Cadrul de Management de Mediu şi Social...Republica Moldova PROIECTUL „ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE...

Republica Moldova

PROIECTUL

„ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MOLDOVA”

Cadrul de Management de

Mediu şi Social

R E Z U M A T

(pentru detalii şi precizări a se consulta versiunea originală în limbă engleză)

Elaborat de

Echipa de Management al Proiectului

www.moldovapops.md

Chisinau, Moldova

Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”

2

Ianuarie, 2017

Cadrul de Management de Mediu şi Social

3

blank page


4

Cuprins

Cuprinsul versiunii originale (în Engleză) ............................................................ 6

Cuprinsul versiunii originale (în Română) ........................................................... 8

Introducere ............................................................................................................. 10

1. Descrierea Proiectului ................................................................................... 11

1.1 Obiectivul Proiectului .......................................................................................................... 11

1.2 Componentele şi activităţile de proiect ............................................................................... 11 1.3 Localizarea Proiectului ........................................................................................................ 14 1.4 Categoria de mediu a Proiectului ......................................................................................... 14

2. Politicile şi cadrul regulatoriu de mediu ..................................................... 15

2.1 Cadrul normativ naţional ..................................................................................................... 15 2.2 Procedura de evaluare a impactului asupra mediului .......................................................... 17 2.3 Politicile și procedurile de evaluare de mediu ale BM ........................................................ 20

2.4 Categoriile de screening și procedurile de evaluare de mediu ............................................ 20 2.5 Informarea și consultarea publică ........................................................................................ 22

3. Analiza de impact .......................................................................................... 23

3.1 Problemele de mediu majore relevante activităţilor de proiect ........................................... 23

3.2 Impactul potenţial al Proiectului .......................................................................................... 23

4. Îndrumări de mediu ...................................................................................... 29

4.1 Regulile și procedurile pentru screening-ul de mediu ......................................................... 29 4.2 Evaluarea impactului de mediu pentru sub-proiectele de Categorie B ............................... 32

4.3 Paşii, care trebuie de urmat în efectuarea evaluării de mediu a sub-proiectelor ................. 32 4.4 Examinarea şi aprobarea evaluării de mediu a sub-proiectelor ........................................... 37

5. Gestionarea în siguranţă a pesticidelor și Managementul Integrat al

Dăunătorilor ........................................................................................................... 38

6. Implementarea CMMS ................................................................................. 41

6.1 Responsabilitățile de implementare pentru componentele Proiectului................................ 41 6.1.1 Implementarea Componentei 1: Practici rezistente la schimbările climatice în

sectorul agricol .................................................................................................................... 41 6.1.2 Implementarea Componentei 2: Gestionarea rezilienţă la schimbările climatice a

pădurilor şi păşunilor .......................................................................................................... 43 6.1.3 Implementarea Componentei 3: Gestionarea riscurilor climatice şi de dezastre .. 43

6.2 Activităţi de monitorizare şi raportare ................................................................................. 44 6.3 Informarea şi consultarea privind CMMS ........................................................................... 44

Referinţe ................................................................................................................. 46

Anexe....................................................................................................................... 47

Anexa A. Fişa de verificare de mediu ..................................................................................... 48 Anexa B. Fişa de verificare a planului de management de mediu (pentru activităţile de

construcţie şi reconstrucţie de scară mică) .......................................................................... 55 Anexa C. Conţinutul Planului de management de mediu ....................................................... 59


5

Anexa D. Documentele de referinţă privind Politicile Operaţionale (OP) şi Procedurile de

Bancă (BP) ........................................................................................................................... 64

Anexa E. Raport cu privire la consultările cu părțile interesate privind proiectul CMMS ..... 66


6

Cuprinsul versiunii originale (în Engleză)

Abbreviations ........................................................................................................... 5

Executive Summary ................................................................................................ 6

1. Project Description ........................................................................................ 11 1.1 Project objective .................................................................................................................. 11

1.2 Project components and activities ....................................................................................... 11

1.2.1 Component 1: Climate-resilient Practices in the Agriculture Sector ...................... 11

1.2.2 Component 2: Climate-resilient Forest and Pasture Management .......................... 12

1.2.3 Component 3: Climate and Disaster Risk Management ........................................ 13

1.2.4 Component 4: Project Management and Monitoring .............................................. 13

1.3 Project location .................................................................................................................... 13

2. Environmental Policy and Regulatory Framework ................................... 14 2.1 National environmental management regulatory framework .............................................. 14

2.1.1 Environmental legal framework.............................................................................. 14

2.1.2 International conventions, ratified by Republic of Moldova .................................. 18

2.1.3 Regional water agreements and applicability of OP 7.50 to the project activities . 19

2.1.4 Environmental Impact Assessment procedure ........................................................ 21

2.2 National environmental management institutional system .................................................. 26

2.2.1 Central public authorities ........................................................................................ 26

2.2.2 Local public authorities ........................................................................................... 27

2.3 World Bank Environmental Assessment Policies and Procedures ...................................... 28

2.3.1 Safeguard Policies and their relevance to the MCAP ............................................. 28

2.3.2 Screening categories and Environmental Assessment procedures ......................... 30

2.3.3 Public consultation and disclosure .......................................................................... 32

2.4 The comparison of national and WB EA procedures .......................................................... 33

3. Baseline and Impact Analysis ...................................................................... 35 3.1 Overview of the status of the country’s environment.......................................................... 35

3.2 Major environmental concerns of the country and of Southern ecosystems related to project

activities ............................................................................................................................... 37

3.3 Environmental impacts from agriculture ............................................................................. 37

3.4 Project potential impacts ..................................................................................................... 38

4. Project Environmental Guidelines .............................................................. 43 4.1 Purpose and content of Environmental Guidelines ............................................................. 43

4.2 Rules and procedures for the environmental screening ....................................................... 43

4.2.1 Screening and criteria for selecting lands for afforestation, planting new forest belts

and for pasture improvement activities ............................................................................... 44

4.2.2 EIA procedure for Category B sub-projects ........................................................... 47

4.2.3 Types of sub-projects that will be not supported by the MCAP ............................. 47

4.3 Steps to be followed while performing sub-projects EIA ................................................... 48

4.4 EMP disclosure and consultation ........................................................................................ 52

4.5 Integration of the EMP into project documentation ............................................................ 52

4.6 Sub-projects’ EA review and approval ................................................................................ 53

4.7 Environmental monitoring ................................................................................................... 53

4.8 Environmental due diligence of associated activities .......................................................... 54


7

5. Safe Pesticide Handling and Integrated Pest Management ...................... 56

6. ESMF Implementation ................................................................................. 59 6.1 Overall MCAP implementing arrangements ....................................................................... 59

6.2 Major responsibilities of the Project Management Team .................................................... 59

6.2.1 PMT capacity to implement project safeguards issues ........................................... 60

6.2.2 PMT Safeguards Specialist ..................................................................................... 60

6.3 Implementing responsibilities for project components ........................................................ 61

6.3.1 Implementation of the Component 1: Climate-resilient Practices in the Agriculture

Sector ................................................................................................................................. 61

6.3.2 Implementation of the Component 2: Climate-resilient Forest and Pasture

Management ......................................................................................................................... 63

6.3.3 Implementation of the Component 3: Climate and Disaster Risk Management ..... 64

6.4 Monitoring and reporting activities ..................................................................................... 64

6.5 ESMF’s disclosure and consultation .................................................................................... 65

References .............................................................................................................. 66

Annexes .............................................................................................................. 67 Annex A. Environmental screening checklist .......................................................................... 68

Annex B. EMP Checklist for small scale construction and rehabilitation activities ............... 74

Annex C. Content of the Environmental Management Plan ................................................... 78

Annex D. Reference documents on World Bank Operational Policies (OP) and Bank

Procedures (BP) ................................................................................................................... 82

Annex E. Report on consultation on the draft ESMF with interested parties ......................... 84


8

Cuprinsul versiunii originale (în Română)

Abrevieri ................................................................................................................ 5

Rezumat ................................................................................................................ 6

1. Descrierea Proiectului ................................................................................... 11 1.1 Obiectivele Proiectului ........................................................................................................ 11

1.2 Componentele Proiectului şi activităţi ................................................................................. 11

1.2.1 Componenta 1: Practici rezistente la schimbările climatice în sectorul agricol ..... 11

1.2.2 Componenta 2: Gestionarea rezilienţă la schimbările climatice a pădurilor şi

păşunilor .............................................................................................................................. 12

1.2.3 Componenta 3: Gestionarea riscurilor climatice şi de dezastre .............................. 13

1.2.4 Componenta 4: Managementul şi monitorizarea Proiectului .................................. 13

1.3 Locaţia Proiectului ............................................................................................................... 13

2. Politicile şi cadrul regulatoriu de mediu ..................................................... 14 2.1 Cadrul regulatoriu naţional privind managementul de mediu ............................................. 14

2.1.1 Cadrul normativ de mediu....................................................................................... 14

2.1.2 Convenţiile internaţionale ratificate de Republica Moldova .................................. 18

2.1.3 Acorduri regionale în domeniul apelor şi aplicabilitatea OP 7.50 activităţilor de

proiect ................................................................................................................................. 19

2.1.4 Procedura evaluării impactului asupra mediului ..................................................... 21

2.2 Sistemul instituţional de management de mediu ................................................................. 26

2.2.1 Autorităţile publice centrale .................................................................................... 26

2.2.2 Autorităţile publice locale ....................................................................................... 27

2.3 Politicile şi procedurile ale Băncii Mondiale privind managementul de mediu .................. 28

2.3.1 Politicile de salvgardare şi relevanţa lor Proiectului ............................................... 28

2.3.2 Categoriile de mediu şi procedurile de evaluare ..................................................... 30

2.3.3 Consultările publice şi publicarea ........................................................................... 32

2.4 Comparaţia procedurilor naţionale şi ale BM privind evaluarea de mediu ......................... 33

3. Condiţiile iniţiale şi analiza impactului ....................................................... 35 3.1 Informaţie generală privind starea mediului în ţară ............................................................. 35

3.2 Riscuri majore de mediu relevante activităţilor de proiect .................................................. 37

3.3 Impacturi de mediu ale agriculturii ..................................................................................... 37

3.4 Impacturi potenţiale ale Projectului ..................................................................................... 38

4. Îndrumările de mediu ................................................................................... 43 4.1 Scopul şi conţinutul îndrumărilor de mediu ........................................................................ 43

4.2 Regulile şi procedurile ale screening-ului de mediu ........................................................... 43

4.2.1 Screening-ul şi criteriile de selctare a terenurilor pentru activităţile de împădurire,

plantarea perdelelor forestiere, reabilitarea pajistelor ......................................................... 44

4.2.2 Procedurile de evaluare de mediu pentru sub-proiectele de categoria B ................ 47

4.2.3 Tipurile de activităţile, care nu vor fi susţinute de Proiect ..................................... 47

4.3 Paşii, care trebuie de urmat în efectuarea evaluării de mediu a sub-proiectelor ................. 48

4.4 Informarea şi consultarea publică ........................................................................................ 52

4.5 Integrarea planului de management de mediu în documentaţia de proiect ......................... 52

4.6 Examinarea şi aprobarea evaluărilor de mediu ale sub-proiectelor ..................................... 53

4.7 Monitorizarea de mediu ....................................................................................................... 53


9

4.8 Verificarea de mediu a activităţilor asociate ........................................................................ 54

5. Gestionarea în siguranţă a pesticidelor și Managementul Integrat al

Dăunătorilor ........................................................................................................... 56

6. Implementarea CMMS ................................................................................. 59 6.1 Arangamentele generale de implementare ........................................................................... 59

6.2 Responsabilităţile majore ale Unităţii de Management a Proiectului .................................. 59

6.2.1 Capacităţile EMP privind problemele de protecţie ................................................. 60

6.2.2 Specialistul pe probleme de protecţie ...................................................................... 60

6.3 Responsabilităţile privind implementarea componentelor de proiect .................................. 61

6.3.1 Implementarea Componentei 1 ............................................................................... 61



6.4 Activităţile de monitorizare şi raportarea ............................................................................ 64

6.5 Informarea şi consultarea publică privind CMMS .............................................................. 65

Referinţe .............................................................................................................. 66

Anexe .............................................................................................................. 67 Anexa A. Fişa de verificare de mediu ..................................................................................... 68

Anexa B. Fişa de verificare a planului de management de mediu pentru activităţile de

construcţie/reabilitare ........................................................................................................... 74

Anexa C. Conţinutul planului de management de mediu ........................................................ 78

Anexa D. Documente de referinţă privind Politicile Operaţionale şi Procedurile Băncii ....... 82

Anexa E. Raportul cu privire la consultările publice asupra proiectului CMMS ................... 84


10

Introducere

Pentru a aborda impacturi potenţiale negative ale activităţilor de proiect preconizate, Echipa de

Management a Proiectului (EMP) a elaborat Cadrul de Management de Mediu şi Social

(CMMS), care descrie cerinţele naţionale şi ale Băncii Mondiale privind evaluarea impactului

asupra mediului pentru activităţile Proiectului ”Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”,

care vor fi finanţate.

Acest document reflectă următoarele reguli şi proceduri de mediu: îndrumări cu privire la

evaluarea de mediu a sub-proiectelor şi pregătirea planurilor de management de mediu; fişele de

verificare de mediu pentru diferite categorii de sub-proiecte; măsurile posibile de atenuare pentru

diferite activităţi finanţate; cerinţele privind monitorizarea şi supravegherea implementării

planurilor de management de mediu ş.a.


11

1. Descrierea Proiectului

1.1 Obiectivul Proiectului

Obiectivul general al Proiectului „Adaptarea la schimbările climatice în Moldova” (PASCM)

este de a creşte productivitatea şi reziliența prin intermediul silviculturii şi agriculturii adaptate la

schimbările climatice pe terenurile vizate şi prin intermediul consolidării sistemelor naţionale de

management a dezastrelor şi prognozării climatice.

1.2 Componentele şi activităţile de proiect

Proiectul va consta din următoarele componente:

Componenta 1: Practici rezistente la schimbările climatice în sectorul agricol (9,07 mln

dolari SUA)

Componenta are obiectivul de a consolida adoptarea practicilor agricole rezistente la schimbările

climatice în cadrele naturale rurale selectate, prin susţinerea: (i) extinderii practicilor agricole

climatice inteligente (climate-smart agriculture, CSA) ale fermierilor şi acordarea serviciilor de

consultanţă aferente; (ii) irigarea la nivel de comunitate şi consolidarea Asociaţiilor Utilizatorilor

de Apă (AUA).

Subcomponenta 1.1: Extinderea practicilor climatice inteligente ale fermierilor. Investiţiile

bazate pe cerere destinate extinderii măsurilor reuşite de adaptare la schimbările climatice pe

terenurile agricole vor fi implementate prin intermediul granturilor de cofinanţare, disponibile

fermierilor şi producătorilor agricoli eligibili, inclusiv gospodăriilor rurale şi entităţilor

private/agricole din Republica Moldova. Proiectul va pune la dispoziţie granturile de adaptare la

schimbările climatice pentru investiţii şi tehnologii climatice inteligente la nivel de exploataţii

agricole, cum ar fi protecţia anti-grindină, colectarea apei pluviale/apei de suprafaţă, irigarea prin

picurare, sisteme de climatizare pentru sere; agricultura fără lucrări de arătură sau cu practicarea

altor măsuri de conservare a solului. Se anticipează că marea majoritate a beneficiarilor de

granturi vor fi fermierii care îşi desfăşoară activitatea pe loturi de teren de dimensiunii mici,

granturile venind să sprijine micro-investiţiile în soluţii la cost redus, iar restul granturilor vor fi

adresate fermierilor mai mari, cu activitate agricolă comercială, pentru investiţii mici şi medii în

tehnologii mai complexe.

Valoarea grantului şi rata de cofinanţare variază în funcţie de tipul şi dimensiunea investiţiei:

până la 90% de micro-investiţii cu un plafon pentru finanţare de 2.200 dolari SUA; până la 70%

de investiţii mici cu un plafon pentru finanţare de 20.000 dolari SUA, şi până la 50% de investiţii

medii cu un plafon de finanţare de 40.000 dolari SUA. Criteriile de eligibilitate includ, printre

altele, următoarele: (i) titlurile de proprietate asupra terenului; (ii) dorinţa de a contribui

financiar; (iii) angajamentul de participare la activităţile de consolidare a capacităţilor; şi (iv)

dorinţa de a acorda acces pe teren pentru împărtăşirea cunoştinţelor şi experienţei.

Granturile de cofinanţare vor fi acordate prin intermediul Agenţiei Naţionale de Dezvoltare


12

Rurală (ACSA), având în vedere experienţa acesteia şi performanţa de succes în gestionarea

granturilor similare în sectorul agricol în cadrul proiectelor finanţate de Bancă, dar şi reţeaua de

care dispune, care acoperă întreg teritoriu al ţării.

Fermierii din cel puţin 200 sate sunt preconizaţi a participa la Proiect. Această subcomponentă

mai include promovarea şi sensibilizarea publicului cu privire la CSA, precum şi un program

special de formare pentru a facilita preluarea de către fermieri a măsurilor şi tehnologiilor de

adaptare la schimbările climatice.

Subcomponenta 1.2: Sprijin pentru irigarea la nivel de comunitate. Această subcomponentă

prevede finanţare prin acordarea de granturi Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă (AUA) pentru a-i

ajuta pe membrii acestora să beneficieze de accesul la 10 sisteme de irigare existente la scară

largă, reabilitate recent prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului (MCC), finanţate de

SUA. Activitatea respectivă va aborda actuala lipsă a echipamentului adecvat şi corespunzător la

nivel de exploataţii agricole, care să satisfacă în acelaşi timp şi cerinţele de capacitate minimă de

pompare ale sistemelor MCC reabilitate. Granturile de adaptare la schimbările climatice pentru

investiţiile eligibile (de ex., maşini de irigare cu aspersoare mobile cu bobină şi consolă şi

turbină hidraulică) vor fi acordate în baza cererii AUA eligibile.

De asemenea, subcomponenta va acorda asistenţă de consolidare a capacităţilor AUA pentru o

mai eficientă gestionare a irigaţiilor şi pentru îmbunătăţirea procesele de conducere şi gestionare

ale acestora. Asistenţa în consolidarea capacităţilor va fi acordată de Fondul de Dezvoltare

Durabilă (FDD) Moldova, o instituţie publică creată pentru a continua implementarea

Programului MCC.

Componenta 2: Gestionarea rezilienţă la schimbările climatice a pădurilor şi păşunilor

(7,31 mln dolari SUA).

Această Componentă are ca scop îmbunătățirea rezistenței la schimbările climatice a terenurilor

forestiere și a pășunilor prin asigurarea unui management climatic inteligent. Prima

subcomponentă se axează pe împădurire și reabilitarea terenurilor forestiere și pășunilor. A doua

subcomponentă va sprijini furnizarea de material săditor autohton și adaptat la schimbările

climatice, precum și va contribui la consolidarea capacităților în domeniul restaurării ecologice.

