PersonalitPersonalitătăti lugojenei lugojeneFilaret BarbuFilaret Barbu

S-a nS-a năăscut la 16 aprilie 1903 scut la 16 aprilie 1903 îîn n Lugoj.Scoala primarLugoj.Scoala primarăă si liceul le-a f si liceul le-a făăcut cut îîn n orasul natal,iar cu Ion Vidu teorie si orasul natal,iar cu Ion Vidu teorie si solfegii,dupsolfegii,dupăă care urmeaz care urmeazăă Conservatorul Conservatorul de muzica din Viena(1922-1926),unde s-a de muzica din Viena(1922-1926),unde s-a specializat specializat îîn compozitie si dirijat.Dupa n compozitie si dirijat.Dupa terminarea conservatorului vienez a venit terminarea conservatorului vienez a venit la Lugoj ca profesor de muzicla Lugoj ca profesor de muzicăă,apoi la ,apoi la Timisoara si Bucuresti.Timisoara si Bucuresti.ÎÎn perioada de la n perioada de la 1926-1940 a fost dirijor al corului,,Ion 1926-1940 a fost dirijor al corului,,Ion Vidu”,secretar general si presedinte al Vidu”,secretar general si presedinte al Asociatiei corurilor si fanfarelor romAsociatiei corurilor si fanfarelor romââne ne din Banat(1926-1949) si fondator al din Banat(1926-1949) si fondator al revistei cu acelasi nume(1927).revistei cu acelasi nume(1927).

De asemenea,De asemenea,aa îîndeplinit si functia de ndeplinit si functia de consilier tehnic consilier tehnic îîn Ministerul artelor.n Ministerul artelor.ÎÎn n perioada cperioada câât a fost dirjor al corului a fost t a fost dirjor al corului a fost îîn multe turnee,atn multe turnee,atâât t îîn tarn tarăă c căăt si t si îîn n strstrăăininăătate.El a compus operete,opere tate.El a compus operete,opere comice,opere populare,balet,coruri mixte comice,opere populare,balet,coruri mixte si bsi băărbrbăătesti,poeme simfonice,muzica de testi,poeme simfonice,muzica de tteatru(,,Privighetoarea albeatru(,,Privighetoarea albăă” 1924),muzica ” 1924),muzica de film(,,O nuntde film(,,O nuntăă îîn tara Oasului”-1960).n tara Oasului”-1960).

Principalele lucrări aparţinând Principalele lucrări aparţinând compozitorului Filaret Barbu compozitorului Filaret Barbu sunt:opereta”Ana sunt:opereta”Ana Lugojana”(1950),”Plutasul de pe Bistrita”,Lugojana”(1950),”Plutasul de pe Bistrita”,(1955),”Târgul de fete”(1962).(1955),”Târgul de fete”(1962).

Principalele lucrPrincipalele lucrăări care ri care îîi apartin i apartin compozitorului F.Barbu compozitorului F.Barbu sunt:opereta,,Ana Lugojana”(1950),sunt:opereta,,Ana Lugojana”(1950),îîn n trei acte,libretul apartintrei acte,libretul apartinâând lui V.Timus; nd lui V.Timus; ,,Plutasul de pe Bistrita”(1955),opereta ,,Plutasul de pe Bistrita”(1955),opereta îîn trei acte,libretul de Traian Iancu si n trei acte,libretul de Traian Iancu si multe lucrmulte lucrăări importante.Pentru muzica ri importante.Pentru muzica coralcoralăă a compus,,Zece coruri a compus,,Zece coruri mixte”(1927-Timisoara), ,,Lugojana mixte”(1927-Timisoara), ,,Lugojana nounouăă”,cor mixt (1928), ,,Sun”,cor mixt (1928), ,,Sunăă buciumele”(1958),cor mixt,pe versurile buciumele”(1958),cor mixt,pe versurile lui M.Dragulanescu(distins cu lui M.Dragulanescu(distins cu premiul,,Ion Vidu” in 1958).premiul,,Ion Vidu” in 1958).

ÎÎn domeniul muzicologic se afirmn domeniul muzicologic se afirmĂĂ cu monografia,,Traian cu monografia,,Traian Grozavescu”(Timisoara -1935).Grozavescu”(Timisoara -1935).

