C4.1-S19-probl-mod-10-11

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE NASTEREA POLITICILOR DE LOCUIRE NASTEREA “MODELELOR IDEOLOGICE”

Arhitectura Locuire Oras

cursul 4


MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

NASTEREA POLITICILOR DE LOCUIRE


Au fost discutate la IAC (an I). Dintre acestea, unele au consecinte mai direct legate de chestiunea locuintei/

locuirii urbane pe care o urmarim: REVOLUTIA INDUSTRIALA SALTUL DEMOGRAFIC GANDIREA SOCIAL POLITICA: LIBERALISMUL APOI SOCIALISMUL CRIZA PROFESIUNII DEZVOLTAREA URBANA: “ORASUL LIBERAL”



REVOLUTIA INDUSTRIALA SALTUL DEMOGRAFIC GANDIREA SOCIAL POLITICA CRIZA PROFESIUNII DEZVOLTAREA URBANA: “ORASUL LIBERAL”

Dezvoltarea stiintifica si tehnologica à productia industrialaà mutatii economice à noi unitati de productie la scara mare: oportunitati noi de castig al existentei

Decaderea productiei mestesugarestià clasa mijlocie a mestesugarilor decade

O schimbare de clase sociale à noua clasa industrial-financiara ia conducerea, in paralel cu decaderea clasei mijlocii/mestesugaresti

Orasul devine punct de atractie datorita locurilor de munca à puternica migratie sat - oras




Crestere demografica fara precedent a populatiei à o “alta epoca demografica”: cresterea continua

EX.:Anglia:1801 – 9 milioane locuitori; 1811 – creste cu 14%; 1821 – crestere >20%; 1901 – 40 milioane

Datorita revolutiei industriale, cresterea demografica este inegala: cea urbana este

si mai mare decat cea generala. Cresterea demografica urbana se face printr-o populatie saraca, in cautare de

lucru; o populatie care pleaca de la sate in speranta unei vieti mai bune. De pus in legatura cu schimbarea de clase sociale (legata de revolutia industriala)

Cresterea demografica este un proces care continua si in zilele noastre; in anumite zone, repeta azi aceeasi schema (ex. Romania comunista, America de Sud etc..), asupra careia se va reveni.



Source: J. Matos Mar 1977 Las Barriadas de Lima

EX. Cresterea urbana datorata acestor mutatii seamana in multe privinte cu fenomenul contemporan “barriadas” din Lima, descris de conferinta profesorului Bill Chambers, Anglia (cf.-persp. antropologica)

istoria se repeta




LIBERALISMUL – sustine promovarea neingradita a libertatii individuale si a initiativei individuale

ADAM SMITH – (1776: Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations) – ideea ca lumea economica este condusa de legi obiective si impersonale al caror fundament este libera

activitate a indivizilor si nu exigentele statului THOMAS MALTHUS – (1798: Essay on the Principles of Population) – pune in legatura dezvoltarea

economica cu cea demografica – necesitatea unor parghii de reglare a echilibrului, in care saracia si infometarea sunt vazute ca “reglaje naturale”

SOCIALISMUL - vine in contrapondere: sustine clasele deprivilegiate (muncitorimea) in forme moderate (negocieri sindicale) si radicale (comunismul, lupta de clasa) - necesitatea interventiei “publice” in favoarea claselor defavorizare (muncitorii)

SOCIALISMUL - multe teorii si forme de reorganizare economica privind administrarea mijloacelor de productie si alocarea mai echitabila a bogatiei/profiturilor prin politici de interventie sociala:

de la contele de SAINT-SIMON (incepand de prin 1820) la miscarile sindicale MARX & ENGELS - 1848 Manifestul partidului Comunist - lupta de clasa si revolutia ca forma

de rezolvare a nedreptatilor sociale


REVOLUTIA INDUSTRIALA SALTUL DEMOGRAFIC GANDIREA SOCIAL POLITICA CRIZA ARHITECTURAL STILISTICA LOCUINTA SECOLULUI XIX DEZVOLTAREA URBANA: “ORASUL LIBERAL”

Datorita aplicarii doctrinei liberale à in domeniul urban se dezvolta speculatia funciara si imobiliara ca raspuns la cererea de marea de locuinte pietei

Lipsa unui control administrativ – orasele cresc spectaculos cu periferii de proasta calitate din punct de vedere constructiv, igienic si estetic.