Subcomponenta 2.1: Gestionarea pădurilor şi păşunilor comunale. Activitățile vor sprijini

planificarea gestionării integrate şi participative a pădurilor şi pășunilor la nivelul Autorităților

Publice Locale (APL), precum și efectuarea investițiilor în împădurirea și reabilitarea terenurilor

forestiere și a pășunilor comunitare. Planurile vor facilita abordarea holistică și integrată a

gestionării resurselor funciare ale APL (pășuni și păduri) și vor contribui la o utilizare mai

eficientă și durabilă a acestor resurse. Activitățile de investiții se vor concentra în APL-urile

selectate din șase raioane, prioritare, și vor include împădurirea, reabilitarea fâşiilor forestiere,

crearea noilor centuri de protecţie, a tampoanelor riverane și reabilitarea terenurilor și pășunilor

degradate. Faţă de toate suprafeţele APL-urilor, preconizate pentru restaurare/reabilitare, se vor

aplica criterii de eligibilitate și de selecție. Se preconizează să se restaureze aproximativ 2.500 ha

de terenuri forestiere comunitare și 700 ha de pășuni degradate.

Asistența tehnică și suportul financiar APL-urilor se va furniza prin intermediul ICAS, un institut

de stat în domeniul cercetărilor şi amenajărilor silvice, care a avut o experiență anterioară de

succes cu proiecte similare finanțate de BM/ Fondul BioCarbon.

Subcomponenta 2.2: Restaurarea ecologică a pădurilor degradate. Această subcomponentă va


13

include crearea Centrului Național de Genetică Forestieră și Semințe (CNGFS) cu scopul de a

îmbunătăți capacitatea de producție (cantitativ și calitativ) a materialului de reproducere

certificat de la specii native rezistente la schimbările climatice; investiții într-o instalație

modernă de producție pepinieră în vederea sporirii capacităţii ţării de producere a răsadurilor;

consolidarea capacităţilor și formarea privind restaurarea ecologică rezistentă la schimbările

climatice, care ar include practici pe teren și cele mai bune site-uri cu practici demonstrative.

Componenta 3: Gestionarea riscurilor climatice şi de dezastre (4,79 mln dolari SUA)

Această Componentă are drept obiectiv consolidarea capacităţilor de gestionare a riscurilor

climatice şi de dezastre ale RM, iar în cazul unei situaţii de criză sau excepţionale eligibile,

acordarea imediată a finanţării pentru a răspunde rapid unor astfel de situaţii.

Subcomponenta 3.1: Îmbunătăţirea gradului de pregătire şi de răspuns în cazul dezastrelor

legate de climă. Această subcomponentă are drept scop consolidarea capacităţii autorităţilor

naţionale şi locale de protecţie civilă de a se pregăti şi de a răspunde evenimentelor

meteorologice extreme legate de schimbările climatice, prin susţinerea (instruirii şi

aprovizionarea cu echipamente de pregătire şi reacţie, (ii) modernizării şi actualizării la

standarde internaţionale a Centrului regional de Comandă pentru Situaţii Excepţionale Bălţi

(CCSE).

Furnizarea de echipamente şi formare certificată, cum ar fi reînnoirea unităţilor de pompieri şi de

salvare, va reduce timpul de răspuns critic şi va îmbunătăţi siguranţa şi eficienţa intervenţiilor.

Se preconizează scăderea impactului aspra mediului a intervenţiilor de urgenţă (datorită mai

multor echipamente moderne ecologice) şi un proces de gestionare mai simplificat, cu costuri

reduse de întreţinere.

Renovarea CCSE regional din Bălţi va asigura redundanţa şi interoperabilitatea sistemului

naţional de gestionare a situaţiilor excepţionale, asigurând un management modern şi continuu al

incidentelor de diverse mărimi, la nivel local şi naţional, şi va presta o utilizare mai eficientă a

resurselor pentru pregătirea de situaţii excepţionale şi răspuns. CCSE regional va facilita şi în

continuare răspunsul în cazuri de dezastre, în comun cu reprezentanţii autorităţilor locale.

Formarea personalului CCSE va îmbunătăţi procesele de luare a deciziilor privind gestionarea

crizelor, permiţând SPC SE să emită avertizări în timp util şi să întreprindă măsuri de prevenire

şi de răspuns, inclusiv evaluarea populaţiei afectate.

Subcomponenta 3.2: Facilitatea de răspuns în situaţii excepţionale contingente. Obiectivul

acestei subcomponente este de a îmbunătăți capacitatea RM de a răspunde mai bine în situaţii

excepţionale în cazul producerii unor dezastre.

Ca urmare a unui eveniment advers natural sau tehnogenic, care declanşează un dezastru major,

Guvernul Republicii Moldova poate solicita Băncii să realoce fondurile Proiectului pentru

această Componentă pentru a acoperi parțial intervenţia de urgență și costurile de recuperare. La

fel, această subcomponentă ar putea fi utilizată pentru a direcţiona fonduri suplimentare, dacă

acestea ar fi disponibile ca urmare a situației excepţionale1.

Componenta 4: Managementul şi monitorizarea proiectului (0,92 mln dolari SUA).

1 O astfel de realocare nu ar constitui o restructurare formală a proiectului (Inclusiv componentele de răspuns în

situaţii excepţionale contingente în Proiectele standard de investiţii, Guidance Note to Staff, aprilie 2009, footnote

6).


14

Componenta respectivă va fi responsabilă de finanţarea costurilor de operare ale Echipei de

Management a Proiectului (EMP), amplasate în cadrul Ministerului Mediului (MM), care va

asigura funcţiile de management a Proiectului în cauză. Echipa va acorda suport pentru

activităţile de achiziţii, management financiar, coordonare, raportare, monitorizare şi evaluare.

EMP va fi responsabilă de coordonarea agenţiilor de implementare pentru a asigura punerea în

aplicare eficientă a Proiectului.

1.3 Localizarea Proiectului

Deşi activitățile Proiectului vor fi implementate pe întreg teritoriul al ţării, accentul principal va

fi pe subcomponentele 2.1 și 2.2, care vor fi implementate în partea de sud a țării, care este cea

mai vulnerabilă și este una din cele mai afectate regiuni de schimbările climatice.

1.4 Categoria de mediu a Proiectului

În conformitate cu politicile și procedurile de salvgardare ale Băncii Mondiale, inclusiv

OP/BP/GP 4.01 Evaluarea de mediu, Proiectul este plasat în categoria B de risc de mediu.

Deoarece, la această etapă încă nu au fost identificate sub-proiectele şi locaţia activităţilor, care

vor fi finanţate, Banca solicită ca clientul să examineze toate sub-proiectele propuse, asigurănd

că beneficiarii efectuează Evaluarea de mediu corespunzătoare pentru fiecare activitate sau grant.

În acest scop, clientul trebuie să elaboreze un Cadru de Management de Mediu și Social

(CMMS).


15

2. Politicile şi cadrul regulatoriu de mediu

2.1 Cadrul normativ naţional

Acest compartiment descrie legile relevante privind managementul de mediu a sub-proiectelor,

care urmează să fie susținute de PASCM:

Legea #1515 privind protecţia mediului înconjurător (1993). Prezenta Lege constituie cadrul

juridic de bază pentru elaborarea actelor normative speciale şi instrucţiunilor în probleme aparte

din domeniul protecţiei mediului în scopul:

a) asigurării fiecărui om a dreptului la un mediu sănătos şi estetic plăcut;

b) realizării supremei responsabilităţi a fiecărei generaţii pentru protecţia mediului în faţa

generaţiilor viitoare;

c) obţinerii unui diapazon cît mai larg de folosire a resurselor naturale fără a depăşi

limitele admisibile, evitîndu-se epuizarea şi degradarea lor, riscul pentru sănătatea

oamenilor şi alte consecinţe nedorite şi imprevizibile;

d) protecţiei solului şi subsolului, apelor şi aerului de poluare chimică, fizică şi biologică;

e) păstrării biodiversităţii şi genofondului, integrităţii sistemelor naturale, valorilor

naţionale istorice şi culturale;

f) restabilirii ecosistemelor şi componentelor lor, afectate prin activitatea antropică sau

calamităţi naturale.

Legea #1041 privind ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate (2000). În

conformitate cu Legea privind ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, acestea

terenuri, indiferent de tipul de proprietate, pot fi ameliorate prin lucrări de împădurire în vederea

protecției solului, refacerii echilibrului hidrologic și îmbunătățirii condițiilor de mediu.

În înțelesul legii sunt considerate degradate, terenurile, care prin eroziune, poluare sau prin

acţiunea distructivă a unor factori antropici, şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie

agricolă, dar care pot fi ameliorate prin împădurire şi prin alte lucrări pentru restabilirea

ecosistemelor, şi anume:

a) terenurile cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă;

b) terenurile cu eroziune de adîncime - ogaşe, ravene, alt.;

c) terenurile afectate de alunecări active, prăbuşiri, surpări şi scurgeri noroioase;

d) terenurile nisipoase, expuse erodării de vînt sau apă;

e) terenurile cu pietriş, bolovăniş, grohotiş, stîncării şi depozite de aluviuni torenţiale;

f) terenurile cu exces permanent de umeditate;

g) terenurile sărăturate;

h) terenurile poluate cu substanţe chimice, petroliere sau noxe;

i) terenurile ocupate cu cariere deschise, cu halde miniere, cu deşeuri de producţie sau

menajere etc.;

j) terenurile cu biocenoze afectate sau distruse;

k) terenurile neproductive.

Legea #272 apelor (2011). Prezenta Lege, parţial armonizată cu directivele Consiliului Europei:

nr. 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale şi nr. 91/676 CEE din


16

12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse

agricole, cu directivele Parlamentului și ale Consiliului European: nr. 2000/60/CE din 23

octombrie 2000 privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul resurselor de

apă; nr. 2006/7/CE din 15 februarie 2006 privind gestionarea calităţii apei pentru scăldat; nr.

2007/60/CE din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii; nr.

2008/105/CE din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei,

creează cadrul legal necesar gestionării, protecţiei şi utilizării apelor. Scopul prezentei legi îl

constituie:

a) crearea unui cadru legal pentru gestionarea, protecţia şi folosinţa eficientă a apelor de

suprafaţă şi a apelor subterane în baza evaluării, planificării şi luării deciziilor în mod

participativ;

b) stabilirea drepturilor de folosinţă a apei şi promovarea investiţiilor în domeniul apelor;

c) stabilirea mecanismelor de protecţie a stării apelor, prevenirea oricărei degradări

ulterioare a apelor, protecţia şi restabilirea mediului acvatic, convergenţa treptată şi

sistematică a protecţiei şi a gestionării lor cu cerinţele europene;

d) asigurarea unei aprovizionări suficiente cu apă de suprafaţă şi cu apă subterană de

calitate bună, faptul acesta fiind necesar pentru o utilizare durabilă, echilibrată şi

echitabilă a apei.

Codul Funciar #828 (1991). Codul Funciar stabilește relațiile funciare și drepturile de proprietate

asupra terenului și cadrul de bază de utilizare a terenurilor. Art. 5 prevede că protecția ecologică

a terenurilor este prioritară altor forme de activități. Art. 23 este deosebit de important, deoarece

stipulează cazurile de încetare a drepturilor asupra terenului, inclusiv de exploatare a terenului

prin metodele care duc la degradarea solului, la poluarea chimică și altele, deteriorarea și

distrugerea ecosistemelor sau a componentelor acestora. Obligațiile deținătorilor de terenuri sunt

(art. 29): să folosească terenurile în conformitate cu destinația lor, să respecte condițiile de

exploatare a terenurilor, să asigure structura asolamentelor conform bunelor practici agricole, să

folosească îngrășămintele chimice numai pînă la nivelurile recomandate și să asigure protecția și

ameliorarea fertilității solului.

Legea privind expertiza ecologică #851 (1996). Legea stabilește scopurile, obiectivele și

principiile Expertizei Ecologice de Stat (EES), precum și regulile de bază pentru pentru

organizarea și desfășurarea acesteia. Legea descrie în detaliu procedurile EES, cererile de

raportare, normele privind conformitatea și prezentarea documentației de execuție a lucrărilor de

construcție, regulile pentru efectuarea EES. Expertiza ecologică de stat este o parte dintr-un șir

de activități pentru protecția mediului, prin care sunt identificate și diminuate impactele

potențiale asupra mediului din activitatea economică planificată, conformarea parametrilor

acestor activități cu actele normative și legislative, normele și standardele în vigoare.

Conform Legii, documentația de proiect pentru obiectele care pot afecta negativ mediul este un

subiect de expertiză ecologică de stat, care, la rîndul său determină dacă aceasta se conformează

sau nu cerințelor de protecție a mediului. Deciziile privind expertiza ecologică pot fi considerate

ca bază pentru aprobarea sau respingerea proiectului. Expertiza ecologică este efectuată înainte

de luarea deciziilor privind activitățile economice preconizate, și este obligatorie pentru toate

activitățile economice care pot avea un impact negativ asupra mediului, indiferent de destinația

acestora, proprietate, investiții, localizare, sursa de finanțare etc. În cazul în care obiectele pot

afecta grav mediul, documentația lor de planificare este supusă EIM, care urmează să fie

efectuată înainte de expertiza ecologică.

Legea privind Evaluarea Impactului asupra Mediului #86 (2014). Legea stabilește scopul

pregătirii documentației privind EIM, procedura acesteia, coordonarea și aprobarea, și include


17

Lista obiectelor și tipurilor de activități pentru care EIM este obligatorie, înainte de elaborarea

acestora. EIM este efectuată pentru a determina măsurile necesare de prevenire a impacturilor

ecologice negative ca urmare a realizării unor obiecte planificate și tipuri de activități. Legea

descrie cerințele pentru documentația privind EIM (materialele în care impacturile directe sau

indirecte a obiectelor planificate asupra aerului, apei, solului, teritoriilor protejate, faunei, florei,

resurselor naturale, monumentelor istorice și culturale, situației economico-financiare sunt

stabilite, descrise și evaluate, compararea soluțiilor alternative și fundamentarea celor mai bune;

activitățile de diminuare propuse (în baza documentației elaborate privind EIM, clientul

elaborează o Declarație privind EIM în care toate materialele, calculările și cercetările sunt

prezentate și sistematizate); conținutul EIM (denumirea proiectului, tipul activității, localizarea,

fundamentarea pentru localizare, durata proiectului, caracteristicile tehnice și tehnologice ale

proiectului, soluțiile tehnice propuse, costul proiectului, localitățile afectate de proiect,

informația privind impactul direct asupra mediului (apă, sol, etc.); terenul care va fi ocupat de

proiect; captarea apei; utilizarea apei, resursele de apă; sursele de materii prime, de transport și

altă infrastructură; emisiile în aer, deșeurile și utilizarea lor, etc.); ordin cu privire la elaborarea și

prezentarea documentației privind EIM, examinarea documentației privind EIM; Acordul de

mediu la documentația privind EIM, etc.

Instrucțiunea pentru organizarea și desfășurarea Expertizei Ecologice de Stat # 188 (2002).

Expertiza ecologică de stat (EES) se aplică pentru orice construcție nouă, modernizarea și

renovarea acesteia. Toată documentația de proiect trebuie să fie prezentată structurilor Expertizei

Ecologice de Stat (Inspectoratului Ecologic de Stat, Agențiilor și Inspecțiilor ecologice

municipale și raionale). Soluțiile tehnice, reflectate în prezentarea documentației tehnice privind

EES trebuie să fie fundamentate suficient pentru reducerea /diminuarea impactului asupra

mediului. Instrucțiunea este însoțită de o serie de anexe, care: (i) descriu în detaliu cerințele

privind documentația de proiect prezentată pentru EES; (ii) desemnează subdiviziunile MM

responsabile pentru EES a proiectelor de diferite tipuri și dimensiuni; (iii) stabilește cerințele

pentru fiecare capitol sau volum a documentației de proiect, etc.

2.2 Procedura de evaluare a impactului asupra mediului

În Republica Moldova, procedura de EIM este stabilită prin Legea privind evaluarea impactului

asupra mediului #86 (2014). Procedurile de EIM sunt aplicabile proiectelor complexe și

potențial periculoase (asupra mediului), care ar putea duce la un impact semnificativ și au scopul

de a preveni și diminua impactul chiar și la etapa de elaborare a proiectului. EIM se efectuează la

etapa inițială a proiectului în cazul construcției noi, modernizării, reconstrucției, modificărilor de

profil de producție, conservării sau lichidării întreprinderilor existente, sau noii planificări de

construcție care urmează să fie implementate.

Evaluarea de mediu a proiectului. Conform procedurilor naționale de aprobare de mediu, toate

proiectele pot fi convențional împărțite în trei categorii principale:

a) Prima categorie - proiectele care pot avea un impact semnificativ asupra mediului

(vedeți lista proiectelor mai jos). Ele necesită o EIM completă înainte de proiectare și

pot fi elaborate în continuare (proiectare detaliată), cu o aprobare pozitivă (Acord de

mediu) a constatărilor privind EIM de către Autoritatea competentă a Ministerului

Mediului. Proiectele din această categorie corespund în principal proiectelor BM din

Categoria A, precum și parțial, proiectelor din Categoria B, de exemplu, proiectele de

transmisie electrică, de protecție a naturii, unele proiecte a bazinelor hidrografice (de


18

exemplu, benzi de protecție de-a lungul rîului), unele proiecte de alimentare cu apă

din mediul rural (pentru consumul de apă de 1000 m3/zi și mai mult pentru consumul

de apă subterană și 10 mii m3 pe zi pentru consumul de apă de suprafață), etc.

b) Categoria a doua - proiectele ce nu sunt enumerate în lista de proiecte din prima

categorie, care pot avea un impact mai puțin semnificativ asupra mediului. Ele

necesită fundamentarea ecologică a activităților proiectului. O astfel de fundamentare

este descrisă într-un capitol special de mediu a documentației de proiect, care trebuie

să conțină informații cu privire la mediul potențial afectat, precum și să evidențieze

impactele potențiale principale asupra mediului și măsurile de diminuare. Acest

capitol trebuie să fie inclus în documentația de proiect și, respectiv, să fie aprobat de

către Expertiza Ecologică de Stat înainte de implementarea proiectului - această

categorie corespunde, în principal, proiectelor BM din Categoria B.

c) Categoria a treia – proiectele care au un impact minor asupra mediului și, de aceea

nu trebuie să fie trecute prin procedurile oficiale ale EIM și EES. Această categorie

corespunde pe deplin proiectlor BM din Categoria C.

Procesul de examinare și aprobare a EIM. Conform Legii privind evaluarea impactului asupra

mediului (2014), documentația de proiect pentru proiectele care pot afecta în mod negativ mediul

sunt supuse examinării de către autoritatea competentă din cadrul Ministerului Mediului. Scopul

principal constă în determinarea conformității documentației de proiect cu cerințele de protecție

a mediului și respectarea standardelor / principiilor de mediu, precum și abordarea măsurilor de

protecție a mediului. Evaluarea impactului asupra mediului trebuie efectuată înainte de luarea

deciziilor privind activitatea economică planificată și este obligatorie pentru documentația de

proiect și planificare cu privire la obiectivele economice planificate și activități care afectează

sau pot afecta condițiile de mediu și/ sau preconizează utilizarea resurselor naturale, indiferent de

destinație, plasare, tipul de proprietate și subordonarea acestor obiective, volumul investițiilor

capitale, sursa de finanțare și modul de execuție a lucrărilor de construcții.

Decizia examinării de stat (Acordul de mediu) este baza pentru aprobarea în continuare sau

refuzul documentației de proiect. Scopul EIM este de a identifica impactul acestor proiecte

asupra mediului și de a oferi soluții de diminuare a oricăror efecte semnificative care pot avea

loc ca urmare a implementării proiectului.

În cazul obținerii Acordului de mediu pozitiv, toate concluziile privind EIM, inclusiv lista de

măsuri de diminuare și planul de management de mediu trebuie să fie prezentate în capitolul

"Protecția Mediului" la documentația de proiect.