Filaret Barbu este un demn Filaret Barbu este un demn continuator al continuator al îînaintasilor naintasilor ssăăi,i,îîmbogmbogăătind prin creatia sa tind prin creatia sa patrimoniul muzical rompatrimoniul muzical româânescnesc..

Valeriu BranisteValeriu Braniste S-a nS-a năăscut la 10 ianuarie 1869,scut la 10 ianuarie 1869,îîn comuna n comuna

Cincul Mare(jud.Brasov).A urmat cursurile Cincul Mare(jud.Brasov).A urmat cursurile scolii primare in comuna natalscolii primare in comuna natalăă ,,la la Sighisoara si SSighisoara si Săăliste,apoi Liceul de stat din liste,apoi Liceul de stat din Sibiu.Sibiu.

Studiile universitare Studiile universitare si si le-a fle-a făăcut la cut la Budapesta,la Facultatea de filozofie,unde a Budapesta,la Facultatea de filozofie,unde a desfdesfăsăsurat si o intensurat si o intensăă activitate cultura activitate culturalălă îîn cadrul Societn cadrul Societăătii academice tii academice literare,,Petru Maior”.Aici si-a format literare,,Petru Maior”.Aici si-a format interesul pentru cultura poporului rominteresul pentru cultura poporului româân n pregpregăătindu-si teza de doctorat,care a avut tindu-si teza de doctorat,care a avut ca subiect,,Poezia lui Andrei Muresanu”.ca subiect,,Poezia lui Andrei Muresanu”.

ÎÎn august 1891 a fost ales ca profesor la n august 1891 a fost ales ca profesor la gimnaziu superior ortodox romgimnaziu superior ortodox româân din n din Brasov,oras de veche culturBrasov,oras de veche culturăă romromââneasca.neasca.ÎÎn anul 1893 renuntn anul 1893 renuntăă la la cariera pedagogiccariera pedagogicăă trec trecâând la redactia nd la redactia ziarului,,Tribuna”din Sibiu,organ al ziarului,,Tribuna”din Sibiu,organ al Comitetului National RomComitetului National Româân,care pregatea n,care pregatea pe atunci actul istoric al pe atunci actul istoric al MMemorandului.Consacrarea lui Valeriu emorandului.Consacrarea lui Valeriu Braniste ca ziarist a avut loc Braniste ca ziarist a avut loc la,,Dreptatea”(Timisoara)si,,Drapelul”(Lugla,,Dreptatea”(Timisoara)si,,Drapelul”(Lugoj),precum si oj),precum si la,,Piatra”(Bucovina),publicatii pe care le-a la,,Piatra”(Bucovina),publicatii pe care le-a fondat si condus timp de trei decenii.fondat si condus timp de trei decenii.

Coriolan BrediceanuCoriolan Brediceanu (1850-1909) (1850-1909)

S-a nS-a năăscut la 7 ianuarie,scut la 7 ianuarie,îîn Lugoj.Clasele n Lugoj.Clasele elementare le-a felementare le-a făăcut la Lugoj,iar liceul la Arad cut la Lugoj,iar liceul la Arad si Beius.A studiat dreptul la Budapesta si si Beius.A studiat dreptul la Budapesta si Pojon,dovedind aptitudini de jurist,cu o vasta Pojon,dovedind aptitudini de jurist,cu o vasta culturculturăă de specialitate. de specialitate.

ÎÎn 1874 si-a n 1874 si-a îînceput cariera de avocat la nceput cariera de avocat la Lugoj.Ca apLugoj.Ca apăărrăător tor îîn celebrul proces al n celebrul proces al memorandistilor(1892),iar mai apoi participant memorandistilor(1892),iar mai apoi participant activ la apactiv la apăărarea intelectualilor romrarea intelectualilor romââni ni implicati implicati îîn procese politice si de n procese politice si de prespresăă,Coriolan Brediceanu s-a dovedit un ,Coriolan Brediceanu s-a dovedit un democrat convins si un promotor al dreptdemocrat convins si un promotor al dreptătătiiii sociale si nationale.sociale si nationale.

