S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Prostia ^nseamn@ s@faci acela}i lucru ^nmod repe tat, a}tept$ndrezultate diferite”

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 283 anul 6 vineri, 29 octombrie 2010 1 RON

Fiindc@ necazurile nu vin niciodat@ singure, ci m@car înpereche, întrebarea acestei s@pt@mâni ar fi – de cecrede]i c@ se teme mai tare Guvernul Boc: de mo]iuneade cenzur@ sau de vizita delega]iei FMI?În ce ne prive}te, credem c@ pentru un guvern t@b@citde atâtea mo]iuni de neîncredere din partea unei Opozi]iir@sfirate, }i pe deasupra capabil s@ elaboreze „la minut”strategii rafinate de contracarare a adversarilor dinParlament, b@t@lia pentru supravie]uirea la putere estefloare la ureche. În orice caz, infinit mai pu]in impor-tant@ decât concursul de frumuse]e pe care trebuie s@-lsus]in@ în aceste zile în fa]a exigentului juriu de la FMI.

Mo]iune de cenzur@ cu adres@ necunoscut@

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

Revenim în acest articol asupragradului de dezvoltare pe care ilcunoaste Internetul având la baz@o serie de statistici recente caresurprind aceasta explozie a nu -m@rului de utilizatori ai Inter ne tu -lui. Putem privi aceast@ exploziesi ca un posibil suport pentrurelansarea economiei bazate pecunoa}tere.La început folosit pentru comuni-carea în cadrul armatei, apoi

pentru cercetare, sau pentru g@z -duirea }i cautarea de informa]iedin diverse domenii, cu trecereatimpului, Internetul a început s@prezinte interes din ce în ce maimare }i pentru publicul larg, ceeace a dus la apari]ia si dezvoltareaunor servicii destinate satisfaceriicorespunz@toare a nevoii decomunicare (www, chat, }i multealtele). Interesul unui num@r totmai mare de utilizatori a ac]ionatca un veritabil propulsor al aces-tui nou domeniu, care s-a dez-voltat cu o vitez@ impresionant@,}i care reprezint@ ast@zi una din-tre cele mai puternice industrii.

Pentru c@ toate celelalteconstrângeri risc@ s@ aib@o doz@ de relativitate, FMIse vede nevoit s@ ]in@ cudin]ii la deficitul de 4,4 &de anul viitor. %ntregul de -mers începe s@ semenecu o mu}c@tur@ crispat@

[inta pentru deficit buge-tar pentru 2011 r@mâne4,4& }i nu se va schim-

ba. Declara]ia lui Jeffrey Franks, din primele mo -mente ale prezen]ei sale în fruntea delega]ieiFondului la Bucure}ti, pune punct de la bunînceput tuturor specula]iilor, speran]elor, discu ]iilor}i ipotezelor care înso]esc prezen]a Fondului laBucure}ti. De fapt, orice discu]ie cu FMI se învârteîn jurul acestei cifre, pe bun@ dreptate fatidic@.

Cifra sacr@: 4,4

conf. Univ. dr. R@zvan Sorin {ERBU

lect. Univ. dr. Bogdan {tefan M#RZA

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Ethnic and structural aspectswithin the regionalization process

and management of territorialcapital in Romania (II)

Article 21. Regulation of theHungarian Autonomous RegionAutonomous is issued by theRegional Council and submittedfor approval to the GreaterNational Assembly of People'sRepublic of Romania.“To these there is added Article82, which provides that “(...) Inresidential districts with otherpopulations than the Romaniannationality, all bodies and insti-tutions will use oral and written

language of those nationalities and will be appointing offi-cials from that nationality or of other locals who knowthe language and way of living of local people, “whichwas preferentially applied to the Hungarian minority and- only sometimes - Saxons.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

pag. 8

Internetul - un posibil suport pentru relansarea economic@

Solilocvii de duminic@

stud. Adina-Maria FLE{ER

stud. Loredana NEAM[U pag. 5

Asigur@ri medicale de c@l@torie

în str@in@tate (I)

