C€ urmeaza - · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost...

13
GH. PAPUC CITEV A CONSIDERArII PRIVIND CONSTRUIREA ZIDULUI DE INCINTA AL CETA'j'II TROPAEUM TRAIANI In urma celor patru campanii de sapiituri arheologice 1 efectuate pc zidul de incintii al cetiilii Tropaeum Traiani , se pot preciza citeva date noi lega te de construire a acestui zid. In cele C€ urmeaza ne vom referi 1a sectorul sud-vestic a1 zidului de aparare, fiind eft situa\ia sur prins a de noi este pe intreaga iortifica\ie de la sun de via principalis. Concluz ia principala pe care lfe -au furnizat -o cercetarile efectuat e pIlla ae:um C0l13ta in raptul di fundatia zidului de incinta este mai veche decit zidul propriu-zis, constituind 0 faza distinctii, necunoscuta. pina aCUlTI, anterioara datei ce rezulta din inscri pti a comelnorativa descoperitii de Gl"lgore Tocilescu la poarta de esb a cetatii in vara anului 18912. Din izvorul e pig rafic aminti t reiese cii cetatea a fost ridicata a fundamentis, in timpul impara\ilor Constant in cel Mar e $i Licinius Faza preconstantiniana a ziduiui de aparare se rezulna la fundatia acestuia pina la nivelul patului de a$teptare '. Peste aceasta fundatie care fusese parasita 0 perioada de timp, la inceputul secolului al IV-lea, sub con ducer ea pref e ctilor pretoriului, Petronius Annianus 'Ii Iul ius a fost ridicata sup ras tructura zidului defensiv. D ed initiativa largirii suprafetei cetiilii 'Ii a imprejurimii noii zone cu un zid de aparare nu perioad ei celor doi irnpara\i, ci unei vremi ant erioare acestora. o asemanatoar e celei pe care noi alTI observa t-o la Adam- clisi. este prezentata de catre Th en1istios 6, Autorul an t ic spune di I In acest materi(ll slot prezentate rezultatele ' obtinute de noi in campanii le arheolog ice la Adamclisi in perioada 1970-1973. R. Vulpe, Activitatea m'heologica in Dobrogea, in Dobrogea 50 de ani de viatii mmaneascii, Bucuresti, 1928, p. 124. J elL. III , 13734: bibliografia privind aceasta inscriptie vezi la L Barnea. in DID, II , p. 384, nola 81. I, Patul de consUi in nivelarea cu mortar a partii superioare a temeliei, in scopul repartizarii uniforme a f ortei de apasare exerc i Lab'i. de supra- stru ctura zid ului asupra fundatiei. .; elL, III, 13734. li 1. Barnea, se IV, 18, 1967, 4, p. 564 $i urm.; ideh1, DID, II, p. 395; lzvoa- rele is:!.o r iei Romiiniei , IT, p. 55.

Transcript of C€ urmeaza - · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost...

Page 1: C€ urmeaza -   · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~i

GH. PAPUC

CITEV A CONSIDERArII PRIVIND CONSTRUIREA ZIDULUI DE INCINTA AL CETA'j'II TROPAEUM TRAIANI

In urma celor patru campanii de sapiituri arheologice 1 efectuate pc zidul de incintii al cetiilii Tropaeum Traiani , se pot preciza citeva date noi legate de construirea acestui zid. In cele C€ urmeaza ne vom referi 1a sectorul sud-vestic a1 zidului de aparare, fiind convin~i eft situa\ia surprinsa de noi este aceea~i pe intreaga iortifica\ie de la sun de via principalis.

Concluzia principala pe care lfe-au furnizat-o cercetarile efectuate pIlla ae:um C0l13ta in raptul di fundatia zidului de incinta este mai veche decit zidul propriu-zis, constituind 0 faza distinctii , necunoscuta. pina aCUlTI, anterioara datei ce rezulta din inscriptia comelnorativa descoperitii de Gl"lgore Tocilescu la poarta de esb a cetatii in vara anului 18912. Din izvorul epigrafic aminti t reiese cii cetatea a fost ridicata a fundamentis, in timpul impara\ilor Constantin cel Mare $i Licinius ~ Faza preconstantiniana a ziduiui de aparare se rezulna la fundatia acestuia pina la nivelul patului de a$teptare '. Peste aceasta fundatie care fusese parasita 0 perioada de timp, la inceputul secolului al IV-lea, sub conducerea prefectilor pretoriului, Petronius Annianus 'Ii Iulius lulianus ~, a fost ridicata suprastructura zidului defensiv. Ded initiativa largirii suprafetei cetiilii 'Ii a imprejurimii noii zone cu un zid de aparare nu apal'~ine perioadei celor doi irnpara\i, ci unei vremi anterioare acestora.

o situa~ic asemanatoare celei pe care noi alTI observat-o la Adam­clisi. este prezentata de catre Then1istios 6, Autorul ant ic spune di

I In acest materi(ll slot prezentate rezultatele ' obtinute de noi in campanii le arheologice desfa~urate la Adamclisi in perioada 1970-1973.