Paralel cu Paralel cu profesiaprofesia sa,Coriolan sa,Coriolan Brediceanu a desfBrediceanu a desfăăsurat si o amplsurat si o amplă ă activitate activitate îîn domeniul publicisticii,a n domeniul publicisticii,a muzicii corale si a teatrului amator.muzicii corale si a teatrului amator.

El a contribuit la realizarea unui El a contribuit la realizarea unui repertoriu dramatic,alcrepertoriu dramatic,alcăătuit din tuit din piesele satirice:,,Nitpiesele satirice:,,Nităă Panjen”si,,Lecuit”.A scris si Panjen”si,,Lecuit”.A scris si prozprozăă,nuvela sa,,Piatra ,nuvela sa,,Piatra credintei”,inspiratcredintei”,inspiratăă din mediul din mediul popular,s-a bucurat de o apreciere popular,s-a bucurat de o apreciere deosebita.deosebita.

Brediceanu a scris si a publicat o Brediceanu a scris si a publicat o brosurbrosurăă intitulat intitulatăă,,Date si reminiscente ,,Date si reminiscente pentru istoria Reuniunii rompentru istoria Reuniunii romââne de ne de ccâântarntari i si muzicsi muzicăă din din LLugoj pugoj pâânnăă la Ion la Ion Vidu”,o substantialVidu”,o substantialăă fascicol fascicolăă din trecutul din trecutul îîndepndepăărtat al corului lugojean.rtat al corului lugojean. Totodată,eTotodată,el s-a dovedit un talentat l s-a dovedit un talentat interpret de teatru si operetinterpret de teatru si operetăă,, în în miscarea artistica de amatori.miscarea artistica de amatori.Datorita Datorita meritelor sale pe acest tmeritelor sale pe acest tăăram,ram,interesului purtat interesului purtat muzicii româneşti din Banat,muzicii româneşti din Banat, a fost ales a fost ales îîn n functia de presedinte al Reuniunii romfunctia de presedinte al Reuniunii romââne de ne de ccâântntââri si muzica.ri si muzica.

..

Ca om politic,Coriolan Brediceanu s-a Ca om politic,Coriolan Brediceanu s-a distins prin activitatea sa distins prin activitatea sa îîn cadrul n cadrul parlamentului din Budapesta,militparlamentului din Budapesta,militâând nd îîn scopul apn scopul apăărrăării intereselrii intereseloror natiunii natiunii romromâânene..

Tiberiu BrediceanuTiberiu Brediceanu (1877- (1877-1968)1968)

S-a nS-a năăscut la Lugoj,la 2 aprilie scut la Lugoj,la 2 aprilie îîn vestita familie a n vestita familie a Bredicenilor,ca fiu al lui Coriolan Brediceanu.Si-a fBredicenilor,ca fiu al lui Coriolan Brediceanu.Si-a făăcut cut studiile la Lugoj,(1887-1891)cu reputatul dirijor Iosif studiile la Lugoj,(1887-1891)cu reputatul dirijor Iosif Czegka si Sofia Vlad RCzegka si Sofia Vlad Răădulescu,continudulescu,continuâându-le apoi la ndu-le apoi la Blaj,Sibiu si Brasov.Mare cunoscBlaj,Sibiu si Brasov.Mare cunoscăător al folclorului tor al folclorului bbăănnăătean si ardelean,detean si ardelean,debbuteaza cu scene lirice si uteaza cu scene lirice si coregrafice ca,,Poemul muzical coregrafice ca,,Poemul muzical etnografic,Transilvania,Banatul,Crisana si etnografic,Transilvania,Banatul,Crisana si Maramuresul Maramuresul îîn port,joc si cn port,joc si câântec”, ,,La ntec”, ,,La sezsezăătoare”, ,,Seara mare”, lucrtoare”, ,,Seara mare”, lucrăări care au vri care au văăzut zut lumina rampei cu prilejul marilor serblumina rampei cu prilejul marilor serbăări ale Astrei ri ale Astrei îîn n diferite centre culturale ale romdiferite centre culturale ale româânilor din nilor din Transilvania,contribuind la emanciparea lor spiritualTransilvania,contribuind la emanciparea lor spiritualăă..