drd. Alin OPREANApag. 6

Brazilia - un modeleconomic de succes

continuare ^n pag. 4

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

continuare ^n pag. 2

John Adams (n. 30 octombrie 1735 - d. 4 iulie 1826) primul vicepre}edinte (între1789 - 1797) }i al doilea pre}edinte al Statelor Unite ale Americii (între 1797 - 1801).John Adams a fost unul dintre cei mai importan]i susțin@tori ai R@zboiului deIndependen]@ al Statelor Unite din Massachusetts }i unul din diploma]ii majoriai anilor 1780. Privit pe bun@ dreptate ca unul dintre P@rin]ii Fondatori aiStatelor Unite ale Americii, John Adams a devenit fondatorul unei importantefamilii de politicieni, diploma]i și istorici. Reputa]ia sa ca unul dintre persoanelemajore ale istoriei Statelor Unite a crescut constant în ultimii ani.

Jeffrey Franks

Fernando Henrique Cardoso

DEZVOLTARE TERITORIAL~2 VINERI 29 OCTOMBRIE 2010

urmare din pag.1Special rights granted to the Hungarianminority should have reduced inter-eth-nic tensions and dim revanchist pres-sures. Unfortunately, the result wasexactly the opposite: the HungarianAutonomous Region has undergone areal process of ethnic and linguisticenclave, largely because of the exten-sive and often exclusive use ofHungarian language in administrationand public life. Frustration ofRomanians becoming minorities inRomania was added to the already wellbased frustration of Hungarian to beRomanian citizens. The 50s, when -truth or fiction - to buy somethingfrom the market or in a store in TârguMures one had to ask in Hungarianlanguage, had led to increased nation-alist attitude of the Romanians inTransylvania. For those Hungarianswhose dissatisfaction referred to “theloss“ of Transylvania, the existence ofHungarian Autono mous Region RAMwas an additional occasion to expressnationalist and chauvinist feelings andto deplore the “Greater Hungary“. Theeffects were certainly visible to thecommunist government in Bucharest,which in 1960 amended the adminis-trative-territorial division, obviously todecrease the share of the Hungarianpopulation in the region, renamed theMures-Hungarian Autonomous Region(RMAM). Thus, Ludu} and Târn@venidistricts, mainly inhabited by Romanianand Mures Region belonging until1952 to the Mures Region, are tomake part of RMAM and TârguSecuiesc and Sfântu Gheorghe, mainlyinhabited by Hungarians and belonginguntil 1952 to the Stalin region wouldbe part of the Region Bra}ov (admin-istrative region successor of Stalinregion). The administrative-territorialreorganization obviously centered onthe “Hungarian topic“ signals a deeperdetachment from the “party line“drawn from Moscow and shows thatthe communist government perceivedthe effects of the administration of theterritory according to ethnic criteria asnegative. In 1968 the whole Sovietmodel of administrative-territorialorganization was abandoned, allregions being dismantled. From thatmoment until today, administrative -territorial unit is the county.Establishment of the HungarianAutonomous Region and its operationbetween 1952 and 1968 as specialadministrative zone formed accordingto ethnic lines and with two officiallanguages (Romanian and Hungarian)demonstrated that the economic andsocial effect did not grow solidarity,but rather the increased frustration andseparation. Tragic events of Târgu

