CAIET DE SARCINI

1. DATE GENERALE PRIVIND OBIECTIUL CONTRACTULUI DE LUCRĂRI

1.1. Denumirea lucrărilor ce fac obiectul contractului: “ REPARATII SI MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES

LOCAL ÎN COM. TEISANI ”1.2. Amplasament: COMUNA TEISANI, SATELE TEIŞANI,

BUGHEA SE SUS, OLTENI, VALEA STALPULUI,STUBEIU- JUDEŢUL PRAHOVA

1.3. Titularul investiţiei: COMUNA TEIŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA

1.4. Beneficiarul investiţiei: COMUNA TEIŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Situaţia actuală a obiectivului Reţeaua de drumuri care deserveşte comuna Teişani este formată din

drumuri comunale clasificate, drumuri neclasificate şi drumuri vicinale pietruite.Carosabilul acestora are stratul de împietruire degradat ca urmare a utilizării timp îndelungat ,fără a se efectua toate lucrările de întreţinere şi reparaţii necesare din lipsa surselor financiare. Pentru a asigura dezvoltarea localităţii şi un nivel de trai decent pentru locuitorii satelor sus menţionate şi vecinătati este necesară îmbunătăţirea stării tehnice a carosabilului drumurilor. În această etapă se vor executa lucrări de reabilitare a stratului rutier pe drumurile din comuna Teişani în lungime totala de 15,875 Km. Terenurile ocupate de drumurile comunale si vicinale pe care se vor

executa lucrări de reabilitare a carosabilului sunt pe domeniul public înregistrate în inventarul domeniului public.

Prin lucrare se propune executarea fundaţiilor din balast si asternerea unui covor asfaltic în condiţile asigurării calitaţii prescrise pentru lucrările executate şi a unei eficienţe maxime.

1

3. CONDIŢII TEHNICE3.1.Condiţii tehnice de execuţieGrosimile şi elementele geometrice ale straturilor de fundaţie s-au

stabilit în conformitat cu prevederile STAS 6400/1984 şi nu trebuie să depăşească 30 cm.

În conformitate cu prevederile Legii 10/1995, balastul se va aproviziona de la furnizori certificaţi pentru procurarea matrialelor necesare.

În cazul în care pe baza analizelor granulometrice efectuate rezultă că balastul are un conţinut redus de fracţiuni fine, în scopul unei bune compactări, vor fi luate măsuri pentru corectarea granulozităţii prin adaos de nisipuri prăfoase, cenuşa de termocentrală, etc., în funcţie de materialele disponibile în zona lucrărilor.

Lucrările se vor efectua sub circulaţie, fără închiderea acesteia sau instituirea de restricţii pe termene îndelungate.

Execuţia lucrărilor se va derula pe parcursul anului 2012 ,imediat ce condiţiile meteorologice vor permite, în condiţii normale de lucru, pentru cantităţile fizice contractate, în baza unui ordin de începere a lucrărilor emise de către persoana juridică achizitoare.

3.2. Condiţii tehnice de calitateCondiţiile tehnice de calitate ale agregatelor naturale de balastieră

utilizate la lucrările de drumuri sunt în funcţie de domeniul de utilizare ale acestora şi de clasa tehnică a drumului sau a străzii pentru care se utilizează.

Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii au ochiuri pătrate conform SR EN 933-2.

4. MATERIALE4.1.Caractristici fizico-mecanice ale agregatelor naturale4 .1.1.GranulozitateGranulozitatea agregatelor naturale reglementate prin prezentul caiet de

sarcini trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în tabelul 1

CaracteristicaSorturiDmin-dmax 0-dmax

Condiţii admisibileConţinut de granule care:-rămân pe sita superioară,dmax

%max5 5

-trec prin sita inferioară,dmin

%dmax

10 -

4.1.2.Determinări

2

Pentru verificarea confromităţii balastului cu cerinţele stabilite se vor efectua următoarele determinări:

determinarea granulozităţii conform SR EN 933-1 şi SR EN 933-2;

determinarea coeficientului de neuniformitate Un,conform STAS 730;

determinarea echivalentului de nisip En, conform STAS 730; determinarea rezistenţei la uzură , conform STAS 1913/6:

4.2 Materiale 4.2.1 Agregate naturale

Pentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza piatra sparta.Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau

îngheţ, nu trebuie să conţonă corpuri străine vizibile(bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale)sau elemente alterate.

