeroportul sa functioneze intr-o prima etapa cu pista noua (avand capacitate portanta de

cca. 3 ori mai mare decat a celei existente) dar utilizand dotarile existente, prin prezentul contract

se prevede adaptarea anumitor componente ale dotarilor existente la conditiile pe care le va oferi

pista noua traficului aerian.

3. SITUATIA ACTUALA

Dezvoltarea economico-socială a zonei a determinat o dinamică ascendentă a traficului de pasageri

precum şi cerinţe crescânde pentru traficul de marfă pe relaţii interne şi internaţionale, astfel încât

traficul este în continuă creştere.

In cadrul R.A. Aeroportul Iasi traficul aeronautic comercial a inregistrat importante cresteri la

indicatorii ce reflecta activitatea de ansamblu. Astfel in perioada 2000 – 2011 numarul de pasageri

a crescut de la 8000 la 184300 persoane la sfarsitul anului 2011.

In prezent pe Aeroportul Iasi opereaza in mod regulat 3 operatori : Tarom, Carpatair, Austrien

Airlines. Alaturi de acesti operatori sunt in curs de negociere contractuala si alti operatori.

Operatiunile aeriene actuale se desfasoara pe o infrastructura aeroportuara care nu mai corespunde

din punct de vedere al sigurantei zborurilor. Pista, construita in 1966 poate suporta o greutate

maxima de 70 t in conditiile unei singure miscari pe zi. Actualmente pista este solicitata de aparate

de 50 tone cu o frecventa de 8 miscari pe zi. Aceasta conduce la deteriorari a rezistentei structurale.

4. DATE PRIVIND SITUATIA EXISTENTA

4.1 Zona si amplasamentul Investiţia va fi amplasată în incinta Aeroportului Iaşi, în conformitate cu planul de

amplasament atasat.

4.2 Statutul juridic al terenului Terenul se află în proprietatea Consiliului Judeţean Iaşi, dat în administrare R.A.

Aeroportul Iaşi.

4.3 Date despre terenul de fundare in zona platformei existente Stratificaţia terenului este:

− 0,00 ÷ 0,30 m sol vegetal

3

− 0,30 ÷ 0,80 m umplutură – praf argilos, negricios sfărâmicios, cu rar pietriş şi

fragmente de cărămizi;

− 0,80 ÷ 7,20 m praf argilos, cafeniu, plastic vârtos, cu diseminaţii şi concreţiuni

calcaroase cu caracter loessoid;

− 7,20 ÷ 12,80 m praf nisipos argilos, cafeniu gălbui, plastic vârtos, de la 10,50 m

brun, de la 11,40m gălbui;

− 12,80 ÷ 14,00 m argilă prăfoasă, cafenie, uscată, tare.

Până la adancimea de 14 m nu a fost interceptată pânza de apă freatică.

NOTA : informatiile de mai sus in legatura cu stratificatia terenului vor trebui considerate de

catre ofertanti ca orientative. Ofertantii vor face propriile investigatii geotehnice

necesare proiectarii si executarii lucrarilor

4.4 Date despre suprafetele de miscare existente

4.4.1 Pista de decolare/aterizare (PDA) are cifra de cod „3”, litera de cod „C” . Structrura

rutiera este de tip rigid, cu imbracaminte de beton de ciment cu suprafata de rulare din

beton, avand numarul de clasificare al structurii rutiere aeroportuare PCN = 24 R /D /W /T .

Pista este orientata 15 – 33 si este dotata cu sistem de apropiere de precizie Cat. I

pe directia 15

Caracteristici geometrice ale pistei de decolare-aterizare :

- lungime 1 800 m;

- latime 45 m din care 30 m portant si 2 x 7,5 m acostamente

- pista este prevazuta pe ambele directii de operare (15 si 33) cu buzunare de

intoarcere.

4.4.2 Cale de rulare Alfa are structrura rutiera de tip rigid, cu imbracaminte de beton de ciment ,

avand numarul de clasificare al structurii rutiere aeroportuare PCN = 24 R /D /W /T. In

prezent calea de rulare este acoperita cu un strat de mixtura asfaltica foarte subtire turnata la

rece.

Caracteristici geometrice :

- lungime 127 m;

- latime portanta de 18 m, fara acostamente

4.4.3 Platforma de imbarcare debarcare, stationare aeronave are structrura rutiera de tip

rigid, cu imbracaminte de beton de ciment, avand numarul de clasificare al structurii rutiere

aeroportuare PCN = 26 R /D /W /T .

Caracteristici geometrice :

- lungime 132 m

- latime 65 m

4.5 Sistemul de balizaj

Suprafetele de miscare aferente Aeroportului IASI sunt echipate în prezent cu sisteme de balizaj

luminos conform normelor ICAO şi RACR care prezinta uzura fizica. Sistemele de balizaj luminos

existente sunt realizate cu lămpi conectate prin transformatoare de separaţie, alimentate prin circuite

de tip serial din uzina electrica existenta. Cablurile electrice de balizaj sunt pozate subteran paralel

cu marginea PDA şi CR.

4

4.6 Uzina electrica

Uzina electrica cuprinde sursa de energie de baza şi sursa de energie de rezerva şi alimenteaza toti

consumatorii de energie electrica din incinta Aeroportului Iasi, inclusiv sistemele de balizaj

luminos.

Sursa de energie de baza consta în doua transformatoare de putere de câte 630kVA, 20/0,4kV/50Hz

care deservesc toti consumatorii aeroportului.

Sursa de energie de rezerva pentru balizaj este un grup electrogen automat

GEA125kVA/400V/50Hz iar sursa de energie de rezerva pentru aerogara este un grup electrogen

automat GEA150kVA/400V/50Hz.

Sistemele de balizaj luminos sunt controlate prin sistemul de telecomanda care permite comanda fie

de la distanta din turnul de control, fie local din uzina electrica. Interconectarea este realizata printr-

un cablu de telecomanda pozat intre turnul de control şi uzina electrica.

5. OBIECTIVELE PROIECTULUI IN SARCINA CONTRACTORULUI

DESEMNAT

In faza de pregatire a ofertei, toti Ofertanti sunt obligati sa analizeze foarte detaliat documentatiile

furnizate de catre Autoritatea Contractanta.

Ofertantii au obligatia ca prin resurse proprii, cu acoperirea integrala a oricaror costuri presupuse de

aceasta, sa verifice aspectele tehnice impuse de proiectarea si executia acestui obiectiv specific.

Depunerea unei oferte implica automat si neconditionat insusirea integrala a prevederilor tuturor

documentatiilor tehnice puse la dispozitie de catre Autoritatea Contractanta prin Documentatia de

atribuire cu toate eventualele completari si modificari ulterioare iar Prestatorul va avea in

continuare responsabilitatea pentru datele incorporate in proiectarea si executia Contractului.

In scopul cunoasterii cat mai bine a situatiei din teren, Ofertantii au posibilitatea efectuarii unei

vizite in amplasament. Datorita conditiilor specifice de securitate si functionare a obiectivului,

Ofertantii trebuie sa informeze in scris Autoritatea Contractanta despre aceasta solicitare cu maxim

14 zile inainte de data depunerii ofertelor. Autoritatea Contractanta urmeaza sa programeze vizita

intr-un interval de 3 – 5 zile.

In cele ce urmeaza sunt prezentate lucrarile care urmeaza a se proiecta si executa precum si

principalele caracteristici ale acestora .

5.1 Etapele de realizare a proiectului

Elaborarea Proiectului Tehnic (inclusiv studii topografice, studii geotehnice, specificatii

tehnice de executie, descrieri de preturi, breviare de calcul si referate verificare MLPAT) in

baza Extrasului de Studiu de Fezabilitate prezentat in cadrul documentatiei de licitatie.

Elaborarea Detaliilor de Executie

Documentatiei Tehnice pentru Autorizatia de Construire (DTAC)

Elaborarea Documentatiei Tehnice pentru Organizarea Executiei (DTOE)

5

Elaborarea Documentatiilor pentru obtinerea avizelor si acordurilor necesare

Executia investitiei

Atentionare

La elaborarea documentatiilor trebuie sa se tina cont de faptul ca investitia care face obiectul

prezentului Caiet de Sarcini constituie o prima etapa din dezvoltarea in perspectiva a

aeroportului international Iasi, pentru care a fost elaborat anterior Proiectul de dezvoltare si

modernizare al Aeroportului Iasi. Documentatiile privind Proiectul tehnic si Detaliile de

executie trebuie aprobate de catre Autoritatea Contractanta.

