C6.1-romania-si-modelele

A

rhitectura

L Oocuire

ras

cursul 11

anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRE LOCUINTA MODERNA PANA IN 1944prof. ana maria ZAHARIADE

PANA LA PERIOADA MODERNA Bucurestiul


prof. ana maria ZAHARIADE

PANA LA PERIOADA MODERNA locuinta Bucurestiului post-bizantin

un oras balcanic1459: PRIMA ATESTARE DOCUMENTARAanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL BALCANICPERSPECTIVA DOMESTICA: Organizarea pe cartiere mahalale - si parohiiMahalalele poarta nume de meserii, de biserici, de boieri. Aceasta reflecta cateva aspecte definitorii pentru structura sociala si administrativa a orasului : 1. O organizare de tip corporatist functiona, chiar daca primele atestari documentare de bresle dateaza numai din 1641. 2. Terenurile apartineau marilor boieri si bisercilor/ manastirilor. Prezenta marii proprietati private se va schimba treptat, dar va persista pana in perioada interbelica. 3. Rolul bisericii in organizarea sociala este definitoriu: parohii. Parohia = gropare comunitara relativ unitara in jurul unei biserici, care ii da numele, o identifica, si marcheaza si silueta orasului. Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate cuprinde mai multe parohii.



BUCURESTIUL BALCANICPERSPECTIVA DOMESTICA: Organizarea pe cartiere mahalale - si parohiiMahalalele poarta nume de meserii, de biserici, de boieri. O organizare de tip corporatist functiona, chiar daca primele atestari documentare de bresle dateaza numai din 1641. Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate cuprinde mai multe parohii. Parohia = grupare comunitara relativ unitara in jurul unei biserici, care ii da numele, o identifica, si marcheaza si silueta orasului.

1 5 5 0

1 6 5 0

1 7 5 0prof. ana maria ZAHARIADE

1 8 5 0


BUCURESTIUL BALCANICPERSPECTIVA DOMESTICA: Organizarea pe cartiere mahalale - si parohii1400 - 1450 1650 - 1750

Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate cuprinde mai multe parohii.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL BALCANICPERSPECTIVA DOMESTICA: Organizarea pe cartiere mahalale - si parohii

1750anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

1850prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL BALCANICDiferenta minima dintre tesutul major si cel minor



VIATA COLORATA A ORASULUI-BALCANICamestec multietnic, colorat, plin de contraste, relativ repartizat pe mahalale/parohii spatiul public, desi dezordonat, e populat, galagios, activ activitatile agricole ocupa un rol important



LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC1. locuinte individuale izolate, joase, cu mari gradini in tesut foarte lax: - locuintele boierilor, mari conace, adesea inconjurate de ziduri, - locuinte mai modeste asezate aleatoriu pe lot, indiferente fata de strazi 2. locuinte mestesugaresti insiruite: in zona Lipscani = centrul comercial 3. hanurile erau si locuinte de raport

Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea), societatea romana intra intr-un intens si rapid proces de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) -, proces in care influenta franceza va juca un rol determinant. Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii romanesti si se reflecta si in arhitectura si transformarea orasului.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANICCu exceptia unei zone unde se aduna toti negustorii si care este construita dupa modelul german, restul orasului are aspectul unui sat. (din memoriile unui calator strain din sec al XVIII-lea)



LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIClocuinte individuale izolate, joase, cu mari gradini in tesut foarte lax: - locuintele boierilor, mari conace, - locuinte mai modeste asezate aleatoriu pe lot, indiferente fata de strazi locuinte mestesugaresti insiruite: in zona Lipscani = centrul comercial hanurile erau si locuinte de raport in 1859: 122 000 locuitori, 16 232 case din care: 58 cu 3 caturi si 1.327 cu 2 caturi



BUCURESTIUL BALCANICOrasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810, generalul Kutuzov o descrie ca un oras atat de mare incat depaseste orice oras rusesc cu exceptia capitalei.Spre 1830 orasul avea: supraf: 3000ha 60.000 locuitori. (53.888 de rezidenti, 10.000 provinciali, 1.044 straini) Viena avea, in sec. al XVIIIlea, 1800 ha la 200.000 locuitori, deci o densitate dubla. Este cel mai mare oras din sud-estul european Atena are in 1836 14.000 de locuitori, Belgradul, 12.900 in 1838. Foarte putin dens: in 1859 122000 de locuitori



PANA LA PERIOADA MODERNA cea mai mare capitala din Balcani dupa Bucurestiul Constantinopolcu pretentia unui mic Constantinopol un mod de viata oriental o traditie de edificare post-bizantina

Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea), societatea romana intra intr-un intens si rapid proces de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) -, proces in care influenta franceza va juca un rol determinant. Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii romanesti si se reflecta si in arhitectura si transformarea orasului.

1592 harta Europei - locul principatelor romaneanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

PERIOADA MODERNA paradigma balcanicaContextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale intarziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de vedere economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale Luminismului. Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand spatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative principale: (1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala: se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare economica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale. (2) construirea unei noi identitati nationale. strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul otoman (administratie, stil de viata, cultura etc.)

ideea de modernizareDezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi cauzele. Principalele dimensiuni: - respingerea patrimoniului oriental si - asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale. Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea = occidentalizare, conditie sine-qua-non a noii identitati



PERIOADA MODERNAprincipalele evenimente istoriceVALAHIA 1821Revolutia lui T. Vladimirescu

VECHIUL REGAT 1859Unirea Moldovei cu Valahia sub printul Al.I.Cuza

1848Revolutia burgheza

1866Carol I de Hohenzollern

1877Independenta si participarea la razboi

ROMANIA MARE 1918Dupa primul razboi mondial, Transilvania devine parte a Romaniei

ROMANIA ACTUALA 1944Insurectia armata de la 23 august



PERIOADA MODERNAprivirea se indreapta spre occident

Cand i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi sacrificase frumoasa barba dupa moda europeana], intrand in salon [vad] cam zece boieri, toti fumand lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea, fiecare langa scaunul sau, cu jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa fiu corect, el [gazda] trona drept pe o canapea, dar ceilalti gaseau mai comod sa stea ghemuiti [], si, fiindca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin minte ca ar putea sa-si scoata jobenele. (Barabs Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834)

PROGRAMUL IDEOLOGIC DE RESPINGERE A TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

CARE INCEPE AICI1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest

Oras de joasa inaltime si densitate redusa La inceputul sec 19: - 3000 ha - 60 000 locuitori - 10 bariere 1859 : -122 000 locuitori, -16 232 cladiri din care, 1.327 cu 2 niveluri 58 cu 3 nivelurianul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

PERIOADA MODERNA modernizarea orasuluiOccidentalizarea modului de viata / locuire; Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna; Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sa devina o capitala europeana. Toate vor atrage schimbarea locuintei: Introducerea de noi tipologii si modificarea altora, Alta relatie a locuintei cu orasul.

