7/25/2019 C2 DIP

1/9

C2. Drept International Privat

Importanta solutionarii confictului de calicari:

Pt ca indiferent de elementul normei conlctuale care se clarica, de concitul de

calicari depinde solutia pe fondul cauzei. Astfel, daca se calica continutul

normei, modul de solutionare al conictului de calicari determina insasi

determinarea normei conicuale aplicabile care duce la un anumit sist de drept.

Daca se calica legatura se schimba de asemenea legea aplicabila.

Pb care se pune este dupa ce lege se face calicarea . In ceea ce priveste lg

aplicabila calicarii, eista o regula generala, mai multe eceptii si o situatie

speciala, ind vorba de calicarea unor notiuni !uridice in cadrul "#

REGULA:

#ste aceea ca aceasta calicare se face dupa lg instantei sesizate$ le fori. Art.

2%%& Cciv' cand determinarea legii aplicabile depinde de calicarea ce urmeaza a

data unei institutii de dr sau unui rap !uridic, se ia in considerare calicarea

oferita de legea ro. # o norma conictuala formulata unilateral, dar pp este acela

al calicarii dupa lg instantei sesizate( argumente'

). *ormele conictuale sunt cuprinse in sistemul de dr al instantei sesizate,

de principiu instanta sesizata aplica propriile norme si, in consecinta, e

resc ca interpretarea nromei sa se faca dupa acel sist de dr+ pp

conform caruia aceluia care a edictat norma ii revine interpretarea2. Argument de reducere la absurd a alternativei care este solutionarea

conictului de calicari dupa le causae$legea aplicabila fondului(

rationament similar C). Aceast calicare nu se poate face dupa legea

aplicabila deoarece legea aplicabila nu este cunoscuta in momentul in care

se face calicarea. #a urmeaza sa e determinata ca urmare a solutionarii

conictului de calicari.

EXCEPTIILE: -cele mai importante situatii in care calicarea nu se face dupa le

fori, ci dupa alte sisteme de drept sau alte criterii

). Califcarea voluntara/ le voluntaris( e permisa de CCI0 ro si se va faceconform vointei partilor. Art. 2%&& -%

2. Califcarea secundara' notiunea de secundar nu eprima ideea ca ar vb

de o calicare mai putin importanta, ci inseamna calicarea care se face

secundum, ulterior calicarii principale. Calicarea sec e califcarea care

intervine dupa calicarea principala, adica in mom in care legea aplicabila

e de!a cunoscuta+ calicarea sec se face dupa legea aplicabila fondului -

le causae#' Cciv' art. 2%%& -1 natura mobiliara sau imobiliara a bunurilor se

determina potrivit legii locului unde bunul se aa sau este situat. egea

loculuui in care se aa bunul - le rei sitae e legea aplicabila.#' Cciv' art.2%34. Determinarea cetateniei unei pers se face in

conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca.

7/25/2019 C2 DIP

2/9

1. Calicarea notiunilor dintr$o norma concituala straina in caz de

retrimitere, adica atunci cand norma conictuala ro trimite la un sist de

norme conictuale straine.5. Calicarea institutiilor !uridice necunoscute dreptului forului.

#' Cciv. Art.2%%&-5' daca legea ro nu cunoaste o institutie !uridica straina

sau o cunoaste sub o alta denumire sau cu un alt continut, se va lua inconsiderare calicarea !uridica facuta de legea straina / frecvent in

comertul international%. Calicarea pe care arbitrii o fac in cadrul arbitra!ului international ad hoc.

Arbitra!ul international ad hoc nu are le fori+ nu eisat o le fori dupa

care sa se calice o notiune si se aplica sistemul de drept considerat a

cel mai potrivit pentru o speta concreta

Situatia speciala din dreptul european:

Principiul calicarii autonome a institutiilor din dr european' regulamente,

decizii, celelalte acte cu putere de lege ale "# se interpreteaza autonom, nuse interpreteaza potrivit sistemelor de dr nationale( daca nu ar asa, aceeasi

institutie de dr ar capata conotatii diferite si nu ar mai eista un dr unitar(

#primarea acestui principiu la nivelul "# se realizeaza in 2 moduri

). Prin calicarea anumitor institutii de dr chiar de catre regulamentele "#

- e' 6eg 6oma )' art. )4' se calica notiunea de resedinta obisnuita care

este principalul punct de legatura pentru subiectele rap !uridic

contractual ' resedinta obsinuita a societatilor sau a altor organisme este

acolo unde se aa sediul administratiei lor centrale 7A"' resedinta

obisnuita a unei pers zice care actioneaza ca profesionist este acolo une

are principalul sediu de activitate profesionala( 6eg 6oma 2' pre!udiciul'

este orice consecinta a unei fapte ilicite2. Prin calicarea facuta de catre Curtea #uopeana de !ustitie. Instantele ro

au dr de a se adresa C8"# cand o notiune din dr european pare a

ambigua. C8"# s$a pronuntat asupra unor notiuni ft importante' e'

sintagma 9in materie civila si comerciala: ,folosita in aproimativ toate

regulamentele europene, inseamna drept privat

7unt, in anumite cazuri, permise si eceptii de la calicarea autonoma atunci

cand calicarea se face dupa le fori, dar ele trebuie prevazute eplicit. ipsaunei calicari unitare a conceptelor !uridice la nivelul "# s$a simtit, motiv pt

care, in 2;;4, o comisie specializata a intocmit o lucrare ampla ' 9Principii,

denitii si reguli model ale dreptului privat european. Proiectul cadrului comun

de referinta: ' rolul este acela de uniformizare a calicarii notiunilor la nivelul

"# ( nu are forta unui regulament direct sau a unui act cu putere de lege, este

o lucrare academica.

Confictul in spatiu al normelor confictuale

6idica problema retrimiterii.

7/25/2019 C2 DIP

3/9

Ce inseamna conict in spatiu al normelor conictuale!udecatorului competent sa solutioneze litigiul.

7/25/2019 C2 DIP

4/9

Aceasta institutie s$a cristalizat in DIP ca urmare a unei spete solutionata de

instantele franceze la )&?4 care se numeste speta @orgo.

6etrimiterea este de 2 feluri'

). 6etrimitere de gradul I sau trimitere inapoi / legea conictuala trimite la un

intreg sistem de drept strain iar acesta trimite la dr ro.2. 6etrimitere de gradul II$ norma conictuala straina trimite mai departe la

un sistem al unui stat tert

Dr ro admite numai retrimiterea de gradul I. Art. 2%%4' legea straina la care

norma cnictuala ro trimite cuprinde dispozitiile de dr material, inclusiv nromele

conictuale cu eceptia unor dispozitii contrare( asadar aceasta nroma !uridica

face o operatiune de calicare a sensului trimierii. g ro trimite la intregul sistem

de drept strain art. 2%%4-2' daca legea straina retrimite la dr ro, se aplica lg ro.

#ista argumente pt care *CC a acceptat aceasta institutie a retrimiterii.

6etrimiterea de gradul al II$lea. Aceasta retrimitere nu e acceptata in dr ro. Daca

lg straina trimite la dr altui stat, se aplica lg ro. 7olutie discutabila.

APLICAREA LEGII STRAI"E CA LEX CAUSAE

egea aplicabila fondului' le causae. egea aplicabila cauzei e ratiunea de a

eista a normei conictuale. Daca norma conictuala duce la aplicarea sist de dr

ro + se alica dr ro ca si cand nu ar eista un raport de etraneitate, dar

rationamentul conictual trebuie motivat in hotarare

Daca norma conictuala duce la aplicarea unui sistem de drept strain +

). Prima problema care se pune in legatura cu legea straina aplicabila este

aceea a titlului cu care este aplicabil dreptul strain. Dr strain nu este in

toate cazurile vazut un element de drept, dr roman a privit sistemul de dr

strain ca un element al dreptului propriu.ConsecinteDe ce este important daca dr strain e privit ca un elemt de

drept sau daca acesta e privit ca un element de fapt - cum este privit in dr

anglo$saona Prima consecinta se manifesta la nivelul invocarii legii straine in fata

!udecatorului - autoritatii forului($ Daca dr strain e privit ca un elemnet de apt, invocarea legii straine in fata

!udecatorului englez se face de catre partea interesata. *umai asa

!udecatorul englez se pronunta cu privire la dreptul strain. 8udecatorul nu

aplica din ociu legea straina.$ Daca dr strain e privit ca un element de drept, se produce o impartire de

sarcini intre instanta si partea interesata. Instanta, in temeiul rolului sau

activ, poate invoca din ociu si pune in discutia partilor aplicarea unei legi

straine in cazul in care lg conictuala ro trimite la ea. # obligata sa faca

acest lucru daca norma conictuala este imperativa.