Balastul şi balastul optimal pentru a fi folosite în stratul de fundaţie trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate SR 662/2002.

Balastul optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-7,7-16, 16-31 (40), 31(40)-71, fie direct din balast dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 1

Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului optimal sunt arătate în tabelul 3.

Domeniu de granulozitate

Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de

0-63 Inferioară 0,2 0,2 7,1 31,5 71,0superioară 0

3410

3045

6075

100100

Agregatul(balast sau optimal)se va aproviziona din timp în depozit pentru a se asigura omogenitatea şi constanta calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că este corespunzător.

5. PREGĂTIREA STRATULUI SUPORT

3

Execuţia stratului de fundaţie se începe nuami după recepţia tereasamentelor, conform prevederilor STAS 2914 sau a substratului de fundaţie,conform prevederilor STAS 6400. 6. ANALIZE PREMERGĂTOARE PUNERII ÎN OPERĂ

La fiecare 400 to de balast aprovizionat se vor efectua verificări asupra calităţii materialului, conform art.3.1.2. din prezentul caiet de sarcini.

Se vor executa determinări ale caracteristicilor de compactare ale balastului respectiv umiditatea optimă de compactare Wopt şi densitatea maximă în stare uscată p dmax . Orientativ se poate aprecia un balast având curba granulometrică încadrată în domeniul prevăzut de SR 662, că un balast având curba granulometrică încadrată în domeniul prevăzut de SR 662, are o umiditate optimă de compactare variind între 4 şi 6 %.

Deoarece granulozitatea materialului influienţează puternic posibilităţile de compactare şi calitatea finală a lucrării, se vor lua măsuri de corectare a acestui parametru prin adaosuri de alte materiale, ori de câte ori analizele granulometrice efectuate indică abateri de la doemniile stabilite în SR 662, în funcţie de utilizări.

În cazul corectării granulozităţii balastului cu materiale de adaos verificările de la articolele 3.1.1. şi 3.1.2. se vor efectua pe materialul nou obţinut.

Pentru determinarea grosimii optime la aşternere şi stabilirea numărului de treceri ale compactorului, necesare atingerii gradului de compactare prescris, cu materialul care va fi pus în operă şi cu utilajele de compactare din dotare se va efectua un tronson experimental în lungime de 25 m.

Controlul calităţii se face de către Antreprenorul prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 3.

Actiunea,procedeul de verificarea sau

caracteristici ce se verifica

Frecventa minima Metoda de DeterminareConform STAS

La aprovizionare

La locul de punere

0 1 2 3 41 Examinarea datelor inscrise

in certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat

Determinarea granulozitatii O proba lafiecare lot aprovizionat

4606-80

4

pentru fiecare sursa(daca este cazul pentru fiecare sort)

Umiditate O proba pe schimb(si sort)ori de c ate ori se observa o schimbare cauzata de conditii mmeteorologice

4606-80

Rezistente la uzura O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa(sort)

730-89

6.1. Stabilirea caracteristicilor de compactare6.1.1. Caracteristicile optime de compactareCaracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului

optimal se stabilesc de către un laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor de execuţie.

Prin încercari conform STAS 1913/13-83 se stabilişte:Du max P.M.=greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în

g/cmc;Wopt P.T.= umiditate optimă de compactare, exprimată în %6.1.2. Caracteristicile efective de compactareCaracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul

şantierului pe probe prelevate din lucrare şi anume:Duef = greutate volumică, în stare uscată, efectivă,exprimată în g/cmc;Wef =umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea

stabilirii gradului de compactare gc.gc =(pef / pdumax PM)x100La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de

compactare presscris prin proiect.

5

7. EXECUŢIA STRATURILOR DE FUNDAŢIE DIN BALAST SI A IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE

7.1.Măsuri preliminareLa execuţia stratului de fundaţie din balast se va trece numai după

recepţionarea lucrărilor de terasamente în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului optimal.

Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din funtatii-drenuri traversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.

In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

7.2. Experimentarea Punerii În Operă a BalastuluiInainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze

aceasta experimentare.Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de

minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m(dublul latimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente, componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.

Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta „Responsabilul tehnic cu executia”, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.

In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut,antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:

grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;

6

conditiile de compactare(verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului).

Intensitatea de compacrate=Q/SQ=volum balast pus in opera in unitatea de timp(ora, zi, schimb)exprimat in mc.S=suprafata calculata la compactare in intervalul de timp dat, eprimat in mp.

In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza.

Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii.

Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.

7.3. Punerea in opera a balastuluiPe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau

balastul optimal intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.

Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.

Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare

stabilit petronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct.8.3.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recicleaza.

Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi compacteaza din nou.

Este interzis executia din balast inghetat sau asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau pojghita de gheata.

Descarcarea balastului la locul de punere in opera se va face prin basculare, de preferinta din mers.

7

Imprastierea si nivelarea balastului se face cu autogrederul cu respectarea caracteristicilor geometrice stabilite anterior(grosime strat, pante, etc.)evitandu-se pe cat posibil manipularile repetate in vederea evitarii segregarii.

Se determina umiditatea balastului asternut, inainte de compactare, in minim 3 puncte la 250 m banda sau la 1000 mp suprafata si se compara valoarea obtinuta cu valoarea umiditatii optime de compactare stabilita in laborator. Sunt de preferat metode rapide pentru a scurta perioada dintre prelevarea probei si inceperea compactarii, astfel putand avea loc variatii mari ale umiditatii balastului asternut sub efectul factorilor climatici.

Umiditatea balastului determinata inainte de compactare trebuie sa fie egala cu Wopt + 1. Umiditati mai mici conduc la compactare dificila datorita situarii balastului in apropierea umiditatii critice iar la umiditati mari materialul instabil, fiind de asemenea greu de compactat.

In cazul in care valorile umiditatii balastului sunt mai mici decat limita inferioara a dimeniului optim de compactare, caz intalnit in general in perioadele de timp cu insolatie puternica si cu temperaturi atmosferice ridicate, este necesar sa se adauge apa in vederea inscrierii umiditatii in dimeniul optim. In acest sens, functie de debitul asigurat, se vor stabili pentru cisterna prevazuta sa execute operatia, viteza de deplasare si numarul de treceri necesar.

In cazul in care valorile umiditatii balastului sunt mai mari decat limita superioara a domeniului optim, caz intalnit dupa perioade de precipitatii abundente sau la utilizarea direct dupa extragerea din balastiera, operatia de compactare se va incepe numai dupa pierderea partiala a apei incat umiditatea de compactare sa se situeze in doemniul optim.

Compactarea cu ajutorul compactoarelor pe pneuri se recomanda pentru balasturi cu echivalent de nisip de 25...40 % , iar compactoarele vibratoare pentru balasturi cu echivalent de nisip de min.40%.

7.4.Imbracaminti bituminoase usoare alcatuite din mixturi asfalticeDeoarece drumurile ce urmeaza a fi reparate se incadreaza in categoria cu Clasa de trafic „uşor”se propune realizarea unor sistemele rutiere cu îmbrăcăminţi asfaltice dimensionate corespunzător,respectiv un strat de mixturi asfaltice BAD25 cu grosimea de 6cm . Razele de racordare la drumurile existente, se vor îmbunătăţi, acolo unde situaţia din teren permite acest lucru, prin introducerea unor raze cu valori mai mari ( minim 3,00-5,00 m);