Mures in 1990 - during which violentstreet clashes between Roma nians andHungarians occurred- clearly showedthat the level of frustration on bothsides was extremely high and brokeout in the street in an unfortunateway. Provoked or not, part or not partof an extreme scenario, the events inTârgu-Mures showed that the collec-tive mental state in Transylvaniaremains a hot spot.The small space and martial history ofEurope have made today on any of itsterritories, regardless of the state ornation to which they belong, to occurnationalist chauvinistic and revanchistmovements. Each of the “claimingparts“ chooses a landmark in time anda principle to which they relate, toinvoke “historical injustice“. The samegoes with the Romanians andHungarians....Accession to the European Unionshould have solved many of the polit-ical frustrations of Hungarians andRomanians in Romania and Hungary,the territorial capital management andcreation of economic developmentregions are expected to change thepoint of gravity of argument - and dis-pute – from ethnic criteria and binomi-al majority - minority to cohesion andsolidarity criteria.It would have been expected a recon-figuration of space for public debateand political action, both from theRomanian political actors and politicalactors from Hungary. The Romanianpoliticians and large parties or organi-zations like the Democratic Union ofHungarians in Romania UDMR - rep-resentative political organization of the

Hungarian minority, formed inDecember 25, 1989 - would have beenexpected to leave the register of ethnicissue in terms of territorial capitaladministration and discuss, make deci-sions based on functional criteria defin-ing the European principles of solidar-ity and economic and social conver-gence. EU accession of both Hungaryand Romania means accession to theprinciple of cohesion and solidarity, tothat of democracy by ensuring mutualprosperity and equal chances.Collective rights, on ethnic or any othercriteria are not subrogated to all suchaction directions and ultimately lead todifferences and divisions.European regions are not - and func-tioning of the Union will not allowthem to be! - reasons and models ofdivision, but reasons and patterns ofdecentralization, that bring economic,political, social decisions as close aspossible to the citizen, the manifesta-tion of “Unity in Diversity“.This did unfortunately not happen,although during the last decade,Romania has become an example ofgood practice in relation to the rightsgranted to national minorities and -especially - the Hungarian minority. Men]inerea paradigmei centraliste }i aparadigmei etnice este în continuareevident@ mai ales când este vorbade administrarea capitalului teritorial îngeneral }i de regionalizare în Main -taining centralized paradigm and ethnicparadigm is still evident especiallywhen it comes to territorial capitalmanagement in general and regional-ization in particular. În toate formele încare a func]ionat, legea dezvolt@rii

regionale men]ioneaz@ c@ In all formsit has been working in, the law uponregional development states that „Regiunile de dezvoltare nu sunt unit@]iadministrativ-teritoriale }i nu au perso -na litate juridic@ 1.“ “Development re gio nsare not administrative-territorial unitsand do not have legal personality.“ Determinarea negativ@ din textul legiiindic@ cele dou@ puncte critice în dez-baterea politic@ din România pri vindadministrarea capitalului teritorial: cen-tralizarea }i „unitatea“. Negative deter-mination in the text of the law indi-cates two critical points in the politicaldebate in Romania on territorial capitalmanagement: centralization and “unity.“ Ori, pe de o parte, crearea unor regiu-ni de dezvoltare cu personalitatejuridic@ ar reduce semnificativ gradulde centralizare a deciziei politice }i dedezvoltare, „persoana juridic@“ avândautonomie semnificativ@ }i putând ges -tiona bugete. Or, on the one hand, cre-ation of several development regio nswith legal personality would significant-ly reduce the degree of centralizationof political and development decision,the “legal person“ having substantialautonomy and being able to managebudgets. Ori lipsa personalit@]ii juridicepentru regiunile de dezvoltare prote-jeaz@ statul central tocmai de „peri-colul“ de a pierde controlul total,exercitat în special prin atri butul degestionare }i alocare a Fonduluina]ional de dezvoltare regio nal@ - surs@fundamental@ de finan ]a re a programelormultianuale de dezvoltare regional@ -,finan]at de la bu getul de stat. Thus,lack of legal personality for developingregions protects the central state just

