CAIET DE SARCINI

CONDITII TEHNICE SI TEHNOLOGICE DE REALIZARE A PERETILOR MULATI

CUPRINS

Capitolul 1 - Elemente generale

Capitolul 2 - Standarde, normative, instructiuni tehnice si alte materiale bibliografice, de referinta

Capitolul 3 - Lucrari pregatitoare

Capitolul 4 - Excavarea transeei pentru pereti mulati

Capitolul 5 - Armarea si betonarea peretilor mulati

Capitolul 6 - Conditii, incercari si probe privind materialele si semifabricatele utilizate la realizarea peretilor mulati

Capitolul 7 - Abateri si tolerante admise

Capitolul 8 - Verificarea calitatii in vederea receptiei lucrari Capitolul 9 - Utilaje, dispozitive, scule si forta de munca necesara executarii peretilor mulati

Capitolul 10 - Masuri de tehnica securitatii muncii si PSI

Anexa 1 - Conditii tehnice privind utilizarea noroaielor bentonitice la excavarea transeelor adinci pentru executarea peretilor mulati

CAPITOLUL 1

1

Elemente generale

Pentru cladirile 2S+P+5Ed, 2S+P+7Ed si 2S+P+19Ed, din cadrul Ansamblului Rezidential amplasat in B-DUL MARESAL Averescu nr.7A, executia infrastructurii si a subsolurilor se realizeaza intr-o incinta deschisa realizata din pereti mulati de 60 cm. grosime.

Fundatia constructiei se realizeaza sub forma de radier general si piloti amplasat in incinta peretilor mulati de pe conturul subsolului.

Peretii mulati asigura sprijinirea incintei constructiei, in timpul executarii excavatiei, pentru aceasta trebuie sa aiba capacitatea sa preia impingerea laterala a pamantului.

Datorita conditiilor concrete din teren s-a prevazut realizarea peretilor mulati cu instalatii de sapat tip KELLY care sa lucreze numai din interiorul suprafetei ocupate de incinta santierului.

Executia unui panou de perete mulat constau din realizarea transeii adanci sub protectia fluidului de foraj de tipul noroiului bentonitic,(care are rolul de a mentine stabilitatea peretilor transeii) montarea carcasei de armatura si turnarea betonului coloane de betonare(metoda CONTRACTOR).

Platforma tehnologica pentru instalatia de sapat tip KELLY precum si cota superioara a pretranseii se va realiza la cota terenului natural si va fi orizontala,stabila si fara denivelari.Nu este recomandabil ca platforma sa se execute pe umplutura, atunci cand acest lucru nu poate fi evitat umplutura se va executa in straturi subtiri si foarte bine compactate.

Platforma de lucru trebuie sa fie prevazuta cu drumuri de acces pentru mijloacele de transport,degajate permanent ,astfel incat lucrul sa se desfasoare in bune conditiuni,fara stagnari sau pericole de accidente.

CAPITOLUL 2

Standarde, normative, instructiuni tehnice si alte materialebibliografice de referinta

Standarde

STAS 9305-81 - Bentonita activata pentru fluide de forajSTAS 1500-78 - Cimenturi hidraulice cu adaosuriSTAS 2411-75 - Produse miniere silico-aluminoase. Luarea si forma

probelor STAS 1077-67 - Site si ciururi pentru sortarea si incercarea materialelor. Tesatura de sirmaSTAS 9484/16-74 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea finetii

de macinareSTAS 8125/2-85 - Barita. Determinarea densitatii relativeSTAS 9484/11-74 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea

randamentului.

2

STAS 9163/24-74 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea umiditatii de livrare.

STAS 9484/18-74 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea vascozitatii suspensiei.

STAS 9484/20-74 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea capacitatii optime de colmatare

STAS 9163/18-73 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea pH-ului.

STAS 9484/22-82 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea continutului de nisip liber.

STAS 9484/21-74 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea granulatiei.

STAS 1799-88 - Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Tipuri si frecventa verificarilor calitatii materialelor

destinate executarii lucrarilor de constructii.STAS 8133-78 - Cimenturi. Reguli si metode pentru verificarea calitatii.STAS 2320-88 - Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru confectionarea epruvetelor.SREN 196-7/95 –Metode de incercare a cimenturilorSREN 196-6/94 - Cimenturi. Determinarea finetii de macinare.SREN 196-3/96 - Cimenturi. Determinarea constantei de volum si a timpului de priza.STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti

minerali.STAS 4606-80 - Agregate naturale pentru betoane si mortare cu lianti

minerali. Metode de incercare.STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare.STAS 3622-86 - Betoane de ciment. Clasificare.STAS 3349/1,2-83 - Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea

gradului de agresivitate al apei.STAS 1275-81 - Incercari pe betoane. Incercari pe beton intarit.

Determinarearezistentelor mecanice.STAS 6625/1-82 -Incercari pe betoane.Incercari nedistructive ale betoanelor.Clasificare si indicatii generale.STAS 438/1-89 - Otel beton laminat la caldSTAS 438/2-90 - Sirma rotunda trefilata.STAS 438/3-89 - Plasa pentru beton armat.STAS 889-89 - Legarea cu sirma neagra sau prin puncte de sudura a

armaturilorSTAS 2561/2-90 -Teren de fundatie.Fundatii pe piloti. Incercarea in teren a

pilotilor de probaSTAS 2561/3-90 -Teren de fundare.Fundatii pe piloti.Prescriptii generale de

proiectareSTAS 2561/4-90 -Teren de fundare. Piloti forati de diametru mare.

Prescriptii de proiectare, executie si receptie.STAS 3300/1-85-Teren de fundare.Principii generale de calculSTAS 3300/2-85-Teren de fundare.Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe

- STAS 2561/4-90 Teren de fundare.Piloti forati de diametru mare .Prescriptii

generale de proiectare executie si receptie

3

Normative si instructiuni tehnice

- NP114-2004 Normativ privind proiectarea , executia , monitorizarea si receptia

peretilor ingropati

NP120-06 Normativ privind cerintele de proiectare si executie a escavatiilor adanci

in zona urbane

P.106-85 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea baretelor pentru fundarea constructiilor.NE 012-99 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.C.28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton.C.200-81 - Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului in

constructii ingropate, prin metoda carotajului sonic.C.26-85 - Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructiveC.54-81 - Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelorC.16-84 - Normativ pentru realizare pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente.C.130-78 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcret a mortarelor si

betoanelor.C.56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

constructii si instalatii aferente.SR EN 1538/2002 Executia lucrarilor geotehnice speciale Pereti Mulati

CAPITOLUL 3Lucrari pregatitoare

4

3.1. Lucrarile pe santier incep prin amenajarea platformei de lucru pe amplasamentul lucrarii,la cotele si dimensiunile din proiect. Platforma de lucru trebuie sa fie prevazuta cu drumuri de acces pentru mijloacele de transport si autilajelor,astfel incat lucrul sa se desfasoare in bune conditiuni,fara stagnari sau pericole de accidente.

3.2.Pentru scurgerea apelor si eventual a noroiului de pe suprafata platformei de lucru,se vor amenaja pante de scurgere de circa 1%-2%.Incaz de necesitate,se vor amenaja santuri sau rigole la marginea platformei de lucru pentru colectarea si indepartarea apei sau noroiului de pe platforma.Platforma si caile de acces se vor tine curate,(vor fi degajate de noroi)pe tot timpul executiei lucrarilor.

3.3. Inainte de realizarea peretilor mulati se face o recunoastere a amplasamentului prin care se identifica cu ajutorul planurilor din zona, intreaga retea edilitara subterana pentru a se lua masurile necesare de deviere sau evitare a lor,precum si degajarea amplasamentului de obstacole (constructii existente,arbori,etc.).

3.4. Dupa eliberarea amplasamentului se traseaza conturul peretilor mulati, pe baza planului si detaliilor de armare a transeei. Acest plan va fi intocmit pornind de la tema de proiectare cu axele principale ale viitoarei constructii si planul de trasare transmis de catre proiectantul general . Axele principale ale constructiei vor fi trasate si materializate in teren de catre executant pe baza planului de trasare elaborat de proiectantul general.

Busonarile canalelor sau conductelor traversate de peretii mulati sau care intra in impact cu baretele se vor face pe baza planurilor de panotaj si de amplasare barete corelat cu rezultatele sondajelor efectuate,(sapaturi manuale locale ) dupa care se executa pretranseile pentru barete si pereti.