8

Se va aplica pe toată partea carosabilă următorul sistem rutier:- se aplică pe toată lungimea drumului peste pietruirea existentă, după scanificare şi curăţare:* 6 cm grosime mixtură-BAD 25;* 10 cm grosime piatră spartă- SR 662/2001 şi 667/2002;* 20-30 cm pietruirea existentă.Situaţia existentă a utilităţilorPe drumurile prezentate sunt amplasate adiacent carosabilului reţele electrice şi telefonice.Prin lucrările propuse a se executa acestea nu vor fi afectate.Durata de realizare a investiţieiSe estimează că lucrările rutiere propuse pot fi realizate în doua luni calendaristice. Soluţia tehnică adoptatăProfilul longitudinal va respecta profilul existent al drumului, pentru a nu deranjaproprietăţile învecinate şi reţelele existente.Cotele proiectate în profilul longitudinal şi transversal sunt racordate la cotele existente ale străzilor la extremităţi.Capacităţi privind lucrările propuselungimea sectorului studiat=15.875 m (inclusiv racordările cu străzile adiacente);-suprafaţa carosabil=50.493 m.p.,din care -45.993 m.p.covor asfaltic ; - 4.500 m.p. pietruire-volum de terasamente= 5.050 m.c, din care: -4600 m.c. piatra Sparta pentru modernizare;450 m.c. . piatra Sparta pentru reparatii.

Repartitia lungimilor si suprafetelor pe sectoarele de drum propuse se regaseste in tabelul intitulat LISTA DRUMURILOR DE INTERES LOCAL care face parte integranta din prezentul caiet de sarcini . Precizam ca in situatia in care ,din motive obiective, nu pot fi respectate dimensiunile sau suprafetele anumitor drumuri din tabel,diferenta de suprafata va fi executata pe alte drumuri stabilite de

9

beneficiarul lucrarii, sau se va intocmi dispozitie de renuntare, plata urmand a se face pentru suprafetele executate efectiv.

8. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILORCalitatea balastului pus in opera se verifica pe toata durata executiei

lucrarilor.Verificarea elementelor geometrice se face pe baza datelor din proiect

si cu respectarea prevederilor STAS 6400.Gradul de compactare albalastului trebuie sa indeplineasca conditiile

mentionate in tabelul 5:

Clasa tehnica adrumului

Categoria strazii

Gradul de compactare al balastuluiIn 95% din punctele

de masurareIn toate punctele

de masurare

I, II, III I, II, III Min.100 % Min.98%IV, V IV Min.98% Min.95%Gradul de compactare albalastului reprezinta raportul dintre densitatea

in stare uscata a balastului din strat si densitatea maxima in stare uscata, din domeniul – umed –, efectuata conform STAS 1913/13.

La nivelul superior al stratului de fundatie din balast valoarea admisibila a delexiunii este functie de grosimea stratului de balast si de modul de alcatuire al stratului superior al terasamentelor, conform tabelului 6:

GrosimeaStratului deFundatie dinBalast-h,(cm)

Stratul superior al terasamentelor alcatuite din:

Strat de formaConform

STAS12253

Tipul de pamant conform STAS 1243

Nisip prafosNisip argilos

Praf nisiposPraf argilos

Praf

ArgilaArgila nisipoasaArgila prafoasa

D min (0,01 mm)10 185 323 371 41115 163 284 327 366

10

20 144 252 290 32525 129 226 261 29230 118 206 238 26635 109 190 219 24540 101 176 204 22745 95 165 190 21350 89 156 179 201Se considera realizata capacitatea portanta necesara, daca deflexiunea

are valori mai mari decat cea admisibila in cel mult 10 % din punctele de masurare.

Uniformitatea executiei stratului de fundatie se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie a deflexiunii este sub 3 %.

Toate operatiile care privesc controlul calitatii materialelor si al executiei lucrarilor vor fi urmarite si verificate de beneficiar.

Rezultatele tuturor masuratorilor,determinarilor si verificarilor specificate de prezentul caiet de sarcini si de STAS 6400 vor fi tinute la zi in documentatie de executie a santierului, ce va constitui documentatie de control in vederea receptiei lucrarii.