Silueta orasului se modifica datorita marilor lucrari industriale, locuintelor cu apartamente de inchiriat, cresterii mobilitatii populatiei à UN ALT FEL DE ORAS



REVOLUTIA INDUSTRIALA SALTUL DEMOGRAFIC GINDIREA SOCIAL POLITICA CRIZA ARHITECTURAL STILISTICA LOCUINTA SECOLULUI XIX DEZVOLTAREA URBANA: “ORASUL LIBERAL”

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA “ORASUL LIBERAL” (denumire data de Leonardo Benevolo, Storia della citta) este perceput in general ca un fenomen nociv:

Aglomeratie Locuinte insalubre si subterane

Insuficienta canalizarilor si infrastructurii edilitare Boli, mortalitate infantila, speranta mica de viata, molime

Poluare olfactiva si sonora Uratenie, dezordine, haos

Incapacitatea de a stimula sentimente de solidaritate umana, apartenenta si participare la comunitate

Orasul liberal aduce o alta problematica: edilitara, de igiena, de ocupare a solului, de

circulatie, locuinta de masa etc. Arhitectul nu e pregatit sa raspunda la aceste cerinte, ci doar la cea estetica

Locul controlului estetic al orasului este luat de controlul chestiunilor cantitative, iar arhitectul pierde teren: este inlocuit in gestiunea oraselor de ingineri, economisti

si administratori; apar urbanismul si urbanistul.


REVOLUTIA INDUSTRIALA SALTUL DEMOGRAFIC GINDIREA SOCIAL POLITICA CRIZA PROFESIUNII DEZVOLTAREA URBANA: “ORASUL LIBERAL”

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA PE ACEST FOND, LOCUINTA:

Locuinta clasei mijlocii a orasului preindustrial (organism individual,

ingloband productie si viata familiei) dispare si se pierde in anonimat datorita schimbarilor economice (decaderea artizanatului;

externalizarea functiunilor de productie si afaceri) si sociale. Noua clasa saraca (muncitori si oameni in cautare de lucru) nu-si poate

construi o locuinta, locuieste cu chirie (1800 - cca.60% chiriasi; 1900 - cca. 90%) sau pe unde apuca.


« ...consecinta a revolutiei industriale,

care arunca o intreaga populatie muncitoreasca in orase care nu sunt in

stare sa o primeasca. »

« raul urban » aglomeratie, mizerie, molime,

pierderea sensului comunitar; uratenie, dezordine, haos



« raul urban »



constientizarea problemelor Epidemii de holera (1832, 1848-1850) à interesul public si al oficialitatilor pentru felul in care

locuiesc saracii Valoarea muncitorului pentru patronul sau à masuri reformatoare timpurii – cartiere si orase

muncitoresti finantate de patroni Considerente umanitare, religioase si morale à reformatori sociali, patroni cu idealuri religioase,

catolicismul social Actori cheie pentru constientizarea problemelor: ziare, partide politice, filantropi, filosofi, utopisti,

ganditori/reformatori sociali, clerici (catolicismul social), medici, igienisti …

à PRIN PRESIUNI SE IMPUNE NECESITATEA UNEI POLITICI COERENTE SI SUSTINUTE PRIVIND LOCUIREA URBANA



Source: J. Matos Mar 1977 Las Barriadas de Lima

politicul nu prea face nimic daca nu se fac presiuni !