against the “danger“ of losing totalcontrol exercised in particular throughthe attribute of administration and allo-cation attribute of the National RegionalDeve lopment Fund - the fundamentalsource of financing multi-regionaldevelopment programs - financed fromthe state budget. Pe de alt@ parte, înfiin]area regiunilorde dezvoltare ca unit@]i administrativ-teritoriale este v@zut@ în mediul politic}i public românesc ca o ac]iune dedestructurare, de spargere a „unit@]ii“statului na]ional unitar român, definit înConstitu]ie. Moreover, establishment ofdevelopment regions as administrative-territorial units is seen in theRomanian political and public environ-ment as a dismantling action, breakingthe “unity“ of the Romanian nationalunitary state, defined in theConstitution. O astfel de abordare parela prima vedere absurd@, îns@ pus@ încontextul evenimentelor isto ricemen]ionate anterior, ea prinde sens:m@car în parte, atât românii, cât }imaghiarii continu@ s@ evalueze deciziilepolitice }i de administrare în secolulXXI dup@ paradigma etnic@ }i na]ional@a începutului de secol XX. Such anapproach seems at first sight absurd,but put into context of the historicalevents mentioned above, it makessense: at least in part, both Romaniansand Hungarians continue to evaluatemanagement and political decisions inthe 21-th century according to ethnicand national paradigm of the earlytwentieth century. Amintirea RegiuniiAutonome Maghia re este înc@ vie încon}tiin]a social@, mul]i români consid-erând c@ o astfel de entitate nu ar tre-bui s@ mai existe, în timp ce mul]imaghiari consider@ c@ refacerea de oform@ sau alta a unei entit@]i teritorialecu majoritate etnic@ maghiar@ este unobiectiv poli tic dezirabil }i prioritar.Remembering the Hungarian Auto -nomous Region is still vivid in thesocial conscience, many Romaniansconsider that such an entity should nolonger exist, while many Hungariansconsider that restoration of someforms of territorial entities with ethnicHungarian majority is a desirable andpriority objective. Principalele partide politice dinRomâ nia }i UDMR – în calitate derepre zen tant politic al românilorapar]inând minorit@]ii na]ionalemaghiare – se afl@ pe aceast@ tem@într-o continu@ rela]ie de tip ac]iune–reac]iune. The main political partiesin Romania and UDMR-TheDemocratic Union of the Hungariansin Romania - as the political repre-sentative of Romanians belonging tothe Hungarian national minority - areon this topic in a continuous action-reaction relationship type.

(va urma)

dr. Eugen IORD~NESCU

Ethnic and structural aspectswithin the regionalization process

and management of territorialcapital in Romania (II)