3.5. Pentru ghidarea cupei utilajului de sapat si prevenirea surparii transeei la partea superioara, din cauza barbotarii noroiului in timpul lucrului, se vor executa grinzi de ghidare(pretransee) din beton armat, conform detaliilor ce se vor intocmi in faza D.D.E. Intre grinzile de ghidare ale pretranseei se mentine distanta prin distantieri din beton iar intre grinzile de ghidaj se executa umplutura de pamant bine compactat. Distanta dintre grinzile de ghidaj va fi mai mare cu 5 cm decat latimea cupei utilajului.

3.6. Avand in vedere conditiile tehnologice cerute de instalatia de sapat tip KELLY cu care se executa excavatia transeii, pe langa grinzile de ghidare trebuie amenajate platforme tehnologice de lucru care se vor construi conform proiectului, respectind cu strictete detaliile de executie a acestora. Platforma de lucru ce se realizeaza trebuie sa fie stabila, rezistenta si perfect orizontala. Orizontalitatea platformei conditioneaza nu numai stabilitatea instalatiilor in timpul lucrului, ci mai ales calitatea lucrarii, prin asigurarea verticalitatii baretelor si a panourilor peretilor mulati si a rosturilor dintre ele.

3.7. Deoarece noroiul bentonitic reprezinta unul din elementele esentiale la executia si calitatea peretilor mulati, pentru prepararea, depozitarea, circulatia si reconditionarea acestuia, trebuie amenajata "Gospodaria de noroi bentonitic" care consta in asigurarea mijloacelor fixe care pot deservi executia in bune conditii a lucrarilor cerute de tehnologia de excavatie.

Gospodaria de noroi trebuie sa cuprinda:3.7.1. - grupuri de preparare a noroiului bentonitic3.7.2. - habe sau rezervoare pentru depozitarea noroiului bentonitic, care sa asigure

pentru instalatia de excavare, un volum de cca. doua ori volumul unui panou.

5

3.7.3. - pompe centrifuge sau cu piston pentru noroi, in vederea recircularii noroiului si pomparea de la depozit la punctele de lucru.

3.7.4. - retele de conducte fixe sau furtune flexibile (min. 3"diametru) pentru circulatia noroiului de la depozit la transee si invers, accesorii, vane, etc.

3.7.5. - pompe submersibile (FLYGT, EPEG) sau cu sorb, adecvate pentru scoaterea noroiului contaminat cu nisip, de la talpa panoului si trimiterea acestuia la un punct de regenerare.

3.7.6. - retele electrice prevazute cu tablouri pentru conectarea si comanda echipamentelor actionate electric

3.7.7. - grup pentru regenerarea noroiului care sa contina un hidrociclon pentru denisipare, montat linga un batal pentru depozitarea slamului rezultat.

3.7.8. - sopron sau magazie pentru depozitarea trasgelului.

3.8. Materialul rezultat din excavarea transeei se va transporta cu autobasculantele in locurile stabilite de primarii. Avand in vedere ca acest material este imbibat cu apa si noroi bentonitic, benele autobasculantelor vor fi etanse, iar la iesirea din santier, aceste utilaje vor trece in mod obligatoriu, prin punctul de spalare, prevazut cu rampe special amenajate in vederea curatirii rotilor si caroseriilor mentinand astfel curatenia drumurilor publice.

CAPITOLUL 4

Excavarea transeei

La excavarea transeei adanci sub protectia noroiului bentonitic, folosind instalatia de sapat tip KELLY se impune respectarea tehnologiilor specifice acestui utilaj si incadrarea cu rigurozitate in conditiile cerute de normele in vigoare.

4.1. Trasarea panourilor prin marcarea limitelor acestora pe grinzile pretranseii, cu vopsea sau alte elemente fixe, care sa transpuna in teren toate elementele geometrice ce le contine planul de panotaj, care sta la baza proiectului de ansamblu al incintei de pereti mulati si planului de amplasare barete. Limitele panourilor trasate, sunt de fapt reperele fata de care se pozitioneaza si se executa excavatia, montarea armaturii, pozarea elementelor de rost s.a.m.d. Datorita importantei deosebite pe care o are transeea in executia peretilor mulati, si abaretelor responsabilitatea directa in respectarea pozitiei exacte a excavatiilor, montarea carcaselor de armatura si realizarea rosturilor fata de dimensiunile geometrice inpuse prin proiect, o are inginerul sau maistrul de schimb care conduce lucrarea.

4.2.Asigurarea stabilitatii peretilor transeei excavata sub protectia noroiului bentonitic, se realizeaza prin urmatoarele masuri:

4.2.1. - nivelul noroiului bentonitic in transee trebuie mentinut permanent la max. 50 cm de fata superioara a pretranseii, completarea noroiului fiind facuta pe masura excavarii materialului din transee sau a pierderilor de noroi.( Excavarea cu nivelul noroiului sub grinzile pretranseii se face numai in cazuri de forta majora, dupa analiza temeinica a implicatiilor si sub supravegherea si responsabilitatea inginerului sau maistrului de schimb, care este obligat sa consemneze aceasta in fisa de excavatie cu justificarea corespunzatoare).

6

4.2.2. - calitatea noroiului bentonitic sa corespunda conditiilor tehnice ce rezulta din "Anexa 1".

4.2.3. - cota platformei de lucru in raport cu nivelul hidrostatic al apei subterane interceptate de excavatie, trebuie sa fie corelata direct cu adancimea si lungimea panourilor care se excaveaza, natura stratelor de teren strabatute, timpul de executie a unui ciclu complet si greutatea specifica a noroiului bentonitic. In acest sens, pentru asigurarea stabilitatii peretilor transeei se impun ca minimum de conditii tehnice, urmatoarele:

4.2.3.l. - in terenurile unde stratele strabatute sunt de natura coeziva in cea mai mare proportie, nivelul apei poate fi cu minim 1,00 m sub nivelul noroiului din transee, iar pentru siguranta se admite minim 2,00 m sub nivelul platformei de lucru.

4.2.3.2. - In terenurile la care pe toata lungimea excavatiei, stratele sint necoezive, nivelul minim al apei freatice fata de nivelul platformei de lucru trebuie sa fie la cca. 2o% din adincimea excavata.

Nerespectarea acestor conditii fata de nivelul apelor freatice impune coborarea acestuia prin pompari din jompuri situate in interiorul incintei amplasate cat mai departe de constructiile invecinate.

4.2.3.3 -Cind conditiile mai sus mentionate sunt realizate la limita, se vor lua toate masurile organizatorice pentru eliminarea timpilor "morti" in timpul sau intre fazele de executie. Pentru cazurile de exceptie,cand excavatia se intrerupe pe o durata mai mare de timp,se reumple transeea cu pamant sau balast si se reia lucrul dupa realizarea conditiilor optime de executie.

4.2.3.4. - nu se recomanda cresterea initiala a greutatii specifice a noroiului bentonitic (care se face oricum prin incarcarea cu material sapat in timpul lucrului), deoarece aceasta influenteaza negativ asupra operatiunii de betonare.

4.3. Reducerea pe cit posibil a pierderilor mari de noroi in timpul excavatiei duce la reducerea pretului de cost al peretilor mulati. Pierderile de noroi pot fi remediate dupa natura acestora:

4.3.1. - pierderile in strat (de circulatie) se anihileaza prin ingrosarea noroiului si adaugarea de nisip fin. Aceste pierderi s-au dovedit a fi minore, insa personalul de executie trebuie sa fie pregatit pentru luarea masurilor necesare.

4.3.2. - pierderile prin filtratie, care chiar daca nu au o manifestare "brusca" au influenta negativa asupra calitatii lucrarii. Cind se constata, este necesar sa se foloseasca un noroiu hidratat, proaspat, cu filtratul maxim 10 cmc si evitarea contaminarii cu ciment a noroiului.

4.3.3. - pierderile accidentale de noroi in diverse canale, conducte sau alte lucrari edilitare. In acest sens executantul trebuie sa fie pregatit in zona excavatiei cu materiale si mijloace de interventie pentru remediere rapida (saci cu argila, calti, ciment, ipsos, dopuri de lemn de diverse dimensiuni, etc).

Nerespectind aceste recomandari in timpul executiei pot aparea implicatii majore in procesul de executie a peretilor mulati.

4.4. Coborarea cupei instalatiei de sapat tip KELLY in transee se va face cu o viteza mai mica in partea superioara, pentru a se evita barbotarea noroiului.

4.5. Verticalitatea catargului instalatiei de sapat tip KELLY se va verifica in cele doua planuri atit inainte de inceperea oricarei faze de executie cit si pe parcursul excavarii.