Deoarece propunerile tehnice de detaliu pe care Contractorul trebuie sale includa in proiectul

tehnic trebuie sa tina cont de perspectiva de dezvoltare a aeroportului in ansamblul acestuia,

inainte de a incepe elaborarea documentatiilor, Autoritatea Contractanta si Contractorul vor

participa la o sedinta de coordonare. Solutiile tehnice care vor fi propuse vor trebui sa

permita eventuale extinderi ale lucrarilor chiar in timpul executiei acestora, in situatia in care

Beneficiarul va solicita acest lucru.

Fata de informatiile de principiu prezentate mai sus, Proiectantul are obligatia de a elabora

proiectele de specialitate in conformitate cu standardele in vigoare si conditionarile impuse de

autoritatile nationale cu drept de avizare in domeniu.

5.2 Principalele caracteristici ale lucrarilor care se vor proiecta si executa

Pista trebuie amenajata pentru aeronave B, C si D.

Structura pistei si a caii de rulare va fi flexibila .

Orientarea pistei va fi 14 – 32 in conformitate cu planul care va fi pus la dispozitia

ofertantilor .

Pista va fi dotata cu un sistem luminos de semnalizare de apropiere (balizaj) pentru operare

cat.II pe ambele directii

Platforma de imbarcare / debarcare si parcare aeronave se va dimensiona astfel incat sa

permita parcarea a 4 aeronave : una de tip D si trei aeronave de tip C

Structura platformei de imbarcare / debarcare si parcare aeronave va fi rigida.

Pentru schimbarea directiei de mers a aeronavelor pe pista se vor prevedea buzunare de

intoarcere

Pista, caile de rulare si platforma vor fi dotate cu un sistem de colectare a apelor din

precipitatii si canalizarea acestora catre emisar

In continuare se prezinta detaliat lucrarile care vor trebui realizate

5.2.1 Pista de decolare aterizare

Intr-o prima etapa de dezvoltare a Aeroportului International Iasi va fi realizata o pista de 2400 m

lungime (ca parte componenta a unei viitoare piste cu lungimea de 3000 m conform proiectului de

dezvoltare aprobat) si o latime de 60.00m (45 m parte portanta, incadrata de doua acostamente de

7.50 m fiecare).

6

Deoarece in aceasta etapa nu se executa cai de rulare care sa deserveasca capetele pistei, aceasta va

fi prevazuta cu buzunare de intoarcere pe fiecare directie de operare, dimensionate pentru avionul

de calcul B767-300, cu un unghi de bracaj al rotilor de fata de 45°, tinandu-se seama de distantele

de siguranta de la marginea exterioara a trenului de aterizare principal pana la marginea portanta,

conform normelor RACR-AD-PETA Editia 1/2008. Unghiul de bracaj va diferi pentru fiecare

aeronava in parte, in functie de ampatamentul trenului de aterizare.

Va fi executat si un buzunar de intoarcere intermediar, dimensionat pentru aeronave de categorie

„C”, amplasat la 1800 m fata de pragul de pe directia 14, ce va deservi aeronavele ce vor definitiva

rularea la aterizare pana la acest punct, evitandu-se astfel rulajul pe inca 1200 m (dus intors).

Pentru fiecare directie de operare, la capat de pista au fost prevazute prelungiri degajate (CWY) si

zone de siguranta (RESA).

Noile distante declarate ale aeroportului vor fi urmatoarele:

Lungime pista decolare aterizare 2400 x 60 m

45.00m (portant) + 2 x 7.50m (acostamente)

14 DISTANTE DECLARATE 32

2400 TORA 2400

2550 TODA 2550

2400 ASDA 2400

2400 LDA 2400

0 SWY 0

150 CWY 150

Banda pistei nou proiectata va avea o latime de 300 m si se va extinde, la fiecare capat al pistei cu

cate 60 m, dincolo de sfarsitul acesteia.

Pe planul de situatie al proiectului sunt figurate si zonele necesare pentru amplasarea

echipamentelor de radionavigatie. Detalierea amenajarii acestor zone se va proiecta de catre

Antreprenor in cadrul Proiectului Tehnic prin consultari cu reprezentantii ROMATSA., care vor

emite un aviz pentru proiectul in cauză .

Proiectarea, procurarea si montarea echipamentelor de radionavigatie al caror amplasament este

indicat orientativ pe planul de situatie sunt in atributiile ROMATSA si nu fac obiectul de activitate

al ofertantului castigator al licitatiei.

Pista va pastra profilul longitudinal prevazut in proiectul initial pentru intregul aeroport, avand o

panta descrescatoare de 1%, de la pragul 14 catre pragul 32. In profil transversal, pista are forma de

acoperis, in doua ape, cu pante descrescatoare de 1%, din ax catre margini. Apele pluviale de pe

suprafata pistei sunt dirijate in lungul casiurilor amplasate simetric, pe acostamente, la 5 m fata de

marginea portanta, si de aici sunt preluate de gurile de scurgere, amplasate la intervale de 50 m.

Noua pista de decolare aterizare trebuie sa fie dimensionata pentru un PCN 70 F/D/W/T si va avea

o structura rutiera flexibila cu urmatoarea stratificatie:

7

6 cm strat de uzura BAA 16

12 cm strat de legatura BAAD 25

Geogrila cu rol de armare a straturilor asfaltice

30 cm strat de baza AAB 31

30 cm strat de fundatie din piatra sparta amestec optimal

50 cm strat de forma din materiale granulare

Geotextil

Acostamentele pistei vor avea tot o structura flexibila cu urmatoarea stratificatie:

5 cm strat de uzura BAA 16

5 cm strat de legatura BAAD 25

Geogrila cu rol de armare a straturilor asfaltice

13 cm strat de baza AAB 31

55 cm strat de fundatie din piatra sparta amestec optimal

50 cm strat de forma din materiale granulare

Geotextil

5.2.2 Platforma de debarcare imbarcare

Dimensiunile platformei de debarcare imbarcare sunt dictate de posibilitatea parcarii tipurilor de

aeronave prezentate mai sus.

Structura rutiera a platformei este de tip rigid si va asigura o capacitate portanta echivalenta unui

numar PCN 65 R/D/W/T, avand urmatoarea structura rutiera:

41 cm imbracaminte din beton de ciment BcR 5.0

20 cm strat din agregate naturale stabilizate cu ciment *

25 cm strat de fundatie din piatra sparta amestec optimal *

50 cm strat de forma din materiale granulare

Geotextil

(*) La interfata dintre stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal si stratul din agregate

naturale stabilizate cu ciment se prevede un strat izolant (folie din material plastic).

5.2.3 Cale de rulare

Se va realiza o cale de rulare ce face legatura intre noua pista de decolare aterizare si platforma de

debarcare imbarcare din fata terminalului de pasageri existent. Calea de rulare va avea o lungime de

cca 110 m, o latime portanta de 23 m si va fi incadrata de acostamente de 7.50 m latime,

incadrandu-se astfel in litera de cod D.

Supralargirile de la intersectia caii de rulare cu pista au fost dimensionate pentru accesul avionului

de calcul B767-300.

In profil transversal, partea portanta a caii de rulare se va amenaja in doua ape, cu pante

transversale descrescatoare de 1%, din ax catre marginile acesteia.

Apele pluviale de pe suprafata caii de rulare sunt dirijate catre casiurile amplasate in lungul

acostamentelor la 5 m distanta fata de marginea portanta si de aici sunt preluate in gurile de

scurgere.

8

Structura rutiera a caii de rulare, atat pentru partea portanta, cat si pentru acostamente, este identica

celei prevazute la pista de decolare aterizare.

Se va realiza la capatul de nord al pistei existente si o legatura intre pista existenta si pista nou

proiectata. Dupa realizarea acestei legaturi, pista existenta va deveni cale de rulare, pe intervalul

dintre capatul 15 si noua cale de rulare proiectata.

5.2.4 Lucrari de marcaj pe suprafetele de miscare

Lucrarile de marcaj se vor realiza pe toate suprafetele de miscare, corespunzator prevederilor din

Anexa 14/2004 ICAO si din RACR– AD– PETA/2008, Aneza 14 OACI, editia 5/2009, cap.5.2 –

Marcaje si Doc. 9157, Partea a 4-a – Manualul de proiectare al aerodromurilor – Marcaje si

inscriptionari, cap. 2.3 – Marcarea suprafetelor de trafic.

Pe pista de decolare-aterizare se vor realiza urmatoarele marcaje :

Marcaj axial

Marcaj marginal

Marcajul pragului pistei

Marcajul indicativului pistei

Marcajul punctului tinta

Marcajul buzunarelor de intoarcere la pista

Ofertantii vor trebui sa tina cont in oferta de eventualele marcaje provizorii pe care vor trebui sa le

efectueze in situatia in care vor propune etapizarea lucrarilor prin punerea in functiune a unor

sectoare din pista cu anticipatie fata de data cand va fi terminata pista de 2400 m.

