Caiet de Sarcini Cu Verificator Proiect

7/27/2019 Caiet de Sarcini Cu Verificator Proiect

1/95

SC IRIMAT CONS SRL

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3

KM 93+500 KM 126+000

3

CAPITOLUL 1 - LUCRARI DE ARTA PODURI SI PASAJESPECIFICATII TEHNICE GENERALE

1.1. PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE

Podurile, pasajele, viaductele, tunelurile si zidurile de sprijin sunt structuri de rezistenta,considerate lucrari de arta.

Podurile, pasajele si viaductele sunt constructii care sustin caile de comunicatii latrecerea lor peste obstacole lasand un spatiu pentru asigurarea continuitatii obstacoluluitraversat.

In conceptia oricarei structuri de rezistenta deci si a lucrarilor de arta trebuie sa serespecte o serie de principii generale rezultate din experienta si anume :

- functionalitatea;- capacitatea de rezistenta;- eficienta economica;

- estetica;Din perspectiva acestor principii, podul (pasaj, viaduct) va trebui sa corespunda scopului

caruia ii este destinat si anume de a asigura circulatia nestingherita a vehiculelor la traversareaobstacolului.

Aceasta impune asigurarea spatiilor de libera trecere pe pod si sub pod, asigurarea uneirigiditati a structurii in limitele deformatiilor admisibile, asigurarea unor conditii optime deexploatare si intretinere.

In functie de conditiile de amplasare (lungimea si inaltimea obstacolului, conditiilegeotehnice de fundare etc.), eficienta economica a lucrarii se realizeaza prin stabilirea uneilungimi corespunzatoare a lucrarii si adoptarea unor deschideri economice ale podului.

La proiectarea podurilor se vor respecta, pe ct posibil, simultan toate principiilementionate mai sus, iar adoptarea unei anumite solutii de pod (pasaj sau viaduct) trebuie sarezulte numai dupa elaborarea unei documentatii tehnico-economice in care sa se analizeze

comparativ mai multe variante.La proiectarea podurilor, pasajelor si viaductelor se vor avea in vedere prevederile de

mai jos:

1.1.1. ASIGURAREA SPATIILOR LIBERE PE POD, SUB POD

a) Spatii libere la poduriLungimea podului si nivelul inferior al suprastructurii se va stabilii printr-un calcul de

debuseu, conform Normativului pentru proiectarea hidraulica a podurilor si podeteler ind PD 95.La ruri sau fluvii navigabile se va tine seama si de dimensiunile gabaritului de navigatie

in special la stabilirea deschiderii maxime centrale.

b) Spatii libere la pasaje superioareLa stabilirea liniei rosii si a marimii deschiderilor se va tine seama de gabaritele minime

pe orizonatala si verticala necesare la traversarea cailor ferate (STAS 4392) sau soselei (STAS2924).

c) Gabarite pe poduri si pasajeInaltimea libera, latimea partii carosabile, a benzilor pentru ciclisti, a spatiilor de

siguranta si a trotuarelor se vor adopta, in functie de clasa tehnica a drumului in conformitate cuprevederile STAS 2924.


2/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

4

1.1.2. INCARCARI

La calculul podurilor se va tine seama de actiunea tuturor incarcarilor la care pot fisolicitate, respectnd urmatoarele standarde :

- STAS 10101/1 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente- STAS 10101/OB Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentrupodurile de cale ferata si sosea

- STAS 1545 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni- STAS 3221 Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare- STAS 3220 Poduri de cale ferata. Convoaie tip.

1.1.3. METODE DE CALCUL SI DIMENSIONARE

La calculul si dimensionarea elementelor de rezistenta se va tine seama ca la dataelaborarii prezentului caiet de sarcini, in Romnia, sunt in vigoare doua metode de calcul sidimensionare la poduri si anume :

- metoda rezistentelor admisibile, aplicate la suprastructurile metalice, conformSTAS 1844 Poduri metalice de sosea. Prescriptii de proiectare si SR 1911 Poduri metalice decale ferata. Prescriptii de proiectare

- metoda de calcul la stari limita (starea limita de rezistenta, starea limita dedeschidere a fisurilor, starea limita de deformatii) aplicata la infrastructuri si suprastructuri dinbeton, beton armat si beton precomprimat conform STAS 10111/1 Poduri de cale ferata sisosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare si STAS 10111/2Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat.Prescriptii de proiectare.

1.2. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE

Executia unei lucrari de arta nu poate incepe dect dupa ce antreprenorul si-aadjudecat executia proiectului, urmare unei licitatii si in urma incheierii contractului cubeneficiarul.

La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul desarcini.

De asemenea va lua masuri pentru protejarea mediului in timpul executiei.Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare la executie fata de documentatie, nu se

poate face decat cu aprobarea beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al documentatiei.De asemenea, la executie, se va tine seama de standardele, normativele si prescr

iptiile in vigoare specifice lucrarii.Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea sunt urmatoarele :

- planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;- studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor

adecvate pentru fundatii;- detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare etc. pentru toate

elementele componente ale lucrarii de arta;- caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;- graficul de esalonare a excutiei lucrarii.

Aceste documentatii se vor elabora de catre societati de proiectare si cercetareautorizate.

La elementele pentru ansamblele sau subansamblele executate in uzina se vor facereceptii atat dupa executie cat si inainte de punerea lor in opera.

1.3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR


3/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

5

Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor

pe faze de executie si pe faze determinante conform programului de urmarire a lucrarilor petimpul executiei.

Beneficiarul va organiza receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala in conformitatecu legislatia in vigoare.

1.4. PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA SI INTRETINEREA

LUCRARILOR DE ARTA

Avand in vedere importanta deosebita a lucrarilor de arta pentru asigurarea siguranteicirculatiei, beneficiarul are obligatia de a urmari comportarea in timp a lucrarilor, luand masuripentru remedierea deficientelor care pot sa apara si pentru mentinerea obiectivelor in stare defunctionare.

Inca din faza de conceptie, proiectul trebuie sa contina elemente sau rezolvariconstructive care sa asigure personalului de exploatare si intretinere, urmarirea lucrarii siaccesul la infrastructuri, la aparate de reazem si interiorul suprastructurilor dupa caz, tinand

seama de prevederile cuprinse in standardele, normativele si prescriptiile in vigoare.La unele lucrari de importanta deosebita, la comanda beneficiarului se pot elabora si

documentatii (instructiuni etc.) privind modul de urmarire si intretinere a acestor lucrari.In afara acestor instructiuni, se vor lua toate masurile necesare respectarii prevederilor

din "Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp sipostutilizarea constructiilor" din HGR nr. 766/1997, anexa 4 si a Normativului P 130.

Durata normala de functionare a constructiei, conform HGR nr. 964/1998, este de 50 deani.


4/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

6

CAPITOLUL 2 - INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE DESUPRAFATA SI FUNDATII DIRECTE DE ADANCIME

2.1. DATE GENERALE PRIVIND FUNDATIILE DIRECTE

Fundatiile directe sunt fundatii la care transmiterea incarcarilor se face numai pesuprafata talpii fundatiei in contact cu terenul.

Fundatiile directe pot fi de suprafata (fundatii continue sau izolate sub ziduri sau stalpi,fundatii pe radier general) sau de adancime (fundatii pe chesoane deschise, sau pe chesoanecu aer comprimat).

Obiectul prezentului caiet consta in fundarea directa a podurilor, pasajelor, viaductelorsau podetelor si anume:

- in incinta de palplanse din lemn, din dulapi metalici sau din palplanse metalice;La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata, fundatiilor in conditii speciale,

pamnturi sensibile la umezire, pamnturi contractile, se vor intocmi caiete de sarcini speciale

ce vor tine seama de normativele specifice in vigoare.Adoptarea sistemului de fundare in incinta sau cu cheson se face numai pe baza

existentei studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia pnzei subterane, gradul deagresivitate naturala sau artificiala.

La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata fundate in conditii speciale(pamnturi sensibile la umezire, pamnturi contractile) se vor intocmi caiete de sarcini specialece vor tine seama de normativele specifice in vigoare.

Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri binefundamentate din punct de vedere tehnico-economic si numai in cazurile in care nu este maiindicata o fundatie indirecta. Pentru fundatiile pe chesoane cu aer comprimat, antreprenorul vaelabora un caiet de conditii specifice pentru executie si care va fi supus aprobarii beneficiarului.

Adoptarea sistemului de fundare direct in incinta sau cu cheson se face numai pe bazaexistentei studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia pnzei freatice si gradul de

agresivitate naturala sau artificiala.

2.2. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE

IN INCINTA

Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie.Documentatia va contine :

- masurile ce se propun privind dimensionarea incintei, conditiile de executie aleacesteia, pozitionarea incintei, modul de sapare in interior, masurarea eventualelor deplasariorizontale;

- justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor;utilizand elemente de sprijinire (spraituri filate, contrafise);

- procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei.Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa beneficiarul, in timp util, pentrua-i permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea intolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor sunt in stare de functionare.

Dupa atingerea cotei si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anuntabeneficiarul care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei si va aprobainceperea betonarii fundatiei.

Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilorexecutate in incinta, vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect.


5/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

7

Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisfaceconditiile privind betonarea sub apa cu ajutorul mai multor plnii prin metoda Contractor astfelincat sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea segregarii.