De ex.: ca si in cazul fenomenului contemporan al barriadas-urilor din Lima (din conferinta profesorului Bill Chambers, Anglia, care se va relua ca studiu de caz la PERSPECTIVA ANTROPOLOGICA)

Government Policies •  Do nothing •  Eradicate: bulldoze, burn •  Contain: Law •  Prevent: planning, municipal housing •  Facilitate: site & service, credit, technical, improve &

incorporate •  Correct: remodel, relocate

(istoria se repeta)


NOUA PROBLEMATICA CERE UN DUBLU RASPUNS: o1. DIN PARTEA GUVERNELOR:

gasirea de formule legislative si resurse financiare; politicile de locuire In ultimii ani ai secolului al XIX-lea, legislatia europeana privind locuinta se va indrepta atat spre asigurarea unei finantari

publice adecvate constructiei de locuinte cu pret redus, cat si spre punerea la punct a unui instrument legislativ capabil sa condamne proprietatea nepotrivita cu noile norme de sanatate publica si sa controleze noile dezvoltari.

Aceasta este linia generala adoptata de Marea Britanie, Belgia, Franta, Olanda, Germania, Italia, etc. Desi puternic reformatoare, aceasta legislatie va ramane adesea numai nominala, daca judecam dupa efecte. In ciuda

largirii politizarii problemei, abia dezastrul produs de al doilea razboi mondial va reusi sa puna in miscare un larg program de constructie de locuinte sociale (M.Pawley, Architecture versus housing).

o2. DIN PARTEA PROFESIONISTILOR: gasirea solutiilor arhitectural-urbanistice de rezolvare a problemelor urbane si in

special a locuirii celor lipsiti de mijloace

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA o noua problematica: locuinta urbana

POLITICA DE LOCUIRE = ansamblu de dispozitii legislative si financiare privind promovarea, finantarea, realizarea si administrarea locuintelor, in conformitate cu anumite standarde de igiena si confort acceptate si cu gestiunea orasului, in general.


Controlul urban se pune mai ales in termeni cantitativ-pragmatici: politica funciara

ansamblu de prevederi igienico-sanitare prevederi economico-financiare

ansamblul legislastiv prevederi administrative

Masuri privitoare la locuirea economica: legislative, administrative, financiare igienice (de la chestiuni edilitare si sanitare la controlul aglomeratiei)

expropieri pentru interes public constructie din bani publici

controlul chiriilor (mai tarziu) Caracterizeaza fenomenul numit de Benevolo “orasul post-liberal”

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA o1. nasterea politicilor de locuire

POLITICA DE LOCUIRE = ansamblu de dispozitii legislative si financiare privind promovarea, finantarea, realizarea si administrarea locuintelor, in conformitate cu gestiunea orasului si cu anumite standarde de igiena si confort acceptate. SE POATE REFERI LA TOATE TIPURILE DE LOCUINTE (PRIVILEGIATE SI « POPULARE », COLECTIVE SAU INDIVIDUALE ETC.), IN ACORD CU POLITICA URBANA, DAR PROBLEMA GREA ESTE CEA A NUMARULUI MARE, FARA POSIBILITATI FINANCIARE.



LOCUINTA DEVINE PROBLEMA POLITICA LOCUINTA SOCIALA:

locuinta subventionata in diverse feluri de administratia publica, din banii publici. Datorita scarii si complexitatii problematicii,

locuinta sociala incepe sa capete un rol foarte important in dezvoltarea oraselor: DEVINE PROBLEMA-CHEIE ARHITECTURAL-URBANISTICA


FORME ANTERIOARE ALE LOCUINTEI SOCIALE: LOCUINTA FILANTROPICA

LOCUINTA PATRONALA LEGATE DE DIVERSE IDEALURI MORALE ALE “PROMOTORILOR”, DAR SI DE ASPECTE PRAGMATICE. FOARTE LEGATE SI DE UTOPIILE SOCIALE (CARE VOR DA NASTERE “MODELELOR IDEOLOGICE”) REPREZINTA PREMIZE ALE LOCUINTEI SOCIALE SI ALE GANDIRII MODERNE A LOCUIRII URBANE FORMELE MODERNE ALE LOCUINTEI SOCIALE: DEPIND DE BANII PUBLICI SI DE DE POLITICILE/STRATEGIILE DE LOCUIRE SI DE EVOLUTIA GANDIRII MODERNE ARHITECTURAL-URBANISTICE

o1. nasterea politicilor de locuire LOCUINTA SOCIALA


- constientizarea problemelor - canalizarea banilor publici in aceasta directie legi privind norme de igiena, spatiu si securitate - conturarea unor directii de actiune politica si de punere in practica…