Pentru marcarea buzunarelor de intoarcere la pista se va folosi ca avion de calcul B767-300 si un

unghi de bracaj al rotilor de fata de 45°. Unghiul de bracaj variaza pentru fiecare aeronava in parte,

in functie de ampatamentul trenului de aterizare. Procedura se repeta pentru marcarea buzunarului

de intoarcere intermediar, cu un avion de calcul B737-900.

Marcajele pistei de decolare aterizare se vor realiza cu vopsea de culoare alba reflectorizanta, cu

exceptia liniilor de ghidare de pe buzunarele de intoarcere si a marcajelor marginale ale acestora,

marcaje ce se vor realiza cu vopsea de culoare galbena reflectorizanta.

Pe calea de rulare se vor realiza urmatoarele marcaje :

Marcaj axial

Marcaj marginal

Marcajul pozitiei de asteptare la pista

Toate marcajele de pe calea de rulare se vor realiza cu vopsea de culoare galbena reflectorizanta.

Pe platforma de imbarcare-debarcare se vor realiza urmatoarele marcaje :

Marcaj marginal

Marcajul pozitiilor de stationare a aeronavelor

Marcajul liniilor de siguranta

Toate marcajele de pe platforma se vor realiza cu vopsea de culoare galbena reflectorizanta. Tinand

cont ca suprafata acestora va fi din beton de ciment, pentru asigurarea unei vizibilitati mai bune,

marcajele se vor incadra cu benzi de culoare neagra.

Toate detaliile privind elementele constitutive ale marcajelor enumerate se vor aprofunda in cadrul

Proiectului Tehnic.

9

5.2.5 Lucrari de consolidari terasamente pentru suprafetele de miscare aeroportuare

Dupa indepartarea stratului de pamant vegetal si realizarea excavatiilor la cotele prevazute in

proiect pentru realizarea fundatiei structurii suprafetelor de miscare aeroportuare se executa

imbunatatirea patului de fundare prin realizarea pernelor din material local stabilizat cu lianti

hidraulici. Constructorul are obligatia de a-si realiza propriile studii geotehnice pentru

fundamentarea detaliata a solutiilor tehnice adoptate.

5.2.6 Lucrari de balizaj pe suprafetele de miscare

Noile suprafeţe de mişcare, respectiv pista de decolare-aterizare, calea de rulare ALFA şi BRAVO

precum şi platforma de îmbarcare-debarcare vor fi echipate cu sisteme de balizaj pentru cat.II de

operare, şi vor fi prevăzute cu un sistem de alimentare cu energie electrica şi cu un sistem de

telecomanda, corespunzător normelor ICAO si RACR.

Pista de decolare-aterizare (PDA) de 2400 m va fi echipata cu sisteme de balizaj pentru cat.II de

operare pe ambele direcţii 32 (sud) şi 14 (nord), corelate cu noile sisteme de radionavigaţie.

Sistemele de balizaj aferente suprafeţelor de mişcare vor corespunde prevederilor ICAO - Anexa

14, volumul 1, Concepţia şi operarea Aeroporturilor, ediţia V, 2009, prevederilor ICAO - Manualul

de Concepţie a Aeroporturilor, partea 4 - Mijloace vizuale, ediţia IV, 2004, prevederilor ICAO,

Manualul de Concepţie Aeroporturi, partea 5 - Instalaţii electrice, ediţia I, 1983, precum si

prevederilor RACR– AD– PETA-2008.

Pista de decolare-aterizare (PDA) cu lungimea de 2400m avand orientarea „14”-„32” va fi echipata

cu urmatoarele sisteme de balizaj:

REL - sistem de balizaj marginal pista

RWE - sistem de balizaj de extremitate pista

RCL - sistem de balizaj axial pista.

Directia de aterizare „32” va fi echipata cu urmatoarele sisteme de balizaj cat.II:

APH-32 - sistem de balizaj de apropiere (firul director) pe direcţia 32 (sud) cu lungimea de

720m

ASR-32 - sistem de balizaj de apropiere (covor rosu) pe direcţia 32 (sud), cu lungimea de

270m;

SFL-32 – lumini secventiale de apropiere, dispuse in lungul firului director pe direcţia 32

(sud)

TIL-32 – lumini secventiale de prag, dispuse pe flancurile pragului 32 cu 2 lampi „flash”

THR-32 - sistem de balizaj pentru pragul pe direcţia 32 (sud), cuprinzând 26 de lumini

TDZ-32 - sistem de balizaj pentru zona de luare de contact (covor alb), pe direcţia 32 (sud),

cu lungimea de 900m;

PAPI-32 - sistem de indicare cu precizie a pantei de apropiere pentru direcţia 32, cu 4

unităţi;

TP-32 - sistem de balizaj axial buzunar de întoarcere.

TP-i - sistem de balizaj axial buzunar de întoarcere pentru pozitia intermediara.

10

panouri indicatoare luminoase PAN.1 şi PAN.3 de informare montate pe pista de decolare-

aterizare pentru a indica intrarea pe calea de rulare ALFA, respectiv BRAVO.

Directia de aterizare „14” va fi echipata cu urmatoarele sisteme de balizaj cat.II:

APH-14 - sistem de balizaj de apropiere (firul director) pe direcţia 14 (nord) cu lungimea de

720m

ASR-14 - sistem de balizaj de apropiere (covor rosu) pe direcţia 14 (nord), cu lungimea de

270m;

SFL-14 – lumini secventiale de apropiere, dispuse in lungul firului director pe direcţia 14

(nord)

TIL-14 – lumini secventiale de prag, dispuse pe flancurile pragului 14 cu 2 lampi „flash”

THR-14 - sistem de balizaj pentru pragul pe direcţia 14 (nord), cuprinzând 26 de lumini

TDZ-14 - sistem de balizaj pentru zona de luare de contact (covor alb), pe direcţia 14

(nord), cu lungimea de 900m;

PAPI-14 - sistem de indicare cu precizie a pantei de apropiere pentru direcţia 14, cu 4

unităţi;

TP-14- sistem de balizaj axial buzunar de întoarcere.

panouri indicatoare luminoase PAN.2 şi PAN.4 de informare montate pe pista de decolare-

aterizare pentru a indica intrarea pe calea de rulare ALFA, respectiv BRAVO.

Calea de rulare ALFA (CR ALFA) va fi echipata cu urmatoarele sisteme de balizaj:

TEL-A - sistem de balizaj marginal cu lumini omnidirecţionale;

TCL-A - sistem de balizaj axial cu lumini dispuse în lungul axului căii de rulare;

STB-A - sistem de lumini pentru bareta de oprire, cu 6 lumini cu filtru rosu.

panouri indicatoare luminoase montate pe CR ALFA în dreptul baretei de oprire:

o panou indicator luminos PAN.5 şi PAN.6 de informare - amplasament/eliberare pista

– 2 buc

o panou indicator luminos PAN.7 şi PAN.8 cu instructiuni obligatorii - pozitie de

asteptare acces pista – 2 buc.

o panou indicator luminos PAN.9 şi PAN.10 de informare - amplasament/directie –

2 buc.

Calea de rulare BRAVO (CR BRAVO) va fi echipata cu urmatoarele sisteme de balizaj:

TEL-B - sistem de balizaj marginal cu lumini omnidirecţionale;

panou indicator luminos PAN.11 de informare - amplasament/directie - 1 buc.

Platforma de îmbarcare debarcare va fi echipata cu urmatoarele sisteme de balizaj:

APRON - sistem de balizaj marginal platforma cu lumini omnidirecţionale.

panou indicator luminos PAN.12 de informare - amplasament/directie - 1 buc.

11

Sistemele de balizaj susmenţionate vor fi echipate cu corpuri de iluminat de balizaj moderne,

specifice, conectate prin transformatoare de separaţie de putere corespunzătoare şi alimentate prin

circuite de tip serial, din regulatoare de curent constant instalate în uzina electrica pentru balizaj,

conform prevederilor ICAO, Manualul de Concepţie Aeroporturi, partea 5 - Instalaţii electrice,

ediţia I, 1983.

Toate componentele sistemelor de balizaj aflate peste nivelul terenului în banda pistei, ale căilor de

rulare şi ale platformei, vor fi instalate pe suporturi frangibile, fiind considerate obstacole. În cazul

sistemelor de balizaj de apropiere, datorita înălţimilor mai mari ale suporturilor, vor fi folosite tije

frangibile până la înălţimea de circa 1,80m respectiv stâlpi cu structură frangibilă tip T-bar peste

aceasta înălţime.