urmare din pagina 1Mo]iunile de cenzur@ vin }i trec. Nulas@ urme decât eventual în istorie.Examenele în fa]a domnului JeffreyFranks sunt pe mize uria}e }i pebani grei. Pe bani de împrumut }i desupravie]uire.Ni-l imagin@m pe }eful misiunii FMIpentru România trecând non}alant }izâmbitor de la o institu]ie a statuluila alta – din Cotroceni, la Palatul Victo-ria, de la Ministerul de Finan]e la celal Muncii, cu un ocol pe la Patronate}i Sindicate – împ@r]ind sfaturi, dândnote }i aplicând verdicte.Au sperat autorit@]ile române s@ob]in@ acceptul FMI pentru un deficitbugetar mai mare anul viitor, de 4,8la sut@ din PIB, fa]@ de nivelulprestabilit de 4,4 la sut@, argumen-tând c@ sumele suplimentare arputea fi folosite pentru construireade autostr@zi?Au sperat degeaba, pentru c@ dom-nul Jeffrey Franks le-a explicat, f@r@drept la replic@, imposibilitatea rene-gocierii ]intei de deficit bugetar pen-tru anul viitor, ba chiar }i pentruacest an. Suntem în fa]a uneirestric]ii majore pe care suntemobliga]i s@ ne-o asum@m, ridicarea eidepinzând de momentul în care FMIva decide c@ am finalizat procesul deconsolidare fiscal@.A crezut guvernul Boc c@ ar puteapromova un program care m@cardeclarativ se concentreaz@ pe reduc-erea cotei unice de impozitare de la16 la sut@ la 12 la sut@ }i a con-tribu]iilor de asigur@ri sociale de la44 la 41 la sut@? Domnul JeffreyFranks le-a r@spuns r@spicat cu un„la loc comanda” }i cu o explica]ief@r@ drept de apel: „Este foarte per-iculos ca sistemul fiscal s@ fieschimbat la scurt@ vreme dup@ ce aufost adoptate m@suri foarte dificile”.A trecut Parlamentul României, pesub mân@, pe }tiute sau pe ne}tiute,dar oricum în unanimitate, legileprivind reducerea TVA la 5 la sut@pentru alimentele de baz@ }i neim-pozitarea pensiilor sub 2.000 de lei?Domnul Jeffrey Franks le-a luat drepto glum@ bun@, „la nivel de }tire”, aîntrebat retoric dac@ se cunosc con-secin]ele unor asemenea legi pop-uliste în planul execu]iei bugetare }ii-a cerut pre}edintelui B@sescu s@ iam@surile de siguran]@ care se impunîn aceast@ privin]@.S-a încins pân@ peste poate b@t@liape tema salariului minim }i acre}terii salariilor bugetare anulviitor? Aici cererile }i ofertele s-aub@tut cap în cap. Sindicatele ausolicitat pentru 2011 un salariuminim de 750 lei }i o cre}tere salar-ial@ de 25 la sut@. În replic@, partidulde guvern@mânt a promis un salariuminim de 700 lei }i o cre}tere uni-tar@ a salariilor bugetarilor cu 14 lasut@. A venit îns@ domnul JeffreyFranks }i a potolit scurt acestdezm@] salarial. Opinia domniei saleeste c@ majorarea salariului minim arputea avea efecte d@un@toare pentrueconomie, ar încetini cre}terea eco-nomic@ în 2011, care }i a}a esteincert@, }i ar putea conduce la

m@rirea num@rului de }omeri.„Cre}terea salariului minim de la 600de lei în prezent ar putea descurajaangaj@rile, astfel c@ autorit@]ile tre-buie s@ fie precaute dac@ vor lua oastfel de decizie” – a decretat, laBucure}ti, }eful misiunii FMI înRomânia. În ceea ce prive}te planulde cre}tere a salariilor bugetarilor încursul anului viitor, pozi]ia sa este }imai ferm@: „Exist@ o limit@ strict@ aanvelopei totale a cheltuielilor cusalariile în domeniul public, care nupoate fi dep@}it@”. Urmarea este c@Guvernul României nu a ajuns nicipân@ în prezent la un consens înprivin]a salariz@rii unitare în 2011,a}teptând bineîn]eles reac]iile }ipunctul de vedere al FMI.

A contat Guvernul României, în dis-perare de cauz@, pe un nou acord deîmprumut începând de anul viitor, încondi]iile în care nu a expirat nici celvechi? Desigur, a contat }i conteaz@,dat fiind faptul c@ economia nu d@vreun semn de revigorare. Atâta doarc@ noi sper@m într-un nou împrumutcu gândul la deficitele bugetare dinanul viitor }i cople}i]i de neputin]ade a asigura plata pensiilor }i salari-ilor. A venit îns@ domnul JeffreyFranks pentru a ne lini}ti }i înaceast@ privin]@. Da, România arenevoie de un nou acord de împru-mut, acesta se va realiza, dar va fiunul de tip preventiv, o inova]ie îndomeniu. Adic@ România va avea ladispozi]ie o linie de credit care s@ fie

accesat@ doar în situa]ii excep ]ionale,precum o criz@ regional@ sau altecazuri de urgen]@ neprev@zute. Înrest, fi]i ferici]i, români, c@ bancavoastr@ central@ are rezerve de 39miliarde de euro, duce]i mai departeprocesul de consolidare fiscal@(adic@ de austeritate) }i face]i totulpentru a stimula economia! Cu sig-uran]@, domnul Boc are podul plinde asemenea sfaturi. Cu banii labuget o duce mai greu, dar dup@cum se vede banul se câ}tig@anevoie doar din datul la coas@...Concluzia de bun sim] ar fi c@ toatedeciziile majore ale GuvernuluiRomâniei au devenit între timpatributele Fondului MonetarInterna]ional. Nimic nu se întâmpl@