DAR LA SCARA INCA INSUFICIENTA SI IN CARE EXPERIENTA LOCUINTEI PATRONALE A AVUT PONDERE

MARE SI A JUCAT UN ROL FOARTE IMPORTANT

o1. nasterea politicilor de locuire MARILE REALIZARI ALE SEC. XIX


Die Fuggerei, Augsburg, sec. XVI (1521)

o1. nasterea politicilor de locuire LOCUINTA FILANTROPICA:

locuinte construite de biserica, societati filantropice etc. pentru saraci


o1. nasterea politicilor de locuire LOCUINTA PATRONALA

locuinte (in “colonii”/sate) construite de patroni pentru muncitorii lor.

începe in sec XIX: Owen (New Lanark), Cadbury (Bourneville), Lever (Port Sunlight), Schneider (Le Creusot), Titus Salt (Saltaire), etc.;

si continua în secolul XX: Krupp (Essen), Bata (Zlin) etc.

Le Creusot Wendel-Stiring


LOCUINTA PATRONALA prezinta o mare continuitate in timp

Zlin/orasul lui BATA -sec XX


Bourneville Port Sunlight

LOCUINTA PATRONALA:

sec XIX


LOCUINTA PATRONALA

1853, Titus SALT (industria textila/lana): satul model Saltaire, Anglia


LOCUINTA PATRONALA

1836, SCHNEIDER (uzine siderurgice), Le Creusot, Franta


LOCUINTA PATRONALA 1785, SCHNEIDER (uzine siderurgice), Le Creusot, Franta

1785 - Locuinta muncitoreasca de « tip cazarma»

1945- locuinta muncitoreasca de « tip rural »

1918-locuinta inginerului


In tarile industrializate iau nastere diverse societati/organisme publice pentru administrarea banilor publici alocati constructiei de locuinte pentru muncitori. In paralel, legislatia privitoare la locuinta economica stabileste norme igienice si de suprafata care impun o locuire mai civilizata.

TIPOLOGIC: POATE FI UNI- SAU PLURIFAMILIALA

o1. nasterea politicilor de locuire LOCUINTA SOCIALA


LOCUINTA SOCIALA

LOCUINTA SOCIALA A SECOLULUI AL XIX-LEA


LOCUINTA SOCIALA

1853-97, 1243 locuinte muncitoresti, Mulhouse, Franta


LOCUINTA SOCIALA

LOCUINTA SOCIALA A SECOLULUI AL XIX-LEA

1845 - «Societatea pentru ameliorarea locuintelor claselor muncitoare» - Gattliff Building, Londra, 1867



o2. gandirea locuintei urbane moderne

PROGRESUL IN MATERIE DE LOCUINTA ECONOMICA ESTE DUBLAT SI SUSTINUT DE O ACTIVA DEZBATERE TEORETICA SI IDEOLOGICA CARE VA PREFIGURA GANDIREA ARHITECTURAL-URBANISTICA MODERNA A LOCUINTEI URBANE SI APLICATIILE LA SCARA LARGA.


PRINDE CONTUR TEORETIC “IN AFARA” PROFESIUNII: “modelele ideologice”

(linii de gandire care contureaza anumite directii de abordare a problemelor locuirii si orasului)

PROFESIONISTII LE VOR INTERPRETA SI APLICA:

“modelele arhitectural-urbanistice” (ansamblu de cunostiinte specifice, teoretice si practice, care se interpun intre

cerintele societatii si transpunerea lor in forme)

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA o2. gandirea moderna a locuintei


Lipsa de model, de experienta, de cunostinte privind posibilitatile de a «caza»

patura saraca;

Arhitectii nu sunt pregatiti !!!