~ R. Vulpe, Activitatea m'heologica in Dobrogea, in Dobrogea 50 de ani de viatii mmaneascii, Bucuresti, 1928, p. 124.

J elL. III , 13734: bibliografia privind aceasta inscriptie vezi la L Barnea. in DID, II, p. 384, nola 81.

I, Patul de a~teptare consUi in nivelarea cu mortar a partii superioare a temeliei, in scopul repartizarii uniforme a fortei de apasare exerciLab'i. de supra­structura zidului asupra fundatiei.

.; elL, III, 13734. li 1. Barnea, seI V , 18, 1967, 4, p. 564 $i urm.; ideh1, DID, II, p. 395; lzvoa­

rele is:!.or iei Romiiniei, IT, p. 55.

Page 2: C€ urmeaza -   · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~i

326 GR. PAPUC

Valens a condus personal operatiunile de ridicare ale unei cetati "urmarind zidurile de api'i1'are ce auia se rnai distingeau. TemeLia aces­tora 0 pusese vreunul dintre i7nparatii de 1nai inainte, pentru avantajul ter-enului dar a 1'enuntat din cauza greutllti.lor de constructieU

" The­mistios se refera la 0 fortiIica\ie din Scythia Minor, de pe malul Dunarii, idcntificata de unii cercetatori eu cetatca elus ~ .

La Tropaeum Traiani lucrarile au decurs altfe!. Dupa terminarea funda~iei ~i nivelarea cu Inortar in scopul realizarii patului de a7tep­tare, intreaga lucrare a fas t protejata prin depunerea unul strat de pB.lnint. Deci a avut loc 0 padisire organizata a lucrului. deoarece S0 luasera masurile de a proteja fundatia spre a nu ave a d2 suferi t din cauza age:n1ilor atmosferici. Dupa trecerea lnOlnentului critic care a determinat intreruperea, urma ca zi dul sa fie ridicat mai departe ~).

Faza preconstantiniana este demonstrata pe deplin de desco­rerirea a trei fundatii de tum parasite in stadiul de pat de a~teptare . Cele trci funda\ii, pe care noi Ie-am notat cu A, B ~i C, se ~la intre tumul nr. 17 ~i poarta de sud a cetatii (fig. 1).

Fundatia turnului A a fost descoperi tii pe curtin a cuprinsa intrc turnurile nr. 17 ~i nr. 18. Aceastii curtina are lungimea de 45 m. Funda\ia A Iragmenteazii curtina in doua par\i aproape ega Ie (cca. 16,50 m intre funda\ia A ~i tw·nurile vecine). Pm'tea semicircu lar;; a acestei fundalii a fost partial demantelatii in exter ior (fig. 2). Grosimea 1aturilor sale este cuprinsa intre 3,76 m ~i 3,95 m. in interior. intre cele doua laturi este 0 distantii de 2,75 m, iar lungimea interioara a turnului este de 5,50 lll. Mentionam di aceasta fundatie este cea mai bir:e piistratii. ,In partea demantelatii din 20na semicirculara a acestei funciatii, se observe. gaurile parilor care au fast batu~i in ~antul teme­liei (fig. 3) . Printre a2e~ti rari s-a pus un stra.t de 80-90 cm de piatrii fiira mortar. Peste .acesta se afla un strat gros de 60- 70 em din piatra cu mortar (fig. 5). P artea superioara a fundaliei a fost nivelatii cu mortar pe care se pot distinge mai multe tiline de inealtaminte ell sau fara \inte pe talpa, precum ~i citeva urme de pkior go!. Sprc zidul de incinUi cele dauB. Iaturi ale funda~iei se termina eu cite 0 treapta inalt<l de 50 em (fig. 4). Laturilc fundapei sint unite printr-un zid inalt de 1 m. Ultima ac~iune a constructorilor preconstantinieni a constat in a:operirea eu palnint a fundatiei prezentate lnai sus. La inceputul secolului a1 IV-lea, noii constructori au nivelat terenul din apropierea fundaliei, <lStupind groapa rezultata in urma demantelarii par\ii semi­circulare a tumului, apoi au indep5.rtat r-amintul depus anterior pe temelia zidului, renuntind la fundatia turn ului 10. Aceasta renuntarc este datorata demantel5.rii pe care 0 suferise zona semicirculara a tUr­nului, demantelare ce s-a iacut in citcva punctc pe 0 adincitne de 3 ID . Demantelarca avuscse loc in pCl'ioada cuprinsa intre pad:isirea