6/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

8

CAPITOLUL 3 - INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE

3.1. FUNDATII INDIRECTE DE ADANCIME

3.1.1 DATE GENERALE

Prezentul caiet se aplica la fundatiile indirecte, de adancime, pentru lucrarile de arta,respectiv poduri si podete.

Fundatiile indirecte de adancime sunt fundatiile la care transmiterea incarcarilor la terense poate face atat prin suprafata bazei cat si prin suprafata laterala.

Din aceasta categorie fac parte urmatoarele tipuri de fundatii de adancime:- fundatii pe piloti;- fundatii pe coloane;- fundatii pe barete (pereti mulati).

Prevederile din acest capitol se pot aplica si la ziduri de sprijin sau lucrari de consolidarela drumuri.

In acest caz, conditiile tehnice se vor completa si cu prevederile specifice acestor tipuride lucrari.

Radierele sunt elemente de legatura intre fundatii si elevatii.Acest capitol contine conditiile tehnice pentru realizarea urmatoarelor tipuri de fundatii:

- fundatii pe piloti forati de diametre mari;- fundatii pe coloane;- fundatii pe barete;- fundatii pe piloti prefabricati.

3.1.2. STUDII DE TEREN

Datele geologice, geotehnice si hidrogeologice utilizate la elaborarea proiectului lucrariise vor transmite de catre beneficiar antreprenorului pentru a-i permite acestuia evaluarealucrarii si a cheltuielilor pentru organizarea de santier. Trebuie precizat ca aceste date despreteren nu fac parte din contract, antreprenorul neputand in nici un caz sa se prevaleze deeventualele inexactitatii ale acestora pentru a formula reclamatii.

Datele despre teren se vor consemna intr-un memoriu care va contine elementeleretinute pe baza sondajelor si forajelor, a observatiilor facute cu ocazia lucrarilor de cercetare aterenului, a masuratorilor efectuate in laborator sau in situ, precum si a informatiilor privindapele de suprafata sau subterana.

3.1.3. CONDITII TEHNICE NEPREVAZUTE

In cazul cand caracterul imprevizibil al conditiilor geotehnice sau hidrogeologice, efectivintalnite la lucrare impune modificarea esentiala a executiei lucrarii, antreprenorul, cu avizulbeneficiarului, ii poate propune acestuia dispozitii tehnice noi. Deciziile luate de beneficiarasupra acestor propuneri fac obiectul unui ordin de serviciu.

Daca urgenta lucrarilor nu-i permite antreprenorului sa actioneze conform celor de maisus el va lua masurile pe care le considera necesare si va anunta beneficiarul in 24 ore despremasurile luate.


7/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

9

3.1.4. ELEMENTE DE CALCUL

Solicitarile pilotilor se determina tinand seama de prescriptiile in vigoare iar calcululcapacitatii portante se face conform STAS 2561/4.

3.2. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU

MARE

Pilotii forati de diametru mare sunt piloti realizati prin forarea unei gauri cu diametru de600 mm sau mai mare, introducerea unei carcase de armatura si umplerea cu beton.

Utilizarea pilotilor forati de diametru mare este indicata in cazul fundatiilor care transmitterenului incarcari axiale si transversale mari si atunci cand baza pilotilor patrunde intr-un stratpractic incompresibil (roci stancoase sau semistancoase, pamanturi macrogranulare); pilotiilucrand ca purtatori de varf.

Pilotii forati de diametru mare pot fi folositi si ca piloti flotanti, pe amplasamente in care,

pana la adancimile maxime ce pot fi admise de piloti, nu se intalneste un strat practicincompresibil.

3.2.1 PILOTI FORATI NETUBATI

Pilotii forati netubati sunt piloti forati in uscat si netubati. Pilotii forati simpli sunt realizatiprin punerea in opera a betonarii cu ajutorul unei coloane de betonare intr-un foraj executat farasustinerea peretilor. Acest procedeu nu se poate utiliza decat in terenuri suficient de stabile sisituate deasupra panzei de apa freatice.

3.2.2. PILOTI FORATI TUBATI

Pilotii forati tubati sunt piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane debetonare intr-un foraj la care mentinerea peretilor este asigurata intr-un tubaj provizoriu saudefinitiv introdus prin vibrare, batere sau apasare, insotite eventual de luvoaiere.

In aceeasi categorie intra si coloanele care sunt elemente de fundare alcatuite din tuburide beton armat sau tevi metalice, infipte in teren prin vibrare, pe masura excavarii pamantuluidin interior.

3.2.3. PILOTI FORATI SUB NOROI

Pilotii forati sub noroi sunt piloti executati prin betonarea, cu ajutorul unei coloane debetonare, a unui foraj la care mentinerea golului rezultat in urma forarii se asigura cu ajutorulnoroiului de foraj (de exemplu o suspensie de apa cu bentonita).

3.2.4. NATURA, PROVENIENTA SI CALITATEA MATERIALELOR

3.2.4.1. BETONUL

Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea clasa minima C20/25 (Bc25).Tipul si marca cimentului se stabileste prin incercari de laborator, functie de clasa

betonului si de agresivitatea mediului in care se executa pilotii.Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, la alcatuirea retetei de betoane trebuie

sa se tina seama de prevederile SR 3011 si STAS 3349/1,2.Dozajul minim de ciment va fi:

- 350g/mc in cazul betonarii in uscat;


8/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

10

- 400 kg/mc in cazul betonarii sub apa sau sub noroi bentonitic.Agregatele trebuie sa fie de rau, sortate si spalate.Dimensiunea maxima a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre valorile:

- din ochiul carcasei de armatura;- din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii;- din diametrul interior al coloanei de betonare;- 31 mm.

Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0,6.La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianti pentru marirea lucrabilitatii si

daca este cazul intarzietori de priza.Consistenta betonului exprimata prin tasarea conului trebuie sa fie:

- 10-15 cm la betonarea in uscat;- 15-18 cm la betonarea sub apa sau noroi bentonitic.

3.2.4.2. ARMATURI

Armaturile pilotilor se realizeaza din otel OB 37 sau PC 52 conform STAS 438/1.

3.2.5. CARACTERISTICILE SI MODUL DE CALCUL AL PILOTILOR

Tipul pilotilor, lungimea, sectiunea, numarul total si distributia in plan, inclinarea sidispozitivelor de control si injectie la baza, se stabilesc prin proiect, pe baza studiilor geotehnicesi a solicitarilor rezultate sub actiunea incarcarilor.

La calculul solicitarilor se vor adopta metode care sa tina seama de conlucrarea pilotilorcu terenul si considerand pilotul ca grinda pe mediu elastic.

3.2.6. DISPUNEREA IN PLAN A PILOTILOR

Pozitia in plan a pilotilor se stabileste prin proiect.Planul pilotajului se poate stabili la nivelul platformei de lucru sau la alt nivel, de exemplu

nivelul inferior al radierului, dar acest lucru trebuie precizat in plan. Planul pilotajului trebuie sacontina un minim de date pentru fiecare pilot:

- numarul (pozitia) de identificare;- dimensiunile transversale, alcatuirea armaturilor si numarul de identificare al

tipului de armatura (sau carcasa);- inclinarea si orientarea;- cota de fundare la baza;- cota platformei de lucru;- cota de betonare a capatului superior si lungimea de amenajare a zonei de

incastrare in radier;- numarul de ordine al executiei forajului sau infigerii tubajului de protectie.

Distanta dintre axele a doi piloti va fi minimum 2d + 2 x 0,015 l, in care d este diametrulpilotului, iar l lungimea efectiva in teren.

Tolerantea. Abaterea limita admisa la pozitia in plan a pilotilor, la nivelul inferior al radierului, fata

de proiect va fi:- 7,5 cm la piloti dispusi pe un singur rand;- 10 cm la pilotii dispusi pe mai multe randuri.

b. Abaterea limita admisa la inclinarea axei pilotului fata de proiect va fi de 2%.c. Abaterea limita la dimensiuni:

- pentru diametru 2 cm;


9/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

11

- pentru cota bazei pilotului 20 cm;- cota capului pilotului 5cm.

In cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poatemodifica, dar numai cu aprobarea beneficiarului si a proiectantului.

3.2.7. UTILAJE SI DISPOZITIVE DE EXECUTIE

Antreprenorul va obtine aprobarea beneficiarului pentru utilajele, instalatiile sidispozitivele de executie. Acestea trebuie adoptate in functie de caracteristicile pilotilor,amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice si hidrogeologice furnizate de studiile deteren si tinand seama de eventualele apropieri de zone locuite sau lucrari existente caretrebuiesc protejate in acest caz.

Propunerile antreprenorului trebuie sa precizeze: tipul dispozitivelor prevazute pentruinfigere si forare: modul de montare a carcaselor de armatura si de imbinare a acestora;detaliile pentru eventualele camasi tubulare de protectie; dispozitivele pentru controlulcontinuitatii si rezistentei betonului; eventual dispozitivele de injectie la baza; tehnologia defabricare si punere in opera a betonului.

In cazul utilizarii camasilor de protectie se vor preciza: materialul din care se executa,dimensiunile (diametru, grosimea peretilor, lungime, tolerante), modul de imbinare dintretronsoane si modul de racordare a acestora cu carcasele de armatura.