}i se mi}c@ în ]ar@ f@r@ binecu-vântarea domnului Jeffrey Franks }ia corpului s@u de exper]i. Reformaîns@}i, atât de des trâmbi]at@ daratât de fragil@ }i incoerent@, poart@marca FMI. Acest adev@r elementarnu-l poate pricepe Opozi]ia. La cebun o mo]iune de cenzur@ reu}it@,când Guvernul este autosuspendatde fapt? Nu-l mai c@uta]i la PalatulVictoria pentru c@ s-a mutat demult}i statornic la New York ! Un sfatbun }i pentru sindicate: schimba]itraseul protestelor sociale dinCapital@, pentru c@ pe acolo pe undem@r}@lui]i acum nu v@ aude nimeni,n-o s@ g@si]i decât birouri goale }iu}i încuiate pe care atârn@ anun]ul„De închiriat”.

3ECONOMIEVINERI 29 OCTOMBRIE 2010

Mo]iune de cenzur@ cu adres@necunoscut@

Emil DAVID

Cl@direa F.M.I

Parlamentul Rom$niei

urmare din pagina 1O dat@ cu cre}terea nu -

m@rului de computere la nivel glob-al }i cu facilitarea accesului la Inter -net, acesta din urm@ a devenit unadin cele mai ieftine }i comodemodalit@]i de a comunica. U}urin]a cu care se fac conexiuniîntre puncte aflate la mii de kilometridistan]@, apari]ia diverselor aplica]iicu posibili]@]i uneori senza]ionale, dea trimite }i primi fi}iere de orice tipsau dimensiune în cateva minute, dea viziona imagini sau de a ascultasunete in timp real }i evolu]ia aces-tor posibilit@]i într-un ritm ame]itorîn ultimii ani au atras un procent totmai mare din popula]ia gobului înrandul utilizatorilor de computer.Astfel, dac@ în urm@ cu 15-20 anicomputerul era folosit preponderentîn activitatea întreprinderilor, undefacilita executarea rapid@ a anumitoropera]ii, azi tr@im în era comu-nit@]ilor virtuale, a oamenilor care secunosc, discut@, se împrietenesc, seajut@, colaboreaz@, sau pur }i simplu]in legatura cu prieteni }i rude, cuajutorul Internetului.Efectul este în marea lui majoritatebenefic, pentru c@ deseori faceposibil@ }i chiar incredibil deu}oar@ }i ieftin@ comunicarea ladistan]@. Interac]iunile între oamenide na]ionalit@]i diferite sunt osimpl@ formalitate, rela]iile întreoameni dragi r@mân calde chiardac@ uneori sunt în ]@ri sau pe

continente diferite, informa]ia cir-cul@ repede }i poate fi accesat@f@r@ prea mari eforturi.Pe de alt@ parte îns@, efectul asupraunora dintre utilizatori se apropie depatologic. Se vehiculeaz@ chiar ideeaapari]iei unei boli numit@ “ depen-den]@ de Internet”. Cei care se pre-supune c@ sufer@ de aceast@afec]iune ajung la stadiul în care î}ipetrec marea majoritate a timpului înfa]a computerului, conecta]i laInternet si absorbi]i în totalitate de “lumea virtual@ “ pe care o reprezint@acesta. Pierd contactul cu lumeaînconjur@toare, cu realitatea cotidi-