7 I. Barnea, SCIV, 4. 1967, p. 568. 8 Ibidem, p. 569; DID. II. p. 395. fl Gh. Papuc, Pontica, VI. 1973, p. 117-128. to Ibidem, p. 118-121 ~i fig. 2.

Page 3: C€ urmeaza -   · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~i

ZIDUL CETATII TROPAEUM T RAIANT

VIA PP~~ I NC I PA LIS

0.

50101

f1 G.1

BA'lIUCA FORENSI$

TROPAEUM TRAIANI ZIDUL DE IN CI N TA

SECTOR SUP liST

327

POARTA DE SIJO

:[urndatie-i ~i construirea zidului proprlu -zis la inceputul secolului a1 IV-lea 11. 0 r eparare a substructiei unui turn era inl1Jtila, deoarecc capa­citat,e.a ei de a rezista apasarii exercitate de zid era pusa sub semnul "intr ebarii. Art factor care a contribuit 1a abandonarea total§, a fundaiiei A este de ordin strategic !i'i const.§. in sporirea nUlnarului de turnurl , fapt datorat atacurilor din ce in ce Inai dese I:!.

Fundatia tUTnului B se afla pe curtina dint re tu rnurile nr. 19 !i'i 20. in locul unde zidul de incintii face un unghi spre est. Celc doua laturi paralele ,ale funda\iei au 13\imea cuprinsa intre 3,60 m ~i 3,80 m, Partea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~ i respediv 6,15 ill (fig . 6). Structura funda\iei cstc la fel ca in eazul prezentat 111a1 sus. Pe . una din laturi (eea estiea), se afla un

11 Ib idem. p. 123. l~ R. VUlpe, HAD, p. 265 ~i urm.

Page 4: C€ urmeaza -   · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~i

328 GH. PAPUC

FIG.2

F/G.J

Page 5: C€ urmeaza -   · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~i

ZlDUL CETATII TROPAEUM TRAIANI 329

FICA

FIG.S

Page 6: C€ urmeaza -   · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~i

330 . G~L PAPUC

FiG. 6

FIG. 7

Page 7: C€ urmeaza -   · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~i

ZIDUL CETATII TROPAEUM TRAIANf .331

zid care aparline unei 'construc\ii extramurane (fig. 7). In ' mortarul acestui zid am descoperit 0 monedii (fig. 14) de la Constantius I ~, fapt ce ne permite 0 prima datare a unora din nume;roase1e locuinte extra­mUros de la Tropaeum Traiani. Data fiind configura\ia terenului, ba­nuim cii stratul de pamint cu care fusese acoperita funda\ia perrtru protejare. avea 0 grosime mai mica 14 decit la funJa\ia A. Cele doua 1aturi ale fundatiei B se tern1ina spre zidu1 de inointa prin cite 0

treapta inaltii de 40 cm. De deasupra treptelor incepe zidul cu piatra de parament. Lii\imea interioara a fundaliei Beste de 2,70 m.

Avind in vedere dimensiunile ce1ar doua fundatii, precum ~i a52-

Inanarea de ordin constructiv, adidi acee.a~i succesiune de piatdi "Cara mortar a~ezata printre pari, avind deasupra un strat de piat ra eu rnOl"tar, apoi treptele eu care se termina laturile fundatiilor spre zid ca !iii porti unea de zid care Ie une~te pe aces tea din urma, cons id eram funda\iile contemporane, apartinind uneia ~i aceleia$i faze .