Corpurile de iluminat de tip suprateran, unităţile PAPI şi panourile indicatoare luminoase se

monteaza pe câte o fundaţie din beton monolit turnata până la nivelul terenului, prevazuta cu tub de

protectie pentru accesul cablurilor electrice.

Corpurile de iluminat de tip încastrat ale sistemelor de balizaj vor fi instalate în câte un corp de

baza (oală) montat în locaşul carotat în suprafaţa pistei sau a căilor de rulare, prin fixare cu răşină

sintetică.

Pentru sistemele de balizaj ale CR (sistemul de balizaj axial CR şi sistemul de oprire CR), vor fi

folosite câte o unitate de comanda individuala pentru fiecare corp de iluminat, conectata în

secundarul transformatorului de separaţie prin care corpul de iluminat este alimentat. Aceasta

unitate poate comanda unul sau doua becuri, funcţie de tipul corpului de iluminat si va permite

comanda iluminării (stins / aprins).

Transformatoarele de separaţie şi unitatile de comanda vor fi instalate în cuve metalice pentru 1 sau

2 sau 3 trafo, respectiv în camerele de tragere acolo unde exista.

5.2.7 Sistemul de iluminat platforma de imbarcare-debarcare

Sistemul de iluminare al platformei de îmbarcare debarcare va corespunde prevederilor ICAO -

Manualul de Concepţie a Aeroporturilor, partea 4 - Mijloace vizuale, ediţia IV, 2004, cap.13.

Sistemul de iluminare al platformei de îmbarcare debarcare va asigura un nivel de iluminare mediu

la nivelul platformei de minim 20 lux pentru zona pe care staţionează aeronavele.

Sistemul de iluminat al platformei este desfăşurat pe un front in lungime de 224m şi se afla la 210m

faţă de banda pistei de 150m respectv la distanta de 360m fata de axul pistei.

Înălţimea pilonilor va fi de 30m, fiind necesari 3 piloni de iluminat montaţi la marginea platformei,

la intervale de 75m. Fiecare pilon va fi echipat cu proiectoare cu vapori de halogenuri metalice de

1000W/230V/50Hz si cu cate un corp de iluminat de balizaj de obstacolare 2x100W/230V/50Hz.

Fiecare pilon va fi prevăzut cu câte un tablou electric T.P1, T.P2 şi T.P3 amplasat la baza acestuia

care va alimenta proiectoarele şi cu câte o cutie de conexiuni CC.1, CC.2 şi CC.3 care va alimenta

corpul de iluminat de balizaj de obstacolare.

De asemenea, fiecare pilon va fi prevăzut cu instalaţie de paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare

pentru nivelul „I intarit” şi cu instalaţie de priza de pământ cu rezistenta de dispersie de maxim 1

Ohm.

Pilonii vor fi din profil de otel galvanizat, cu platforma pentru sustinerea proiectoarelor si vor fi

montaţi pe cate o fundaţie din beton armat, prevazuta cu tuburi de protectie pentru cablurile

electrice.

12

5.2.8 Bornele de legare la pământ pentru aeronave

Platforma de îmbarcare debarcare este dimensionata pentru 4 aeronave. Pentru fiecare aeronava va

fi prevăzuta cate o borna de legare la pământ pozata în suprafaţa platformei, în zona de staţionare a

aeronavei, într-un cămin special destinat. Fiecare borna de legare la pământ va fi conectata cu un

conductor de legare la pământ din OL-Zn40x4 la priza de pământ a pilonului celui mai apropiat.

Rezistenţa de dispersie la borna de legare la pământ va fi de max. 10 Ohm.

5.2.9 Retele electrice

Retelele electrice vor respecta prevederile din normativul NTE007-2008 pentru proiectarea şi

execuţia reţelelor de cabluri electrice.

Reţelele electrice cuprind cablurile de medie tensiune de balizaj şi cablurile de joasa tensiune

pentru distribuţia de joasa tensiune la sistemul de iluminat al platformelor.

Circuitele primare de balizaj vor fi pozate la distanta de 1m fata de marginea acostamentului pistei

de decolare-aterizare şi respectiv fata de marginea caii de rulare sau a platformei, prin tuburi de

protecţie fixate în nisip pe zonele inierbate şi prin tuburi de protecţie fixate în beton la

subtraversari. Pe traseu vor fi instalate subteran camere de tragere pentru cabluri.

În profilul de şanţ in care sunt pozate circuitele primare de balizaj va fi pozat şi conductorul de

priză de pământ din OL-Zn40x4 la care vor fi conectate bornele de legare la pământ ale

transformatoarelor de separaţie, ale corpurilor de iluminat de balizaj, ale dispozitivelor PAPI, ale

panourilor luminoase, etc. prin cate un conductor de cupru cu secţiunea de 10mm² şi cu izolaţie din

PVC.

Circuitele secundare de balizaj vor fi pozate prin tuburi de protecţie montate în stratul de

infrastructura al pistei sau al căilor de rulare, între fiecare corp de iluminat şi marginea

acostamentului.

Reţele electrice de joasa tensiune din incinta vor deservi sistemul de iluminat al platformei fiind

realizate cu cabluri electrice cu conductoare de cupru cu izolaţie din PVC tip CYAbY de secţiune

corespunzătoare.

Retelele electrice mai cuprind si cablul de joasa tensiune pentru balizajul de obstacolare al pilonilor

cu conductoare de cupru cu izolaţie din PVC tip CYAbY de secţiune corespunzătoare, precum si

cablurile de comanda si semnalizare de joasa tensiune de tip multifilar, cu conductoare de cupru cu

izolaţie din PVC tip CSYAbY de secţiune corespunzătoare.

NOTA : pentru lucrarile prevazute la capitolele anterioare (5.2.6, 5.2.7, 5.2.8, 5.2.9) ofertantii

vor trebui sa ia in considerare proiectarea si executia tuturor lucrarilor necesare bunei

functionari ca: fundatii, incinte, camere de tragere, protectii, cai de acces provizorii si

definitive, etc.

Suporturile diverselor instalatii si echipamente vor trebui sa aiba incorporate toate tuburile,

cablurile, piesele necesare bunei functionari a echipamentelor pe care le deservesc, conform

proiectelor de instalatii. Detaliile specifice (de pozitionare, prindere, gabarite, etc.) se vor corela cu

13

specificatiile tehnice ale furnizorului/producatorului de echipament, care va trebui sa participe la

executia lucrarilor aferente echipamentelor pe care le-a furnizat.

5.2.10 Uzina electrica

5.2.10.1 Componenta uzinei

Noile sisteme de balizaj pentru pista de 2400m lungime necesita asigurarea continuitatii alimentarii

cu energie electrica cu o intrerupere admisa de cel mult 1 sec. pentru cat.II de operare, iar noile

echipamente specifice de alimentare cu energie electrica trebuie instalate in uzina electrica.

In acest scop se va realiza o constructie noua pentru uzina electrica, aceasta urmand sa serveasca

sistemului de balizaj si de iluminare pentru suprafetele de miscare ce se vor construi.

Pentru uzina electrica se vor folosi elemente prefabricate de tip containerizat, avand în vedere ca

uzina electrica are un caracter de provizorat, până la realizarea acesteia pe pozitia definitiva,

proiectata pe latura de Nord - Est, conform planului general de dezvoltare a Aeroportului Iasi.

Folosirea elementelor prefabricate de tip containerizat are avantajul ca lucrarile de executie vor

avea un ritm rapid, iar uzina electrica existenta nu va fi afectata pe durata lucrarilor şi va ramane în

functiune.

Uzina electrica realizata din elemente containerizate este formata din urmatoarele componente:

un post trafo de tip prefabricat 2x400kVA, 20/0.4kV, 50Hz, în anvelopa de beton

cuprinzand: doua boxe trafo, o camera de medie tensiune şi o camera de joasa tensiune

pentru tabloul general TG;

un grup electrogen automat 400kVA, 400V, 50Hz de tip stand-by, instalat intr-un container

montat pe o platfoma de beton;

un ansamblu de containere cuprinzand:

- container pentru tablourile de siguranţa T.S1 şi T.S2 , pentru tablourile balizaj T.B1

şi TB2, pentru tablourile AAR.1 si AAR.2 aferente GEA, tabloul de servicii interne

T.si şi tabloul de iluminat platforma T.I ; acest container va avea rol de camera de

comanda şi mentenanţa balizaj;

- container dublu pentru sursele de alimentare fără întrerupere UPS.1 şi UPS.2 (dulap

invertor si dulap baterii acumulatori);

- container dublu pentru tabloul cu regulatoarele de curent constant şi pentru dulapul

telecomanda.