Tiberiu Brediceanu s-a remarcat ca un Tiberiu Brediceanu s-a remarcat ca un virtuoz simfonist,compozitiile salevirtuoz simfonist,compozitiile sale”Patru ”Patru dansuri simfonice”,dansuri simfonice”, ,,Jocurile rom ,,Jocurile româânilor nilor pe teme populare”, suitele pentru pe teme populare”, suitele pentru vioarvioarăă si pian(I si pian(I,II),,II), prelucr prelucrărările sale de ile sale de colinde,doine,ccolinde,doine,câântece si balade ntece si balade romromâânesti,dar,nesti,dar,îîndeosebi,,Miorita”,au ndeosebi,,Miorita”,au îîmbogmbogăătit muzica romtit muzica romââneascneascăă de gen de gen cu lucrcu lucrăări deosebit de valoroase a cri deosebit de valoroase a căăror ror interpretare presupune interpretare presupune îînaltnaltăă m măăiestrie.iestrie.

ÎÎn activitatea sa,Tiberiu Brediceanu,a n activitatea sa,Tiberiu Brediceanu,a avut si preocupavut si preocupăări de muzicologie,cu ri de muzicologie,cu predilectie pentru istoria muzicii,lui predilectie pentru istoria muzicii,lui apaaparrtintinâându-i studii ca:,,Iacob ndu-i studii ca:,,Iacob Muresanu”,Muzica din Banat si Muresanu”,Muzica din Banat si compozitorul Ion Vidu”, ,,Histocompozitorul Ion Vidu”, ,,Historiquerique et et etat actuel des recherches sur la etat actuel des recherches sur la musique roumaine en Transylvanie”,dar musique roumaine en Transylvanie”,dar si cercetarea coregrafiei de inspiratie si cercetarea coregrafiei de inspiratie popularpopularăă,,îîntre altele si ntre altele si studiul ,,Romana”(epoca si istoricul studiul ,,Romana”(epoca si istoricul acestui dans).acestui dans).

Un loc aparte a ocupat Un loc aparte a ocupat îîn opera de n opera de valorificare a melosului popular,culegerea valorificare a melosului popular,culegerea si transcrierea stiintificsi transcrierea stiintifică a folcloruluiă a folclorului muzical-literar din 82 de comune muzical-literar din 82 de comune bbăănnăătene(jud.Caras-Severin si Timis-tene(jud.Caras-Severin si Timis-Torontal),cTorontal),câântece si jocuri ntece si jocuri românesti românesti din din Banat,acordBanat,acordâând atentia cuvenitnd atentia cuvenităă autenticitautenticităătii culegerilor,duptii culegerilor,dupăă cum cum îînsusi nsusi declara declara îîntr-o prefatntr-o prefatăă din 1925:,, din 1925:,,ÎÎn n principiu,mi-am propus sprincipiu,mi-am propus săă adun material adun material folcloric,muzical si literar numai de la folcloric,muzical si literar numai de la ttăăranii si lranii si lăăutarii care traiesc la sate”.utarii care traiesc la sate”.

DupDupă ă unirea Transilvaniei cu unirea Transilvaniei cu RomRomâânia,Tiberiu Brediceanu a fost membru nia,Tiberiu Brediceanu a fost membru fondator al Teatrului National fondator al Teatrului National ,al ,al Conservatorului Conservatorului si director al Operei si director al Operei RomRomââne din Cluj,apoi director general al ne din Cluj,apoi director general al Operei Romane din Bucuresti,presedinte si Operei Romane din Bucuresti,presedinte si director al Conservatorului de director al Conservatorului de muzicmuzicăă,,Astra”din Brasov,membru fondator ,,Astra”din Brasov,membru fondator al al SSocietocietăătii compozitorilor romtii compozitorilor romââni,membru ni,membru corespondent al Academiei Romane si corespondent al Academiei Romane si membru corespondent la,,Societe francaise membru corespondent la,,Societe francaise de musicologie”,a desfde musicologie”,a desfăăsurat o vastsurat o vastăă si si prodigioasprodigioasăă ac acttivitate pentru promovarea ivitate pentru promovarea valorilor muzicale romvalorilor muzicale româânesti.nesti.