an@, cu persoanele de lâng@ ei, une-ori î}i pierd serviciul, renun]@ la}coal@, etc.A}adar, rolul Internetului în rela]iileinterumane este, în general, unulde factor intensificator al acestora,prin cre}terea num@rului de con-tacte intre persoane aflate la dis-tan]e mari }i simplificator, prinfaptul c@ de}i presupune teh nologiicomplexe, face deosebit de simpl@}i ieftin@ comunicarea. Infor ma]iacircul@ repede, fiind de multe oride o importan]@ covâr }itoare înluarea unor decizii dificile, rezo-varea unor situa]ii complicate sau

a unor probleme complexe.Dar iat@ ni}te statistici recente carene arat@ gradul de penetrare alInternetului }i num@rul de utilizatorifacebook în august 2010 culese dinsursa www.internet worldstats.com.Internetul s-a bucurat în ultimii ani,a}a cum am ar@tat mai sus, deinteres din partea tot mai multordomenii, tot mai multor tipuri deoameni, care îl utilizeaz@ pentru acomunica, pentru a afla informa]iidiverse, sau chiar pentru a sepune la curent cu ultimele }tiri.Cre} terea masiv@ num@rului deutilizatori a atras aten]ia între-

pinz@torilor din diverse domenii,care au început s@ privesc@ spa -]iul web ca pe un posibil canal depromovare a afacerilor, cu accesla milioane de utilizatori, f@r@ atine cont de limit@rile geografice.A fost nevoie doar de câ]iva pio-nieri în domeniu(AOL, Amazon, E-Bay) pentru a lua na}tere o nou@ramur@ a comer]ului. Din acelmoment, evolu]ia afacerilor onlinea preluat ritmul dezvolt@rii gen-erale a Internet, }i chiar l-a de -p@}it o dat@ cu fundamentareastan dardelor, reglement@rilor }iprincipiilor necesare.

INFORMATIC~ VINERI 29 OCTOMBRIE 20104

c my b

c my b

c my b

c my b

conf. Univ. dr. R@zvan Sorin {ERBU

lect. Univ. dr. Bogdan {tefan M#RZA

Internetul - un posibil suport pentru relansarea economic@

VINERI 29 OCTOMBRIE 2010 5

c my b

c my b

c my b

ASIGUR~RI

c my b

Cine }i de ce are nevoie s@-}i asig-ure c@l@toriile?O asigurare de c@l@torie este necesar@oric@rei persoane care c@l@ tore}te înstr@in@tate. Fie c@ este o c@l@torie îninteres de afaceri sau plecare în con-cediu, asigurarea de c@l@torie aduceconfortul }i siguran]a financiar@ nece-sar@. Orice c@l@torie, fie c@ este per-sonal@ sau în interes de serviciu, pre-supune riscuri, iar acestea pot fi aco -perite prin asigurarea de c@l@torie.Obiectul asigur@rii const@ în aco pe -rirea riscurilor de accidente sauîmboln@viri ale asiguratului, inclusiv arepatrierii în caz de deces, pe parcur-sul perioadei asigurate, incidente caresunt constatate de un medic autor-izat, impun acordarea de serviciimedicale de ur gen ]@. Asigurarea seîncheie pe perioad@ determinat@, de la2 zile minim, la un an de zile maxim,nu mai pu]in de durata c@l@torieicuprins@ între data p@r@sirii României}i data revenirii în ]ar@.Astfel c@, încheierea unei poli]e dec@l@torie este o decizie fireasc@ pen-tru orice persoan@ responsabil@, c@ -re ia îi place s@ planifice lucrurile dintimp }i s@-}i usureze via]a. Indiferentde tipul }i scopul c@l@toriei, utilitateaasigur@rii este incontestabil@.Mai mult, în cazul unei c@l@torii înscop turistic, definit@ prin nevoia derelaxare, ne vom sim]i mult mai bineavând siguran]a absolut@ c@ riscurilesunt acoperite, orice s-ar puteaîntampla. Cu atât mai mult, într-oc@l@torie de afaceri, nu ne permitems@ pierdem bani }i timp în cazulunor evenimente neprev@zute. A}a -dar, asigurarea de c@l@torie ne poatecump@ra atât lini}tea necesar@ întimpul vacan]ei, cât }i serviciile con-crete de care am putea avea nevoieîn cazul unui incident.Este foarte clar@, în opinia noastr@,necesitatea încheierii unei astfel depoli]e în momentul c@l@toriei într-o]ar@ str@in@. Costul serviciilor med-icale sunt foarte ridicate }i de celemai multe ori nu pot fi acoperite dinbugetul celor care c@l@toresc. Trebuieluat în considerare }i extinderea aco -peririi poli]ei pentru riscuri comple -xe, cum ar fi: pierderea/deteriorareaba gajelor, întârzierea zborului saur@spunderea civil@.Majoritatea companiilor de asigur@riautohtone vând poli]e care acoper@cel pu]in cheltuielile medicale deurgen]@ pentru cei care î}i fac con-cediul în str@in@tate. În decursul ulti -milor ani, câ]iva asigur@tori }i-audez voltat aceste poli]e prin ad@u ga -rea }i altor cazuri pentru acordareade desp@gubiri clien]ilor lor. Astfelc@, asigur@rile de c@l@torie pot oferisiguran]@ }i în cazul furtului debagaje, problemelor cu automobilul