4.6. Masurarea adincimii transeei excavate se face ori de cite ori este nevoie, indeosebi la sfirsitul excavarii, respectiv dupa curatarea talpii (fundul) panoului. Obligatoriu masurarea adincimii se face inainte de inceperea turnarii betonului. Masurarea

7

adincimii transeei se poate face cu tija instalatiei de sapat tip KELLY care poate fi gradata din metru in metru, sau cu ajutorul unui fir gradat inextensibil.

4.7. Inceperea excavatiei unui panou se va putea face numai daca sint asigurate toate conditiile materiale si organizatorice pentru excavarea fara intreruperi, daca armarea si betonarea au asigurate conditii sa se execute imediat dupa excavare. In conditii fortuite de intreruperi mai mari de executie, este necesar sa se reumple excavatia cu balast si reluarea lucrului sa se faca atunci cind sunt asigurate conditii normale de lucru. Responsabilitatea pentru lasarea pe timp indelungat a excavatiei neprotejate o are responsabilul lucrarii,care trebuie sa analizeze fiecare caz in parte si sa ia decizii corespunzatoare. In cazul existentei sub stratul de argila a nisipurilor fine (refulante) si a apei ascensionale, pe linga masurile mai sus mentionate, este necesar ca fazele de excavatie sa se modifice de asa natura ca aceasta zona sa fie excavata si betonata intr-un timp minim.

4.8. Curatirea (razuirea) peretilor transeei de toate neregularitatile ramase dupa terminarea excavarii se face prin trecerea din metru in metru a cupei de sus in jos, executind simultan si curatirea panoului si a rostului cu panoul vecin.Odata cu operatia de curatire se va face si controlul calitativ al noroiului si normalizarea lui aducandu-se la parametrii optimi unei bune betonari.

4.9. La excavarea cu instalatia de sapat tip KELLY se va tine seama de tipul panoului (primar, curent sau de inchidere) care va impune modul de lucru.Daca tipul panoului nu este impus prin proiect(din considerente constructive),alegerea panoului primar (primul panou cu care se incepe executia) se va face din considerente organizatorice. Se are in vedere executia a cat mai multe pnouri curente care au avantajul folosirii unui singur element de rost,(reducerea operatiunilor si mijloacelor de lucru) posibilitatea excavarii in timp mai scurt a eventualului beton refulat in spatele elementului de rost, din panoul betonat anterior. Ordinea de executie a panourilor este cea rezultata din numerotarea panourilor si se indicata in planul de panotaj.Aceasta ordine este impusa de conditiile din teren si nu poate fi modificata decat in caz extrem si numai cu acordul proiectantului.

La excavarea cu instalatia de sapat tip KELLY se va tine seama de:4.9.1. - la un panou sa se execute mai intai puturile de capat pana la cota si apoi

puturile intermediare si merloanele ramase intre ele. 4.9.2. - falcile cupei vor sapa numai puturi de sectiune completa sau numai

merloane, astfel ca dintii cupei sa lucreze simultan, simetric fata de axul tijei instalatiei de sapat tip KELLY.

4.9.3. - activitatea instalatiei de sapat tip KELLY este dirijata permanent de un responsabil al excavarii (kellyman) care este instruit si specializat pentru conducerea si urmarirea tuturor operatiunilor executate (deplasare, pozitionare, excavare, curatire, etc). Responsabilul excavarii va completa in fisa panoului datele despre excavarea panoului inclusiv profilul litologic al terenului.

4.10. Noroiul bentonitic fiind unul din elementele esentiale in executia de calitate a peretilor mulati atit in timpul excavatiei cit si inainte de betonare, el trebuie sa respecte conditiile impuse de normele in vigoare.

4.10.1. - conditiile de receptie ale materialelor, prepararea si punerea in opera, conditiile tehnice in diverse faze de executie, precum si controlul si evidenta calitatii noroiului folosit la excavarea transeelor adanci sunt date in "Anexa 1".

4.10.2. - in functie de mijloacele din dotare si modul de organizare a "Gospodariei de noroi bentonitic" se va obtine eficienta tehnica si chiar economica a folosirii noroiului bentonitic in lucrare.

8

4.10.3. - functiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca "Gospodaria de noroi" ce influenteaza direct calitatea lucrarii, impun si masuri organizatorice corespunzatoare, astfel:

4.10.3.1. - utilizarea unor instalatii de preparare a noroiului bentonitic cu pompe centrifuge cu turatie mare (3000 rot/min) in scopul obtinerii unei omogenizari superioare si scurtari a timpului de hidratare. Aceste avantaje se obtin datorita inaltei turbulente a suspensiei apa-bentonita.

4.10.3.2. - asigurarea unui volum suficient de noroi bentonitic cu o hidratare optima, asigurandu-i o recirculare periodica inainte de folosire, in functie de panoul aflat in executie. In acest sens se vor asigura habe care sa poata inmagazina un volum dublu de noroi fata de volumul panoului aflat in executie. Trebuie asigurate pompele, tevile si furtunele necesare acestei operatiuni.

4.10.3.3. - in cazul unui noroi bentonitic contaminat sau incarcat cu nisip acesta se va inlocui cu noroiul proaspat ce este depozitat in habe.

4.10.3.4. - amenajarea unui punct de reconditionare a noroiului care sa contina un grup denisipator (format dintr-o pompa pentru noroi, un vas de 3-5 mc, un hidrociclon pentru denisipare, o sita vibratoare) si un batal pentru slam. Pentru refolosirea noroiului se face denisiparea sau tratarea chimica pentru imbunatatirea caracteristicilor acestuia. Noroiul uzat sau contaminat (netratabil) se depoziteaza in batalul de slam, unde se trateaza cu var nestins pentru a precipita si apoi se incarca in autobasculante cu un greifer sau excavator cu cupa. Indepartarea noroiului uzat sau contaminat la reteaua de canalizare este interzisa.

4.10.3.5. - conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca noroiul bentonitc dintr-un panou inainte de betonare sint: - greutate specifica mica (1,05-1,08 daN/dmc) - viscozitatea, 36-42 secunde la pilnia Marsh - turta maxim 3 mm - filtratul maxim 20 cmc - continutul in nisip maxim 3%.

4.11.- In timpul excavatiei cu instalatia de sapat tip KELLY pentru fiecare panou, se face cartarea litologica a acestuia. In acest scop se confectioneaza pe suporti de dulapi ladite consecutive de 25 cm latime si 40 cm lungime, numerotate de la 1-H, (in m) H fiind adincimea maxima a panoului. Probele de pamint de pe fiecare metru adincime excavat in panou, se introduc in compartimentul purtind numarul corespunzator a adincimii de la care s-a extras proba.

Fisa panoului se completeaza cu stratificatia indicata de cartarea facuta cu metodologia de mai sus, dupa confirmarea de catre dirigintele de santier a cartarii. Cartarea litologica serveste constructorului la stabilirea eventualelor solutii pentru interventie cu sisteme adecvate de etansare a rosturilor peretilor mulati, care prezinta neetanseitati ce trebuiesc tratate in vederea reducerii la maxim a infiltratiilor.

4.12.-Prezentul caiet de sarcini trateaza “Conditiile tehnice si tehnologice de realizare a peretilor mulati si a baretelor”cu instalatia de sapat tip KELLY.Se recomanda acest utilaj avand in vedere ca se gaseste foarte frecvent in dotarea unitatilor de executie de la noi. Firma constructoare care va castiga licitatia, daca doreste folosirea altui utilaj de excavat, cum ar fi instalatiile: Bena Mecanica Bicablu,Hidroforeza sau alte tipuri care sa se incadreze in conditiile impuse in “Caietul de sarcini”la urmatoarea faza de proiectare se va adapta executarea peretilor mulati la conditiile cerute de instalatia aleasa.

9

CAPITOLUL 5

Armarea si betonarea

Armarea baretelor si peretilor mulati se realizeaza cu carcase metalice,confectionate in ateliere de santier la dimensiunile prevazute in proiect,dupa tipul si forma geometrica a baretei si peretelui.

Carcasa metalica este alcatuita din armaturi longitudinale si transversale,dispuse ca doua plane paralele legate intre ele prin etrieri si bare inclinate care trebuie sa le confere rigiditate suficienta la manevrare.

Operatia de betonare este deosebit de importanta in executia peretilor mulati, de modul cum este pregatita, executata si urmarita betonarea fiecarui panou, depinde in final calitatea lucrarii realizate. Defectiunile peretilor (abaterile de la verticalitate, nerespectarea gabaritului panoului, neetanseitati la rosturi si in sectiune curenta) se datoresc de regula, greselilor de executie, necunoasterii sau nerespectarii prescriptiilor tehnice ce trebuiesc asigurate inaintea sau in timpul betonarii.