Uzina electrica realizata din elemente containerizate va fi amplasata pe o fundatie din beton armat

şi va fi prevazuta cu pardoseala falsa in camerele de joasa tensiune, avand in vedere multitudinea de

cabluri de energie şi de cabluri de comanda, care vor fi pozate pe jgheaburi metalice amplasate pe

trasee convenabile, dupa functiuni.

14

5.2.10.2 Arhitectura

Regim de inaltime: Parter

Suprafata construita containere Sc container 1 = 29.97 mp. x 2 buc. = 59.95 mp.

Sc container 2 = 14.83 mp. x 1 buc. = 14.83 mp.

Sc containere total = 74.78 mp.

Suprafata construita desfasurata Sd containere total = 74.78 mp.

Suprafata utila Su containere total = 69.55 mp.

Inaltime maxima la cornisa H max. = 2.60 m. (de la cota ± 0.00)

Clasa de importanta IV (cladiri de mica importanta conform normativului P100-1/2006)

Categoria de importanta "D" (constructie de importanta redusa conform regulamentului privind

stabilirea categoriei de importanta a constructiilor 1996)

Gradul III de rezistenta la foc

Risc mic de incendiu (sarcina termica < 420 mJ/m²)

Dimensiunile generale in plan a structurii din beton armat pe care vor fi pozitionate containerele

sunt de 12.60 x 6.30 m., are urmatoarele vecinatati:

la N-E: retragere de 314.47 m. fata de axul pistei

la S-E: retragere de 41.88 m. fata de platforma de imbarcare-debarcare

la S-V: retragere de 98.54 m. fata de limita de proprietate

la N-V: retragere de 84.04 m. fata de limita de proprietate

Din punct de vedere functional, se vor pozitiona trei containere, dintre care doua sunt duble (model

1 pe lateral) si unul simplu (model 2 la mijloc).

Containerele vor fi realizate de catre producatorul ales de beneficiar si vor avea urmatoarele

caracteristici:

15

PERETI + PARDOSEALA:

Structura de rezistenta: teava metalica rectangulara, grosime perete 3 mm.

Izolatie: vata minerala, grad de reactie la foc A1

Alcatuire perete exterior: panouri din tabla cu miez din vata minerala de 60 mm. (densitate: 16-24

kg/m³), culoare alb. Panourile pot fi cu tabla cutata sau tip sandwich.

Structura pardoselii: pardoseala flotanta care trebuie sa sustina o sarcina de 40KN/mp, cu covor

de cauciuc pt. joasa si medie tensiune. Pardoseala flotanta este alcatuita din panouri modulare de

600 x 600 mm. si structura reglabila din otel h= 95 cm . Structura pardoselii se va fixa pe radierul

din B.A.

Tamplarie exterioara: Accesul in fiecare container se face cu ajutorul unor usi metalice

dimensiunea de 1750 x 2000 mm. la containerele duble, respectiv 875 x 2000 mm. la containerul

simplu. Usa este alcatuita din placaj metalic, termoizolata, cu toc metalic.

ACOPERIS:

Structura de rezistenta: teava metalica rectangulara, grosime perete 3 mm.

Panou de acoperis: tabla din otel laminat cu grosimea de 0,6 mm., dublu profil pe toata lungimea

containerului.

Izolatie: vata minerala de 100 mm. grosime, (densitate de 16-24 kg/m³)

Finisaj plafon: La interior plafonul va fi placat cu placi din PAL melaminat imitatie de lemn, de 8

mm. grosime, ce nu contine formaldehida (E1).

Scurgeri ape pluviale: Cadru superior cu jgheaburi de acoperis integrate, scurgerea apei pluviale

prin stalpii din colturi.

Toate materialele utilizate in executie vor fi insotite de agremente tehnice de folosire in Romania.

La executie se va respecta atat proiectul cat si specificatiile furnizorilor de materiale.

5.2.10.3 Rezistenta

Clasa de importanta a structurilor: IV, γi=0.8.

Suprastructura este formata din containere cu structura metalica prefabricate.

Constructia are dimensiuni la exterior de 12.35 x 6.05m fiind formata din 2 containere duble

(cuplate) si unul simplu. Inaltimea containerelor este de circa 2.45m.

Pardoseala este de tip tehnic fiind necesara pentru traseele de cabluri electrice. Ea va trebui sa

suporte si sarcina provenita din anumite echipamente, aprox. 3 to/mp (baterii ups 30 min).

16

Infrastructura este formata dintr-o placa groasa din beton armat de 35cm, dispusa la partea

inferioara a unei retele ortogonale de grinzi de fundare din beton armat cu grosimi de 25-40 cm.

Adancimea de fundare se va situa sub adancimea de inghet din zona 80-90 cm.

Structura metalica din tevi rectangulare a containerelor se va prinde de grinzile de fundare prin

intermediul unor confectii metalice si a unor buloane cu saibe si piulite si ancore mecanice/chimice

pentru beton.

Sub placa groasa de fundare pe care sprijina direct pardoseala tehnica, se va prevedea o perna din

material granular local utilizabil pentru terasamente in grosime de 50cm, compactata in straturi.

Betonul prevazut este C20/25 (Bc25). Armaturile utilizate sunt PC 52.

Fundatie pentru grup electrogen (GEA) tip containerizat

Pentru grupul electrogen containerizat prefabricat se va asigura o fundatie formata din bloc beton

simplu si placa armata la partea superioara.

Dimesiunile din plan ale fundatiei 2.10x4.25 m sunt orientative şi vor fi definitivate în functie de

echipamentul achizitonat.

Clasa minima pentru betonul din suprastructura este C20/25 (Bc25).

Armaturile utilizate sunt PC 52.

5.2.10.4 Instalaţii electrice

Noua uzina electrica va deservi sistemele de balizaj, sistemul de telecomanda pentru balizaj şi

sistemul de iluminat al platformei de stationare, precum şi mijloacele de radionavigatie.

Noua uzina electrica va fi alimentata in bucla cu uzina existenta, fiind prevazuta in acest scop cu

doua perechi de celule de intrare-iesire pe partea de medie tensiune (20kV).

Postul trafo de tip prefabricat va cuprinde urmatoarele:

tabloul de medie tensiune (20kV) cu 9 celule astfel: celule intrate (2 buc), celule iesire (2

buc), celule trafo (2 buc), celule masura (2 buc), celula cupla (1 buc);

trafo de putere 2x400kVA, 20/0,4kV, 50Hz;

tabloul general de joasa tensiune.

instalatii de iluminat şi prize

instalatie de legare la pământ.

Ansamblul de containere va adaposti echipamentele şi va cuprinde instalatiile urmatoare:

tabouri electrice pentru distributia energiei electrice T.S1 şi T.S2, T.B1 şi T.B2;

tablourile AAR.1 si AAR.2 aferente GEA

tabloul de servicii interne T.si (asistat de UPS) care va asigura tensiunea de comanda şi

semnalizare, precum şi iluminatul pentru balizajul de obstacolare

tabloul pentru iluminatul platformei T.I care va alimenta tablourile pilonilor T.P1, T.P2 şi

T.P3

tabloul electric cu regulatoare de curent constant pentru sistemele de balizaj, cuprinzand

rack-uri modulare distincte pentru partea de forta şi pentru partea de comanda-control;

tabloul de telecomanda pentru sistemele de balizaj (interconectat cu tabloul de telecomanda

instalat in turnul de control), inclusiv soft-ul de telecomanda pentru balizaj;

17

sursa de alimentare fara intrerupere tip UPS 160kVA, 400V, 50Hz cu baterie pentru 30min.

cu by-pass si filtre de armonici (2 buc);

instalaţia electrica de iluminat şi prize, inclusiv balizaj de obstacolare;

instalaţia de echipotenţializare;

instalaţia de priză de pământ;

instalaţia de paratrăsnet;

instalaţiile de curenti slabi, dupa cum este detaliat mai jos;

instalaţiile de climatizare pentru containerele cu echpamente, dupa cum este detaliat mai jos.

Instalatiile electrice vor respecta prevederile din normativul I7-2011 pentru proiectarea şi

executarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune, iar retelele de cabluri vor respecta prevederile

din normativul NTE007-2008 pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice. Postul

trafo va corespunde prevederilor normativului PE 101/1985 referitor la constructiile prefabricate.

Grupul electrogen automat va fi de tip stand-by de 400kVA, 400V, 50Hz (1 buc), instalat în

container; va fi echipat cu motor Diesel, generator electric şi tablou electric de 630A; va avea doua

tablouri AAR de câte 400A pentru instalare separata în containerul de comanda. Tabloul AAR.1 va

debita pe tabloul de siguranta T.S1, iar tabloul AAR.2 va debita pe tabloul de siguranta T.S2, iar

acestea vor alimenta la randul lor sursele de alimentare fara intrerupere UPS.1 şi UPS.2. Sursele

UPS.1 şi UPS.2 vor alimenta tablourile de distributie pentru balizaj TB.1 şi TB.2.