El a mai colaborat la,,Gaseta El a mai colaborat la,,Gaseta Transilvaniei”si ,,Telegraful Transilvaniei”si ,,Telegraful romromâân”militn”militâând pentru afirmarea nd pentru afirmarea drepturile romanilor din Transilvania.drepturile romanilor din Transilvania.

ÎÎn martie 1919 a fost numit n martie 1919 a fost numit îîn functia de n functia de sef al resortului de culte si instructiune sef al resortului de culte si instructiune publicpublicăă de pe l de pe lâânga Consiliul dirigent din nga Consiliul dirigent din Ardeal si Banat.PreocupArdeal si Banat.Preocupăările sale rile sale filozofice,lingvistice si publicistice au dus filozofice,lingvistice si publicistice au dus la editarea unor lucrla editarea unor lucrăări ca:,,File din trecut”, ri ca:,,File din trecut”, ,,Ciprian Porumbescu”, ,,Coriolan ,,Ciprian Porumbescu”, ,,Coriolan Brediceanu”, ,,CBrediceanu”, ,,Câântntăăretii nostrii la retii nostrii la Bucuresti”,contribuind la afirmarea Bucuresti”,contribuind la afirmarea traditiilor teatrale si muzicale btraditiilor teatrale si muzicale băănnăătene.tene.

Fenomenul teatrului popular,Fenomenul teatrului popular,îîn spetn spetăă a a traditiilor si obiceiurilor folclorice cu traditiilor si obiceiurilor folclorice cu caracter mimico-dramatic,i-au atras caracter mimico-dramatic,i-au atras atentia atentia îîn mai multe rn mai multe râânduri publicnduri publicâând nd articolele:,,Pitarticolele:,,Pităărrăăii”, ,,De anul ii”, ,,De anul nou”etc.Meritul lui principal pe tnou”etc.Meritul lui principal pe tăărrââm m folcloristic a fost acela al folcloristic a fost acela al îîncurajncurajăării rii activitactivităătii de acest gen,puntii de acest gen,punâând cu nd cu generozitate la dispozitia celor generozitate la dispozitia celor pasionati si competenti,coloanele pasionati si competenti,coloanele ziarului,,Drapelul”,publicatie cu mari ziarului,,Drapelul”,publicatie cu mari merite,in promovarea culturii,artei si merite,in promovarea culturii,artei si literaturii literaturii îîn Banat.n Banat.

Caius BrediceanuCaius Brediceanu (1879-1953) (1879-1953) S-a nS-a năăscut la 25 aprilie scut la 25 aprilie îîn Lugoj.Si el este n Lugoj.Si el este

fiul lui Coriolan Brediceanu.Scoala primarfiul lui Coriolan Brediceanu.Scoala primarăă o face la Lugoj,ca elev al o face la Lugoj,ca elev al îînvnvăătatorului tatorului Stefan Lipovan.Stefan Lipovan.

ÎÎntre anii(1885-1890) a debutat ntre anii(1885-1890) a debutat îîn n grgrăădina,,Concordia”ca interpret la dina,,Concordia”ca interpret la vioarvioarăă,acompaniat de fratele s,acompaniat de fratele săău,Tiberiu,la u,Tiberiu,la pian,unde l-au auzit pe tatal lor citindu-si pian,unde l-au auzit pe tatal lor citindu-si nuvelele:,,Piatra credintei”, ,,Fira”,si au nuvelele:,,Piatra credintei”, ,,Fira”,si au vizionat spectacole teatrale.vizionat spectacole teatrale.

ÎÎn toamna anului 1889 intrn toamna anului 1889 intrăă la liceul la liceul romano-catolic,trece apoi la un liceu sromano-catolic,trece apoi la un liceu săăsesc sesc din Ardeal,si ultimele doua clase din Ardeal,si ultimele doua clase îîn Bucuresti n Bucuresti la,,Sf Sava”.Studiile universitare le la,,Sf Sava”.Studiile universitare le îîncepe ncepe îîn n 1896 la Viena,1896 la Viena,îînscriindu-se la medicinnscriindu-se la medicinăă si si intrintrăă îîn societaten societateaa,,Romania jun,,Romania junăă”.A trecut ”.A trecut apoi la Facultatea de drept(Viena si apoi la Facultatea de drept(Viena si Montppelier).PleacMontppelier).Pleacăă la Haga la Haga îîn calitate de n calitate de corespondent al ziarului,,Tribuna”,unde a corespondent al ziarului,,Tribuna”,unde a avut loc primul congres de dezarmare.avut loc primul congres de dezarmare.ÎÎn n 1902 1902 îîsi ia doctoratul si ia doctoratul îîn drept.n drept.ÎÎmpreunmpreunăă cu cu Valeriu Braniste a tradus din germana Valeriu Braniste a tradus din germana lucrarea lui Al.Mocioni,,Religie si stiintlucrarea lui Al.Mocioni,,Religie si stiintăă”.”.