Consultările publice pentru proiectele care necesită o EIM completă (enumerate mai sus) sunt

obligatorii la etapa inițială a proiectului, înainte de efectuarea EIM (la etapa de evaluare), și la o

etapă ulterioară, în cazul în care declarația privind EIM este prezentată publicului înainte de

examinarea documentației finale (corectate) de către autoritatea competentă de mediu și, astfel,

procedura existentă de consultare publică națională pentru prima categorie respectă în totalitate

cerințele Băncii (proiectele din Categoria A). Pentru proiectele care nu sunt enumerate în lege,

consultările publice nu sunt obligatorii, acest aspect nu este în conformitate cu cerințele BM

pentru proiectele din categoria a doua (proiectele BM din Categoria B).

În baza rezultatelor documentației privind EIM și luînd în considerație rezultatele consultărilor

publice, se ia o decizie. Decizie pozitivă privind documentația de EIM servește ca bază oficială

pentru a continua proiectarea.


19

Evident, procedura privind EIM este una complexă, și constă din cîteva etape ulterioare de

prezentare și aprobare a documentației. Elaboratorul (inițiatorul activității planificate) este

responsabil de organizarea studiului privind EIM, organizarea consultărilor, prezentarea

documentației privind EIM, inclusiv finanțarea acesteia.

Proiectele, care necesită EES a documentației de proiect. Toate proiectele, care pot avea un

impact negativ asupra mediului, dar care nu sunt enumerate în Legea #86 din 2014 privind EIM

(a doua categorie), vor necesita EES înainte de construcție. Procedurile privind EES sunt de

obicei aplicate după etapele de fezabilitate și proiectare. Documentația de proiectare pentru

aceste proiecte, de obicei, ce țin de construcție, reconstrucție și extindere, este elaborată în

conformitate cu documentația tehnică.

Secțiunile "Protecția mediului" și "Protecția mediului în timpul construcțiilor" din documentația

de proiect se elaborează numai de către specialiști în domeniu. Soluțiile tehnice, reflectate în

documentația tehnică prezentată EES trebuie să fie fundamentate suficient pentru reducerea

impactului asupra mediului.

Etapele desfăşurării EIM și EES. Pentru aprobarea proiectului sunt necesare următoarele etape:

a) Etapa 1. Solicitantul prezintă o descriere a proiectului (locația și intenția) autorităților

publice locale relevante (raionale sau municipale) unde intenționează să fie localizat

obiectul pentru a obține aprobarea de a continua lucrările.

b) Etapa 2. Solicitantul prezintă planul de afaceri a sub-proiectului autorității raionale

(deseori pentru examinarea planului de afaceri se stabilește o comisie, și un membru

al comisiei trebuie să fie un reprezentant al autorității de mediu) pentru a primi

aprobarea acestuia. Comisia stabilește dacă este necesară o EIM. În cazul în care

comisia nu este de acord cu privire la aprobarea planului, solicitantul poate să

furnizeze informații suplimentare și/sau Comisia poate solicita informații de la alte

părți interesate. În cazul în care se confirmă faptul că nu este necesară EIM (conform

listei prevăzute în Legea #86 privind evaluarea impactului asupra mediului),

solicitantul poate continua implementarea subproiectului dacă a primit toate

aprobările și permisele necesare. În cazul în care comisia solicită EIM, atunci

solicitantul va angaja o autoritate licențiată pentru a efectua EIM în numele său.

c) Etapa 3. După desfășurarea EIM, solicitantul o prezintă autorităților centrale sau

locale de mediu pentru aprobarea EIM. EIM se prezintă autorităților de mediu pentru

examinare și comentarii. Comentariile pot fi urmate de: (i) aprobare, (ii) aprobare

conform anumitor condiții care urmează să fie îndeplinite, sau (iii) respingere a EIM,

și respectiv a subproiectului.

d) Etapa 4. După aprobarea de către autoritățile de mediu și obținerea permiselor

eliberate de toate instituțiile interesate (reprezentanții entităților, vizitate de către

solicitanți pentru a obține aprobare, determină ce fel de permise speciale trebuie

obținute de la instituțiile specializate privind evacuările de ape uzate maxim

admisibile, emisiile maxim admisibile pentru aer - ambele sunt calculate pentru

fiecare caz special; utilizarea apei; certificate și autorizații de construcție, precum și

licența pentru utilizarea altor resurse decît cele naturale de apă), se permite începerea

implementării subproiectului2.

2 Instituțiile care coordonează pot fi: Inspectoratul Ecologic de Stat (volumele de evacuare a apelor uzate, emisii de

poluanți în aer ş.a.), Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale (utilizarea resurselor minerale, de apă subterane),


20

2.3 Politicile și procedurile de evaluare de mediu ale BM

Politicile de salvgardare și relevanța lor pentru Proiect. Deoarece Proiectul va sprijini o serie de

activități, care ar putea genera unele impacturi de mediu şi sociale, acesta cade sub incidența PO

ale BM 4.01 Evaluarea de mediu.

În timp ce Proiectul nu va finanța procurarea și/sau aplicarea pesticidelor, acesta ar putea susține

procurarea de echipament special și/sau va desfășura instruiri privind managementul dăunătorilor

în sectorul forestier și astfel Proiectul intră sub incidența PO 4.09 privind Managementul

Dăunătorilor. Pentru a aborda aceste probleme, CMMS include măsuri de conștientizare și de

instruire a silvicultorilor privind administrarea produselor de uz fito-sanitar în condiții de

siguranță și utilizarea gestionării integrate a dăunătorilor pentru a spori sustenabilitatea și a

reduce expunerea oamenilor și a mediului la substanţe nocive.

Proiectul, de asemenea, intră sub incidența PO/BP 4.36 privind Politicile Forestiere, deoarece

vor fi sprijinite aactivitățile de împădurire, împreună cu activitățile de reconstrucție forestiere în

pădurile degradate. În vederea asigurării că aceste activități nu vor afecta habitatele naturale și

conservarea biodiversității, CMMS specifică normele și procedura de examinare de mediu în

ceea ce privește aspectele legate de biodiversitate ale terenurilor acordate pentru împădurire sau

pentru crearea fîșiilor forestiere, precum pentru pădurile degradate selectate pentru activități de

reabilitare.

Proiectul, de asemenea, intră sub incidența PO 4.12 privind Strămutarea Involuntară. Deși, se

anticipează, că toate activitățile (sub-proiectele) vor fi implementate pe terenuri publice, în unele

cazuri activitățile propuse ar putea afecta gospodăriile particulare sau restricționa accesul

populației locale la terenurile împădurite sau pășuni, care urmează să fie îmbunătățite. Pentru a

aborda problemele de strămutare involuntară, inclusiv impactul asupra mijloacelor de trai pe

terenurile protejate, precum și pentru a restricționa accesul la resursele naturale, clientul va

pregăti Cadrul de Politici de Strămutare, care include un Cadru de procese.

Proiectul intră, de asemenea, sub incidenţa PO 7.50 privind Apele Internaţionale. Irigarea

propusă prin acordarea asistenţei grupurilor de fermieri pentru a avea acces la sistemele existente

de pompare la scară largă, reabilitate în cadrul Programului Compact, precum și prin asigurarea

accesului la irigare la scară mică în zonele limitrofe, prin investiții în echipamente și

infrastructură comună (de exemplu, reabilitarea și construirea de noi iazuri de colectare a apei),

nu va schimba volumul extragerii sau calităţii apei rîurilor Prut și Nistru (care sunt rîuri

internaționale/transfrontaliere) și afluenților săi, ci mai degrabă va duce la irigare și drenaj mai

eficiente.

2.4 Categoriile de screening și procedurile de evaluare de mediu

Screening-ul de mediu este o procedură obligatorie pentru PO/PB 4.01 Evaluarea de mediu.

Banca desfășoară screening-ul de mediu al fiecărui proiect propus spre finanțare pentru a

Agenția „Apele Moldovei” (utilizare resurselor de apă de suprafață), autoritățile publice locale/primăriile

(certificate, autorizații de construcții), etc.


21

determina amploarea și tipul corespunzător al evaluării de mediu, care urmează să fie efectuată.

Banca clasifică proiectul propus în una din cele patru categorii, în funcție de tipul, localizarea,

sensibilitatea și amploarea proiectului, precum și natura și amploarea efectelor potențiale asupra

mediului3. Aceste patru categorii sunt A, B, C și FI.

a) Proiectele din Categoria A pot avea impacturi negative semnificative asupra mediului,

care pot fi sensibile, diferite sau fără precedent. Aceste impacturi pot fi sensibile,

ireversibile și diverse, cu evacuări directe de poluanți, care sunt suficient de mari

pentru a cauza poluarea aerului, apei sau solului; perturbări de scară largă pe teren și

/sau împrejurimi; extragerea, consumul și modificarea unor spații întinse de păduri și

alte resurse naturale; modificarea ciclurilor hidrologice; deplasarea involuntară a

persoanelor și alte perturbări semnificative. Impacturile pot fi diverse, extinse, la nivel

de sector, sau preliminar stabilite. Impacturile, în general, rezultă dintr-o componentă

majoră a proiectului și afectează zona în întregime sau un sector întreg. Acestea pot

afecta o zonă mai extinsă decît terenurile sau instalațiile care sunt supuse lucrărilor

fizice. EM pentru proiectul din categoria A examinează impacturile potențiale

negative și pozitive ale proiectului, le compară cu cele ale alternativelor fezabile

(inclusiv, scenariul „zero” – „fără proiect”), și recomandă măsurile necesare pentru a

preveni, minimiza, atenua sau compensa impactele negative și pentru a îmbunătăți

performanța de mediu. Pentru proiectul din Categoria A, beneficiarul este responsabil

de pregătirea unui raport, a unei EIM complete (sau a unei EIM regionale sau

sectoriale multilaterale). Categoriei A corespund activitățile enumerate în Legea #86

privind EIM (2014) în cazul în care se atribuie la activitățile/întreprinderile planificate

noi. După cum a fost menționat mai sus, în cadrul PASCM nu sunt eligibile astfel de

activităţi.

b) Proiectele din Categoria B au impacturi potențiale negative de mediu asupra populației

sau zonelor importante de mediu - inclusiv asupra zonelor umede, pădurilor, pășunilor

și altor habitate naturale, care sunt mai puțin nocive, decît cele din Categoria A.

Aceste impacturi sunt specifice amplasamentului; puține, dacă există, sunt ireversibile,

iar în cele mai multe cazuri pot fi create măsuri de atenuare mai ușor decît pentru

proiectele din Categoria A. EM pentru un proiect din Categoria B poate varia de la un

proiect la altul. La fel, ca și în cazul evaluării de mediu a proiectelor din Categoria A,

EM a proiectelor din Categoria B examinează impacturile potențiale negative și

pozitive ale proiectului și recomandă orice măsuri necesare pentru a preveni, a

minimiza, atenua sau compensa impacturile negative și de a îmbunătăți performanța de

mediu. Constatările și rezultatele EIM pentru proiectele din Categoria B sunt descrise

în documentația de proiect (Documentul de evaluare a proiectului și Documentul de

informare privind Proiectul). Majoritatea sub-proiectelor susţinute în cadrul PASCM

se preconizează a fi de Categoria B – lucrări civile de reabilitare/reconstrucţie, sisteme

de irigare de scară mică, activităţi de protecţie a solurilor, împădurire şi conservarea

diversităţii biologice.

c) Categoria C. Pentru proiectele din categoria C nu este necesară o EIM sau o analiză de

mediu, deoarece activităţile este puțin probabil să aibă impacturi negative; în mod

normal, ele au acţiuni neînsemnate sau minime privind localizarea, amplasarea fizică.

Evaluarea profesională stabilește, că proiectul are un impact nesemnificativ sau minim

asupra mediului. În afară de screening iniţial, nu este necesară nici o acțiune

suplimentară de EM. La proiectele din Categoria C corespund activitățile ce se referă

la Categoria a treia a proiectelor, care urmează să aibă impacturi minore asupra

mediului și de aceea nu necesită să fie trecute prin procedurile formale ale EIM și

3 Vezi: Environmental Assessment Update Sourcebook, Environmental Department, April 1993. The World Bank


22

EES. În acest sens, PASCM va susţine o serie de intervenţii de Categoria C, cum ar fi

dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor instituţiilor implicate şi gospodăriilor agricole

de fermier, asistenţă tehnică şi procurarea utilajului agricol, ş.a.

Selectarea categoriei de screening deseori depinde în mod substanțial nu numai de scara şi

impactul potenţial al activităţilor planificate, dar şi de amplasarea proiectului, în timp ce

„semnificația” impacturilor posibile este parțial o funcție a împrejurimilor naturale și socio-

culturale. Există o serie de locații, care ar putea atribui proiectul la Categoria A, în cazul

amplasării:

în interiorul sau în apropierea ecosistemelor sensibile și valoroase - zone umede,

păduri, habitatele speciilor pe cale de dispariție ş.a.;

în sau lîngă zonele cu terenuri arheologice și/sau istorice sau institutii culturale și

sociale existente;

în zonele dens populate, unde reamplasarea poate fi necesară sau impactul poluării

potențiale și alte tulburări pot afecta în mod semnificativ comunitățile;

în regiunile supuse activităților de dezvoltare grele sau unde există conflicte în

alocarea resurselor naturale;

de-a lungul cursurilor de apă, în zonele de realimentare acvifere sau în rezervoarele

bazinelor hidrografice utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă; și

pe terenuri sau ape care conțin resurse valoroase (cum ar fi pescuitul, minerale,

plantele medicinale, terenurile agricole).

2.5 Informarea și consultarea publică

Procedura de consultare publică a Băncii Mondiale. Pentru toate proiectele din categoria A și B

propuse pentru finanțare de BM, pe parcursul procesului de EIM, beneficiarul consultă toate

părțile interesate, inclusiv grupurile interesate de proiect și organizațiile non-guvernamentale

locale (ONG-uri) privind aspectele de mediu ale activităţilor de proiect și ia în considerație

punctele lor de vedere. Beneficiarul inițiază astfel de consultări cît mai curând posibil. Pentru

proiectele din Categoria A, beneficiarul consultă aceste grupuri cel puțin de două ori: (a) la scurt

timp după screening-ul de mediu și înainte de finalizarea termenilor de referință pentru EM; și

(b) o dată pregătește proiectul raportului privind EM. Adițional, beneficiarul se consultă cu

aceste grupuri pe parcursul implementării proiectului, dacă este necesar pentru a aborda

problemele legate de EM, care îi afectează.

Procedura de informare a Băncii Mondiale. Pentru consultări semnificative între implementator

(beneficiar) și grupurile interesate/afectate de proiect și ONG-urile locale cu privire la toate

proiectele din Categoria A și B propuse pentru finanțare, beneficiarul oferă materiale relevante în

timp util, înainte de consultări și într-o formă și limbă cunoscută și accesibilă grupurilor care

sunt consultate.


23

3. Analiza de impact

3.1 Problemele de mediu majore relevante activităţilor de proiect

În condiţiile actuale cele mai majore probleme de mediu pot fi considerate:

a) pășunatul excesiv pe pajişti și neorganizat în păduri, care a condus la degradarea

învelișului ierbos a pajiștilor și afectarea procesului de regenerare naturală a pădurilor,

astfel, productivitatea pajiștilor este extrem de scăzută;

b) fragmentarea sectoarelor de păduri în rezultatul exploatării excesive, astfel,

majoritatea ecosistemelor forestiere naturale au devenit fragmentate și degradate;

c) distrugerea fășiilor forestiere de protecție a cîmpurilor agricole şi cursurilor de apă,

care a condiționat accelerarea proceselor de eroziune a solului, dereglarea și

înămolirea cursurilor de apă și bazinelor acvatice;

d) defrișarea vegetaţiei de pe malurile rîurilor, care a codus la intensificarea procesului de

înamolire, evaporare a apei și reducerea capacității ecologice a corpurilor de apă şi de

menținere a diversităţii largi de faună acvatică;

e) degradarea solurilor și intensificarea fenomenelor de eroziune și alunecări de teren;

f) utilizarea neadecvată a sistemelor, utilajelor şi metodelor de irigare și folosirea

neautorizată a surselor de apă cu nivel sporit de poluare și mineralizare, care conduce

la o degradare ireversibilă a solurilor agricole;

g) tăierile ilicite, braconajul și utilizarea nerațională a resurselor cinegetice, care au

condus la micșorarea terenurilor împădurite şi efectivilui de animale și păsări

sălbatice;

h) poluarea solului și apelor prin depozitarea deșeurilor în locuri neautorizate, în zonele

şi fășiile forestiere de protecție a cîmpurilor agricole, răurilor și bazinelor de apă, în

rîpi și pe terenurile degradate.

3.2 Impactul potenţial al Proiectului

La modul general, Proiectul va oferi mai multe beneficii sociale (cum ar fi îmbunătățirea

nivelului de competențe ale fermierilor de adaptare la schimbările climatice, îmbunătățirea

gestionării pădurilor, consolidarea capacității de răspuns în caz de dezastre, etc.). Deasemenea,

implementarea activităţilor de proiect va asigura şi un impact de mediu pozitiv asupra:

asigurării unui echilibru ecologic pe teritoriul Republicii Moldova

conservării şi sporirii biodiversității și asigurării utilizării durabile a resurselor naturale

restabilirii terenurilor degradate şi sporii fertilității solului

restabilirii fășiilor de protecție a cursurilor rîurilor și bazinelor acvatice

restabilirii fășiilor de protecție a amenajărilor agricole

creșterii productivității terenurilor agricole şi pajiştilor naturale

reducerii fragmentării şi vulnerabilităţii ecosistemelor naturale

prevenirii și combaterii deșertificării, calamităților naturale, și

reducerii efectelor negative ale schimbării globale a climei.


24

Totodată, activitățile de proiect propuse (producția de material forestier de reproducere pentru

reziliență la schimbările climatice; restabilirea ecologică a pădurilor prioritare degradate;

reabilitarea și crearea perdelelor forestiere pentru protecția zonelor-tampon riverane pentru a

proteja ecosistemele acvatice; împădurirea terenurilor degradate, managementul pășunilor bazate

pe comunitate; facilităţi de granturi, care ar sprijini investițiile în desecarea terenurilor

mlăștinoase, în reabilitarea și modernizarea infrastructurii de irigație, în sisteme de colectare a

apelor pluviale și irigarea eficientă la scară mică, sisteme de plase anti-grindină, agro-

silvicultura, tehnicile de conservare a resurselor de sol și apă, îmbunătățirea capacităților de

pregătire și prevenire a cazurilor excepționale, prin crearea unui Centru de comandă pentru

situații excepționale, etc.) pot genera şi o serie de diverse impacturi asupra mediului și sociale.

Aceste activități, în cazul în care nu sunt implementate în mod adecvat, pot provoca anumite

efecte asupra mediului legate de:

degradarea şi perderea biodiversității;

sporirea poluării solului și a apelor de suprafață din cauza eroziunii solului;

amenințări la adresa sănătății oamenilor și faunei sălbatice din cauza utilizării

necorespunzătoare a pesticidelor;

zgomot, praf, poluarea aerului și a apei, pericole pentru sănătate și probleme de

securitate a muncii în timpul lucrărilor civile etc.

Impacte sociale anticipate ale unor astfel de activități pot genera riscuri asupra siguranţei şi

sănătăţii ocupaţionale, precum şi perderea accesului la resursele naturale.