Containerele cu echipamente vor fi prevazute cu instalatii de iluminat şi prize, cu instalatie de

paratrasnet, instalatie de echipotentializare, instalatie de priza de pământ, instalatii de curenti slabi

şi instalatie de climatizare. Instalatia de iluminat interior va fi cu corpuri de iluminat fluorescent

1x36W cu kit de emergenta pentru 3 ore, iar instalatia de iluminat de exterior va fi cu corpuri de

iluminat economice 1x26W montate deasupra fiecarei usi, respectiv cu proiectoare de 70W pentru

zona grupului electrogen.

Tablourile electrice de joasa tensiune vor fi prevazute cu aparate de comutatie cu protectie la

suprasarcina şi la scurtcircuit. Aparatele de comutatie pentru instalatiile de iluminat şi prize vor fi

prevazute cu protectie diferentiala.

Cablurile electrice folosite la interior vor fi cu conductoare de cupru cu izolaţie rezistenta la flacara

şi la foc şi fara degajari de halogen de secţiune corespunzătoare, pozate prin jgheaburi metalice

amplasate în pardoseala falsa şi prin tuburi de protecţie tip PEL montate ingropat în pereţi.

Trecerile prin pardoseala falsa dintre compartimente vor fi etansate antifoc.

Instalaţia de paratrăsnet va fi realizată cu o reţea de conductoare de captare din OL-Znø12 pozate

pe acoperis perimetral cladirii şi va fi legata la priza de pământ comuna cu piese de separatie.

Instalaţia de priză de pământ va avea rezistenta de dispersie de maxim 1 Ohm, fiind priza de

pământ comuna pentru instalatia electrica şi pentru instalatia de paratrasnet şi va fi realizata

perimetral, cu electrozi din ţeava din OL-Zn2,5’’ x 3m/buc bătuţi in pământ in poziţie verticala si

uniţi cu un conductor din banda din OL-Zn40x4 pozat într-un şanţ la adâncimea de 0,5m , cu

legaturi la piesele de separatie.

Buclele de medie tensiune prin care uzina noua va fi interconectata cu vechea uzina vor cuprinde

linii electrice subterane realizate cu câte trei cabluri monopolare de medie tensiune (20kV) cu

conductoare din aluminiu şi izolatie din polietilena reticulata.

18

5.2.10.5 Instalaţii de curenti slabi

Instalaţiile de curenti slabi pentru uzina electrica cuprind in principal sistemul de detectie si

semnalizare incendiu, sistemul de control acces, sistemul de detectie si semnalizare efractie,

sistemul CCTV, reteaua de date, fiind prevăzute conform cu prevederile normativelor I18-1/2001 –

pentru proiectarea si executarea instalaţiilor electrice interioare de curenţi slabi si I18-2/2002 –

pentru proiectarea si executarea instalaţiilor interioare de semnalizare a incendiilor si a sistemelor

de alarmare contra efracţiei din clădiri.

Sistemul de detectie si semnalizare incendiu

Sunt prevazuti senzori de detectie fum si temperatura adresabili plasati in plafon si in podeaua

tehnologica interconectati in bucla prin cablu cu conductoare de cupru 2x1x0.8 mmp rezistente la

foc.

Sunt prevazute butoane adresabile si sirene pentru avertizarea in caz de incendiu interconectate in

bucla prin cablu cu conductoare de cupru 2x1x0.8 mmp rezistente la foc.

Centrala de incendiu cu 16 bucle adresabile va fi amplasata in camera de control.

Cablurile vor fi pozate in pat de cabluri in podeaua falsa.

Sistemul de control acces

Sunt prevazute cititoare de proximitate si yale electromagnetice la fiecare intrare in uzina electrica.

Conectarea echipamentelor la centrala de control acces se va face prin intermediul modulelor de

extensie. Cablurile folosite vor fi cu conductoare de cupru 2x1x0.8 mmp rezistente la foc.

Centrala de control acces va fi amplasata in camera de de control.

Cablurile vor fi pozate in pat de cabluri in podeaua falsa.

Sistemul de detectie si semnalizare efractie

Sunt prevazuti senzori pentru detectia incidentelor care sa acopere toate caile de acces in cladire:

usile vor fi prevazute cu contacte magnetice. Conectarea echipamentelor la centrala de control

acces se va face prin intermediul modulelor de extensie. Cablurile folosite vor fi cu conductoare de

cupru 2x1x0.8mmp rezistente la foc.

Centrala de detectie si semnalizare efractie va fi amplasta in camera de control.

Cablurile vor fi pozate in pat de cabluri in podeaua falsa.

Sistemul CCTV

Pentru supravegherea exterioara a uzinei electrice au fost prevazute camere IP fixe care sa acopere

intreg perimetru cladirii. Camerele vor fi conectate la un switch de comuncatii. Switch pentru

comuncatii va fi concentrat la reteaua de date al turnului de control.

Conectarea echipamentelor la switch se va face prin cablu cat 7. Conectarea intre switch-uri se va

face cu fibra optica 24 SM pozata in canalizatie subterana care face legatura intre uzina si turnul de

control.

Reteaua de date

Sunt prevazute prize de date/telefonie in camera de control. Prizele de date/telefonie vor fi

conectate la switch-ul de comunicatii prin cablu cat 7 de interior.

Switch-ul pentru comunicatii se va amplasa in cabinetul pentru curenti slabi din camera de control

si va comunica cu turnul de control prin fibra optica pozata in canalizatie subterana.

19

5.2.10.6 Instalatia de climatizare

Centrala electrica adaposteste echipamente cu degajari semnificative de caldura. Din aceasta cauza

este necesara instalarea unui sistem de climatizare, care sa asigure climatul corespunzator

functionarii echipamentelor fara intrerupere, pe toata perioada anului. Producatorii de sisteme de

climatizare au dezvoltat game speciale de produse dedicate mentinerii parametrilor aerului interior

(temperatura, umiditate, impuritati) in limitele impuse de echipamentele electrice.

Sistemele de climatizare dedicate camerelor pentru echipamente electrice functioneaza fara

intrerupere, chiar la temperaturi exterioare mult sub 0°C, gratie tehnologiei free-cooling. Prin

folosirea intr-o astfel de instalatie de climatizare a sistemului split combinat cu sistemul free-

cooling se obtine o economie a consumului anual de energie.

Avand in vedere degajarile de caldura ale echipamentelor, precum si gradul de izolare termica a

incaperii, s-a calculat o putere frigorifica necesara de minimum 47 kW, care va trebui asigurata de

un sistem de climatizare de precizie, conceput special pentru aplicatii de tipul camerei cu regulatori

Acest sistem tip pompa de caldura va trebui sa poata asigura si incalzirea spatiilor deservite.

Pentru camera de mentenanta este prevazut un radiator electric de 2,5kW.

5.2.10.7 Radionavigatia

Pista de decolare-aterizare cu orientarea „14”-„32” va fi echipata cu mijloace de radionavigatie

ROMATSA-DSNA pentru categoria II de operare pe directia „14” şi pe directia „32”, respectiv

ILS-LLZ (directie) şi ILS-GP (panta) cu monitorizare din turnul de control.

Aceste echipamente vor face obiectul unei documentatii separate.

Consumatorii ROMATSA-DSNA respectiv mijloacele de radionavigatie şi echipamentele de

monitorizare din turnul de control vor fi alimentati din uzina electrică prin circuite electrice

distincte şi avand contorizare separată. Pentru fiecare echipament ILS se va asigura cate o dubla

alimentare din tablourile T.S1 şi T.S2, prin cate un aparat de comutatie de 40A cu protectie la

suprasarcina şi la scurtcircuit.

Pentru fiecare echipament ILS documentatia de bransament va cuprinde câte doua cabluri, unul de

baza şi unul de rezerva, iar tabloul electric de la punctul de consum respectiv va fi prevazut cu

AAR.

5.2.11 Lucrari de canalizare

Apele pluviale colectate de pe suprafata pistei, a platformei de imbarcare - debarcare cat si a caii de

rulare vor fi preluate de guri de scurgere si descarcate apoi in reteaua de canalizare.

Gurile de scurgere sunt prevazute din 50 in 50m pe ambele parti ale pistei si din 25 in 25m in zona

platformei de imbarcare - debarcare.