UUima f1Lndaiie (C) se afla Fe curtina dintre lurnuril~ nr. 20 ~i nr. 21 , 111ai precis 1a poarta de sud a -cetatii. in urn1a s-apaturilor efec­tuate in ]Cartea de vest a porlii amintite, a aparut funda\ia C din care s-a pastrat 0 suprafata foarte mica. In urma demantelarii pe care a suferit-o aceasta funda\ie s-au mai pastrat numai 2,30 m din latura vesticii . Cea de a doua latura se ana sub 1'oarta de sud (fig. 8, 9). Aliituri de motivele care au dus la parasirea funda\iilor A ~i B, in cazul Iundatiei C se mai adauga ~i un motiv de vrdin urbanistic, a!1Ulne amenajarea in acest punct a1 zidului de indnta a unei porti. Construirea portii presupune in interiOl'ul ceta1ii t'xistenta unei strazi, care pornea de la poarta de sud ~i se termina in via principalis (la este de basilica forensis).

Toate eele trei funda1ii au mortarul care Ie niveleaza in partea superioara de culoare verzuie. Deoarece cantitatea de nisip din com­pozitia mortaru1ui este mare, acesta este sfarimicios. Mortarul din suprastru.ctura zidu1ui de incinta este de culoare alba . Materialul litie al fundal iilor de turn uri este deosebit de cel din emp1ectonul zidului de incinUi, fapt ce indica provenienta' dife-rita a r:ietrei (din fronturi di verse ale carierei de la Deleni).

in iavoarea unei faze preconstantiniene pledeaza de asemenea situa\ia de la 1'oarta de est, uncle nivelul strazii este mult mai inalt fa\8. de partea inferioara a primului rind de pietre de paran1ent 15

(fig. 10). Inca din 1906 R Netzhamel' avansa ipoteza ca la cetatea Tr·opaeU111 Traiani este posibila existenta unor construc\ii anterioare perioadei lui Constantin cel Mare 10 (se referea ~i la zidul de incinta). Netzhmnel' S~ lTIai refera ~i 1a faptu1 ca axul strazii principale face un unghi vizibil eu axul 1'or\ii de vest (fig . 12). Situa\ia este similara ~i la 1'oa1'!a de est, ungh iul fiind insii mai mie (fig. 11).

" LRBC 1 I> Curti~a 'pe care se afl a funda'pa B a Cost descopertata de catre D.lVI.1. A.,

$antierul Adamclisi, in primaval"a anuJui 1D70, rara asistenta arheologicu . I., AI. Suceveanu, Dacia, N.S., XIII ,' 1969, p. 362. IG R. Netzhamer. Nach Adamklissi, Salisburg, 1906, p. 17.

Page 8: C€ urmeaza -   · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~i

, .332 GH. PAPUC

FIfl.8

1/6.9

Page 9: C€ urmeaza -   · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~i

ZIDUL CETATII TROPAEUM TRAlANI 33.1 ~~~

r--

FIG, fO

Page 10: C€ urmeaza -   · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~i

334 GR. PAPUC

~ ... "'.'i"".,-.,_~ '"

1' .

FlO. 12

.FIC.!']:' FI6. f~

Page 11: C€ urmeaza -   · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~i

ZIOU L CF.TATII TROPAEt;M T RAIANI

Dimensiunile funda\iilor preconstantiniene direra de cele ale turnurilor ridicate la inceputul secolului al IV-lea ". Funda\iile turnu­rilor de seeol IV sint mai mari decit cele trei p e care Ie-am prezentat mai sus. Astfel latime a interioarii este mai mare eu Sf) CIll, iar lungi­mea (tot interioara) eu 1,10 ill .

1n concluzie, consideram ca sint suficiente datele prezentate pen­tru a cO:lside,a fun da\ia zidului din scctorul sudic al cefa\ii, ca flind a [aza pre~ons t a:l tiniana a zidului de aparare. P roblema care se pune cst:- data rea acestei rundatii. Singurul elem ent de datare pe care 1-a ofcri t C2rcetarea arheologidi a cclor trci fun dat ii de tu rn ) este 0 lTIO­

neda Uitut.§ in timpul imparatului Diocletia:1 1:). I\'loneca a aparut la 10 C111 (~easupra fLudu1iei C, in pamin tul depus Cll scopul de a proteja construqia) in mOlnentul parasirii lucrului I\j (fig . 13).

Pina la aI=ar itia un or date care sa infirnle datarea pe care ne-o oIcra moneda Inenlionata, consider-am di in timpu l domnici lui Diode­han s-a pus l=l"oblema Iortificarii ~i a e:d inderii cetatii TroFaeum Traiani. Nu este cxclus ca lucrarea sa fi fost intrerupUi din cauza atacului carpo­gotic de la anul 295 ' 0, care afectase intreaga regiune a Dunarii de Jos .

Sapaturile arheologice viitoare speram ca vor aducE? noi dovezi in favoarea fazei prcconstantiniene a zidului de incinta a1 cetatii Tro-paeUlTI Traiani. .