Evazarea la baza pilotilor se face numai in cazul in care baza patrunde intr-un strat cucoeziune mare avand rezistenta la compresiune cu deformare laterala libera de minim 200 Kpala forarea in uscat si 300 kPa la forarea in apa.

Evazarea se poate face sub forma unui trunchi de con cu inaltimea cel putin egala cudiametrul sectiunii curente a pilotului, iar aria sectiunii bazei largite sa nu depaseasca de trei orisectiunea curenta a pilotului.

3.2.8. LUCRARI PREGATITOARE

Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrulutilajelor de executie necesare realizarii pilotilor in conditii optime, pentru a asigura calitatea sisiguranta lucrarilor.

Eventualele lucrari de consolidare ale terenului, neprevazute in proiect, dar absolutnecesare fata de conditiile speciale din amplasament se vor executa numai cu aprobareabeneficiarului. Se va obtine aprobarea beneficiarului si pentru natura, calitatea si conditiile depunere in opera a materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor de lucru.

3.2.9. ARMAREA PILOTILOR

Armarea pilotilor forati de diametru mare se face cu carcase de armatura formate din

bare longitudinale, freta, inele de rigidizare si distantieri.Carcasa de armatura poate avea sectiunea constanta sau variabila in lungul pilotului,asa cum rezulta din calculul de rezistenta al elementului de beton armat sau din conditiiconstructive.

Barele longitudinale ale carcasei in functie de solicitari pot fi din otel tip OB 37 sau PC52 si vor avea diametrul minim de 14 mm, vor fi in numar de cel putin opt, iar lumina dintre eleva fi minim 10 cm si maximum 35 cm.

Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe doua randuri, in cazul pilotilor cusolicitari mari.

Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse la 3-4 m in lungulcarcasei.


10/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

12

Armarea transversala se executa cu freta din otel tip OB 37 avand diametrul minim de 8mm dar cel putin 0,4 din diametrul barelor longitudinale. Pasul fretei se adopta constructiv sauprin calcul dar nu va fi mai mare de 35 cm sau de 15 ori diametrul barelor longitudinale.

La partea superioara a carcasei si in zonele de imbinare ale tronsoanelor, pe o lungimeegala cu diametrul pilotului, pasul fretei va fi maxim 15 cm.

Daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, innadireaacestora se va face conform prevederilor din proiect si cu respectarea prevederilor din STAS10107/0-90. Avand in vedere ca innadirea se executa pe pozitie, carcasa inferioara va fisustinuta prin dispozitive de sustinere adecvate pe tot timpul executiei imbinarii.

Dupa terminarea innadirilor se interzice lansarea carcasei pe fundul forajului si se vorlua masuri pentru a impiedica ridicarea si deplasarea carcasei in timpul betonarii.

Fixarea barelor longitudinale pe inele si a fretei se poate face prin puncte de sudura.Tehnologia adoptata pentru aceasta se va supune aprobarii beneficiarului.Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale

carcasei, la exterior, se monteaza distantieri sub forma unei patine din otel beton sau role dinbeton, cate 4 bucati in sectiune si la distante de 3-4 m.

Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de la fataexterioara a barelor longitudinale va fi de minim:

- 4 cm la piloti forati cu tubaj nerecuperabil;- 6 cm la piloti forati cu tubaj recuperabil sau la cei forati in uscat si netubati;- 8 cm la piloti sub protectie de noroi.

Corpul pilotului trebuie sa patrunda in radier pe o lungime de cel putin 10 cm, fara a tineseama de betonul de egalizare.

Barele longitudinale ale carcasei de armaturi se ancoreaza in radier pe o lungime de celputin 40de (de diametrul barelor longitudinale).

Inaltimea radierului se ia cel putin egala cu diametrul pilotului.Distanta dintre fata pilotului si marginea radierului se ia de cel putin 25 cm.

3.2.10. FORAREA PILOTILOR

3.2.10.1. FORAREA IN USCAT

Forarea in uscat, fara tubarea gaurii este permisa numai in pamanturi cu coeziuneridicata si deasupra nivelului apei subterane.

Intrucat exista riscul surparii pamantului ca urmare a destinderii, expunerii la soare sauprecipitatii, trepidatiilor produse de utilaje, infiltratiilor din scurgeri de la retele subterane etc., serecomanda ca intervalul de timp intre terminarea forarii si betonare sa fie cat mai scurt si nici uncaz sa nu depaseasca 24 ore, iar peretii gaurii se vor proteja la partea superioara cu tuburimetalice pe o adancime de cel putin 1,5 m.

3.2.10.2. FORAREA SUB APA CU TUBAJ RECUPERABIL

Se poate aplica in orice conditii de teren, unealta de sapare adoptandu-se in functie de

natura stratului strabatut. Este obligatorie prevederea, la baza tubajului, a unei coroane dintate.In cazul forarii sub apa in nisipuri si pamanturi slab coezive, deoarece, datorita vitezei

mari de excavare si a efectului de piston al benei se pot produce fenomene hidrodinamice,manifestate prin antrenarea pamantului de la baza forajului, insotita de slabirea terenului din jursi reducerea capacitatii portante a pilotilor invecinati sau a altor fundatii aflate in apropiere, sevor adauga urmatoarele masuri:

- se interzice introducerea in pamant a tubajului cu ajutorul jetului de apa subpresiune (subspalare);

- se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum;- baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin din diametrul

tubajului sub talpa forajului (tubare in devans);


11/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

13

- nivelul apei in interiorul tubajului se va mentine permanent cu cel putin 1,00 mdeasupra nivelului hidrostatic;

- ritmul de excavare va fi moderat, urmarindu-se ridicarea lina a benei(greiferului) de pe fundul forajului.

- Intervalul de timp intre terminarea gaurii si inceperea betonarii trebuie sa nu sedepaseasca 36 ore.

3.2.10.3. FORAREA SUB APA CU TUBAJ NERECUPERABIL

Tubajul se realizeaza din elemente cilindrice de beton armat sau metalice care se infigin teren prin batere, vibrare, apasare si/sau luvoaiere si care se asambleaza pe masura infigerii.Saparea miezului de pamant din interiorul tubajului se face cu unelte de sapat alesecorespunzator naturii terenului intalnit. Cele doua operatiuni de infigere in teren si sapare ininterior se desfasoara corelat, pas cu pas, pana la atingerea cotei de fundare.

Forarea sub baza tubajului (forare in devans) este permisa numai in argile tari sau rocicompacte.

In cazul forarii sub apa in nisipuri si pamanturi slab coezive se vor respecta masurile de

la punctul 3.2.10.2.

3.2.10.4. FORAREA SUB NOROI

Stabilitatea peretilor gaurii se asigura prin folosirea unui noroi de foraj (suspensie de apacu bentonita) ale carui caracteristici vor respecta prevederile din STAS 2561/4-90.

Forarea sub noroi a unui pilot a carui axa este situata la mai putin de 3 m de peretelepilotului vecin, nu poate incepe decat dupa ce betonul din pilotul executat anterior a facut priza.

Nivelul noroiului trebuie sa se mentina in permanenta cu cel putin 1,00 m deasupranivelului hidrostatic.

Este indicat ca peretii gaurii la partea superioara sa fie protejati cu tuburi metalice pe oadancime de cel putin 1,5 m.

Intervalul de timp intre terminarea forarii si betonare trebuie sa nu fie mai mare de 8 ore.

3.2.10.5. CURATIREA TALPII FORAJULUI

Se face obligatoriu, inainte de introducerea carcasei de armatura si de betonare,indiferent de procedeul de forare utilizat.

In cazul forarii sub noroi, curatirea talpii forajului se face cu cel mult trei ore inainteainceperii betonarii.

In nisipuri sau pamanturi slab coezive se interzice curatirea fundului forajului prinvehicularea noroiului cu ajutorul aerului comprimat (pompe tip Mamut).

3.2.11. BETONAREA

3.2.11.1. BETONAREA GAURII FORATE IN USCAT, NETUBAT

La betonarea gaurii forate in uscat, netubat se interzice descarcarea betonului direct dela gaura forajului deoarece exista pericolul de segregare a betonului, de dezaxare a carcasei dearmatura si de desprinderi de pamant sub efectul betonului proiectat pe pereti.

Betonarea se poate face folosind o palnie care se centreaza pe axul pilotului, seprelungeste cu un burlan de dirijare coborat la baza forajului si care se ridica pe masurabetonarii.

Betonarea se mai poate face folosind furtunul pompei de beton coborat pe fundul gaurii.


12/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

14

3.2.11.2. BETONAREA SUB APA SAU SUB NOROI

Betonarea sub apa, la gauri forate cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, precum sibetonarea sub noroi se face cu metoda palniei fixe ridicatoare (Contractor) pentru a evita

contactul intre masa betonului turnat si apa (sau noroi).Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor betonuluisi de diametrul pilotului, fara a cobori sub 20 cm.

Betonarea sub apa sau sub noroi se organizeaza ca o operatie continua, care seefectueaza intr-o singura repriza, la un debit de betonare determinat in functie de diametrul silungimea pilotului dar care trebuie sa fie de cel putin 4 m3/h. La prima sarja trebuie sa seasigure separarea betonului de apa (sau noroi); cantitatea de beton se stabileste astfel incattubul de betonare sa fie amorsat.

Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m subnivelul betonului, dar nu mai mult de 4 m.