In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

PERIOADA MODERNA Bucurestiul european

1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest

Amenajarea malurilor Dambovitei si taierea de noi bulevarde: - se creaza un nou tip de spatiu public, - cu cladiri publice noi, - prin reguli si regulamente noi.prof. ana maria ZAHARIADE


In general, operatiile de modernizare s-au bazat pe o permanenta negociere cu fondul traditional, astfel incat orasul a pastrat o anumita unitate pe fragmente, care i-a conferit atmosfera si un caracter specific. 1. EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN 2. EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA

BUCURESTIUL EUROPEAN operatii de modernizare modele urbanistice

Pentru paturile instarite (nobilimea si noua burghezie in formare): IMOBILUL DE RAPORT, desfasurat pe inaltime mai mare, in general in centrul orasului VILA, mai ales in parcurile rezidentiale de joasa inaltime Pentru clasele mijlocii si muncitori: LOCUINTA IEFTINA / POPULARA: proiecte tipde locuinte individuale, zone mai periferice

tipuri de locuinte moderne evolutie stilistica

Dupa prima asimilare a stilurilor occidentale (diversele stiluri de factura clasica, tendintele romantice istoriste, eclectism), care inlocuiesc arhitectura balcanica traditionala si schimba aspectul strazi,pna la cel de al 2-lea razboi mondial, arhitectura romaneasca se va alinia la toate tendintele occidentale: - eclectismul de factura Beaux-Arts, - cautarile nationale si regionale, - modernismul ARHITECTURA LOCUINTEI LE VA PARCURGE SI APLICA NOILOR TIPURI.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM


BUCURESTIUL EUROPEAN EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN

a se revedea cursul referitor la Parisul haussmann-iananul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL EUROPEAN EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IANadaptata constructiei cheiurilor si la taierea marilor bulevarde noul tip de locuinta: imobilul de raport (de factura haussmann-iana)1864 - Lege pentru expropriatiune pentru cauza de utilitate publica 1865 - Lege pentru infiintarea de cheiuri pe ambele parti ale raului Dimbovita pe toata partea dinauntrul capitalei 1878 - Regulament pentru constructii si alinieri (modificat in 1881/ + Regulament asupra salubritatii 1897 - Conditii pentru constructiunile de pe bulevarde si cheiuri



BUCURESTIUL EUROPEAN noile cheiuri ale Dambovitei



BUCURESTIUL EUROPEAN noile cheiuri ale Dambovitei



noile bulevarde: axa E-V

BUCURESTIUL EUROPEAN



BUCURESTIUL EUROPEAN noile bulevarde: axa E-V



bulevardul Elisabeta



bulevardul Elisabeta



o noua scara urbana



BUCURESTIUL EUROPEAN noul perimetru al orasului1831 - 122 000 locuitori 1878- 177.646 locuitori 1899 - 282.071 locuitori Ritmul de constructie: -380 cladiri /an 21.037 cladiri in 1878 Din care: 635 inainte de 1800 3.963 inainte de 1830anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL EUROPEAN evolutia orasului

1831

1929



BUCURESTIUL EUROPEAN planurile directoare

1921 PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL 1935 PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE : clasele de constructiianul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL EUROPEANcele mai importante interventii dinaintea primului razboi mondial

Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza: 1890 generalizarea regimului de inaltime pentru alte strazi importante din centruanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LA FEL CA IN PARIS, imobilul de raport devine vehiculul acestui tip de modernizareNoua tipologie se construieste: in regim inchis (imobile insiruite sau cuplate pe trei laturi) sau in front aliniat mai transparent (imobile cuplate) Imbraca - odata cu orasul - toate stilurile: eclectism de factura EBA, neoromanesc, modernism Se modernizeaza ca organizare si distributie interioaraBibliografie: extrasul din AM Zahariade. Locuinta in opera lui Horia Creangaanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL EUROPEAN imobilul de raport modern



imobilul de raport modern noua imagine a strazii



imobilul de raport modern

ca si la Paris, va parcurge diversele cautari stilistice si va absorbi modernismul interbelicanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

imobilul de raport modern



imobilul de raport modernist




noua imagine urbana - axa N-S, in constructieanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE










modernizarea tipologiei imobilului ex.: imobilele lui Horia Creanga

1929 - Imobilul Pop si Gheorghiuanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


1932 - Imobilul Davidogluanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


1934 - Imobilul Otulescuanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE





1935-37 - Imobilul Malaxaanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

modernizarea tipologiei imobilului Duiliu Marcu



noua imagine urbana



noua imagine urbana



noua imagine urbana



BUCURESTIUL EUROPEAN EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA

Bibliografie: extrasele din Cincinat Sfintescu. Urbanistica generalaanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA mai apropiata modului de viata romanesc (CincinatSfintescu)

Cu foarte rare exceptii, se aplica in oras, nu in afara lui ; Se preia si se adapteaza pentru modernizarea si construirea zonelor domestice de joasa inaltime.

TIPURI DE ZONE SI DE LOCUINTE: - zone de vile : locuinta individuala de lux - zone de locuinte populare : locuinta individualaanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

VILA SI CARTIERELE DE VILE

Cartierele de vile (parcurile rezidentiale): lotizari noi pe terenuri mai mari, cu compozitii urbane peisagere, pitoresti. Front al unor artere importante (bulevardele), pentru care gandirea orasului a prevazut schimbarea caracterului pe lungimea parcursului lor (ex. Bulevardul E-V, care se construieste cu vile spre Cotroceni; bulevardul N-S, pe tronsonul dintre piata Romana si piata Victoriei etc.)In oricare dintre cazuri se construiesc in regim individual sau cuplat, pe parcele mai mari. Gradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul de ocupare a terenului) este considerat, pe drept, un factor de lux.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

VILA SI CARTIERELE DE VILE parcurile rezidentiale

In zonele mai scumpe ale orasului, mai departate de centru, pe parcele mai mari. Regim de constructie: individual sau cuplat Gradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul de ocupare a terenului) este considerat, pe drept, un factor de lux. Lotizarile urmaresc in multe cazuri un desen urban mai pitoresc, iar vegetatia abundenta le face foarte apropiate de atmosfera orasului gradina.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

parcurile rezidentiale

INAINTE DE 1900 - PARCUL IOANID

1912-PARCUL FILIPESCU



parcurile rezidentialeParcurile Bonaparte si Filipescu



parcurile rezidentiale



vila loc de absorbtie stilistica



LOCUINTA POPULARA - IEFTINA definitii legaleLOCUINTA POPULARA: trei camere de locuit, o bucatarie, o sufragerie, o baie, o pivnita, pod, sopron pentru combustibil, aria totala nedepasind 150mp. Scutite de impozit pe 20 de ani. LOCUINTA IEFTINA: cel mult cinci camere de locuit si o arie totala de maximum 250mp. Scutite de impozit pe 15 ani.Deci, e vorba despre subventionarea prin reducerea taxelor, in vederea facilitarii accesului la proprietate.

1910 - LEGEA PENTRU INFIINTAREA SOCIETATII COMUNALE PENTRU CONSTRUCTIA DE LOCUINTE IEFTINEanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA POPULARA - IEFTINA diverse incercari in linia culturalista

Multe lotizari noi, care marcheaza ultima etapa de parcelare a marilor proprietati private (achizitionate de primarii, intreprinderi sau organismele / societatile nou aparute care se ocupa de acest tip de operatii imobiliare): - in cea mai mare parte, locuinte individuale cuplate - foarte rare insiruiri (ex: cateva strazi Vatra Luminoasa) - exista si altfel de cautari: mici incinte, cu locuinte semi-individuale (mici imobile/vile plurifamiliale)anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA POPULARA - IEFTINA un fel de cartiere-gradina intra muros

1910 - PROIECTE TIP DE LOCUINTE IEFTINEanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


FLOREA STANCULESCU - LOCUINTE IEFTINEanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


1939 - VATRA LUMINOASAanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


1939 - VATRA LUMINOASAanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

NEGOCIEREA CU FONDUL EXISTENT modernizarea zonelor vechi



NEGOCIEREA CU FONDUL EXISTENT prin regulamente si tipologii spatiale noi

REZULTA: - DIVERSE TIPURI DE SPATII URBANE DOMESTICE, SPECIFICE - EX.: FUNDATURILE - DIVERSE TIPURI INTERMEDIARE DE LOCUINTE - EX.: IMOBILUL DE RAPORT DE MICA INALTIME,anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

NEGOCIEREA CU FONDUL EXISTENT lotizari moderne

1893 Lotizare moderna Lotizarea Gramont

1856, 1867 Lotizari nereglementateanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

TIPOLOGII INTERMEDIARE intre imobilul de raport si locuinta individuala

IMOBILUL DE MEDIE INALTIME, CU PUTINE APARTAMENTE Este un vehicul al densificarii (si rentabilizarii terenului urban). Face o tranzitie gradata intre zonele cu locuinte individuale si bulevardele inalte care marcheaza centrul si principalele bulevarde. Se construieste atat in regim inchis (fronturi de medie inaltime) cat si in formule cuplate sau izolate (fronturi mai transparente)anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

IMOBILUL DE MICI DIMENSIUNIMarcel Iancu - imobilul Gold



IMOBILUL DE MICI DIMENSIUNIMarcel Iancu - imobilul Gold



vehicul de densificare a tesutului vechi

IMOBILUL DE MICI DIMENSIUNI



TIPOLOGII INTERMEDIARE intre imobilul de raport si locuinta individualaFUNDATURILE BUCURESTENE: UN SPATIU TIPIC Sunt un alt vehicul al densificarii si rentabilizarii terenului urban. Fac o tranzitie gradata intre fondul vechi al orasului si o locuire moderna; este diferita de close-ul orasului gradina, dar cu o locuire asemanatoare. Se construiesc atat in regim inchis cu fronturi continui (de medie inaltime), cat si in formule de fronturi mai transparente; cu locuinte individuale sau cu mici imobile de raport, in forme de cuplare: insiruite, cuplate si izolateanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

FUNDATURILE BUCURESTENE un spatiu specific 1896

1895-99



FUNDATURILE BUCURESTENE



FUNDATURILE BUCURESTENE un spatiu specific



PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL

majoritatea transformarilor principale ale orasului sunt in curs de desfasurareanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL

mostenirea este totusi problematicaModernizarea Romaniei s-a suprapus peste o medievalitate intarziata, cu o economie predominant agrara. Multe aspecte contrastante: un Bucuresti elegant si cosmopolit inconjurat de zone rurale si mizere; imobile de apartamente elegante si vile printre mahalale sarace etc. O statistica des utilizata de retorica comunista de dupa razboi (cu certitudine reala) arata ca in Bucuresti 45% dintre case sunt realizate cu materiale inacceptabile, 80% nu au canalizare, 72% nu au apa curenta, 52% nu au curent electric. Un document din 1941 arata ca numai 6% din populatia Romaniei beneficiaza de electricitate.



In plus, dupa razboi, peisajul arhitectural vazut de tancurile sovietice eliberatoare este cu atat mai problematic cu cat razboiul si-a adus si el propria contributie.



A

rhitectura

L Oocuire

ras

cursul 12

ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRE LOCUINTA MODERNA DUPA 1944anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA PERIOADEI COMUNISTELUMINA VINE DE LA RASARIT



ROMANIA PERIOADEI COMUNISTEPUTINA ISTORIE RECENTA



ROMANIA PERIOADEI COMUNISTEPUTINA ISTORIE RECENTA1944-1948 23 august 1944 6 martie 1945 10 februarie 1947 1947 30 decembrie 1947 februarie 1948 1948 11 iunie 1948 august 1948 1950 1952 1960 din 1960 1965 august 1968 martie1974 COMUNISTII PREIAU TREPTAT PUTEREA, cu ajutorul armatelor sovietice Armistitiul si insurectia armata contra Germaniei Primul guvern democratic impus de sovietici Tratatul de pace cu Romania : conditiii mai dure decat cele prevazute prin armistitiu eliminarea dura a opozitiei democratice: perioada de epurari politice care dureaza pana prin 1962 Regele e fortat sa abdice: Republica Populara Romina Partidul Muncitoresc Roman (PMR, transformat in PCR in iulie 1965), al carui conducator este Gh. Gheorghiu-Dej (1952-1965) Noua Constitutie (dupa cea stalinista din 1936); Tratatul de colaborare si asistenta mutuala cu URSS nationalizarea principalelor mijloace de productie (dureaza, in etape, pina in 1952 : nationalizarea locuintelor se face in 1950) Legea invatamantului epurat Primul Plan de Stat (1951-1955) + Planul pe 10 ani de electrificare Luptele din interiorul Partidului sunt castigate de Gh. Gheorghiu-Dej Secretarul Partidului (Gheorghiu-Dej) anunta principiile economice ale comunismului national se instaleaza un oarecare climat mai relaxat, o anumita independenta fata de URSS Dej moare, Ceausescu devine secretarul Partidului Declaratia lui Ceausescu dupa invazia sovietica in Praga Ceausescu devine Presedinte al Republicii - dictatura de tip stalinistprof. ana maria ZAHARIADE


ROMANIA PERIOADEI COMUNISTEPUTINA ISTORIE RECENTA



LOCUINTA PERIOADEI COMUNISTEIN CIFRE:Populatia urbana: 1948 - 3 487 995 (22% din populatia tarii); 1965 - 5 667 559 (29,8%); n 1985 - 11,540,494 (50,6%). Numarul de locuinte (apartamente conventionale) construite este reflectat n cifrele oficiale astfel: 1951-60: 66 000 apartamente; 1960-70: 528 500; 1971-80: 1 320 000; 1981-90, cifra planificata este de 1700000 (cifra finala nu este sigura). Directivele pentru 1990 prevad o locuinta pentru fiecare familie, si o camera pentru fiecare membru al familiei.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA PERIOADEI COMUNISTEIN CIFRE:Schemele functionale si suprafata locuibila se mbunatatesc n mod constant. 1966: moment de cotitura: odata cu acceptarea apartamentelelor proprietate personala, se accepta si standarde mai generoase pentru ele (desi acest lucru va avea un efect negativ asupra apartamentelor construite de Stat). Simultan, se elaboreaza norme si regulamente mai flexibile, care permit o mai mare diversitate de tipuri: 9 tipuri de familii n loc de cele 4 tipuri din 1960, introducerea dormitorului de o singura persoana si diversificarea categoriilor de confort HCM 1650/1969. Sfarsitul anilor 1960 si nceputul anilor 1970: ncheierea perioadei predominant cantitative si trecerea la o perioada predominant calitativa.



LOCUINTA PERIOADEI COMUNISTEIN TIPURI SI CIFRE:La nceput, proiectarea locuintei a atacat atat chestiunea locuintei individuale cat si pe cea a micilor ansambluri de locuinte plurifamiliale de naltime medie , continuand astfel traditia de dinainte de razboi. Dupa 1958-1959, accentul se muta pe blocul de locuinte, care devine astfel tipologia dominanta, aproape singurul program de proiectare. 1985: Ceausescu anunta oficial ca n 1990, 90-95% din populatia Bucurestiului va locui n blocuri de apartamente. Inaltimea imobilelor de locuit este n continua crestere: 1951 1960, 81,4% sunt mai mici de P+4; 1960-1970, 75,4% sunt mai mici de P+4; 1977-1980, 62% sunt mai mici de P+4; 1981-1990, 50% sunt mai mici de P+4.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA PERIOADEI COMUNISTEFINANTATA PRIN PLANURILE DE STAT:

Majoritatea sunt finantate din fondurile centralizate ale statului. Proportia de locuinte construite din fonduri personale este foarte redusa pana n 1966 (in general n zonele rurale) 1966 - schimbare importanta n structura investitiilor: Decretul Consiliului de Stat 1455/1966 privind finantarea si constructia de locuinte urbane prin fonduri ipotecare, garantate prin veniturile personale; urmat de multe completari (case de vacanta, imobile in asociere). In timp, preturile si conditiile de plata devin tot mai defavorabile (dovada a incapacitatii economice de a sustine investitia propusa).anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

URMARIND TEMELE INVESTITIEI PLANIFICTATE

LOCUINTA PERIOADEI COMUNISTE

1950 - incep PLANURILE DE STAT TEMELE STALINISTE ALE INVESTITIEI PLANIFICATE RETORICA RESENTIMENTARA A NOULUI: tara devine un urias santier, in care se sterg urmele vechii societati INDUSTRIALIZAREA cu cele doua dimensiuni: - investitia in constructii industriale si - industrializarea constructiei ECONOMICITATEA (argumentul Joly Joker, motivand tot si oricand) SISTEMATIZAREA TERITORIALA: tema orasului socialist, a eradicarii diferentelor dintre centru si periferie, dintre sat si oras, a dominarii naturii etc. Numai locuinta nomenclaturii iesea din regula jocului planificarii si al temelor eianul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

PE UN TEREN CARE APARTINE TUTUROR


LEGI PRIVITOARE LA TERENURI - nationalizarile, Legea agrara GRADUL DE UTILIZARE A TERENULUI: Densitatea neta a crescut in general, ca si procentul de ocupare a solului, dar e greu de stabilit daca gradul de utilizare a intregului perimetru a crescut.

1972: densitatea medie a populatiei urbane era de 47 loc/ha (76 loc/ha in Bucuresti) pt 2000 se prevedea o densitate medie de 60-70 loc/ha

anii 1960-70 - Marirea perimetrelor construibile prin construirea marilor ansambluri in zonele de margine ale oraselor anii 1975-89 - Limitarea perimetrelor construibile ale oraselor.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA PERIOADEI COMUNISTEIN MOMENTE SI MODELE

Optimismul amagitor al modernistilor si speranta (tot amagitoare) a continuitatii - 1945 - 1952 LUMINA VINE DE LA RASARIT Decisivul an 1952: nationalizarea profesiunii Realismul socialist - pana la sfarsitul anilor1950 Modernismul tutelat - pana la inceputul anilor 1970 LUMINA VINE DE SUS Urbanismul lui Ceausescu - pana in 1989anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA PERIOADEI COMUNISTEIN MOMENTE SI MODELE URBANISTICE:Optimismul amagitor al modernistilor si speranta (tot amagitoare) a continuitatii - 1945 - 1952 LUMINA VINE DE LA RASARIT Decisivul an 1952: nationalizarea profesiunii Realismul socialist - pana la sfarsitul anilor 1950

Modernismul tutelat - de la sfarsitul anilor 1950 pana la inceputul anilor 1970

LUMINA VINE DE SUS Urbanismul lui Ceausescu - pana in 1989

Foto schema cronologica din Peter Derer, Locuirea urbanaanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA PERIOADEI COMUNISTESPERANTELE DE DUPA RAZBOI

din 1947- inceputul anilor 50: parcelari cu locuinte mici izolate sau cuplate in colonii muncitoresti (de interventie) in linia orasului gradina: (orasul muncitoresc Hunedoara, orasul nou Victoria, Brasov, etc.)



1952: NATIONALIZAREA PROFESIUNII1949 - Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri:HOTARAREA CC AL PMR SI A CONSILIULUI DE MINISTRI CU PRIVIRE LA RECONSTRUCTIA SOCIALISTA A ORASELOR SI ORGANIZAREA ACTIVITATII IN DOMENIUL ARHITECTURII SI CONSTRUCTIILOR HOTARIREA CU PRIVIRE LA PLANUL GENERAL DE RECONSTRUCTIE SOCIALISTA A ORASULUI BUCURESTI- institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de stat pentru arhitectura si constructii al Consiliului de ministri) - Institutul de arhitectura Ion Mincu - Uniunea Arhitectilor si revista Arhitectura


Arhitectura, invatamantul, profesiunea sunt incluse in sistem si intra sub controlul politic.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LUMINA VINE DE LA RASARITLOCUINTA REALISMULUI-SOCIALISTARHITECTURAL: Se impune noul principiu de creatie artistica al REALISMUL SOCIALIST, continut socialist in forma nationala.Termenul este mprumutat din literatura (lansat de Maxim Gorki la Congresul scriitorilor sovietici din 1934), unde este considerat o metoda de creatie, de fapt, o orientare estetica. Sensul acestei metode este uniunea dialectica dintre continutul socialist si reectarea acestuia n forma, a carei varietate este acceptata. n arhitectura, realismul socialist este asociat cu un stil emfatic si pompos, ce deriva dintr-un academism monumental amestecat cu caracteristici nationale.

URBANISTIC: se impune formula CVARTALELOR si a aliniamentelor stradale.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA REALISMULUI-SOCIALISTCVARTAL: cuvantul este de origine rusa, unde nseamna literal cartier, si a fost impus odata cu teoria sovietica care a dezvoltat conceptul. n practica, aceasta unitate urbana este un fel de insula urbana, compusa din imobile plurifamiliale de medie sau mica naltime si anumite dotari urbane cotidiene, si care nchid o curte comuna sau sisteme de curti. Desi mult mai rigid codificat (prin teoria sa stiintifica , derivata din cea a unitatii de vecinatate a lui Clarence Perry), este asemanator n multe privinte hof-ului vienez.



LOCUINTA REALISMULUI-SOCIALISTNu sunt multi arhitecti care sa si aduca aminte ca primele apartamente din zona Bucurestii Noi terminate n 1956, probabil pe baza unor prototipuri sovietice erau destinate folosintei comune a doua familii.



LOCUINTA REALISMULUI-SOCIALIST












LUMINA VINE DE LA RASARITURSS, 1954 - discursul lui Hrusciov1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov 1954 - discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realismsocialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa de rationalitate, neeconomice)

IN ROMANIA: O SCHIMBARE PRUDENTA

MOMENTELE DE COTITURA :noiembrie 1957 Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - Dej preia temele lui Hrusciov: Principiile realismului socialist sunt aspru criticate pentru lipsa lor de eficienta economica. Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializarea constructiei de locuinte, confortul si expresivitatea plasticaCvartalurile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea serioasa. Apar, inca timid, noi proiecte de locuinteanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

SCHIMBAREA PRUDENTA1955- Floreasca - cvartale + prefabricate



SCHIMBAREA PRUDENTA1955- Floreasca - cvartale + prefabricate



SCHIMBAREA PRUDENTA1955-1960: orasul nou ONESTI - cvartale + bare + alta plastica



SCHIMBAREA PRUDENTA1957-1958: cartierul Catelu - un fel de cvartale + organizarea de santier pentru viitoarea Balta Alba



SCHIMBAREA PRUDENTA1957-1958: cartierul Catelu - un fel de cvartale + organizarea de santier pentru viitoarea Balta Alba



SCHIMBAREA PRUDENTA

Baneasa 1958 - Octav Doicescuanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

IN MOMENTE SI MODELE URBANISTICE:Optimismul amagitor al modernistilor si speranta (tot amagitoare) a continuitatii - 1945 - 1952 LUMINA VINE DE LA RASARIT Decisivul an 1952: nationalizarea profesiunii Realismul socialist - pana la sfirsitul anilor 1950






LUMINA VINE TOT DE LA RASARITMODERNISMUL OFICIAL / TUTELATDupa noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - realism-socialismul este abandonat incetul cu incetul, iar modernismul devine arhitectura oficiala.Problema crearii unei arhitecturi noi are aspecte multiple ... Se pune sarcina deosebita de a gasi o expresie plastica a constructiilor corespunzatoare atat cerintelor economice si tehnice cat si celor ideologice ale societatii noastre ... Aceasta problema nu se poate in niciun caz confunda cu o simpla reinviere a procedeelor constructivismului si formalismului. Accentuand insemnatatea tipizarii si industrializarii, materialele Congresului (al II-lea al arhitectilor din URSS) trebuie sa dea de gandit acelor arhitecti care pastreaza si azi o pozitie estetizanta, de desconsiderare a factorilor economici si de ostilitate fata de diferitele aspecte ale industrializarii ... De la modesta casa de locuit pina la edificiile monumentale si marile sistematizari orasenesti, arhitectura trebuie sa urmareasca satisfacerea simultana atat a cerintelor culturale cat si a celor de ordin utilitar si economic si sa dea intotdeauna intaietate acestora din urma. (A 6/1960)

Noua arhitectura oficiala este un nou modernism , un alt modernism , un modernism tutelat de la Moscova.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LUMINA VINE TOT DE LA RASARITLOCUINTA NOULUI MODERNISMDupa noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - locuinta si orasul realismsocialismului sunt inlocuite de noua linie de gandire:- expresia arhitecturala este cea a rationalitatii economice, exprimand si continutul socialist si forma nationala in acelasi timp, o expresie modernista, chiar daca nu este niciodata numita ca atare - se completeaza fronturile arterelor importante si se construiesc noi piete publice folosindu-se o alta tipologie de locuinte - teoria stiintifica a marilor ansambluri, avand ca unitate de baza microraionul inlocuieste principiul cvartalurilor si al aliniamentele stradale, mai traditionala

Noua gandire directoare este prelucrata pe linie de partid in toate institutele de proiectare, care se si reorganizeaza.1959 formula rapida a schitei de sistematizare inlocuieste formula mai elaborata a planului de sistematizare (instituita inainte de razboi) 1960 Gh. Gheorghiu-Dej anunta principiile economice ale comunismului national: perioada de relativa liberalizare incepe

1960-65 Planul de stat prevede victorios rezolvarea totala a problemei lipsei de locuinte !anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA NOULUI MODERNISM piete si completari de fronturi ale marilor artere

1852

1911

1965

Piata Palatului 1965anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


Piata Palatului 1965anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


1959-60 - Completare front bd. Magheru arh. Nitulescu & Iosif




ansamblul Gara de Nordanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


ansamblul Gara de Nord.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


Ansamblul Gara de N & Calea Griviteianul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


Calea Griviteianul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


Prelungirea axei N-Sanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


Ansamblul Circului si soseaua Stefan cel Mareanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LUMINA VINE TOT DE LA RASARITNOUL URBANISM FUNCTIONALISTUrbanismul functionalist sovietic al teoriei stiintifice a microraionului inlocuieste formula cvartalului:Se incearca un alt mod de organizare decat cvartalul, care sa permita cresterea accentuata a constructiei de locuinte prin extinderea tipizarii obiectelor de serie si generalizarea tehnologiilor industriale de constructie

1959 - Concursul regional de la Moscova: o echipa romaneasca de la ICSPROR castiga o mentiune.Principiul: organizarea cartierelor de locuinte in unitati structurale complexe, care sa permita rezolvarea optima functionala si economica a ansamblurilor de locuinte, a dotarilor social-culturale si a retelelor edilitare, in functie de necesitatile zilnice ale individului, ale familiei si ale colectivitatilor, exprimate in continutul multilateral al vietii colective din tarile socialiste. (A 6/1960) 1959 formula rapida a schitei de sistematizare inlocuieste formula mai elaborata a planului de sistematizare (instituita inainte de razboi) si faciliteaza punerea in practica

Constructia marilor ansambluri incepe in prima jumatate a anilor 60 si se dezvolta la scara mare pana la inceputul anilor 70anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA NOULUI MODERNISM teoria stiintifica a microraionului

MICRORAIONUL = prelucrarea in viziunea stiintifica sovietica a TEORIEI UNITATII DE VECINATATE a lui Clarence PerryOrganizarea orasului in unitati structurale ierarhizate (sectoare-cartiere-microraioanegrupe de locuit), in care microraionul este unitatea urbanistica de baza, cu un mare grad de autonomie: - dimensiuni exacte: microraioane de 4, 8, si 12 mii de locuitori, in functie de capacitatea dotarii principale - scoala generala. - fiecaruia ii corespund dotarile esentiale de folosinta cotidiana, cu capacitati corespunzatoare. - circulatia autovehiculelor cat mai redusa posibil in interior, pe cat posibil numai transportul de acces la locuinte.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


Microraionul este in esenta un ansamblu de locuinte conceput organic, astfel ca sa constituie o unitate a carei populatie sa fie legata de institutiile social-culturale de servire zilnica (A 6/1981) La amplasarea acestor dotari se urmareste sa nu se parcurga o distanta prea mare. () Microraionul este delimitat de strazi colectoare, de elemente naturale sau de limita unor institutii de deservire la nivel cartier sau oras. (Laurian, Urbanismul, 1965)anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


HUNEDOARA - microraionanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA NOULUI MODERNISM marile ansambluri: teoria microraionuluiOrganizarea orasului in unitati structurale ierarhizate (sectoare-cartiere-microraioanegrupe de locuit), in care microraionul este unitatea urbanistica de baza, cu un mare grad de autonomieDimensiuni exacte: microraioane de 4, 8, si 12 mii de locuitori, in functie de capacitatea dotarii principale - scoala generala. Fiecaruia ii corespund dotarile esentiale de folosinta cotidiana, cu capacitati corespunzatoare. Circulatia autovehiculelor cit mai redusa posibil in interior, pe cit posibil numai transportul de acces la locuinte.

Constructia marilor ansambluri incepe in prima jumatate a anilor 1960 si se dezvolta la scara mare pana la inceputul anilor 1970: Balta Alba, Titan, Drumul Taberei, Berceni, Militari etc., in Bucuresti; si asemenea in toate orasele marianul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA NOULUI MODERNISM marile ansambluri: teoria microraionului

BUCURESTI - marile ansambluri in 1977(dupa Vintila Mihailescu)anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA NOULUI MODERNISM tronsonul si apartamentul tip1961

este un moment de cotitura, pentru ca, odata cu acceptarea apartamentelelor proprietate personala, se accepta si standarde mai generoase pentru ele (desi acest lucru va avea un efect negativ asupra apartamentelor construite de Stat). Simultan, se elaboreaza norme si regulemente mai flexibile, care permit o mai mare diversitate de tipuri (9 tipuri de familii n loc de cele 4 tipuri din 1960, introducerea dormitorului de o singura persoana si diversificarea categoriilor de confort HCM 1650/1969). Atat documentele oficiale cat si literatura profesionala considera sfarsitul anilor 1960 si nceputul anilor 1970 ca fiind ncheierea perioadei predominant cantitative si trecerea la o perioada predominant calitativa.

1965

1968 - categorii de confort pt. apartamentele de statanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA NOULUI MODERNISM marile ansambluri: teoria microraionulu

Ansamblul Balta Alba - proiectat pt. 300 000 locuitorianul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


Ansamblul Balta Alba si microraionanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


ansamblul Balta Alba-Titananul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


CLUJ - cartierul Gheorghenianul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA NOULUI MODERNISM marile ansambluri in toata tara

GALATI

PITESTI

PITESTIanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

DEVAprof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTI: MARILE ANSAMBLURI



LOCUINTA NOULUI MODERNISM blocuri moderniste fata de cvartale si lotizari

Vatra Luminoasa - o zona in care se gasesc toate tipurileanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA NOULUI MODERNISM o (auto)critica incerta

anii 1970 - DUBII PROFESIONALE: se naste o noua atitudine(pentru completari, de citit textul AM Zahariade, Locuinta si orasul socialist)anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

ROMANIA PERIOADEI COMUNISTEPUTINA ISTORIE RECENTA1968 - declaratia din august contra invaziei sovietice in Cehoslovacia 1971 - Tezele din iulie - Mangalia: revolutia culturala 1974 - Ceausescu devine presedinte al republicii (functie nou infiintata)

1977 - cutremurul



LUMINA VINE DE SUS

LOCUINTA IN PERIOADA CEAUSESCU

1974 - PROGRAMUL PCR DE FAURIRE A SOCIETATII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE SI NAINTARE A ROMANIEI SPRE COMUNISM, adoptat la Congresul al XI-lea al PCR sistematizarea teritorial-administrativa si economica, amplasarea rationala a fortelor de productie pe ntreg teritoriul tarii, asigurand transformarea proportionala a tuturor judetelor si regiunilor, ridicarea gradului de civilizatie a ntregului popor. Programul PCR pentru urmatorii 20-25 de ani



DIRECTIVELE TOVARASULUI1971 Discursul la a 3-a Conferinta a Uniunii Arhitectilor 1972 Conferinta nationala a PCR privind sistematizarea teritoriului, a oraselor si satelorblocurile sunt dispuse la ntamplare, nu creaza strazi si bulevarde, ntr-o idee urbanistica clara, [] grija arhitecturala pentru ambianta socio-culturala generala nu raspunde destul de profund noilor necesitati de trai,...arhitectii au neglijat destul de des valorile traditionale ale arhitecturii romnesti, specificul nostru national

1974 - Legea sistematizarii (L 58/1974) 1975 - Legea strazilor (L37/1975) 1985 - Legea investitiilor SI UN INTREG HATIS DE INDICATII DE SUSanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DIRECTIVELE TOVARASULUINOUA LOCUINTA PATRUNDE PUTERNIC IN ORASUL VECHI Densificarea cartierelor de locuinte si placarea strazilor Urbanismul noilor zone de locuit Demolarile cartierelor vechi pentru constructia centrului civic - declansarea de demolari masive in Bucuresti Locuintele noului centru civic Imperativul cautarii unui stil national

1977 - alibiul cutremurului si reconstructia



DIRECTIVELE TOVARASULUInoua formula patrunde in orasul vechi1974 - Legea sistematizarii (L 58/1974) 1975 - Legea strazilor (L 37/1975

ABORDARE POSTMODERNA? Studiul privind proiectarea ansamblurilor de locuinte in perioada 1976 - 1980 s-a concentrat exclusiv pe amplasarea ansamblurilor in lungul arterelor urbane importante, considerand ca reprezinta majoritatea cazurilor concrete din acest cincinal. Pentru aceasta noua etapa de dezvoltare, propunerea amplasamentelor pentru locuinte s-a facut avandu-se in vedere respectarea perimetrului construibil, asigurarea legaturii dintre zonele industriale si marile ansambluri de locuit cu zona centrala a orasului folosirea la maximum a echipamentului edilitar existent, continuarea lucrarilor de constructie pe arterele de circulatie ce patrund in oras Urmarirea unei personalitati distincte pentru fiecare artera sau zona redarea caracterului de catalizator al vietii sociale pe care l-a avut strada vor fi urmarite cu asiduitate, in continuare, in sistematizarea Capitalei. (A 1/1981)anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DIRECTIVELE TOVARASULUInoua formula patrunde in orasul vechi

Legea 37/20 nov 1975 privind sistematizarea, proiectarea si realizarea arterelor de circulatie n localitatile urbane si rurale- problemele ce trebuie urmarite n sistematizarea si proiectarea arterelor de circulatie n localitati si cum se amplaseaza cladirile fata de ele - scopul = satisfacerea cerintelor actuale ale traficului rutier ntr-o conceptie unitara, pe baze stiintifice + o ntreaga demagogie - clasifica strazile din orase n 4 categorii si le stabileste largimea: magistrala (6 benzi, 4m trotuar+1m lumini si plantatii), de legatura (4 benzi, 3m trotuar + 1m), colectoare (2 benzi, 1,5-3m trotuar + 1m), de deservire locala (1 banda) cele din rural n doua categorii : principale si secundare

ABORDARE POSTMODERNA?anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DIRECTIVELE TOVARASULUIUN FEL DE NEOSTALINISM

Directivele Conferintei nationale a PCR din iulie 1972 cu privire la sistematizarea teritoriului, a oraselor si satelor, la dezvoltarea economico-socialasistematizarea teritoriala trebuie sa asigure profilarea si dezvoltarea ntregii retele de asezari urbane si rurale n cadrul unui program national de ansamblu. Potrivit acestui program, sistematizarea teritoriala va determina profilul social economic al fiecarei localitati si, pe aceasta baza, amplasarea obiectivelor economice, socialculturale, de locuinte si lucrari tehnico-edilitare pentru asigurarea dezvoltarii oraselor si satelor, n conditii de eficienta economica si sociala maxima.

Obsesiile cele mai tenace ale perioadei: centralizarea si planificarea n amanunt a tuturor aspectelor existentei.anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

IN MOMENTE SI MODELE URBANISTICE:Optimismul amagitor al modernistilor si speranta (tot amagitoare) a continuitatii - 1945 - 1952 LUMINA VINE DE LA RASARIT Decisivul an 1952: nationalizarea profesiunii Realismul socialist - pana la sfarsitul anilor 1950






DIRECTIVELE TOVARASULUIindesiri

1974-Legea sistematizarii (L 58/1974)

Dupa Peter Derer, Locuirea urbanaanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DUPA CUTREMURUL DIN 1977noi probleme structurale noi indicatii



DIRECTIVELE TOVARASULUIfolosirea panourilor prefabricate de fatada



DIRECTIVELE TOVARASULUI tronsonul si apartamentul tip

Anii 1980 - sectiuni tip turn si bara



DIRECTIVELE TOVARASULUIStilul national

Cu aceste tronsoane s-au placat strazile coridor si s-a construit mai ales in zonele demolate) in noua formula a incintelor de blocuri inalte: cu fatade spre spatii de tip strada, dar cu spatii interioare pierdute si deprimante. Ele se pot vedea oriunde s-a construit in anii 1980, si s-au comportat in timp mult mai prost decat blocurile anilor 1960-70anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DIRECTIVELE TOVARASULUIcompletari de fronturi dupa cutremur

indicatii stilistice: stil national ?anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DIRECTIVELE TOVARASULUIcompletari de fronturi dupa cutremur

stil national?anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DIRECTIVELE TOVARASULUI

cutremurul ca pretext:placarea marilor artere

CALEA MOSILOR DUPA CUTREMUR

1852

1911

1974

1990prof. ana maria ZAHARIADE


DIRECTIVELE TOVARASULUIplacarea marilor artere

1975 -Legea strazilor L37/1975anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DIRECTIVELE TOVARASULUIplacarea marilor artere



DIRECTIVELE TOVARASULUIformula urbanistica a incintelor inalte

Studii abstracte de incinte P+4 si P+10, cu densitate mare, pentru dezvoltarea localitatilor in anii 1980. PUTEAU FI ORIUNDE!anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DIRECTIVELE TOVARASULUIformula urbanistica a incintelor inalte

Cu aceste tronsoane s-a construit (mai ales in zonele demolate) in noua formula urbanistica: au rezultat spatii interioare pierdute si deprimante. POT FI ORIUNDE!anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DIRECTIVELE TOVARASULUInoua formula patrunde in orasul vechi

1974 - Cartierul Aviatiei, Baneasaanul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DIRECTIVELE TOVARASULUInoua formula inlocuieste orasul vechi

Cu aceste tronsoane s-a construit (mai ales in zonele demolate) in noua formula urbanistica: au rezultat spatii interioare pierdute si deprimante.

Aceeasi zona din Planul cadastral din 1911 (pastrata aproape la fel pana la demolari)prof. ana maria ZAHARIADE


DIRECTIVELE TOVARASULUI prin demolari



DIRECTIVELE TOVARASULUI pentru centrul civicdar nu numai



DIRECTIVELE TOVARASULUIcortine de blocuri in stil national









DIRECTIVELE TOVARASULUIcateva strazi pe unde au crescut pomii

Cu aceste tronsoane s-a construit (mai ales in zonele demolate) in noua formula urbanistica: au rezultat spatii interioare pierdute si deprimante, dar si ceva spatii de tip strada. POT FI ORIUNDE!anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DIRECTIVELE TOVARASULUIin spatele lor incinte deprimante

Dupa blocurile gri stam noi majoritatea Sunt mai inalte la sosea sa nu se vada foamea Sa nu se vada baietii care-i prostesc pe prosti anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

BUG-Mafiaprof. ana maria ZAHARIADE

O ISTORIE FOARTE RECENTA

si ce-am facut dupa?promotori: gated communities care au ocupat periferii distrugind paduri, mai nou, residential parks cu blocuri inalte in oras, tot gated, nicio incercare

ce facem totusi?



ACUM: LOCUIREA URBANA?

BUCURESTIsuprafata: 228 km2 arie construita: 70% 1996: 2 300 000 locuitorianul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

ACUM?

Cartiere de vilegreen paradise residential park - bucharest



ACUM?My Dream Residence

Noua promotie de blocurianul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

ACUM?

Cartierele vechi



ACUM?

Ameliorarea locuirii in marile ansambluriartisti, ONG-uri, proiecte studentesti locuitorii STATUL?



ACUM?Cartierul catelu

Ameliorarea locuirii in marile ansamblurilocuitorii STATUL?



ACUM?

Ameliorarea locuirii in marile ansambluri uneori si arhitectii STATUL?



C6.1-romania-si-modelele

Documents

Transcript of C6.1-romania-si-modelele