In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in acest tabel:

Determinarea,procedeul de verificare sau caracteristica care se verifica

Frecvente minime lalocul de punere in opra

Metode dedeterminare

conform STAS

Incercare Proctor modificata - 1913/13-83Determinarea umiditatii de compactare Minim 3 probe lao supafata

de 2000 mp de strat4606-80

Determinarea grosimii stratului compactat

Minim 3 probe lao supafata de 2000 mp de strat

-

Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S

Zilnic -

Determinarea gradului de compactare prin determibarea greutatii volumice in stare uscata

Minim 3 pct.pentru fiecare suprafaete<2000 mp si minim 5 pct.pentru suprafete>2000mp strat

1913/15-75

Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

In cate 2 pct.situate in profiluri transversale la distante de 100m unul de altul pentru fiecare banda cu latimea de 3,5 m

Normativ CD31-2002

11

In ce priveste capacitatea portanta lanivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin masuratori cu deflectorul cu parghie conform”Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghei – CD 31-2002.

Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:

compozitia granulometrica a balastului utilizat; caracteristicile optime de compactare,(umiditate optima,

densitate maxima uscata); caracteristicile efective ale stratului executat(umiditate,

densitate, capacitate portanta).8.1.Conditii tehnice, reguli si metode de verificare8.1.1.Elemente geometrice

Grosimea stratului de fundatie de balast sau de balast optimal este cea din proiect.

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/-20 mm.Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu

care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat.Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe

fiecare sector de drum prezentat receptiei.Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este

prevazuta in proiect.Abateri limita la latime pot fi +/-5 cm.Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor

transversale ale proiectului.Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a

imbracamintii prevazuta in proiect.Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect

pot fi de +/-10 mm.8.1.2.Conditii de compactareStratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat

pana la realizarea gradului de compactare 95-98%.Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV si V 98%...100%.Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III.

Capacitatea portala la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila care este 250[1/100] mm.

12

8.1.3. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatieVerificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul

latei de 3,00 m lungime astfel: in profilul longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul

fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de +/-9 mm; in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul

profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de +/-9 mm.In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in

prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.9. ECHIPAMEMENE SI UTILAJE

Pentru realizarea lucrarilor sunt necesare urmatoarele echipamente si utilaje:

a) Echipamente de laborator: set de site pentru analiza granuloetrica – conform SR 662 si

EN 933-2; echipament pentru determinarea echivalentului de nisip –

conform STAS 730; masina pentru determinarea rezistentei la uzura – conform

STAS 730; echipament pentru determinarea caracteristicilor de

compactare ale balastului – conform STAS 1913/13; echipament pentru determinarea densitatii in situ(con cu

nisip) – conform STAS 12288; deflectometru pentru determinarea uniformitatii executiei si

a capacitatii portante – conform CD 31;b) Utilaje pentru transport materiale – autobasculante;c) Utilaje pentru realizarea imprastierii si profilarii balastului:

autogredere;d) Utilaje pentru corectarea umiditatii – autocisterna cu

stropire;e) Utilaje de compactare

compactor cu rulouri netede sau pneuri compactor cu vibrare

f)Utilaje pentru asternerea si compactarea covorului de mixtura asfaltica

10. REFERINTEReglementarile la care se face referire in prezentul caiet de sarcini sunt:

Reglementari Continuta) Legea nr.10 Privind caliatea in constructiib)Standarde europene adoptate ca stadarde romane

13

SR EN 932 – 1 :1998 Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor

SR EN 932 – 1 : 2002 Partea 1:Metode de esantionare,Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.Pagina 2:Analiza garnulometrica prin cerere.

SR EN 932 – 2 :1998 Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.Partea 2 : Analiza granulometrica.Site control,dimensiuni nominale ale ochiurilor.

SR EN 932 –4 : 2002 Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.Partea 4 : Coeficientul de forma.

SR EN 1097 – 3 : 2002 Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.Partea 3 : Metoda pentru determinarea masei volumice in vrac si a porozitatii intergarniulare

SR EN 45016 : 2002 Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului

c)Standarde romanestiSR 662 – 2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de

balastira.Conditii tehnice de caliataeSTAS 730 – 89 Agregate naturale pentru lucrari de cai

ferate si drumuri.Metode de incercare.STAS 1243 – 88 Teren de fundare.Clsificarea si

identificarea pamanturilor.STAS 1913/6 – 76 Teren de fundare. Determinarea

permeabilitatii in laboratorSTAS 1913/13 – 83 Teren de fundare.Determinarea

caracteristicilor de compactare.STAS 2914 – 84 Lucrari de drumuri.Terasamente.Conditii

tehnice generale de calitate.SR 4031 – 1 : 2000 Lucrari de drumuri.TerminologieSTAS 4606 – 80 Agregate naturale grele pentru mortare si

betoane cu lianti minerali.Metode de incercare.