ReintorcReintorcâându-se ndu-se îîn Lugoj,dupn Lugoj,dupăă terminarea rterminarea răăzboiului,a luat parte la zboiului,a luat parte la adunarea de la Alba-Iulia(1918),adunarea de la Alba-Iulia(1918),îîn n calitate de notar al sedintei,fiind ales calitate de notar al sedintei,fiind ales secretar general al Resortului externelor secretar general al Resortului externelor din Consiliul dirigent.din Consiliul dirigent.ÎÎmpreunmpreunăă cu poetul cu poetul Ion Pillat a primit sarcina organizIon Pillat a primit sarcina organizăării rii selectiunii transilvselectiunii transilvăănene pentru nene pentru Conferinta de pace de la Paris.Acolo Conferinta de pace de la Paris.Acolo îîntntââlnindu-i pe prietenii salnindu-i pe prietenii saii,Traian Vuia ,Traian Vuia si Nicolae Titulescu.si Nicolae Titulescu.

A fost numit A fost numit îîn 1919 ca subsecretar n 1919 ca subsecretar de stat la externe,iar de stat la externe,iar înîn primav primavăăra ra anului 1921 ministru anului 1921 ministru plenipotentiar,ca reprezentant al plenipotentiar,ca reprezentant al noilor provincii.Dupnoilor provincii.Dupăă cinci ani in cinci ani in 1927,N.Titulescu l-a rugat s1927,N.Titulescu l-a rugat săă accepte accepte postul de ministru plenipotentiar postul de ministru plenipotentiar îîn n Argentina,Brazilia si Chile,apoi Argentina,Brazilia si Chile,apoi îîn n 1929 seful legatiei de la Vatican,iar 1929 seful legatiei de la Vatican,iar îîn 1930 este mutat la Viena si n 1930 este mutat la Viena si Helsinki,unde a rHelsinki,unde a răămas pmas pâânnă îă în 1935.n 1935.

Mostenind calitMostenind calităăti ale pti ale păărintelui rintelui ssăău,Caius Brediceanu a luptat u,Caius Brediceanu a luptat îîn n toate ocaziile,pentru dreptatea toate ocaziile,pentru dreptatea socialsocialăă si libertatea national si libertatea nationalăă a a poporului din care a fpoporului din care a făăcut parte,fiind cut parte,fiind convins pe deplin de cauza pe care a convins pe deplin de cauza pe care a sustinut-osustinut-o..

http://www.miscarea.com/alum-lugoj-liceul.jpg

Iosif Constantin Iosif Constantin DrDrăăgangan

S-a nS-a năăscut la Lugoj scut la Lugoj îîn 20 iunie n 20 iunie 1917,dintr-o familie de t1917,dintr-o familie de tăăbbăăcaricari.S.Studiile tudiile primare si liceale le face primare si liceale le face înîn Lugoj,apoi Lugoj,apoi urmeaza Facultatea de drept din urmeaza Facultatea de drept din Bucuresti.Aici,paralel cu aceasta Bucuresti.Aici,paralel cu aceasta frecventeazfrecventeazăă si cursurile Institutului de si cursurile Institutului de culturculturăă italian italianăă.A plecat .A plecat îîn Italia,n Italia,îîn 1940 n 1940 ca bursier sca bursier săă se specializeze la se specializeze la Universitatea din Roma,unde a studiat si Universitatea din Roma,unde a studiat si stiintele politice.Obtine doctoratul stiintele politice.Obtine doctoratul îîn n drept si devine mai tdrept si devine mai tâârziu un economist rziu un economist de renume international.de renume international.