Toate impacte de mediu şi sociale identificate sunt aşteaptate să fie tipice pentru activitățile de

producere agricolă, de împădurire și de irigare, și pentru lucrările de construcție/reabilitare la

scară mică, și pot fi ușor atenuate prin aplicarea celor mai bune practici agro-silvice și de

construcți sau măsurilor de atenuare relevante.

Descrierea impactului potenţial, care poate fi generat de sub-proiectele în agricultură şi

silvicultură, şi masurile tipice de atenuare au fost elaborate de Banca mondială în 2007 şi sunt

prezentate în Environmental, Health, and Safety Guidelines4 şi Best Available Techniques to the

EU Integrated Pollution Prevention Control Directive5. Sumarul generalizat al activităţilor de

proiect, impacte şi măsuri de mitigare sunt prezentate în Tabelul 1 de mai jos, care poate fi

consultat pentru evaluarea de mediu şi elaborarea Planului de management de mediu pentru sub-

proiectele selectate pentru finanţare.

4 See: http://www.ifc.org/ifcext/sustainability.nsf/Content/EnvironmentalGuidelines

5 See: http://europa.eu/legislation_summaries/environment/waste_management/l28045_en.htm


25

Tabelul 1. Impacte potenţiale de mediu generate de activităţile de proiect şi măsurile de mitigare

Tipul de sub-proiect Impacte pozitive Impacte adverse Măsuri de mitigare

Construcţie de scară mică a centrului

genetic de seminţe

Asigurarea producerii durabile a materialului

semincer, reducerea vulnerabilităţii la

condiţiile nefavorabile climaterice, sporirea

calităţii materialului săditor

Degradarea învelişului de sol natural,

sporirea riscului de poluare a solului şi

apelor, riscuri de siguranţă şi sănătate,

poluarea aerului

Evaluarea în teren a condiţiilor locale, incl.

învelişul de sol; elaborarea proiectului tehnic;

gestionarea adecvată deşeurilor de construcţie;

instruirea privind securitatea şi sănătatea

ocupaţională; selectarea şi instalarea utilajului

adecvat; training şi implementarea bunelor

practice de întreţinere; implementarea

tehnicilor MID; manipularea adecvată şi

aplicarea justificată a produselor de uz

fitosanitar şi fertilizanţilor

Reconstrucţia ecologică a pădurilor

degradate

Îmbunătăţirea biodiversităţii şi asigurarea

utilizării durabile a resurselor naturale;

restabilirea ariilor degradate; reducerea

vulnerabilităţii la condiţiile nefavorabile

climaterice; prevenirea şi combaterea

deşertificării şi dezastrelor naturale

Perderea biodiversităţii existente şi impactul

asupra habitatelor naturale; sporirea riscului

de eroziune a solului; riscuri de poluare a

apelor şi solului în urma aplicării inadecvate

a pesticidelor şi fertilizanţilor


învelişul de sol, gradul de afecţiune de

vătămători şi boli; elaborarea proiectului ethnic

individual; plantarea speciilor native şi adaptate

la condiţiile locale; implementarea tehnicilor

MID; manipularea adecvată şi aplicarea

justificată a produselor de uz fitosanitar şi

fertilizanţilor; monitorizarea şi protecţia

plantaţiilor

Împădurirea terenurilor degradate/erodate Îmbunătăţirea biodiversităţii şi asigurarea





deşertificării şi dezastrelor naturale; protectia

cursurilor şi bazinelor de apă, reducerea

contaminării; sporirea productivităţii

terenurilor agricole şi pajiştelor naturale



de degradare a solului


învelişul de sol; elaborarea proiectului ethnic


la condiţiile locale; monitorizarea şi protecţia

plantaţiilor

Reabilitarea şi amenajarea perdelelor

forestiere de protecţie a obiectelor acvatice

şi cîmpurilor agricole






deşertificării şi dezastrelor naturale;

prevenirea şi reducerea eroziunii solului;

protecţia cursurilor şi bazinelor acvatice,



de degradare a solului; poluarea solului şi

apelor


învelişul de sol; elaborarea proiectului ethnic


la condiţiile locale; monitorizarea şi protecţia

plantaţiilor


26


reducerea contaminării apei; sporirea

productivităţii terenurilor agricole

Îmbunătăţirea gestionării bolilor şi

dăunătorilor de pădure

Prevenirea şi combaterea efectivă a bolilor şi

dăunătorilor; reducerea vulnerabilităţii

ecosistemelor forestiere şi naturale;

îmbunătăţirea biodiversităţii şi asigurarea

utilizării durabile a resurselor naturale

Ameninţări la sănătatea umană şi fauna

sălbatică, ca rezultat al manipulării

inadecvate şi aplicării nejustificate a

produselor de uz fito-sanitar şi fertilizanţilor;

sporirea riscului de contaminare a solului şi

apelor

Asigurarea cu utilaj adecvat necesar;

instruiri; promovarea şi implementarea

bunelor tehnici de MID; minimizarea

aplicării substanţelor chimice nocive

Îmbunătăţirea gestionării

incendiilor/dezastrelor de pădure

Prevenirea şi combaterea efectivă a

incendiilor şi dezastrelor forestiere;

reducerea vulnerabilităţii ecosistemelor

forestiere şi naturale; îmbunătăţirea

biodiversităţii şi asigurarea utilizării durabile

a resurselor naturale

Degradarea solurilor şi a biodiversităţii ca

rezultat, de ex., de amenajare a drumurilor şi

podurilor de acces, etc.

Asigurarea cu utilaj adecvat necesar;

instruiri; promovarea şi implementarea

bunelor tehnici de prevenire şi combatere a

incendiilor şi dezastrelor

Reabilitarea şi readucerea productivităţii

pajiştelor comunale






deşertificării şi dezastrelor naturale

Degradarea învelişului ierbos, compactarea

excesivă a solului ca rezultat al păşunatului

intensive; degradarea biodiversităţii

Implementarea managementului adecvat şi

durabil al păşunilor; evaluarea condiţiilor

locale, elaborarea recomandărilor şi

asigurarea instruirilor pentru comunităţi

locale privind bunele practici de păşunat;

oferirea de material semincer adaptat;

monitorizarea şi protecţia terenurilor

reabilitate

Sere de scară mică Asigurarea producerii durabile a culturilor,

reducerea vulnerabilităţii la condiţiile

nefavorabile climaterice; îmbunătăţirea

calităţii culturilor produse

Degradarea învelişului de sol natural;

sporirea riscului de poluare a solului, apelor

freatice şi de suprafaţă; Ameninţări la

sănătatea umană şi animale ca rezultat al

manipulării inadecvate şi aplicării

nejustificate a produselor de uz fito-sanitar şi

fertilizanţilor; consum sporit şi pierderi de

apă şi energie


învelişului de sol; evaluarea cantitativă şi

calitativă a surselor locale de apă; elaborarea

proiectului tehnic individual; selectarea şi

instalarea utilajului adecvat; training şi

implementarea bunelor practici agricole şi de

întreţinere; implementarea tehnicilor MID;

manipularea adecvată şi aplicarea justificată a

produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor;

asigurarea folosirii raţionale a resurselor de apă

şi energie; gestionarea adecvată a deşeurilor

organice

Sisteme de irigare de scară mică (culturile

agricole şi sere pentru culturi forestiere)

Sporirea fertilităţii solurilor; reducerea

vulnerabilităţii plantaţiilor agricole şi

forestiere; îmbunătăţirea calităţii culturilor;

minimizarea, combaterea şi prevenirea

impactului secetei




sănătatea umană şi animale ca rezultat al

manipulării inadecvate şi aplicării


învelişului de sol; evaluarea cantitativă şi

calitativă a surselor locale de apă; elaborarea

proiectului tehnic individual; selectarea şi

instalarea utilajului adecvat; training şi


27


nejustificate a produselor de uz fito-sanitar şi

fertilizanţilor; consum sporit şi pierderi de

apă şi energie; degradarea diversităţii

biologice existente

implementarea bunelor practici agricole şi de

de întreţinere; implementarea tehnicilor MID;

manipularea adecvată şi aplicarea justificată a

produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor

Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii

inoperabile a sistemelor de irigare

existente

Sporirea fertilităţii solurilor; reducerea

vulnerabilităţii plantaţiilor agricole;

îmbunătăţirea calităţii culturilor;

minimizarea, combaterea şi prevenirea

impactului secetei




sănătatea umană, animale şi ecosisteme

naturale ca rezultat al manipulării inadecvate

şi aplicării nejustificate a produselor de uz

fito-sanitar şi fertilizanţilor; consum sporit şi

pierderi de apă şi energie; degradarea

diversităţii biologice existente; zgomot, praf,

poluarea aerului și a apei, riscurile pentru

sănătate și problemele de securitate a muncii

asociate cu lucrările civile; generarea de

deșeuri solide de construcții

Elaborarea proiectului tehnic individual;

gestionarea adecvată a deşeurilor de

construcţie; instruiri privind aspect de

securitate şi sănătate în muncă, asociate

lucrărilor civile; selectarea şi instalarea

utilajului adecvat; training şi implementarea

bunelor practici agricole şi de întreţinere;

implementarea tehnicilor MID; manipularea

adecvată şi aplicarea justificată a produselor de

uz fito-sanitar şi fertilizanţilor; folosirea

raţională a resurselor de apă şi energie

Promovarea bunelor practici agricole şi

tehnicilor de adaptare la riscuri climatice

(secete, îngheţuri, inundaţii, grindină ş.a.)



sporirea fertilităţii solurilor şi productivităţii

culturilor agricole şi pajiştilor; reducerea

fragmentării şi vulnerabilităţii ecosistemelor

locale; prevenirea şi combaterea impactului

calamităţilor naturale

n/a Instruirea fermierilor cu privire la bunele

practici agricole și tehnici; organizarea de

evenimente promotionale, sesiuni de teren,

cîmpuri demonstrative etc.

Structurile de recoltare a apei Adaptarea şi reducerea vulnerabilităţii

gospodăriilor agricole; minimizarea,

combaterea şi prevenirea riscurilor associate

cu deficit de apă; promovarea şi dezvoltarea

bunelor practici de colectare şi conservare a

a apei

Riscuri sporite de supraumezire şi

îmlăştinirii în locurile rezervuarelor

amenajate; riscurile pentru sănătate și

problemele de securitate a muncii asociate

cu lucrările civile

Elaborarea proiectului tehnic individual;

selectarea şi instalarea utilajului adecvat;

training şi implementarea bunelor practici de

întreţinere; asigurarea folosirii raţionale a

resurselor de apă şi energiei

Echipament pentru sistemele de protecţie

anti-grindină

Protecţia eficientă a plantaţiilor şi reducerea

vulnerabilităţii la grindină; reducerea

pierderilor producţiei agricole; promovarea

bunelor practici şi beneficiilor sistemelor de

protecţie anti-grindină

n/a Elaborarea proiectului tehnic individual;

selectarea şi instalarea utilajului adecvat;

training şi implementarea bunelor practici de

întreţinere

Utilaj no-till pentru agricultură

conservativă


utilizării durabile a resurselor de sol;

sporirea fertilităţii solurilor şi productivităţii

culturilor agricole; reducerea fragmentării şi

Sporirea dependenţei de erbicide; încălzirea

redusă a solurilor slab drenate; exces de

umeditate poate provoca dezvoltarea bolilor

şi afecţiunilor de ciuperci; riscuri de poluare

Instruirea fermierilor privind tehnicile no-till şi

bunele practici agricole, incl. MID; asigurarea

monitorizării calităţii solurilor; implementarea

tehnicilor adecvate de MID şi minimizarea


28


vulnerabilităţii ecosistemelor locale;

reducerea riscului de eroziune; reducerea

consumului de energie şi forţei de muncă

a solurilor şi a apelor în urma aplicării

suplimentare a produselor de uz fito-sanitar

aplicării substanţelor chimice toxice;

manipularea inofensivă şi aplicarea justificată a

produselor de uz fito-sanitar şi fertilizanţilor

Constrtucţia (de scară mică) Centrului

Regional de Comandă

Îmbunătăţirea calităţii, promtitudinii şi

lărgirea ariei de acoperire ale serviciilor de

intervenţie operativă

Zgomot, praf, poluarea aerului și a apei,

riscurile pentru sănătate și problemele de

securitate a muncii asociate cu lucrările

civile; generarea de deșeuri solide de

construcții

Evaluarea în teren a condiţiilor locale;

elaborarea proiectului tehnic individual;

gestionarea adecvată a deşeurilor de

construcţii; instruiri privind securitatea şi

sănătatea ocupaţională

Instruiri şi echipament relevant pentru

Centrul regional de Comandă

Îmbunătăţirea calităţii, promtitudinii şi

lărgirea ariei de acoperire ale serviciilor de

intervenţie operativă

n/a Procurarea echipamentului necesar şi

instruiri privind întărirea capacităţilor


29

4. Îndrumări de mediu

Scopul îndrumărilor de mediu este a de a acorda suport necesr echipei de implementare a

Proiectului în desfășurarea EM și de a determina impacturile potențiale de mediu a sub-

proiectelor selectate și de a oferi următoarele:

a) Regulile și procedurile pentru screening-ul de mediu a sub-poriectelor, care urmează

să fie finanțate din cadrul PASCM;

b) Paşii pentru desfășurarea screeningului de mediu;

c) Conținutul și formatul planurilor de management şi de monitorizare de mediu;

d) Măsurile de atenuare propuse, care urmează să fie aplicate în implementarea

activităţilor de proiect şi în cadrul granturilor;

e) Fişa de verificare pentru activităţile de construcţie de scare mică.

4.1 Regulile și procedurile pentru screening-ul de mediu

Screening-ul fiecărui sub-proiect propus pentru finanțare se efectuează în scopul determinării

scării și tipului de evaluare a impactului asupra mediului, precum și determinării uneia din cele

zece Politici ale Băncii Mondiale, care va fi aplicată. Atribuirea tipului sub-proiectului la

categoria BM și, respectiv, la riscul de mediu, care poate fi generat, este, într-o oarecare măsură,

evaluarea de expert. Sub-proiectele cu risc sporit (Categoria A) vor fi automat excluse din

finanţare în cadrul PASCM; sub-proiectele cu risc de la moderat la scăzut (Categoria B) și cele

cu risc de la minor pînă la „fără risc” (Categoria C) – vor fi evaluate conform procedurilor BM

stabilite.

În general, semnificaţia impactului și selectarea screening-ului respectiv depind de tipul și scara

sub-proiectului, locaţia și sensibilitatea problemelor de mediu, precum și natura și amploarea

impactului potențial.

Exemple de sub-proiecte, care pot fi susţinute în cadrul PASCM, categoriile lor şi instrumentele

aplicate sunt prezentate în Tabelul 2 de mai jos.

Pentru sub-proiectele din Categoria C în afară de screening iniţial, nu este necesară nici o acțiune

ulterioară de EIM. În cazul, în care implementatorii PASCM întîmpină dificultăți în

categorizarea sub-proiectelor, va fi necesar să se consulte cu autorităţile de mediu locale,

inspecţiile ecologice.

În baza Fişei de verificare de mediu, prezentate în Anexa A, agenţia de implementare

(EMP/FLSS) decide ce categorie de sub-proiect se propune și informează beneficiarul cu privire

la tipul de evaluare de mediu şi documentaţia, care trebuie aplicate.


30

Tabelul 2. Tipuri de sub-proiecte, categoriile de mediu şi documentaţia aplicată

Tupul sub-proiectului Categoria

C

Categoria

B

Documentaţia

de mediu

aplicată*

Comentarii

Construcţie de scară mică a centrului genetic de

seminţe

- X Fişa de

verificare

-

Reconstrucţia ecologică a pădurilor degradate - X EIM&PMM

specifice locului

-

Împădurirea terenurilor degradate/erodate X - - Pînă la proiectarea, ICAS va asigura evaluarea preliminară privind diversitatea

biologică pentru a nu afecta habitate naturale importante. În cadrul proiectării

schemelor de împădurire, ICAS va specifica, în baza investigaţiilor de teren, formula

de împădurire (compoziţia speciilor) şi măsurile de conservare a solurilor, dacă sunt

relevante

Reabilitarea şi amenajarea perdelelor forestiere de

protecţie a obiectelor acvatice şi cîmpurilor agricole

X - - Pînă la proiectarea, ICAS va asigura evaluarea preliminară privind diversitatea


schemelor de împădurire, ICAS va specifica, în baza investigaţiilor de teren, formula

de împădurire (compoziţia speciilor) şi măsurile de conservare a solurilor, dacă sunt

relevante

Îmbunătăţirea gestionării bolilor şi dăunătorilor de

pădure

X - - Vor fi evitate procurările de pesticide în cadrul PASCM. Vor fi susţinute doar

activităţile de instruire şi conştientizare

Îmbunătăţirea gestionării incendiilor/dezastrelor de

pădure

X - - Acestea sub-proiecte vor fi de procurări de echipament special şi instruire

Reabilitarea şi readucerea productivităţii pajiştelor

comunale

X - - Pînă la proiectarea, ICAS va asigura evaluarea preliminară privind diversitatea


schemelor de reabilitare, ICAS va specifica, în baza investigaţiilor de teren, formula

de înierbare (compoziţia speciilor) şi măsurile de conservare a solurilor, dacă sunt

relevante

Sere de scară mică X - - Acestea vor necesita volume mici de lucrări civile şi nu vor implica construcţii de

cazangerii şi/sau sisteme de încălzire

Sisteme de irigare de scară mică (culturile agricole

şi sere pentru culturi forestiere)

X - - Proiectul va susţine, în mare măsură, irigarea prin picurare, şi numai gospodăriile

care folosesc autorizat sursele de apă durabile

Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii

inoperabile a sistemelor de irigare existente

- X EIM şi PMM

simple

În cazuri de construcţie a bazinelor/reservoarelor de apă şi folosirea surselor noi de

apă

Promovarea bunelor practici agricole şi tehnicilor

de adaptare la riscuri climatice (secete, îngheţuri,

inundaţii, grindină ş.a.)

X - - În cazuri fără lucrări civile sau activităţi hidro-tehnice

Structurile de recoltare a apei X - - Cu excepţia investiţiilor în construcţia reservoarelor de apă

Echipament pentru sistemele de protecţie anti- X - - -


31

Tupul sub-proiectului Categoria

C

Categoria

B

Documentaţia

de mediu

aplicată*

Comentarii

grindină

Utilaj no-till pentru agricultură conservativă X - - -

Lucrări de renovare/constrtucţie (de scară mică) a

Centrului Regional de Comandă

- X Fişa de

verificare pentru

activităţile de

construcţie

-

Instruiri şi echipament relevant pentru Centrul

Regional de Comandă

X - - -

Notă: *Pentru sub-proiecte de Categoria B, care vor avea impacte diverse şi semnificative – va fi aplicată EIM mai extinsă; sub-proiecte de Categoria C, pentru care este puțin

probabil să aibă efecte negative directe – EIM nu va fi indicată (pentru explicaţii detaliate privind categoriile de screening şi procedurile aplicate vezi secţiunile 2.1.4, 2.3.2 şi 2.4 din

CMMS în versiunea originală).


32

4.2 Evaluarea impactului de mediu pentru sub-proiectele de Categorie B

Dupa screening-ul inițial de mediu, pentru sub-proiectele de Categoria B implementatorii vor

iniția EIM și vor pregăti PMM pentru activităţile de împădurire, reabilitare forestieră şi irigare.

