Cadru de Parteneriat 1D LXQLOH8QLWH 5HSXEOLFD0ROGRYD · la delapidarea sumei de 1 miliard de dolari...

1

Raportul de Țară privind Rezultatele pentru 2015Ch

ișin

ău •

201

6

Cadru de Parteneriat Națiunile Unite - Republica Moldova 2013-2017

United Nations House131, 31 August 1989 str., Chisinau, MD2012http://www.md.one.un.org

2

REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL 2015: PRINCIPALELE TENDINŢE DE DEZVOLTARE ....................................................................4

REZULTATELE PROGRAMULUI PENTRU ACŢIUNE CA UN TOT ÎNTREG .................................................................................................6

Pilonul 1: Guvernarea democratică, justiția, egalitatea și drepturile omului ...............................................................................6

Pilonul 2: Dezvoltarea capitalului uman și incluziunea socială ............................................................................................................9

Pilonul 3: Mediul, schimbările climatice şi gestionarea riscului de dezastre ............................................................................. 12

Rezultatele componentei „Operăm ca un tot întreg” ............................................................................................................................. 14

Rezultatele componentei „Comunicăm ca un tot întreg” .................................................................................................................... 15

SINTEZĂ FINANCIARĂ ........................................................................................................................................................................................................ 15

ANEXĂ: PROGRESUL FAŢĂ DE CADRUL DE REZULTATE AL PROGRAMULUI PENTRU ACŢIUNE CA UN TOT ÎNTREG ....................................................................................................................... 17

ABREVIERI .................................................................................................................................................................................................................................... 49

CUPRINS

3

Echipa de Țară a Națiunilor Unite în Moldova – agențiile rezidente

FAO OrganizaţiapentruAlimentaţieşiAgricultură www.fao.org

IFAD FondulInternaţionalpentruDezvoltareaAgricolă www.ifad.org

ILO OrganizaţiaInternaţionalăaMuncii www.ilo.org

FMI FondulMonetarInternaţional www.imf.org

OIM OrganizaţiaInternaţionalăaMigraţiei www.iom.int

OHCHR OficiulÎnaltuluiComisarONUpentruDrepturileOmului www.ohchr.org

UN Women EntitateaNaţiunilorUnitepentruEgalitateadeGenşiAbilitareaFemeilor www.unwomen.org

UNAIDS ProgramulComunalNaţiunilorUnitepentruHIV/SIDA www.unaids.org

PNUD ProgramulNaţiunilorUnitepentruDezvoltare www.undp.org

UNFPA FondulNaţiunilorUnitepentruPopulaţie www.unfpa.org

UNHCR ÎnaltulComisariatalNaţiunilorUnitepentruRefugiaţi www.unhcr.org

UNICEF FondulNaţiunilorUnitepentruCopii www.unicef.org

BM BancaMondială www.worldbank.org

OMS OrganizaţiaMondialăaSănătăţii www.who.int

Echipa de Țară a Națiunilor Unite în Moldova – agențiile nerezidente

IAEA AgenţiaInternaţionalăpentruEnergieAtomică www.iaea.org

ITC CentruldeComerţInternaţional www.intracen.org

UNCITRAL ComisiaNaţiunilorUnitepentruDreptulInternaţionalComercial www.uncitral.org

UNCTAD ConferinţaNaţiunilorUnitepentruComerţşiDezvoltare www.unctad.org

UNECE ComisiaEconomicăaNaţiunilorUnitepentruEuropa www.unece.org

UNEP ProgramulNaţiunilorUnitepentruMediu www.unep.org

UNESCO OrganizaţiaNaţiunilorUnitepentruEducaţie,ŞtiinţăşiCultură www.unesco.org

UNIDO OrganizaţiaNaţiunilorUnitepentruDezvoltareIndustrială www.unido.org

UNODC OficiulNaţiunilorUnitepentruCombatereaDrogurilorşiCriminalităţii www.unodc.org

EchipadeţarăaONU(UNCT)esteformatădinreprezentanţiaifondurilorşiprogramelorONU,aiagenţiilorspecializateşiaialtorentităţialeONUîntr-oanumităţară,inclusivdinceiaiagenţiilornerezidente,şirepre-zentanţiaiinstituţiilorcareactiveazăconformsistemuluiBrettonWoods(Notă directoare privind conduita și acordurile de lucru ale echipei de țară a ONU).

4

� Moldova în contextul dezvoltării globale

Anul2015afostunrepersemnificativpentruONUşicomunitateainternaţională.Aufostadoptatemaimul-teacorduriinternaţionaledeoimportanţăistorică,in-clusivCadrulde laSendaiprivindreducereariscurilordedezastrepentruanii2015–-2030,AgendadeacţiunedelaAddisAbebaprivindfinanţareapentrudezvolta-re,AcorduldelaParisprivindschimbărileclimaticeşi,înceledinurmă,nouaAgendădedezvoltaredurabilă2030.Cele17ObiectivedeDezvoltareDurabilă(ODD)reprezintăpiloniidedezvoltareaieconomiei,aimediu-lui şiai societăţii şivorghidaeforturilededezvoltarealecomunităţii internaţionale înurmătorii15ani.Ce-tăţeniiRepubliciiMoldovaaujucatunrolimportantînrealizareaODD-urilor,auparticipatactivşiauavutuncuvântgreudespusînprocesulconsultărilorglobale.

Anul2015aînsemnat,totodată,şiîncheiereaperioadeialocatepentruObiectiveledeDezvoltarealeMileniului(ODM).RepublicaMoldovaaprogresatmultlacapitolulrealizareaODM-urilor,reuşind,spreexemplu,săredu-căsemnificativratasărăcieiabsoluteşiaceleiextreme,depăşindnivelurile-ţintă înaintede anul 2015: 12,7%şi 0,3%deja în anul 2013, faţă de valorile planificatepentru anul 2015 – de 20% şi 3,5% respectiv. Şi ratamortalităţii infantile a descrescut constant: 9,4% per1000denou-născuţiviiînanul2013faţădeobiectivulde13,3%stabilitpentruanul2015.Cutoateacestea,afostevidentfaptulcănuaufostînregistrateprogreseîndomeniuleducaţieişiegalităţiidegen(cotafemeilorînParlamentfiind,deexemplu,de21%faţădecele30%stabilitedreptţintăpentruanul2015)şinicilacomba-tereaHIV/SIDAşiatuberculozei.Deasemenea,nuaufostprogresenicilacapitolulcorupţie,nicilacapitolulfuncţionareainsuficientăainstituţiilorpublice,darnicilacapitoluldiscriminareaminorităţilor.

ÎnRaportulDezvoltăriiUmanepentru20151,RepublicaMoldovaa avutun scorde0,693, ceea ce aplasat-oîncategoriadezvoltareumanămedie,pelocul107din188deţărişiteritorii.

� Principalele condiții economice și politice

Înanul2015,RepublicaMoldovas-aconfruntatcupro-vocăripolitice,financiareşieconomicesevere.Dinca-uza lipseiuneimajorităţiparlamentare, într-unsinguran, în ţară s-au succedatcinciguverne.Conflictuldin

1 Raportul complet este disponibil la adresa: http://hdr.undp.org/en/2015-report.

REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL 2015: PRINCIPALELE TENDINŢE DE DEZVOLTARE

Ucraina,darşicontextulgeopoliticmailargaucontri-buit la instaurarea unei atmosfere politice încordate.Nivelul corupţiei, care era deja înalt, a continuat săcrească.Protestedeamploareauizbucnitdreptreacţieladelapidarea sumeide1miliarddedolaridin siste-mulbancarmoldovenesc,sumăcareesteechivalentăcu15%dinprodusulinternbrut(PIB)alţării.Dreptur-mare a problemelor de guvernanţă din sectorul ban-carşiafraudeibancareîncauză,nivelulinflaţieiaatinscca14%înanul2015,iarFondulMonetarInternaţional(FMI),BancaMondială şiUniuneaEuropeană (UE) şi-aususpendatsuportulbugetardirectpentruRepublicaMoldova.

PIB-uls-areduscu0,5%înanul2015.EconomiaRepu-blicii Moldova este puternic dependentă de sectorulagricolşideremitenţe, iar înanul2015recoltaafostmică,remitenţeleauscăzutcu20%– lucrucauzat, înprimulrând,deproblemeleeconomicecucaresecon-frunta Federaţia Rusă. Deşi nivelul sărăciei a scăzutînaintedeanul2015,situaţiaeconomicăaavutunim-pactnegativasupraveniturilorgospodăriilor,maialesînmediulrural,ceeaceaprezentatunriscaccentuatdeexcluziune socială intensificând inegalităţiledintremediulurbanşicelrural,careşiaşaeraudejasemnifi-cative.Migraţiaacontinuatsăfieunfactorimportantpentru dezvoltarea socioeconomică a ţării, ratelemi-graţieifiindlafeldeînaltecaşi înaniiprecedenţi, iaraproximativunsfertdinnumărultotaldecetăţenisuntstabiliţipestehotare.

Încondiţiileinstabilităţiipoliticeşiacrizeieconomice,implementareaagendeideasocierecuUEaprogresatlent,principaleleprovocări ţinânddecombatereaco-rupţiei,deadministraţiapublicăşireformăjudiciară.

Alegerile Guvernatorului Unităţii Teritoriale Autono-meGăgăuzia au avut loc în lunamartie, iar alegerilegenerale locale s-au desfăşurat în luna iunie. În liniimari,ambelescrutineaufostgestionateeficient,evi-tându-seincidentelemajore,inclusivdatorităsusţineriidinparteaONU(vedeţidetaliimaijos).

În anul 2015, negocierile dintre Chişinău şi regiuneaseparatistătransnistreanăs-auderulatîntr-uncontextpoliticcomplicat,iaroformulădurabilăpentruosolu-ţionarecuprinzătoareadiferenduluitransnistreanîncăurmeazăafiidentificată.

REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL 2015: PRINCIPALELE TENDINȚE DE DEZVOLTARE

5

� Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Moldova în anul 2015

Înanul2015,prezenţaONUs-aextinspânăladouătre-imidinmunicipiileţării,inclusivînGăgăuziaşiTaraclia.Activităţileaufostextinseincluzândastfelşiregiuneatransnistreană.OrganizaţiaNaţiunilorUniteacontribu-it laabordareaprovocărilorcomplexecucaresecon-fruntă ţara, prin eforturi comune şi prin viziune inte-grată,ceeaceageneratrezultatecuimpactîndiferitedomenii.

SubegidaOrganizaţieiNaţiunilorUnite şiaaltorpar-teneriaufostelaboratenoteinformativeînsoţitedeofoaie de parcurs privind reformele urgente care estenecesar să fie efectuate în diferite sectoare. Acesteaaufostulteriortransmisenouluiguvern învestitdupăalegerileparlamentaredelasfârşitulanului2014.No-tele informative respective au contribuit la modela-readiscursuluipublic, regăsindu-se înmod regulat înmass-mediaşiîndezbateriledinmediulpolitic.

În conformitate cu angajamentul interguvernamentalmajorfaţădenoileODD-urişifaţădeAgendadedez-voltare2030,OrganizaţiaNaţiunilorUniteaoferitRe-publiciiMoldovasprijinpentruaplanificaimplementa-reaacestora.Spresfârşitulanului2015afostcreatăocomisieinterministerialăsubconducereaprimului-mi-nistru.GuvernulasolicitatînmodoficialcaechipadeţarăaONUsăsprijineimplementarealanivelnaţionalaODD-urilorşi,maiales,săasigureeficienţa,transpa-renţa şi caracterul incluziv al acestui proces. În acestscop,OrganizaţiaNaţiunilorUniteaplanificat iniţiati-vacomună însprijinul implementării lanivelnaţionalaODD-urilorpentruaasigurafaptulcăODD-urilesuntarmonizatecucadrulnaţionaldedezvoltare,căexistăoinstituţiedebazăcareseocupădeimplementarealorşicăelesuntimplementateşimonitorizatedetoatepăr-ţileinteresatevizateînbazaunordovezifiabile.DespreimplicaţiileODD-urilors-adiscutatîncadrulmaimultorconsiliisectorialedecoordonare,undeOrganizaţiaNa-ţiunilorUniteacontinuatsăjoaceunrolactiv.

Înanul2015,evaluareaintermediarăaCadruluidepar-teneriatNaţiunileUnite–Moldova2013–2017aoferitechipeideţarăaONUposibilitateasăsefamiliarizezecurealizărilecomuneşisăajustezestrategiapentrupe-

rioadarămasă.AfostreconfirmatădirecţiastrategicăaCadruluideparteneriatNaţiunileUnite–Moldova,cuajustăriminimeaplicatecadruluiderezultate.Acestlu-cruapregătitterenulnecesarpentruelaborareanouluiCadruONUdeAsistenţăpentruDezvoltareînvedereaprogramăriiciclului,careurmeazăsăînceapădinanul2018.

OrganizaţiaNaţiunilorUniteînMoldovacontinuăsăfieînfrunteareformei„Săajutămîmpreună”,activândsubegidacomunăacoordonatoruluirezidentşirecurgândlaabordăricomuneînelaborareaprogramelor,desfă-şurareaoperaţiunilorşiîncomunicare.Dupămaibinede20deanidelucrucontinuudesfăşuratînţară,Orga-nizaţiaNaţiunilorUniteşi-astabilitopoziţiestrategicăputernică înRepublicaMoldova, jucândunrol impor-tantîndezvoltareadurabilă.Datorităcadruluisăunor-mativputernic şi a imparţialităţii politice,OrganizaţiaNaţiunilorUnite areopoziţie beneficăpentru a con-tinuaînurmătoriianisăofereasistenţădedezvoltarecalificată şi strategică spre binele tuturor cetăţenilorRepubliciiMoldova.

� Ce conţine prezentul raport

Raportulde ţarăprivind rezultatelepentruanul2015cuprinde tendinţele dedezvoltare, progresul şi rezul-tatele obţinute de către Organizaţia Naţiunilor Uniteşi partenerii săi ca parte a Programului pentru acţiu-necauntotîntreg,avându-seînvedereceitreipiloniai Cadrului departeneriatNaţiunileUnite–Moldova2013–2017şiaiPlanuluideacţiuni.

Esterevăzutprogresulcomponentelor„Comunicămcauntot întreg”şi„Operămcauntot întreg”şi se faceoprezentaregeneralăa cadruluibugetarunicpentru2013–2017.

Înanexăesteprezentat ilustrativprogresul realizat lacapitolul indicatorilor Programului pentru acţiune cauntotîntreg,înbazacelormairecentedatedisponibi-ledinlunaiunieaanului2016.Câţivadintreindicato-riioriginaliincluşiînmatricearezultatelorCadruluideparteneriatalONUaufosteliminaţi,iaralţiinoiaufostadăugaţiînurmaevaluăriiintermediaredinanul2015.Acestecazurisuntconsemnateînmatrice.

REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL 2015: PRINCIPALELE TENDINȚE DE DEZVOLTARE

6

REZULTATELE PROGRAMULUI PENTRU ACŢIUNE CA UN TOT ÎNTREG

PILONUL 1: GUVERNAREA DEMOCRATICĂ, JUSTIȚIA, EGALITATEA ȘI DREPTURILE OMULUI

PrimelefemeideetnieromăaleseînconsiliilelocaledinRepublicaMoldova

Înanul2015,înpremierădupădeclarareaindependen-ţeiRepubliciiMoldovaînanul1991,douăfemeideetnieromăaufostaleseînconsiliilelocale.Femeiledintoatăţarăcontinuăsăfiediscriminateşitratateinechitabilînviaţa socială,economică şi ceapolitică. Femeile romeaufostexclusepracticdinviaţapublică,iarimplicarealor înprocesulde luareadeciziilor seaflă subnivelulindicatorilor internaţionali. Varvara Duminica şi LauraBosnea–celedouăfemeialese–considerăcăsucce-sullorsedatoreazăactivităţilorlaniveldecomunitatepecare le-audesfăşuratanterior,darşi instruirilordedinaintea campaniei electoraleorganizatedeReţeauaFemeilorşiFetelorRomecusprijinulOrganizaţieiNaţi-unilorUnite.Consilierele lesuntrecunoscătoareaces-tordouăentităţi,pentrucă le-aumotivatsăparticipeîncursaelectoralăşipentrucăaufăcutposibilăalege-realor.„Faptulcădouăfemeiromeactiveazăacumîncadrulconsiliilorlocaleesteorealizareenormă.Totuşitrebuiesămuncimcuimplicarepentruanemenţineînfuncţiipeduratacelor4anidemandat”,adeclaratdnaDuminica.

Înanul2015,OrganizaţiaNaţiunilorUniteacontinuatconsolidareacapacităţilorelectorale.Peste20.000demembriaibirourilorelectoraleşireprezentanţiaipar-tidelor politice au fost instruiţi în domeniul abordăriiintegratoareaegalităţiidegenîncontextulpregătirilorpentrualegerilelocaledinlunaiunie.Afostdesfăşura-tăocampaniedeeducareaalegătorilor,axatăpepar-

ticipareafemeilor,aminorităţiloretniceşiapersoane-lor cudizabilităţi. Înpremieră, sistemul informaţionalelectoralageneratdatedezagregatepecriteriuldegencu privire la alegătorii activi, candidaţi şi funcţionariialeşi.MisiuneaobservatorilorelectoraliaiOSCE/Biro-ul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului(ODIHR) a raportat că nivelul încrederii în rezultatelealegerilor este înalt datorită procesului electoral îm-bunătăţit.SprijinulOrganizaţieiNaţiunilorUniteaavutdreptrezultatocreşterecu13%anumăruluidefemeialeseînfuncţiadeconsilierlocalşiocreşterecu7%anumăruluidefemeialeseînfuncţiadeprimar.PentruprimadatăînistoriaRepubliciiMoldovaaufostaleseînfuncţiadeconsilierlocaldouăfemeideorigineromă.

Procesuldedescentralizare,deşiafostmarcatdegreu-tăţi,acontinuatcusprijinulOrganizaţieiNaţiunilorUni-te.Înurmauneipilotăriefectuateîn74delocalităţi,înanul2015,afost introdusnoulsistemdedescentrali-zare fiscală careaoferit autorităţilorpublice localeoautonomiebugetarămailargăşile-afăcutmairespon-sabilepentruutilizareabugetului.Pelângăaceasta,unsistemdebugetarebazatăpeperformanţăa fost im-plementat în toatecele898deadministraţii locale înperspectivaelaborăriibugetuluipentruanul2016.

Legislativul a început să conştientizeze tot mai binerolul care-i revine în combaterea corupţiei şi astfel aefectuatoautoevaluareariscurilordecorupţieînPar-lament,dupăcareaurmatelaborareaunuiplandeac-ţiunibazatperezultateleacesteia.

OrganizaţiaNaţiunilorUniteasprijinitgenerareaşiuti-lizareadatelor,ajutând, înacelaşi timp, laelaborareaStrategieidedezvoltareastatisticiinaţionaleşiconti-nuândsăsusţinăprocesareadatelorRecensământuluipopulaţieidinanul2014.OrganizaţiaNaţiunilorUniteşi-a menţinut suportul pentru îmbunătăţirea calită-ţii datelor, elaborarea de politici bazate pe evidenţeşidesfăşurareadedezbateripubliceaxatepeogamălargădesubiecte, inclusivpecelecareţindetinerişivârstnici.

Cu sprijinul Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru pri-ma oară a fost creat Grupul femeilor parlamentare,unde s-au implicat activ toate fracţiunile. A avut loc

REZULTATELE PROGRAMULUI PENTRU ACȚIUNE CA UN TOT ÎNTREG

7

primul auditdegen în cadrulParlamentului, înurmacăruia a fost elaborat Planul de acţiuni pentru asigu-rarea egalităţii de gen. Pentru a continua implemen-tarearecomandărilorpentruanul2013dinConvenţiainternaţională privind eliminarea tuturor formelor dediscriminare împotriva femeilor (CEDAW),Comisiadeinvestigare şiurmărireaviolenţei sexuale,Procuratu-raGeneralăauelaboratunnousetdeliniidirectoareprivindurmărireaîn justiţieşiaupropusmodificări laCodulpenal şi laCoduldeprocedurăpenală. ÎnbazarecomandărilorCEDAWşiaRevizuiriiPeriodiceUniver-sale(RPU)OrganizaţiaNaţiunilorUniteaajutatGuver-nulsăelaborezeunnouProgramnaţionaldeasigurareaegalităţiidegen2020,accentul fiindpuspereacţiasistemuluidesănătatelaviolenţabazatăpegenşipesănătateasexualăşiceareproductivă.

În luna aprilie 2015 a fost desemnat un nou Avocatal Poporului (ombudsman), iarOrganizaţiaNaţiunilorUniteasprijinitreorganizareainternăşidezvoltareain-stituţieiînconformitatecuPrincipiiledelaParis2.Lafel,OrganizaţiaNaţiunilorUniteaoferitsprijinConsiliuluipentruprevenireaşieliminareadiscriminăriişiasigura-reaegalităţii,ceeaceasporitnumăruldeciziilorluateîn dosarele de discriminare şi inegalitate.OrganizaţiaNaţiunilorUniteacontinuatsăpledezepentruaccep-tareamailargăamembrilorcomunităţilordelesbiene,homosexuali, bisexuali şi transsexuali (LGBT). ParadaLGBTPride,careaavutlocînanul2015,afostsprijinitădemaimulteinstituţiişisebucurădeungradmaimaredeacceptareîncalitatedeevenimentobişnuitîncapi-talaţării–Chişinău.

În cadrul vizitei Raportorului Special al ONU privinddrepturilepersoanelorcudizabilităţi,dnaCatalinaDe-vandas Aguilar, care a avut loc în luna septembrie aanului2015,ţăriii-aufostoferitemaimulterecoman-dări importante şi valoroasepentru caaceasta să re-uşeascăsăasigurerespectarea,protejareaşigaranta-reacompletăadrepturilorpersoanelorcudizabilităţi3.GuvernulRepubliciiMoldova,cusprijinulOrganizaţieiNaţiunilorUnite,aînregistratanumiteprogreseîndez-instituţionalizareapersoanelorcudizabilităţimentale.Decizii legalepozitivecuprivire la restabilireacapaci-

2 Principiile de la Paris reprezintă un set de standarde internaționale care ghidează activitatea instituțiilor naționale pentru protecția și promovarea drepturilor omului și au fost adoptate de Adunarea Generală a ONU în anul 1993. Acestea definesc rolul, structura, statutul și funcțiile instituțiilor naționale pentru protecția și pro-movarea drepturilor omului.

3 Raportul complet este disponibil în limbile engleză, română și rusă, fiind însoțit de o versiune ușor de citit în limba engleză la adresa http://bit.ly/SRdisabilitiesMD2015.

tăţii juridice a persoanelor cu dizabilităţi mentale aufostluateînanul2015.OhotărâreaCurţiiSupremedeJustiţie,careaconfirmatdreptulpersoanelorcudizabi-lităţideaapelalasprijinînluareadeciziilor,înconfor-mitatecuarticolul12alConvenţieiprivinddrepturilepersoanelor cu dizabilităţi, a reprezentat unul dintrerezultateleacestoreforturi.

Omânădeajutoroferităvictimelortraficuluidefiinţeumaneşialeviolenţeidomesticedinregiuneatrans-nistreană

Din experienţă se cunoaşte că victimele traficului defiinţe umane şi ale violenţei în familie nu doresc săse adreseze poliţiei pentru ajutor. Dacă vor existaposibilităţialternativedeacontactaentităţidesprijin,vasporişiprobabilitateacaacestepersoanesăîncercesă solicite ajutor. În acest sens, „Vzaimodeistvie”,o organizaţie din Tiraspol ce activează în domeniulprotecţiei drepturilor omului, a lansat, cu ajutorulOrganizaţiei Naţiunilor Unite, două linii fierbinţi: olinie pentruprevenirea traficului de fiinţeumane şi amigraţieiilegale(080088888)şioliniecarereprezintătelefonuldeîncrederepentrucazurileceţindeviolenţaîn familie (0800 99800). Un număr record de 785 deapelurilaliniafierbintepentruprevenireatraficuluidefiinţeumaneafost înregistrat înanul2015, iar în106cazuriaufostnecesareacţiuniurgentefiindelaborateplanuri individuale pentru întoarcerea şi reintegrareavictimei.Laliniapentrusemnalareacazurilordeviolenţăîn familie au fost efectuate1341deapeluri, adică, înmedie,aproximativcâte4apeluripezi.În479decazurivictimele violenţei în familie şi familiile acestora aubeneficiatdeconsiliereprintelefon(înmodanonim),iarîn276decazuriafostvorbadespresituaţiideurgenţă.O atenţie deosebită a fost acordată activităţilor ceţineau de oferirea unui ajutor de urgenţă victimelor,de consiliere şi asistenţă socială, de la identificareacazuluipânălafinalizareaprocesuluidereintegrare,înconformitatecustandardeleinternaţionale.

Organizaţia Naţiunilor Unite a consolidat capacităţileGuvernului Republicii Moldova şi ale societăţii civile


8

pentru ca acestea să poată reacţionamai eficient latraficuldepersoaneşialteinfracţiuniconexegrave,in-clusivexploatareaşiabuzulprinintermediulInternetui.Avândînvederenumărultotmaimarealsolicitanţilordeazil,maialesdincauzaconflictelorcareau loc înUcraina şi Siria,OrganizaţiaNaţiunilorUniteaoferitsprijin tuturor solicitanţilordeazil pentru caaceştiasăbeneficiezedeacceslateritoriuşilaproceduradedeterminareastatutuluiderefugiat.Ținândcontdeconstrângerile bugetare severe, Organizaţia Naţiuni-lorUniteacontinuatsăacoperenecesităţilemedicaleşi financiareesenţialealesolicitanţilordeazil,darşicelealerefugiaţilor.Datorităeforturilordeadvocacyale Organizaţiei Naţiunilor Unite, un nou proiect delege privind azilul, unul mai armonizat cu legislaţiaUE,afostaprobatdeGuvernînanul2015.

Întrucât pe parcursul anului în regiune au avut locciocniridramaticeîntreintereselegeopolitice,impar-ţialitatea şimandatul unic al Organizaţiei NaţiunilorUniteauajutatlainstaurareaunuiclimatdeîncredereîntreceledouămalurialerâuluiNistru.Peparcursulanului2015,graţieparteneriatelorstabilitecusocie-tateacivilăşimediuldeafaceri,OrganizaţiaNaţiunilorUniteaajuns lamaimultde20.000depersoanedepeambelemalurialerâuluiNistru(60%dintreaces-teafiindfemei)prin intermediulproiectelorcarevinsă susţinăantreprenoriatul,dezvoltareamediuluideafaceri, dezvoltarea locală, sănătatea, mass-media,culturaşipersoanelecudizabilităţi.Luândactdere-comandările făcute de Thomas Hammarberg în ra-portul elaborat de acesta în anul 2013, OrganizaţiaNaţiunilorUnite a susţinut, de asemenea, eforturiledepusedesocietateacivilăpentrupromovareadrep-turilorpersoanelorcudizabilităţişiacooperatcuunşirdepartenerilanivellocal,sporindastfelşigraduldeaccesibilitatepentrupersoanelecudizabilităţicarelocuiescînregiuneatransnistreană.

ÎncooperarecuUniuneaEuropeană,afostlansatunghidprivindintegrareadrepturilorcopiilorîncoopera-reapentrudezvoltare.Ratabrutădeadmitereacopi-ilorcudizabilităţişiacopiilordeetnieromăînşcolileobişnuiteasporit,odescreştereavândloclacapitolul

admiteriicopiilorînşcolilespecializateşi/sausegrega-te,ceeaceadeterminatomaibunăincluziunesocialăşiaoferitunaccesmaimarelaînvăţământulcontinuudecalitatepentrugrupuriletradiţionalmarginalizate.A crescut, înmodparticular, rata copiilor cu cerinţeeducaţionalespeciale,darşiratacopiilorcudizabili-tăţiîninstituţiiledeînvăţământgeneral,cu35%faţădeanul2014.Serviciiledeasistenţăpsihopedagogică,prestate lanivelcentral şi raional,auasiguratomaibunăevaluareşiomaibunăsusţinereaintegrăriico-piilordezinstituţionalizaţi,segregaţişimarginalizaţiîninstituţiiledeînvăţământgeneral.

Modificările la cadrul normativ şi cel legislativ s-aubazat pe dovezile şi datele colectate privind tutela,adopţia şi asistenţa socială. În 15din 37de raioanedin ţară au fost implementatemecanismenaţionaleintersectoriale. Aceste mecanisme au făcut ca poli-ţia,asistenţasocială,sectorulsănătăţiişicelal învă-ţământuluisă-şiuneascămaieficienteforturilepen-trua identificaşi referi la instituţiilede resortcopiiivictime ale violenţei, abuzului şi neglijării. Sistemuljustiţiei juvenileacontinuatsă fie îmbunătăţit,multmaipuţinicopii fiindgăsiţivinovaţişicondamnaţi lapedeapsacu închisoarea.Datorităunormodificări şirevizuiri importanteaduseCoduluideprocedurăpe-nală,acestadinurmăprevedeutilizareaobligatorieatehnicilordeaudiereadaptatecopiilorcuvârstasub14ani.Guvernul a aprobatunnou setde indicatoripentru justiţia juvenilă înbazastandardelor interna-ţionale.Articolelecarerelevăaspectedelicatedesprecopiiaufostmediatizateîntr-unmodmaisatisfăcătorde către instituţiilemedia, iaraceastapresupunecăjurnaliştiidinRepublicaMoldovaaudatdovadădeungradmaimaredeconştientizareşideangajamentfaţăderespectareanormeloretice.


9

PILONUL 2: DEZVOLTAREA CAPITALULUI UMAN ȘI INCLUZIUNEA SOCIALĂ

LegeaRepubliciiMoldovaprivindcontrolultutunului,unadintre celemai avansate înEuropa la capitolulprotecţiasănătăţiicetăţenilor

Dupăaproapedoianidedezbateri,la29mai2015,Par-lamentul Republicii Moldova a aprobat Legea privindcontrolul tutunului. Legea, care este una complexă, aintrat învigoaretreptat. Începândcu1 ianuarie2016,aufostinterzisepublicitateaşipromovareaproduselordintutun.Apoi,din31mai2016afostinterzisfumatulînlocurilepubliceînchise,darşiînautomobileleîncareseaflăcopiicuvârstamaimicăde18ani.Înpofidauneiopoziţiiputernicedinpartealobbyiştilorinternaţionalidin industria tutunului, producătorilor locali de tutunşiaigrupurilor specialede interese, toateprevederilelegiiau fostaprobatedecătreGuvern înversiunea încare au fost prezentate. Noua Lege privind controlultutunuluiesteunadintrecelemaidrasticedinregiuneaeuropeanăşireprezintăorealizaremajorăaRepubliciiMoldovalacapitolulcontrolasupratutunului.AplicareaLegiiprivindcontrolultutunuluivadeterminaîmbună-tăţirisemnificativealesănătăţiiînrândulcetăţenilordinRepublicaMoldova,permiţândastfelsalvareaa40.000devieţianual.

OrganizaţiaNaţiunilorUniteaoferitsuportpentrurefor-masistemuluisănătăţii,consolidândşipromovândefici-entizareaguvernanţei însănătate.Datoritămaimultoracte legislativeşinormativemenitesă îmbunătăţeascăacoperireauniversalăprinasigurăridesănătate,popu-laţiapoatesăsebucuredeunaccesmailarglaserviciidesănătateprivateşipublice.Datorităsprijinuluiacor-datdeOrganizaţiaNaţiunilorUnitereformeisistemuluidecompensareacostuluimedicamentelor,85%dinpo-

Pentrua sprijini angajarea şi auto-ocuparea forţei demuncă,OrganizaţiaNaţiunilorUniteacreatoreţeadincincicentredeconsiliereprofesionalăîntoatăţara.Înperioadaanilor2013-2015,datorităuneimetodologiiinovativeaxatepecompetenţeleinterpersonale,aces-tecentreaureuşitsăaibăoratădesuccesdepromo-vareaangajăriide80%.Dreptrezultat,maimultde300depersoane(60%–femei,30%–tineri)aupututsă-şigăseascăunlocdemuncărelevantînlocalitate.

Cu sprijinul Organizaţiei Naţiunilor Unite, tinerii an-treprenori,inclusivceidinregiuneatransnistreană,aucreatnoicompanii,generând,totodată,160delocurinoidemuncă,iarmaimultde80%dinacesteavorre-venifemeilor.Alte60decompaniidepeambelemalurialerâuluiNistruaubeneficiatdeserviciidedezvolta-reaafacerilor,aureuşitsă-şiconsolidezelegăturiledeafacerişiausemnatnoiacorduridecooperare.

În anul 2015, de activităţile desfăşurate de cătreOr-ganizaţiaNaţiunilorUniteînparteneriatcusocietateacivilă,aubeneficiat9.410depersoanedepeambelemalurialerâuluiNistru.Astfel,aufoststabiliteiniţiativecomuneîndomeniulsănătăţii,mass-mediei,culturiişiasistenţeipersoanelorcudizabilităţi.

OrganizaţiaNaţiunilorUniteacontinuatsăsprijinepre-stareaeficientăaserviciilorpublicelocaleprininterme-diulcooperării intermunicipale.Dreptrezultat,pentruunnumărdepeste100.000depersoanedinmediulru-ralafostasigurataccesullaserviciidegestionareade-şeurilor,întreţinereadrumurilorşiiluminarestradală.

Au fost reabilitateşidotatecuechipamentematerni-tăţiledinSloboziaşiGrigoriopol.Maimultde5400demameşinou-născuţiaufostbeneficiariidirecţiaiser-viciilordesănătateşiaiinfrastructurii îmbunătăţiteîncinciinstituţiiperinatologice.

Legearevoluţionarăprivindcontrolultutunului,elabo-ratăcuajutorulOrganizaţieiNaţiunilorUniteşiarmoni-zatăîntotalitatecuprevederileConvenţiei-cadrupen-trucontrolultutunului,afostadoptatăînanul2015.Seaşteaptăcăastfelvafiabordatăproblemafumatuluişicăîntreagapopulaţiesevabucuradeostaredesănă-tatemultmaibună.


10

pulaţiebeneficiazădeunaccessporit lamedicamenteantihipertensive,oprioritatedetop,întrucâtbolilecar-diovascularesuntprincipalacauzăamorbidităţiişimor-talităţiiînţară.Înpofidadiferitorconstrângerieconomi-ceşipolitice,s-amajoratcu1lasutăvaloareaprimeideasigurareobligatoriedeasistenţămedicală,iarsistemuldeasigurareafostextinsacoperindastfel85%dinnu-mărultotalalpopulaţiei,ceeaceaînsemnatasigurareauneiprotecţiifinanciaremaibune.S-amicşoratnumă-rul plăţilor efectuate de cetăţeni din propriul buzunarpentruserviciiledesănătate, limitândriscurilepecarelepresupuneaceastăpracticăîncazulcelormaisăracefamilii.Afostasiguratşiunaccesmailarglaoîngrijirepetermenlungprinreprofilareapaturilordinspitale.Orga-nizaţiaNaţiunilorUniteaacordatasistenţălarevizuireaStrategieidedezvoltareasistemuluidesănătate,conti-nuândînacelaşitimplucrulasupraelaborăriinoiilegiaocrotiriisănătăţii.

CuasistenţatehnicăşidespecialitateoferitădeOrga-nizaţia Naţiunilor Unite au fost elaborate mai multedocumente de programe şi politici strategice, pentruaîmbunătăţişiaconsolidaprevenirea,controlulşiad-ministrareatratamentelorîndomeniiceţindecancer,tuberculoză,sănătatereproductivăşisexuală,şibolicutransmitere sexuală, inclusiv HIV. Aceste eforturi s-aureferit, la fel, la sănătatea copiilor şi a adolescenţilor.Organizaţia Naţiunilor Unite a facilitat, de asemenea,aprovizionarea cu vaccinuri antigripale gratuite gru-purilede risc înalt (fiinddistribuite150.000dedoze).GuvernulRepubliciiMoldovaşi-aasumatachiziţionareade contraceptive pentru grupurile vulnerabile. Activi-tăţile desfăşurate împreună cu Organizaţia NaţiunilorUniteauavutdreptrezultatconsolidareacapacităţilorde intervenţie încazuriledeviolenţăbazatăpegen,aserviciilorextinseprietenoasetinerilor,aserviciilordeplanificare familială bazată pe drepturi şi o preveni-remaieficientăacanceruluidecoluterin.CusprijinulOrganizaţieiNaţiunilorUnite,RepublicaMoldovaade-venituncentruregionaldeinstruirepentruEuropadeEstlacapitolulelaborareaşi implementareaghidurilorşiaprotocoalelorclinicepentruîmbunătăţireacalităţiiserviciilordesănătateprestateîndomeniulsănătăţiire-productiveşisexuale.

Pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a deţinuţi-lor din penitenciare, Organizaţia Naţiunilor Unite asusţinut adoptarea unor politici bazate pe dovezi şiimplementareaunuisetcomplexdemăsuriorientatesprecreareaunuimediusigurpentrupersoanelecareutilizeazădroguriinjectabileînperioadadedetenţieşi

sprepromovarea serviciilorde tratament şi de reabi-litarepentrudeţinuţiidependenţidedroguri,ceicaresuferădeHIVşituberculoză.

ÎnnoulProgramnaţionaldecontrolşiprevenireainfec-ţieiHIV/SIDA,accentulafostapuspeinvestiţiiconformconceptului de eficienţă al alocaţiilor, scopul fiind dea defalca la momentul oportun resursele disponibilepentruamaximizaimpactul.Pentruaatingeobiectivulscontat,dateledemografice,epidemiologiceşiecono-miceaufostanalizateînansambluservindapoidreptbazăpentruelaborareanoiimodalităţide intervenţieîmpotrivaHIVlanivelnaţionalpânăînanul2020.Pri-oritateaprogramuluiesteprevenirea,iarscopulrezidăînextindereaarieideacoperireşi tratareacelormaiafectatecategoriialepopulaţiei,avândţintadeaajun-gela60%dintreceicareaunevoiedeacesteintervenţiipânăînanul2020,faţădecele18%dinanul2014.

Prinreformelegislativeaufostînlăturatebarierelede-terminate de vârstă la accesarea serviciilor calitativedesănătate.Elaborareaagendeipentrureformasiste-muluidesănătatepublicăşiaplanuluideadaptarelaschimbărileclimaticeausprijinitşimaimulteforturileprivindasigurareaaccesuluilaserviciicalitativedesă-nătatepublică.

Tinerii reprezintă peste 25% din populaţia RepubliciiMoldova. În conformitate cuPlanuldeacţiunealOr-ganizaţiei Naţiunilor Unite la nivel de sistem pentrutineret(UNYouthSWAP)4,OrganizaţiaNaţiunilorUni-te a sprijinit eforturile naţionale pentrumaximizareapotenţialuluitransformaţionalaltinerilorşiacontinu-atsăacordeoatenţietotmaimaretinerilorîncadrulprogramelorsaleprivindangajarea încâmpulmuncii,instaurareaunuiclimatdeîncredere,incluziuneapoli-tică,sănătateaşieducaţia.Prinabordareadelaegallaegal,10.510tineriau fost informaţidespresănătateasexualăşireproductivăşidespredrepturilelor.Numă-rulavorturilorlacareaurecursadolescentelecuvârstacuprinsăîntre15şi19aniadescrescutdela13,0per1000defemeiînanul2011la9,4.

DatorităeforturilorOrganizaţieiNaţiunilorUnite,s-aurealizat progrese constante la capitolul asigurareadrepturilorcopiilorlaunmediufamilialprinavansareaagendeidedezinstituţionalizare.Dinanul2010şipânăînanul2015,numărulcopiilorinstituţionalizaţisubvâr-stade18anis-amicşoratcu67%,întimpcenumărulcopiilorcareaubeneficiatdeserviciide tip familialacrescutcu39%.

4 http://unyouthswap.org/.


11

Îngrijireadetipfamilial:excepţiadecândva–onouăregulălamoment

Înainte de lansarea reformei de dezinstituţionalizareaxatăpesistemuldeîngrijireacopilului,doidintreico-piivulnerabilidinRepublicaMoldovaajungeau,înceledin urmă, în îngrijirea rezidenţială. În perioada 2010-2015 însă, această tendinţă s-a inversat şi mult maimulţicopiiauacumacceslaserviciilealternative,detipfamilial,cares-audoveditaficumultmaibeneficepen-trudezvoltareaşistareageneralădebineacopilului.Întimpceîn2006,îninstituţiilerezidenţialedinRepublicaMoldovaerauplasaţi11.600decopiirămaşifărăîngri-jirepărintească,până înanul2015deja9600decopiiseaflauînîngrijiredetipfamilial.Lamoment,lafiecarecopil instituţionalizat revin treiaflaţi în îngrijirede tipfamilial.

Organizaţia Naţiunilor Unite a oferitul Guvernului spri-jinpentrurestructurareaşitransformareasistemelordeprotecţiesocială,sporindarealuldeacoperirealacestoraşiconsolidândcapacitatealor.Unaccentdeosebits-apuspe analiza sistemului actual de protecţie socială, acor-dândoatenţiedeosebităgrupurilorspecifice,cumarficopiii,fermierii,vârstniciişipersoanelecudizabilităţi.

Înanul2015,cususţinereaOrganizaţieiNaţiunilorUnite,a fost instituitunmecanism funcţionalpentru soluţio-nareaconflictelordemuncă.S-aajunslaunconsenstri-partitîntremediuldeafaceri,sindicateşiGuvernvizavideaspectelelegatedecontracteledemuncăşirelaţiiledemuncă,înconformitatecuconvenţiileinternaţionalerelevanteşilegislaţiaşipracticaeuropeană.OrganizaţiaNaţiunilorUniteaajutatGuvernulsăabordezeeficientaspectele legate de economia informală, să conceapăpoliticipentruaasiguraprestareadeserviciişicelorim-plicaţi îneconomia informală.Colectareacontribuţiilordeasiguraresocialăadevenitmaieficientă.


12

PILONUL 3: MEDIUL, SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI GESTIONAREA RISCULUI DE DEZASTRE

efectuareastudiilorşilaelaborareanoilorregulamentenecesarepentru restructurareaFonduluiEcologicNa-ţional, care urmează să asigure programe publice definanţare destinate mediului. Se aşteaptă că aceastavasusţineproceseledeintegrareînUEprininstituţio-nalizareaunorstandardefiduciaresuplimentare,darşiaunormecanismedeprotecţiesocialăşidemediuînbazabunelorpracticiinternaţionale.OrganizaţiaNaţiunilorUniteasusţinutaderareaServi-ciuluiHidrometeorologicdeStatalRepubliciiMoldovaîn calitatedemembrualorganizaţiei europeneMeteAlarm, consolidându-i capacitatea în conformitate custandardeleMeteoAlarm.Acestlucrupermiteprocesa-reainformaţiilorîntimprealşiemitereaavertismente-lororientatespre impact înainteaceloremisepentruprotecţiacivilă.Organizaţia Naţiunilor Unite a sprijinit elaborarea şirevizuirea Planului de acţiuni pentru implementareaStrategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi ruralăpentruanii 2014-2020. S-aefectuatoevaluarea cul-turiloranului2015careafostmarcatdeosecetăse-veră.OrganizaţiaNaţiunilorUniteaconsolidatcapaci-tăţile instituţiilorpublicerelevante,pentrucaacesteasă implementezeeficientmecanismeledeprotecţieaplantelor.Prinintermediul„Şcoliifermierului”,aufostsprijinitepoliticileintegrateîndomeniulcombateriidă-unătorilor.Organizaţia Naţiunilor Unite a oferit asistenţă pentrudezvoltareauneinoi industriiabiomasei,datorităme-canismelordesubvenţionarepentru300decazanepebiomasă,oferiteînparteneriatcuAgenţiapentruEfici-enţa Energetică, şi datorită creării parteneriatelor pu-blic-privatepentru întreţinereaechipamentului înşap-te raioane. Eforturilede sensibilizare aopiniei publiceprivind energia regenerabilă s-au extins şi în regiuneatransnistreană. Acţiunile reuşite ale ONU privind pro-movareaenergieiregenerabileauajutatlasporirearateideutilizareaenergieiregenerabileînţarăpânăla13,1%în2015,ceeaceesteunprogresbuncătreţintade17%dinconsumprevăzutădeangajamentulasumatînfaţaComunităţiiEnergeticecarecontribuielareducereade-pendenţeiţăriifaţădesurseleexternedeenergie.Ratagospodăriilorcaresuntcondusedefemeişicareauac-ces la sursedeenergie regenerabilăa crescutpână la38%.Maimultde30.000depersoanedin24delocali-tăţiruraleaubeneficiatdeîncălzireaccesibilă,datorităinstalării în instituţiilepublicea17cazanepebiomasăşiacolectoarelorsolarepentrupreparareaapeicalde.OrganizaţiaNaţiunilorUniteacontinuatsăofereajutor

OrganizaţiaNaţiunilorUniteaoferitsuportpentruelabo-rareaStrategieiprivinddiversitateabiologicăaRepubliciiMoldovaşiaPlanuluideacţiunipentruimplementareaacesteia, care vizează asigurarea gestionării durabile abiodiversităţiiînconformitatecuangajamenteleinterna-ţionalealeRepubliciiMoldova.AceastăstrategieafostelaboratăînîncercareadeaatingeţinteleAichipentrubiodiversitate5,scopulcăroraestedeastopapierdereabiodiversităţii în toată lumea până în anul 2020. Stra-tegiaadoptată înanul2015prevedeextindereaariilorprotejatede statde la5,61% la8%din teritoriul ţării.Aceastaconţinedateeconomiceesenţialecaresublinia-zăeforturileceurmeazăafidepusepentruconservareabiodiversităţiişioferăfactorilordedeciziemijloacepen-truabugetaacţiunileîndomeniulconservăriibiodiver-sităţii.ÎnpremierăpentruRepublicaMoldova,strategiavinecuundevizdecheltuieliceţinedeimplementareaacţiunilorprivindgestionareabiodiversităţii (aproxima-tiv 0,006% din PIB-ul ţării). A fost recunoscut în modclarrolulfemeilorînprotecţiamediuluişiîngestionarearesurselornaturale.Această recunoaştere serveşte,deasemenea,dreptforţămotriceapoliticilornaţionalepri-vindpartajareajustăşiechitabilăabeneficiilorgeneratedeutilizarearesurselorgeneticedupăcums-aconvenitînProtocoluldelaNagoya6.

Activităţileanterioaredeadaptarebazatăpeecosistemeaufostînsoţite,înanul2015,deeforturideintegrareabiodiversităţii înproceseledeplanificare lanivel local.Multedintrepăşuniledinlocalităţisuntepuizate,iartur-meledeanimalesuntadeseaduselapăşunatînariivul-nerabilecumsuntpădurile,stepeleşimalurilemlaştini-lor.OrganizaţiaNaţiunilorUniteadepuseforturipentrurestabilireapăşunilorşiasusţinutelaborareaplanurilordegestionareapăşunilor,urmărindscopuldeareduceimpactulexercitatînprezentasuprahabitatelorforesti-ere.Soluţiilepentruadaptareabazatăpeecosistemeaufostpilotateîn12comunităţidinRepublicaMoldova,fi-indacoperite470haaleParculuiNaţional„Orhei”.Aces-teintervenţiiîmbunătăţesctraiula50.000defamiliidinmediulruralalRepubliciiMoldova.

S-audepusîncontinuueforturipentruReformafisca-lădemediu,acesteeforturimaterializându-se înpro-puneri şi recomandări de politici pentru subvenţii deecologizareîndomeniulmediului,energeticiişiagricul-turii. Organizaţia Naţiunilor Unite a acordat ajutor la

5 Ţintele Aichi sunt 20 de niște obiective ce țin de biodiversitate asupra cărora s-a convenit la nivel internațional și care se așteaptă să fie atinse până în anul 2020: https://www.cbd.int/sp/targets/.

6 Despre Protocolul de la Nagoya: https://www.cbd.int/abs/about/.


13

în crearea unuimediu favorabil pentru reducerea ni-veluluideemisiişidezvoltareaadaptatălaschimbărileclimatice.Aufostcreatecapacităţinaţionalemaiputer-nicepentruintegrareadimensiuniidegenînstrategiilesectorialeşipentrupregătireacontribuţieipreconizatestabilite lanivelnaţionalaRepubliciiMoldova7– îna-intedeConferinţapărţilorlaConvenţia-cadruaNaţiu-nilorUnite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC),careaavutloclaParisînlunadecembrieaanului2015.Înacestcontext,RepublicaMoldovaşi-aasumatanga-jamentuldea-şi îndepliniatribuţiileceîirevinpentruamenţine încălzireaglobală sub2°C, reducând,pânăîn2030,emisiilegazelorcuefectdeserăcu64–67%,comparativcuniveluldinanul1990.

Sursele regenerabile consolidează independenţaenergeticăaRepubliciiMoldova

În mai puţin de 4 ani, cu sprijinul acordat în cadrulProgramuluiNaţiunilorUnitepentruDezvoltare(PNUD)şicelalUE,RepublicaMoldovaareuşitsă-şidublezecotadeenergieregenerabilă înconsumulgeneral,ajungândastfellanivelulde13%.Existăsperanţacăpânăînanul2020vafiatinsăţintade17%.„Săproducemenergiedinpaie şialtedeşeuri?Păreaopoveste. Împreunăcuco-munitateaînsă,amdecissăîncălzimgrădiniţacuoastfeldeenergie”,explicăDorinPântea,primarulsatuluiPepe-ni,situatînnordulţării.Noulsistemdeîncălzireinstalatîngrădiniţăşi-ademonstrateficienţaîntimpulprimelordouăierni.Aproximativ620defamiliişi-auinstalatdejacazanepebiomasă,încadrulprogramuluifiindrambur-satăînîntregimesumainvestităiniţial–1300dedolariSUA.Pelângăaceasta,s-aîmbunătăţitcalitateaaerului.Multefamiliidinsatelevecineauurmatexemplulşiutili-zeazăfondurilelocalepentruainstalasistemedeîncălzi-repebiomasăîninstituţiilepublice.Întotal,100deîntre-prinderiproducătoaredebiocombustibiliaufostcreateînultimii5ani înRepublicaMoldova.Anual seeliminăaproximativ60.000detonedeCO2.

Ulterior,OrganizaţiaNaţiunilorUnite a consolidat ca-pacitateaGuvernuluiprivind fortificarea rezistenţei laschimbărileclimaticeşicalamităţilenaturale.Odatăcucreareaunornoiinstituţiişimecanismedecoordonare7 Întregul document poate fi accesat la adresa: http://bit.ly/MD-

INDC.

aufostadoptatecâtevapoliticinoi.Unsucces impor-tantînregistratînanul2015afostelaborareaStrategieiRepubliciiMoldova de adaptare la schimbarea climeipână înanul2020şi aPlanuluideacţiunipentru im-plementareaacesteia,careaudreptscopminimizareariscurilorschimbărilorclimaticepentrusănătate.Afostoferitunsprijinadăugătorpentrucrearea instrumen-telor şi elaborarea instrucţiunilor naţionale privindplanuriledesiguranţăaapeişischemelerelevantedeaudit,avândloc,totodată,instruireadiferitoractoriin-teresaţi.

Organizaţia Naţiunilor Unite a continuat să acor-de suport pentru evacuarea pesticidelor scoase dinuz şi păstrate în depozitele din ţară. În anul 2015,aproximativ 400 de tone de pesticide scoase din uz,careerau stocate într-undepozit în satul Paşcani, aufostcolectateşiambalatepentruafitransportateulte-riorpestehotareundeurmauafidistruse.

AgricultoriidinRepublicaMoldovarecurg lamana-gementulapeipentrua-şiprotejaculturiledesecetă

În anul 2012, precipitaţiile atmosferice reduse şitemperaturilefoarteînalteauafectatproducţiaagrico-lăînRepublicaMoldova,avândunefectdramaticasu-pracalităţiivieţiiînmediulrural,darşiasupraîntregiieconomii.Pentruaevitarepetareauneiastfeldesitua-ţii,gospodăriilemaimicidinRepublicaMoldovaînvaţăsăseadaptezelaefecteleschimbărilorclimatice.UnuldintreproiecteleOrganizaţieiNaţiunilorUniteestedes-tinat îmbunătăţirii rezistenţei agricultorilor la secetăprinpromovareaunuimanagementmaibunalapeişiatehnologiilormodernedeirigarecarepotsporiranda-mentulşicalitateaculturilor.Încadrulfermelorselec-tateaufostcreate loturidemonstrative,acesteafiindmediatizatepelargprinviziteînteritoriu,sesiunidein-formareşiprinintermediulinstituţiilormedianaţiona-leşilocale.Proiectulrespectivajutădeasemeneaagri-cultoriişiasociaţiileutilizatorilordeapăsă-şidezvoltecapacităţiledeutilizareaapeişiaenergieiîntr-unmodeficient,săacţionezeînmodcorespunzătorşisăîntre-ţină echipamentul de irigare din câmp. Transferul decunoştinţeşicapacităţiarelocîncadrulinstruirilorte-oreticeşipractice,prinintermediilorasistenţeitehniceindividualeşiaşcolilorpentruagricultori.


14

REZULTATELE COMPONENTEI „OPERĂM CA UN TOT ÎNTREG”

CaseiONUobservândtotodatădificultăţilepecareleîn-tâmpinăatuncicândajunglaouşă,latrepte,larecepţie,seciocnescdealteobstacoledeacestgen.Caurmare,afostiniţiatunnouproiectdeconstrucţii,careainclusmontareaunuiliftpânălanivelurilesuperioare.AcelaşiexerciţiuaavutlocşiînaltesediialeOrganizaţieiNaţi-unilorUnitesituate înclădiriprivate.Dreptrezultat, înedificiile respective au fost făcute ajustările necesarepentruapermiteutilizareaWC-urilordecătrepersoane-lecaresedeplaseazăînscaunecurotile.PentruaasiguraaccesullaevenimentelesusţinutedeOrganizaţiaNaţiu-nilorUnite, locuriaccesibile,cumar fihoteluri, sălideîntâlnire,restauranteetc.,aufostidentificateşipuseladispoziţie,pentrua fiutilizatedecătretoateagenţiile,precumşidecătreparteneri.Acestlucruastimulat,deasemenea, conştientizarea cerinţelor de accesibilitateprintreceicarecomercializeazăşidauînlocaţiunespaţiipentruevenimente.Pentru a îmbunătăţi accesibilitatea produselor de co-municarealeOrganizaţieiNaţiunilorUnite,s-amăritşinumărul limbilorutilizare, iarpracticilede comunicareaccesibilăaufostpromovateînrândulmaimultorspe-cialişti încomunicare.Oatenţiesporităafostacordatădiversităţiiînprocedurilederecrutare,9agenţiiutilizândaceeaşi clauză de diversitate la elaborarea anunţurilorprivind posturile vacante şi implementând un procesinovativderecrutareastagiarilordingrupurilesubrepre-zentate,dreptmijlocdesporireadiversităţiipersonalu-lui,oferind, totodată, reprezentanţilordiferitorminori-tăţioposibilitatemaibunădea-şigăsiunlocdemuncă.Rezultatele unui studiu al diversităţii personalului auconfirmatnecesitateaunorastfeldeiniţiative,înconse-cinţăfiindelaboratunrăspunsdinparteamanagemen-tuluiechipeideţarăaONUcevaghidaONUMoldovaînsporireaincluziuniilaloculdemuncă.Studiuldiversităţiipersonaluluivafidesfăşuratînmodregulat.Paginawebcomună(descrisămai jos însecţiuneapri-vind comunicarea) apermisunuinumărde10agenţiirezidenteşinerezidentesăpostezeînmoddirectşiefici-entştiri,anunţurideangajareşiinformaţiidespreachizi-ţii.Utilizareamailargăasoluţiiloronlinecomunepentrupartajareadocumentelorşiomaibunăcolaborareînca-drulechipeideţarăaONUaucontribuitsemnificativlaîmbunătăţireagestionăriicunoştinţelor.

AgenţiileOrganizaţiei NaţiunilorUnite au continuat sădesfăşoareacţiuniîncomun,reuşindsăatingăoeficien-ţămaimareşieconomiidescarăîndomeniulachiziţiilorresurselorumane,tehnologiilorinformaţionaleşicomu-nicaţiilor managementului financiar, la capitolul sediucomunşiserviciiadministrative.În anul 2015, 12 agenţii au fost reprezentate în echi-pa comunădemanagement al operaţiunilor. Serviciileprestate în comun, aranjamentele comune şi cele 21deacorduripetermenlungauredusvolumuldelucruşi costurile, sporind calitatea bunurilor şi a serviciilorprocurate îndiversedomenii –de la IT laechipamentde birou, servicii de Internet, traduceri, combustibil şitransport,birotică,rezervareabiletelordecălătorie,ser-viciidecurieratrapidşiadministrareaCaseiOrganizaţieiNaţiunilor Unite. Amplasarea a 7 agenţii, împreună însediulCaseiOrganizaţieiNaţiunilorUniteagenerateco-nomiide138.158dedolariSUAînanul2015.AgenţiileOrganizaţieiNaţiunilorUnite,aplicăfaţădeparteneriideimplementareabordareaarmonizatăacadruluioperaţi-onalcomunpentrutransferurilemijloacelorbăneşti.Experţii locali şi facilitatorii străini au organizat instru-iri comune privind managementul bazat pe rezultate,abordareabazatăpedrepturileomului,preponderenţabărbaţilor în mai multe domenii, migraţie, implicareafemeilorînpolitică,traficuldefiinţeumane,bugetareasensibilăladimensiuneadegenşialtesubiecte.Acesteevenimente,împreunăcuoreuniuneatuturorangaja-ţilorOrganizaţieiNaţiunilorUnite, lacareauparticipat90% dintre angajaţii ONU din Republica Moldova, auîncurajatdiseminareacunoştinţelorşiapracticilorcătretoţimembriiechipeideţarăaONUşiconsolidareaspiri-tuluideechipăaOrganizaţieiNaţiunilorUniteîncadrulProgramuluipentruacţiunecauntotîntreg.S-aacordatatenţieşicondiţiilordelucrualeangajaţilorONU.CusprijinulunităţiideinovaţiiaBirouluiONUdecoor-donareaoperaţiunilordedezvoltare(DOCO)8,grupuldelucrupentrudiversitatealONUadepuseforturipentruasporiaccesulpersoanelorcudizabilităţilasediulşiservi-ciileOrganizaţieiNaţiunilorUniteînRepublicaMoldova.AavutlocoevaluaretotalăaCaseiOrganizaţieiNaţiuni-lorUnite,aplicânddesignulcentratpeutilizatoriifinali.Astfel,persoanecudiferitedizabilităţiaufostimplicateînexerciţiideusersafari.Încadrulacestorapersoanelerespectiveaufostîncurajatesăsedeplasezeprinsediul

8 Unitatea de inovații a UN DOCO oferă finanțarea inițială și asisten-ță tehnică echipelor de țară ale ONU în domeniul inovațiilor și al învățării.

REZULTATELE COMPONENTEI „OPERĂM CA UN TOT ÎNTREG”

15

REZULTATELE COMPONENTEI „COMUNICĂM CA UN TOT ÎNTREG”

Peparcursulanului,agenţiileOrganizaţieiNaţiunilorUni-teşi-auîmbunătăţiteforturileînmateriedecomunica-re şi advocacy, realizândocoordonaremaieficientă şiobţinândrezultatemaibuneînsusţinereaProgramuluipentruacţiunecauntotîntreg.Pedeoparte,agenţiileaupreluatconducereaînaspecteleceţindecompetenţelelor şi au comunicat mass-mediei şi publicului mesajedin numele întregii familii a Organizaţiei NaţiunilorUnite.Pedealtăparte,aufostdepuseeforturicomuneremarcabile de advocacy şi desfăşurate campanii deimportanţăstrategică(vedeţiboxademaijos).

UnserialTVdespreHIV(Deasupra cerului)afostdifuzatdeteleviziuneapublică.Ulterioracestaafostdistinscupremiulîncomunicaredigitalăpentrueficacitateacam-panieipereţelesocialedecomunicare,careacomple-mentatiniţiativa.Încolaborarecuactoriprivaţilocalişiorganizaţiileneguvernamentale(ONG-uri),afostlansatunproiectdesensibilizareaopinieipubliceprivindac-cesibilitatea fizică şi digitală (accessibility.md), trezindinteresuldezvoltatorilordesoftware,alCentruluideGu-vernareElectronicăşiaialtorparteneriimportanţi.

Campaniile remarcabile de comunicare desfăşurateîn comunde agenţiileOrganizaţieiNaţiunilorUniteînanul2015:1.Săptămânăeuropeanăavaccinării

2.SăptămânămondialăONUasiguranţeirutiere

3.Campaniamondială „16 ziledeactivism împotrivaviolenţeiînbazădegen”

4.#EndAIDSpânăîn2030înînchisori

5.Iniţiativedeîncurajareaalăptăriilasân

6.Festivalultinerilor

7.GalaHIV/SIDAcarepromoveazătestarealaHIV

8.GalapremiilorONUîndomeniuldrepturiloromului

Investiţiileînrelaţiilecumass-mediaaufostreluate,in-clusivcelepentrustabilireauneinoirelaţiidecooperarecuCentrulpentruJurnalismIndependent.Pelângătra-diţionaleconferinţedepresă,aufostorganizateîntâlnirişi înalte formate,cumar fi şedinţe informativescurteinformalecupresa,întâlniricueditoriidinmass-media,ateliere de lucru cu durata de jumătate de zi pentruspecialiştiîncomunicare,toateacesteacontribuindlaomaibunăînţelegereaactivităţilorOrganizaţieiNaţiuni-lorUniteşiarezultateloracestoraprintrespecialiştiidindomeniulmass-medieidinRepublicaMoldova. Încon-secinţă,înmass-medianaţionalăşilocalăauînceputsa

fieabordatemaiampluaspecteleceţindeariadepre-ocupăriaOrganizaţieiNaţiunilorUnite.Pentruaextindeaccesulînafaracapitalei,OrganizaţiaNaţiunilorUniteaajutatdouăCentredeInformareONU,situateînBălţişiComrat,sădevinămaiactiveşisăorganizezeevenimen-teşidezbateripentruimplicareapopulaţieidinteritoriu.

Paginawebcomună(www.un.md)asporitvizibilitateaactivităţiiOrganizaţieiNaţiunilorUnite,iarnumăruldeaccesăriacrescutcu21%faţădeanul2014.Site-ulafostaccesatmaidesdatorită, inclusiv,prezenţeimultmaiactive în socialmedia.Pe lângăFacebookşiYou-Tube,înanul2015OrganizaţiaNaţiunilorUniteînMol-dova a devenit activă pe Twitter, Odnoklassniki (ceamai populară reţea de socializare din RepublicaMol-dovaînafaraChişinăului,şimaialesprintrevorbitoriide limbă rusă),peMedium,Storify şipealteplatfor-me în intenţiade a ajunge la grupurile ţintă, inclusivladiferiteminorităţietniceşilingvistice.Înanul2015,pelângăversiunileînlimbileromânăşienglezăalesi-te-uluişirevisteicomune,afostlansatăşiversiuneaînlimbarusă.Unnoubuletininformativlunaraînceputsăfiedistribuitpartenerilor,actorilorrelevanţişialtorgrupuriinteresateprinpoştaelectronică.Revistatradi-ţionalătrimestrialăcontinuăsăfieeditatăşiplasatăînmediulonline,prezentândcelemaiimportanterezulta-teşiproiectedesfăşurateîncomun.

Anul2015afost,deasemenea,anulîncareOrganizaţiaNaţiunilorUniteşi-asărbătoritceade-a70-aaniversare,marcată în toată lumea în luna octombrie prin eveni-menteceevocăistoriaşirezultateleorganizaţiei.Agenţi-ileOrganizaţieiNaţiunilorUniteînMoldovaaucelebrataceastăaniversaredeschizându-şiuşilepentrumaimultde100devizitatori,majoritateafiindstudenţi.Astfel,înpremieră,laCasaONUafostorganizatăziuauşilordes-chise,iaragenţiileONUînMoldovaauprezentatproiec-telededezvoltarecelor200devizitatoriaiprimeiediţiiatârguluiOrganizaţieiNaţiunilorUnite,careaavutloclaBibliotecaNaţionalădinChişinău.Desprerezultateleob-ţinutedeOrganizaţiaNaţiunilorUnitepublicullargafostinformat încadruluneiexpoziţii fotograficeamenajateînGrădinaPublicădinChişinău şi printr-un spot videodifuzatdeteleviziuneanaţională.Pentruoimplicaremaieficientă,tineriidintoatăţaraaufostinvitaţisăparticipela20dedezbateri şcolare împreunăcupersonalulOr-ganizaţieiNaţiunilorUnite,iaraltecâtevasutedetineris-aualăturatuneiseriideecranizărişidezbateripesu-biecte-cheieîn5centreregionaledeangajareîncâmpul,muncii.CuocazialansăriiAgendeidedezvoltaredurabilăînRepublicaMoldovaafostorganizatăoconferinţădepresă comună cuMinisterulAfacerilor Externe şi Inte-grăriiEuropene.


16

În anul 2015,OrganizaţiaNaţiunilorUnite a continuatimplementarea recomandărilor corporative şi a pro-cedurile de operare standard privind desfăşurarea încomun a activităţilor de advocacy şi de comunicare.Înurmaunui sondajprivindpercepţiile şi cunoştinţeledespre Organizaţia Naţiunilor Unite şi activităţile salede comunicare în RepublicaMoldova, a fost revizuităStrategiadecomunicarepentruanii2013–2017pentru

areflectamaibinescopurilestrategicealeOrganizaţieiNaţiunilorUnite,pentruafacilitatransmitereamesaje-lorcoerenteşiactivităţiledeadvocacy,pentruaextindeacoperirea în afara capitalei şi audienţa vorbitoare delimbăengleză/română.Oatenţiedeosebităafostacor-datăintegrăriiperspectivelordediversitateşiaccesibili-tate.


17

SIN

TEZ

Ă F

INA

NC

IAR

ĂPI

LON

UL

1: G

UV

ERN

AR

EA D

EMO

CRAT

ICĂ

, JU

STIȚ

IA, E

GA

LITA

TEA

ȘI D

REP

TUR

ILE

OM

ULU

I

Agen

ția

Sum

a es

timat

ivă

chel

tuită

în a

nul

2013

(USD

)

Sum

a es

timat

ivă

chel

tuită

în a

nul

2014

(USD

)

Sum

a es

timat

ivă

chel

tuită

în a

nul

2015

(USD

) B

uget

est

imat

iv p

entr

u an

ul 2

016

(USD

) B

uget

est

imat

iv p

entr

u an

ul 2

017

(USD

) B

uget

est

imat

iv p

entr

u an

ii 20

13 –

201

7 (U

SD)

Sum

a S

uma

Sum

a S

uma

Def

icit

de fi

nanț

are

Sum

a D

efic

it de

fina

nțar

e S

uma

Def

icit

de fi

nanț

are

OIM

1.46

4.42

43.90

8.11

03.56

7.55

53.62

5.61

583

6.03

72.76

1.53

01.44

7.71

515

.327

.234

2.28

3.75

2

OHC

HR17

0.00

037

9.94

645

8.29

060

0.00

022

5.00

065

0.00

028

0.00

02.25

8.23

650

5.00

0

UNW

omen

166.20

982

6.59

31.67

0.62

53.01

1.49

390

0.00

087

6.42

91.89

9.00

16.55

1.34

92.79

9.00

1

PNUD

8.97

8.70

25.77

0.10

77.45

2.15

94.49

5.79

90

3.90

1.20

50

30.597

.972

0

UNEC

E15

.000

86.000

35.000

00

00

136.00

00

UNESCO

15.000

00

020

.000

020

.000

15.000

40.000

UNFPA

144.82

167

5.72

283

.156

342.34

725

.000

82.010

25.000

1.32

8.05

650

.000

UNHC

R75

0.00

073

5.00

049

3.47

152

9.47

920

0.00

052

9.47

920

0.00

03.03

7.42

940

0.00

0

UNICEF

1.09

5.00

067

6.45

451

2.00

031

4.00

018

8.00

026

0.00

024

5.00

02.85

7.45

443

3.00

0

UNODC

450.00

050

.000

350.00

00

00

085

0.00

00

OMS

150.00

015

0.00

020

0.00

050

.000

150.00

050

.000

150.00

060

0.00

030

0.00

0

Tota

l13

.399

.156

13.2

57.9

3314

.822

.256

12.9

68.7

332.

544.

037

9.11

0.65

34.

266.

716

63.5

58.7

306.

810.

753

SINTEZĂ FINANCIARĂ

18

PILO

NU

L 2:

DEZ

VO

LTA

REA

CA

PITA

LULU

I UM

AN

ȘI I

NCL

UZI

UN

EA S

OCI

ALĂ

Agen

ția

Sum

a es

timat

ivă

chel

tuită

în a

nul

2013

(USD

)

Sum

a es

timat

ivă

chel

tuită

în a

nul

2014

(U

SD)

Sum

a es

timat

ivă

chel

tuită

în a

nul

2015

(USD

)

Bug

et e

stim

ativ

pen

tru

anul

201

6 (U

SD)

Bug

et e

stim

ativ

pen

tru

anul

201

7 (U

SD)

Bug

et e

stim

ativ

pen

tru

anii

2013

–

2017

(USD

)

Sum

a S

uma

Sum

a S

uma

Def

icit

de fi

nan-

țare

S

uma

Def

icit

de fi

nan-

țare

S

uma

Def

icit

de fi

nan-

țare

FAO

360.00

018

7.80

637

8.55

81.26

1.68

80

438.20

60

2.62

6.25

80

AIEA

153.06

128

0.04

528

5.71

441

8.36

70

502.26

81.75

7.37

01.63

9.45

61.75

7.37

0

IFAD

9.89

0.50

05.27

8.75

13.81

7.90

09.18

0.80

00

4.15

0.85

00

32.318

.801

0

ILO

440.00

071

.054

300.32

60

00

081

1.38

00

OIM

1.97

9.74

482

5.32

092

4.09

01.25

8.39

61.52

6.60

41.22

1.54

61.56

3.45

46.20

9.09

63.09

0.05

8

ITC

00

00

80.000

040

.000

012

0.00

0

OHC

HR50

.000

162.97

013

6.61

510

0.00

075

.000

50.000

20.000

499.58

595

.000

UNW

omen

857.07

731

7.23

928

6.60

10

00

01.46

0.91

70

UNAIDS

60.100

75.000

110.00

010

0.00

050

.000

100.00

050

.000

445.10

010

0.00

0

UNCITR

AL0

00

00

00

00

UNCTAD

00

00

00

00

0

PNUD

8.14

8.22

47.87

4.22

35.54

3.38

48.73

5.33

298

7.97

47.56

7.43

50

37.868

.598

987.97

4

UNEC

E35

.000

019

.000

18.600

00

072

.600

0

UNESCO

43.000

00

065

.000

065

.000

43.000

130.00

0

UNFPA

226.32

547

6.91

537

0.65

647

3.18

175

.000

377.99

075

.000

1.92

5.06

615

0.00

0

UNHC

R14

0.00

014

0.00

035

.000

40.000

80.000

40.000

100.00

039

5.00

018

0.00

0

UNICEF

2.50

0.00

02.14

0.30

11.30

8.00

01.09

0.00

075

0.00

01.09

0.00

080

0.00

08.12

8.30

11.55

0.00

0

UNIDO

22

.543

1.83

5

24

.378

0

UNODC

280.00

090

.000

90.000

133.53

810

0.00

010

9.35

410

0.00

070

2.89

220

0.00

0

OMS

1.70

3.00

01.95

0.00

02.05

0.00

042

0.00

01.78

0.00

042

0.00

01.78

0.00

06.54

3.00

03.56

0.00

0

Tota

l26

.866

.032

19.8

92.1

6615

.657

.679

23.2

29.9

035.

569.

578

16.0

67.6

486.

350.

824

101.

713.

428

11.9

20.4

02


19

PILO

NU

L 3:

MED

IUL,

SCH

IMB

ĂR

ILE

CLIM

ATIC

E ȘI

GES

TIO

NA

REA

RIS

CULU

I DE

DEZ

AST

RE

Agen

ția S

uma

estim

ativ

ă ch

eltu

ită în

anu

l 20

13 (U

SD)

Sum

a es

timat

ivă

chel

tuită

în a

nul

2014

(USD

)

Sum

a es

timat

ivă

chel

tuită

în a

nul

2015

(USD

)

Bug

et e

stim

ativ

pen

tru

anul

201

6 (U

SD)

Bug

et e

stim

ativ

pen

tru

anul

201

7 (U

SD)

Bug

et e

stim

ativ

pen

tru

anii

2013

–

2017

(USD

)

S

uma

Sum

a S

uma

Sum

a D

efic

it de

fina

n-ța

re

Sum

a D

efic

it de

fina

n-ța

re

Sum

a D

efic

it de

fina

n-ța

re

FAO

526.53

713

8.50

041

9.72

526

9.96

30

00

1.35

4.72

50

PNUD

7.33

0.22

15.61

5.76

66.11

1.15

34.93

8.70

60

2.48

1.38

10

26.477

.227

0

UNEC

E24

5.00

033

6.18

412

5.00

011

0.00

00

00

816.18

40

UNEP

300.00

00

50.000

00

00

350.00

00

UNICEF

100.00

00

00

00

010

0.00

00

UNIDO

264.92

217

4.92

148

4.54

395

.000

00

01.01

9.38

60

OMS

50.000

100.00

020

0.00

020

.000

80.000

20.000

80.000

390.00

016

0.00

0

Tota

l8.

816.

680

6.36

5.37

17.

390.

421

5.43

3.66

980

.000

2.50

1.38

180

.000

30.5

07.5

2216

0.00

0

CAD

RU

L B

UG

ETA

R U

NIC

PEN

TRU

AN

II 2

013–

2017

Pilo

nul

Sum

a es

timat

ivă

chel

tuită

în a

nul

2013

(USD

)

Sum

a es

timat

ivă

chel

tuită

în a

nul

2014

(USD

)

Sum

a es

timat

ivă

chel

tuită

în a

nul

2015

(USD

)

Bug

et e

stim

ativ

pen

tru

anul

201

6 (U

SD)

Bug

et e

stim

ativ

pen

tru

anul

201

7 (U

SD)

Bug

et e

stim

ativ

pen

tru

anii

2013

–

2017

(USD

)

Sum

a S

uma

Sum

a S

uma

Def

icit

de fi

nan-

țare

S

uma

Def

icit

de fi

nan-

țare

S

uma

Def

icit

de fi

nan-

țare

113

.399

.156

13.257

.933

14.822

.256

12.968

.733

2.54

4.03

79.11

0.65

34.26

6.71

663

.558

.730

6.81

0.75

3

226

.866

.032

19.892

.166

15.657

.679

23.229

.903

5.56

9.57

816

.067

.648

6.35

0.82

410

1.71

3.42

811

.920

.402

38.81

6.68

06.36

5.37

17.39

0.42

15.43

3.66

980

.000

2.50

1.38

180

.000

30.507

.522

160.00

0

Tota

l49

.081

.867

39.5

15.4

7137

.870

.355

41.6

32.3

048.

193.

615

27.6

79.6

8210

.697

.540

195.

779.

680

18.8

91.1

55

SINTEZĂ FINANCIARĂ

20

Rezultatul 1.1 – Transparență sporită, responsabilitatea și eficiența autorităților publice centrale și locale

Indicatori Nivel de referință Ținte Progres Mijloace de verificare

a.Încredereaîninstituţiileadministraţieipublice;IndiceledePercepţieaCorupţiei

Niveldereferinţă:(Mai2011)Guvern–23%;Parlament–19%;APL–47%;IndiceledePercep-ţieaCorupţiei:36

Ținta:Guvern:45%;Par-lament:40%;APL:60%;IndiceledePercepţieaCorupţiei:Îmbunătăţi-reaindiceluiRepubliciiMoldova

(2015)Guvern:7%;Par-lament:6%;APL:52%IndiceledePercepţieaCorupţiei:(2015)33

a.BarometruldeOpiniePublică;RaportulTransparencyInternational

b.CoeficientulHunterdeechilibrupeverticală(graduldedependenţăfiscalăaladminis-traţieipublicelocaleprivindresurseletransferatedecătreguvernulcentral)

Niveldereferinţă:(2011)Variazăîntre13%şi19%

Ținta:UncoeficientHunter,careestepeste20%şicarenuvariază

(2015)18.30% b.DateleanaliticealeMinisteruluiFinanţelorprivindbugetelelocale

c.Disponibilitateadatelorpubli-ceprivindegalitatea,datedeza-gregatepegrupurivulnerabileşidimensiunitransversale(inclusivteritoriale,zonadelocuitorietc.),pentruaurmăriprogre-seleînregistrateîndirecţiaObiectivelordeDezvoltarealeMileniului(ODM)şiobiectivelordedezvoltarealeRepubliciiMoldovapetermenlung

Niveldereferinţă:Anu-mitedatedisponibilepri-vinddisparităţiledegenşiregionale,însădatelelipsescpentruunnumărdegrupuriprincipale

Ținta:Dateprivindgru-purileţintăvulnerabile(persoanecudizabilităţi,romi,persoanecubolistigmatizate,cetăţeniiţărilorterţeşiapatrizii)disponibileşiutilizateînelaborareapoliticilor

Nus-aînregistratprogresîn2015.Datestatisticesuntdisponibilepegrupurivulnerabile:- persoanecudizabilităţi;- persoane cu boli stig-matizate.

Nuexistădatedisponibi-lepentruapatrizi(dateleaufostcolectateîntim-pulrecensământuluidin2014,darnuaufostîncăprocesate)

c.RaportulODMprecumşialterapoartecătreorganismeleinter-naţionale;BiroulMigraţieşiAzil(repatriaţi);datestatisticealeinstituţiilorpublice:- RapoarteşidatestatisticealeMi-

nisterului Sănătăţii: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/07.expert_itm_si_dizabilitatea.pdf;

- BancadedateaBirouluiNaţionalde Statistică (BNS) (dizabilităţi):http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/EN/08%20SAN/SAN05/SAN05.asp;(HIV) http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/EN/ODM/ODM.asp (alte boli); http://stat-bank.statistica.md/pxweb/Da-tabase/EN/08%20SAN/SAN02/SAN02.asp)

ANEXĂ: PROGRESUL FAŢĂ DE CADRUL DE REZULTATE AL PROGRAMULUI PENTRU ACŢIUNE CA UN TOT ÎNTREG


ANEXĂ: PROGRESUL FAȚĂ DE CADRUL DE REZULTATE AL PROGRAMULUI PENTRU ACȚIUNE CA UN TOT ÎNTREG

21

Produsul 1.1.1 – Un sistem modernizat al administrației publice este în măsură să coordoneze efectiv și eficient elaborarea, bugetarea, implementa-rea și monitorizarea politicilor bazate pe dovezi în sprijinul priorităților naționale ale țării și al obiectivelor de integrare europeană


a.Analizaex-anteapoliticilorşiprincipiidegestionarebazateperezultate,obligatoriipentruelaborarea,implementareaşimonitorizareapoliticilorpubliceorientatesprerezultate,bazatepedrepturişiabordărisensi-bileladimensiuneadegenculegăturiclarelabugetareaperprogram

Niveldereferinţă: (2011)Metodologiapentruanalizaex-anteapoliticilor(inclusivabor-dareadrepturiloromuluişisensibilăladimensi-uneadegen)nuesteobligatorielaelaborareapoliticilorpublice

Ținta:Analizaex-anteapoliticilor,inclusivmetodologiabazatăpedrepturileomuluişipeabordărilesensibileladimensiuneadegen,esteobligatoriepentruelaborarea,implemen-tareaşimonitorizareatuturorpoliticilorpublicenoi,elaboratedupăanul2013

Nus-aînregistratprogresîn2015.Potrivitinforma-ţiilorfurnizatedecătreCancelariadeStat,noualegecuprivirelaelaborareapoliticilorpubliceafostredactatăşiseaflăînpre-zentlaMinisterulJustiţieipentrufeedbackdinparteaexperţilor.Deasemenea,metodologiadeevaluareaimpactuluipoliticilorex-anteafostelaborată,şiesteînfazadepilotaredinanul2010.În2013,afostadăugatimpactuldimensiu-niidegenlametodologie,careacumconstădinopttipurideimpact

a.Legişiactenormative;HotărâreaGuvernuluicuprivirelametodolo-giadeanalizareex-anteaimpactuluipoliticilor(MonitorulOficial)

b.PunctajulEvaluăriiprivindCa-druldeCheltuieliPublice(ECCP)înperspectivamultianualăînplanificareafiscală,politicadecheltuielişibugetare

Niveldereferinţă:(2011)ECCPapreciatăcucalifi-cativulB+

Ținta:ECCPapreciatăcucalificativulA

(2015)ECCPapreciatăcucalificativulA

b.RapoarteleECCP

c.Acorduldeasociere(AA)UE-Moldova,semnatşiim-plementatînconformitatecuplanuldeacţiuni

Niveldereferinţă:AAUE-Moldovanuestesemnat

Ținta:AAUE–MoldovaestesemnatşipusînaplicareînconformitatecuPlanuldeacţiuni

AAUE–MoldovaestesemnatşipusînaplicareînconformitatecuPlanuldeacţiuni

c.RapoarteledeprogresanualealeUEşialeGuvernuluicuprivirelaAA

d.Efectuarearecensământuluipopulaţieişiallocuinţelordin2014

Niveldereferinţă:Inexis-tent(ultimulrecensă-mântîn2004)

Ținta:(2015)recensă-mântuls-adesfăşuratcusucces,oferinddatefiabileşicredibilepentruformulareapoliticii

(2015)Recensământulafostefectuat,sondajulpost-enumerarerealizat,iarrezultatelepreli-minarediseminateîndecembrie2014.Înmai2016rezultatelefinalealerecensământuluinuaufostfăcutepublice

d.RecensământulpopulaţieişiallocuinţelorşiSondajulpost-enu-merare


22

Produsul 1.1.2 – Parlamentul și Comisia Electorală Centrală au mai bune capacități pentru a-și exercita funcțiile, inclusiv pentru a asigura respectarea drepturilor omului și egalitatea de gen


a.Reprezentareafemeilorînpoziţiiledecizionale

Niveldereferinţă:(2011)parlamentari:22%;mem-briaiGuvernuluilaniveldeminister:două(10%)

Ținta:(2015)parlamen-tari:30%;membriaiGuvernuluilaniveldeminister:30%

(2015)Parlament:21%(21femei);Guvern:23%(cincifemei)

a.RaportulComisieiElectoraleCen-tralecuprivirelaalegerilegenerale;paginawebaGuvernului

a.1.Participarealavotacetăţe-nilormoldovenidepestehotare[indicatornou]

Niveldereferinţă: (2010)64199cetăţenimoldovenivoteazăpestehotare; (2014)73311cetăţenimoldovenivoteazăpestehotare

Ținta:Creştereaparticipăriicetăţenilormoldovenicaretrăiescînstrăinătatelaalegerileparlamentaredin2018

N/A–fărăalegerigene-raleîn2015

a.1.RaportulComisieiElectoraleCentralecuprivirelarezultatelealegerilorparlamentaredin3 0noiembrie2014,p.20: http://cec.md/files/files/raporttota-lizarealegeri2014din5decemredac-tat_5373809.pdf; EvaluareaglobalăaOSCE/ODIHRprivindcalitateaalegerilorgenerale,inclusivvotareadepestehotare

b.ÎncredereapopulaţieiînParla-ment(dezagregatăpecriteriidesex)

Referinţă:(primăvara2012):–25%declarăcăauîncredereînParlament(27%bărbaţi,22%femei)

Ținta:(2017):–40%declarăcăauîncredereînParlament(celpuţin40%femei)

(2015)6%declarăcăauîncredereînParlament(5%bărbaţişi6%femei)

b.BarometrulOpinieiPublice (dezagregatăpecriteriidesex)

c.DrepturileomuluişianalizadinperspectivealedimensiuniidegenaproiectelordelegepropuseînParlament

Niveldereferinţă:0% Ținta:100% Nus-aînregistratprogresîn2015

c.RaportAnualalParlamentului

d.EvaluareaglobalăaOSCE/ODIHRprivindcalitateaalegeri-lorgenerale

Niveldereferinţă: Alegerileparlamentaredin2010„auîntrunitmajoritateastandarde-lor”;alegerilelocaledin2011„auîntrunitînmaremăsură”standardele

Ținta:Îmbunătăţireconstantăînatingereastandardelorelectorale,conformevaluăriiOSCE/ODIHR(alegerilegene-raledin2014şialegerilelocaledin2015)

(2015)MisiuneaOSCE/ODIHRdeobservareaalegeriloradeclaratcăalegerilelocaleaufost„administratebine”,iar„concurenţiielectoraliauavutîncredereîn”Co-misiaElectoralăCentrală (DeclaraţiaOSCE/ODIHRprivindconstatărileşiconcluziilepreliminare)

d.RapoartealemisiuniiOSCE/ODIHRdeobservareaalegerilor,precumşialterapoartealemisiuni-lordeobservatori

Produsul 1.1.3 – Autoritățile publice locale dețin capacități sporite pentru a-și exercita funcțiile, inclusiv pentru o mai bună planificare, prestare și monitorizare a serviciilor în conformitate cu politicile de descentralizare


a.Creştereaponderiiveniturilorpropriilocaleîntotalulbugete-lorlocale

Niveldereferinţă:(2011)4.0%

Ținta:Numaipuţinde10%

(2015)9.2% a.RapoarteanualealeMinisteruluiFinanţelor;Legeaprivindfinanţelepublicelocale

b.GraduldeimplementareaPlanuluideacţiuniprivindimplementareaStrategieinaţio-nalededescentralizare

Niveldereferinţă: Strategianaţionalădedescentralizareaprobatăîn2012

Ținta:PlanuldeacţiuniprivindimplementareaStrategieinaţionalededescentralizareimplementatîntimputilînmăsurăde70%dinac-ţiunileplanificatepentruanulrespectiv

2015(57%) b.RapoarteguvernamentaleprivindimplementareaPlanuluideacţiuniprivindimplementareaStrategieinaţionalededescentralizare


23

Rezultatul 1.2 – Actorii din sectorul justiției sunt în mai mare măsură capabili să promoveze accesul la justiție și să protejeze statul de drept în conformitate cu angajamentele internaționale


a.Nivelulîncrederiipubliceînsistemuljustiţiei

Niveldereferinţă:24%dinpopulaţieaveauîncredereînsistemuljustiţieiînmai2011

Ținta:34%dinpopulaţievoraveaîncredereînsistemuljustiţieipânăînmai2017

Regresulesteobservatîncomparaţiecuniveluldereferinţă:(Aprilie2015)10,3%(12,4%bărbaţişi8,6%femei),http://ipp.md/public/files/Barometru/BOP_04.2016_prima_parte_finale-r.pdfhttp://ipp.md/public/files/Barometru/Brosu-ra_BOP_11.2014_pri-ma_parte-r.pdf

a.Barometrulopinieipublice

[b.Indicatorulafosteliminat,fiindconsideratnerelevant.]c.Număruldeinstanţejudecă-toreştişi/sauorganedeechitatecarerecunoscşiremediazădiscriminareaîncazurileindi-viduale

Niveldereferinţă: Niciuncazcunoscutlamomentulactualderecunoaşterejudiciarăadiscriminăriicuoricejustificarelegală

Ținta:100deciziiderecunoaştere/remedierepânăîn2015;400deciziiderecunoaştere/remedi-erepânăîn2017

Pânăla1mai2016,Con-siliulEgalităţiiaprimitşiaexaminat420plângeridediscriminare,aemis230deciziişiaconstatatodiscriminareîn103cazuri(12cazuriîn2013,48în2014şi25în2015).Numărulhotărârilorjudecătoreşticuprivireladiscriminarenuestecunoscut

c.RaportareaunorastfeldecazuridecătregrupuldelucrualOrganiza-ţieiNaţiunilorUnitereferitoareladrepturileomului;DatealeGuver-nuluiprivindmonitorizareacazurilordediscriminare;societateacivilăşirapoarteleINPPDO


24

Produsul 1.2.1 – Sistemul judecătoresc și-a sporit capacitatea de a emite decizii coerente, independente, în conformitate cu legislația și standardele internaționale


a.ElaborareaşiimplementareadecătreInstitutulNaţionalalJustiţiei(INJ)amodulelorpentruprogramuldeinstruire(iniţialăşicontinuă)cuprivirelalegislaţiainternaţionalăîndomeniuldrepturiloromului

Niveldereferinţă:INJoferăinstruirepeanumi-teprevederialeCEDO,dardeloccuprivireladreptulinternaţionalaldrepturiloromului

Ținta:Cătreanul2017,programuldeînvăţământINJvafisubstanţialmodificatşivaconţinemodulepefiecaredintretratateleinternaţionale,mecanismeleşiinstru-menteleacestora(Pactulinternaţionalprivinddrepturileeconomice,socialeşiculturale,Pactulinternaţionalcuprivireladrepturilecivileşipolitice,Convenţiaîmpotrivatorturii(CAT),ICERD,CEDAW,Con-venţiaONUcuprivireladrepturilecopilului(CDC),ComitetulpentrudrepturilepersoanelorcudizabilităţiCRPD),in-clusivConvenţiaprivindstatutulrefugiaţilordin1951

Nus-aobservatîncăniciunprogres.În2015PNUDademaratunproiectdepatruanicuINJ,iarimplementareaacestuiavadeterminaprogresulcătreatingereaţintelor

a.Verificareobiectivă;evaluareperiodicăindependentă;rapoarteleanualealeINJ

b.NumăruldeciziilorexplicativedeorientarealeCurţiiSupremedeJustiţielegateînmodexplicitdepunereaînaplicarealegislaţieiinternaţionaleprivinddrepturileomului

Niveldereferinţă:Patrudeciziideorientarecu-noscuteprivindlegislaţiainternaţionalăîndome-niuldrepturiloromului

Ținta:Patrudeciziideorientaresauacordurisimilardeorientarecuprivirelaaspectelededreptinternaţionalîndomeniuldrepturiloromuluiînperioada2013–2017

S-auobservatprogrese.(2015)Odeciziedeori-entareadoptatăprivindlegislaţiainternaţionalăîndomeniuldrepturiloromului,http://jurispru-denta.csj.md/db_hot_expl.php

b.Verificareobiectivă

Produsul 1.2.2 – Organele de drept dețin capacități consolidate de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor părților în cadrul procedurilor penale


[a.Indicatorulafosteliminat,fiindconsideratnerelevant.][b.Indicatorulafosteliminat,fiindconsideratnerelevant.]

c.Pondereacazurilordejudici-arizateacopiilorînconflictculegea

Niveldereferinţă:(2011)53,08%dincazurilecopii-lorînconflictculegeaaufostdejudiciarizate

Ținta:63%dincazurilecopiilorînconflictculegeaaufostdejudici-arizate

45%cazuriaufostdeju-diciarizateîn2015

c.MinisterulJustiţieişidateleMinisteruluideAfaceriInterne;RapoartealeGuvernuluiRepubliciiMoldovacătretratateleinternaţio-nale;societateacivilă;dateoficiale;şirapoarteaProcuraturiiGenerale

d.Existenţaunuiprogramdestatpentrudespăgubireavicti-melortraficuluidepersoane

Niveldereferinţă:Me-canismuldeconfiscareaactivelornuesteeficientînasigurareadrepturilorvictimelortraficuluidepersoaneladespăgubire

Ținta:Creareaprogramu-luidestatdedespăgubi-reavictimelortraficuluidepersoanebazatpedrepturileomului

ProiectulLegiicuprivireladespăgubireavictime-lortraficuluidepersoaneafostadoptatdeParla-mentînprimalectură.Programulvafielaboratînurmaadoptăriilegii

d.RaportulanualalSecretariatuluiPermanentalComitetuluiNaţionalpentruCombatereaTraficuluideFi-inţeUmanecuprivirelaimplemen-tareaPlanuluinaţionaldeacţiuniînvedereapreveniriişicombateriitraficuluidefiinţeumane;rapoartealesocietăţiicivile


25

Produsul 1.2.3 – Persoanele fizice, inclusiv cele mai vulnerabile, beneficiază de acces sporit la proceduri de calitate pentru soluționarea litigiilor din justiție și pentru asigurarea unei soluționări eficiente


a.Sistemuldeasigurareacali-tăţiipentrufurnizareaasistenţeijuridice,elaboratşidezagregatpecriteriidegenşivulnerabili-tatedinperspectivadrepturiloromului*

Niveldereferinţă:Înpre-zentnuexistăunastfeldesistem;cunoştinţelesistemicecuprivirelaca-litateaasistenţeijuridicesaustatutulbeneficiari-lordupăgen/vulnerabili-tatesuntlimitate

Ținta:Sistemdemoni-torizareexistentşifunc-ţional,cuindicatorisen-sibililagendecalitateşimecanismfuncţionaldesancţionare,pentruserviciijuridice;sistemfuncţionaldeasigurareacalităţiişidemonitori-zareacriteriilordegenşidevulnerabilitatedinperspectivadrepturiloromului*

S-auobservatprogresesemnificative.Dateleprivindnumăruldebe-neficiariestedisponibilon-line(http://statistica.cnajgs.md/)şisuntdefalcatepeurmătoa-relecriterii:sex,vârstă,etnie,dizabilitate,statutderefugiatşilocalitate.Mecanismuldemonito-rizareacalităţiiasistenţeijuridiceesteimplemen-tatşiînfuncţionare.DategeneralesuntdisponibileînrapoarteleanualealeConsiliuluiNaţionalpen-truAsistenţăJuridică.Asigurareacalităţiiex-ternepentruacordareaasistenţeiafosttestatăîn2015(septembrie-oc-tombrie).55%dintreavocaţiimonitorizaţiauprimitcalificativul„bine”,25%–„foartebine”şi20%–„insuficient”

a.Rapoartealesocietăţiicivile,rapoartealeConsiliuluiNaţionalpentruAsistenţăJuridicădezagre-gatepecriteriidevulnerabilitate,incluzândmigraţia: http://www.cnajgs.md/uploads/as-set/file/ro/567/Raportul_de_activi-tate_al_CNAJGS_2014_18.02.2015.pdf

*Notadesubsol6,alin.1.3alUNPF(2013-2017)

b.Procentulvictimelorcarebeneficiazădeasistenţăjuridică,dezagregatînfuncţiedesex,vârstă,etnie,limbă,cetăţenie,articoluldinCodulPenalalinfracţiunilorcomise

Niveldereferinţă:0%,nuexistăoprotecţieprinlegeavictimeiîncadrulprocedurilorpenale

Ținta:Eligibilitateavicti-meipentruasistenţăjuri-dicăelaborată,înspecial,pentruinfracţiunigrave

S-auobservatprogrese.Începândcuanul2013,minoriivictimepotbeneficiadeserviciideasistenţăjuridică:(2014)unminor;(2015)7minori;

b.DateleConsiliuluiNaţional pentruAsistenţăJuridică;rapoartealesocietăţiicivile


26

Produsul 1.2.4 – Autoritățile polițienești, judiciare, în domeniul sănătății și de urmărire penală asigură o protecție mai bună drepturilor fundamenta-le ale persoanelor aflate în detenție


a.Procentulanchetelorpenaledemarate,de facto,înraportcunumăruldeplângeridepusecuprivirelatorturăşireletratamente

Niveldereferinţă:2011(11%)

Ținta:Proceduripenaleintentateîncazula40%deplângeri

S-auobservatprogreseîncomparaţiecuniveluldereferinţă.(2015)Proceduripenaleintentateîncazula17.85%deplângeri.http://procuratura.md/md/newsl-st/1211/1/6532/

a.DatepublicedisponibilelaMinisteruldeAfaceri,Procuratu-ră;rapoartealesocietăţiicivile;rapoartelemecanismuluinaţionaldeprevenireatorturii

b.Procentuldecondamnăridefinitive,înraportcunumăruldeplângeridepuse,referitoarelatorturăşireletratamente

Niveldereferinţă:(2011)0.94%

Ținta:Creştereasubstan-ţialăşiprogresivăapro-porţieidecondamnări,inclusivapedepselorcuprivaţiunedelibertatepentruinfracţiunilegatedetorturăşireletrata-mente

S-auobservatprogreseprivindcondamnarealatermenirealideînchi-soare:(2015)9persoane(18,37%)din49condam-nate,http://procuratura.md/md/newsl-st/1211/1/6532/

b.DatepublicedisponibilelaMinis-teruldeAfaceriInterne,Procuratu-ră;rapoartealesocietăţiicivile

c.Numărulpersoaneloraflateîndetenţiecareauacceslaserviciimedicaleindependentedead-ministraţiainstituţiei/sistemuluipenitenciar

Niveldereferinţă: ServiciilemedicaledininstituţiapenitenciarăşipersonalulmedicalsuntsubordonateDeparta-mentuluiInstituţiilorPenitenciarealMJ.

Ținta:100%persoaneaflateîndetenţieauacceslaserviciimedicaleindependentedeadmi-nistraţiainstituţiei/siste-muluipenitenciar

Nu s-a observat încă ni-ciun progres. Ținta sta-bilită nu a fost atinsă.Planul de acţiuni pentrureorganizarea serviciilormedicale a fost adoptatprin hotărârea Guvernu-lui, însă nu a fost imple-mentat

c.VerificareprinGrupuldelucrupentrudrepturileomuluişisănătate


27

Rezultatul 1.3 – Organele de stat și alți actori promovează eficient și protejează drepturile omului, egalitatea de gen și non-discriminarea, o atenție deosebită fiind acordată persoanelor marginalizate și vulnerabile


a.Ponderearecomandărilorinternaţionaleîndomeniuldrepturiloromului,înspecialRevizuireaperiodicăuniversală(RPU)implementateîntimputil

Niveldereferinţă:RaportalgrupuluidelucruRPU

Ținta:Toaterecomandă-rileRPUsuntimplemen-tate

17recomandărinuaufostimplementate,28aufostimplementateparţial,12aufostim-plementateîntotalitate.Nuafostprimitniciunrăspunsînprivinţaa 63dintre123dereco-mandărişipromisiunivoluntare.Maimulteinformaţiivorfidispo-nibiledupăîntocmireaşidepunereaRapor-tuluiNaţionalRPUîniulie2016.Maimulteinformaţiidisponibilelaadresa:http://www.upr-info.org/followup/index/country/moldova

a.Raportareainterimarăşiulterioa-răRPU;rapoartealeorganismelorTratatuluiOrganizaţieiNaţiunilorUnite;raportareasocietăţiicivile

b.Număruldeordonanţedeprotecţieemisedecătreinstanţelejudecătoreştipentruvictimeleviolenţeiînfamilieexecutateînmodeficientdecătrepoliţieşialteautorităţicompetente

Niveldereferinţă:Circa200deordonanţedeprotecţieemisedeinstanţelejudecătoreştidinseptembrie2009,0executateînmodeficient

Ținta:Celpuţin40%dinordonanţeledeprotecţiesuntexecutateînmodeficient

828deordonanţedeprotecţieemisedeinstanţelejudecătoreştiîn2015,comparativcudoar4în2010.Creştereamedieanualăaordo-nanţelordeprotecţieemisedeinstanţelejudecătoreştiestede550%(sursa:MinisterulAfacerilorInterne).Conformunuistudiurea-lizatdePromo-LEX,83%dinpersonaluldepoliţieintervievaţiaudeclaratcăordonanţeledepro-tecţieaufostemisecurespectareatermenuluide24deore.Îngeneral,ordonanţeledeprotecţieajunglaorganeledeapli-careşidesupraveghereîntr-untimpdestuldescurtşisuntexecutateînaceeaşizi,înconformitatecuproce-durileinterne.Cutoateacestea,deplasărileînlocalităţiîndepărtatesuntoprovocareşi,prinurmare,demulteoriexecutareaordonanţelordeprotecţieestemoni-torizatăprintelefon

b.DateleGuvernuluidemonitoriza-reaviolenţeiînfamilie,rapoartelesocietăţiicivileşialeINPPDO


28

Produsul 1.3.1 – Autoritățile publice competente exercită o supraveghere mai bună asupra punerii în aplicare a recomandărilor internaționale pri-vind drepturile omului


a.Instituireaunuimecanismdesupravegherearespectăriidrepturiloromului(mecanismuldesupravegherealPNADO)caresăincludăocomponenţăreprezentativăşiunmecanismpentruasigurareatransparen-ţei/implicareasocietăţiicivile/participareapublică,inclusivdiaspora*

Niveldereferinţă:S-ainstitutComisiaNaţiona-lăpentrumonitorizareaPNADOînformauneireuniuniconvocatedeviceprim-ministrulpeproblemesociale;societateacivilănuesteinclusăînmodeficient

Ținta:Organdesupra-veghereşicoordonareeficientşireprezentativ,responsabildeimple-mentarearecomandă-rilorinternaţionaleşiregionalereferitoareladrepturileomului,seîntruneşteregulatcuordineadezipublicatăînprealabilşideschisăparticipăriipublicului

Înprezent(mai2016)suntîncursdedesfă-şurarediscuţiileprivindposibilaextindereşiurmărireaulterioarăaimplementăriiPNADO,precumşiprivindiniţi-ereaunuinouPNADOpost-2016,înspecialînluminaceleide-adouaRPUaMoldovei,progra-matăînanul2016

a.RapoarteanualealeAvocatuluiPoporului;EvaluareaPNADO2004-2008/2011-2014;RapoarteanualedeimplementarealeComisieigu-vernamentalePNADO

*HotărâreaGuvernuluinr.759din06.11.2009,art.7(j1)defineştediasporacacetăţeniaiRepubliciiMoldova,stabiliţitemporarsaupermanent înstrăinătate,persoanedinMoldovaşiurmaşiiacestora,precumşicomunităţileformatedeei.b.ProcentulrecomandărilorRPUimplementate

Niveldereferinţă:0dincele122derecomandărisuntimplementateînprimulcicluRPU

Ținta:ProcentulrecomandărilorRPUimplementateînprimulcicluestede100%

17recomandărinuaufostimplementate,28aufostimplementateparţial,12aufostim-plementateîntotalitate.Nuafostprimitniciunrăspunsînprivinţaa63dintre123recomandărişipromisiunivoluntare.Maimulteinformaţiidisponibilelaadresa:http://www.upr-info.org/followup/index/country/moldova

MaimulteinformaţiivorfidisponibiledupăîntocmireaşidepunereaRaportuluiNaţionalRPUîniulie2016

b.RapoarteanualealeComisi-eiNaţionalepentruelaborarearapoarteloriniţialeşiperiodice;ComisiapentruimplementareaPlanuluinaţionaldeacţiuniîndo-meniuldrepturiloromului;Consiliulnaţionalpentruprotecţiadreptu-rilorcopilului;rapoarteanualealeConsiliuluiNaţionalpentruPartici-pare;RaportanualprivindtraficuldefiinţeumanealSecretariatuluiPermanentalComitetuluiNaţionalpentruCombatereaTraficuluideFiinţeUmane;EvaluareaMoldoveiîn2014lajumătateaperioadeideimplementare;Raportuldin2016alGrupuluidelucruRPUprivindRepublicaMoldova;alterapoartealesocietăţiicivile

c.Procentulimplementăriipro-cedurilorspecialeşiarecoman-dărilorrelevanteînacestsens,careaufostînaintatedecătreorganismeletratatuluiONU,luânddreptniveldereferinţăsituaţiadin1decembrie2012

Niveldereferinţă: CEDAW(2006),CRC(2009),Comitetulpentrudrepturileomului(2009),CAT(2009),CERD(2011),ComitetulprivindDrepturileEconomice,SocialeşiCulturale(CESCR)(2011)agregate,luateîmpreunăcuRaportorspecialpentruviolenţaîmpotrivafeme-ilor,torturaşilibertateareligieisauconvingerilor,ExpertsuperioralONUpentrudrepturileomuluiînTransnistria

Ținta:ToateobservaţiilefinalealeCERDdin2011;recomandărileCESCRdin2011;recomandă-rileCEDAWdin2013,Raportul2012alRSalONUprivindLibertateareligieisauconvingerilor;Raportul2014alRSalONUprivindSărăciaextremăşidrepturileomului,precumşialterecomandăriaferenterelevanteimplementate

Informaţiicuprivirelaprogreseleînregis-trateîncadrulacesteisecţiunivorfidisponibileînadouajumătateaanului2016şiîn2017,caurmareaRPUprivindMoldovaşidezvoltareapost-RPUîn2017

c.Rapoarteanualeale ComisieiNaţionalepentruelabora-rearapoarteloriniţialeşiperiodice;ComisiapentruimplementareaPlanuluinaţionaldeacţiuniîndo-meniuldrepturiloromului;Consiliulnaţionalpentruprotecţiadreptu-rilorcopilului;rapoarteanualealeConsiliuluiNaţionalpentruPartici-pare;RaportanualprivindtraficuldefiinţeumanealSecretariatuluiPermanentalComitetuluiNaţionalpentruCombatereaTraficuluideFiinţeUmane;EvaluareaMoldoveiîn2014lajumătateaperioadeideimplementare;Raportuldin2016alGrupuluidelucruRPUprivindRepublicaMoldova;alterapoartealesocietăţiicivile

d.Avocaţiiparlamentari,Cen-trulpentruDrepturileOmuluişiMecanismulnaţionaldeprevenireatorturii(InstituţiaOmbudsmanului)stabilescme-todeledelucru,înconformitatecuPrincipiiledelaParisprivindInstituţiileNaţionalepentruPro-tecţiaşiPromovareaDrepturilorOmului(INPPDO)

Niveldereferinţă:Insti-tuţiaOmbudsmanuluinurespectăPrincipiiledelaParis(acreditatăcustatutulB)

Ținta:InstituţiaOmbuds-manuluirecunoscutăcaINPPDOcustatutA

Solicitareapentruatri-buireastatutuluiAestepreconizatăpentru2016.ReguliledeprocedurăpentruLegeacuprivirelaAvocatulPoporuluiaufostaprobatedecătreParlament

d.Evaluareaefectuatădecătresub-comisiapentruacreditareINPPDO


29

Produsul 1.3.2 – Autoritățile publice competente sunt mai capabile să integreze drepturile omului și egalitatea de gen în toate strategiile și politicile naționale principale și sunt mai capabile să le implementeze, inclusiv să le prevadă în planificarea bugetului


[a.Indicatorulafosteliminat,fiindconsideratnerelevant.]b.Mecanismpentruintegrareadimensiuniidegen,adrepturi-loromului,diasporei*înbugetuldestatexistent

Niveldereferinţă:(1)Nuexistădatecuprivirelaalocărilebugetarepentrudrepturileomuluişiegalitateadegen;(2)nusuntbugetatetoateactivităţilePNADO;(3)INPPDOnuarearticolulbugetardelimitat;(4)în2014douăstrategiiauinclusdimensiuneadiasporei:strategiadedezvoltareaculturii„Cul-tura2020”şiStrategiededezvoltareaturismului„Turism2020“

Ținta:(1)Bugetulelabo-ratpedimensiuneadegenşidrepturileomuluişiaplicatdeMinisteruldeFinanţeşiministe-relederesort;(2)toateactivităţiledinPNADOaubugetealocateînmodclar;(3)INPPDOarebugetuldelimitat;(4)toatestrategiilepentrusectoarelerelevanteaualocatebugetpentrusub-programul„SprijinDiaspora”

(1)Funcţionariipublicişipersonaluldincadrulautorităţilorcentrale(MinisterulFinanţelor,MinisterulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFa-miliei,BiroulNaţionaldeStatisticăetc.),precumşiceidinParlament,aufostconsolidaţiînceeacepriveştecunoştinţelelorasuprabugetelorsen-sibileladimensiuneadegen.Dateledezagregatesensibileladimensiuneadegensuntdisponibile,iarclasificareabugetarăţinecontdebugetelesensibileladimensiu-neadegen,însăacestlucrunuesteîncăpedeplinaplicatdecătreministerelederesortşiMinisterulFinanţelor;(2)activităţiledinPNADOaufostbugetateînconformitatecuregulilegeneraledebugetaredincadrulliniilorbugetareexistentealeinstituţieicompetenterespon-sabile;(3)INPPDOareunbugetdefinit;(4)fondurileaufostalocatedinbugetuldestatpentruperioada2013-2014pentrupunereaînaplicareaurmătoarelorsubprograme:SprijinDiaspora(CancelariadeStat–2014,BirouldeRe-laţiiInteretnice–2013);respectareadrepturilorşilibertăţiloromului(Cen-trulpentruDrepturileOmului–2013-2014);protecţiaîmpotrivadiscriminării(Consiliulpentruprevenireaşieliminareadiscriminăriişiasigurareaegalităţii–2013-2014)

b.Grupuridemonitorizareastrategieidesector,CadrulbugetarpetermenmediualMinisteruluiFinanţelor, http://www.mf.gov.md/en/middlecost

*HotărâreaGuvernuluinr.759din06.11.2009,art.7(j1)defineştediasporacacetăţeniaiRepubliciiMoldova,stabiliţitemporarsaupermanentînstrăi-nătate,persoanedinMoldovaşiurmaşiiacestora,precumşicomunităţileformatedeei.


30

Produsul 1.3.3 – Capacitate mai bună a femeilor și bărbaților din grupurile vulnerabile, inclusiv a copiilor, să solicite și să-și apere drepturile


a.Proporţiaplângerilorbineîntemeiatereferitoareladis-criminareprimitedeConsiliulpentruprevenireaşielimina-readiscriminăriişiasigurareaegalităţiicareaufostsoluţionateeficient

Niveldereferinţă:0cererirecepţionatedecătreConsiliulpentruprevenireaşieliminareadiscriminăriişiasigurareaegalităţii;Consiliulîncănuestecreat

Ținta:Consiliulpentruprevenireaşieliminareadiscriminăriişiasigurareaegalităţiistabileşteprac-ticidelucruînconformi-tatecubunelepracticiin-ternaţionaleşiregionaleşiasigurăcăideataceficientepentrutoateplângeriledediscrimi-narebineargumentate,bazatepeoricetemeidindreptulinternaţional

Delaînfiinţareasapânăînprezent(1mai2016),Consiliulpentruprevenireaşieliminareadiscriminăriişiasigurareaegalităţiiaprimitpeste420deplângeridedis-criminare,aemisdeciziiprivind230deplângerişiaconstatatcăaavutlocactuldediscriminareîn103cazuri

a.RapoarteanualealeConsiliuluipentruprevenireaşieliminareadiscriminăriişiasigurareaegalităţii

b.Moduleînprogramuldeînvăţământcarevizeazăşiintegreazăînmodsubstanţialdrepturileomului,inclusivdrepturilecopiluluişiegalitateadegen,înînvăţământulgeneralşiformareaprofesională

Niveldereferinţă: Elementeledespredrep-turileomuluidinpro-gramuluideînvăţământprimarşisecundarsunt,înprincipal,opţionale.

Ținta:Drepturileomuluisuntincluseînprogramulgeneralînînvăţământulprimar/secundar

Cursuldebugetaresen-sibilăladimensiuneadegenafostinstituţionali-zatcaobligatoriupentrustudiiledemasteratoferitedeAcademiadeStudiiEconomiceşiafostelaboratunmanualdecurs.Cadisciplinăobliga-toriepentruprogramulînvăţământuluigimnazialşiliceal,educaţiacivicăincludeelementedeCRCşidrepturilecopilului,dreptullaviaţă,dreptullasănătate,prevenireaabuzului,securitatesocialăşiinstituţiipentrudrepturileomului.Înînvăţământulprimar,educaţiamoralăşispiritualăconţineuneleelementealedrepturilorcopiilor

b.MecanismuldemonitorizareaStrategieidedezvoltareaeducaţiei


31

Rezultatul 1.4 – Societatea civilă și mass-media monitorizează și promovează mai bine drepturile omului, egalitatea, guvernarea democratică și statul de drept


a.ÎncredereapubliculuiînONG-urişimass-media

Niveldereferinţă:Baro-metrulopinieipublice–indiceleîncrederii: ONG-uri–26%(mai2011); mass-media–63%(mai2011)

Ținta:Barometrulopinieipublice–indiceleîncrederii: ONG-uri–46%(2017); mass-media–75%(2017)

Barometrulopinieipubli-ce–indiceleîncrederii: (Aprilie2016)ONG–uri–23,6%;(Aprilie2016)mass-me-dia–41,5%

a.Barometrulopinieipublice

b.Calitatesporităaraportăriidecătremass-mediacuprivireladrepturileomului,egalitate,statutuldedreptşiabilitareafemeilor

Niveldereferinţă: Mass-mediaacoperăinsuficientproblematicadrepturiloromului,încăl-cândfrecventstandarde-leetnice

Ținta:Creştereacalitativăaacopeririiproblema-ticiidrepturiloromului,aegalităţiişiastatuluidedreptîndifuzărilemass-media

Seînregistreazăprogreseconformplanului.Datenoivorfidisponibileînviitorulraportprivindprogresele,prevăzutpentru2016

b.Rapoarteledemonitorizareamass-medieialeOrganizaţieiNaţiu-nilorUnite

c.Număruldeentităţicareprezintărapoartealternativeorganelorinternaţionalederevi-zuire,înspecialpentruRPU

Niveldereferinţă:24deentităţialepărţilorinte-resatelanivelnaţional,implicateînprocesuldeprezentarepentruRPU2011;13OSClanivelnaţional,implicateînrevizuireaCESCC,mai2011

Ținta:creştereînmărimede100%încontribuţiilepărţilorinteresatelaorganismele/revizuirileinternaţionalerelevantepânăîn2017

65deentităţinaţio-naleinteresateaufostimplicateîndepunerilecătreRPU2016(creşterede170%faţăde2011).Pertotal,36dedepunerialternativeaufostfăcuteîn2016,faţăde16în(creşterede125%)2011

c.SumarulpărţilorinteresateOHCHRpentruRPU;paginiwebaleorganismelortratatuluiONU

Produsul 1.4.1 – Capacitatea societății civile în ceea ce privește drepturile omului și legea cu privire la asigurarea egalității, guvernarea democratică și standardele statului de drept, precum și capacitatea sa de a acționa în cadrul și de a influența procesele de politici, este vizibil mai puternică


a.NumăruldeOSCindepen-dentesaualaltorgrupuriindependentecareprezintărapoartealternativelaorganelederevizuireinternaţionale,înspeciallaRPU.

Niveldereferinţă: 24 deentităţiinteresatenaţionaleauprezentatinformaţiipentruRPUdin2011;13OSC-urinaţiona-leauprezentatinformaţiipentruevaluareaCESCRdinmai2011;40ONG-urinaţionaleimplicateînprocesulderaportarealternativăprivindCDC

Ținta:creşterede60%încontribuţiilepărţilorin-teresatelaorganismele/revizuirileinternaţionalerelevantepânăîn2017(inclusivRPU,Comite-tulpentruDrepturileOmului,CERD,CESCR,CAT,CEDAW,CRPD,CRCşiprocedurispecialerelevante)

65deentităţinaţio-naleinteresateaufostimplicateîndepunerilecătreRPU2016(creşterede170%faţăde2011).Pertotal,36dedepunerialternativeaufostfăcuteîn2016,faţăde16în2011(creşterede125%)

a.PaginawebOHCHR,observaţiilepărţilorinteresateînOHCHRRPUcătreConsiliulpentruDrepturileOmului

b.Cadrulegalşinormativpen-trucasocietateacivilăsăpoatăluamăsuriindependent,inclusivvizândcapacitateasacurentădeaprestaservicii

Niveldereferinţă: Dezvoltareacadruluiesteiniţiată,darnuesteîncăfinalizată.

Ținta:Săfieimple-mentatăLegeaprivindcontractelesocialeşiînconformitatecubunelepractici;existenţaLegiiprivindsuportulde1%

ExistenţaLegiiprivindsuportulde1%,darfărămecanismpedeplinoperaţional

b.Verificareobiectivă


32

Produsul 1.4.2 – Mass-media, inclusiv platformele sociale, relatează mai frecvent și mai calitativ despre subiecte privind drepturile omului și egali-tatea și sunt în măsură să integreze drepturile omului în reportaje media, aducând astfel la un nivel mai înalt și aspectele de etică jurnalistică


a.Creştereacalităţiirelatărilorreferitoareladrepturileomuluişiegalitateadegendecătremass-media,inclusivpereţelelesocialedecomunicare

Niveldereferinţă: Mass-mediarelateazădespreevenimenteşisubiectelegatededrep-turileomuluişiegalitateadegen,fărăsăabordezesausădiscuteaspectereferitoareladrepturileomului

Ținta:Creştereasemnificativăacalităţiirelatărilorsensibileladimensiuneadegenşibazatepedrepturileomului

Seînregistreazăprogreseconformplanului.Noiinformaţiicuprinzătoarevorfidisponibileînurmătorulraportindependentdemonitorizareamass-medieilacomandaFonduluiONUpentruCopii(UNICEF),carevafipublicatlasfârşitulanului2016.Înanul2015,30decanalemass-mediaauatins,înmodpermanent,tematicaabilităriieconomiceşipoliti-ceafemeilor,precumşieli-minareaviolenţeiîmpotrivafemeilor.Aceastareprezintăomajorarede67%faţădeanul2013,cânddoar18instituţiimass-mediaaureflectatproblemaegalităţiidegen.Otendinţăpozitivăafostobservatăînraportareasensibilăladimensiuneadegenînmass-media.Înconformitatecuunsondajdemonitorizaremass-me-diapeoperioadădeşaseluni(septembrie2015–februarie2016),femeileaufostprezentateîn16%dintoatematerialelelaîncepu-tulperioadeidemonitori-zare,iarlasfârşitulacesteiperioade–în27%dintoatemateriale,reprezentândocreşterede11%

a.Monitorizareadecătresocietateacivilă

b.SocietateacivilăşiConsiliuldepresămonitorizeazăcalitateasubiectelorreferitoarelagenşicalitatearespectăriidrepturileomuluişilaimpactulpecareîlaremass-media

Niveldereferinţă:Moni-torizaresporadică

Ținta:Monitorizareanualăsistematică

Raportuldemonitorizare2015afostelaboratdecătreConsiliuldepresă,darnuesteîncăfăcutpublic

b.Monitorizareadecătresocietateacivilă


33

PILONUL 2: DEZVOLTAREA UMANĂ ȘI INCLUZIUNEA SOCIALĂRezultatul 2.1 – Populația are acces la dezvoltare regională durabilă, posibilități economice – în doemniul inovațiilor și agriculturii, în special – și la

muncă decentă


a.Nivelulsărăcieiabsoluteşiextreme(naţional,regi-onal,mediulrural;mediulurban,aspectedegen)

Niveldereferinţă:(2010) Naţional:21,9%şi1,4% Mediulrural:30,3%şi2,1% Regiuni:Nord:23,7%;Centru:29,6%;Sud:27,7% Oraşemici:14,2%şi0,3% Oraşe:7,3%şi0,4% Sex(capulfamiliei):22,1%bărbaţişi21,6%femei

Ținta: Naţional:19%şi1% Mediulrural:25%şi1,5% Regiuni:Nord:21,7%;Centru:27,6%;Sud:25,7% Oraşemici:12,2%şi0,2% Oraşe:5,3%şi0,3% Sex(capulfamiliei):20,1%bărbaţişi19,6%femei

(2015)Ratasărăcieiabsolute:Naţional/total:9,6%Mediulrural:14,5%Oraşemici:5,7%Oraşemari:1%

Ratasărăcieiextreme:Naţional/total:0,2%Mediulrural:0,3%

Ratasărăcieiabsoluteînfuncţiedesexulcapuluifamiliei:10,2%bărbaţişi8,4%femei

a.Datelepublicateanualdecă-treBNSşiMinisterulEconomiei

b.IndeceledePrivareaAriilorMici(IDAM),Indiceledeprivarearegi-unilor(Nord;Sud;Centru;Unitateateritorialăauto-nomăGăgăuzia(UTAG))

Niveldereferinţă: Nord:472 Sud:455 Centru:462 MunicipiulChişinău:808 UTAGăgăuzia629

Ținta:IndicatorulIDAMperegiunimajoratcu10%

(2014–ultimuldisponi-bil)IDAMdeprivareperegiuni:Nord:426Sud:584Centru:459MunicipiulChişinău:829UTAGăgăuzia:716Notă:MetodologiadecalculareaIDAMs-amodificat,astfeldatelepentru2014nupotficomparatecuceleanteri-oare.

b.DateleanualeIDAMpublicatedecătreMinisterulEconomiei

c.Ratadeocupareaforţeidemuncă,dezagregatăpemediurural/urban,zonegeografice,sexşivârstă

Niveldereferinţă: Îngeneral:39,4%;Femei:37,1%;Mediulurban:44,1%;Mediulrural:36% Regiuni:MunicipiulChişinău:49,2%,Nord37%,Centru:37,6%,Sud(inclusivGăgăuzia):34,7% Persoanecuvârstacuprinsăîntre55şi64deani:40,9%; Tinericuvârstacuprinsăîntre15şi24ani:18,9%

Ținta: Îngeneral:60,0% Femei:62,0% Persoanecuvârstacuprinsăîntre55şi64deani:62,0% Tineri:10,0%

(2015)Îngeneral:40,3%Femei:38.4%Mediulurban:42,0%;Mediulrural:38.9%Regiuni:MunicipiulChişinău47,8%,Nord:42,4%,Centru:37,3%,Sud(inclusivGăgăuzia):32,8%;Persoanecuvârstacuprinsăîntre55şi64deani:41,4%;Tinericuvârstacuprinsăîntre15şi24ani:18,2%

c.DateleanualealeBNSşialeAgenţieipentruOcupareaForţeideMuncă

Produsul 2.1.1 – Guvernul și instituțiile publice relevante și sectorul privat au capacități sporite pentru a extinde oportunitățile economice și pentru a asigura o mai bună utilizare a potențialului Republicii Moldova în inovații și export


[a.Indicatorulafostelimi-nat, fiindconsideratnere-levant.]

PILONUL 2: DEZVOLTAREA UMANĂ ȘI INCLUZIUNEA SOCIALĂ

34

Produsul 2.1.2 – APL-urile și partenerii de dezvoltare din regiunile Nord, Centru, Sud, Chișinău, UTA Găgăuzia și Transnistria au capacități sporite de asigurare a accesului echitabil la servicii de calitate


[a.Indicatorulafosteliminat,fiindconsideratnerelevant.]

b.%depersoanecuaccespermanentlasistemedecanalizareşiapăpotabilădecalitate,dezagregateînfuncţiedemediuurban/ruralşigeografic

Niveldereferinţă:(2011)Accesulpopulaţieilaapăcurentă:60,2%(Mediulurban:90,8%;Mediulrural:37,5;MunicipiulChişinău:96.3%,Nord:37,8%,Centru:46,7%;Sud:71,1%);accesulpo-pulaţieilasistemulpublicdecanalizare:32,1%(Me-diulurban:72,8%;Mediulrural:1,9;MunicipiulChişinău:87,6%,Nord:22,4%,Centru:9,7%;Sud:13,2%) Notă:SudulincludeUTAGăgăuzia

Ținta:Accesulpopulaţieilaapăcurentă:65%(mediulur-ban:92%;mediulrural:40%);accesulpopulaţieilasistemulpublicdecanalizare:38%(mediulurban:76%;mediulrural:5%)

(2015)Accesulpopulaţieilaapăcurentă:

Total:65,3%(Mediulurban:91,2%;Mediulrural:45,6%;MunicipiulChişinău:97,7%,Nord:39,1%;Centru:54,6%;Sud:81,2%)

Accesulpopulaţieilasistemulpublicdecana-lizare:

Total:32,2%(Mediulurban:72,8%;Mediulrural:1,4%;MunicipiulChişinău:87%,Nord:20,6%;Centru:12,1%;Sud:12,4%)Notă:SudulincludeUTAGăgăuzia

b.BNS;CentrulNaţionaldeSănătatePublică

c.Pondereacheltuielilorcapitaleîntotalulcheltu-ielilorbugetelorlocale

Niveldereferinţă:(2011)13,7%;

Ținta:17%,ceeacereprezintă0,5%creştereanuală

(2015)17,9% c.RapoarteleanualealeMinis-teruluiFinanţelor

Produsul 2.1.3 – ÎMM-urile și întreprinzătorii potențiali, inclusiv din mediul rural, au acces sporit la infrastructura de afaceri și servicii financiare, inclusiv din domeniul agriculturii și industriei agroalimentare


a.NumăruldeÎMM-urila1000locuitori,deza-gregateperegiunişipeÎMM-uridinmediulruraladministratedefemei/tineri

Niveldereferinţă:(2009)13ÎMM-urila1000locuitori;Nord:6;Centru:6;Sud:4;UTAGăgăuzia:8,mun.Chişinău:37;ad-ministratedefemei28%(2009),Tinericuvârstade15-34ani:23%

Ținta:17ÎMM-urila1000locuitori;Nord:8;Centru:8;Sud:7;administratedefemei35%;tinericuvârstade15-34ani:30%

(2015)15ÎMM-urila1000locuitori;Nord:6;Centru:7;Sud:5;UTAGăgăuzia:9;MunicipiulChişinău:43

a.BNS,Raportulanualalîntre-prinderilorcătreBNS

b.Pondereaîmprumu-turilorpetermenmediuşilungdinsumatotalăaîmprumuturiloraccesate

Niveldereferinţă:Ponde-rede39%deîmprumu-turipetermenmediuşi18%deîmprumuturipetermenlungdinsumatotalăaîmprumuturiloraccesate

Ținta:20%creşterepentrupondereadeîmprumuturipetermenmediuşide15%pentruîmprumuturipetermenlung

(2015)Creşterecu4,7%cătresfârşitulanului2015(92,2%)faţăde2012(87,5%)

b.BNS,Cercetaredepiaţăpri-vindfinanţărileînagricultură


35

Produsul 2.1.4 – Guvernul și partenerii sociali au capacități mai bune să promoveze munca decentă și oportunități la angajare, în special pentru grupurile vulnerabile


a.Numărulpersoanelorangajatecaurmareamăsuriloractivepepiaţamunciipean(dezagregatepecriteriidesexşivârstă)

Niveldereferinţă:(2011):13548(dintrecarefemei:7738/57%;persoanecuvârstade55-64ani:2400/18%;tinericuvârstade16-24ani:3350/24%)

Ținta:15580(dintrecarefemei:9036/58%;persoa-necuvârstade55–64ani:2600/17%;tinericuvârstade16–24ani:4360/28%)

(2015)16780(dintrecarefemei:8769/52,2%;Per-soanecuvârstade50–65ani:3233/19,3%;tineri(16–24ani):3620/21,6%;tineri(16–29ani):6055/36,1%)

a.DateleanualealeAgenţieina-ţionalepentruocupareaforţeidemuncă(ANOFM)

b.Număruldeacorduribilateraleprivindsecuri-tateamunciişiprotecţiasocială,semnateîntreRepublicaMoldovaşiţărilededestinaţiepentrumigranţiimoldoveni

Niveldereferinţă: 7acorduriprivindpro-tecţiasocialăşimigraţiaforţeidemuncă

Ținta:14acorduri (2015)încheiereaa11acorduriprivindprotecţiasocialăşimigraţiaforţeidemuncă

b.RaportulSocialalMinisteruluiMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamilieişibazadedateaCaseiNaţionaledeAsigurăriSociale

c.Pondereatinerilorcuvârstelecuprinseîntre15şi34deanidingrupultotaldemigranţi

Niveldereferinţă:(2011)55,8%

Ținta:(2017)52,2% (2015)60,6% c.StatisticilesondajuluiBNSprivindmigraţiaforţeidemun-că,calculeproprii.Metodadecalcul:raportuldintrenumăruldemuncitorimigranţicuvârstacuprinsăîntre15şi34deanişinumărultotalăalmuncitorilormigranţi,medieanuală


36

Rezultatul 2.2 – Accesul echitabil al populației la servicii de sănătate publică și asistență medicală de calitate, protecție față de riscurile financiare


a.Speranţadeviaţălanaştere,dezagregatăînfuncţiedemediulurban/rural,sex,etnie,chintiledevenituri,educaţie,zonăgeografică(dacăedisponibil)

Niveldereferinţă:Total:69,1ani(2010) Bărbaţi:65(2010) Femei:73,4(2010)

Ținta:Majorareacu2ani(2017) Bărbaţi:majorarepânăla69ani(2017) Femei:majorarepânăla75,5ani(2017) Reducereadecalajuluiîntresexepânăla2ani(2017)

(2014)SperanţadeviaţălanaştereTotal:71,6aniBărbaţi:67,6aniFemei:75,5ani

Nuexistădatedisponibi-lepentruanul2015

a.BancadedatestatisticeaBNS,http://www.statistica.md/

b.Ratamortalităţiisubcinciani,dezagregatăpeindicatori(a)

Niveldereferinţă:13,6la1000născuţivii(2010) Mediulurban:9,6la1000născuţivii(2010) Mediulrural:14,8la1000născuţivii(2010)

Ținta:Descreşterecu10%anumărului(2017); descreşterecu15%înrândulpopulaţieidefavorizate(2017)

(2015)Total:11,7la1000născuţivii;mediulur-ban:13,6la1000născuţivii;mediulrural:10,6la1000născuţiviiNotă:2014–înfuncţiedeloculdetrai;2015–înfuncţiedeloculdeînregistrare

b.Anuarulstatisticalsistemu-luidesănătatedinRepublicaMoldova(pentruanul2014,Demografie,pagina19),CentrulNaţionaldeManagementînSănătate,MinisterulSănătăţii(http://www.cnms.md);AnuarulstatisticalsistemuluidesănătatedinRepublicaMoldova(pentruanul2015,Demografie,pagina18)

c.Plăţileneoficialealegospodăriilorcasnicepen-trusănătateca%dintotalcheltuielipentrusănătatedezagregateconformindicatorului(a)

Niveldereferinţă:48,4% Ținta:Descreşterecu35%către2017

(2014)39,6%


c.Bazadedatenaţionalăacon-turilordesănătate2013,CentrulNaţionaldeManagementînSănătate,MinisterulSănătăţii(http://www.cnms.md);Bazadedatenaţionalăacontu-rilordesănătate2014

d.ProcentuldeadulţişicopiicuHIVîncăînviaţăşicunoscuţicafiindsupuşitratamentuluiantiretrovi-ralla12luni,24delunişi60delunidupăiniţiereatratamentului;dezagrega-tedupăvârstă,sex,tipderegim,medicamentedeprima/adoualinie

Niveldereferinţă:12luni:88%(2010);24deluni:79%(2010);60deluni:73%(2010)

Ținta:12luni:88%(2017);24deluni:80%(2017);60luni:75%(2017)

(2015)12luni:84%;24deluni:75,7%;60deluni:65,3%

d.RaportmondialprivindprogresullupteiîmpotrivaSIDA(GARPR)2014(indicatoriOMS);GARPR2015

e.Ratamortalităţiima-terne(la100.000născuţivii),dezagregatconformindicatorului(a)

Niveldereferinţă:44,5la100.000născuţiviiîn2010Mediulurban:35%dintotaluldeceselormaterne Mediulrural:65%dintotaluldeceselormaterne

Ținta:13,3la100.000născuţivii(2017)

(2015)31,1la100.000născuţivii.

e.Anuarulstatisticalsistemu-luidesănătatedinRepublicaMoldova(pentruanul2014,Demografie,pagina9). Chişinău,CentrulNaţionaldeManagementînSănătate,MinisterulSănătăţiialRepubliciiMoldova(http://www.cnms.md)


37

Produsul 2.2.1 – Adolescenții și tinerii posedă cunoștințe și abilități sporite, corespunzătoare vârstei, pentru a adopta conduite ce țin de un mod de viață sănătos și sensibil la aspectele de gen


a.Procentultinerilorde15-24deanicarebeneficiazădeserviciile CSPTacoloundeexistăasemeneaservicii

Niveldereferinţă:20%Dezagregatedupămediulrural/urban,sex,grupedevârstă,regiuni

Ținta:40%Dezagregatedupămediulrural/urban,sex,grupedevârstă,regiuni

(2015)32%–35raioaneşi2municipii

a.RapoarteledeprogresalereţeleiCSPT,MinisterulSănătăţii

b.Procentulbăieţilorşifetelorcuvârstede15–24anicareauavutmaimultdeunpartenersexualînultimele12lunişicareaufolositprezervativlaultimulcontactsexual

Niveldereferinţă:Bărbaţi15-19ani–60,6%;Femei15-19ani–19,8%;Bărbaţi20-24ani–45,7%;Femei20-24ani–49,7%

Ținta:Bărbaţi15–19ani–70%;Femei15–19ani–70%;Bărbaţi20–24ani–70%;Femei20–24ani–70%

(2012)Bărbaţi15–19ani:87,2%;Femei15-19ani:39,7%;Bărbaţi20-24ani:64,3%;Femei20–24ani:51,7%


b.Studiuldeindicatorimultipliîncuiburi(MISC)2012

c.Numărulavorturilorla1000femeicuvârstacuprinsăîntre15-19ani[Indicatornou]

Niveldereferinţă:(2011)13,0la1000femei

Țintă:descreşterecu30% (2015)9,4la1000femei c.Statisticiadministrative;RapoarteleanualedesănătatealeMinisteruluiSănătăţii

Produsul 2.2.2 – Partenerii naționali posedă capacități sporite de a asigura accesul echitabil la servicii de prevenire, diagnosticare, tratament și îngrijire pentru HIV și TBCC a populațiilor afectate


a.Ratadereuşităatratamentului–numărulşiprocentuldecazurinoideTBCtratatecusucces(vindecat,plustratamentfinalizat)dintrecazurilenoideTBCînregistrateîntr-unanumitan

Niveldereferinţă:57,3%(2011,Programulnaţionaldecontrolaltuberculozei(PNCT))

Ținta:65%(2013);69%(2014);74%(cohorta2015)

(datele2015,pentrucohorta2014)80%

a.RaportulPNCT2014(înbazanoilordefiniţiialeOMS);rapor-tulPNCT2015

b.ProcentulpersoaneloraparţinândpopulaţiilorvizatecaresuntacoperitecuserviciideprevenireHIVînultimele12luni

Niveldereferinţă:serviciidereducereariscurilor(2009–2010)(datedeacoperirepentruChişi-nău):utilizatoridedroguriinjectabile(UDI)–7,4%;lucrătoriîndomeniulsexuluicomercial(LSC)–15,3%;bărbaţicarepracticăsexcubărbaţi(BSB)–25,7%

Ținta:60%pentrutoategru-puriledepopulaţie

Serviciidereducereariscurilor(Chişinău):UDI:16,5%(2013);LSC:49,4%;BSB:24,0%(2014)

Dateleactualizatevorfidisponibileîn2017

b.Supravegherebiologică şicomportamentală integratăIBBS2013

c.RatadetransmitereHIVdelamamălafăt(deza-gregatădupăcriteriulrural/urban)

Niveldereferinţă:2,8%(dezagregatădupăcrite-riulrural/urban,urmeazăafideterminatăîn2013)

Ținta:Ratadetransmiteredelamamălafătsub2%(dezagregatădupăcriteriulrural/urban,urmeazăafideterminatăîn2013)

(2015)1,6%dateprogra-matice

c.GARPR2015

d.Procentuldetinericuvârstacuprinsăîntre15şi24ani,careidentificăcorectcăiledeprevenireatransmiteriipecalesexualăaHIVşirespingconcepţiilegreşitecelemairăspânditecuprivirelatransmitereaHIV[Indi-catornou]

Niveldereferinţă:(2010)Total–38,2%

Ținta:Total–celpuţin50% (2012)Total:35,7% Bărbaţi:33,3% Femei:38,1% 15-19ani:31,2% 20-24ani:42,3%

Unstudiudesuprave-gherecomportamentală afostrealizatîn2015,dardatelenusuntîncădisponibile

d.Studiulcunoştinţe,atitudineşipractici(CAP),2012


38

Produsul 2.2.3 – Sectorul public și privat posedă capacități sporite de a aborda BNT și a creat medii îmbunătățite care ar permite alegeri sănătoase pentru gestionarea celor mai importanți factorilor de risc


a.MortalitateprematurădincauzaBNT(boalacardiovasculară,cancer,diabetşibolirespiratoriicronice)îngrupadevârstă30–70ani(ratala100.000locuitori,dezagregatădupăsexşimediuurban/rural)

Niveldereferinţă:(2011)591,5(dintrecarebărbaţi772,2;femei429,7;mediurural679,9;mediuurban477,4)

Ținta:reducerede10%(înbazareduceriianualecu2%,sevaaplicaaceeaşidezagre-garedupăcriteriuldegenşimediurural/urban)

(2015datepreliminare)574,4(dintrecarebărbaţi671,9;femei354,7;mediurural574,4;mediuurban408,4)

a.RapoarteanualedesănătatealMS(altegrupedevârstăarputeafiluateînconsiderare,conformdisponibilităţiidatelor)

b.%dinpopulaţiecarefumeazăzilnic,vârsta15+(dezagregatădupăcrite-riulrural/urbanşigrupuridevârstă)

Niveluldereferinţă:(dezagregatădupăcriteriulrural/urbanşigrupuridevârsteurmeazăafideter-minatăîn2013):Bărbaţi51%(Studiuldemograficşidesănătate(DHS)2005),51%(RaportulOMSpentruEuropaprivindcontrolultutunului,2007),47%(StudiulOMSCAP,2012);Femei7,1%(DHS2005),5%(RaportulOMSpentruEuropaprivindcon-trolultutunului,2007),6%(StudiulOMSCAP,2012)

Țintă:(dezagregaredupăcriteriulrural/urbanşigrupuridevârstăasedeterminaîn2013);Bărbaţi:reducereanu-alăde3%;Femei:reducereanualăde0,5%

Bărbaţi48,5%(15-49ani,MICS2012),43,6%(18-69ani,RaportulSTEPS,2013),41%(StudiulOMSCAP,2014);Femei8,2%(15-49ani,MICS2012),5,6%(18-69ani,RaportulSTEPS,2013),4%(StudiulOMSCAP,2014)

(2015)Bărbaţi46%;Femei6%(16–55ani)

b.Diversesursedisponibilepre-cum:studiiCAP,MICS,RapoarteOMSreferitoarelaEpidemiaGlobalădeTutun,RapoarteOMSpentruEuropaprivindcontrolultutunului

Produsul 2.2.4 – Furnizorii de servicii medicale și de sănătate publică, în special la nivel de asistență medicală primară, au o capacitate sporită de a asigura accesul echitabil la servicii de sănătate integrate de calitate, medicamente și vaccinuri, cu accent pe populațiile vulnerabile, inclusiv în domeniul sănătății reproductive, sănătății mamei și copilului și vaccinării


a.Rataacopeririicume-dicişiasistentemedicalelaniveldeasistenţăpri-marăpentruopopulaţiede10.000depersoane

Medicidefamilie/asisten-temedicale: Niveldereferinţă:(2011) Media:15,0/5,2Regiuneacuceamaimarerată:6,8/22,1 Regiuneacuceamaimicărată:2,6/7,8 Mediulrural:4,3/18,2 Mediulurban:6,7/10,7

Medicidefamilie/asistentemedicale:Ținta:(2017) Media:6.5/16,0 Regiuneacuceamaiînaltărată:7,0/22,1 Regiuneacuceamaimicărată:3,5/9,0 Mediulrural:5,0/18,5 Mediulurban:7,0/11,5

Situaţias-aînrăutăţit.Rataacopeririicumedicişiasis-tentemedicalelaniveldeasistenţăprimarăascăzut.(2015)Medicidefamilie/asistentemedicale:Media:13,0/4,9Regiuneacuceamaiînaltărată:17,5/6,1Regiuneacuceamaimicărată:12,4/2,6Mediulrural:14,8/3,6Mediulurban:10,6/6,5

a.Rapoarteleanualedesănăta-tealeMinisteruluiSănătăţii

b.Acoperireacuvaccinulcontrarujeolei,oreionuluişirubeolei(ROR)pentrucopiisub24deluni

Niveldereferinţă:(2011)92,8% Raionulcuceamaiînaltărată–99,8% Raionulcuceamaimicărată–73,5%

Ținta:maimultde95% Raionulcuceamaiînaltărată–99,8% Raionulcuceamaimicărată–93%

(2015)88,3%(sub1an)Raionulcuceamaiînaltărată:99,7%Raionulcuceamaimicărată:76,3%AcoperireacuvaccinulRORacrescut

b.FormacomunădeRaportareOMS/UNICEF,Programulnaţio-naldevaccinare2011-2015

c.Procentulfemeilorînsărcinateacoperitecuserviciideîngrijireprena-talăîncepândcuprimele12săptămânidesarcină

Niveldereferinţă:2011(78%)

Ținta:85% (2015)80,4% S-auînregistratprogreseînacoperireafemeilorînsărcinatecuserviciideîngrijireprenatală,însăţintanuafostatinsă

c.Rapoarteleanualedesănăta-tealeMinisteruluiSănătăţii

d.Procentulcheltuielilorpentrumedicamenteînplăţitotalepersonale(in-formaţiilevorfidisponibileinclusivpentrugrupurivul-nerabileşigrupedevenit)

Niveldereferinţă:73,1% Ținta:45% (2014)Media:80,4%;pechintilă:Q1:85%;Q2:88%;Q3:81%;Q4:78%;Q5:80%Nuexistădatedisponibi-lepentruanul2015

d.StudiileBNSagospodăriilorcasniceprivindaccesulpopulaţi-eilaserviciiledesănătate


39

Produsul 2.2.5 – Populația, inclusiv persoanele cele mai marginalizate, poate să-și revendice dreptul la sănătate, să solicite servicii de sănătate și să beneficieze de acestea


a.Procentulpersoanelorcarenuausolicitatserviciidesănătate,atuncicândausimţitcăacestlucruafostjustificat

Niveldereferinţă: Bărbaţi:17,6% Femei:20,7% Mediulrural:18,4% Mediulurban:20,3%

Ținta: Informaţiilevorfidisponibileinclusivpentrugrupurivulne-rabileşigrupedevenit Bărbaţi:sub15% Femei:sub16% Mediulrural:sub15% Mediulurban:sub16%

(2012–datelecelemairecentedisponibile)Bărbaţi:25,3% Femei:31,5% Mediulrural:26,6% Mediulurban:31,2% Progresemairelepânăîn2012,darnuexistădatedisponibilepânăîn2015

a.a.StudiileBNSagospodăriilorcasniceprivindaccesulpopu-laţieilaserviciiledesănătate(colectareadedatereferitoarelagrupurilevulnerabileesteposibilăcamodulsuplimentaralStudiilorgospodăriilorcasniceprivindaccesulpopulaţieilaserviciidesănătate–BNS–cucondiţiasuportuluifinanciaroferitdeAgenţiileONU)

b.Procentulcopiilordeunancareaubeneficiatdesupravegheremedicalăconformstandardelornaţionaleprivindasistenţamedicală

Niveldereferinţă:74% Ținta:90% 2014(73%) Nuexistădatedisponibi-lepentruanul2015

b.Evaluareastandardelordemonitorizareacreşteriicopilului

Rezultatul 2.3 – Toți copiii și tinerii se bucură de acces echitabil și continuu la un sistem educațional relevant și de calitate


a.Ratelebrutedeşcolari-zareînînvăţământulpre-şcolar,primarşisecundarinferior(dezagregatdupămediulurban/rural,fete/băieţi,copiiirefugiaţilor,chintilapentruînvăţămân-tulpreşcolarşiprimar)

Niveldereferinţă:(2010) Preşcolar:77,1% Preşcolarmediurural/urban:67,1%/94,5% Preşcolarbăieţi/fete:77,4%/76,9% Preşcolarpechintilă:75,93%/102,37% Primar:93,6% Primarmediurural/ur-ban:88%/104% Primarbăieţi/fete:94%/93,2% Primarpechintilă:103,52%/108,77% Învăţământulsecundarinferior(gimnaziu):88,1% Învăţământulsecundarinferior(gimnaziu)mediurural/urban:84,3%/95,6% Învăţământulsecundarinferior(gimnaziu)băieţi/fete:88,4%/87,8% Ratadeşcolarizareacopi-ilorrefugiaţi:100%

Ținta: Majorarecu10%aratelorgeneraledeînscriereînîn-văţământulpreşcolarşisecun-darinferior,şicu5%aratelordeînscriereînînvăţământulprimar. Majorarecu15%aratelorge-neraledeînscriereînînvăţă-mântulpreşcolarşisecundarinferior,şicu8%aratelordeînscriereîncelprimaracelormaidefavorizategrupuri

(2014/2015)Preşcolar:83,9%;Mediulurban:103,9%;Mediulrural:72,2%;băieţi:84,3%;fete:83,4%.(2014/2015)Primar:92,4%;mediulurban109,3%;mediulrural82,5%;băieţi92,9%;fete91,9%.(2014/2015)Secundarinferior86,8%;mediulurban98,7%;mediulru-ral80,4%;băieţi86,9%;fete86,7%

a.EducaţiaînRepublicaMol-dova,publicaţieelectronică,BNS;RapoarteanualealeBNScuprivirelaşcolarizareacopiilorrefugiaţilor;dateUNHCR

b.Procentuldeeducatorişiprofesoricareaplicămetodologiilecentratepecopil

Niveldereferinţă:Sub1% Ținta:Creşterecu10%anual (2015)Educatori:79;profesori:15%

b.DateadministrativealeMinis-teruluiEducaţiei

[c.Indicatorulafosteliminat,fiindconsideratnerelevant.]


40

Produsul 2.3.1 – Autoritățile de toate nivelurile, părțile interesate și îngrijitorii sporesc incluziunea, școlarizarea și menținerea tuturor copiilor și adolescenților, în special a celor vulnerabili, în instituțiile preșcolare și școlile generale


a.Procentulcopiilorcudizabilităţiînscrişiîninstituţiilepreşcolareşişcolaregenerale(clasele1-9),dezagregatdupăvârstăşisex

Niveldereferinţă:Pentruşcoală(clasele1-9)estimareaînbazadatelorexistenteestede17,6% Pentruinstituţiilepreşco-lare:5%

Ținta:50%pentruşcoală 30%pentruinstituţiilepre-şcolare

(2015)28%pentruşcoală(cla-sele1–9)Nuexistădatedisponi-bilepentruinstituţiilepreşcolare

a.BNS;DateadministrativealeMinisteruluiEducaţieiPentruşcoli:Estimăriledin2013aufostfăcutepebazadatelorprivindcopiiicudizabilităţiînşcolileobişnuite,oferitedecătreMinisterulEducaţiei.În2015,noulformularalBNSpentrucolectareadatelorprivindcopiiiînşcoliafostactualizatpentruapermitecolectareadedatesepa-rateprivindcopiiicudizabilităţişicopiiicucerinţeeducaţionalespeciale.Estimărilerateloraufost,prinurmare,realizatepebazadatelorfurnizatedeBNS.Aceastaexplicădiferenţadintreratelepentru2013şicelepentru2015.Pentruinformaţiiulterioa-revorfiutilizatedateleBNS

b.Ratadefinisareastudii-lor,dezagregatădupăsex

Niveldereferinţă:(2011) Învăţământprimar,total–91,1%;băieţi–92,0%,fete–90,2%

Ținta:94%întotal,pentrubăieţişifete

(2014/2015)Primar,total:90,9%;băieţi–90,8%,fete–91,1%

b.BNS

[c.Indicatorulafosteliminat,fiindconsideratnerelevant.]

d.Numărullocalităţilorcareauşcolisauclaseseparatepentruromi

Niveldereferinţă:Trei Ținta:Zero (2015)Trei d.Raportalmediatorilorromi

Produsul 2.3.2 – Autoritățile din domeniul educației de la toate nivelurile aplică noi standarde și mecanisme de educație de calitate pentru îmbună-tățirea competențelor de predare, a mediului de învățare și a rezultatelor învățării astfel încât să reducă disparitățile


a.Procentuldeeducatorişiprofesoriinstruiţicuprivirelametodologiacentratăpecopilsaueducaţia

Niveldereferinţă:(2012) Profesori:10%; Educatori:35%

Ținta:Profesori:60% Ținta:Educatori:peste80%

(2014) Educatori:79% Profesori:15%Nuexistădatedisponibi-lepentruanul2015

a.RapoartealeMinisteruluiEducaţiei

b.Procentuldecopiicareîndeplinescstandardelededezvoltareşideînvăţa-retimpurie

Niveldereferinţă:80%(2014)

Ținta:82% 2014(80%)Nuexistădatedisponibi-lepentruanul2015

b.RapoartealeMinisteruluiEducaţiei

b.1.Procentuldeeducatoricareaplicăstandardepro-fesionale[indicatornou]

Niveldereferinţă:79%(2014)

Ținta:82% 2014(79%)Nuexistădatedisponibi-lepentruanul2015

b.1.RapoartealeMinisteruluiEducaţiei

c.Procentuldecopiigatadeşcoalădezagregatpegen,mediurural/urban

Niveldereferinţă:97,5%(2012)

Ținta:97,5%(amenţineace-laşinivelridicat)

(anulşcolar2015/2016)97,1%(înmatriculaţiînclasaIdupăgrădiniţă)Nuexistădatedezagre-gatedisponibile

c.RapoartealeMinisteruluiEducaţiei;BNS

d.Procentelevicucompe-tenţelacitit,matematicăşiştiinţe(RaportalProgra-muluipentruevaluareainternaţionalăaelevilor(PISA))

Niveldereferinţă:(rezul-tatePISA2009+,publicateîn2012) 43%dinelevisuntcompe-tenţilacitit;39%lamate-matică;53%laştiinţe

Ținta:(2017rezultatePISA2015):creşterecu10puncteprocentualeînfiecaredintreceletreidomenii

Nusuntdisponibiledatenoi(rezultatelePISA2009+,publicateîn2012).43%dinelevisuntcompetenţilacitit;39%lamatematică;53%laştiinţe

d.RaportPISA

[e.Indicatorulafosteliminat,fiindconsideratnerelevant.]


41

Rezultatul 2.4 – Accesul echitabil al populației la un sistem de protecție socială îmbunătățit


a.Procentulceleimaisăracichintileacoperitădeajutorulsocial

Niveldereferinţă:9,7%în2010

Ținta:20%către2017 (2015)11,9% a.RaportulBănciiMondiale,Sondajulgospodăriilorcasnice/BNS,CasaNaţională

b.Ratacopiilor(cuvârstasub18ani)caretrăiescînîngrijireformalăpânălasfârşitulanuluiînraportcu100.000dinpopulaţiadecopii,dezagregatădupărataîngrijiriidetipfamilialşiratainstituţio-nalizării

Niveldereferinţă: Niveldereferinţărecalcu-lat/ajustat:(2010) 1885la100.000,inclusiv908la100.000,înîngri-jirerezidenţialăşi977la100.000,înîngrijiredetipfamilial

Ținta:1900la100.000copii,inclusive500înîngrijirerezi-denţialăşi1400înîngrijiredetipfamilial

(estimaredin2015)1994la100.000copiisub18ani,inclusiv323la100.000copiiînîngrijirerezidenţialăşi1621la100.000copiiînîngrijiredetipfamilial(îngrijiredecătrepărinţiadoptivisaututori)

b.MinisterulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei;BazadedateTransMonEEaNBS(UNICEF)

c.Număruldebenefici-arideîngrijiresocialăladomiciliu

Niveldereferinţă:(2010)25.403persoane

Ținta:27.000persoane (2014)23166


c.Raportsocialanual/DatealeMinisteruluiMuncii,ProtecţieiSocialeşiaFamiliei(raportsocialanual2014,p.93)

d.Număruladulţilor/fami-liilorcareaubeneficiatdeserviciisocialespecializatepentruadulţişipersoanecudizabilităţi

Niveldereferinţă:(2010)5240

Ținta:7500 (2014)7551


d.Raportsocialanual/DatealeMinisteruluiMuncii,ProtecţieiSocialeşiaFamiliei(RaportulSocialAnual2010,p.93,RaportulSocialAnual2013,p.97,RaportulSocialAnual2014,p.95„în2014existau100deinstituţiiactiveînrepublică,careofereauserviciisocialepentru7551adulţişipersoanecudizabilităţi/familii”)

e.Acoperireapopulaţieicuasiguraremedicalăpentruaasiguraaccesullaîngrijire(inclusivlaîngri-jireprimarădesănătate),dezagregatădupăurban/rural,sex,etnie,chintiladevenit,educaţie,zonăgeografică(dacăestedisponibil)

Niveldereferinţă:2011(74%) (2011)Mediulrural:68%; (2011)Mediulurban:83%; Romi:23%

Ținta:Creşterepânăla100%către2017

(2014)85% Nuexistădatedezagre-gatedisponibile


e.BNS,dateleMinisteruluiSănătăţii;agenţiirelevantealeONU;INPPDO;rapoartelesocietăţiicivile;(raportulCNAM,2014,p.3)

Produsul 2.4.1 – Sistemul de protecție socială oferă servicii continue funcționale, o atenție sporită fiind acordată persoanelor și grupurilor care se confruntă cu dificultăți în exercitarea drepturilor fundamentale, previne și abordează violența, exploatarea și separarea familiei



a.1.NumărulderaioanecuBCISfuncţionalşiservi-ciiSYSLAB[indicatornou]

Niveldereferinţă:(2013)28BCIS; 1centruSYSLABînChişinău

Ținta:BCISfuncţionaleîn32deraioane,2municipii,UTAGăgăuzia;5centreSYSLAB

(2015)BCIScreateşifuncţionaleîn33deraioane;5centreSYSLABînChişinău,Cahul,Rezi-na,ComratşiBălţisuntfuncţionale

a.1.Consiliiraionale,MMPSF,CancelariadeStat;rapoartePNUD


42

Produsul 2.4.2 Titularii de drepturi din grupurile cele mai vulnerabile sau excluse social au acces mai mare la servicii de protecție social, inclusiv servicii și asigurări necesare pentru realizarea drepturilor sociale



a.1.Evaluareadurabilităţiisistemuluideprotecţiesocialăpentruarăspundenecesităţilorpersoanelorşifamiliilorvulnerabile,inclusivceloralecopiilorcaretrecprinşocuri,dezastreşicrize[indicatornou]

Niveldereferinţă:Nuexistădatedisponibilepri-vinddurabilitatea(2014)

Ținta:Evaluareacomponenteidurabilitateşirecomandărifurnizatepentruaîmbunătăţisistemuldeprotecţiesocială(2017)

(2015)Evaluareacom-ponenteidurabilitateşirecomandărifurnizatepentruaîmbunătăţisistemuldeprotecţieso-cială.RapoartevalidateşiprezentateMinisteruluiMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei

a.1.MinisterulMuncii,Protecţi-eiSocialeşiFamiliei;rapoarteleUNICEF

b.Gradulderaportareperiodicăcuprivirelaeficacitatearăspunsuluiserviciilordeprotecţiesocialălanecesităţilepersoanelorcelormaivulnerabilestabilite,cuaccentpesărăciaînrândulcopiilor[indicatornou]

Niveldereferinţă:Doveziparţialdisponibile,eficacitatearăspunsuluiserviciilordeprotecţiesocială:înraportareaperiodicănuseabordeazăînmodadecvatsărăciaînrândulcopiilor(2014)

Ținta:DovezidisponibileşiincluseînrapoarteleperiodicealeGuvernului,diseminateanual

(2015)Doveziparţialdisponibile,eficacitateaserviciilordeprotec-ţiesocialăînceeacepriveştesărăciainfantilănuesteabordatăcores-punzătorînrapoarteleobişnuite

b.MinisterulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei;MinisterulEconomiei;rapoarteleUNICEF

c.Existenţarecomandă-rilordepoliticiprivindsuficienţaşiacoperireacuvenitminimdesecuritatemaialesspecialgrupurileexcluse[indicatornou]

Niveldereferinţă:1)Lipsaunoropţiunidepoliticipentruarevizuiformulaactualădecalculapen-siilor,ceeacenupermitere-evaluareaveniturilorşimenţinereavaloriirealeapensiilorviitoare; 2)lipsaunorrecomandăridepoliticipentruasporiacoperireaprinsecuritatesocialăafermierilor; 3)lipsauneimetodologiipentruaimplementasecuritateasocialăbazatăperiscuricuratedecon-tribuţiediferenţiateperamurideactivitate

Ținta:Opţiunidepoliticipre-zentatespreexaminare

(2015)(1)StudiulanalizeiprevederiloractualealesistemuluidepensiidinRepublicaMoldova;(2)studiulextinderiisecurităţiisocialepentruagricultoridinRepubli-caMoldova–politiciopţionalepentruadepăşiconstrângerileidentificate–proiectederapoartedisponi-bileşicareurmeazăsăfievalidatepânălasfârşitulanului2016;(3)standardemetodologicedecalculareaprimeideasigurarepentruacci-dentedemuncăşiboliprofesionale–finalizateşitransmiseMinisteruluiMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamilieipentruacţiuniulterioare

c.MinisterulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamiliei;rapoarteleOrganizaţieiInternaţionaleaMuncii


43


Rezultatul 3.1 – O mai bună gestionare a mediului, cu un grad mai înalt de conformitate cu standardele internaționale și regionale


a.Reformainstituţionalăsporeştecapacităţilepentruimplementareapoliticiidemediu

Niveldereferinţă:Progra-mulşiplanuldeacţiunialeGuvernuluipentru2011–2014,proiectulStrategieiNaţionaledeMediupentru2012şiproiectulLegiicuprivirelaProtecţiaMediuluiprevădcreareauneiAgenţiideProtecţieaMediului(APM);capacităţiledeim-plementareşiexecutaresuntslabe

Ținta:APMstabilităşipedeplinfuncţionalăpânălasfârşitulanului2017(conformProgramuluiGuvernuluipentruanii2015–2018;reformainstituţionalăprevedeunsistemefectivşieficientdeimplementareşiconsolidareapoliticiidemediu

Conceptuldereformăinstituţionalăînsectorulmediuluiafostdezvoltatîn2015şiesteînpre-zentdezbătutlanivelguvernamental.UnprimpasspreimplementareaviitoareireformeestetransferulAgenţieideStatpentruSilvicultură„Moldsilva”încadrulMi-nisteruluiMediului,careîşivaasumaresponsabi-lităţiledeimplementareapoliticilor,maidegrabădecâtdeelaborareaacestora

a.RaportulprivindimplementareaProgramuluiGuvernuluipentru2011–2014;HotărâreaGuvernuluicuprivirelacreareaAPMafostaprobată;rapoarteleanualedeactivitatealeAPM

b.Suprafaţaariilorprote-jate(%dinteritoriu)ges-tionatăînconformitatecucerinţeleinternaţionale

Niveldereferinţă:4,65%(2011);înprezent,nusuntgestionateîncon-formitatecustandardeleinternaţionale

Ținta:7%dinteritoriu(StrategiaNaţionalădeMediu(SNM)–8%în2023);planuridegestionareelaborateşiimplementatepentrutoatesite-urile

(2015)5,75%Strategianaţionalădeconservareabiodiver-sităţiiafostaprobatăînmai2015,şipreve-deextindereaariilorprotejatepânăla8%către2020.Deaseme-nea,Strategiaprevedeelaborareaa44planuridemanagementpentruaasigurarespectareacerinţelorinternaţionaledemanagementpentruariileprotejate

b.Raportprivindstareamediului(MinisterulMediului);rapoartenaţionalecătreConvenţiaprivinddiversitateabiologică

c.Considerenteledeme-diuintegrateînpoliticilesectorialesauplanuriledeacţiuni/documenteledepoliticiexistentespecificesectoruluidemediu

Niveldereferinţă: Integrareacerinţelordemediuînpoliticileşistrategiilesectorialepre-văzuteînproiectulStrate-gieiNaţionaledeMediupentruanii2012–2022 şiproiectulLegiicuprivirelaProtecţiaMediului;politicileactualeceinte-greazăconsiderenteledemediu:Planuldeacţiunidemediuşisănătate,Conceptulagriculturiişitransportuluiecologic

Ținta:Politicileşistrate-giilesectorialeintegreazăobiectivelesectoriale,acţiunileşiindicatoriidemediu

Proiectuldelegeprivindevaluareastrategicădemediuafostfinalizatîn2015şiestepregătitpentruaprobaredecătreGuvern,întimpceşaseStrategiidedezvoltarelocală(Cahul,Ungheni,Teleneşti,Soroca,Că-lăraşişiFloreşti)conţinconsiderentedemediu.ProiectulStrategieideadaptarepentrusectorulsilvicşiceldesănătaterăspundeprovocărilorşiangajamentelorfaţădemediuşideschimbărileclimatice

c.RaportprivindimplementareaSNMşiaplanuluideacţiuni;strate-giişiplanurisectorialeîndomeniulmediului


44

Produsul 3.1.1 – Instituțiile naționale sunt capabile să aplice capacitatea lor de reglementare, organizatorică și tehnică pentru a integra aspectul de mediul și managementul resurselor naturale în norme, politici, programe și bugete


a.Numărdepoliticipublice,planurişiactenormativelanivellocalşicentralcareauaspectuldemediuintegratşisuntsupuseevaluăriistrategi-cedemediu

Niveldereferinţă:Politi-cileexistentenuaufostsupuseevaluăriistrategi-cedemediu,aspectuldemediunuesteintegratînpoliticilesectoriale;evalu-areaex-anteaimpactuluipentrupolitici,inclusivalimpactulasuprame-diului,seaflălaetapadepilotare(30depropuneridepoliticipubliceaufostevaluateîniunie2012)

Ținta:Cadrullegalpentruevaluareademediuapo-liticilor,planurilorşiacte-lorlegaleesteînvigoare;toatepoliticilenoi(celpuţin7politicisectorialeprincipalededezvoltare)supusescreening-luişievaluateconformSEA,legislaţiaşiactelejuridicesuntexaminatedeexperţiîndomeniulecologiei