5.1. Pregatirea pentru betonarea unui panou impune urmatoarele operatiuni preliminare:

5.1.1. - verificarea dimensiunilor geometrice impuse de proiect (adincime, grosime, distante intre rosturi). Pentru abateri mari (peste 10 cm) de la lungimea nominala a panoului, responsabilul lucrarii (sef de lot sau santier) analizeaza cauzele si impune masurile corespunzatoare ce trebuiesc luate, corelate cu executia panourilor vecine. Abaterile peste 30 cm de la lungimea nominala a panoului, vor fi analizate impreuna cu proiectantul.

5.1.2. - dupa terminarea curatirii panoului, eliminarea turtei depusa pe peretii transeei si raclarea rostului (realizat cu tub de rost), se verifica adincimea pe toata lungimea panoului. Se verifica lungimea transeei excavate functie de reperele de trasare si verticalitatea extremitatii panourilor. Aceste operatiuni de raclare se fac cu cupa instalatiei prin miscari de sus in jos de la un capat la altul al panoului, iar la rost prin trecerea cupei deschise de sus in jos si inchisa de jos in sus.

5.1.3. - verificarea caracteristicilor noroiului bentonitic din panou se face pe o proba prelevata de la cca. 1,00 m de la talpa panoului. Noroiul contaminat sau cu continut mare de nisip (peste 3%) se inlocuieste cu material proaspat. Caracteristicile noroiului bentonitic dintr-un panou inainte de betonare, se trec in fisa panoului, semnata de laborantul de serviciu, care certifica in acest fel calitatea corespunzatoare a noroiului.

5.2. Asigurarea materiala si masurile organizatorice in vederea betonarii se fac in paralel cu curatarea panoului si consta in aducerea in zona a sculelor si dispozitivelor pentru turnarea betonului (tuburi de betonare si palnii pentru betonare bine spalate, tuburi de rost, cabluri pentru manevrare si sufe, clesti cu lant, pompe pentru eliminarea bentonitei cu conductele si furtunele necesare dirijarii acesteia spre alte panouri, etc).

5.3. Operatiuni pregatitoare pentru betonare:5.3.1. - se stabileste pozitia fixa a macaralei si accesul automalaxoarelor cu beton si

se elibereaza platformele de acces la punctul de turnare a betonului. 5.3.2. - se pregateste diagrama de betonare cu toate datele necesare si dupa caz, se

instruieste seful echipei de betonare pentru situatiile exceptionale.

10

5.3.3. - se ia legatura cu statia de betoane pentru asigurarea unui ritm continuu de aprovizionare cu beton.

5.3.4. - curatirea platformei de lucru si verificarea reperilor de trasare pentru montarea carcaselor de armatura.

5.3.5. - lansarea elementului de rost care este alcatuit dintr-o singura bucata.In timpul introducerii se verifica permanent mentinerea verticalitatii elementului de rost,factor important in executia de calitate a rostului respectiv.

5.3.6. - Carcasele de armatura sunt alcatuite dintr-o singura bucata. In cadrul unui panou se introduce o carcasa, sau doua (la panourile de colt) .Inainte de a se trece la asamblarea si montarea acestora se face o ultima verificare daca sunt respectate intrutotul detaliile de executie cuprinse in proiect.

Inainte de introducerea carcasei dearmatura in transee,se vor face urmatoarele verificari si operatii:

-verificarea adancimii transeii masurata in cateva puncte care trebuie sa corespunda cu cea din proiect;

-curatireafundului santului de eventualele depuneri din noroi sau pamant prabusit din pereti;

-executarea corecta a sudurilor carcasei;-verificarea barelor de armatura,daca sant curate,neoxidate,etc.La montajul carcaselor in panou,trebuie sa fie asigurate urmatoarele conditii:5.3.6.1. - rolele distantier din beton care asigura ghidarea carcasei la introducerea in

panou si acoperirea suficienta cu beton a armaturilor, sa fie distribuite pentru a se acoperi maxim 3 mp din suprafata fiecarei fete a carcasei cu o rola.

5.3.6.2. - lansarea si pozitionarea carcasei de armatura in panou fata de rosturile panourilor vecine, se va face astfel ca barele marginale de armatura sa aiba distanta minima de 5 cm fata de betonul turnat in panoul anterior. Pentru barete trebuie asigurata o acoperire suficienta(min 10cm fata de peretele transeii).

5.3.6.3. - carcasele se monteaza numai suspendate la partea superioara prin urechile de suspendare, fiind interzisa rezemarea carcasei de armatura pe talpa panoului. Panourile la care partea superioara a carcasei este mai sus decit cota prevazuta, evidentiaza clar nerespectarea dimensiunilor nominale ale panoului, respectiv neexecutarea corecta a operatiei de curatire si calibrare a acestuia.

5.3.7.-Flotarea carcasei de catre betonul ascensional in timpul betonarii, conduce de asemenea la ridicarea acesteia fata de cota prevazuta in proiect, dar acest fenomen odata cunoscut la un panou, poate fi inlaturat la betonarea panourilor urmatoare, prin luarea masurilor corespunzatoare (scoaterea coloanei de betonare la momentul oportun). Toleranta maxima admisa la aparitia acestui fenomen, la cota finala a carcasei este de 15 cm, iar in cazuri exceptionale (un panou din 10) pina la 30 cm. Depasirea acestei tolerante se va semnala proiectantului de la primul panou unde s- a produs, pentru a se hotari asupra masurilor ce trebuiesc luate.

5.3.8. Lansarea tuburilor de betonare, care trebuie sa ajunga pina la cca. 20 cm de talpa transeei, se face asigurind verticalitatea acestuia. Aceste tuburi de betonare sint confectionate din teava de diametru 237 mm cu pereti grosi care trebuie sa iasa deasupra nivelului pretranseei cu cca. 1,00 m si sunt prevazute cu pilnie de betonare la partea superioara. Tuburile de betonare sunt realizate din tronsoane de 1,50-4,00 m, care se asambleaza intre ele prin infiletare, pentru asigurarea lungimii optime a acestuia. La montarea tuburilor se va avea in vedere ca aceasta operatiune sa se faca in ordinea descrescatoare a lungimilor, incepind cu tronsonul de capat, astfel incit sa se ajunga cu acesta la cca. 20 cm de talpa panoului.

11

5.3.9. Se pregatesc pompele care elimina noroiul bentonitic din panou la turnarea betonului si de asemenea, retelele de transport spre depozit, spre alt panou in excavatie sau spre batalul de slam.

5.4. Betonarea propriu zisa:5.4.1 Turnarea betonului in pereti si barete trebuie sa inceapa la cel mult o ora de la

terminarea curatirii talpii transeii timp care se apreciaza ca fiind suficient pentru introducerea in tranee a carcasei de armatura,si realizarea celorlalte lucrari pregatitoare in vederea turnarii.

5.4.2. - betonarea se va executa prin metoda CONTRACTOR. Betonul utilizat C20/25 va trebui sa aiba o reteta corespunzatoare, fiind prevazut cu aditivi plastifianti intirzietori de priza, care sa asigure lucrabilitatea betonului in timpul admis pentru betonarea unui panou (minim 6 ore).

Turnarea betonului in panourile cu lungimi mai mari de 5,00 m impune folosirea a doua coloane de betonare. Betonarea panourilor de colt se va realiza deasemenea cu 2 tuburi de betonare indiferent de marimea panoului.

Turnarea betonului in panou, in acest caz, trebuie sa inceapa in cele doua pilnii deodata. Ulterior, cantitatile de beton pot fi introduse alternativ prin cite o coloana de betonare urmarindu-se ca nivelul superior al betonului sa fie cat mai aproape de orizontala.

Nivelul diferit de la extremitatile panoului, va indica coloana pe care se va turna betonul, pentru a se asigura nivelarea. ( la betonarea panourilor de colt turnarea betonului se va face concomitent in cele 2 tuburi in mod obligatoriu).

5.4.3. - amorsarea turnarii betonului in teava de betonare, se face cu un "dop" din mortar de ciment cu apa.Dopul asezat pe o lopata la baza conica a pilniei va face despartirea betonului de noroi, si va evita amestecul beton - noroi, jucind rolul unui piston ce va impinge noroiul din coloana de betonare, locul sau fiind luat de beton.

Betonul inlocuieste noroiul bentonitic, iar prin impingerea, in sus, in panou: antreneaza o parte din depunerile de la baza panoului, noroiul aderent la carcasa de armatura, turta si noroiul de pe rosturi, acest fenomen fiind foarte important pentru calitatea lucrarii.