STAS6400 – 84 Straturi de baza si de fundatie.Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 12253 – 84 Lucrari de drumuri.Straturi de forma.Conditii tehnice generale de calitate

STAS 12288 – 85 Lucrari de drumuri.Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.

14

d) Instructiuni tehniceCD 31 – 2002 Normativ pentru determinarea prin

deflectografie si deflectometrie a capacitatiiportante a structurilor suple si semirigide.

AND 530 – 97 Instructiuni privind controlul calitatii terasamentelor rutiere

e) Norme gemerale de protectia muncii – NGPM / 2002

11. RECEPTIA LUCRARILOR11.1. Receptia pe fazaReceptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in

documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate.La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va efectua

receptia pe faza verificandu-se: concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini si cu

proiectul tehnic; daca s-au realizat verificarile conform prezentului caiet de

sarcini; daca au fost duse la indeplinire constatarile consemnate in

cursul executiei de catre organele de control.In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie

preliminara, unde sunt consemnate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandarile cu privire la modul de urmarire.

11.2. Receptia finalaReceptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se

va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

12. MASURI DE PROTECTIE A MUNCIIPe toata perioada executiei straturilor din fundatii din balast si a

covorului asfaltic se vor respecta prevederile din urmatoarele acte normative:

- Legea 316/2006 – „Legea securitatii si sanatatii in munca”;- Hotarare nr.1425/11.10.2006 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii sanatatii si securitatii in munca nr.319/2006;

15

- H.G. nr.971/2006 privind cerintele minime de securitate si/sau sanatate laloculde munca;

- H.G. nr.1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

- H.G. nr.1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare;

- H.G. nr.1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate lalocul de munca;

- „Norme mmetodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului”ale M.T./M.I. nr.411/1112/2000.

- Se va respecta regulamentul privind-Protectia si igiena muncii in constructii-publicate in buletinul constructiiilor nr.5-8/1993;

- Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor-aprobate prin Ordin AND nr.116/1999.

LISTADRUMURI DE INTERES LOCAL PROPUSE PENTRU MODERNIZARE

NR. CRT DENUMIRE DRUM LUNGIME LATIME SUPRAFATA

1Din DJ 100N pana in DJ 219 si drumuri

laterale(Primarie)480 3.5

1680

2Din DJ 219 pana la casa cu nr. 402

(Anita Ungureanu)50 4

200

3Din DJ 100 N pana la casa nr.561

( Oprea Areta) Teisani100 3

300

4Din DJ 100 N pana la casa 567

(la Rovinescu) -Teisani104 4

416

5Din DJ 100 N pana la casa 569

(la Iorgoiu)-Teisani92 3

276

6Din DC 144 pana la casa 111-Stubeiu

(la Pansi)201 3.2

643

7Din DC 144 pana la casa 89

(la Cristi Iepure)-Stubeiu320 3.2

10248 Din DC 144 pana la casa 133 100 3.2 320

16

(la Muscalu)-Stubeiu

9Din DC 144 pana la casa 144

(la Voda)-Stubeiu270 4

1080

10

Din DC 144 pana la casa 178A(la Voicila Madalin)-Foca Sava -Stubeiu

670 3.5

2345

11

De la casa cu 110 pana la casa cu nr. 105-Valea Stilpului(la Sile David)

170 3.2

544

12Din DJ 219 pana la casa cu nr.463

(la Florea Costin) -Teisani80 4

320

13Din DJ 219 pana la casa cu nr. 411

(la Jernoiu Ion) -Teisani250 2.6

650

14

Din drum local Cot Iepure(casa cu nr.173- 175 Vasile Bucur pana la izlaz Olteni)