În cazul în care sub-proiectul include lucrări de (re)construcţie de scară mică, se propune a

utiliza doar Fişa de verificare a PMM în format-tip (Anexa B). Formatul-tip a fişei propuse

include abordările tipice preventive și de atenuare pentru contractele comune de lucrări civile/de

renovare cu impact localizat. Este prevăzut, ca acest format să includă elementele cheie ale unui

Plan de management de mediu, pentru a întruni cerințele de Evaluare de mediu ale Băncii

Mondiale (ref. PO/BP/GP 4.01).

Fişa de verificare a PMM conţine patru părţi:

Partea 1 este descriptivă ("pașaportul locului/terenului"), care descrie specificul sub-

proiectului din punct de vedere a locației, descrierea activităţilor și lista procedurilor de

autorizare sau informare cu referire la reglementările relevante. Anexele pentru informații

suplimentare pot fi adăugate, dacă este cazul;

Partea 2 include informații de salvgardare;

Partea 3 include măsuri de screening de mediu și sociale, precum şi Plan de măsuri de

atenuare într-un format simplu Da/Nu, și

Partea 4 este un Plan de monitorizare specific terenului pentru activitățile desfășurate în

timpul lucrărilor de construcţie/reabilitare.

4.3 Paşii, care trebuie de urmat în efectuarea evaluării de mediu a sub-

proiectelor

Paşii, care trebuie de urmat în timpul efectuării procedurii de EIM a sub-proiectelor, împreună cu

responsabilităţile diferitor instituţii implicate, sunt prezentaţi în Tabelul 3-4 de mai jos.

Tabelul 3. Documentaţia de mediu pe categorii de sub-proiecte

Responsabil* Document Categoria

C B

B Fişa de verificare de mediu Partea 1 (Anexa A/Forma 1) X X

FLSS/EMP Fişa de verificare de mediu Partea 2 (Anexa A/Forma 1) X X

EMP Fişa de verificare de mediu Partea 3 (Anexa A/Forma 1) X X

FLSS/EMP Fişa de verificare pe teren (Anexa A/Forma 2) - X

B Evaluarea impactului asupra mediului (Anexa A/Forma 3) - X

B Planul de management de mediu (Anexa C/Forma 1-2) - X

B Planul de monitorizare de mediu (Anexa C/Forma 3) - X

B Fişa de verificare a Planului de management de mediu pentru activităţile de

construcţie şi renovare de scară mică (Anexa B) - X

Notă: *B – Beneficiar; FLSS – Furnizor Local de Servicii Specializate (ACSA, FDD, ICAS); EMP – Unitatea de

Management a Proiectului.


33

Screening-ul va fi efectuat la etapa iniţială a selectării sub-proiectelor. În baza descrierii

activităţilor propuse şi impactului potenţial al acestora asupra mediului, EMP/FLSS vor decide

cărei categorii trebuie atribuit sub-proiectul înaintat. În scopul evaluării de mediu a sub-

proiectelor va fi necesar de utilizat fişe de verificare speciale (vezi Anexele A, B). Aceste

documente vor fi anexate la toate propunerile de sub-proiect depuse (Tabelul 3).


34

Tabelul 4. Paşii, care trebuie de urmat în cadrul procedurii de evaluare de mediu a sub-proiectelor

Paşii Categora A Categoria B Categoria C

Pasul

1

1) Potenţialul beneficiar pregăteşte un Concept iniţial de sub-proiect şi îl prezintă la FLSS, sau EMP (după caz).

Notă:

i) Beneficiar este responsabil pentru obţinerea permiselor şi aprobărilor preliminare, care pot fi necesare pentru un anumit tip de activitate ce urmează a fi finanţată,

şi sunt emise de către autorităţile de mediu locale. De asemenea, este necesar de remarcat faptul, că în cazul de construcţii noi sau reconstrucţii substanţiale este

necesară o Autorizaţie de construcţie;

ii) În acest moment beneficiarul poate iniţia discuţii preliminare, dacă este cazul, cu autorităţile de mediu respective pentru a identifica condiţiile pentru evaluarea

impactului asupra mediului.

Pasul

2

În cazul în care sub-proiectul obţine aprobarea preliminară a EMP/FLSS, beneficiarul completează Partea 1 din Fişa de verificare de mediu (Anexa A/Formularul 1)

Pasul

3

EMP/FLSS pe baza constatărilor evaluării impactului asupra mediului şi procesului de definire a domeniului completează Partea 2 din Fişa de verificare de mediu (Anexa

A/Formularul 1)

Pasul

4

Specialistul de mediu a EMP/FLSS în baza Fişei de

verificare de mediu determină categoria de mediu şi

vine cu o concluzie privind necesitatea efectuării

unei EIM ample, şi informează beneficiarul privind

faptul, că un asemenea sub-proiect nu poate fi susţinut


verificare de mediu determină categoria de mediu dacă

este ”B” şi vine cu o concluzie privind necesitatea

efectuării unei EIM (simple, parţiale sau specifice

locului), sau completarea Fişei de verificare a PMM,

inclusiv sau nu a unei evaluări de mediu în teren a unei

locaţii, şi informează beneficiarul


verificare de mediu determină categoria de mediu

dacă este ”C” şi pre-aprobă finanţarea, şi informează

beneficiarul

Pasul

5

N/A În cazul în care un sub-proiectul necesită o EIM şi PMM

şi/sau evaluarea de mediu a unei locaţii pe teren,

EMP/FLSS organizează o vizită de studiu în teren şi

completează Fişa de verificare în teren (Anexa

A/Formular 2)

N/A

Pasul

6

Specialistul de mediu a EMP/FLSS completează Partea 3 a Fişei de verificare de mediu (Anexa A/Formularul 1)

Pasul

7

N/A 7.1) În cazul în care solicitantul doreşte să continue, va

pregăti aranjamentele pentru efectuarea unei evaluări a

impactului asupra mediului la nivelul solicitat şi un Plan

de management de mediu;

7.2) În acest sens EMP/FLSS asigură solicitantului

Termenii de referinţă pentru pregătirea studiului EIM

(Anexa A/Formularul 3).

7.3) La cererea solicitantului, o instituţie autorizată va

pregăti o Evaluare a impactului asupra mediului şi Planul

de management de mediu

N/A


35


Note:

i) În cazul activităţilor de construcţie şi de

reconstrucţie de mici dimensiuni, se

recomandă să se aplice o Fişă de verificare

generică a unui Plan de management de

mediu, propus de Banca Mondială pentru a

aborda impactul potenţial asupra mediului,

acest document este prevăzut în Anexa C;

ii) Conţinutul şi descrierea Planului de

management de mediu sunt prezentate în

Anexa C/Formularul 1

iii) Formatul Planului de management de mediu

sunt prezentate în Anexa C/Formularul 2

iv) Formatul Planului de monitorizare a impactului

asupra mediului este prezentat în Anexa

C/Formularul 3

Pasul

8

N/A 8.1) Beneficiarul pregăteşte şi prezintă la EMP/FLSS

Raportul de evaluare a impactului asupra mediului şi

PMM şi/sau Fişa de verificare a PMM, împreună cu alte

documente de mediu necesare pentru aprobare (după caz);

8.2) EMP/FLSS revizuieşte documentaţia prezentată şi

completează Partea 3 a Fişei de verificare de mediu

(Anexa A/Formularul 1)

N/A

Pasul

9

N/A După realizarea EIM şi consultarea publică privind EIM

este pregătită, beneficiarul organizează prezentarea şi

consultarea în acest sens, care implică ONG-uri,

reprezentanţi ai comunităţii, grupurile afectate, etc. şi

înregistrează contribuţiile publicului într-un procesul-

verbal oficial, înregistrează participanţii, precum şi

problemele adresate despre EIM, şi activităţile

recomandate întru abordarea preocupărilor partenerilor.

Notă:

În cazul sub-proiectelor de mici dimensiuni, care necesită

doar o Fişa de verificare a PMM (Anexa B), beneficiarii

vor organiza prezentarea lor fără consultare publică

specială

N/A

Pasul

10

N/A 10.1) După consultare, sub-împrumutatul include

recomandările primite, precum şi cele primite în timpul

revizuirii şi clarificările de către alte autorităţi publice la

N/A


36


documentaţia de elaborare tehnică a sub-proiectului (şi

Planul de management de mediu) şi îl prezintă pentru

efectuarea Expertizei ecologice de stat.

Notă:

Categoria B de sub-proiecte, care solicită doar Fişa de

verificare a PMM (Anexa B) nu vor fi prezentate pentru

EES.

10.2) La necesitate, beneficiarul va obţine, de asemenea,

de la Inspectoratul Ecologic de Stat autorizaţiile

(permisele) finale relevante activităţilor de sub-proiect

Pasul

11

11.1) Solicitantul prezintă setul complet de documente de

mediu către EMP/FLSS pentru examinare şi decizie

pentru finanţare.

11.2) EMP/FLSS informează în scris solicitantul cu

privire la aprobarea sau refuzul finanţării.

Notă:

Documentaţia EIM pentru primele două sub-proiecte de

Categoria B din partea fiecărui FLSS sau EMP vor fi

supuse unei revizuiri şi aprobări preliminare de către

Banca Mondială.


37

4.4 Examinarea şi aprobarea evaluării de mediu a sub-proiectelor

Examinarea și aprobarea EM. Beneficiarii, în cazuri sub-proiectelor de Categoria B, care sunt

supuşi Expertizei Ecologice de Stat, vor prezenta documentaţia de mediu al sub-proiectului

Inspecţiei Ecologice teritoriale pentru examinarea şi aprobarea. EMP şi ACSA vor fi

responsabili, ca nici un sub-proiect să nu fie finanţat fără aviz pozitiv oficial din partea IES.

Copiile documentelor de coordonare de mediu vor fi păstrate în dosarele individuale ale sub-

proiectelor, şi vor fi disponibile pentru verificare în cadrul misiunilor de monitorizare ale BM.

Activitățile de supraveghere și monitorizare. Pe parcursul implementării subproiectului,

EMP/ACSA vor avea responsabilitatea de supraveghere generală pentru a asigura îndeplinirea în

modul corespunzător a măsurilor indicate şi aprobate în PMM. În colaborare cu autoritățile

locale și IES, EMP şi ACSA vor efectua monitorizarea de mediu a sub-proiectelor pe parcursul

etapelor de construcție și funcționare, specificate în Planul de monitorizare individual.

Raportarea. Rapoartele periodice semianuale de progres privind implementarea PASCM vor

include un compartiment separat "Managementul de Mediu". Compartimentul va include

descrierea succintă a activităților de monitorizare, toate problemele identificate și modul în care

acestea au fost sau sunt planificate a fi soluţionate.


38

5. Gestionarea în siguranţă a pesticidelor și

Managementul Integrat al Dăunătorilor

Măsurile de conștientizare și instruire a potențialilor beneficiari privind gestionarea pesticidelor

în condiții de siguranță și aplicarea Managementului Integrat al Dăunătorilor (MID) au drept

scop asigurarea unui cadru pentru instruirea părților interesate, și astfel înțelegerea și gestionarea

problemelor dăunătorilor în sectorul forestier, reducerea riscurilor asupra sănătății umane și

asupra mediului legate de utilizarea substanţelor toxice și protejarea ecosistemelor prin

conservarea agenților benefici, cum ar fi dușmanii naturali ai dăunătorilor și polenizatorii pentru

protejarea pădurilor.

Proiectul va angaja o instituție națională de cercetare și/sau o organizație non-guvernamentală cu

experiență necesară în silvicultură, protecție și capacități de management integrat al dăunătorilor,

precum și capacități de desfășurare a instruirilor pentru beneficiarii proiectului. În baza unui

suport tehnic și de cercetare și conform necesităților beneficiarilor proiectului, compania

selectată va elabora pachete de tehnici MID pentru ecosistemele forestiere, va elabora și va

desfășura un program de formare cu prezentări, studii de cercetare adaptive și studierea practică

pe parcelele forestiere. Activitățile propuse vor include, de asemenea, demonstrații pe teren, cu

utilizarea pesticidelor inofensive, precum și tehnologiilor MID (Tabelul 5).

Tabelul 5. Activitățile de instruire şi diseminare a informației privind gestionarea

pesticidelor în condiții de siguranță și MID

Activitățile de instruire și diseminare a

informației Grupuri țintă

Numărul sesiunilor și

participanților

Finanțarea

solicitată, USD

1) Sesiuni de instruire/formare cu

următoare tematică propusă:

(a) Caracteristicile bolilor şi

dăunătorilor (sectorul forestier);

(b) Măsuri de control, inclusiv

abordările MID în sectorul silvic,

implicînd tehnici de control chimice,

biologice, fizice și culturale;

(c) Probleme de siguranță (proprietăţi

chimice, gestionarea pesticidelor,

transportare, utilizare, depozitare, prim

ajutor, gestionarea deșeurilor, mediul)

Silvicultori, pădurari,

specialiştii Moldsilva,

inspectorii de mediu

3 sesiuni regionale

(Nord, Sud, Centru) cu

participarea 20

persoane per sesiune

18.000 (6.000

per sesiune)

2) Instruiri pentru lucrătorii pepinieriilor

silvice privind MID și problemele de

siguranță, inclusiv demonstrații pe teren



inspectorii de mediu

3 sesiuni regionale

(Nord, Sud, Centru) cu

participarea 20

persoane per sesiune

21.000 (7.000

per sesiune)

3) Pregătirea și publicarea unui set de

materiale pentru cursul de formare

privind MID în sectorul forestier



inspectorii de mediu,

reprezentanţii centrelor de

sănătate publică

- 6.000

Total 45.000

Notă: Suma estimativă a finanțării solicitate pentru formarea propusă și activitățile de diseminare a informației este

de 45.000 USD, și este inclusă în bugetul PAD în cadrul sub-componentei 2.2, ca intervenție privind Îmbunătățirea

capacităților pentru împădurire și reconstrucție ecologică.


39

În general, Proiectul va instrui silvicultorii locali privind Managementul Integrat al Dăunătorilor

și va promova practicile culturale și de control a dăunătorilor cu risc redus sau tratare, cum ar fi

controlul biologic și botanic, înainte de a recomanda pesticide nocive. Beneficiarii Proiectului și

silvicultorii vor fi instruiți pentru a monitoriza corect și pentru a identifica din punct de vedere

ecologic și economic nivelurile organismelor dăunătoare și pentru a aplica pesticidele numai

atunci, cînd populațiile depășesc pragurile ecologice/economice, şi atunci cînd pesticidele sunt

cele mai eficiente, reducîndu-se astfel necesitatea de aplicații suplimentare.

Vor fi promovate următoarele practici cu risc redus privind MID:

Plantare cu soiuri de semințe rezistente la dăunători și/sau mai productive;

Conservarea insectelor benefice și dușmanilor naturali prin amînarea aplicării

pesticidelor, atunci cînd insectele benefice sunt culegătoare sau dușmanii naturali par

să cîștige controlul dăunătorilor;

Coordonarea calendarelor de plantare pentru a compensa ciclurile de viață a

dăunătorilor;

Conservarea solului (fîșii de arbuști, culturi alee, linii de contur și terasarea, gully

plug, acoperirea culturilor, etc.); Managementul calității solului (vermicultura,

fertilizarea, etc.;

Capcane;

Altele după cum este recomandat pentru dăunători specifici și specii forestiere.

Tematicile instruirii pentru utilizarea inofensivă a pesticidelor care urmează să fie abordate:

Cunoștințe chimice: înregistrarea, utilizarea corectă, procedurile de aplicare și

specificațiile de etichetare. Această instruire include o analiză aprofundată a

informațiilor de etichetare (vor fi oferite resurse în limba română/rusă și/sau cu

fotografii), precum și discuții a ratelor de dozare și aplicare, calibrarea și menținerea

echipamentelor, aplicarea, intervalele înainte de recoltare și demonstrarea utilizării

echipamentelor corespunzătoare.

Păstrarea: depozitarea corectă a substanțelor chimice față de alte structuri de

proprietate. Va fi menționată necesitatea unei încăperi separate, marcate în mod clar

și închise pentru depozitarea exclusivă a produselor chimice agricole. Pesticidele

trebuie păstrate departe de hrana pentru oameni sau animale sau de sursele de apă

potabilă. Pesticide trebuie să fie întotdeauna depozitate în containerele lor originale.

Transportarea: va fi discutată transportarea pesticidelor în siguranță (adică

neutilizarea transportului public dacă este posibil, păstrarea substanțelor chimice într-

un mediu închis, modalitatea de evitare a înțepăturilor și pungilor rupte, etc).

Protecția lucrătorilor: tipurile de echipament individual de protecție (EIP), cînd

acestea trebuie purtate și de ce, precum și modul în care acestea trebuie îngrijite. EIP

de bază recomandat pentru toate aplicațiile de pesticide include cămăși cu mînecă

lungă, pantaloni lungi și cizme. Participanților li se va recomanda să spele separat EIP

de îmbrăcămintea de fiecare zi și să păstreze EIP în stare bună.

Practici pentru siguranță: tehnici corecte de amestecare, importanța utilizării apei

curate pentru amestecare, precum și importanța necontaminării surselor de apă. Vor fi

abordate tipurile de containere utilizate pentru produse chimice, utilizarea

corespunzătoare a acestora, curățarea și depozitarea lor. Participanții vor fi instruiți să

nu consume produse alimentare / fumeze în timpul manipulării şi aplicării

pesticidelor.


40

Primul ajutor și serviciile medicale: materialele de prim ajutor trebuie să fie

disponibile (săpun, apă curată și un prosop), în caz de scurgeri. Participanții vor fi

instruiți să identifice simptomele primare ale expunerii chimice și ce de făcut în caz

de urgență.

Managementul deșeurilor: modalitatea de curățare și eliminare în condiții de

siguranță a substanțelor chimice care nu au fost utilizate. Pentru lichide, containerele

goale trebuie clătite de 3 ori, și eliminate în rezervorul de pulverizare, ca parte a

amestecului de aplicare. În cazul în care produsul este utilizat complet, containerele

chimice trebuie clătite de trei ori și găurite înainte de a fi îngropate. Containerele

NICIODATĂ nu trebuie re-utilizate.

Protecția apei potabile: în cadrul instruirii se va accentua importanța protejării

surselor de apă potabilă și evitarea contaminării apelor subterane și de suprafață.

Participanții vor fi instruiți să identifice sursa lor de apă potabilă și să păstreze toate

pesticidele departe de acea sursă. Vor fi abordate caracteristicile surselor de apă și

măsurile de diminuare pentru a evita contaminarea.

Protecţia mediului: va fi abordată importanța protecției resurselor naturale și utilizării

adecvate a pesticidelor pentru a evita contaminarea de mediu și impactul asupra

organismelor care nu sunt vizate.


41

6. Implementarea CMMS

Responsabilitățile administrative de implementare a CMMS vor fi atribuite Echipei de

Management a Proiectului (EMP) din cadrul Ministerului Mediului. EMP a acordat asistență în

trecut la implementarea Proiectului privind Poluanții Organici Persistenți (POP) și recent a

finalizat Proiectul Managementul Dezastrelor și Riscurilor Climatice (PMDRC). EMP a lucrat

nu numai cu Banca Mondială, dar are și experiență anterioară de lucru cu Serviciul

Hidrometeorologic de Stat și Departamentul pentru Situații Excepționale. În prezent, EMP are

capacități suficiente de a implementa Proiectul nou, inclusiv ce se referă la problemele de

salvgardare. Performanța EMP în această privință întotdeauna a fost considerată satisfăcătoare.