Se interzice amorsarea betonarii direct cu beton sau folosirea altor materiale (hirtie, lemn, etc) pentru confectionarea "pistonului despartitor beton - noroi". Betonul turnat trebuie sa aiba tendinta ascensionala, astfel ca primele sarje de beton sa se regaseasca intotdeauna in partea superioara a panoului.

5.4.4. -folosirea unor materiale necorespunzatoare (noroi prea gros, sau prea incarcat cu nisip, beton nelucrabil) nu poate realiza curatirea dorita, mai sus mentionata.Lucrabilitatea betonului va fi de minimum 6 ore;timpul de lucrabilitate va fi stabilit functie de volumul de beton pus inopera,detehnologia de betonare si durata transportului de la statie la santier. Pentru imbunatatirea lucrabilitatii se va folosi aditivi intarzietori de priza in dozaj de 1...2 litri la 100 kg. ciment.

5.4.5. -eliminarea aerului din coloana de betonare, se face printr-o teava metalica de diametru 1"-2" avind capul inferior la cca. 1,00 m in coloana de betonare, fata de baza inferioara a pilniei, iar la capatul superior indoit este rezemat (agatat) de marginea superioara a pilniei. Se verifica permanent ca teava de aerisire sa nu fie infundata.

5.4.6. -scurtarea coloanelor de betonare se face de mai multe ori in timpul betonarii, pentru a evita flotarea carcasei de catre betonul ascensional, respectiv evitarea echilibrarii intre betonul din coloanele de betonare si cel din panou (nu mai curge betonul din coloana).

5.4.7. - din fiecare automalaxor se iau probe martor de beton care se pastreaza in cutii compartimentate pe adincimi, la locuri ferite de soare, linga punctul de turnare. Indicatiile date de probele martor, sunt: eventuala ingreunare a introducerii betonului, imposibilitatea curgerii la un moment dat a betonului in coloana datorita intaririi premature.

12

5.4.8. - dupa fiecare sarja de beton turnat in panou, se va masura nivelul betonului in minim 3 puncte. Masuratorile se fac de regula spre extremitati si partea centrala a panoului, datele inscriindu-se in fisa panoului.

Din corelarea cantitatii de beton turnat cu diagrama de betonare se stabileste pe loc eventuale defectiuni produse in sectiunea peretelui in timpul betonarii.Pentru asigurarea turnarii in bune conditiuni a betonului in panou, este necesara folosirea unei macarale cu cadere libera a sarcinii, care prin miscari brusce ale coloanei pline de beton usureaza executarea operatiei respective. Responsabilitatea calitatii lucrarilor efectuate la realizarea operatiunii de betonare a unui panou o are seful de lucrare care supravegheaza si conduce toate fazele de executie. Masurile mai sus mentionate nu sint limitative, ele pot fi completate de catre executant, avind in vedere experienta acestuia.

5.5.Transportul betonului de la statia de preparare la locul de punere in opera se va face obligatoriu cu automalaxoare. Pe timp de iarna,se vor lua masurile necesare la preparare si transport,pentru timp friguros,astfel incat betonul sa nu aiba scaderimari de temperatura in timpul transportului(la punerea in opera temperatura minima va fi +5 grade CELSIUS)

CAPITOLUL 6

Conditii, incercari si probe privind materialele sisemifabricatele utilizate la realizarea peretilor mulati.

Constructorul este obligat sa-si organizeze in incinta santierului un laborator dotat corespunzator, care sa controleze in permanenta materialele ce se folosesc la executia peretilor mulati si baretelor.

6.1. Laboratorul de santier este insarcinat cu urmarirea calitatii materialelor folosite la executarea peretilor turnati si are urmatoarele atributii:

-verificarea calitatii tuturor materialelor care intra in opera si certificarea ca acestea corespund normativelor in vigoare;

-efectuarea determinarilor; -pentru probele de noroi bentonitic si betoane,precum sitinerea evidentei si

prelucrarea datelor ce se obtin in laborator; -tinerea evidentei conditiilor exterioare in care s-au executat lucrarile la diferite

tronsoane ale peretelui (nivelul panzei freatice, intreruperi din cauza conditiilor atmosferice);

-participarea la stabilirea cauzelor si masurilor ce trebuie luate pentru remedieri, in cazurile de intreruperi sau greseli de executie;

-participarea la efectuarea probelor de control asupra peretelui de beton si tinerea evidentei rezultatelor;

-participarea la receptia panourilor peretelui executat si la receptiile partiale;

6.2.Constructorul este obligat sa tina evidenta scriptica a executiei baretelor si a panourilor de pereti mulati prin intocmirea unor fise de lucrari,in care vor fi trecute urmatoarele date:

-datele necesare pentru identificarea usoara a baretei sau peretelui; -caracteristicile stratificatiei, adancimile stratelor de pamant, nivelul panzei freatice,

timpul de excavare etc.; -conditiile in care s-a executat excavatia;

13

-conditiile in care s-a introdus armatura; -conditiile in care s-a turnat betonul; -conditii speciale accidente si intreruperi, precum simasurile luate pentru remediere; -probele de noroi bentonitic si beton prelevate si rezultatele obtinute pe aceste

probe, inclusiv retetele utilizate;

6.3.Materialele si semifabricatele principale care asigura realizarea peretilor mulati si baretelor a caror calitati se vor controla pe santier sint urmatoarele:

6.3.1. - bentonita activata in stare bruta si in stare de suspensie (noroi bentonitic), utilizata la lucrarile de pereti mulati, trebuie sa indeplineasca conditiile din:

STAS 9305-81 - Bentonita activata pentru fluidele de forajSTAS 9484/16-74 - Determinarea finetii de macinareSTAS 8125/2-85 - Determinarea densitatii relativeSTAS 9484/11-74 - Determinarea randamentuluiSTAS 9163/24-74 - Determinarea umiditatii de livrareSTAS 9484/18-74 - Determinarea viscozitatii suspensieiSTAS 9484/20-74 - Determinarea capacitatii de colmatareSTAS 9163/18-73 - Determinare pH-uluiSTAS 9484/21-74 - Determinarea granulatieiSTAS 9484/22-82 - Determinarea continutului de nisip liber.

6.3.2. Cimentul utilizat si celelalte materiale ce intra la prepararea betonului, vor fi verificate pentru fiecare lot livrat prin incercari de laborator, respectind normele in vigoare.

-cimenturi SR388/95, SR1500/96-metode de incercare a cimenturilor SREN 196- 7/1995- timpul de priza si a cnstantei de volum– SREN 196-3/97-determinarea finetei –SREN 194-6/94- rezistentele mecanice – SREN 196-1/95- determinarea caldurii de hidratare - SR 227/5-96- agregatele - STAS 1667-78- apa - STAS 790-84

6.3.3. Betonul utilizat care este preparat se va controla sistematic, trebuind sa indeplineasca conditiile cerute de si normativ NE012/99.

6.3.4. Otelul beton folosit in lucrare PC 52 si OB 37 va trebui sa fie incercat in cadrul laboratorului din santier sau laboratoare specializate in aceste incercari, recoltind esantioane din fiecare lot livrat.

Aceste materiale trebuie sa respecte cerintele impuse de STAS 438/1,2,3 si normativ NE012/99. Lucrarile de sudare a otelului beton vor fi verificate in conformitate cu prevederile normativului C.28 -83.

6.3.5. Lucrarile de pereti mulati se pot desfasura in cicluri continue atit pe timp de vara cit si de iarna. In acest din urma caz este necesara luarea unor masuri care sa permita desfasurarea activitatii de excavare si betonare in mod continuu indiferent de conditiile climatice.

Din acestea retinem un minimum de masuri:6.3.5.1. - izolarea termica a tuturor conductelor fixe pentru transportul noroiului

bentonitic6.3.5.2. - asigurarea posibilitatilor de incalzire a baracamentelor pentru personalul

muncitor si al laboratorului

14

6.3.5.3. - amenajarea unor incinte corespunzatoare in care sa se poata realiza lucrarile de sudura

6.3.5.4. - incalzirea materialelor pentru prepararea betonului si luarea de masuri pentru a nu ingheta in timpul transportului.

Toate lucrarile se vor desfasura in conditiile prevazute de normativul C.16-84 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente".

CAPITOLUL 7

Abateri si tolerante maxime admise

7.1. Realizarea peretilor mulati si baretelor este prin excelenta o lucrare ascunsa datorita tehnologiei de executie. Constatarea modului in care s-a executat lucrarea se poate face indirect prin examinarea documentatiilor incheiate pe parcursul executiei, fie direct prin decopertarea panourilor in urma realizarii excavatiei in interiorul incintei numai pentru peretii mulati.