QUELQUES CONSIDERATIONS SllR L A CONSTRllCTION DE LA MURAILLE D'ENCEINTE DE LA CITE DE TROPAEUM T R!\IANI

Dans eet article est pre~<"nte Ie resultat des foui lles effectuees par l'auteur au mur d'enceinte de la citL Je Tropaeum Traiani, notamment dans Ie secteur ~.lld-oU E:' st. A la suite des quaire campf!gnes, on est arrive a In conclusion que dans la construction de la cite de Tropaeum il existe une phase pl'e- cons tantinienne de la muraille d'enceinte, phase inconnue jusqu'a present. Les elements qui ont determine la conclusion mentionnee sont 3 fondations de tour, abandonnees au stade de Zit d'attznte (fig. 1). La premiere fondation (A) est apparue entre les tours no. 17 et 19 (fig. 2). La partie demi-circulaire de la fondation a ete partielle­ment demanteh~e. La structu re de cette rondation est la suivante: au fond du [osse on avait enfon ce des pilotis (fig. 3) entre lesquels on avait introduit de la pierre sans mortier qui (ormai t une premiere couche epaisse de 80-90 crn. Au-des­sus de celle-ci il y a une couche de pierre avec du mortier epais de 60-70 cm. A la partie superieure a eu lieu Ie nivellement avec du mortier et, de cette ma­niere. on n2aliwit Ie /.it d 'attent e. La fondation nest apparue entre les · tours no. 19 et no. 20. (fig. 6 et 7). A cette fondation, la zone demi-circulaire a ete

c" Desprc zidul de incinta constantinil8n al cetatii Tropaeum Traiani, vezi DID, II, p. 385 ~i urm.

Id RIC, V, II, nr. 163, atelier Roma, anii 288-289. 19 Gh. Papuc, op. cit., p. 119- 121 ~i nota 6. 20 V . Parvan, Cetateu Tropaeum, consideratiuni istorice, Bucure$ti 1912

p. 165; Carl Patch, Beitruge zur Volkerkunde von Sildosteuropa, V, III; Die Vol -' k Orb(?wf!u1mg auf der 'I.mteren Donau in der zeit von Diocletian bis Heraclius Vit?n~e et Leipzig, 1928, p. 7-13 ; 1. Barnea, DID, II, p. 384; Gh. Poenaru-Bordea: Ponttca, IV, 1971, p. 322 ; H. Nubar, SCIV, 21, 1972, 2, p. 200.

Page 12: C€ urmeaza -   · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~i

336 ct-!. PA?UC

entierement demantelee. Du cote est de cetie randatian il existe un m 'lr apparte­nan t a rune des nombreuses constructions extramurales rl'Adamclissi. Dans le temoin du mu\, mentionne on a decouvert une mannaie depuis Ie regne de Con ­stance.

La derniere (ondation (C) se trouvait dans la zone de la porte du sud. Des trois foncla tions, elle en est la plus demanteh~e. Son cote est se trouvait SOllS In porte du sud (fig. 8 et 9). L'auteur considere que, it une epoque anterieure a Con­stantin Ie Grand et Licinius, ou a construit la fandation de la muraille d'enceinte. Ce commencement d'edification du mul' defensif a ete abandonne a cause de cer­taines motifs dans Ie stade de lit d'attente. Pour que la construction n 'en ait pas eu it soufCrir, eUe a ete couverte d'une couche de terre. Lorsque, au debut du IV-eme siccie, Ie silence qui regnait dans L'Empire permet la reprise des travaux. les nouveaux const:·'.ICt.eurs eloigneront 1a terre de l'ancienne fondation. en bat issan t Ja superstru.c ture du mur. Ma is. pendant Ia periode ecoulee jusqu'a la reprise des tl'a,\'aux avait eu lieu le demantelement des trois fondations lesquelles, (:1 cause de ceC'i. ont ete abandonees. Themistias presente une situation similaire de l'epo­que de l' emperelll' Valens. En 1a faveur d'une phase pre-constantinienne plaident egalement Ie rapport d'entre Ie niveau de la Via prmcipalis et la marge inferieure de Ia premiere coucile de pierre de parement des bastions de Ia porte est, ensuite rangle fa it par l'axe de In rue pl'incipaie avec les deux partes (fig. 10-12).

L'auteul' date la phase pre-constantinienn e a l'epoque de !'empereur Dio­cletien a base d'une monnaie (fig, 13) decouverte sur la fondation C.