Filosofi, ganditori utopisti, oameni ai bisericii, filantropi... cauta solutii

Salines de Chaux - arh. Claude Ledoux 1775

o2. gandirea moderna a locuintei “MODELELE IDEOLOGICE”


DUPA FR. CHOAY: toate pleaca de la critica orasului liberal si industrial si a noii societati care i-a

dat nastere, dar se deosebesc prin accentul pus pe diferite aspecte considerate ca fiind cele

mai importante. MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST

in centrul criticii: degradarea individului MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST

in centrul criticii: pierderea coeziunii comunitare (MODELUL NATURALIST AMERICAN)

in centrul criticii: orasul insusi ca fenomen nociv

(Francoise Choay; Urbanisme. Utopies et realites)



DUPA FR. CHOAY: se desfasoara in doua etape importante, diferentiate dupa criteriul participarii

profesionistilor si, in consecinta, dupa aplicarea lor:

PERIOADA PRE-URBANISMULUI (secolul al XIX-lea): se contureaza - inafara profesiunii liniile de gandire care incearca sa gaseasca directii noi de rezolvare a problemelor locuirii si orasului - “modelele ideologice” (dupa Fr. Choay) PERIOADA URBANISMULUI (incepe cu putin inaintea lui 1900): profesionistii se implica; in siajul ‘modelelor ideologice’, urmaresc sa gaseasca forme de rezolvare practica a problematicii urbane (incluzind locuirea), creand astfel ‘modelele arhitectural-urbanistice’ (ansamblu de cunostiinte specifice care se interpun intre cerintele societatii si transpunerea lor in forme)



Bibliografie: CHOAY, Françoise: l’Urbanisme, Utopies et réalités, Ed. Seuil, 1965, Paidea, 2000 HAROUEL, Jean-Louis: Istoria Urbanismului, Ed. Meridiane, 2001 HALL, Peter: Orasele de maine, Ed. All, 1999 LAVEDAN, Pierre, Histoire de l’urbanisme, Paris, 1946, vol. 3 CASTEX, Jean, DEPAULE, Jean Charles, PANERAI, Philippe, Formes urbaines: de l’illot a la barre, Montreuil, 1980 MUMFORD, Lewis, La Cité à travers l’histoire, Paris, 1961 ZAHARIADE, AM, ALO- Note de curs Bibliografia de la seminarii



REPREZENTANTI: Charles Fourier, Robert Owen, Victor Considerant, Etienne Cabet, Pierre-

Joseph Proudhon, Benjamin Ward Richardson, Jean-Baptiste Godin, Jules Verne, Herbert-George Wells etc.

NUCLEUL CRITIC: DEGRADAREA INDIVIDULUI

o2. gandirea moderna a locuintei MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST


reformatori sociali, socialisti utopici, oameni ai bisericii, filantropi, doctori… animati de idealuri umaniste,

dorind o lume mai buna, critica, teoretizeaza, cauta solutii; urmandu-i pe utopistii secolului al XVIII-lea, teoreticienii precursori ai curentului progresist se lanseaza in

descrierea orasului ideal se inscriu pe linia rationalismului filozofiei Luminilor: explicarea fenomenelor prin relatia cauza-efect; gandire orientata spre progres si viitor; propun un cadru spatial foarte riguros, chiar rigid, specializat dupa activitati principale (locuire, munca, timp

liber) orasul este vazut ca loc al unei mai bune organizari sociale (alta societate, adesea o societate care

constrange si in care individul este un “pion”) o conceptie abstracta asupra omului ca individ-tip (determinarea stiintifica a unui “model uman”), in acelasi

timp si loc, ceea ce duce la incercarea de a-i crea un cadru satisfacator printr-o analiza stiintifica; pornind de aici, introduc in propunerile lor exigente igieniste: verdeata, aer, lumina, ocupatii legate de cultura

pamantului; spatii deschise; cred ca analiza rationala poate determina o ordine-tip, aplicabila universal gruparilor umane; dar propunerile

pe care le fac sunt adesea sisteme constrangatoare consecinta periculoasa a acestei linii de gandire: reificarea individului

NUCLEUL CRITIC: DEGRADAREA INDIVIDULUI

o2. gandirea moderna a locuintei MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST


Charles FOURIER - 1772-1837 (autodidact si lucrator in comert) 1808 - Théorie des quatre mouvements et des destinées générales propune inlocuirea orasului cu FALANSTERUL -palat social (de unde si ideea “palatului pentru popor” recurenta si azi) -locuit in comun de aprox. 1600 oameni;

MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST


Familisterul din Guise -1859 un fel de falanster pe curti interioare;(curtile joaca rolul strazilor galerie gandite de Fourier); dotari: gradina de agrement, cresa, economat, spalatorie, macelarie, scoala, teatru...

Jean B.A. GODIN (1817-1888) - muncitor, apoi patron filantrop



Familisterul din Guise -1859 (azi World Heritage) Familisterul lui Godin se transforma in cooperativa: pentru a crea o comunitate de sine statatoare, intr-un cadru corespunzator (se desfiinteaza in 1968)


- parintele miscarii cooperatiste - propune “satele armoniei si cooperarii” - mari “cetati” de locuit pt. de aprox. 1200-2000 indivizi; - exploatarea unui domeniu agricol

MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST Robert OWEN - 1771-1858 (patron filantrop si reformator social 1813 - A New View of Society, 1849 - Revolution in the Mind and Practice of the Human Race



"New Harmony as envisioned by Owen" desenata de arhitectul Stedman Whitwell, ca "Design for a Community of 2000 Person founded upon a principle Commended by Plato, Lord Bacon and Sir Thomas More."

Robert OWEN - 1771-1858 (patron filantrop si reformator social 1813 - A New View of Society, 1849 - Revolution in the Mind and Practice of the Human Race


Robert OWEN - New Lanark (azi World Heritage)



Robert OWEN (1785) - colonia New Lanark


http://www.newlanark.org/robertowen.shtml

"To train and educate the rising generation will at all times be the first object of society, to which every other will be subordinate". (The Social System, 1826) "The three lower rooms (in the Institute) will be bombed open for the use of the adult part of the population, who are to be provided with every accommodation requisite to enable them to read, write, account, sew or play, converse or walk about. Two evenings in the week will be appropriated to dancing and music, but on these occasions, every accommodation will be prepared for those who prefer to study or to follow any of the occupations pursued on the other evenings". (Address to the Inhabitants of New Lanark, 1816)



New Harmony by F. Bate (View of a Community, as proposed by Robert Owen) printed 1838

Robert OWEN - 1852 - New Harmony / Indiana / SUA


Etienne CABET (1788-1856) 1840, Voyage en Icarie - utopie egalitarista; viziune geometrica si igienica asupra lumii; orasul ICARIA DECUPAJUL RIGUROS GEOMETRIC SI RATIONAL AL SPATIULUI URBAN “METODA MODELULUI”: ORAS MODEL, LOCUINTE MODEL; ECHIPARE IGIENICA; MOBILARE MODEL, ACOPERIS TERASA Pierre-Joseph PROUDHON 1865, Du principe de l’art et de sa destination sociale - rigoarea inginerului, functionalism urban Benjamin Ward RICHARDSON - 1828-1896 (mare medic) 1876, utopia Hygeia; 1853, Journal of Public Health and Sanitary review; 1862 Social Science Review PROPUN PROTOTIPURI: TIPURI DE LOCUINTE INDIVIDUALE SI ALTE TIPURI DE CLADIRI



REPREZENTANTI: August Welby Northmore PUGIN, John RUSKIN, William MORRIS

NUCLEUL CRITIC: PIERDEREA COEZIUNII UMANE

o2. gandirea moderna a locuintei MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST


legat strans de traditia romantismului englez ideea de baza: orasul european pre-industrial a reprezentat un moment exceptional al istoriei, realizarea

individuala si inflorirea culturii s-a facut gratie mediului urban; gandire anti-industriala, hranita de nostalgia pentru orasul trecutului, cu caldura sa umana si cu calitatea

arhitecturala care se cer re-inviate; nevoile spirituale sunt mai importante decat nevoile materiale; estetica ocupa aici locul pe care il avea igiena pentru Owen si Fourier uratenia raspandita de societatea industriala este vazuta ca rezultat al unei carente culturale ce nu poate fi

combatuta decat prin intoarcerea la o arta inspirata din Evul Mediu, in directa legatura cu renasterea artizanatului;

resping geometria rigida: “caroiajul este mormantul sufletului” (Ruskin), prototipurile si standardele: numai organicitatea poate integra aporturile succesive ale istoriei,

locuinte simple, dar suficient de diverse pentru a reprezenta personalitatea celor care le locuiesc (ca in Evul Mediu, de ex.)

capcana acestei linii de gandire: reificarea timpului

NUCLEUL CRITIC: PIERDEREA COEZIUNII UMANE

o2. gandirea moderna a locuintei MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST


A.W.N. PUGIN (1812-1852) arhitect, adept al « Gothic Revival »

1836 - Contrasts - opune prin gravuri edificii omoloage din Evul Mediu si din momentul contemporan (un oras catolic

din 1440 si acelasi in 1840)

1843 - Apology for the Present Revival of Christian Architecture in England

Ideile sale sunt preluate si dezvoltate de J. Ruskin si cunosc, prin el, o mare notorietate.

MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST


John RUSKIN (1818-1900)

1849 - The Seven Lamps of Architecture 1853 - Lectures on Architecture and Paintings. Delivered at Edinburgh in November 1853.


… Arta unei tari exprima virtutile sale politice si sociale. Armonia pe care o degaja stazile unui oras, frontonul care se ridica deasupra altora, turnurile care se succed de-a lungul crestei colinelor, atinge un grad de sublim despre care nimic de astazi nu ne poate da vreo idee. Faptul ca placerile voastre, ca si virtutile voastre devin mai pretioase prin intrajutorare este o lege divina si naturala. Arhitectura urbana poate astfel sa capete farmecul si sfintenia care ii lipsesc. Cred ca obiceiurile noastre nomade, care au ajuns astazi aproape necesare existentei, sunt, mai mult decat orice alt caracter al vietii moderne, cauza profunda a viciilor arhitecturii noastre.


William Morris - The Red House, 1860

William MORRIS (1834-1896) Arhitect, artist, poet, ganditor si militant: Ruskin ii este “maestrul spiritual, inainte sa devina un socialist militant. “In afara placerii de a face lucruri frumoase, pasiunea vietii mele sta in ura societatii moderne”. 1862 - fondeaza o “cooperativa” de arta decorativa (Arts & Crafts)

Contrar opiniei curente, impulsul decisiv pentru înnoirea discursului arhitectural în secolul al XX-lea nu se datoreaza inovatiei radicale a curentului progresist, ci procesului de modernizare a artelor decorative, care a facilitat acceptarea noului de catre public. Timp de câteva decenii, artele decorative au reprezentat domeniul prioritar al experimentelor inovatoare, devansând si uneori influentând evolutia artelor majore, în special a arhitecturii. Dupa cum afirma însusi Le Corbusier, “apoteoza artelor decorative în anul 1925 marcheazæ deci, printr-un paradox, e adevarat, trezirea miscarii arhitecturale a epocii masiniste.(M. Criticos, Modernitatea)



William Hesketh LEVER (industrias) admirator al lui Ruskin, pasionat de gotic, construieste satul pentru muncitorii fabricii lui de sapun; 600 de case in stilul Early English

1887 - satul model PORT SUNLIGHT -



Un fel de “specie locala” a modelului culturalist, dar prezentand diferente notabile,

dintre care unele ar putea fi incadrate - paradoxal - in linia progresista. Legat de nostalgia pionierului si a naturii salbatice fata de care, orasul industrial

este criticat in diferiti termeni: Thomas Jefferson, in numele democratiei si a unui empirism politic;

Emerson si Thoreau in numele unei metafizici a naturii; Henry Adams, Henry James si alti romancieri, in numele raporturilor umane.

Ideea unei restauratii a starii rurale, singura care poate permite dezvoltarea

personalitatii si veritabila sociabilitate - antiurbanismul american. A influentat urbanismul american al secolului al XX-lea, culminand cu Broadacre

City, “orasul sinucigas” al lui Frank Lloyd Wright.

CRITICA: ORASUL IN OPOZITIE CU NATURA

o2. gandirea moderna a locuintei MODELUL NATURALIST AMERICAN


Karl MARX (1818-1883)

Friedrich ENGELS (1820-1895) 1845-Situatia clasei muncitoare in Anglia

prima sociologie a locuintei muncitoresti; critica sociala foarte pragmatica 1848-Manifestul partidului comunist

rezolvarea problemei locative: confiscarea si redistributia locuintelor; stergerea diferentelor dintre sat si oras; tipuri si standarde greu de definit Engels: crearea orasului-sat

NUCLEUL CRITIC: EXPLOATAREA

o2. gandirea moderna a locuintei CRITICA FARA MODEL


DIRECTIILE DE GANDIRE - MODELELE - COMUNICA INTRE ELE ATAT LA NIVEL TEORETIC, CAT MAI ALES, IN APLICAREA PRACTICA:

Principiile culturaliste ale miscarii Arts & Crafts, dictate de un impuls evolutionist, empiric si antiutopic, au contribuit chiar la fundamentarea directiei opuse, rationalist-progresiste, a Miscarii Moderne. Organizatiile Wiener

Sezession si Deutscher Werkbund, personalitati precum Otto Wagner sau Adolf Loos, iar mai târziu scoala Bauhaus perpetueaza credinta Arts & Crafts în calitate, simplitate si onestitate, ca si idealul de integrare a artelor, artizanatului si productiei de serie într-un decor unificat al vietii cotidiene - promovându-le însa sub

eticheta unui rationalism orientat spre valorile noi ale erei industrializarii. (M. Criticos, Modernitatea)

o2. gandirea moderna a locuintei urbane “MODELELE IDEOLOGICE”

NU TREBUIE PRIVITE IN TERMENI DE OPOZITIE!



o2. gandirea locuintei urbane moderne MAI MULT SAU MAI PUTIN DEBARASATE DE CONTINUTUL LOR IDEOLOGIC, utopiile pre-urbanismului vor fi reluate, in forme diverse, de patronat, de puterea publica si de arhitecti si urbanisti, si vor capata aplicatii mai sistematice, transpuse in « modele arhitectural-urbanistice » si in politici specifice, care se vor raspandi in intreaga lume, cu interpretari specifice.


o1. IN SARCINA POLITICULUI:

gasirea de formule legislative si resurse financiare; politicile de locuire In ultimii ani ai secolului al XIX-lea, legislatia europeana privind locuinta se va indrepta atat spre asigurarea unei finantari

publice adecvate constructiei de locuinte cu pret redus, cat si spre punerea la punct a unui instrument legislativ capabil sa condamne proprietatea nepotrivita cu noile norme de sanatate publica si sa controleze noile dezvoltari.

Aceasta este linia generala adoptata de Marea Britanie, Belgia, Franta, Olanda, Germania, Italia, etc. Desi puternic reformatoare, aceasta legislatie va ramane adesea numai nominala, daca judecam dupa efecte. In ciuda

largirii politizarii problemei, abia dezastrul produs de al doilea razboi mondial va reusi sa puna in miscare un larg program de constructie de locuinte sociale (M.Pawley, Architecture versus housing).

o2. IN SARCINA ARHITECTILOR/ URBANISTILOR: gasirea solutiilor arhitectural-urbanistice de rezolvare a problemelor urbane si in

special a locuirii celor lipsiti de mijloace

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA o noua problematica: locuinta urbana

POLITICA DE LOCUIRE = ansamblu de dispozitii legislative si financiare privind promovarea, finantarea, realizarea si administrarea locuintelor, in conformitate cu gestiunea orasului si cu anumite standarde de igiena si confort acceptate.


LOCUINTA ECONOMICA E CEVA MAI BUNA SE ALOCA BANI PUBLICI IN ACEST SENS

CONDITIILE INCEP SA FIE CONTROLATE LEGAL NU PESTE TOT SI LA O SCARA INCA INSUFICIENTA

progresul e incontestabil

APARTAMENTE MUNCITORESTI: Glasgow 1948/locuinta pt 9 persoane Gattliff Building./Londra 1867

C4.1-S19-probl-mod-10-11

Documents

Transcript of C4.1-S19-probl-mod-10-11