7.2. Grinzile de ghidare ale pretranseelor nu vor depasi urmatoarele tolerante fata de prevederile proiectului:

- lumina intre grinzi: ±1 cm- verticalitatea: <= 1.5% din inaltimea grinzii de ghidare.

7.3. Rosturile dintre panouri trebuie sa fie uscate si sub nivelul apei subterane. Se admit umeziri pe 10% din inaltimea rostului. Nu se admite in nici un caz curgerea apei prin rosturi.

7.4. Tolerantele admise la cota finala a carcasei de armare a panoului de perete mulat, nu vor depasi urmatoarele abateri fata de proiect:

- inaltimea: ±10 cm- lungimea: ± 2 cm- latimea: ± 1 cm.

7.5. Tolerantele maxime admise la cota finala dupa lansarea carcasei in transee sunt de ±10 cm.

7.6. Panourile de pereti mulati si baretele nu vor depasi abaterile:- pe verticala: - 1% din adincimea excavatiei din interiorul incintei, - pe orizontala: - 0,5% din lungimea panoului.

CAPITOLUL 8

15

Verificarea calitatii in vederea receptiei lucrarii

8.1. Avind in vedere caracterul complex al tehnologiei si cantitatea mare de materiale care se manipuleaza, constructorul are obligatia sa-si organizeze un sistem de urmarire si de evidenta clara a tuturor lucrarilor. In acest scop, se va intocmi pentru fiecare panou "FISA PANOULUI" care va contine in mod obligatoriu:

- numarul panoului,baretei- modul de realizare al fiecarui panou de perete mulat sau bareta(cota de excavare,cota de montare acarcasei, cota de betonare,volumul de beton,etc.).- diagrama de betonare cu curba reala si teoretica- litologia terenului- caracteristicile noroiului bentonitic inainte de betonare- cantitatea de materiale folosite (beton, otel, bentonita, etc)- durata si modul de functionare a utilajelor- transporturile efectuate

La aceasta fisa a panoului se vor mai adauga: - constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre beneficiar,

proiectant sau alte organe de control- buletinele cu rezultatele verificarilor de laborator a probelor luate din materialele folosite- certificatele de garantie pentru calitatea materialelor folosite in lucrare,

eliberate de furnizor. In fisele panourilor se vor mentiona si eventualele abateri de la proiect, cauzele lor

si masurile luate de executant precum si alte observatii pe care acesta le considera utile in vederea obtinerii unei imagini cit mai complete cu privire la modul de realizare a peretilor mulati.

"Fisa panoului" reprezinta documentul de constatare a executiei lucrarilor ascunse si va face parte din "Cartea constructiei", servind si la receptionarea lucrarii. In acest scop "Fisa panoului" va fi semnata de seful de lucrare in faza initiala, iar in continuare, de catre maistrul, tehnicianul sau inginerul care supravegheaza direct desfasurarea procesului de executie, precum si de dirigintele de santier. Fisele panourilor se intocmesc in doua exemplare, din care unul ramine la constructor, iar celalalt se inmineaza beneficiarului.

8.2. Deoarece realizarea peretilor mulati si baretelor se va face cu mai multe schimburi este necesar sa se tina un registru in care sa fie oglindite toate operatiile executate de un schimb,astfel ca schimbul urmator sa poata lua cunostinta de ele,in acest fel realazandu-se o evidenta a lucrarilor la zi.

Lucrarile de pereti mulati trebuie sa fie conduse de un corp tehnic pregatit in acest domeniu, care sa cunoasca procedeele de executie. Dupa caz, constructorul va cere si asistenta tehnica proiectantului de specialitate pentru a lua masurile corespunzatoare in situatiile in care apar eventuale abateri de la proiect, sau ori de cite ori gaseste de cuviinta ca este necesar sa faca acest lucru.

Controlul tehnic de calitate va fi asigurat de persoane competente, stabilite prin decizie scrisa, care vor urmari executia in diversele etape si in mod deosebit inainte si in timpul betonarii fiecarui panou.

In timpul executarii sapaturii se interzice categoric excavarea cu tija inclinata a instalatiei de sapat tip KELLY,saparea cu tija inclinata are drept consecinta:

- nerespectarea traseului stabilit- panoul nu poate fi echipat cu elemente de rost si cu carcasa de armatura

16

- sapatura va fi inclinata pe verticala fie spre exterior fie spre interior. Se interzice cu desavirsire nerespectarea retetei de noroi bentonitic. Noroiul bentonitic cu viscozitate mare, conduce la:- neaderenta beton-armatura- rosturi neetanse datorita nerealizarii contactului intim beton-beton - nerealizarea grosimii din proiect a peretelui mulat din cauza depunerii unei turte

groase pe peretii transeei, atragind dupa sine nerealizarea acoperirii cu beton a armaturii, aceasta putind fi aparenta

- producerea unor pungi de noroi in masa betonuluiNoroiul bentonitic, sarac in bentonita, conduce la surpari in peretii excavatiei care

prin betonare dau neregularitati pe fetele panourilor, sub forma unor umflaturi.

8.3. Receptia lucrarii se face conform normativ C.56-85 "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente" si este condusa de o comisie alcatuita din reprezentanti ai beneficiarului, constructorului si proiectantului, care se efectueaza dupa curatirea si spalarea suprafetei interioare a peretilor mulati. Spalarea si curatirea peretilor mulati se face pe masura ce se executa excavatia in etape, pe inaltimi de cca. 2,00 m.

Receptia lucrarii consta in urmatoarele verificari:- verificarea si analiza tuturor documentelor incheiate de executant sau emise de

proiectant, beneficiar sau alte organe de control, pe timpul executiei- constatarea vizuala a suprafetei peretilor mulati si a rosturilor dintre panouri- ciocanirea suprafetei betonului cu ciocan de 0,5 kg. pentru detectarea eventualelor

defectiuni in masa betonului- vor fi respinse la receptie panourile cu defectiuni datorate betonului

necorespunzator cit si greselilor produse in conducerea betonarii, cum sint: pungile de noroi, incluziunile de pietris, care afecteaza atit rezistenta cit si etanseitatea, precum si nerespectarea cotei de betonare indicate in proiect

- verificarea topometrica a verticalitatii peretilor mulati care nu trebuie sa depaseasca 1% din inaltimea excavatiei din interiorul incintei. In cazul ca la executarea sapaturii apar infiltratii sub forma de scurgeri sau scurgeri cu aport de material solid, sapatura se va intrerupe imediat si se va astupa cu balast. Totodata, se va instiinta beneficiarul pentru convocarea factorilor de raspundere pentru a se lua masurile de rigoare.

8.4. Se pot face orice alte verificari pe care comisia de receptie le considera necesare.

8.5. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia peretilor mulati, se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si executant, precizindu-se in concluzie, daca lucrarea se atesta sau se respinge. In cazurile in care se constata deficiente in executie, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executia acestora, se va proceda la o noua receptie.

8.6. Executarea altor lucrari decit cele prevazute in proiect sunt admise numai in baza dispozitiei de santier data de proiectant sau beneficiar.

CAPITOLUL 9

17

Masuri de tehnica securitatii muncii si PSI

10.1. La executarea lucrarilor cu macarale, utilaje de excavat si alte utilaje clasice, la montarea - demontarea si manevrarea in timpul lucrului se vor respecta "Normele de tehnica securitatii muncii si PSI" prevazute de legislatia in vigoare.

10.1.1.Se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii din aprobat de MLPAT in 1993 BC 5-8.1993

10.2. Inainte de inceperea lucrarilor pe santier se vor lua urmatoarele masuri minimale:

10.2.1. - spatiul de amplasare al instalatiilor va fi liber de orice obstacole 10.2.2-terenul pe care este aseazata instalatia de excavare va fi bine nivelat si

compactat, pentru a nu przenta denivelari sau tasari10.2.3. - partile in miscare ale instalatiilor vor avea aparatori 10.2.4.-instalatiile de sapat vor fi perfect azate pe santul de ghidaj, calate in pozitie

verticalasi orizontala 10.2.5. - va fi asigurata lumina suficienta in timpul noptii, la locul de munca,

precum si la instalatiile si utilajele in lucru 10.2.6.-sa nu existe prize lipsa, cabluri uzate , rupte sau fisurate , iar sigurantele si

suruburile instalatiilor sa fie bine fixate10.2.7.-toate sculele sa fie permanent in buna stare de functionare10.2.8. - sa se verifice starea grinzilor de ghidaj, astfel incit sa nu existe surpari de

teren sub ele, care ar periclita stabilitatea utilajului folosit la excavarea transeei 10.2.9. - personalul executant va fi bine instruit asupra modului de lucru si

comportarii la locul de munca, precum si asupra unor masuri speciale ce se vor lua pe parcurs de conducatorul punctului de lucru, care trebuie sa aiba in vedere permanent, modul de desfasurare a activitatii, si sa prevada masurile de protectie a muncii si PSI caracteristice fiecarei operatiuni in parte.

10.3. Montarea - demontarea, revizia, reparatia si transportul masinilor, se vor face sub supravegherea permanenta a unei persoane competente, insarcinata de seful punctului de lucru care sa raspunda de desfasurarea intregii activitati.

10.4. Revizia instalatiilor de sapat se va face in mod obligatoriu in urmatoarele intervale de timp, mai jos mentionate, sau ori de cite ori gaseste de cuvinta.

- dupa montarea instalatiei - dupa fiecare schimb de lucru - dupa schimbarea pozitiei de lucru pe distante mai mari de 20 m - dupa remedierea fiecarei defectiuni - dupa intreruperi mai mari de 48 ore - dupa o furtuna puternica - la intervale de timp prevazute in "Cartea tehnica a masinii".

10.5. Furtunele de presiune prin care circula uleiul, pentru actionarea diferitelor piese in miscare ale instalatiilor, trebuie sa fie bine legate, evitindu-se trecerea peste ele si activitatea in jurul lor. Ele se vor controla la fiecare schimb de catre seful de echipa, iar in cazul ca se observa pierderi de ulei se va opri lucrul si se vor remedia defectiunile.

10.6. Cablurile instalatiilor actionate electric vor fi suspendate pe capre metalice. Nu se va trece cu autovehicole peste cabluri sub tensiune.

18

10.7. Instalatiile si legaturile electrice ale utilajelor vor fi executate numai de persoal calificat si autorizat in acest scop.

10.8.Instalatiile actionate electric vor fi obligatoriu legate la pamant.

10.9. Se interzice schimbarea bolturilor inainte ca operatorul principal sa se convinga ca aude bine comenzile de la cei care lucreaza pentru a executa manevra in sus si in jos fara pericol de accidente.

10.10. Se interzice operatorului principal sa paraseasca postul de comanda al masinii, inainte de a o deconecta si a bloca intrerupatorul de comanda, de alimentare electrica. Acesta este obligat sa stea in permanenta linga masina pe tot timpul lucrului.

10.11. La inceperea lucrului cu instalatia de sapat si la inceputul fiecarui schimb, se va controla starea franelor care trebuie sa fie permanent supravegheata, astfel incat sa nu se produca scurgeri de ulei sau lichid de frana si sa functioneze in cele mai bune conditii.

10.12. Toate instalatiile necesare prepararii si depozitarii noroiului bentonitic (malaxoare, habe, etc) vor fi asezate in locuri acoperite si imprejmuite. Sacii cu bentonita vor fi de asemenea depozitati in magazii sau locuri acoperite (feriti de intemperii).

10.13. La toate operatiile de pregatire a noroiului se vor lua masuri de evitare a raspandirii lui pe platforma de lucru sau pierderile pe traseele conductelor, care ar putea provoca alunecarea si accidentarea lucratorilor.

10.14. Toate transeele in lucru, pline cu noroi bentonitic, vor fi prevazute cu gratare metalice rezemate pe grinzile de ghidare, care sa permita traversarea transeei in conditii de deplina siguranta.

10.15. La orice avarie sau pericol care ar ameninta securitatea muncitorilor, precum si desfasurarea normala a lucrului, se va opri imediat functionarea instalatiei si se va anunta seful punctului de lucru.

10.16. Aceste "Masuri de tehnica securitatii muncii si PSI" nu sint limitative, ele pot fi completate de executant, avind in vedere evitarea oricarui accident de munca.

Intocmit,

ing. Mircea Neacsu

ANEXA 1

CONDITII TEHNICE PRIVIND UTILIZAREA NOROAIELOR BENTONITICE LA EXCAVAREA TRANSEILOR ADANCI PENTRU

EXECUTIA PERETILOR MULATI SI BARETELOR

1. Generalitati

19

Noroiul bentonitic este un element esential in executia de calitate a peretilor mulati. Practica a demonstrat ca de calitatile corespunzatoare ale noroiului bentonitic folosit la excavarea transeei adanci, depinde in ultima instanta capacitatea de etansare si rezistenta a peretilor mulati armati, deci eficienta acestora. Elementele care depind in mare masura de caracteristicile noroiului in diferitele faze de executie ale peretilor mulati sunt: - stabilitatea peretilor transeei adanci, in timpul excavarii si betonarii - aderenta corespunzatoare beton-armatura - etanseitatea rosturilor intre panourile de pereti mulati. In continuare, vom prezenta conditiile de receptie a materialelor, prepararea si punerea in opera a noroaielor bentonitice, conditiile tehnice in diversele faze de executie, controlul si evidenta calitatii noroaielor folosite la excavarea transeelor adanci pentru executia peretilor mulati.

2. Materiale. Controlul calitatii Noroiul bentonitic, este o suspensie coloidala de bentonita in apa. Pentru preparare, se foloseste de regula, bentonita activata (trasgel) macinata, sau bentonita neactivata. Pentru ameliorarea unor caracteristici ale noroiului se adauga dupa caz: CMC (carboximetil celuloza) PAAH (poliacrilamida hidroizolata), amidon, soda calcinata si altele. 2.1. Apa Apa din reteaua de alimentare a Bucurestiului, este corespunzatoare prepararii noroiului bentonitic. Folosirea apei din alte surse nu este indicata decat dupa analiza si tratarea duritatii, mai ales a sarurilor de calciu si magneziu. 2.2. Bentonita activata (trasgel) Conditiile tehnice si de calitate pe care trebuie sa le respecte trasgelul sunt indicate in STAS 9305-81 Avand in vedere conditiile tehnice specifice noroaielor bentonitice folosite la excavarea transeelor adanci pentru pereti mulati, verificarea calitatii bentonitei la receptia in santier se va face indirect prin verificarea comportarii acesteia sub forma de suspensie. Determinarile care se fac la receptie, sunt: a) Cantitatea optima de bentonita (trasgel) necesara prepararii noroiului in kg/mc. Pe diverse retete, se stabileste cantitatea de trasgel necesara pentru prepararea unui mc, de noroi cu timpul de scurgere la pilnia Marsh de 40 secunde. Determinarile se fac la 24 ore dupa prepararea probelor si se trec datele intr-o diagrama (timp-secunde/kg.-trasgel la mc.noroi) din care se stabileste cantitatea obtinuta la 4o secunde Marsh; b) greutatea specifica, in daN/dmc c) filtratul, in cmc d) grosimea turtei, in mm e) p.H.-ul f) gelatie la 10 minute (cu pilnia Marsh) g) stabilitatea suspensiei, la %. Determinarile se executa conform STAS 1544-81 si STAS 9305-81. Receptia se face pe fiecare lot de trasgel (bentonita) primit in santier dar nu mai mare de 50 tone. In registrul laboratorului de santier se consemneaza: - data sosirii si cantitatea lotului de trasgel - data si orele efectuarii determinarilor - numarul si data certificatului de calitate emis de furnizor - rezultatele determinarilor - observatii - semnatura laborantului de serviciu si viza sefului de laborator.

20

2.3. Celelalte materiale folosite de regula pentru tratarea calitatilor noroiului se receptioneaza in baza certificatelor de calitate ale furnizorului.