Implementarea componentelor Proiectului va fi desfășurată de către instituţiile subordonate

ministerelor de resort respective. Prin urmare, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va

implementa Componenta 1, Ministerul Mediului - Componenta 2 și Ministerul Afacerilor Interne

- Componenta 3.

6.1 Responsabilitățile de implementare pentru componentele Proiectului

6.1.1 Implementarea Componentei 1: Practici rezistente la schimbările climatice în sectorul

agricol

Această Componentă are 2 sub-componente și pentru implementarea acestora este necesar un

aranjament instituțional special prin intermediul Furnizorilor Locali de Servicii Specializate

(FLSS).

Aranjamentele de implementare pentru subcomponenta 1.1: Extinderea practicilor

climatice inteligente ale fermierilor. Activitățile prevăzute în cadrul acestei subcomponente,

inclusiv Programul de Dezvoltare a Capacităților și Granturile de Adaptare Climatică, vor fi

implementate de către Agenția Națională de Dezvoltare Rurală (ACSA). Aceasta este o instituție,

care are cunoștințe și experiență preliminară în implementarea unor astfel de granturi și diferitor

sub-proiecte de adaptare climatică și agricole în cadrul proiectelor Băncii Mondiale: Proiectul de

Investiții și Servicii Rurale (RISP-I și RISP-II); Proiectul de Adaptare și Diminuare a Riscurilor

Dezastrelor, și proiectul în desfășurare Agricultura Competitivă în Moldova (MACP) și

extinderea acestuia. Performanța ACSA în cadrul acestor proiecte întotdeauna a fost considerată

satisfăcătoare.

Cu referire la desfășurarea activităților de salvgardare, performanţa ACSA a fost considerată

drept satisfăcătoare, deoarece statele Agenţiei includ specialiști înalt calificați în domeniul

agriculturii şi mediului. ACSA va asigura evaluarea tuturor granturilor din punct de vedere de

mediu și desfăşurarea de către beneficiari a unei EIM corespunzătoare, și, dacă este necesar,

pregătirea unui Plan de Management de Mediu (PMM) pentru fiecare sub-proiect, conform

prevederilor CMMS.

ACSA va fi încadrată de la început în procesul de implementare a grantului, adică de la etapa


42

iniţială de evaluare a grantului. Specialiştii ACSA vor evalua propunerile de grant pentru

atribuirea categoriei de mediu conform îndrumărilor de mediu CMMS și pentru determinarea

tipului de evaluare de mediu, care trebuie să fie desfășurat pentru sub-proiectul propus. ACSA va

examina setul de documente pregătit de către beneficiari, completînd Fişa de verificare de mediu

și va prezenta documentele de grant împreună cu formele EM către EMP. Înainte de evaluarea

granturilor, ACSA va asigura că granturile propuse sunt în conformitate cu toate normele și

legislația națională în domeniul protecţiei mediului, şi sunt coordonate de către autoritățile

relevante locale sau naționale de mediu. Toate documentele și autorizațiile relevante trebuie să

fie păstrate în fiecare dosar individual, menţinut de către ACSA și să fie disponibile pentru

examinare de către reprezentanții EMP și ai BM. Implementarea PMM a grantului va fi în

responsabilitatea directă a ACSA și a beneficiarilor, inclusiv responsabilitățile pentru

supravegherea și monitorizarea acestora. Respectarea PMM și monitorizarea impactului pe

parcursul etapei de implementare va fi desfășurată de către ACSA și, periodic, de către

specialistul de mediu al EMP. În cazul nerespectării măsurilor de diminuare presupuse pe

parcursul implementării grantului, ACSA va propune recomandări privind continuarea sau

suspendarea finanțării. Manualul de Granturi, care urmează să fie elaborat, va stabili regulile și

procedurile pentru evaluarea de mediu a granturilor, după cum este descris în CMMS, criteriile

de eligibilitate pentru solicitanţi, criteriile pentru investiții eligibile, termenele și condițiile

finanțării, precum și alte modalități și acorduri ale Proiectului, și acesta trebuie să fie satisfăcător

pentru BM. PMM ale granturilor, de asemenea, vor fi incluse în contracte pentru activitățile

aprobate, și contractanții vor include costul în ofertele lor financiare și de grant. Pentru a asigura

implementarea cu succes a Facilităţii de granturi, ACSA va angaja un specialist de mediu

calificat. De asemenea, Proiectul îi va asigura agenţiei de implementare tot suport consultativ

pînă la aprobarea oricărui grant.

Aranjamente de implementare pentru subcomponenta 1.2: Sprijin pentru irigarea la nivel

de comunitate. Proiectul va oferi finanțare pentru asigurarea aplicării irigării prin acordarea

asistenței grupurilor de fermieri uniți în Asociațiile Utilizatorilor de Apă (AUA) pentru a avea

acces la sistemele de irigare la scară largă, reabilitate de către Programul Compact, și prin

asigurarea accesului la irigare la scară mică în zonele limitrofe prin investiții în echipamente de

irigare pentru fermieri, în special, mașini mobile de irigare cu tambur și consolă și cu o turbină

hidraulică cu presiune prevăzută de hidrant.

Similar primei subcomponente, urmează ca aceste activităţi să fie implementate de un Furnizor

calificat de servicii cu o experiență de succes dovedită în activitatea cu Asociațiile Utilizatorilor

de Apă și managementul participativ de irigare. Se propune că Fondului de Dezvoltare Durabilă

Moldova (FDD Moldova), care este o instituție publică nou creată și este entitatea succesoare a

Fondului Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova), îi vor fi atribuite responsabilitățile

pentru administrarea implementării activităților ambelor sub-componente: Granturilor de

Adaptare Climatică și Consolidarea Capacităților pentru AUA.

FDD cu sediul în Chișinău are în state personal calificat și toate mijloacele tehnice necesare

pentru a sprijini implementarea cu succes a activităților sub-componentei și va asigura suportul

consultativ necesar asociaţiilor susţinute de Proiect.

Responsabilitățile de mediu ale FDD. Granturile de Adaptare Climatică pentru AUA vor fi

selectate și evaluate de către FDD Moldova, și apoi vor fi prezentate pentru aprobare la EMP și

Comitetului de Evaluare. Granturile vor fi oferite AUA în bază de cerere. FDD va desfășura o

evaluare de mediu preliminară a cererilor de grant, asigurîndu-se că în urma implementării

activităţilor de proiect nu va fi generat nici un impact social și/sau de mediu. FDD are în state

specialiști calificați de mediu, care au dovedit performanțe înalte de management de mediu pe

parcursul implementării Programului Compact.


43

6.1.2 Implementarea Componentei 2: Gestionarea rezilienţă la schimbările climatice a

pădurilor şi păşunilor

Această Componentă are două sub-componente. Pentru prima sub-componentă, se va dezvolta

un parteneriat special între ICAS (Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice), desemnat

Furnizor de Servicii, și APL. A doua sub-componentă (stabilirea Centrului Național pentru

Genetică Silvică și Semințe) va fi implementată de către EMP, cu monitorizare directă de către

Ministerul Mediului.

Aranjamentele de implementare pentru sub-componenta 2.1: Gestionarea pădurilor şi a

păşunilor comunale. Aceste activități urmează să fie implementate de către ICAS, instituție de

stat în cadrul Agenției de Stat “Moldsilva”, subordonată Ministerului Mediului. ICAS a fost

instituție de implementare de bază pentru o serie de proiecte ale BM privind captarea şi stocarea

carbonului, susținute de Fondul carbon și BioCarbon, iar performanța acesteia a fost calificată ca

fiind înalt satisfăcătoare.

Această subcomponentă va sprijini o serie de intervenții în cadrul restabilirii terenurilor și

adaptării la schimbările climatice. Acestea includ: planificarea integrată participativă a

gestionării pădurilor/pășunilor la nivelul APL, împădurirea terenurilor degradate, reabilitarea

perdelelor forestiere degradate și crearea de noi zone tampon riverane și reabilitarea pășunilor.

ICAS va fi responsabil pentru elaborarea și implementarea abordării participative propuse între

EMP, ICAS ca entitate de implementare a componentei, APL, diverse agenții de stat (Moldsilva,

Apele Moldovei, Oficiile teritoriale cadastrale, etc.), precum și proprietarii de terenuri și

crescătorii de animale, precum și pentru activitățile de consolidare a capacităților. ICAS va fi

responsabil pentru activitățile desfășurate cu fiecare APL individual, pentru examinarea

îndeplinirii de către ei a criteriilor de selectare a proiectelor și, acest caz, continuarea sprijinirii

acestora în pregătirea planurilor de gestionare a pădurilor/pășunilor și pentru acordarea asistenței

în obținerea aprobării planurilor respective de către Consiliile locale.

ICAS va fi responsabil în continuare pentru executarea proiectării tehnice necesare și pentru

elaborarea specificațiilor tehnice pentru lucrările și achizițiile necesare, care urmează să fie

desfășurate de către EMP în cadrul acestei componente. ICAS va facilita pregătirea

specificațiilor tehnice de la APL pentru EMP, care la rîndul lor le vor prezenta Comitetului de

administrare al Proiectului pentru aprobarea lor. Cererile de la fiecare APL vor fi analizate mai

întîi în funcție de criteriile de eligibilitate, după care propunerile vor fi evaluate cu privire la

impactul social-economic și de mediu. Odată ce selectarea este finalizată, EMP va desfășura

achiziția de lucrări civile și bunuri, în conformitate cu specificațiile tehnice aprobate.

Responsabilitățile de mediu ale ICAS. Deși activitățile propuse, în general, vor avea un impact

pozitiv, pentru a evita efectele negative asupra conservării biodiversității și a habitatelor naturale,

acestea vor fi supuse unei examinări preliminare de mediu în scopul excluderii din terenurile

alocate în acest scop, pe acelea, care reprezintă zone sensibile de mediu sau zone valoroase din

punct de vedere al biodiversității. Aceasta va fi efectuat pe parcursul elaborării Planurilor de

gestionare a pădurilor/păşunilor ale APL de către ICAS, care are experienţă vastă în astfel de

activităţi.

6.1.3 Implementarea Componentei 3: Gestionarea riscurilor climatice şi de dezastre


44

Odată ce CPESS este responsabil de gestionarea situaţiilor excepţionale şi raportează

Ministerului Afacerilor Interne, CPESS va fi responsabil de implementarea Componentei 3 zi cu

zi. Responsabilitățile de salvgardare în cazul modernizării Centrului regional de Comandă vor fi

delegate EMP, care va fi responsabilă pentru elaborarea Fişei de verificare a PMM, precum şi

pentru supravegherea şi monitorizarea implementării acestuia.

6.2 Activităţi de monitorizare şi raportare

Progresul privind respectarea prevederilor PMM trebuie să fie prezentat de către toţi

contractanții Echipei de Management a Proiectului (EMP), apoi Băncii de către EMP în formă de

rapoarte semestriale. În acest scop, EMP va monitoriza regulat terenurile de proiect pentru a

confirma conformitatea cu instrumentele evaluării de mediu. În mod similar, beneficiarii

granturilor din categoria B, vor prezenta semestrial rezultatele implementării PMM către

Furnizor de Servicii (ACSA, ADD sau ICAS) și apoi EMP. În mod separat, experții Băncii

Mondiale vor efectua anual vizite de monitorizare pe terenuri pentru a examina respectarea

cerințelor. În cazul unor observaţii legate de nerespectare, reprezentantul teritorial al IES și/sau

al altor autorități, de asemenea, poate efectua supravegherea și monitorizarea de mediu pentru

identificarea nivelului de conformitate cu prevederile proiectului și măsurile de atenuare

implementate.

Integrarea PMM în documentaţia de proiect. Prevederile CMMS vor fi parte a documentației de

proiect și vor fi incluse în contractele de lucrări pentru activitățile propuse, atît în specificații, cît

și în devizele de cheltuieli. Respectiv, contractanților și beneficiarilor granturilor li se va solicita

să includă costul măsurilor prevăzute în PMM în ofertele lor financiare/documentele de proiect,

și li se va solicita să se conformeze cu acestea în implementarea activităților proiectului şi

executarea lucrărilor.

6.3 Informarea şi consultarea privind CMMS

Publicarea proiectului Cadrului de Management de Mediu şi Social a avut loc pe data de 30

ianuarie 2017, fiind plasat pentru consultări pe platforma-web publică (particip.gov.md), precum

și pe pagina web a Unităţii de Management a Proiectului (www.moldovapops.md). Totodată,

proiectul CMMS a fost expediat în format electronic tuturor instituţiilor interesate, printre care

Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenţia „Moldsilva”, Ministerul

Agriculturii şi Industriei Alimentare, ONG-uri de mediu ş.a.

Consultările asupra proiectului CMMS au avut loc pe 13 februarie 2017 în incinta Ministerului

Mediului în Chișinău, cu participarea reprezentanților Unităţii de Management a Proiectului

PASCM, partenerilor de implementare (ACSA, FDD, ICAS), beneficiarilor potenţiali,

autorităților naționale de mediu și organizațiilor non-guvernamentale.

În cadrul consultărilor, EMP a prezentat publicului proiectul CMMS. În special, publicul a fost

informat despre activităţile de proiect propuse, procedurile de screening de mediu pentru

activităţile finanţate, tipurile de evaluare de mediu pentru sub-proiecte, analiza impacturilor

potențiale, care pot fi generate de activitățile propuse, precum și măsurile, care urmează să fie

http://www.mec.gov.md/


45

luate pentru a preveni/reduce efecte negative potențiale.

Invitaţii la consultări au participat activ în discuții, care au fost axate pe procedurile propuse de

screening de mediu și capacitatea agențiilor de implementare de a desfășura managementul și

monitorizarea de mediu adecvate ale sub-proiectelor.

După întrunire, în baza propunerilor participanților, precum și comentariilor şi sugestiilor primite

privind prevederile proiectului CMMS publicat cu două săptămîni înainte de şedinţa de

consulltări, a fost ajustat şi finalizat Cadrul de Management de Mediu şi Social pentru PASCM.

Raportul privind consultările publice cu privire la proiectul CMMS este prezentat în Anexa E.

Versiunea finală a Cadrului de Management de Mediu şi Social, aprobată de Banca Mondială,

urmează să fie plasată pe InfoShop al Băncii Mondiale pentru publicul larg, precum și pe pagina

web a Unităţii de Management a Proiectului - www.moldovapops.md.


46

Referinţe

Acord intre Cabinetul de Ministri al Ucrainei si Guvernul Republicii Moldova privind

colaborarea in domeniul protectiei si dezvoltarii durabile a bazinului riului Nistru,

semnat la Roma la 29 noiembrie 2012. Disponibil pe http://www.eco-

tiras.org/docs/ACOR_DNIESTER_MD_final-UA per cent20final.pdf

Agenţia “Apele Moldovei”. Pagina oficială - www.apelemoldovei.gov.md

Agenţia “Moldsilva”. Pagina oficială - ww.moldsilva.gov.md

Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale. Pagina oficială - www.agrm.gov.md

Agreement between the Government of the Republic of Moldova and the Government

of Romania for the cooperation for the protection and sustainable use of Prut and

Danube waters, Chisinau, 28 June 2010

Environmental Assessment Update Sourcebook, Environmental Department, April

1993. The World Bank

Europe’s Environment: The Third Assessment, 2003

Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM. Pagina oficială - www.ieg.asm.md

Millennium Challenge Account Moldova. Pagina oficială -

http://mca.gov.md/ro/platforma.html

MillenniumChallenge Corporation - Irrigation Sector Reform Services project in

Moldova, (2010-2015). Disponibil pe http://www.aht-group.com/index.php?id=621 Ministerul Mediului. Pagina oficială - www.mediu.gov.md

Registrul de Stat al Actelor Juridice (State Register of Legal Acts) -

http://lex.justice.md/

Inspectoratul Ecologic de Stat. Pagina oficială - www.inseco.gov.md

State of the Environment in the Republic of Moldova 2007–2010 (National Report -

Synthesis). Available from http://ies.gov.md/file/rapoarte/SM_eng.pdf

United Nations Economic Commission for Europe UNECE. Republic of Moldova

Environmental Performance Review. 3nd Review. United Nations, New York and

Geneva, 2014

World Bank project – Management of disasters and climatic risks in Moldova (2010-

2013). Available from http://www.meteo.md/bm20102013.htm

World Bank. Integrating Environment into Agriculture and Forestry. Progress and

Prospects in Eastern Europe and Central Asia. Volume II, Moldova – Country

Review, November 2007. Disponibil pe www

worldbank.org/eca/environmentintegration


47

Anexe

Anexa A. Fişa de verificare de mediu

Anexa B. Fişa de verificare a planului de management de mediu pentru

activităţile de construcţie/reabilitare

Anexa C. Conţinutul Planului de management de mediu

Anexa D. Documente de referinţă privind Politicile Operaţionale şi Procedurile

Băncii

Anexa E. Raportul cu privire la consultările cu părţile interesate asupra

proiectului CMMS


48

Anexa A. Fişa de verificare de mediu

Anexa A/Formularul 1

FIŞA DE VERIFICARE DE MEDIU

Partea 1

(se completează de solicitant pentru toate categoriile)

1. Denumirea sub-proiectului:

2. Descrierea scurtă a Sub-proiectului care include: domeniul proiectului, costul proiectului,

dimensiunile fizice, suprafaţa de întindere, aşezarea, forma de proprietate, existenţa activităţilor

în operare, planuri de expansiune sau noi construcţii.

3. Vor influenţa proiectul parametrii de mediu, expuşi mai jos, în timpul fazelor de construcţie

sau de activitate? Bifaţi (), în care fază va avea loc impactul şi dacă sunt necesare măsuri de

minimalizare.

Componentul de mediu Etapa de

construcţie

Etapa de

funcţionare

Măsuri de

atenuare

Mediul terestru

Eroziunea solului şi degradarea: Va include proiectul

aratul/cultivarea pe pante?

Pierderi în habitate şi diversitatea biologică: Va include

proiectul utilizarea sau modificarea habitatelor naturale

(păşunatul sau aratul pe terenurile de stepă, tăierea sau

relocarea copacilor, vegetaţiei naturale)?

Contaminarea terenului: Se vor aplica pesticide?

Degradarea terenului, habitatelor şi ecosistemelor: În cazul

producerii animaliere, va contribui proiectul la degradarea

terenurilor, habitatelor şi ecosistemelor?

Degradarea terenului şi solurilor: Va include proiectul

excavările pe teren?

Generarea deşeurilor solide, inclusiv a deşeurilor toxice?

Pierderi de habitate şi biodiversitate: Va fi situat proiectul în

imediata apropiere de zonele de protecţie sau de alte zone

sensibile a habitatelor importante de faună şi floră naturale?

Eroziunea şi degradarea terenului: producerea culturilor

agricole – Va presupune proiectul practic agricole adecvate?

Pierderea biodiversităţii: extinderea suprafeţelor de producere

agricolă

Poluarea solului şi apelor subterane

Degradarea terenurilor, poluarea apelor si estetica: Construcţii

Alte impacturi

Calitatea aerului

Proiectul va produce emisii de poluare?

Proiectul va genera poluarea aerului specifică (dioxine, furani,

etc.)?

Mediul acvatic

Cantitatea apei: Proiectul include folosirea apei?

Calitatea apei / Poluarea: Proiectul va contribuie la poluarea

apelor de suprafaţă?