Gurile de scurgere se descarca in canalele colectoare prevazute pe ambele parti ale pistei. Gratarele

gurilor de scurgere vor rezista la clasa de incarcare de 900 kN. Racordurile gurilor de scurgere vor

avea diametrul Dn 200mm.

Colectoarele principale sunt amplasate de o parte si de alta a Pistei la 7,50m de marginea

acostamentelor pentru a permite amplasarea cablurilor si instalatiilor de balizaj.

Cele doua colectoare vor prelua si apele pluviale colectate de pe suprafata pistei, a platformei de

imbarcare-debarcare cat si de pe calea de rulare.

Pentru cele doua colectoare principale se vor folosi tuburi din PAFSIN SN 10000 cu diametrele de

la Dn 400mm la Dn 1400mm. Pantele longitudinale sunt de cca. 1% si vor urmari in general panta

20

terenului sistematizat adiacent pistei. Diametrele prevazute in zona de inceput a pistei au

capacitatea de preluare a debitelor pluviale, in cazul extinderii acesteia. De asemenea, conducta de

descarcare in raul Ciric a fost dimensionata pentru a prelua si eventualele extinderi ale pistei.

La platforma diametrele au valori cuprinse intre Dn 500mm pana la Dn 600mm.

In zona unde canalizarea pluviala subtraverseaza calea de rulare si in partea de Sud unde

canalizarea va subtraversa viitoarea extindere a pistei, tubul de PAFSIN va fi camasuit.

Caminele de vizitare au fost prevazute conform STAS 3051-91 la o distanta de 50 pana la 75m cat

si in punctele de schimbare de directie, in punctele de schimbare a pantei si in punctele de

schimbare a diametrului. Caminele de vizitare vor fi din beton armat. Pe retelele proiectate se vor

executa camine de vizitare conform STAS 2448-82, acoperite cu capace de tip „carosabile”,

incarcarea D400.

Descarcarea apelor pluviale se va face in raul Ciric, aval de acumularea Ciric III, cu o conducta Dn

1400mm. Pe colectorul final care descarca in raul Ciric, au fost prevazute camine de rupere de

panta, urmare diferentei de cota mare fata de teren.

Descarcarea se va face in raul Ciric cu o gura de descarcare.

Pentru respectarea valorilor indicatorilor de calitate la descarcarea intr-un curs de apa, apele

pluviale vor fi epurate in separatoare de hidrocarburi prevazute cu by-pass. Astfel, epurarea apelor

pluviale se va face intr-o baterie de separatoare amplasate in capatul Sudic al pistei. In cazul unor

ploi exceptionale, debitul de apa pluviala care este conventional curat by-passeaza separatoarele de

hidrocarburi, fiind dirijat catre descarcare.

5.2.12 Imprejmuire

Incinta aeroportlui va fi imprejmuita cu panouri metalice amplasate definitiv pe anumite sectoare si

provizoriu pe altele, dupa cum se arata pe planul de situatie anexat. Solutia tehnica de imprejmuire

provizorie va trebui sa permita refolosirea in cat mai mare masura a panourilor de gard cand , prin

constructia aeroportului in ansamblul sau, gardul va trebui mutat in pozitia definitiva.

In cadrul ofertelor este necesara prezentarea sistemului de imprejmuire propus.

Fata de informatiile de principiu prezentate mai sus, Proiectantul are obligatia de a elabora

proiectele de specialitate in conformitate cu standardele in vigoare si conditionarile impuse de

autoritatile nationale cu drept de avizare in domeniu.

6. CANTITATI DE LUCRARI

In vederea elaborarii ofertelor, ofertantii vor trebui sa calculeze cantitatile de lucrari pe baza

planurilor puse la dispozitie de catre Beneficiar si a descrierii lucrarilor prezentata mai sus.

Deasemenea, listele de cantitati organizate pe categorii de lucrari cu preturi unitare si descrieri de

preturi, vor fi atasate ofertei tehnice.

7. CONDITII SPECIALE

Instructiunile prezentate in Fisa de date a achizitiei si prevederile Caietului de Sarcini au

un caracter obligatoriu, iar nerespectarea lor va atrage dupa sine descalificarea ofertelor.

21

Ofertantii trebuie sa detina autorizatie din partea Autoritatii Aeronautice Civile Romane

ca agent aeronautic civil, in termen de valabilitate, pe numele ofertantului, pentru

proiectare si respectiv executie lucrari de constructii aeroportuare sau certificate

europene echivalente.

Pentru obtinerea avizelor (sau dupa caz, actualizarea celor existente), ofertantii vor

intocmi documentatiile necesare si vor sprijini beneficiarul in obtinerea avizelor,

prezentand solutiile tehnice propuse si sustinandu-le argumentat la autoritatile de

avizare.

Ofertantii trebuie sa isi elaboreze ofertele avand in vedere un program de lucru inclusiv

pe timp de noapte cat si in zilele de sambata si duminica.

Ofertantii trebuie sa detina sau sa aiba incheiate contracte de livrare a betonului si

mixturilor asfaltice cu statii de betoane si asfalt pentru a putea fi asigurat timpul maxim

de punere in opera a betonului si asfaltului conform prescriptiilor tehnice si

agrementelor .

In situatia in care operatorul economic nu dispune de astfel de statii va prezenta copia

contractelor de furnizare betoane si mixturi asfaltice, incheiate cu statii de beton sau

asfalt.

În cazul în care pe durata elaborării proiectului se modifică legislaţia, normele,

normativele tehnice, prestatorul va modifica documentaţia întocmită conform noilor

prevederi şi apoi o va preda achizitorului. Conditiile de realizare se vor conveni de

comun acord de catre Autoritatea Contractanta si Prestatorul de Servicii

Proiectarea se va face cu respectarea integrală a reglementărilor internaţionale de

aviaţie civilă si conţinutului-cadru conform H.G. nr. 28 din 9 ianuarie 2008 si a

Ordinului 863 din 2 iulie 2008 cu privire la continutul unui Proiect Tehnic .

Pentru fiecare echipament sau dispozitiv propus de catre Antreprenor se va obtine

acceptul Beneficiarului inca din faza de elaborare a Proiectului Tehnic.

Pentru urmarirea si verificarea lucrarilor de executie, Autoritatea Contractanta poate sa

delege aceste responsabilitati catre un reprezentant denumit Inginer. Contractorul va

actiona in santier avand in vedere calitatea Inginerului de reprezentant a Autoritatii

Contractante.

Proiectul va fi predat la beneficiar in 4 (patru) exemplare pe suport de hirtie si 4 (patru)

exemplare pe suport electronic in format editabil de tip doc, xls si dwg..

8. PROTECTIA MUNCII, PROTECTIA MEDIULUI, PREVENIREA SI STINGEREA

INCENDIILOR

La elaborarea documentatiilor si in timpul executiei lucrarilor :

- se vor respecta Normele de Protectia Muncii si Paza si Stingerea Incendiilor si se vor lua

toate masurile pentru evitarea incidentelor si accidentelor de orice natura

- se vor asigura masuri de siguranta si de securitate conform cerintelor aeroportului si

reglementarilor aviatiei civile.

Ofertantul va prezenta in propunerea sa tehnica felul cum va respecta legislatia in vigoare referitoare la

domeniile ce fac obiectul acestui capitol.

22

Institutiile competente de la care executantul poate obtine informatii privind reglementarile obligatorii

referitoare la protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor si la protectia mediului sunt:

Inspectoratul Teritorial de Munca

Agentia de Protectie a Mediului

Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta

Executantul desemnat va avea obligatia de a intocmi si prezenta un Program de protectia

muncii pentru aceasta lucrare in conformitate cu prevederile legale .

Executantul desemnat va fi raspunzator pentru :

respectarea reglementarilor in vigoare pe tot parcursul indeplinirii contractului de lucrari

eventualele accidente de orice natura in perimetrul santierului ; orice eveniment legat de

accidente de munca se va aduce si la cunostinta aeroportului

inregistrarea si anuntarea accidentelor din santier

instruirea angajatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Planul propriu de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de securitate şi sănătate

specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor

9. GARANTIA

Perioada de garantie a lucrarilor va fi de 4 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor. In cazul

aparitiei unor defectiuni in perioada de garantie, executantul are obligatia de a se mobiliza (de a se

prezenta) in vederea constatarii defectiunii, in maxim 48 de ore de la informarea scrisa cu privire la

aparitia respectivei defectiuni ,pentru a nu se afecta siguranta traficului aerian, urmand ca ulterior sa

propuna masuri si sa inceapa lucrari pentru inlaturarea defectiunilor pe care sa le finalizeze in

termenul cel mai scurt posibil.