L'attaqua carpo-gothique de 295 est consideree com me ayant ete 10. calise de l'interruption des travaux,

ED/IGE BETR!\CHTUNGEN VBER DEN BAU DER UMFASS UGSMl\UER DER FESTUNG TROPAEUM THAIANI

Zu.sammenfassung

In diesem Aufsatz \ .... il'd das Ergebnis del' Grabungen w Jedergegeben, die del' Vedasser an del' Um[assungsmauer del' Festung Tropaeum Traiani, genauer gesagt in deren Slidwestsektor vorgenommen hat. 1m Verlauf del' vier Gra bungs­kampagnen ist man zu del' SchluBColgerung gelangt, daB in del' Festung Tropaeum eine prakonstantinische Phase del' Umfassungsmauer besteht, die bisher noch nich t bekann t war, Die Elemente, die zu diesel' Schlul3folgerung geflihrt haben, sind drei Turm (undamente, deren Bau unterbrochen wurde (Abb.~ 1 ) . Das erste Fundament (A) ist zwischen den Tlirmen Nr. 17 und 18 erschienen (Abb. 2). Del' halbkreisfOrmige Teil des Fundaments wurde teilweise abgetragen, Die Struktur dieses Fundaments ist foigende : in die Soh Ie des Grabens waren Pfosten (Abb. 3) eingetrieben worden und del' Zwischenraum wurde mit Steinen ohne ~'[ortel ausgefUUt - wodurch elne erste .. Schicht von 80-90 em Dicke gebildet wurde. DarUber befindet sich eine 60-70 cm Dicke Schicht von Steinen mit Mortel. Del' obere Teil wurde mit Mortel e ingeebnet, und in diesem Stadium wurcle del' Bau unterbrochen.

Das Fundament B erchien zwischen den Tlirmen Nr. 19 und 20 (Abb. (j

und 7) , Bei diesem Fundament w urde del' halbkreis(ormige Teil zur Ganze abge·· tragen. An der ostlichen Seite dieses Fundaments befindet sich eine Mauer, die zu einem der zahlreichen Bauten auOerhalb del' Mauer von Adamclisi gehort. 1m Mortel del' genannten Mauer wurde eine Constaniusmlinze (Abb, 4) gefunden.

Das letzte Fundament (C) benndet sich im Bereich des SUdtol'es. Es ist dies das abgetragenste del' drei Fundamente, Seine Ostseite· befundet sich unter dem SUd tor (Abb. 8 und 9).

Del' Verfasser ist del' Ansicht, daI3 in einer Zeit VOl' Konstantin dem GroI3en und Lieinius das Fundament del' Umfassungsmauer gebaut wurde, Diesel' Beginn der El'l'ichtung del" Verteidigungsmauel' wurde aus bestimmten GrUnden in einem Anfangs stadium un terorochen. Da mit das Gebaute nicht zu Schaden Iwmme.

Page 13: C€ urmeaza -   · PDF filePartea semicircular§. a acestei fundatii a fost delnantelata total. asUel di din fundatie s-au Inai pastrat n~mai laturile pe 0 lungin1e de 6,90 m ~i

ZIOUL CETATII TROPAEUM TRAIANI 337

wurde es mit einer Erdschicht bedeckt. Sabald an fangs des 4.Jh. in[olg~ de r im I mperium eingetretenen Ruhe die Arbeit wieder aufgenommen werden konnt~, soli ten dann die neuen Baumeistel' die Erde vom Fundament abded~en und den Oberbau del' Mauer err ichten . Jedoch waren bis zur Wiederaufnahme del' Arbeit die drei Fundamente abgebrochen worden, aus welch em Grund sie aufgegeben wurden. Themistios stellt eine ahnliche Sachlage aus del' Zeit des Kaisers Valens dar. Zugunsten einer prakonstantinischen Phase spricht des weiteren das Ver­haltnis zwischen der Ebene der Hauptstral1e (via principalis) und dem unteren Rand del' ersten Reihe der Steinverkleidung del' Bollwerke des Osttores, ferner del' Winkel zwischen der Achse del' HauptstraSe und den beiden Toren (Abb. 10- 12).

Del' Ver fasser datiert die pl'akonstantinische Phase in die Zeit des Kaisers Dioklet ian aufgrund einer im Fundament C gefundenen Mlinze (Abb. 13). Als Grund del' Unterb rechung del' Arbeit \Vird del' Angriff del' Karpo-Goten 1m Jahre 295 angesehen .

22 - c. 256