49

Componentul de mediu Etapa de

construcţie

Etapa de

funcţionare

Măsuri de

atenuare

Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă: Va aplica proiectul

pesticide şi îngrăşăminte anorganice, care contribuie la

poluarea apelor de suprafaţă?

Pierderea biodiversităţii: Va include proiectul introducerea

unor specii străine (de exemplu, în cazul proiectelor de

acvacultură)?

Pierderea biodiversităţii: Proiectul va fi situat in imediata

apropiere de zonele de protecţie sau de zonele umede de

refugiu atât pentru avifauna locală cât şi pentru păsările

călătoare?

Degradarea ecosistemelor naturale acvatice

Buruienele, dăunători, boli: Va contribui proiectul la

răspândirea buruienilor, dăunători şi bolilor de animale şi

plante?

Înnămolirea obiectelor acvatice

Alte impacturi

Mediul socio-economic

Proiectul va asigura neafectarea sănătăţii umane, securitatea

muncii şi neafectarea rezidenţilor din teritoriul în apropierea

zonei de proiect?

Proiectul necesită consultările publice privind problemele de

mediu şi factori de producere?

Impacturi sociale

4. Pentru componentele de mediu bifate mai sus, şi folosind informaţia din tabel de mai jos

descrieţi măsurile de minimalizare, care vor fi întreprinse în decursul etapelor de construcţie (C),

funcţionare (F) sau ambelor (B)

Componenta de mediu Etapa

(C, F sau B) Măsurile de atenuare

Solicitant: ____________________ Semnătura: _________________ Data: _______________


50



Partea 2

(se completează de EMP/FLSS în baza rezultatelor verificărilor şi analizelor)

5. Categoria de mediu (A, B sau C) [ ]

6. Evaluarea Impactului asupra mediului este necesară? (Da sau Nu) [ ]

7. Tipul de Evaluare de mediu (EM) necesară:

7.1 Evaluarea de mediu completă (pentru Categoria A de sub-proiecte) [ ]

7.2 Evaluarea de mediu parţială (pentru Categoria B de sub-proiecte) [ ]

8. Tipuri de documente privind EM:

8.1 Raportul EM şi Planul managementului de mediu (PMM) detaliat (p/u Categoria A) [ ]

8.2 EM parţială, inclusiv Evaluarea terenului (ET) şi PMM (pentru Categoria B) [ ]

8.3 ET şi Fişele de verificare a PMM (p/u activităţile de construcţie de scară mică) [ ]

9. Ce probleme ecologice sunt ridicate de sub-proiect?

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

10. Dacă se cere Evaluarea de mediu, care sunt momentele specifice pentru examinare?

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

11. Care este perioada de timp şi costurile pentru efectuarea Evaluării de mediu?

__________________________________________________________________________________

Reprezentantul EMP/FPSS: _________________ Semnătura: ____________ Data: ___________


51



Partea 3

(se completează de EMP în baza analizei măsurilor de minimalizare propuse precum şi

rezultatelor evaluării de mediu (dacă a fost indicată))

12. A fost necesară Evaluarea de mediu? (Da sau Nu) [Da ]

Dacă „Da”, a fost efectuată? [Da ]

13. Au fost respectate cerinţele naţionale şi ale Băncii Mondiale pentru consultările publice şi

documentate corespunzător? (Da sau Nu) [Da ]

14. A fost elaborat Planul de Management al Mediului ? (Da sau Nu) [Da ]

15. Măsurile de minimalizare a riscurilor care urmează a fi întreprinse în timpul implementării

proiectului sunt adecvate şi potrivite? (Da sau Nu) [Da ]

16. Va corespunde proiectul standardelor existente de control privind emisii şi deşeuri? (Da sau

Nu) [Da ]

Dacă „Nu”, se va căuta scutire? [Da ]

17. Este necesar un Plan de Monitorizare? (Da sau Nu) [Da ]

Dacă „Da”, a fost pregătit? (Da sau Nu) [Da ]

Aprobat de DLC? [Da ]

18. Care sunt acţiuni următoare cerute de autor, IFP sau DLC?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

19. Au fost organizate consultări publice referitor la impact potenţial asupra mediului a sub-

proiectului propus? (Da sau Nu) [Da ]

S-a făcut proces verbal? (Da sau Nu) [Da ]

Data: Participanţii:

______ ______________

______ ______________

______ ______________

Specialistul de mediu EMP: ______________ Semnătura: ___________ Data: _________


52



Fişa de verificare în teren

(se completează de EMP/FLSS p/u sub-proiecte de categoriile A şi B)

Denumirea Proiectului:

Data/perioada vizitei:

Localitatea, raion:

Inspectorii:

Activitatea curentă şi descrierea terenului

Cine este persoana de contact de pe teren? (numele, poziţia, informaţie de contact)

Care este suprafaţă ce va fi folosită pentru activităţile proiectului?

La ce se foloseşte terenul în prezent?

La ce s-a folosit terenul în trecut? (indicaţi perioada, dacă e posibil)

Situaţia ecologică

Sunt aşezări senzitive în apropiere (rezervaţii naturale, culturale, locuri istorice etc.)?

Existenta cursurilor de apă

Învelişul de sol şi înclinaţia terenului

Suprafaţa este mlăştinoasă, supusă inundaţiilor sau alunecărilor de teren? Sunt semne de

eroziune?

Care sunt obiecte (de ex. şcoli, case de locuit, obiecte industriale, terenurile arabile) din

vecinătate? Indicaţi distanţele

Activităţile va afecta transportul sau alte utilităţi publice?

Autorizaţii, licenţe, permise

Sunt necesare autorizaţii, licenţe sau permisiuni pentru a desfăşura activitatea propusă?

Sunt disponibile pentru inspectare?

Care autorităţi ecologice sau altele (de ex. ocrotirea sănătăţii, forestiere) deţin jurisdicţie

asupra terenului?

Apele

Activitatea propusă va folosi apă pentru orice scopuri? (expuneţi detalii şi estimaţi

cantitatea). Care este sursa de apă?

Va produce activitatea efluenţi (ape reziduale)? (estimaţi cantitatea şi identificaţi punctul

de scurgere)

Există un sistem de canalizare pe teren pentru apele pluviale şi/sau apele reziduale? Este

disponibil planul canalizării existente sau a sistemelor septice?

Ce se face cu apa reziduală (curge la suprafaţă, este acumulată în fîntîni sau rezervoare

septice)?


53

Terenul

Care este suprafaţa terenului în folosinţă (zona de producere, teren arabil, păşune, etc.)?

Va afecta proiectul în decursul construcţiei şi activităţii sale învelişul de sol?

Va afecta proiectul în mod considerabil peisajul (de ex. modificînd relieful, uscînd zonele

umede, schimbînd cursul apelor etc.)?

Mediul biologic

Descrieţi în linii generale vegetaţia ce acoperă terenul.

Există informaţie despre flora şi faună sălbatică rară sau pe cale de dispariţie pe teren sau

alături? Dacă da, va avea proiectul impact asupra lor sau va mări riscul de dispariţie a

speciilor?

Obţineţi lista vertebratelor şi plantelor întîlnite/răspîndite pe teren (dacă sunt).

Menţionaţi impactul negativ potenţial asupra mediului biologic dacă se va desfăşura

proiectul.

Procedurile inspectării vizuale

Încercaţi să obţineţi harta terenului sau desenaţi o schiţă pentru a nota detaliile.

Faceţi fotografii, dacă este permis.

Mergeţi în adîncul terenului căt e posibil, inclusiv şi la hotarele lui, pentru a observa

activităţile din vecinătate.

Observaţi orice emitere de miros, fum sau praf, ape stătute, etc.

Inspectorul/rii de mediu: _______________ Semnătura: _____________ Data: __________


54


TERMENII DE REFERINŢĂ

privind evaluarea impactului de mediu

Un raport privind Evaluarea de Mediu pentru proiectele selectate în Categoriile A şi B se

focusează asupra problemelor majore de protecţie a mediului cauzate de sub-proiect. Scopul lui

primar este de a identifica măsurile, care fiind încorporate în elaborarea şi implementarea

proiectului vor asigura minimalizarea efectelor negative asupra mediului înconjurător. Scopul şi

nivelul detaliilor cerute pentru analiză depind de amploarea şi seriozitatea impactului potenţial.

Raportul privind Evaluarea de Mediu va include următoarele elemente:

a. Sumar Executiv. Se descriu concluziile semnificative şi acţiunile recomandate.

b. Politici, cadrul administrativ şi legal. Se descrie cadrul legal şi de reglementare a

managementului de mediu în jurisdicţia căruia are loc studiul.

c. Descrierea sub-proiectului. Se descrie domeniul şi scopul proiectului, contextul

geografic, ecologic, vremelnic şi socio-economic, în care se va desfăşura proiectul.

Descrierea va determina grupurile sociale care vor fi afectate, va include o hartă a

terenului şi va identifica orice facilităţi în afara terenului sau de susţinere necesare pentru

implementarea proiectului.

d. Date generale. Se descriu condiţiile fizice, biologice şi sociale relevante, inclusiv orice

schimbări semnificative anticipate înainte de implementarea proiectului. Informaţia va fi

legată de schiţa proiectului, amplasarea lui, măsurile de operare sau de minimalizare a

riscului.

e. Impactul asupra mediului. Se descrie impactul pozitiv şi negativ presupus în termeni

cantitativi în măsura posibilă. Se identifică măsurile de reducere a riscului ecologic şi se

estimează reziduurile/deşeurile ce vor rezulta. Se descriu limitele datelor disponibile şi

momentele de nesiguranţă legate de evaluarea impactului de mediu precum şi rezultatele

reducerii riscului propus.

f. Analiza alternativelor. Se compară sistematic alternativele realizabile cu locul

desfăşurării proiectului, schiţa şi activitatea inclusiv "cum ar fi situaţia fără proiect", în

termenii impacturilor presupuse, costurile şi corespunderea cu condiţiile locale. Se

compară fiecare alternativă cu impactul asupra mediului şi costurile relevante planului

propus.

g. Planul Managementului de Mediu (PMM). Dacă sunt identificate schimbări majore a

mediului ce necesită reducere a riscului de mediu, PMM va identifica măsuri şi acţiuni

care vor fi efectuate, va defini indicatorii cheie şi alte necesităţi pentru efectuarea unei

reduceri a riscului efective, precum şi monitorizarea ulterioară a situaţiei.

h. Anexe. Acestea vor include:

(i) Lista persoanelor care vor efectua EM;

(ii) Referinţe folosite în pregătirea Raportului;

(iii) Procese verbale cronologice a şedinţelor şi consultanţelor cu ONG-uri şi hotărîrilor

acceptate;

(iv) Tabele care reflectă date relevante descrise în textul de bază, şi;

(v) O listă a rapoartelor asociate aşa ca planuri de relocare sau evaluări sociale pregătite

pentru proiect.


55

Anexa B. Fişa de verificare a planului de management de mediu (pentru

activităţile de construcţie şi reconstrucţie de scară mică)

Partea 1. Informaţia de proiect

Cadrul instituţional şi administrativ

Ţara

Denumirea sub-

proiectului

Scopul sub-proiectului şi

activitatea

Aranjamentele

instituţionale

(Nume şi contacte)

Banca Mondială

(Liderul echipei

de proiect)

Managementul de

proiect

Partenerul local şi/sau beneficiarul

(destinatarul)

Aranjamentele de

implementare

(Nume şi contacte)

Supravegherea

Supravegherea din

partea partenerului

sau beneficiarului

Supravegherea

inspecţiilor locale Contactor

Descrierea locului

Denumirea locului

Descrierea locaţiei Anexa 1: Harta locului [ ]Da sau [ ]Nu

Proprietarul terenului

Descrierea geografică

Cadrul legal

Documente legale

aplicabile activităţilor

preconizate în cadrul

sub-proiectului

(autorizaţii, avize,

permise, contracte etc.)

Consultări publice

Identificaţi cînd/unde au

avut loc consultările

publice

Consolidarea capacităţilor instituţionale

Va avea loc orice

activitate privind

consolidarea

capacităţilor

instituţionale?

[ ]Nu sau [ ]Da. Dacă Da, Anexa 2 va include Programul consolidării capacităţilor

instituţionale

Beneficiar: ____________________ Semnătura: ______________ Data: _______________


56

Partea 2. Informaţia de salvgardare

EVALUARE PROTECŢIEI MEDIULUI/ SOCIALĂ

Activităţile pe teren

vor include / implică

oricare din

următoarele:

Activitatea Statut Referinţe suplimentare

A. Reconstrucţia clădirilor [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea B de mai jos

B. Construcţii noi [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea B de mai jos

C. Sisteme individuale de tratare a apelor uzate [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea C de mai jos

D. Clădiri istorice şi zone [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea D de mai jos

E. Achiziţii de terenuri6 [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea E de mai jos

F. Materiale periculoase şi toxice7 [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea F de mai jos

G. Impacturi asupra pădurilor şi ariilor protejate [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea G de mai jos

H. Manipularea / managementul deşeurilor medicale [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea H de mai jos

I. Securitatea de trafic şi pietoni [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea I de mai jos

ACTIVITATEA PARAMETRU FIŞA DE CONTROL A MĂSURILOR DE ATENUARE

A. Condiţii generale Notificarea şi siguranţa

lucrătorilor

(a) Inspecţiile locale în construcţii şi de mediu şi comunităţile au fost înştiinţate privind activităţile planificate

(b) Publicul a fost înştiinţat cu privire la lucrările prin informarea corespunzătoare în mass-media şi/sau în locuri publice

(inclusiv în locul lucrărilor)

(c) Au fost obţinute toate permisele şi autorizaţiile necesare pentru lucrările de construcţie / reconstrucţie

(d) Toate lucrările vor fi efectuate într-o manieră sigură şi disciplinat privind reducerea impactului asupra mediului şi

rezidenţilor din vecinătate

(e) Lucrătorii vor fi conformi bunelor practici internaţionale (asigurate şi echipate cu căşti, măşti, mănuşi, ochelari de

siguranţă, centuri de siguranţă, cizme ş.a.)

(f) Semne speciale corespunzătoare vor informa lucrătorii să respecte regulile şi regulamentele-cheie.

B. Activităţi generale

de

reconstrucţie/construc

ţie

Calitatea aerului (a) În timpul demolărilor din interior mai sus de primul etaj se foloseşte toboganul la transportarea materialului demolat.

(b) Resturile de demolare se păstrează în zonă controlată şi se stropesc cu apă pentru a reduce praful de moloz

(c) În timpul forajului pneumatic / distrugere zid se folosesc mijloace contra praf (apă, ecrane etc.)

(d) Mediul înconjurător, terenul adiacent (drumuri, poteci) este liber de moloz, pentru a minimiza răspândirea prafului

(e) Pe terenul de construcţie nu va fi nici o ardere deschisă a deşeurilor

(f) Pe terenul de construcţie nu va fi trafic excesiv de vehicule

Zgomot, gălăgie (g) Zgomotul de construcţie va fi limitat în timpul stipulat permis/autorizat

(h) În timpul lucrărilor motoare, generatoare, compresoare şi alte echipamente mecanice trebuie să fie închise şi amplasate cât

mai departe posibil de zonele rezidenţiale

Calitatea apei (a) Pe teren vor fi luate măsuri adecvate de combatere a eroziunii şi prevenire a înnămolirii obiectelor acvatice, cum ar fi, de

6 Proiectul va susţine construirea de clădiri noi doar în cazul când nu este necesară achiziţie de terenuri şi nu există probleme de relocare; pentru astfel de cazuri, investitorul ar trebui

să aibă titlul de proprietate, precum şi trebuie să dovedească că terenul la momentul depunerii cererii de finanţare nu este ocupat sau folosit în mod ilegal. 7 Materiale toxice/periculoase include, şi nu se limitează la azbest, vopsele toxice, solvenţi de vopsea de plumb, etc.


57


exemplu, instalarea obstacolelor din baloturi de paie şi/sau obstacole de nisip

Managementul

deşeurilor

(a) Vor fi identificate căile şi locurile de colectare şi depozitare pentru toate tipurile de deşeuri aşteptate de la demolare şi

activităţile de construcţie.

(b) Deşeurile minerale de construcţie şi materialul de demolare vor fi separate de deşeuri comune, organice, lichide şi chimice

prin sortare şi depozitate în containere adecvate.

(c) Deşeurile de construcţie vor fi colectate şi eliminate în mod corespunzător de către organizaţii autorizate

(d) Înregistrările de eliminare a deşeurilor vor fi menţinute ca dovadă de bună gestionare a deşeurilor.

(e) Ori de câte ori este posibil beneficiarul va reutiliza şi va recicla materialele adecvate şi viabile (cu excepţia de azbest)

C. Sisteme

individuale de tratare

a apelor uzate

Calitatea apei (a) Metodele de gestionare a deşeurilor sanitare şi a apelor uzate trebuie să fie aprobate de către autorităţile locale

(b) Înainte de a fi evacuate în apele de recepţie, efluenţi de la sistemele individuale trebuie să fie tratate în scopul de a

corespunde criteriilor minime de calitate stabilite de instrucţiunile naţionale privind calitatea efluenţilor şi de tratare a apei

uzate

(c) Va fi efectuată monitorizarea sistemelor noi de ape uzate/canalizare

D. Clădiri istorice şi

zone

Patrimoniul cultural (a) În cazul în care clădirea are o valoare istorică, desemnată istoric, foarte aproape de un astfel de statut, sau situată într-un

cartier istoric desemnat – beneficiarul trebuie să informeze autorităţile locale şi să obţină aprobarea/autorizaţia pentru

toate activităţile de construcţii, în conformitate cu legislaţia locală şi naţională

(b) Beneficiarul va asigura că artefact sau alte posibile descoperiri în săpături sau în construcţii vor fi notate, documentate,

comunicate autorităţilor locale, lucrările pe şantier fiind stopate sau redirecţionate.

E. Achiziţii de

terenuri

Planul/cadrul de

achiziţii a terenului

(a) În cazul în care exproprierea de teren nu a fost aşteptată şi este necesară, sau în cazul în care pierderi de acces la venituri a

utilizatorilor legali sau ilegali de terenuri nu au fost aşteptate, dar pot să apară, este consultat reprezentantul băncii.

(b) Planul/cadrul de achiziţii a terenului aprobat (dacă se cere de proiect) va fi implementat.

F. Materiale toxice Managementul

azbestului

(a) În cazul în care azbest se află pe terenul proiectului, marcaţi în mod clar ca este material periculos

(b) Atunci când este posibil, azbestul trebuie ambalat în mod corespunzător şi sigilat, pentru a evita pierderi

(c) Înainte de mutare (în cazul în care este necesar) materialul de azbest va fi tratat cu un agent de umezire, pentru a reduce

praful de azbest

(d) Materialul de azbest va fi manipulat şi eliminat de către personal calificat si cu experienţa

(e) În cazul în care materialul de azbest este stocat temporar, deşeurile ar trebui să fie în siguranţă, închise în interiorul

containerului şi marcate în mod corespunzător

(f) Azbestul demolat/scos nu va fi reutilizat

Managementul

deşeurilor

periculoase/toxice

(a) Stocarea temporară a tuturor substanţelor periculoase sau toxice va fi în siguranţă în containere etichetate cu detalii de

compoziţie, proprietăţile şi informaţia privind manipularea

(b) Containerul cu substanţe periculoase ar trebui să fie ermetic închis pentru a evita scurgerile

(c) Deşeurile sunt transportate de operatorii autorizaţi şi la întreprinderi specializate

(d) Vopsele cu ingrediente toxice sau solvenţi sau vopsele pe baza de plumb nu vor fi utilizate.