3.2.12. INJECTAREA LA BAZA A PILOTILOR

In functie de natura terenului de la baza, pentru sporirea capacitatii portante pe varfprecum si pentru punerea sub sarcina a terenului de la baza chiar din faza de executie se poateadopta solutia unei injectii la baza. Aceasta se poate face cu suspensie (de obicei lapte deciment) prin tevi inglobate in corpul pilotului si care se coboara in gaura forata odata cu carcasade armatura.

Reteta suspensiei, tehnologia si presiunea de injectare se stabileste la fiecare lucrare inparte in functie de caracteristicile terenului de la baza pilotului de catre proiectant.

3.2.13. PREGATIREA CAPULUI PILOTULUI

Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara cotei capului pilotului intactinglobat in radier, dupa cum urmeaza:

La piloti forati in uscat, cu sau fara tubaj inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa fiede cel putin 0,5 d, dar minim 0,50 m la piloti cu fisa pana la 20 m si de cel putin 0,75 m la piloticu fisa peste 20 m, unde d este diametrul pilotului.

La piloti forati betonati sub apa sau sub noroi inaltimea suplimentara de turnare trebuiesa fie de cel putin 1 d, dar minim 1,00 m la piloti cu fisa de pana la 20 m si de cel putin 1,5 d darminim 1,50 m la pilotii cu fisa peste 20 m.

La terminarea betonarii se indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului, peintreaga inaltime pe care se constata ca este necorespunzator, completandu-se dupa cazpentru a asigura inaltimea minima de incastrare in radier prevazuta in proiect, cu respectareaprevederilor din STAS 2561/4.

3.2.14. CONTROLUL CALITATII3.2.14.1. CONTROLUL CALITATII PE TIMPUL EXECUTIEI

Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor conform prevederilor dinSTAS 2561/4.

In cazul forarii sub noroi trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier calitateanoroiului pe tot timpul excavatiei, pe probe luate de la statia de preparare a lui si direct dingaura de foraj.

In cazul cand noroiul din gaura de foraj este necorespunzatoare, acesta se recirculapana prezinta caracteristicile prevazute in standard.

Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari:


13/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

15

- la fiecare 10 m3 de beton pus in opera se preleveaza probe de beton de la loculde turnare si se determina consistenta lui prin metoda tasarii conului conform STAS1759;

- la fiecare 20 m3 de beton pus in opera, dar cel putin odata pentru fiecare pilotse preleveaza probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare si se determina rezistentabetonului conform STAS 1275 si STAS 1759;

- pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare, portie cuportie, din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumurianormale (sub profil sau cu peste 30% peste profil) se vor lua masuri in consecinta.

3.2.14.2. CONTROLUL CALITATII DUPA EXECUTIE

Controlul calitatii pilotilor de diametru mare dupa executie poate cuprinde: verificareapozitiei in plan si a inclinarii, controlul calitatii betonului, verificarea continuitatii corpului pilotuluisi incarcari de control pe piloti.

Controlul calitatii betonului pus in opera se va face:Pentru piloti la care incercarea epruvetelor prevazute la punctul 3.2.14.1. nu a dat

rezultate corespunzatoare clasei prescrise in proiect;La pilotii la care in timpul executiei s-au produs unele deficiente care pot afecta calitatea

betonului;La un numar de piloti stabiliti prin proiect sau alesi, prin intelegere, de catre beneficiar,

proiectant si antreprenor.Controlul se poate face prin:

- dezvelirea pilotilor respectivi;- extragerea de carote (dupa dezvelire sau prin forare de suprafata, cu mijloace

adecvate);- metode nedistructive.

Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin:- carotare pe intreaga lungime a pilotului; procedeul necesita utilaje speciale si se

aplica numai la acei piloti la care datele din fisa de forare betonare, precum si alte

observatii pe parcursul executiei pun la indoiala continuitatea;- metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, impedanta mecanica

etc.).Dintre metodele de control nedistructiv se recomanda metoda carotajului sonic. In acest

caz este necesara echiparea pilotului cu 2-4 tuburi, in functie de diametrul pilotului, coborate ingaura forata o data cu carcasa de armatura inglobate in corpul pilotului.

3.2.14.3 VERIFICAREA CAPACITATII PORTANTE

Verificarea capacitatii portante a pilotilor inainte de executie sau in timpul executiei se vaface conform pct. 2.5.2 si 2.6 din STAS 2561/3.

Numarul minim de piloti de proba se va face conform Tabel 1 pct.2.4.3 din STAS 2561/4

si se va tine seama de prevederile de la punctele 2.4.4, 2.4.5 si 2.4.6.Incercarea statica si dinamica a pilotilor de proba se face in conformitate cu STAS2561/2.

3.3 CONDITII TEHNICE PENTRU FUNDAII INDIRECTE PE MINIPILOI3.3.1 GENERALITATI

Prezentul capitol conine condiiile tehnice pentru realizarea fundaiilor indirecte deadncime pe minipiloti.


14/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

16

Normativul de baza este C 245 93 Indrumtor tehnic pentru proiectarea i execuiaminipiloilor forai.

Minipiloii sunt elemente de infrastructur a cror caracteristic principal const infaptul c sunt realizate prin forarea unei gauri circulare in pamant, in care dupa armare se faceo betonare, diametrele lor avand valori cuprinse intre 100 mm si 300 mm si lungimi variabile.

Din punctul de vedere al tehnologiei de forare se disting urmtoarele tipuri deminipiloi:

Minipiloi forai in uscat (in strate de pamant coezive); Minipiloi forai sub protecia noroiului de bentonit; Minipiloi forai sub protecia unui tub metalic recuperabil sau nerecuperabil.

Din punctul de vedere al tehnologiei de betonare se disting urmtoarele tipuri deminipiloti:

Minipiloi forai realizai prin betonare sub presiune; Minipiloi forai realizai prin betonare cu pompa de beton; Minipiloi forai realizai prin injectare cu mortar de ciment sau lapte de ciment,

eventual in amestec cu bentonita.

Cercetarea terenuluiCercetarea terenului se va face prin foraje care pun in eviden straturile de pamant

existente, care decid alegerea solutiei de fundare pe minipiloti si a tipului de minipiloti.

Condiii tehnice neprevzuteIn cazul cnd caracterul imprevizibil al condiiilor geotehnice sau hidrogeologice, efectiv

intlnite la lucrare, impune modificarea esenial a execuiei lucrrii, Antreprenorul, cu avizulConsultantului i al Proiectantului, le poate propune acestora dispoziii tehnice noi. Deciziileluate de Consultant asupra acestor propuneri, fac obiectul unui ordin de serviciu aprobat deBeneficiar.

Natura si provenienta materialelorCimentul.

Pentru betonarea sau injectarea minipilotilor, cimentul care se va utiliza este CimentPortland cu zgur CEM II/A-S sau CEM II /B-S, SR EN 197-1, corespunztor clasei derezisten I 32,5R . 35.

AgregatulNisipul sau pietrisul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea

agregatelor de concasaj. Granulometria nisipului, pentru mortare, este obligatoriu s fiecuprins intre 0-4mm. Partea levigabil admis nu trebuie s depeasc valorea maxim de 2%. Granulometria pietrisului, pentru betoane, este obligatoriu s fie cuprins intre 0-8mm.Partea levigabil admis este de 0%.

Apa pentru realizarea amesteculuiApa utilizat la prepararea betonului, a mortarului de ciment sau a laptelui de ciment

pentru betonarea sau injectarea minipiloilor va fi asigurat din reeaua public.In condiiile utilizrii unei alte surse se vor recolta minim 6 probe de ap i in baza

determinrilor condiiilor tehnice prevzute in SR EN 1008 se va decide asupra utilizrii ei.

Betonul sau mortarul de cimentBetonul trebuie sa fie de consistenta fluida (tasare con 15-18cm) si sa fie de clasa C

20/25.Mortarul trebuie sa fie de consistenta fluida (tasare con 17cm) si sa aiba marca minima

M 200.In cazul betonarii in terenuri cu ape agresive se vor avea in vedere prevederile din codul

de practica NE 012.


15/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

17

ArmturaArmarea minipilotilor poate fi constituita din:

bare de armatura izolate;

carcasa din bare de armatura; tevi metalice; profile metalice.

Oelurile utilizate la armare trebuie s fie sudabile, garantate prin fia lor de fabricaie.Pentru bare se vor utiliza oeluri de tip PC 52 (oel rotund profilat cu aderen ridicat)

sau tip OB 37 (oel tip lis). Pentru tevile sau profilele metalice se va utiliza otel din OL37.In ambele situatii se pot utiliza oteluri similare acestora, avnd caracteristici fizico -

mecanice i de sudabilitate comparabile, daca au fost specificate in proiect sau, daca suntpropuse de Antrepenor, cu acordul Proiectantului si Beneficiarului.

Concepia de calculLucrrile s-au proiectat innd seama de aciunile, combinaiile de incrcri i ipoteze de

calcul stabilite conform standardelor in vigoare: STAS 1545 Poduri pentru strzi i osele.

Aciuni., STAS 3221 Poduri de osea. Convoaie tip i clase de incrcare. si STAS 10111 / 1Poduri de cale ferat i osea. Infrastructuri de zidrie, beton i beton armat. Prescripii deproiectare. si a normativului C 245 Indrumtor tehnic pentru proiectarea i execuia minipilotilorforai.