500 3.2

1600

15De la casa 171 pana la casa cu nr. 168

(la Gigi Dinita) -Olteni80 2.5

200

16

De la casa cu nr. 167 pana la casa cu nr. 165 (la Nicu Paraianu)-Olteni

250 3

750

17Din DC 144 pana la casa cu nr. 188

(la Petre Stefan)-Stubeiu300 3

900

18

De la casa cu nr. 79 pana la casa cu nr. 78-Stubeiu(la Loredana Avram)

150 3

450

19Din DJ 219 pana la casa cu nr. 20

(la Geta Panait)-Olteni300 2

600

20

De la casa cu nr. 149 –Stubeiu pana la casa cu nr. 148(la Anghelache Traian) Stubeiu

100 3

300

21 Din DJ 100N pana la PT 33 170 3.2 544

22Din DJ 100 N pana la casa cu nr. 327

(la Ancuta Barat)-Teisani120 3

360

23

Din DJ 100N(hidrofoare) pana la int.DJ 100N, casa cu nr. 321-Teisani(Coman)

224 2.5

560

24De la casa cu nr. 209 –Teisani(Mal) pana

la DJ 100N(Scoala)318 3.2

1018

25Din DJ 219 pana la casa cu nr. 19-

Stubeiu(Paul)200 3

600

26

Din DC 18 A pana la casa cu nr. 179(la Nutu Gheorghe)-Valea Stilpului

95 3

285

27

De la casa cu nr. 202 pana la casa cu nr. 221(Cristina Catana)-Valea Stilpului

650 3

1950

28 Din DJ 219 pana Trache Maria - Olteni 100 2.5 250

29DIN DJ 219 pana la casa cu nr. 143 Olteni(Paraschivoiu Sibica)

300 2.5 750

30DIN DJ 219 pana la casa cu nr. 29 Olteni( Aliman )

600 3.5 2100

17

31DIN DJ 219 pana la casa cu nr.36 Stubeiu(Nae Ionut)

50 2.5 125

32De la casa cu nr. 24 pana la casa cu nr. 164 Valea Stilpului

400 3 1200

33De la casa cu nr. 174V.Stilpului pana la casa Comsa M

250 3 750

34 Din DN 1 A -Leonte G.-Teisani 1000 4 4000

35 Din 100 N -Dafina Vasile-Teisani 50 3 150

36 Valea Rea pana la Gaftoi M.-Teisani 150 3 450

37 Din DJ 219 pana la casa Bliort L.-Teisani 100 2.5 250

38 DC 17 (Pana C) pana la izlaz comunal Olteni

800 4 3200

39 Din DN 1 A spre Paraschivoiesti-Olteni 600 3 1800

40 din DN1A- Carutasu Gheorghe -Teisani 100 3.5 350

41 Din DJ100N - Casa 495 Baches Sorin –Teisani

40 3 120

42 De la casa nr.58 la casa nr.59 Stubeiu(Viorel Marculescu)

300 2.5 750

43 Din DN 1A-spate Concasor-Teisani 250 3 750

44 Din DN 1A-Selaginela-Teisani 200 3 600

45 Din DN 1A-Fabrica de huma-Teisani 300 4 1200

46Din DJ 219-padure(hotar Valeni)-Valea Stalpului 150 3

450

47 Din DJ 219-(hotar Valeni)-Valea Stalpului 80 2,5 200

48De la casa nr. (Florea Sorin)-fosta ferma CAP-Stubeiu 400 3

1200

49De la iesire Maracini-Cosmin Oprea(drumul mic)+ulita Baches 750 3

2250

50Drumul mic (de la intersectie Maracini-Scoboris) 1061 3

3183

  TOTAL 14375   45993

LISTA DRUMURI DE INTERES LOCAL PROPUSE PENTRU REPARATII

NR. CRT DENUMIRE DRUM LUNGIME LATIME SUPRAFATA

1 Pietruire drumuri sat Bughea de Sus 1000 3 3000

2 Pietruire drumuri punctul Parloage 500 3 1500

TOTAL 1500 4500

INTOCMIT,

18

STANCIU GHEORGHE

19