ProiectuldelegeprivindEvaluareaStrategicăaMediuluiafostfinalizatîn2015şiestepregătitpentruaprobaredecătreGuvern.6Strategiidedezvoltarelocală(Cahul,Ungheni,Teleneşti,Soroca,CălăraşişiFloreşti)conţinconside-rentedemediu.ProiectulStrategieideadaptarepentrusectorulsilvicşiceldesănătaterăspundeprovocărilorşiangaja-mentelorfaţădemediuşideschimbărileclimatice

a.RapoarteprivindimplementareaProgramuluiGuvernului;raportbianualalConsiliuluiNaţionalpentruParticipare;RapoartecuprivirelaLegeaprivindtrans-parenţadecizională;rapoarteprivindimplementareaAcorduluideAsociere;RapoarteanualealeMinisteruluiMediului;rapoartealeAgenţiilorpentruDezvoltareRe-gională,rapoartecătreConvenţiaUNECEEspoo

b.Cheltuieliledemediulanivelnaţionalşilocalînraportcubugetuldestat,inclusivalocaţiiînaltesectoare(%)

Niveldereferinţă:(2011)0,69%

Ținta:Pânăîn2017,cotacheltuielilordemediusănufiemaimicădecâtme-diaînnoilestatemembreUE/ţărilecareaderădinEuropaCentralăşideEst

Cotacheltuielilortotaledemediulanivelnaţi-onal:(2015)0,90%Lanivellocal:nuexistădatedisponibilepentruanul2015

b.MinisterulFinanţelor,Bugetuldestat(raportprivindexecutareabu-getară),FondulEcologicNaţional,RapoartealeFonduluideDezvol-tareRegională,bugetenaţionale/regionale/locale(data.gov.md),rapoartealeEvaluăriirezultatelordezvoltării(ADR),BNS;EuroStat;OCDE;AnalizacheltuielilorpublicedecătreBancaMondială

Produsul 3.1.2 – Autoritățile de mediu, sectorul privat și societatea civilă sunt mai capabile să elaboreze, să implementeze și să respecte legislația, politicile, programele/bugetele de mediu într-un mod responsabil, transparent și participativ


a.Graduldeimple-mentareacapitolului„Mediu”dinAAUE-RMînconformitatecuPlanuldeacţiuni

Niveldereferinţă:Seesti-meazăcăAAvafisemnatîn2013

Ținta:Angajamentelereferitoarelaelaborareapoliticilorşiaproximarealegislaţieisăfieimple-mentateînconformitatecuPlanuldeacţiuni

Proiectulorientărilorprivindevaluareaim-pactuluiasupramediului(EIM)şiorientărileprivindparticipareapubliculuilaevaluareaimpactuluiasu-pramediuluisuntîncursdeaprobareşirăspundlaDirectiva2011/92/UEprivindevaluareaefecteloranumitorproiectepubliceşiprivateasupramediului.Legeaprivinddeşeurileafostaprobatăînprimalec-turăînsprijinulimplemen-tăriiDirectivei2008/98/CEprivinddeşeurile.LegeacuprivirelaanimaleafostactualizatăînconformitatecuDirectiva2009/147/CEprivindconservareapăsărilorsălbatice.Îndomeniulatenuăriischim-bărilorclimatice,proiectulStrategieidedezvoltarecuemisiireduseesteînpro-cesdeconsultarepublicăşipropusăspreaprobareîn2016

a.RapoartealeMinisteruluiMediu-luiprivindimplementareaPlanuluidedezvoltarestrategică/Strategieinaţionaledemediu;rapoartecătreEvaluareamilenarăaecosisteme-lor(EMA);rapoartealeAgenţieideprotecţieamediului;rapoarteprivindimplementareaAA;BazadedateaCentruluipentruaproximarealegislaţiei/MJ


45

b.FondulEcologicNaţional(FEN)areunregulamentîmbunătăţitşiunprogramtransparentşiunmanagementalcicluluiproiectuluiînconformita-tecupriorităţilesectori-aleşinaţionale;numărulstrategiilordefinanţare/programelorbugetarepentruprogramele/sub-programeleStrate-gieidemediuaplicateînpractică

Niveldereferinţă: RegulamentulFENafostelaboratşiaprobatîn1998cucâtevamodificăripânăîn2010şinucores-pundebunelorpracticeinternaţionale,proiecteleFENnusuntselectateînbazaconcursurilor/licita-ţiilor;înprezentunsingursubprogram(pentruSec-torulApei)areoStrategiedeFinanţare

Ținta:Unnouregulament,strategiireferitoarelacheltuielişiproceduridemanagementalcicluluiproiectuluialeFENela-borateînconformitatecubunelepracticeinternaţi-onale;celpuţin2subpro-gramesuplimentareaustrategiidefinanţare/programebugetare

AnalizelerestructurăriiFENaufostelaborate,prezentateşicoordonatecuautorităţilerelevante,precumşiproiectulderegu-lamentalFEN.Capacităţilenecesarepentruavansareaîncontinuareaagendeifiscaledemediucueforturinaţionalesuntînvigoare.CreareaAgenţieipentruFENesteîncursdeaproba-readecătreGuvern,şivapermiteinstituţionalizareauneigestionăritransparen-teşieficienteafondurilorecologice.Înanul2015Strategianaţionalădeconservareabiodiversităţiiafostaproba-tă,iarunplandefinanţareafostelaborat,întimpceîndomeniulschimbărilorclimaticeselucreazălamodalităţiideintegrareamonitorizăriişievaluăriiunuicadrudeadaptareînplanificareabugetuluinaţional.Integrareadimen-siuniidemediuînproceselebugetarebazatepeper-formanţăafostasiguratăînşaseoraşe,împreunăcuelaborareastrategiilordecheltuielipentrusectoarele„Protecţiamediului»şi„Alimentareacuapăşicanalizare»înplanificareaCadruluibugetarpetermenmediu2016-2018.Înplus,aufostfinalizatetreipro-gramebugetare(ProtecţiaMediului,Alimentareacuapăşicanalizare,ExtracţiaResurselorMinerale),careinclud10sub-domenii

b.RegulamentalFEN,rapoartealeFEN;Strategiapentrucheltuieliledemediu;RapoartealeMinisteru-luiMediului

c.Suprafaţazonelornaturaleprotejate(în%dinteritoriulnaţional);numărulzonelornaturaleprotejategestionateînconformitatecucerinţeleinternaţionale;Strategianaţionalăşiplanuldeac-ţiunipentruconservareabiodiversităţii(SNPACB)actualizateşiimplemen-tate

Niveldereferinţă: (2011)4,65%;niciozonănaturalăprotejatănuestegestionatăpedeplinînconformitatecucerinţeleinternaţionale;SNPACBexpirată

Ținta:celpuţin7%;toatezoneleprotejatesăfiegestionateînconfor-mitatecustandardeleinternaţionale;SNPACBimplementatăpedeplin

(2015)5,75%Strategianaţionalădeconservareabiodiversită-ţiiafostaprobatăînmai2015şiprevedeextinde-reaariilorprotejatepânăla8%către2020.Dease-menea,Strategiaprevedeelaborareaa44deplanuridemanagementpentruaasigurarespectareacerinţelorinternaţionaledemanagementpentruariileprotejate

c.RapoartealeBNS;rapoartealeproiectelor;Rapoarteprivindstareamediului;RapoartealeMinisteruluiMediului;RapoarteanualealeGuvernului;RapoarteprivindimplementareaSNBPA

d.Cantitateadepesticidefoartepericuloase(PFP)prezentăînţară;numărulproiectelorpilotcumana-gementalternativintegrataldăunătorilor

Niveldereferinţă:1500tonedepesticideieşitedinuzîn23locaţii(sursăadatelordereferinţă:OrganizaţiapentruAlimentaţieşiAgricultură(FAO))

Țintă:celpuţin10%dinPFPexistenteevacuateplus1amplasamentmajorcuriscridicatsăfiesupravegheat;Cinciproiectepilotprivindmanagementulintegrataldăunătorilorelaborate

(2015)319toneprezenteînţară.Nus-aînregistratprogres

d.RapoarteleGuvernuluiRepubliciiMoldovaîncadrulConvenţieiRot-terdam;rapoarteleproiectelor


46

Rezultatul 3.2 – Politicile și capacitățile naționale consolidate permit o rezistență sporită la dezastre și schimbări de mediu, de rând cu o dezvoltare economică și un consum durabil bazate pe emisii scăzute


a.Număruldecomuni-tăţicareimplementeazămăsuriledereducereariscurilorclimaticeşidedezastre,înconformitatecuStrategiaNaţionalăGRD,Strategiadeadapta-relaschimbareaclimeişitratateleinternaţionale

Niveldereferinţă:0%din1681comunităţi

Ținta:10%dincomunităţiimplementeazămăsuridegestionareariscurilordedezastruşideadaptarelaschimbărileclimaticeînconformitatecustrategii-lenaţionale

Şaptelocalităţiimple-menteazămăsuridegestionareariscurilordedezastruşideadaptarelaschimbărileclimaticelanivellocal

a.Rapoarteleanualealeguvernuluicuprivirelaimplementareastrate-giilor;monitorizareşiraportareaprogramelor/proiectului

b.Intensitateaenergeticăşiaresurselor

Niveldereferinţă:Intensi-tateaenergetică31,7MJ/USD(2006);Aplicareaac-tualăaproduceriimaicu-rateşieficientedinpunctdevederearesurselor(RECP)suntsub-estimatedecătreutilităţilepubliceşisectorulprivat;utiliza-rea/consumulineficientalresurselornaturale(apă,materialşienergie)decă-treîntreprinderişialteor-ganizaţiişiimplementareatehnologiilordemediudesuccesrămaseînurmă;stimulentelimitatepentruconsumdurabil

Ținta:Intensitateaenergetică:reducerecu7%pânăîn2017încomparaţiecu2010(mi-nus1%anualînmedie);conceptulintensităţiiresurselorimplementatîn100decompanii

(2015)21,33MJ/USD;mă-surileRECPsuntaplicateîn157deîntreprinderi

Notă:Dateleprivindmodificareaintensităţiienergeticecaprocentnusuntdisponibilepentruanul2015

b.RaportulprivindimplementareaStrategieiMoldova2020;BNS;MinisterulEconomiei;rapoartecătreUNFCCC;raportulprivindim-plementareaSNMşiStrategianaţi-onalădegestionareadeşeurilor

c.Cotaenergieiregene-rabileînconsumulbrutnaţionaldeenergie

Niveldereferinţă:5% Ținta:15%către2017,saumajorareacuminim2%anual(20%către2020)

(2015)13,75% c.RaportulprivindimplementareaStrategieiMoldova2020;BNS;MinisterulEconomiei;rapoartecătreUNFCCC;raportulprivindim-plementareaSNMşiStrategianaţi-onalădegestionareadeşeurilor


47

Produsul 3.2.1 – Sectorul public și privat, cât și consumatorii individuali își schimbă modelele de producere și de consum, optând pentru o eficiență energetic sporită și consum eficient de resurse, precum și pentru utilizarea energiei regenerabile


a.Intensitateaenergetică;număruldemăsuriledeatenuareadecvatelanivelnaţional(NAMA)elabo-rateşiprezentatesprefinanţarecătreUNFCCC;consumuldehidrocloro-fluorocarburi(HCFC)

Niveldereferinţă:(2009)Consumtotalprimarde14.170deenergiepedo-laralPIB(Btupean2005,USD(ParităţilePuteriideCumpărare));nusuntela-borateNAMAlamoment;2,3tonedehidrocloroflo-rocarboncarediminueazăstratuldeozon(2009)

Țintă:–5%pânăîn2017(TBCCîn2013);celpuţinpatruNAMAelaborateşiînregistratelaUNFCCCpânăîn2015şisistemrelevantdemăsurare,raportareşiverificarepentruimplementareaNAMA;reducerecu10%către2015comparativcuniveluldebazăalconsumului

(2015)21,33MJ/USD;patruNAMAsuntîncursdedezvoltareacoperinddomeniicumarfienergia,deşeurile,împădurireaşiiluminarea;obiectivuldereducerecu10%alconsumuluideHCFC-22dinniveluldebazăalanului2009afostatins,şiaufostîntreprinsemăsuricorespunzătoarepentruaatingeurmătorulobiectivdereducerecu30%

a.Programdemonitorizare,urmă-rireşietalonarecarevafielaboratdeAgenţiapentruEficienţăEner-getică;RapoartecătreUNFCCC;MinisterulMediului;RapoarteprivindimplementareaplanuluidegestiuneasuprimăriieşalonateaHCFCîncadrulProtocoluluidelaMontreal;AdministraţiadeInfor-maţiiEnergeticedinSUA;AgenţiaInternaţionalăpentruEnergie

b.Procentulenergieiregenerabileîntotalulconsumuluiinternbrutdeenergie;numărulinstalaţiilorcuîncălzirecubiomasădinedificiipubli-ce/gospodăriiprivate;nu-mărulproducătorilordecombustibildebiomasă

Niveldereferinţă:5%;90/maipuţinde100;50(2012)

Ținta:15%;280/700;140 (2015)13,75%;490/250;120(13dintrecaresuntfemei)

b.BNS;MinisterulEconomiei;AgenţiapentruEficienţăEnergeti-că;Rapoartealeproiectelor

c.Eficienţaenergeticăşiaresurselorşiintensi-tateapoluăriilanivelulîntreprinderilor/organiza-ţiilor;rolulRECP(Eficienţaresurselorşiproducţiecu-rată)înpoliticilerelevanteimplementateladiverseniveleadministrative

Niveldereferinţă:Cinciîntreprinderiauimple-mentatRECPdin2010şiaurealizatreducerialeutilizăriimateriale-lor,energieişiapeişireducereadeşeurilorşipoluanţilor

Ținta:Celpuţinîncă90decompaniiimplementeazăpracticişitehniciRECP,careaudreptconsecinţăproductivitateasporităaresurselor(economisindapa,materialeleşi/sauenergia)şiointensitatemaiscăzutăapoluării(prinreducereadeşeurilorşiemisiilor)pânăîn2017;Guvernulaadoptatmă-surireferitoarelapoliticiceîncurajeazăîntreprin-derilesăimplementezetehnicişipracticeRECP

MăsurileRECPsuntaplicateîn157deîntreprinderi;ofoaiedeparcurscareconţineunplanprivindRECPafostînaintatăGuvernului,clarificândresponsabi-lităţileşimecanismeledecoordonarepentrupunereaînaplicareacerinţeloradministrativecaredecurgdinmaimultestrategiilegatedemediu.Înplus,foaiadeparcursprezintăiniţiativelepetermenscurtpentrupromovarea,implemen-tareaşiintegrareaRECPînpoliticiledemediuşiindustriale.MinisterulMediuluişiMinisterulEconomieiauintegratconceptulRECPînangajamentele/acţiuni-lenaţionalepentruafaceeconomiamaiecologică.AutorităţilepublicelocaledinOrhei,Bălţi,Căuşeni,Chişinău,UngheniauimplementatprogrameregionaledereplicareRECP/cluburiRECP

c.BroşurileRECPcuprivirelasuccesulprogramuluicubene-ficiidocumentate;rapoartealeproiectelor


48

Produsul 3.2.2 – Politici, mecanisme și capacități consolidate la toate nivelurile pentru managementul riscului de dezastre și adaptarea la schimbările climatice


a.Strategiiexistentepen-trugestionarearisculuidedezastre/schimbărilorclimatice;screening-ulgestionăriirisculuidedezastre/schimbărilorclimaticpentrupoliticilesectorialeimplementate;numărulpoliticilor/pla-nurilorlocaleadoptate/revizuitecuintegrareaschimbărilorclimaticşiagestionăriirisculuidedezastre,inclusivnumărulplanurilorcentratepecopilşipeagricultură

Niveldereferinţă:Nuexistăstrategiidegestio-narearisculuidezastre-lor/schimbărilorclimatic;nuexistăometodologiedescreeningclimatic/gestionarearisculuidedezastrepentrupoliti-cilesectorialeexistente(prevăzutăînproiectulStrategieinaţionaledeadaptarelaschimbareaclimei);maipuţinde20deplanurilocaleexistentecaresăintegrezepede-plinschimbărileclimaticeşigestionarearisculuidedezastre,niciunulnuestecentratpecopil,numărulplanurilorcentratepeagriculturăsevadetermi-naîn2013

Ținta:Strategiinaţionaledegestionareariscurilordecalamităţi/schimbăriclimaticeadoptate;cadrudescreeningclimaticşigestionarearisculuidedezastrepentrupoliticilesectorialeadoptatşiimplementat;100planuridedezvoltarelocalăcuintegrareaschimbărilorclimatice/gestionăriirisculuidedezastre,inclusivcelpuţin3planuricentratepecopil,%prevederilorimplemen-tatedestinategestionăriirisculuidedezastreşischimbărilorclimaticeîncadrulplanuluideacţiunivizândimplementareaStrategieidedezvoltareaagriculturii

Strategianaţionalădeadap-tarelaschimbareaclimeiafostaprobatăîn2014,urmatădeunprocesnaţio-naliterativdeplanificareaadaptării,soldatcuproiec-tulStrategieideadaptareasănătăţiişisilviculturii.Înplus,măsurilepoliticedeadaptarelaschimbărilecli-maticeaufostintegrateînsectoareleenergeticeşidetransport.Maimult,în2015afostaprobatplanuldeacţiunipentruStrategiaNa-ţionalăprivindAgriculturaşiDezvoltareaRurală.Acestaintegreazăşiadaptarealaschimbărileclimaticeşiatenuareaefecteloracesto-ra.IniţiativelesprijinitedeONUauajutatcomunităţilelocale(Găleşti,Cărpineni,Vorniceni)să-şiactualizezeplanurilededezvoltarecumăsuridegestionarearis-culuidedezastresensibileladimensiuneadegen,iarin-tervenţiiledesensibilizareînraioaneleDrochia,UnghenişiŞtefanVodăausporitînţelegereadegestionarearisculuidedezastre

a.Proiectederapoarte;RapoarteanualealeGuvernului;rapoartealeMinisteruluiAgriculturii

b.Procentulinstituţiilormedicalecuunnivelsporitderezistenţăladezastreşicuperso-nalsanitarmedicalcuabilităţiînmanagementulsănătăţiipubliceşialsituaţiilorexcepţionaleşiplanificarearăspunsuluiîncazdedezastrepregătiteşiimplementate

Niveldereferinţă: Nivelurilederezistenţăînspitalelepublicesuntdistribuitedupăcumurmează:25%–ridicat,76%–mediuşi8%–scă-zut;numărulpersonaluluimedicalcuabilităţi–340persoane

Ținta:50%;50%;0%;cu480cadremedicalecuabilităţimaimult

Ore-evaluareaIndiceluidesiguranţăatuturorspi-talelorpublicedinMoldo-vaesteînprezentîncursdedesfăşurare(mai2016)şivafifinalizatlasfârşitulanului2016,dupăcaredateleactualizatevorfidisponibile

b.Rapoarteprivindimplementa-reaProgramuluinaţionalpentruconsolidareasiguranţeispitalelor;RapoarteanualealeMinisteruluiSănătăţii

c.NumăruldeacţiuniimplementatedinPlanulNaţionaldeAcţiuniceţinedeRegulamentelesanitareinternaţionale(RSI)

Niveldereferinţă:17din31deacţiuniimplemen-tate

Ținta:Toateacţiunileimplementate

CompetenţeledebazălegatedeRSIaufostconsolidatepeambelemalurialeNistrului,prinintermediulcursuluiinternaţionaldeMana-gementalUrgenţelordeSănătatePublică,oferitpentruprofesioniştiialeşidinChişinăuşiTiraspol,şiocomunicarederiscsub-regional/evenimentRSI

c.RapoartealeMinisteruluiSănătă-ţii/CentruluiNaţionaldeSănătatePublicăcuprivirelaimplementareaPlanuluideacţiuneRSI

49

AA AcorddeAsociereUTA UnitateteritorialăautonomăCAT ConvenţiaONUîmpotrivatorturiiCEDAW ConvenţiacuprivirelaeliminareatuturorformelordediscriminareafemeilorCDESC Comitetulprivinddrepturileeconomice,socialeşiculturaleCDC ConvenţiaONUcuprivireladrepturilecopiluluiCDPD ComitetulpentrudrepturilepersoanelorcudizabilităţiOSC OrganizaţieasocietăţiicivileDHS StudiuldemograficşidesănătateDOCO BiroulONUdecoordonareaoperaţiunilordedezvoltareEIM EvaluareaimpactuluiasupramediuluiEPA AgenţiapentruprotecţiamediuluiUE UniuneaEuropeanăGARPR RaportulmondialprivindprogresullupteiîmpotrivaSIDAHCFC HidroclorofluorocarburiPFP PesticidefoartepericuloaseHIV/SIDA Virusulimunodeficienţeiumane/SindromulimunodeficienţeidobânditeUDI UtilizatoridedroguriinjectabileIHR RegulamenteinternaţionaleîndomeniulsănătăţiiFMI FondulMonetarInternaţionalCAP Cunoştinţe,atitudinişipracticiLGBT Persoanelesbiene,gay,bisexuale,transgenderAPL AdministraţiepublicălocalăODM ObiectivededezvoltarealemileniuluiMICS StudiudeindicatorimultipliîncuiburiROR Rujeolă,oreionşirubeolăDP DeputatînParlamentBSB BărbaţicarefacsexcubărbaţiTMC TransmiteredelamamălacopilNAMA AcţiunispecificedeatenuareadecvatelanivelnaţionalBNS BiroulNaţionaldeStatisticăSPDBPA StrategiaprivinddiversitateabiologicăşiPlanuldeacţiuniprivindimplementareaacesteiaBNT BolinetransmisibileFEN FondulEcologicNaţionalSNM StrategiaNaţionalădeMediuINJ InstitutulNaţionalalJustiţieiONG OrganizaţieneguvernamentalăINPPDO InstituţiinaţionalepentruprotecţiaşipromovareadrepturiloromuluiPNADO PlanulnaţionaldeacţiuniîndomeniuldrepturiloromuluiPNCT ProgramulnaţionaldecontrolaltuberculozeiODIHR BiroulpentruinstituţiidemocraticeşidrepturileomuluiOHCHR OficiulÎnaltuluiComisarONUpentrudrepturileomuluiOSCE OrganizaţiapentruSecuritateşiCooperareînEuropaECCP EvaluareacadruluidecheltuielipublicePISA ProgramulinternaţionalpentruevaluareaelevilorRECP EficienţaresurselorşiproducţiecuratăSADI IndicelededeprivarearegiunilormiciODD ObiectivededezvoltaredurabilăÎMM ÎntreprinderimicişimijlociiLSC LucrătoriaisexuluicomercialUNCT EchipadeȚarăaONUCONUSC Convenţia-cadruaOrganizaţieiNaţiunilorUnitecuprivirelaschimbareaclimeiUNICEF FondulNaţiunilorUnitepentruCopiiUNFP CadruldeParteneriatNaţiunileUnite–Moldova(2013–2017)RPU RevizuireperiodicăuniversalăCSPT Centredesănătateprietenoasetinerilor

ABREVIERI

50

Raportul de Țară privind Rezultatele pentru 2015Ch

ișin

ău •

201

6

Cadru de Parteneriat Națiunile Unite - Republica Moldova 2013-2017

United Nations House131, 31 August 1989 str., Chisinau, MD2012http://www.md.one.un.org

Cadru de Parteneriat 1D LXQLOH8QLWH 5HSXEOLFD0ROGRYD · la delapidarea sumei de 1 miliard de dolari...

Documents

Transcript of Cadru de Parteneriat 1D LXQLOH8QLWH 5HSXEOLFD0ROGRYD · la delapidarea sumei de 1 miliard de dolari...