Dispozitia in plan a minipilotilorAmplasarea minipilotilor in teren se va face in grup sau in retea, dispui in rnduri i

iruri in raport direct cu tipul de infrastructur, pilotajul fiind raportat la nivelul inferior alradierului, conform proiectului.

Pentru a elimina orice interpretare eronat in ceeace privete identificarea fiecruiminipilot din lucrare, pe grupe de minipiloti, se stabilete urmtoarea regul de numerotare:

irul de minipiloti este definit de o ax paralel cu axa infrastructurilor;Dac un ir de piloi coincide cu axa infrastructurii atunci acel ir va fi denumit irul 0

(zero);Numerotarea irurilor se va face pornind de la irul 0 in ordine cresctoare ctre

marginea infrastructurii proiectate. Fiecare ir va fi marcat de numrul de ordine (1, 2, ) isimbolul s pentru marginea infrastructurii din stnga i d pentru marginea infrastructurii dindreapta. Stnga sau dreapta se definete dup regula: aeazte pe ax cu spatele la kilometrul 0al drumului i privete spre kilometrul mare;

Rndul de minipiloi este definit de o ax normal pe axa infrastructurilor;Pentru fiecare grup de minipiloti numerotarea rndurilor incepe cu cifra arab 1 in ordine

cresctoare in sensul kilometrajului;Fiecare grup de minipiloti va fi marcat de numele infrastructurii si anume C00-culee,

P01, P02pilele numerotate in sensul kilometrajului i CXY culee;Exemplu: Pilotul P03-3d-4Primele trei caractere ne spune c minipilotul este amplasat in grupul aferent pilei P03,

urmtoarele dou caractere ne spun c minipilotul este amplasat pe irul 3 pe dreapta axuluiinfrastructurilor proiectate iar ultimul caracter ne spune c minipilotul face parte din rndul 4.

Utilaje si dispozitive de forajExecuia minipilotilor se va realiza numai de unitile specializate, cu dotare minim

necesar in echipamente i cu personal cu pregtire corespunztoare.Forajul se poate executa cu unul din urmatoarele utilaje:

Instalatie pentru foraj seismic FS 2,5D; Instalatie de foraj in cariere si pentru ancoraje FAN-35; Instalatie de foraj FGH-15DC; Instalatie de foraj in cariere FC-250M;


16/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

18

Instalatie pentru foraj geologic SG-150.Echipamentul minim ce trebuie s fie asigurat de unitatea de specialitate pentru

minipiloti forai injectai:Instalaia de foraj de tip Klemm cu toate subansamblele necesare execuiei forrii sub

protecia evilor de foraj;Instalaia de pompare de tip Putzmaister cu tubulatura de injecie cu paker capabile s

ridice presiunile de injectare la 60 de Bari;Instalaia de pregtire a fluidului de injectare sau a mortarului de ciment in flux continuu.Execuia minipilotilor forai se va realiza pentru fiecare grup de minipiloi in flux continuu

conform tehnologiei si detaliilor de execuie precizate in proiect precum i cerinelor prezentuluicaiet de sarcini.

Execuia minipiloilor forai se va realiza numai pe baza unui control permanent alcalitii sub supravegherea permanent a Consultantului i a Antreprenorului general autorizatprin personal atestat tehnic pentru execuia acestui gen de lucrri.

Fiecare minipilot din cadrul grupului va fi identificat conform regulei definite mai sus i seva consemna pentru fiecare poziie, in fia de forare, natura terenului intlnit la forare la fiecarepas de 0,50m.

Lucrri pregtitoareTipul, lungimea, seciunea, numrul total i distribuia in plan, inclinarea i dispozitivele

de control i injecie la baz, se stabilesc prin proiect, pe grupe de minipiloi, execuia lorrelizndu-se in conformitate cu planurile:

Trasare fundaii. Armare micropiloi. Tehnologie execuie micropiloi. Detalii tehnologice. Detaliu minipiloti de prob i micropiloi de control al calitii / verificare.

Amplasarea minipiloilor de probi de verificare. Planuri radiere culei si pile.

Antreprenorul va intocmi planul de pilotaj pe baza datelor din proiect i il va supuneaprobrii Proiectantului i Consultantului.

Planul pilotajului se va stabili la nivelul inferior al radierului, dar acest lucru trebuieprecizat in plan. Planul pilotajului trebuie s conin un minim de date pentru fiecare pilot dupacaz:

numrul (poziia) de identificare; dimensiunile transversale, alctuirea armturilor i numrul de identificare al

tipului de armtur (sau carcas); inclinarea i orientarea; cota de fundare la baz; cota platformei de lucru; cota de betonare a captului superior i lungimea de amenajare a zonei de

incastrare in radier; numrul de ordine al execuiei forajului sau infigerii tubajului de protecie.

ToleraneAbaterea limit admis la poziia in plan a piloilor, la nivelul inferior al radierului, fa de

proiect va fi: 75mm la piloi dispui in grup; abaterea limit admis la inclinarea axei pilotului fa de proiect va fi de 2%.

Abaterea limit la dimensiuni: pentru diametru nu se admit valori negative; pentru cota bazei pilotului 200mm; pentru cota capului pilotului 50mm.


17/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

19

n cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poatemodifica, dar numai cu aprobarea Proiectantului i Beneficiarului.

Antreprenorul va obine aprobarea Proiectantului pentru utilajele, instalaiile idispozitivele de execuie. Acestea trebuie adoptate in funcie de caracteristicile piloilor,amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice i hidrogeologice furnizate de studiile deteren.

Propunerile Antreprenorului trebuie s precizeze: tipul dispozitivelor prevzute pentru nfigere i forare; modul de montare a carcaselor de armturi de imbinare a acestora; dispozitivele pentru controlul continuitii i rezistenei; eventuale dispozitive de injecie la baz; tehnologia de fabricare i punere in oper a betonului, a laptelui sau mortarului

de ciment.nainte de atacarea lucrrilor se va verifica dac n amplasamentul lucrrilor se afl n

funciune trasee de conducte, canale, cabluri electrice sau de telecomunicaii. n msura n careacestea sunt afectate de lucrrile proiectate, se va proceda la devierea lor nainte de atacarealucrrilor.

n situaia n care amplasamentul lucrrilor proiectate nu se suprapune peste traseulvreuneia dintre instalaiile de mai sus, dar acestea se afl n apropierea amplasamentuluilucrrilor prevzute n proiect, se vor lua msuri de marcarea i protecia lor.

nainte de amenajarea platformei de lucru, se va proceda la curirea i pregtireaterenului din ampriza acesteia, prin defriri, curirea de iarb i buruieni, sparea indeprtarea stratului vegetal, extragerea rdcinilor i degajarea de eventuale obstacole,precum i prin executarea treptelor de nfrire de 50cm nlime.

Suprafaa de pmnt a platformei de lucru se va amenaja cu pant transversal unicde 5% i se va mpietrui cu balast de ru cu granulometrie 070 mm n grosime minim de25cm compactat cu cilindru compresor pn la realizarea gradului de compactare 100% proctormodificat, pentru a preveni nnoroirea instalaiilor de foraj n timpul lucrului. Se admite, laefectuarea msurtorilor de control pentru gradul proctor, valoarea de 98 % pentru un procentmaxim de 5% din numrul total al msurtorilor.

Pentru transmiterea cotelor de nivel n sistemul de referin, se vor lua ca baz reperiimenionai n planul de situaie cotat i amplasai n afara zonei instabile. n amplasamentulplatformei de lucru se vor monta reperi de nivelment suplimentari, montai n locuri ferite deactiviti, ale cror cote iniiale se vor reine i fa de care se vor verifica fiele forajelor. Acetireperi suplimentari se vor verifica periodic.

Lucrrile proiectate, avnd o geometrie relativ simpl, se vor trasa n conformitate cuplanul de trasare anexat la detaliile de execuie ale proiectului.

Se vor respecta distantele n plan ntre irurile de piloi prevzute n planele deexecuie.

Axele piloilor vor fi marcate prin rui pe un perimetru exterior radierului in plan pentrua se realiza un caroiaj care s permit centrarea piloilori marcarea ulterioar a acestora.

Forarea

Forarea in uscat este aplicabila in cazul pamanturilor argiloase si argiloase prafoase lacare peretii se mentin verticali.

Forarea cu circulatie de noroi bentonitic este aplicabila in orce conditii de teren si inspecial cand acesta se afla sub nivelul hidrostatic.

La forarea cu tubulatura de foraj exterior, aceasta va avea prevzut obligatoriu la bazatubajului coroan dinat adaptat la condiiile de teren ce urmeaz a fi forat. Tubulatura seinfige in teren prin batere, vibrare, apsare i/sau luvoaiere i care se asambleaz pe msurainfigerii. Sparea miezului de pmnt din interiorul tubajului se face cu unelte de spat, alesecorespunztor naturii terenului intlnit. Cele dou operaiuni de infigere in teren i spare ininterior, se desfoar corelat, pas cu pas, pn la atingerea cotei de fundare. In situaia in care


18/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

20

in baza forajului se vor intlni nisipuri sau pmnturi slab coezive, tubulatura de forare va fiinfipt la o cot cu 0,20m mai joas dect cota precizat la paragrafele de mai sus.