Pe de alta parte, partea interesata invoca de cele mai multe ori dr strain infata !udecatorului ro. Astfel, e o imbinare intre rolul instantei si al partilor

7/25/2019 C2 DIP

5/9

# Din punct de vedere al sarcinii probei legii straine$ Dr. strain element de apt' 7arcina probei legii straine revine partilor(

!udecatorul nu trebuie sa depuna niciun efort propriu pentru aarea

continutului eact si complet al legii straine, partea va face aceasta proba$ Dr. strain element de dr.:eista o impartire a sarcinii probei intre !udecator

si parte.Instanta trebuie sa intreprinda, chiar si din ociu, toatedemersurile necesare pentru aplicarea legii straine in continutul ei eact si

complet.#ista totusi o deosebire intre dr ro si cel strain si ea se manifesta aici in

primul rand. Pt dreptul ro, eista prezumtia ca !udecatorul cunoaste legea

ro - nu se pot cunoaste toate sistemele lumii. *u eista prezumtia ca

!udecatorul ro cunoaste lg straina art. 2%32' partea carea invoca o lege

straina poate obligata sa faca dovada continutului ei. Asadar, eista o

impartire a sarcinii probei intre instanta si parti

c Interpretarea si aplicarea legii straineArt 2%31. Cciv.$ legea straina se interpreteaza si se aplica potrivit

regulilor de interpretare si aplicare eistente in sistemul de drept caruia

ii apartine.d Consedintele din punct de vedere al cailor de atac in cazul gresitei

interpretari si aplicari a legii straine6obelma se pune mai ales in calea de atac la instanta suprema a

statului - e ' ro ICC8' recurs$ pt ca ma!oritatea inaltelor curti, in recurs,

!udeca numai in dret, nu si in fapt( $$daca dr. strain e un element de

apt,incalcarea lui e un motiv de netemeinicie si nu a!unge niciodata infata instantei supreme( este lipsit de o garantie suprema in aplicarea lui$daca dr. strain e un element de drept, caile de atac sunt aplicabile pt

gresita interpretare sau aplicare a legii straine( apel, recurs$ pt ca daca

este un element de dr, poate eista o nelegalitate celelalte 2 cai

etraordinare de atac. Insa, in dr ro, nu se poate face 6I$ instanta ro nu

se poate ocupa cu conictele de interpretare care pot aparea in dr

strain. 6olul instatei supreme ro e de a asigura interpretarea unitara a

dr ro, nu si a sist de dr strain. DA6, ril poate formulat daca se pune

problema de interpretare si aplicare a normei conictuale ro pentru ca

norma conlctuala ro este o norma din sist de dr ro.

Mi$loacele de pro#a ale le%ii straine

Art. 2%32. Cciv' continutul legii straine se stabileste de instanta !udecatoreasca

prin atestari obtinute de la organele statului care au edictat$o, prin avizul unui

epert sau printr$un alt mod adecvat. #ista principiul libertatii instantei si al

partilor de a deterima mi!loacele adecvate de proba a continutului legii straine. In

dr ro, un act normativ esential in materie e g. )&4>2;;1 privind asistenta

!udiciara internationala in materie civila si comerciala$ se prevad anumite

competente ale Bin. 8ustitiei$ autoritatea centrala competenta pt obtinerea de

informatii asupra continutului dr strain. #ista si o conventie europeana9Conventia europeana in domeniul informarii asupra dreptului strain:$ semnata la

7/25/2019 C2 DIP

6/9

ondra protocol aditional. 6o a aderat in )44). Conventia prevede, in esenta,

obligatia statelor parte de a transmite informatiile privind dreptul lor- civil si

comercial si ecare stat numeste din acest pct de vedere un organ national de

legatura - o autoritate centrala competenta.

Care sunt mi!loacele de proba ale dreptului strain'

Pt. ratiuni teoretice, mi!loacele de proba se impart in 2 categorii'

). Bi!loace de proba directe' tetul legii straine( aproape intotdeauna este

insotit de un mi!loc de proba indirect2. Bi!loace de proba indirecte' apelarea la mi!loace de proba provenite de la

autoritatile statului strain- e' Bin. 8ustitiei din ro poate solicita un aviz din

partea min !ust din tara straina ( in unele cazuri- ca si in cazul ro

camerele de comert si industrie au in competenta lor emiterea

certicatelor de cutuma in care eplica cum este legea si cum sunt

uzantele in tara respectiva. In al doilea rand, pot surse de informareobtinute chiar pe plan intern - e' un certicat eliberat de catre ambasada

statului strain in 6o, solicitarea de informatii de la un organism de cult din

ro daca s$a pus problema aarii continutului legii pe care o practica cultul(

cel mai frecvent se foloseste avizul unui epert- apelarea al un profesor

universitar, avocat, notar din tara straina, caruia i se cere o opinie legala

cu privire la dreptul din tara sa.

Ce se intampla in ipoteza in care dreptul strain nu poate dovedit - putin

probabil( in cazul acesta, art. 2%32 CCiv$in cazul imposibilitatii de probare intr$un

termen rezonabil se aplica legea ro. Instanta ro trebuie sa dovedeasca ca a facut

demersuri direct sau cu a!utorul partilor in aarea continutului legii straine.

Argumente pentru aplicarea legii instantei nationale'

a. *u se poate lasa litigiul nesolutionatb. Actiunea nu poate respisa pentru lipsa de drept 7e poate prezuma ca cine a ales instanta, a ales si dreptul

Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine

egea straina trebuie sa se aplice daca lg conictuala ro duce la ea. #ista

anumite cazuri insa in care lg straina nu se aplica' 2 cauze generale de

neaplicare a legii straine'

1. Incalcarea ordinii publice de dr. international privat romanArt. 2%35 Cciv' deneste ordinea publica de drept international privat ro'

aplicarea legii straine incalca ordinea publica de drept international privat

roman in masura in care ar conduce la un rezultat incompatibil cu

principiile funadamenatle ale dreptului roman ori ale dr "# sau ale dr

fundamentale ale omului( #lementele denitorii ale ordinii publice de dr int

privat ro'

7/25/2019 C2 DIP

7/9

a. Continutul notiunii' principiile fundamentale ale dr ro, dr ue, dr

fundamentale ale omuluib. rdinea publica se eprima de prinicpiu prin ceea ce numim eceptia

de ordine publica( pe plan procesual, eceptia de ordine publica e o

eceptie absoluta de fond care poate invocata de regula in orice faza

a procesului de catre partea interesata sau de catre instanta, din ociuc. #fectele eceptiei de ordine publica' impiedicarea producerii pe

teritoriul ro a efectelor legii straine contrare dreptului ro

Comparatie : ordinea pu#lica in dreptul intern & ordinea pu#lica de dr

international pri'at

Asemanare' in ambele cazuri se inlatura de la aplicare o lege pt ca acea

lege contravine unor principii de drept

Deosebiri'

a. Cele 2 institutii au functii !uridice diferite' ordinea publica de dr intern

inseamna in principiu ansamblul dispozitiilor imperative din sistemul de

dr ro care aare ca ratiune, de principiu, limitarea autonomiei de vointa a

partilor$ partile nu pot face acte !uridice care sa incalce dispozitiile de

ordine publica ale legii.Dr international privat' functia ordinii publice este aceea de a impiedica

producerea pe teritoriul 6o a efectelor nromelor straine(b. Au sfere de aplicare diferite' ordinea publ in dr intern este mai larga

decat ordinea publica in dip, altfel spus sunt mai multe interdictii deordine publica in dr intern decat in dip pt ca pe plan intern legiuitorul

intervine pt protectia sistemului si poate interveni, teoretic nelimitat( pe

plan international intra in conict cu alte sisteme.#' casatoria religioasa nu produce efecte pe planul dr intern, daca

insa o casatorie religioasa a fost incheiata in strainatate intr$un sist de

dr care recunoaste efectele casatoriei religioase, efectele acelei

casatorii vor recunoscute si pe terit tarii.#' EA6A6I# *#BEI0AE#' in dr ro hot trebuiesc motivate, alte sist

de dr permit in mai multe cazuri nemotivarea hotararii. Daca o hot e

nemotivata pe plan intern e nula, daca vine o hotarare nemotivata

dintr$unul din acele state in care motivarea nu e obligatorie, efectele ei

sunt recunoscute pt ca este data in conformitate cu prevedrile statului

din cre provine

Compartie: ordinea pu#lica de drept international pri'at si normele de

aplicatie imediata

Asemanare' 7i normele de aplicatie imediata si normele de ordine

publica au ca ratiune de a eista, ocrotirea unor principii fundamentale

de drept ale staului forului( au o nalitate convergeta( in ambea le

7/25/2019 C2 DIP

8/9

cazuri, au un efect echivalent'nu se aplica legea straina, dar se poate

aplica in locul ei legea ro.Deosebiri'a. Becanismul logic al aplicarii'

$norma de aplicatie imediata se aplica inaintea rationamentului

conictual$oridnea publica se produce la nalul rationamentului conictual(

norma conictuala duce la un drept care ar trebui sa se aplice, dar

nu se aplica pt ca incalca un principiu de drept al sistemului de dr al

statului forului.

rdinea publica e des preavzuta atat in dreptul intern cu elemente de

etraneitate, in regulamente, in conventii interntioala. # o clauza de stil. Art.

2%3?' dobandite in strainatate sunt recunsocute in 6o cu eceptia cazului in care

contravin ordinii publice ro.

Art. 2?? Cciv' este interzisa casatoria intre pers de acelasi se. Casatoriile deacest fel incheiate in strainatate nu sunt recunoscute / dispozitie concreta de

ordine publica.

Caracterele ordinii publice de drept international privat'

a. rdinea publica are, dpdv spatial - al aplicarii ei in spatiu, de principiu,

un caracter national( ocroteste principiile fundamentale de dr ro. Dar,

acest caracter national, este totodata si un caracter de comunitate$ si

drepturile si principiile fundamentale ale due sunt repectate in acelasi

mod

b. Dpdv temoral, are un caracter actual(c. Dpdv material, ordinea publica este o eceptie si de aici decurg toate

consecintele pe care o eceptie le produce' e de stricta interpretare si

impiedica producerea efectelor legii straine pe teritoriul ro fara a putea

avea vreo inuenta asupra dreptului strain insusi.

Ce efecte produce ordinea publica in momentul admiterii eceptiei ei( 2 efecte'

a. "n efect negativ' se inlatura de la aplicare legea straina . art. 2%35'

aplicarea legii straine se inaltura daca incalca ordinea publica de drept

international privat / art. 2%&3 e de efect negativ.

b. "n efect pozitiv' cand, in golul lasat prin neaplicarea legii straine,trebuie se se aplice o lege, si anume legea romana. Art.2%35

S(erele notiunii de ordine pu#lica in dreptul international pri'at:

rdinea publica in dip ro este analizata in 2 situatii diferite'

a. In cazul conictului de legi in spatiu' in momentul nasterii raportului !uridic(

aceasta inseamna ca nu se va incheia un raport !uridic daca el este

contrar ordinii publice de dip ro -e' casatoria poligama' desi legea

aplicabila starii civile e le patria, le patria permite casatoria poligama,

legea ro, prin ordinea publica, o intrezice + casatoria poligama einterzisa in 6o

7/25/2019 C2 DIP

9/9

b. In cazul conictului de legi in timp si spatiu' se pune problema

recunoasterii efectelor unor situatii !uridice nascute in strainatate sub

incidenta unor sisteme de drept strain. In acest tip de conict, cand se

pune pb recunoasterii drepturilor dobandite in strainainte, ordinea publica

e mai restrasa / se recunosc efectele casatoriei poligame + se va acorda

pensie de intretinererdinea publica in conictul de legi in timp si spatiu este mai restransa

decat atunci cand se pune in momentul nasterii raportului !uridic.

2. @rauda la lege

caz eceptional de inlaturare de la aplicare a legii straine' art 2%3% Cciv.