10. STANDARDE SI REGLEMENTARI CE SE VOR APLICA

ICAO, Anexa 14 2009, vol.1 Proiectarea si exploatarea tehnica a Aerodromurilor.

ICAO, Manualul de Concepţie Aerodromuri, partea 2-a - Căi de rulare şi platforme

ICAO, Manualul de Concepţie Aerodromuri, partea 4-a - Mijloace vizuale, ediţia IV, 2004

ICAO, Manualul de Concepţie Aerodromuri, partea 5-a - Instalaţii electrice, ediţia I, 1983

ICAO, Manualul de Concepţie Aerodromuri, partea 6-a - Frangibilitate, ediţia I, 2006

Normativ RACR-AD-PETA, ediţia 1/2008 - Proiectarea si exploatarea tehnica a

Aerodromurilor

ordinul privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor

nr.1148/2008 pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane privind proiectarea

şi exploatarea tehnica a aerodromurilor - RACR-AD-PETA, ediţia 1/2008

23

Legea transporturilor – legea 51/2002

Codul aerian – OG 29/1997, amendata si modificata prin Legea 399/2005

H.G. 791/2009 – Hotarare privind conditiile pentru certificarea aeroporturilor civile

internationale sau deschise traficului aerian international

H. G. 1869/2005 pentru aprobarea Programului naţional de asigurare a calităţii în domeniul

securităţii aeronautice - PNAC-SECA

OMTI nr. 914/2009 - Ordin pentru aprobarea formei si continutului documentelor de

certificare a aeroporturilor civile internationale sau deschise traficului international, a

procedurilor specifice de acordare, respingere sau revocare a certificarii, precum si a

formularului de cerere si a documentatiei aferente

RACR – RA - Regulile aerului

RACR-AD-PETA - Proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor. Ed.1/2008

amendată prin OMT/nr.233/2010 (Transpunerea în legislaţia românească a Anexei 14 OACI

vol.I – Proiectarea şi operarea aerodromurilor, Ed.5/2009)

RACR - ATS - Serviciile de trafic aerian (Transpunerea Anexei 11 ICAO in legislatia

nationala), aprobata prin OMTI 681/2009

RACR - AD - AACDA - Autorizarea agentilor aeronautici civili in domeniul aeroportuar,

OMTCT 2459/2006

RACR - AD - AADC - Autorizarea aerodromurilor civile, OMTI 479/2010

RACR - AD - MEDA - Reglementari Aeronautice Civile Romane privind metode si

echipamente de degivrare/antigivrare a avioanelor la sol, OMTCT 879/2004

RACR - PMA1 - Procedura de emitere a avizelor la documentatiile tehnice pentru

constructii si amenajari in zonele cu servituti aeronautice OMT nr.: 154 / 07.04.1997

RACR - PM - Protectia mediului OMT nr.: 1261 / 30.11.2007

RACR-REAC - Raportarea evenimentelor de aviatie civila, OMTCT nr.: 26 / 13.01.2006

Doc. 9157 OACI - Proiectarea aerodromurilor.

Partea 1 – Piste, Ed.3/2006

Partea 2 – Căi de rulare, platforme, zone de aşteptare, Ed.4/2005

Partea 3 – Pavaje, Ed. 2/1983

Partea 4 – Mijloace vizuale, Ed4/2004

Partea 5 – Sisteme electrice, Ed 1/1983

Partea 6 – Frangibilitatea, Ed 1/2006

Doc 9137 OACI - Servicii de aerodrom

Partea 1 – Salvare si stingere incendii, ed 3/1990

Partea 2 – Conditii pentru suprafetele pavate, ed 4/2002

Partea 5 – Mutarea aeronavelor avariate, ed 4/2009

Partea 6 – Obstacolarea, ed 2/1983

Partea 7 – Planul de urgenta al aeroportului, ed 2/1991

Partea 8 – Servicii operationale de aeroport, ed 1/1983

Doc 9476 OACI - Manual pentru ghidarea si sistemele de control a miscarii pe suprafetele

de miscare (SMGCS), ed 1/1986

Doc 9640 OACI - Manualul pentru operatiunile de degivrare/antigivrare, ed.2/2000

Doc 8400 OACI - Abrevieri si coduri, 8/2010

24

Lista normelor si standardelor prezentate mai sus nu este exhaustiva si limitativa.

11. INFORMATII SUPLIMENTARE

Perioada de garantie a lucrarilor va fi de 24 luni de la data receptiei la terminarea lucrarilor. In

cazul aparitiei unor

In cadrul Propunerii tehnice trebuie incluse deasemenea urmatoarele documente structurate astfel :

11.1 PROGRAMUL REZUMATIV SI PROGRAMUL DE LUCRU

Se va intocmi utilizandu-se un program specializat de planificare a activitatilor si subactivitatilor,

in ordine optima tehnologica la nivel de obiect, element de constructie , categorie de lucrari cu

resursele alocate (manopera si utilaje) cu:

c1: corelarea activitatilor si subactivitatilor cu elementele de constructie;

c2: corelarea activitatilor si subactivitatilor cu categoriile de lucrari;

c3: corelarea activitatilor si subactivitatilor cu resursele alocate (manopera si utilaje);

11.2 ORGANIZAREA DE SANTIER SI SURSE DE MATERIALE

Se solicita:

- schiţe, documente şi date din care să rezulte locatia, suprafetele, posibilitatea de utilizare

a terenului afectat, locatia sau zona de colectare si depozitare a reziduurilor si

materialelor nedorite si modul de organizare propus, cu detalierea caracteristicilor

condiţiilor privind asigurarea amplasamentului (sediul principal al santierului, statii,

depozite, laboratoare, birouri, instalatii, echipamente, conditii de cazare) pentru

organizarea de santier, spatiilor de lucru pentru Inginer (Consultant) precum si a

modalitatii de acces de la organizarea de santier la traseul proiectului,

- sursele de materiale avute în vedere pentru materiale utilizate la executia lucrărilor

pentru a raspunde urmatoarelor cerinte:

a) identificarea si prezentarea surselor posibile pentru lucrările prevăzute în

Caietul de Sarcini:

b) identificarea si prezentarea posibilelor surse pentru materialele principale

(ciment, agregate, nisip, balast, bitum, etc)

11.3 PROGRAMUL CALITATII

25

Cel putin urmatoarele aspecte trebuie tratate:

Dosarul de prezentare a Programului calitatii va contine cel putin urmatoarele:

Planul calitatii

Sistemul de conducere si asigurare a calitatii la particularitatile proiectului

Organigrama propusa pentru realizarea proiectului

Responsabilitati ale personalului cheie in cadrul poriectului

Lista documentelor si formularea sistemului integrat calitate – mediu

Proceduri tehnice de executie aplicabile si lista acestora

Managementul achizitiei

Lista furnizori / subcontractori (identificare, selctre, etc)

Lista standardelor si normativelor aplicabile

Masuri concrete de interventie propuse pe toata perioada de derulare a contractului

Plan control calitate verificari si incercari (PCCVI)

Certificate de conformitate pentru materiale, emise de organisme de certificare conform

cerintelor proiectului

Certificat CE pentru controlul productiei mixturilor asfaltice, atestat ANRE tip B, C1A,

C2A

11.4 PLAN DE SECURITATE AERONAUTICA

Cel putin urmatoarele aspecte trebuie tratate:

1. Obiectivul şi scopul programului de securitate

2. Sursa reglementărilor

3. Definiţii

4. Autoritati de securitate aeroportuară autorităţi de securitate proprii– atributii si responsbilitati

5. Descrierea activităţilor proprii din aeroport

6. Măsuri de securitate

- Obligatii si responsabilitati pe linia conformarii cu masurile de securitate aeroportuara

- Accesul personalului in zonele aeroportuare in care isi desfasoara activitatea

26

7. Modul de acţiune in situaţii de criză

- Generalitati

- Amenintare telefonica cu bomba

- Alarmarea cu bomba

- Depistarea unui bagaj/colet abandonat/suspect

- Atac terorist

- Incendii

- Calamitati naturale

- Urgente medicale

8. Informaţii şi comunicări

- Transmiterea de informaţii şi comunicări

- Transmiterea de informaţii şi comunicări către mediile de informare în masă

9. Protecţia informaţiilor clasificate

11.5 PLANUL DE MASURI PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI Plan de masuri de protectia mediului particularizat la cerintele proiectului ce va contine :

- lista de masuri si echipamente pentru controlul poluarii

- identificarea aspectelor de mediu cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu in

perioada de executie si in perioada de exploatare , inclusiv monitorizarea acestora;

- planul de management al deseurilor ;

- plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ;

- conventie privind protectia mediului cu subcontractantii.

Director General

Aeroportul International Iasi