Pentru fiecare pas de inaintare a forrii, care se definete cu o valoare de 0,50m, se vaconsemna in fia de foraj a fiecrui minipilot, identificat in conformitate cu regulile stabilite maisus, natura terenului strbtut.Cota de forare este prevzut prin proiect.Intervalul de timp dinmomentul terminrii spturii / forrii i momentul inceperii betonarii sau injectrii nu trebuie sdepeasc 30minute.

Armarea cu carcaseArmarea va fi precedat de operaia de curare a tlpii forajului care se face,

obligatoriu, inainte de introducerea carcasei de armtur.Armarea piloilor se face cu carcase de armtur formate din bare longitudinale, PC 52

(de regula patru bare cu diametrul de 20mm), inele de rigidizare i distanieri ob 38 din bare deoel lis cu diametrul de 12mm.

Carcasa de armtur va avea seciunea constant in lungul minipilotului, aa cumrezult din precizrile fcute in cadrul proiectului.

Barele longitudinale se sudeaz pe inele de rigidizare dispuse la fiecare 1,50m in lungulcarcasei.

Fixarea barelor longitudinale pe inelele de rigidizare, se face prin cordoane de sudur de5cm.

Pentru centrarea carcasei de armtur in gaura de foraj, pe barele longitudinale alecarcasei, la exterior, se monteaz distanieri sub forma unei patine din oel beton denumiteagrafe de ghidare, cte 4 buci in seciune i la distane de 1,50m.

Se introduce in mijlocul carcasei de armare a minipilotului eava de injecie cu manetedin PVC cu diametrul exterior de 76mm i grosimea minim a pereilor de 5mm.

Lungimea evii de injecie cu manete va fi astfel inct s depseasc cu un metrudeasupra platformei de lucru.

Se va introduce in tubulatura de foraj, ansamblul carcas de armare i eava de injeciecu manete

Injectarea minipilotilorOperaia de injectare comport pentru fiecare minipilot in parte minim doi timpi, timpicare difer intre ei in raport direct cu presiunea de injectare.

In timpul 1, operaia de incepere a injectrii este marcat de presiunea la care se vaface injectarea, presiune care nu va depi 5Bari. Denumim aceast operaie injecie lapresiune normal. Operaia de injectare aferent timpului 1 are menirea s umple golul dintreeava de injecie cu manete i tubulatura de foraj care se va extrage cu pai de 0,50m fr adepi nivelul injeciei din golul precizat mai sus i de a limita pierderile posibile de suspensiede ciment sau mortar de ciment .

In timpul 2, injectarea se face numai in dreptul bulbilor in zona manetelor de pe eavade injecie cu manete, cu presiuni de injectare care pot atinge valori 45Bari. Denumim aceastoperaie injecie cu presiune inalt. Operaiunile din timpul 2 pot fi preluate la intervale de timpce nu trebuie s depeasc 12ore.

TIPUL 1 - injecia cu presiune normalSe va introduce in eava de injecie cu manete dispozitivul de injectare cu pakerul

dublu.Pakerul dublu va fi pregtit pentru injecie la nivelul inferior al forajului in dreptul bulbului

inferior (punctul cel mai de jos al spturii / forajului);In raport direct cu natura terenului consemnat in fia de foraj la cota la care urmeaz

s inceap injectarea se va defini tipul de material ce urmeaz a fi injectat:Suspensie de ciment in condiiile in care cota la care ne aflm in strat intercepteaz

terenuri coezive (argile , marne, roci);


19/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

21

Mortar de ciment in condiiile in care cota la care ne aflm in strat intercepteaz terenurinecoezive (nisipuri, pietriuri etc.);

Se injecteaz prima arj din fluidul de injectare cu presiuni cuprinse intre 1,00 3,00bari In raport direct cu natura terenului consemnat in fia de foraj la cota la care urmeaz sinceap injectarea se va defini tipul de material ce urmeaz a fi injectat.

Se urmrete umplerea golului dintre eava de injecie cu manete i tubulatura de foraja crui volum este de circa 0,30 mc.

Se extrage 0,50m tubulatura de foraj consemnndu-se in fia de injectare cota fluiduluiin golul dintre eava de injecie cu manete i tubulatura de foraj.

Se va menine preiunea in dispozitivul de injecie la 2Bari timp de 1,5 2,0ore dup carese va consemna din nou nivelul din gol, al fluidului injectat.

Se reia extrageraea tubulaturii de foraj pe pasul 2 de 0,50m. cu ridicarea presiunii influidul de injectare pn la 3,00Bari pn la umplerea din nou cu fluidul ce se injecteaz lanivelul superior al tubulaturii de foraj.

Operaia se deruleaz in mod continuu fr intreruperi pn la extragerea complect atubulaturii de forare.

Pentru fiecare pas volumul fluidului de injectare consumat va fi consemnat pe ore in fiade injec

ie a minipilotului, fi

e care va avea identificarea complect

a minipilotului.

La terminarea operaiei de injectare se extrage dispozitivul de injectare cu pakerul i seintroduce dispozitivul de splare a evii de injecie cu manete.

TIPUL 2 - injecia cu presiune inaltSe va introduce in eava de injecie cu manete dispozitivul de injectare cu pakerul dublu

la nivelul bulbului inferior .Aceast operaie se va efectua dup scurgerea unui interval de timp a crei valoare nu

va fi mai mic de 8ore i nu va depi 14ore de la terminarea ultimei operaii aferenteTIMPULUI 1 (extragerea tubulaturii de foraj).

Se va injecta fluidul de inectare suspensia de ciment sau mortarul de ciment in raportulcu tipul de teren intlnit in strat la cota la care se face injecia de inalt presiune - cu presiunicuprinse intre 35 40 Bari.

Dac volumul de fluid de injecie depete 0,500mc, in condiiile in care nu se poatemenine presiunea de 20bari constant timp de 10minute, injecia se intrerupe cu meninereaunei presiuni normale de 1bar timp de 1,5 2,0ore dup care se reia injecia de inalt presiune.

Injecia de inalt presiune se va considera terminat in condiiile in care volumul de fluidinjectat este cuprins intre minim 0,50mc i maxim 1,00mc cu meninerea unei presiuniconstante de 10bari timp de 10 minute.

Operaiile descrise mai sus se repet in dreptul fiecrui bulb prevzut prin proiect peverticala minipilotului, cu excepia bulbului amplasat imediat sub radier.

Se va spla eava de injecie cu manete.In momentul in care toi micropiloii dintr-un grup au ajuns in faza de finalizare a injectrii

la nivelul bulbului din imediata apropiere a radierului se trece la executarea spturii pentrudezvelirea capului micropiloilor pn la nivelul inferior al betonului de egalizare al radierului.

Sptura pentru radier se va executa ingrijit pn la cota din proiect, cu parament

vertical in zona straturilor argiloase pstrndu-se capul minipiloilor. Cu ocazia dezvelirii severific, verticalitatea sau inclinarea minipiloilor executai, dimensiunile in seciune i princonfecionarea de cuburi de prob din capul minipiloilor ce se demoleaz de deasupra cotei denivel minim al radierului, minim nou cuburi de prob pentru fiecare grup de piloi, calitateamortarului injectat.

Se toarn betonul de egalizare de la nivelul inferior al radierului pn la cota din proiect.Se demoleaz micropiloii pn la cota prevazuta in proiect. Se interzce distrugerea

evilor de injecie cu manete. Acestea vor fi pstrate i inglobate in betonul radierului.Armturile din mnipiloi se evazeaz la 70 0 pentru a asigura ancorarea lor in radier.

Minipilotul identificat ca minipilot de verificare sau de prob va fi protejat pe verticalaradierului de un cofraj de lemn de 0,50 m. x 0,50 m. x 1,00 m.


20/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

22

Se va executa armarea radierului.Se va betona radierul.Dup betonarea radierului se va trece la injectarea final in bulbul din imediata

apropiere a radierului a tuturor minipiloilor din grup.Se execut incercarea de verificare sau prob a minipilotilor conform proiectului.Se execut carotajul sonic al injectrii utiliznd evile de injecie de la extremitile

radierului in conformitate cu proiectul.Rezultatele carotajului sonic i ale incercrilor de verificare vor fi supuse aprobrii

proiectantului i a beneficiarului.Dup efectuarea acestor controale se poate trece la injecia final a evilor de injecie cu

manete utiliznd presiunea normal 1-3BariControlul calitatii dupa executieControlul calitii minipiloilor dup execuie, va cuprinde:Verificarea verticalitii;Verificarea inclinrii;Verificarea dimensiunilor in seciune;Verificarea poziiei in plan;Verificarea capacit

ii portante;

Verificarea calitii betonului sau injeciei;Verificarea prin carotajul sonic a efectului betonarii sau injeciei in masa.Controlul calitii se va efectua in conformitate cu programul de control i normativele

C56, NE 012 i C 245.Pentru fiecare minipilot se va intocmi fia de foraj si fia de betonare sau injectare in

conformitate cu Normativul C 245.Proiectantul va fi convocat pentru verificarea calitii lucrrilor de ctre beneficiar, in

raport cu stadiul lucrrilor.Eventualele deficiene de execuie sau adaptri la teren, se vor remedia i executa

numai cu avizul proiectantului i al beneficiarului.Pe timpul executrii lucrrilor se va ine la zi caietul cu ordine i dispoziii de antier, la

care se vor anexa toate procesele verbale de recepie ale lucrrilor ascunse, ordinele i

dispoziiile date de organele de control ale beneficiarului.Aceste documente vor fi prezentate celor n drept, ori de cte ori acetia le vor solicita.ncercarea n teren a minipiloilor de prob (minim 2) este obligatorie conform

Normativului C.245. Detaliile de execuie ale lucrrilor realizate cu minipiloi se vor definitivanumai pe baza rezultatelor ncercrilor de prob asupra unor minipiloi executai peamplasament cu aceeai tehnologie i utilaje prevzute n proiect.