G. Impacturi asupra

pădurilor şi ariilor

protejate

Protecţia (a) Toate habitatele naturale şi ariile protejate din vecinătate nu vor fi afectate sau exploatate; pentru tot personalul vor fi

strict interzise vânătoarea, exploatări forestiere sau alte activităţi dăunătoare.

(b) Arborii de dimensiuni mari din apropiere trebuie marcaţi şi îngrădiţi pentru a proteja rădăcinile şi a evita orice deteriorare

a arborilor.

(c) Zonele umede adiacente şi râuleţele de apă vor fi protejate de scurgeri de eroziune şi sedimente prin diferite măsuri de


58


reducere a aluviunilor (instalarea obstacolelor din baloturi de paie, fân, garduri, baraje, valuri etc.)

(d) Nu va fi nici o amenajare ne autorizată pe teritoriul adiacent: gropi de gunoi, cariere sau depozite de deşeuri, mai ales în

zonele protejate.

H. Manipularea /

managementul

deşeurilor medicale

Infrastructura pentru

managementul

deşeurilor medicale

(a) În conformitate cu reglementările naţionale contractantul va asigura că unităţile sanitare nou construite şi/sau reconstruite

includ suficientă infrastructură pentru manipularea şi eliminarea deşeurilor medicale; aceasta include şi nu se limitează la:

facilităţi speciale pentru deşeuri de asistenţă medicală (inclusiv instrumente murdare, dispozitive, şi de ţesut uman sau

lichide), de la eliminarea altor deşeuri, altele; şi

facilităţi adecvate de depozitare pentru deşeuri medicale; şi

în cazul în care activitatea include tratamentul bazat pe facilitate, sunt practicate opţiunile adecvate de eliminare a

deşeurilor

I. Securitatea de trafic

şi pietoni

Riscuri directe şi

indirecte pentru trafic

public şi pietoni

cauzate de activităţile

de construcţie

(b) În conformitate cu reglementările naţionale contractantul va asigura că şantierul de construcţie este protejat în mod

corespunzător, precum şi traficul de construcţie este reglementat. Acest lucru include, dar nu se limitează la:

Semnalizarea, semne de avertizare, bariere şi indicatori de trafic: terenul va fi vizibil în mod clar şi publicul este

avertizat de toate pericolele potenţiale

Sistem de gestionare a traficului şi instruirea personalului, în special pentru acces pe şantier şi teritoriul adiacent cu

trafic intens. Instalarea pasajelor şi amenajarea trecerilor sigure pentru pietoni în cazuri în care traficul de construcţie

este intersectat.

Ajustarea timpului de lucru la traficul local, de exemplu, evitarea activităţilor de transport importante, în timpul orelor

de vârf etc.

Gestionarea activă a traficului de către personalul instruit şi vizibil pe şantier, dacă este necesar pentru trecerea în

condiţii de siguranţă pentru public.

Asigurarea accesului continuu în condiţii de siguranţă în încăperi, birouri, magazine şi reşedinţe în timpul activităţilor

de renovare, în cazul în care clădirea rămâne deschisă pentru public.

Beneficiar: ______________________ Semnătura: _______________________ Data: ___________________


59

Anexa C. Conţinutul Planului de management de mediu


Partea 1

Planul de management de mediu

Obiecţii generale. Planul de management de mediu (PMM) pentru Categoria A de sub-proiecte trebuie să

evidenţieze măsuri de atenuare, monitorizare şi administrative care urmează să fie întreprinse în timpul

implementării proiectului pentru a evita sau a reduce impactul negativ asupra mediului. Pentru proiectele

de risc intermediar (Categoria B de Sub-proiecte), PMM poate fi, de asemenea, o modalitate eficientă din

care rezumă activităţile şi măsurile necesare pentru a reduce eficient impactul negativ asupra mediului

(descrierea şi formatul Planului de management de mediu sunt prezentate în Partea 2 şi Anexa B/ Forma

2 de mai jos).

Acesta reprezintă un model de elaborare a unui PMM. Modelul divizează ciclul de proiect în trei faze:

construirea, operarea/activitatea şi lichidarea. Pentru fiecare fază, echipa de pregătire identifică orice

impact semnificativ asupra mediului, care anticipat se bazează pe analiza efectuată în contextul unei

evaluări de mediu. Pentru fiecare impact, măsurile de atenuare urmează a fi identificate şi enumerate.

Estimarea costului acţiunilor de atenuare va fi în funcţie de estimările pentru instalare (investiţii) şi

exploatarea (costuri operaţionale). Formatul PMM propune, de asemenea, pentru identificarea

responsabilităţilor instituţionale pentru "instalarea" şi „funcţionarea” mijloacelor instrumente şi metode

de atenuare.

Pentru a ţine evidenţa cerinţelor, responsabilităţilor şi costurile pentru monitorizarea implementării

măsurilor de atenuare identificate în Evaluarea de Mediu pentru Categoriile A sau B de Sub-proiecte, un

Plan de Monitorizare ar putea fi util. Formatul Planului de Monitorizare este prezentat în Anexa B/ Forma

3 de mai jos. La fel ca şi PMM, ciclul Sub-proiectului este divizat în trei faze (construcţie, operare şi

lichidare). Formatul, de asemenea, include un rând pentru informaţia de bază, care este critică pentru

realizarea monitorizării corecte şi credibile. Elementele cheie sunt:

Ce a fost monitorizat?

Când a fost efectuată monitorizarea?

Care sunt parametrii de monitorizare pentru a asigura comparaţii semnificative?

Când sau cât de des monitorizarea este necesară sau mai eficientă?

De ce parametrii urmează a fi monitorizaţi (Ce ne spun despre impactul asupra mediului)?

În plus, la acestea întrebări, este util să se identifice costurile asociate cu monitorizarea (atât investiţii şi

periodicitatea), precum şi responsabilităţile instituţionale.

Atunci când un Plan de monitorizare este elaborat şi pus în aplicare în contextul implementării

Proiectului, EMP/FLSS va solicita rapoarte la intervale corespunzătoare şi va include concluziile în

rapoartele sale periodice către Banca Mondială şi le va pune la dispoziţia personalului Băncii în timpul

misiunilor de supraveghere.

Partea 2

Descrierea Planului de management de mediu

Planul de management de mediu (PMM) identifică măsurile realizabile şi eficiente, care pot reduce

impactul negativ potenţial asupra mediului la nivel acceptabil. Planul include măsuri compensatorii în

cazul în care măsurile de atenuare nu sunt fezabile, cost-eficiente, sau suficiente. În mod specific, PMM

(a) identifică şi rezumă toate efectele negative anticipate semnificative asupra mediului (inclusiv cele care

implică mutări involuntară a populaţiei), (b) descrie - în detalii tehnice - fiecare măsură de atenuare şi

reducere a riscurilor, inclusiv tipul de impact, la care se referă şi condiţiile în care este necesară (de

exemplu, în continuu sau în cazuri neprevăzute), împreună cu schiţa de proiect, descrierea echipamentelor


60

şi procedurile de operare, precum necesar la caz; (c) estimează orice impact potenţial al acestor măsuri

asupra mediului; şi (d) prevede legătura cu alte planuri de atenuare (de exemplu, pentru mutarea

involuntară a populaţiei sau entităţilor băştinaşe sau bunuri şi proprietăţi culturale ş.a.), necesare pentru

proiect.

Monitorizarea. Monitorizarea de mediu pe parcursul implementării Sub-proiectului oferă informaţii cu

privire la aspectele cheie de mediu ale acestuia, în special impactul lui asupra mediului şi eficienţa

măsurilor de atenuare. Astfel de informaţii permit Sub-împrumutatului şi Băncii de a evalua succesul de

atenuare, ca parte de supraveghere a proiectului, precum şi a propune măsurile de corecţie, care trebuie

luate atunci când este necesar. Prin urmare, PMM identifică obiective de monitorizare şi specifică tipul de

monitorizare, în conformitate cu impactul evaluat în raportul EIM şi măsurile de atenuare descrise în

PMM. In special, secţiunea de monitorizare a PMM prevede (a) o descriere specifică şi detalii tehnice, a

măsurilor de monitorizare, inclusiv parametrii care urmează a fi măsuraţi, metodele care trebuie utilizate,

alegerea locaţiilor, frecvenţa măsurătorilor, limite de detecţie (după caz), şi definirea unor praguri care

vor semnala necesitatea unor acţiuni corective; şi (b) monitorizarea şi procedurile de raportare pentru (i)

asigurarea depistării preventive a condiţiilor care necesită măsuri de atenuare speciale, şi (ii) furnizarea

informaţiei cu privire la progresul şi rezultatele atenuării.

Dezvoltarea capacităţilor şi instruirea. Pentru asigurarea implementării la timp şi eficiente a

compartimentului de mediu precum şi măsurilor de atenuare, PMM se bazează pe evaluarea de mediu cu

privire la existenţa, rolul, precum şi capacitatea unităţilor de mediu din teritoriu agenţii sau la nivel de

minister. În caz de necesitate, PMM recomandă înfiinţarea sau extinderea astfel de unităţi, precum şi

instruirea personalului, pentru a asigura implementarea recomandărilor EIM. În mod specific, PMM oferă

o descriere specifică a aranjamentelor instituţionale – cine este responsabil pentru efectuarea măsurilor de

atenuare/minimalizare şi monitorizare (de exemplu, pentru funcţionare, supraveghere, executare,

monitorizarea implementării, acţiuni de remediere, de finanţare, de raportare, precum şi instruirea

personalului). Pentru a întări capacitatea managementului de mediu în cadrul agenţiilor responsabile

pentru implementare, majoritatea PMM acoperă unul sau mai multe dintre următoarele subiecte: (a)

programe de asistenţă tehnică, (b) achiziţii de echipamente şi consumabile, şi (c) schimbări

organizaţionale.

Programul de implementare şi estimare a costurilor. Pentru toate cele trei aspecte (de atenuare a

riscurilor, de monitorizare, precum şi dezvoltarea capacităţilor), PMM oferă (a) un program/calendar de

implementare a măsurilor, care trebuie să fie îndeplinit ca parte a Sub-proiectului, arătând etapele şi

coordonarea cu planurile generale de implementare a proiectului; şi (b) estimările de costuri financiare şi

periodicitatea cheltuielilor, precum şi sursele de fonduri pentru implementarea PMM. Aceste cifre vor fi,

de asemenea, integrate în tabelele costului total al Sub-proiectului.

Integrarea PMM în sub-proiect. Decizia beneficiarului de a implementa sub-proiectul, precum şi decizia

Băncii de a sprijini aceasta, presupun că PMM va fi executat în mod eficient. Prin urmare, Banca cere că

planul PMM să fie specific şi detaliat în descrierea măsurilor individuale de atenuare şi monitorizare a

riscurilor, precum şi repartizarea responsabilităţilor instituţionale şi să fie integrat în planificarea generală

a Sub-proiectului, design, buget şi implementare a acestuia. O astfel de integrare se realizează prin

elaborarea PMM în cadrul Sub-proiectului, astfel încât el să poată fi finanţat şi supravegheat împreună cu

alte componente ale Sub-proiectului aprobat.

Sursă: OP 4.01, Anexa C – Planul Managementului de Mediului.

http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/PROJECTS/EXTPOLICIES/EXTOPMANUAL


61


PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU

(se completează de solicitant pentru categoria B de sub-proiect)

Perioada Impactul asupra mediului Măsuri de minimalizare a

riscurilor

Costul Responsabilitatea

instituţională Remarcă

Instalare Funcţio-

nare Instalare

Funcţio-

nare

Construcţia

Funcţionarea

Lichidarea

Solicitant: _________________________ Semnătura: ________________________ Data: ______________________


62


PLANUL DE MONITORIZARE DE MEDIU

(se completează de solicitant pentru categoria B de sub-proiect, după caz)

Perioada

Care parametrii

se vor

monitoriza?

Unde se vor

monitoriza

parametrii?

Cum se va

monitoriza

parametrii?

Cînd se vor

monitoriza

parametrii?

(perioada)

De ce se începe

monitorizarea?

Costul Responsabilitatea

instituţională

Instalare Funcţio-

nare Instalare

Funcţio-

nare

Iniţială

Construcţia

Funcţionarea

Lichidarea

Solicitant: _________________________ Semnătura: ________________________ Data: ______________________


63


Modelul Planului de monitorizare de mediu pentru construcţii de scară mică

Etapa Care parametrii se

vor monitoriza?

Unde se vor

monitoriza

parametrii?

Cum se vor

monitoriza

parametrii?

Cînd se vor

monitoriza

parametrii?

(perioada)

De ce se

monitorizează? Costul

Responsabilitatea

instituţională

Pro

iect

Implementarea

îndrumărilor PMM

(RECOMANDĂRI)

Proiectare pentru

construcție,

reconstrucție și

adaptare.

Examinarea

proiectărilor

Aprobarea prealabilă

pentru construcții ca

parte a programului de

monitorizare a

proiectului.

Recomandată conform

legislației naționale

solicitînd un permis de

construcție

Trebuie să fie parte din

proiect

EMP/FLSS, Proiectant,

Contractant

Co

nst

rucţ

ie

Parametrii indicați în

permisul de construcție

– toate condițiile

speciale emise de

diferite autorități

Documentația

proiectului de bază

O parte din controlul

regulat efectuat de

Ministerul Mediului și

Inspecția în Construcții

În timpul construcțiilor

și înainte de eliberarea

permisului de

funcționare

Controlul regulat

stipulat în Lege, sau

dacă orice reclamație

publică este trimisă

Ministerului Mediului

sau Inspecția în

Construcții.

Inclusă în etapa de

construcție, costul

contractanților

Inginer supraveghetor,

inspector EMP/FLSS

sau Inspecția în

Construcții

Managementul

deșeurilor de

construcții (inclusiv

celor periculoase)

Documentele

justificative pentru

deșeuri, care sunt

prezentate

întreprinderilor

comunale competente

O parte din controlul

regulat efectuat de

Ministerul Mediului și

Inspecția în Construcții

După raportarea privind

managementul

deșeurilor

Sunt necesare în

conformitate cu

reglementările ce țin de

deșeuri

Cheltuieli a


și Inspecției în

Construcții și costuri

joase pentru

Contractant

Inginer supraveghetor,

inspector EMP/FLSS

sau Inspecția în

Construcții

Fu

ncţ

ion

are

Managementul

deșeurilor

În baza documentelor

justificative pentru

deșeuri, care sunt

prezentate Ministerului

Mediului

Rapoarte Ministerului

Mediului

După raportarea


privind managementul

deșeurilor

Trebuie să fie

monitorizate în

conformitate cu

regulamentele privind

managementul

deșeurilor.

Costurile beneficiarului

proiectului și


Beneficiarul

Proiectului, companie

competentă și inspector

EMP/FLSS


64

Anexa D. Documentele de referinţă privind Politicile Operaţionale (OP) şi

Procedurile de Bancă (BP)

OP 4.01 Environmental Assessment

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/9367A2A9D9DAEED

38525672C007D0972?OpenDocument

BP 4.01 Environmental Assessment

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/C4241D657823FD818

525672C007D096E?OpenDocument

OP 4.04 Natural Habitats

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/71432937FA0B753F8

525672C007D07AA?OpenDocument

BP. 4.04 Natural Habitats

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/62B0042EF3FBA64D


OP 4.09 Pest Management

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/665DA6CA847982168

525672C007D07A3?OpenDocument

OP 4.11 Cultural Property

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/55FA484A98BC2E68

852567CC005BCBDB?OpenDocument

OP 4.12 Involuntary Resettlement

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/CA2D01A4D1BDF58

085256B19008197F6?OpenDocument

BP 4.12 Involuntary Resettlement

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/19036F316CAFA5268

5256B190080B90A?OpenDocument

OD 4.20 Indigenous Peoples

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/0F7D6F3F04DD70398

525672C007D08ED?OpenDocument

OP 4.36 Forests

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/C972D5438F4D1FB7

8525672C007D077A?OpenDocument

BP 4.36 Forests

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/0AE075DC916559D9

85256C79000BDEF0?OpenDocument

OP 4.37 Safety of Dams

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/C12766B6C9D109548

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/9367A2A9D9DAEED38525672C007D0972?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/9367A2A9D9DAEED38525672C007D0972?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/C4241D657823FD818525672C007D096E?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/C4241D657823FD818525672C007D096E?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/71432937FA0B753F8525672C007D07AA?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/71432937FA0B753F8525672C007D07AA?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/62B0042EF3FBA64D8525672C007D0773?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/62B0042EF3FBA64D8525672C007D0773?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/665DA6CA847982168525672C007D07A3?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/665DA6CA847982168525672C007D07A3?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/55FA484A98BC2E68852567CC005BCBDB?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/55FA484A98BC2E68852567CC005BCBDB?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/CA2D01A4D1BDF58085256B19008197F6?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/CA2D01A4D1BDF58085256B19008197F6?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/19036F316CAFA52685256B190080B90A?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/19036F316CAFA52685256B190080B90A?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/0F7D6F3F04DD70398525672C007D08ED?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/0F7D6F3F04DD70398525672C007D08ED?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/C972D5438F4D1FB78525672C007D077A?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/C972D5438F4D1FB78525672C007D077A?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/0AE075DC916559D985256C79000BDEF0?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/0AE075DC916559D985256C79000BDEF0?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/C12766B6C9D109548525672C007D07B9?OpenDocument


65

525672C007D07B9?OpenDocument

BP 4.37 Safety of Dams

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/D3448207C94C92628


OP 4.76 Tobacco

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/DBE1A283D3BF9D0

78525672C007D075E?OpenDocument

OP 7.50 Projects on International Waterways

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/5F511C57E7F3A3DD

8525672C007D07A2?OpenDocument

BP 7.50 Projects on International Waterways

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/47D35C1186367F338

525672C007D07AE?OpenDocument

OP 7.60 Projects in Disputed Areas

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/72CC6840FC533D508

525672C007D076B?OpenDocument

BP 7.60 Projects in Disputed Areas

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/5DB8B30312AD3310


http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/C12766B6C9D109548525672C007D07B9?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/D3448207C94C92628525672C007D0733?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/D3448207C94C92628525672C007D0733?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/DBE1A283D3BF9D078525672C007D075E?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/DBE1A283D3BF9D078525672C007D075E?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/5F511C57E7F3A3DD8525672C007D07A2?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/5F511C57E7F3A3DD8525672C007D07A2?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/47D35C1186367F338525672C007D07AE?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/47D35C1186367F338525672C007D07AE?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/72CC6840FC533D508525672C007D076B?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/72CC6840FC533D508525672C007D076B?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/5DB8B30312AD33108525672C007D0788?OpenDocument

http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/5DB8B30312AD33108525672C007D0788?OpenDocument


66

Anexa E. Raport cu privire la consultările cu părțile interesate privind proiectul CMMS

Data: 1 februarie, 2017

Locul desfășurării: Ministerul Mediului, Chișinău

Locul desfășurării Obiectivul Invitați Participanți (vezi lista anexată) Rezumat, concluzii și comentarii

Chișinău,

Ministerul

Mediului

Prezentarea

Proiectului

PASCM și

activităţile

acestuia,

inclusiv CMMS

și procedurile

de screening, și

solicitarea

feedback-ului


67

Cadrul de Management de Mediu şi Social...Republica Moldova PROIECTUL „ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE...

Documents

Transcript of Cadrul de Management de Mediu şi Social...Republica Moldova PROIECTUL „ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE...