C3- DR INTERNATIONAL AL DR OMULUI

Dr international institutional

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

- organ principal al Cons Eur cu caracter judiciar, specializata in apararea dr om

Conv Eur privind Dr Omului si biomedicina- atribuie Curtii in ceea ce priveste dr pe care le constata competenta de a da avize consultative

Compunerea Curtii:- judecatori - cate un jud pt fiecare stat parte la Conv(=> tratat inchis, doar al statelor Cons Eur) 47 azi - alesi de Adunarea Parlamentara a Cons Eur - fiecare stat parte vine cu o lista de 3 membri, din care se alege 1 sg jud/ se respinge toata lista si se cere alta - sexul subreprezentat (azi e cel femeiesc) => jud ales in numele statului, nu e reprezentantul statului (e independent) - nu exista nicio conditie legata de cetatenie; nu scrie ca pe lista trebuie sa propui dintre proprii cetateni; pe vechiul sistem era un jud canadian - grefa = suport

Dupa caderea Berlinului a fost o dilema pt Consiliul Europei daca sa accepte state si dintre cele care nu indeplineau in totalitate conditiile. De la inceput, stat semnatar (semneaza Conv)=> oblig de a ratifica conv=> punerea in acord a legislatiei

Structurile interne ale Curtii: structuri administrative si formatiuni jurisdictionale (solutionare)

Formatiunile administrative: Sectiile si Adunarea Sectiile- 5; criterii (3): 1-reprezentarea principalelor sisteme nat de dr( nu pot fi sectii formate doar din statele foste sovietice); 2- criteriu de sex (repartizare echilibrata); 3- cate cauze sunt impotriva fiecarui statRationae materie, fiecare sectie judeca pt toate materiile

Adunarea plenara- nu e formatiune de judecata, dpdv al Conv- temeiul: Protocolul 6 aditional- cand se pune problema ridicarii imunitatii unui jud se desemneaza un judecator ad-hoc (nu e membru al Comisiei; treb sa indeplineasca toate conditiile; numit pt un sg dosar)

Cauza Brumarescu- desemnat Lucian Mihai Cauza Rotaru- Renatte Weber-> pp dr la uitare

2 tipuri de functie ale Curtii: contenioasa si consultativa (avize)(2 avize de cand exista Curtea; participa doar statul, nu individul)

Functia contencioasa- cauze interstatale= intre state- calea procedurala de protejare a oridnii pb; act populara; nu protectie diplomatica (cauza Irlanda c UK)- plangeri individuale= un particular si un stat- cale procedurala de protejare a act personale, subiective; cele mai numeroase

Dr international clasic- individul nu are access direct la Curte. Statul e lezat prin lezarea dr cet sau. (protectie diplomatica)Cauzele interstatale nu au legatura cu protectia diplomatica. In cauzele interstatale nu trb dovedita legatura cetateniei.

Procedura plangerilor individuale

Participant: parti principale si terti intervenientiParti principale: reclamant( particular Art 34Conv) si parat capacitatea procesuala- aptitudine gen si abstracta de a sta in justitiecalitatea procesuala= capacitate+ interes

Capacitate procesuala activa= orice particular; niciun fel de conditie de cetatenie; poate sa fie un cetatean care nu e stat membru la Conv Calitate procesuala activa= particularul care pretinde ca e victima

Capacitate procesuala pasiva= state membre la Conv Calitate procesuala pasiva= statul pretins agresor (orice stat parte la Conv- cauze interstatale; nu se mai dovedeste un interes; actiune populara)

Conv permite UE sa adere la Conv. Deocamdata nu e parte. Permisa coparticiparea(ex: Ilascu si ceilalti c Rusiei si Moldovei)

Terti intervenienti:1. Terta interventie voluntara 2. Terta interventie autorizata/ la cerere3. Terta interventie a Comisarului Dr Omului

1. Terta interventie voluntara- reminiscenta a protectiei diplomatice- cause individuale- reclamantul are cet altui stat membru la Conv, statul cet sau are dr sa intervina in proces; intervine ca sa apere pozitia reclamantului- este un dr; Curtea nu se poate opune

2. Terta interventie autorizata/ la cerere- orice Sb de dr, dar nu statul de cet al reclamantului- cere sa intre in proces(arata interes) sau il invita Curtea

4. Comisarul Dr Omului= organ subsidiar al Consiliului Europei- un fel de av pop- poate interveni in orice proces

Cum curge aceasta procedura?

Procedura plangerii individualeI. Introd si inregistrarea pkangerii- formular tip pe site-ul Curtii(11 pag; se pot adauga max 20 pag) competenta grefei inregistrare=> scrisoare cu nr II. Examinarea sumara a cauzei cauza de inadmisibilitate; nu exista cale de atac Nici Jud unic, nici Comitetul nu pot pronunta decat inadmisibilitatea, nu admisibilitatea.III. Examinarea contradictorie a cauzei in caz de jurisp bine stabilita cererile repetative Comitetul(doar unanimitate)-> hotarare admisibilitate si fondIV. Examinarea contradictorie a cauzei in prima inst+ impacare parti judecarea p-z a cauzei Comp: Camera

Camera(unanimitate)- incepe jud p-z a cauzei- nu inadmisibilitate

2 exceptii de inadmisibilitate:- exceptiile Guvernului

POate exista o dec de admisibilitate urmata de o dec de inadmisibiitate (se pot modifica situatii de fapt)

Hotarare- solutie pe fond; nu e definitiva. Cale de atac: cererea de retrimitere, exercitare in 3 luni de la pronuntare(in aceeasi zi se publica pe site); cale extraordinara de atac: doar motive de dr, si nici macar nu pt toate motivele de dr 2 etape: admisibilitate( cale de atac) si fondcomp: Colegiul Marii Camere (pr de sectii si pr Cons)-> nu se retine calea de atac=> hot Camerei devine definitiva prin respingere ca inadmisibila a caii de atac3 motive de inadmisibilitate : 1. a trecut termenul de 3 luni2. in termen s-a exercitat dar nu sunt probleme importante de dr3. in termenul de 3 luni toate partile renunta la ac cale de atac

Colegiul Marii Camere admite calea de atac- prin ac dec a Colgiului, Hot Camerei e desfiintata (e casata), fara a se uita pe fond. E o casare cu retinere, nu o casare cu retrimitere. Va judeca fondul cauzei=> niciodata nu poate respinge calea de atac si mentine hot Camerei. Oricare ar fi hot Colegiului Marii Camere e definitiva, nu mai are cale de atac.

Desesizare- cand o Camera e sesizata cu:Crearea jurisp= prima data cand o problema de dr ajunge in fata Curtii Eur schimbarea jurisp-> se duce la Marea Camera

Marea Camera judeca in 1 sau 2 inst. Hot ei sunt definitive. Intotdeauna- ultima inst.

Admisibilitate

Cauze de inadmisibilitate: Art 1, 34, 35- termen de 6 luni (Art 35)=> plangere tardiva, care incepe sa curga de la hot/ dec interna definitiva= notiune europeana autonoma- neepuizarea cailor interne de atac=> plangere prematura- indispendenta=> inadmisibil- incompatibila cu titlurile conventiei- rationae personae (ex: DNA)- taionae tempus( violare a statului inainte sa fie membru al Conv)- rationae materiae- atingere minima adusa dr (adusa prin Protocolul 14)

CEDO- termeni jur care exista si in sist intern de dr. Ex: contraventia in pen- Fr da, Germ- nu. Notiune europeana autonoma= termeni cu sens propriuhot int definitiva= nu mai are cai ordinate de ataccale ordinara de atac= sa fie accesiibila partii si susceptibila de a produce efect util, adica sa fie apta de a rezolva problema, sa o poata remediaCedo- recursul e cale ordinaraExceptia de neconstitutionalitate nu e o cale ordinara de atac.Sesizare la Av pop= nu e susceptibila de efect util. Av pop poate face doar recomandari Termenul nu curge de la pronuntare, ci de la relatare. Prematura= nu autorit de lucru judecatAceeasi plangere- autorit de lucru judecat

Prin dec de inadmisibilitate de rezolva >50% din plangerile inregistrate (jud unic)- multe din ele- judecata sumaraIn realitate, dec o ia grefa.

Plangerea se face in ce limba vrem (limba oficiala a unui stat membru la Conventie)La grefa- unitate nationala; cetateni=> stiu limba

Ce poate decide Curtea printr-o hot?- are comp de contentious de validitate= pur declarativ- are comp de plina jurisdictie sub forma contenciosului in indemnizare= obliga statul sa iti dea o indemnizatie (echivalent prin indemnizatie pecuniara) Art 41- indemnizatie se da daca e cazul- in mod exceptional- comp de plina juridictie in injonctiune ipoteza: confiscare bunuri- Curtea spune: fie ii dai bunul inapoi, fie ii dai bani- indirect, contentious in anulare= hot Curtii poate constitui in anumite situatii temei pt rejudecarea prin cale extraordinare de atac- Curtea ii poate impune unui stat sa ia masuri cu caracter gen

CUrtea Europeana se comporta si ca o inst de casatie, si ca un Consiliu de stat, si ca o Curte Constitutionala

Org executional al Curtii= Comitetul MInistrilorRefuz de Executare