Receptia lucrarilorRecepia lucrrilor se va efectua n conformitate cu H.G. nr. 273 / 14.06.1994 i a

Normativelor C 56 i C 245.

CAPITOLUL 4 - INFRASTRUCTURI - CULEE, PILE(radiere, elevatii, rigle, ziduri intoarse, cuzineti)

4.1. DATE GENERALE


21/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

23

Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat si facracordarea cu rampele.

Pilele sunt de asemeanea elemente de infrastructura care asigura rezemarea a douatravei adiacente ale suprastructurii.

Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS 10111/1Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii deproiectare si in prezentul caiet de sarcini.

Infrastructurile pot fi fundate direct sau indirect, in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului.

Dimensiunile cuzinetilor vor fi stabilite conform STAS 10111/2 .Elevatiile alcatuite din stalpi de beton armat pot fi folosite numai la pasaje si poduri unde

nu exista scurgeri de gheturi. In caz contrar aceste elevatii se pot folosi numai deasupranivelului maxim de scurgere a gheturilor.

Zidurile intoarse mai lungi de 1,00 m ale elevatiilor culeelor vor fi armate conformprescriptiilor tehnice legale in vigoare.

4.2. EXECUTIA CULEELOR SI PILELOR

Executia culeelor si pilelor nu se poate face decat pe baza de proiect.Fundarea infrastructurilor nu este admisa fara existenta studiilor geotehnice, adecvate

sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintrestratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze beneficiarului orice nepotrivire, inscopul stabilirii masurilor necesare.

Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant aaxelor fundatiilor.

Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta beneficarul care urmeaza sa-si deaavizul pentru inceperea lucrarilor.

Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori.Antreprenorul are obligatia sa semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala si sapropuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri.

Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte adistantelor dintre aparatele de reazem, precum si a cotelor din proiect. Eventualele corecturi sevor face pe baza propunerilor antreprenorului si numai cu avizul beneficiarului.

Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor va avea acordul beneficiarului,iar la cererea acestuia chiar pe baza de proiect de arhitectura.

4.3. MATERIALELE DE CONSTRUCTII FOLOSITE

Materialele de constructie folosite la executia infrastructurilor vor indeplini conditiile demai jos:

4.3.1. AGREGATE

Agregatele vor corespunde SR EN 12620 Agregate pentru beton ; SR 667 Agregatenaturale si piatra prelucrata pentru lucrai de drumuri si Codul de practica pentru executarealucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012;


22/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

24

Nisipul utilizat sort 0-4 trebuie sa fie conform caracteristicilor generale de granulozitatedin SR EN 12620, corespunzator claselor de granulozitate.Se va folosi pietris de rau sorturile 8 16 si 16 25(31). Partea levigabila admisa la pietris este de 0,5%.

Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 4; 4 8, pietris 8 16 si 16 25(31), se va inscrie in zona foarte buna a limitelor granulometrice;

Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.

4.3.2. CIMENTURI

Cimentul va corespunde SR EN 197-1 Ciment , Partea 1: compozitie, specificatii sicriterii de conformiotate ale cimenturilor uzuale si SR 7055.

Cimentul se va livra in cantitatii astfel determinate, inct stocul rezultat sa fie consumatin max. 2 luni;

Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase si tipuri si utilizarea lor ca atare.Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o celula separata tip siloz.

4.3.3. ARMATURI

Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Restul conditiilor suntcele prevazute in capitolul Armaturi.

4.3.4. BETOANE

Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect si prevederile SR EN 206-1 Beton,Partea1: Specificatie, performanta, productie si conformitate. Prepararea betonului va respectaprevederile din capitol Betoane, iar turnarea betonului se va executa in functie de sistemul defundare si prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat sibeton precomprimat indicativ NE 012 9.

4.3.5 APA

Apa utilizata la prepararea betoanelor cat si la stropirea lor trebuie sa corespunda

conditiilor tehnice prevazute in SR EN1008.


23/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

25

CAPITOLUL5 - RACORDAREA CULEELOR CUTERASAMENTELE

Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con, aripi sau ziduri desprijin.

In cazul terasamentelor inalte, la podurile cu oblicitate sau amplasate pe cursuri de apacu viteze mari, racordarea culeelor cu tersamentele se recomanda a fi utilizata cu aripi sauziduri de sprijin din beton sau beton armat; in celelalte cazuri recomandandu-se folosireasferturilor de con.

Daca panta sfertului de con este mai mare decat panta taluzului terasamentelor, sfertulde con se va perea si in prelungire pe minim 1,00 m pe terasament.

Fundatiile aripilor, zidurilor de sprijin si sferturilor de con vor fi coborate cu minim 50 cmsub adancimea de inghet.

Daca lungimea podului este mai mica decat latimea albiei majore, fundatiile aripilor,zidurilor de sprijin, sferturilor de con si ale pereurilor vor fi coborate sub adancimea de afuiere,iar pereurile vor fi executate pe taluzurile tersamentelor pana la limita albiei majore. Aripile si

zidurile de sprijin se recomanda sa fie separate de corpul culeei printr-un rost care sa permitatasarea independenta a culeelor si a lucrarilor de racordare cu terasamentele.La podurile de sosea, partea carosabila va fi racordata de cea de pe rambleul din

spatele culeelor prin dispozitive care sa asigure trecerea lina a vehiculelor de pe platformaelastica si tasabila a drumului la cea rigida a podului. In acest scop se recomanda folosireaplacilor de racordare rezemate articulat pe culee, a caror lungime se stabileste in functie deinaltimea rambleului.

In spatele culeelor si pe fetele laterale ale zidurilor intoarse care sunt in contact cupamantul se va prevedea acoperirea cu o suspensie de bitum filerizat in dublu strat asezata peun mortar de ciment sclivisit de 2 cm grosime.

Pentru scurgerea apelor de infiltratie din terasamente, in spatele culeelor masive se vorprevedea drenuri din piatra sparta asezata manual.

Pamantul de umplutura din spatele culeelor si a sferturilor de con va avea indicele de

consistenta mai mare de 0,75% si se va urmari o buna compactare.Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optimade compactare) ale straturilor se determina prin incercarea Proctor modificata, conform STAS1913/13.

La fiecare culee se va prevedea cel putin o scara de acces care in cazul terasamentelorinalte de peste 3,00 m va avea si parapet pe o singura parte.

In spatele culeelor se recomanda ca scurgerea apelor sa se asigure prin casiuriamenajate la capetele podurilor, pasajelor, sau viaductelor.

In cazul podurilor sau pasajelor cu culei inecate, in mod obligatoriu pereerea sfertului decon se va face si sub pod, respectiv sub pasaj.

Pentru impiedicarea patrunderii apei si degradarii pereului, rosturile se vor rostui cumortar sau se vor colmata cu bitum.

Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii

speciale cu spatii limitate pentru racordari.In cazul racordarilor cu aripi la poduri, se vor lua masuri de asigurare impotriva afuierilor.


24/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

26

CAPITOLUL 6 - SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

6.1. PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE

Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat insuprastructurile de poduri si anume:

- grinzi simplu rezemate sau continue din beton armat;- placi turnate monolit din beton armat;- cadre, arce, si bolti din beton armat;- elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar,

elemente prefabricate de trotuar pentru parapete si placi prefabricate pentru suprastructurile detip mixt)

- monolitizarea elementelor prefabricate;In cazul in care proiectul prevede si precomprimarea structurii de beton armat se vor

aplica prevederile cuprinse in capitolul Suprastructuri din beton precomprimat.

Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive si utilizari de materiale noi, alteledect cele cuprinse in prezentul caiet se vor intocmi caiete de sarcini speciale.

Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat decatre o unitatre de proiectare autorizata, cu respectarea stricta a prevederilor din STAS 10111/2Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat - prescriptii de proiectare.

Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite decertificate de calitate.

Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprinde:proiectul de organizare a santierului, detaliile de executie ale suprastructurii, programul deasigurare a calitatii lucrarilor.

Proiectul de organizare a lucrarilor la fiecare lucrare in parte va preciza in specialconditiile de depozitare si intretinere a materialelor, componentelor prefabricate si a altordispozitive necesare executiei.

Plansele de executie vor cuprinde toate elementele necesare executiei, inclusiv planseletehnologice cu fazele succesive de executie.

Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructurain intregime si pentru parti de lucrari din aceasta. In zonele puternic armate, cu concentrari deeforturi (de exemplu cuzineti) desenele de detaliu vor fi prezentate la o scara si intr-o asemeneamaniera inct sa arate compatibilitatea intre planul de armare si conditiile efective de betonare.

Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise simodul de tratare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.

Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datelegeometice privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie, diametru, lungimi partiale silungimi totale). Planurile vor contine explicit:

- calitatea otelurilor (categorie, daca este profilat sau tip lis, sudabilitatea);- tolerantele de pozitionare;- pozitia innadirilor si detaliile de innadire;- dispunerea, forma si natura dispozitivelor de calare a armaturilor;- in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru

manipulare.De asemenea, planurile de armare vor cuprinde masurile ce trebuiesc luate in sectiunile

de reluare a betonarii, pregatirea armaturilor prin indoire-dezdoire si modul de tratare asuprafetei de la care se reia betonarea.