3. Prepararea noroiului bentonitic, punerea in opera, controlul calitatii 3.1. Prepararea noroiului in santier se face cu diverse metode si mijloace cunoscute la noi in tara. Cea mai eficienta metoda pentru prepararea noroiului bentonitic folosit la executia transeelor adinci este agitarea cu o inalta turburenta a amestecului apa -bentonita printr-o pompa centrifuga adecvata cu turatia 1500-3000 rot/minut. Utilajele cu rezultate bune sunt unitatile de preparare noroi utilizate pe santierele noastre de 1 mc tip Else, de 1 mc si 3 mc tip Soletanche, de 1 mc tip CNCIB, de 3 mc tip CCCF. Timpul de malaxare minim a amestecului unei sarje se determina de laboratorul de santier pe baza incercarilor si functie de calitatea trasgelului si utilajul de malaxare. Timpi, orientativi, 3-5 min. Reteta pentru pregatirea noroiului se determina avandu-se in vedere urmatoarele caracteristici ale noroiului: - viscozitatea dupa hidratare, 36-40 sec.la pilnia Marsh - greutatea specifica, 1,04-1,10 daN/dmc (in functie de cantitatea optima de trasgel necesara) - turta, max. 3 mm - filtratul, max. 20 cmc. La depasirea acestor valori este strict necesara folosirea aditivilor care imbunatatesc turta si filtratul, respectiv vascozitatea (CMC sau amidon in cantitati mai mici de 0,5 kg. la mc.noroi) - timpul de hidratare minim, in ore din diagrama vascozitate-timp care se determina chiar la receptia trasgelului prin masurarea viscozitatii suspensiei de mai multe ori de la preparare pina la 24 ore, pe amestecul pe care se urmareste cantitatea optima de bentonita (pct. 2.2.a). Functie de calitatea bentonitei, timp de malaxare si turatia pompei (eficienta malaxarii), timpul de hidratare minim variaza in limite foarte largi (poate fi de la citeva minute pina la 20 ore). Pentru a pastra omogenitatea amestecului in timpul hidratarii noroiului trebuie recirculat periodic. Perioada de recirculatie se stabileste de laborator si se respecta pana la punerea in opera. Pentru imbunatatirea calitatilor reologice ale bentonitelor si majorarea randamentului, pentru activare in santier se poate folosi PAA (poliacrilamida hidrolizata in diferite concentratii) folosirea acesteia este urmata de o usoara flocurare a noroiului si cresterea turtei si filtratului. De regula, alaturi de PAA se foloseste si CMC care inlatura efectele aratate. Pretul de cost fiind foarte ridicat, laboratorul de santier va stabili pe baza de incercari, cantitatile minime de PAA si CMC ce se vor folosi la mc. de noroi. Circulatia noroiului de la locul de depozitare la transeea care se excaveaza se face de regula cu pompe centrifuge sau cu pistoane, adecvate pentru noroi, prin conducte fixe sau furtune flexibile cu diametre care depasesc 3". 3.2. Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca noroiul la punerea in opera si pe parcursul excavarii unui panou sunt: - Viscozitatea: 36-42 sec. la palnia Marsh. Aceste valori sunt valabile pentru punerea in opera pentru toate utilajele de excavare (foraj), respectiv pentru toata perioada lucrului cu instalatiile ce executa forajul cu circulatia inversa de noroi. La excavarea cu cupa sau greifer, datorita incarcarii noroiului cu materialul sapat, viscozitatea poate creste peste aceste valori. Inainte de betonarea panoului, noroiul trebuie sa se inscrie in limitele 36-42 sec. la pilnia Marsh. - Greutatea specifica: 1,04-1,10 daN/dmc - la punerea in opera. Pe parcursul excavarii, datorita incarcarii cu material, greutatea specifica creste, fenomen in favoarea stabilitatii

21

transeei. Inainte de inceperea si in timpul turnarii unui panou, noroiul bentonitic trebuie sa aiba o greutate specifica cit mai mica (orientativ 1,05-1,08 daN/dmc) pentru a se asigura inlocuirea corecta cu beton a noroiului, mai ales in zona rosturilor si langa armaturi. - Turta: max. 3 mm si filtratul max. 20 cmc. aceste valori sunt obligatorii mai ales cu excavatiile nisipoase si pietrisurilor sub nivelul panzei freatice: aceste caracteristici indicand capacitatea optima de colmatare a peretilor transeei. Valori cat mai mici ale turtei si filtratul sant importante si pentru stratele argiloase (cresterea filtratului conducand la fenomenul de umflare a argilei, deci modificarea geometriei peretelui mulat). Inainte si in timpul betonarii, valorile indicate demonstreaza o turta subtire, deci un rost eficient si acoperirea corespunzatoare cu beton a armaturii. - pH-ul: valori orientative 8-10, pH-ul da indicatii utile asupra tratamentelor chimice ce trebuiesc aplicate noroaielor dupa caz, si eventuala contaminare cu ciment. Contaminarea cu ciment dauneaza grav asupra caracteristicilor noroiului (vascozitate, turta si filtratul, auxiliar cresterea continutului de nisip, etc). Decontaminarea noroiului se face prin adaos de bicarbonat de sodiu sau soda calcinata in procente stabilite de laborator. - Continutul de nisip: in timpul excavarii cu utilajele cu cupa sau greifer, continutul de nisip al noroiului este informativ, indicand numai tendinta de incarcare si deci pregatirile ce trebuiesc facute pentru curatire. Utilajele de foraj cu circulatie inversa trebuie insa sa lucreze cu noroi mai putin incarcat cu nisip. Inainte si in timpul betonarii, continutul de nisip nu trebuie sa depaseasca 3%. Experienta a aratat ca majoritatea rosturilor cu defectiuni si incluziunile din beton la peretii mulati se datoresc continutului mare de nisip din noroiul de foraj in timpul betonarii unui panou. 3.3. Verificarea diferitelor caracteristici ale noroiului bentonitic se va efectua dupa necesitate, in diversele faze ale executiei, cu urmatoarea frecventa: - vascozitatea: la determinarea retei noroiului (conform celor aratate mai sus) la punerea in opera (pe unitatea de depozitare) cel putin odata pe parcursul excavarii fiecarui panou, inainte si dupa corectarea caracteristicilor noroiului, inainte de echiparea si betonarea fiecarui panou; ori de cite ori se considera necesar sa se intervina in calitatea noroiului pus in opera. Determinarea vascozitatii insoteste toate celelalte determinari care se fac asupra noroiului pentru a se face o apreciere calitativa de ansamblu. - greutatea specifica: insoteste de regula determinarea vascozitatii - turta si filtratul: la determinarea turtei si dupa preparare (dupa hidratare) odata pe zi din panourile ce se executa, astfel ca fiecare panou sa aiba cel putin o determinare: dupa tratarea noroiului pentru imbunatatirea acestor caracteristici - continutul de nisip: odata pe parcursul excavarii unui panou (orientativ) obligatoriu inainte de betonarea panoului - pH-ul: insoteste determinarile turtei si filtratul si inainte de betonarea panoului; ori de cite ori se considera necesar pentru explicarea calitativa a celorlalte caracteristici.

4. Noroiul inainte de betonarea unui panou. Luarea probelor.Inainte de betonare, noroiul de foraj dintr-un panou trebuie sa indeplineasca conditii tehnice optime care sa confere acestei operatii maxim de calitate si anume: - Greutate specifica cat mai mica, continut de nisip foarte scazut, vascozitate optima, turta si filtrat minim, valori ce au fost indicate in capitolul precedent. Dotarea santierului cu mijloacele materiale corespunzatoare pentru a asigura inlocuirea noroiului inainte de betonare, tratarea chimica sau denisipare, controlul corect si responsabil, va asigura o calitate corespunzatoare a executiei peretilor mulati, bineinteles corelate cu respectarea stricta a celorlalte operatii ce se executa inainte si in timpul betonarii unui panou.

22

Probele de noroi bentonitic pentru determinarea caracteristicilor inainte de betonare trebuiesc luate de la cca. 1 m de talpa transeei cu scule si dispozitive adecvate in acest scop.

5. Dotarea laboratorului de santier. Evidenta controlului de calitate Laboratorul de santier trebuie sa fie dotat cu urmatoarea aparatura pentru determinarile caracteristicilor noroaielor de foraj: - palnie Marsh si cana etalonata - balanta de noroi sau balanta Baroid - presa - filtru Baroid - elutriometru pentru determinarea continutului de nisip - hartie indicatoare pH - agitator mecanic cu turatia de 3000 rot/min - celelalte accesorii de laborator obisnuite necesare determinarilor (cilindri gradati, vase, etc). Evidentele controlului laboratorului de santier se trec in registrul laboratorului, respectiv in dosarul buletinelor de analiza zilnice. In registrul laboratorului se consemneaza: a) Receptia materialelor conform celor aratate la capitolul 2 b) Retetele emise de laborator pentru prepararea noroiului de foraj, conform celor stabilite la capitolul 3 c) Determinarea caracteristicilor noroaielor si materialelor care au stat la baza retetelor; d) Determinarile caracteristicilor noroaielor pentru fiecare panou inainte de betonare asa cum au fost mentionate in capitolul 4 "liber" pentru betonare, se poate da pe baza acestor elemente si numai cu viza laborantului de serviciu pe diagrama sau fisa de betonare a panoului respectiv. Buletinele de analiza pentru controlul noroiului bentonitic se intocmesc zilnic, pe fiecare schimb si trebuie sa contina: numarul panoului, data, santierul, numarul curent, locul prelevarii, ora si corespunzator rezultatele determinarilor efectuate (greutate specifica, in daN/dmc, vasacozitatea cu palnia Marsh, in secunde, nisip la %, turta in mm, filtrul in cmc, pH) si alte observatii. Buletinele de analiza se semneaza de laboratorul de serviciu si se vizeaza de seful laboratorului.

23