Zonele de armatura densa se vor detalia la o scara mare cu prezentarea la scara reala arazelor de curbura si a diametrelor armaturilor.

La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect, Codulde practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat NE 012,


25/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

27

Codul de practica executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si betonprecomprimat NE 013 si prevederile din prezentul caiet de sarcini.

6.2. LUCRARI PROVIZORII

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricatemonolitizate se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din:

- esafodaje, schele si sprijiniri la elemente de suprastructura cu grinzi si placidrepte;

- cintre, schele si sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau bolta;Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor sau

proiectant.Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul.Beneficiarul poate cere ca acestea sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea

inceperii executiei.Lucrarile provizorii trebuie astfel proiectate si executate inct sa garanteze ca lucrarile

definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta

sau aspect.Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere

al tolerantelor, in cele admise in anexa III.1 ale Codului de practica pentru executarea lucrarilorin beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012.

La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolulSchele, esafodaje si cintre.

6.3. COFRAJE

Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor respectaconditiile de calitate precizate in planse. In principiu acestea pot fi de trei tipuri:

- cofraje obisnuite utilizate la suprafetele nevazute;

- cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi, arce,bolti si stlpi);- cofraje cu tratare speciala la elementele de suprastructura precum: grinzi

marginale, elemente de trotuare, parapeti etc.;Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru

care va obtine aprobarea beneficiarului.La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va tine seama de

prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor in beton, beton armat si betonprecomprimat indicativ NE 012 precum si de cele cuprinse in capitolul Cofraje.

6.4. MATERIALE DE CONSTRUCTIE

6.4.1. AGREGATE

Agregatele vor corespunde SR EN 12620 Agregate pentru beton, SR 667 Agregatenaturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri, Codul de practica NE 012 si Codul depractica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat, beton precomprimatNE 013, care prevad conditiile de livrare si procurare, alegerea dimensiunii maxime, conditiilede transport si depozitare si controlul calitatii agregatelor.

Nisipul utilizat sort 0-4 trebuie sa fie conform caracteristicilor generale de granulozitatestabilite in tabelul 2 din SR EN 12620, corespunzator claselor de granulozitate.

Pietrisul: se va folosi pietris de ru sau criblura, sorturile 7 (8) -16 si 16-31 (25)mm carese vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice.


26/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

28

In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi deagregate si anume:

Nisip sorturile 0-4; 4-8 mmPietris sorturile 8-16 si 16-25 (31) mm; criblura sorturile 8 16 si 16 - 25.

Amestecul format din cele trei (sau patru) sorturi se va inscrie in zona foarte buna alimitelor granulometrice.

Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.Metodele privind verificarea agregatelor sunt cuprinse in STAS 4606 si SR EN 1367/1.Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe

agregate.

6.4.2. CIMENT

Cimentul va corespunde SR EN 197-1 Ciment , Partea 1: compozitie, specificatii sicriterii de conformiotate ale cimenturilor uzuale si SR 7055.

Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate inct stocul rezultat sa fie

consumat in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizareaacestor amestecuri.

Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere separata sau o celula tip siloz.Starea de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din Codul de practica pentruexecutarea lucrarilor in beton, beton armat si beton precomprimat indicativNE 012, Codul de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat,beton precomprimat NE 013.

6.4.3. ARMATURI

Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pesantier va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1 Otel beton laminat la cald.

Marci si conditii tehnice generale de calitate si STAS 438/2 Srma trasa pentru beton armat sisa fie insotit de certificatele de calitate ale producatorului.Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor

corespunde prevederilor din Codul de practica pentru executarea lucrarilor in beton, betonarmat si beton precomprimat indicativ NE 012.

Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urmede ulei si de alte impuritati.

Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cuaceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limitade curgere tehnica, alungirea relativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul etc.) inconditiile precizate de Codul de practica pentru executarea lucrarilor in beton, beton armat sibeton precomprimat indicativ NE 012 si Codul de practica pentru executia elementelor

prefabricate din beton, beton armat, beton precomprimat NE 013, NE 012.La aprovizionarea,fasonarea si montarea armaturilor se va tine cont de prevederile dincapitolul Armaturi.

6.4.4 BETOANE

Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conformCoduluide practica pentru betoane NE 012 si prevederilor SR EN 206-1 Beton, Partea1:Specificatie, performanta, productie si conformitate, folosindu-se materialele aprovizionate,stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.


27/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

29

La adaptarea retetei la statia de betoane se va tine seama de capacitatea si tipul statieide betoane, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperaturamaterialelor componente si a betonului.

Betoanele se prepara in statii de beton atestate si verificate.Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.Abaterile limita se vor incadra in prevederile din capitolul Betoane din prezentul caiet

de sarcini si ale Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si betonprecomprimat indicativ NE 012 Anexa III-1.

Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer etc. se admite numai cu aprobareabeneficiarului tinand cont de prevederile capitolului Betoane din prezentul caiet de sarcini.

Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stareatmosferica.

In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care esteturnat, patrunznd in toate colturile si nelasnd locuri goale.

Betonul preparat, avand de regula temperatura inainte de turnare cuprinsa intre 5-300C,trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si ora cndse utilizeaza cimenturi cu priza rapida. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 300Cse iau masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi intarzietori, conform Codului NE 012si Codului NE 013. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa prezinte segregare. Inperioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton. La turnareabetonului trebuie respectate regulile din Codul NE 012 si Codul NE 013.

Jgheaburile, autoagitatoarele de transport beton etc. vor trebuie pastrate curate sispalate dupa fiecare intrerupere de lucru.

La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca: mesevibrante, vibratoare de cofraj si vibratoare de adncime, iar in timpul compactarii betonuluiproaspat se va avea grija sa nu se produca deplasari sau degradari ale armaturilor si cofrajelor.

6.5. ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE

In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, att grinzile ct si placile prefabricate

vor fi numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda,prin care se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare.

Montarea elementelor prefabricate va fi condusa de un inginer specializat in acestdomeniu si supravegheata permanent de maistri cu experienta dobndita in lucrari similare.

Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatieirespective si care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se monteaza sau de modulde alcatuire al structurii.

Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajulin conditii de securitate.

La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului att in cepriveste asigurarea amplasamentului ct si a lungimii de rezemare si a contactului cusuprafetele de rezemare.

Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta arezemarii.

Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau carereazema pe acestea.

Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau

mortarul de poza vor fi bine curatate cu o perie de srma si apoi spalate cu apa din abundentasau suflate cu jet de aer.

Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante se va face conform anexeiIII.1 Abateri admisibile pentru elementele din beton, beton armat din Codul de practica pentruexecutarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012.


28/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

30

La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce ladeteriorarea elementelor.

Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul

conectorilor prevazndu-se armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile derezistenta ale placilor.

La structurile mixte, in zone de precomprimare a placilor se vor monta stuturi pentrucontinuitatea cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare.

Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.Pentru tensionarea, blocarea si injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea

platelajelor la structurile mixte se vor aplica prevederile din capitolul Suprastructuri din betonprecomprimat, Codul de practica NE 012 Partea B beton precomprimat si Codul de practicaNE 013.

Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vorincadra in prevederile STAS 8600, STAS 7009 si STAS 6657/1.

Alte abateri limita dect cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa)se vor incadra in prevederile Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, betonarmat si beton precomprimat indicativ NE 012 si Codul de practica pentru executia elementelorprefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat NE 013.

6.6. RECEPTIA LUCRARILOR

6.6.1. INCERCAREA LUCRARILOR

Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile pentru incercarea lucrarilorprecizate in proiect. Aceste incercari se executa in prezenta beneficiarului.

Tot antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesareincercarii precum si schelele sau pasarelele necesare efectuarii operatiunilor de masurare.

Operatiunile de masurare se vor face de catre o institutie aleasa sau aceptata de catrebeneficiar.


29/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

31

CAPITOLUL 7SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE

7.1. DATE GENERALE

In functie de destinatie lucrarile provizorii se clasifica in:- esafodaje, cintre ce suporta structuri in curs de realizare;- schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor si

materialelor;- dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale,

scule etc.Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de

catre beneficiar.

7.2. CONDITIILE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA CEL CEINTOCMESTE PROIECTUL

Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectareautorizata si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;- sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;- deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive

in curs de priza sau intarire;- sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;- sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie.

Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia

beneficiarului.Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura sicaracteristicile tuturor elementelor componente.

Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:- masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;- modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si

schelelor;- reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor

stabilitate si a elementelor pe care sprijina;- sistemul de contravntuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei

dimensiuni;- dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate

operatiile de reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare;

- contrasagetile si tolerantele de executie;- modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare abetonului sub efectul contractiei si precomprimarii;

- dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor.Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele :

- specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de laterti;

- instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;- instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea

avea consecinte grave asupra securitatii lucrarilor.


30/95

SC IRIMAT CONS SRL


KM 93+500 KM 126+000

32

7.3. REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII

Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespundastandardelor in vigoare.

Antreprenorul ar

Caiet de Sarcini Cu Verificator Proiect

Documents

Transcript of Caiet de Sarcini Cu Verificator Proiect