sau producerii de pagube altor per-soane în timpul c@l@toriei. Poate fiasigurat chiar riscul de a nu maipleca deloc în c@l@torie.Poli]ele de c@l@torie acoper@ cheltu-ielile medicale de urgen]@ (consul-ta]ie, diagnostic, tratament, medica ]ie,interven]ie chirurgical@). Asigu r@toriinu suport@ îns@ tarifele aferente ser-viciilor medicale necesare din cauzaacutiz@rii sau revenirii unor boli cron-ice sau a unor afec]iuni de careclientul suferea înainte de a pleca învacan]@. Suplimentar, contractele deasigur@ri pot exclude }i acoperireaunor cheltuieli cauzate de agravareaunor afec]iuni cardiologice saurenale, chiar dac@ din cauza acestoraturistul a ajuns în camera de urgen]e.Astfel de poli]e cost@ câteva zeci delei, în func]ie de riscurile }i sumeleasigurate }i de compania de la caresunt încheiate. La rândul lor, sumelemaxime pentru care se încheie con-tractele difer@ în func]ie de companiaaleas@, cât }i în func]ie de poli]acump@rat@. Desp@gubirea maxim@acor dat@ de companii în cazul în careclientul are nevoie de îngrijiri med-icale în timpul vacan]ei poate variaîntre 5.000 }i 50.000 de euro.Poli]a medical@ de c@l@torie este unprodus foarte important }i caredevine din ce în ce mai bine în]elesde publicul larg. Odat@ cu aderareaRomâniei la Uniunea European@, cet@ -]enii români care c@l@toresc înstr@in@tate pe perioade scurte de timpvor putea beneficia de asisten]@ med-ical@ în cazul unor evenimenteneprev@zute, prin intermediul Cardu lui

European de Asigur@ri Sociale deS@n@tate (CEASS). Cardul permiteaccesul la tratamentele medicale deurgen]@, efectuate conform standarde-lor din sistemul public de s@n@tate alfiec@rei ]@ri membre a Uniunii la carese adaug@ }i Elve]ia. În acela}i timpîns@, pentru o acoperire complet@,care cuprinde }i accesul la serviciileclinicilor }i spitalelor private din aces-te ]@ri (majoritare în compara]ie cusistemul public) se recomand@încheierea unei asigur@ri medicale dec@l@torii în str@in@tate. În momentul ader@rii României la UE,s-a pus problema ca subscrierile peaceast@ clas@ ar putea sc@dea datorit@faptului c@ aceast@ poli]@ nu mai eraobligatorie pentru ]@rile membre, darr@mâne în continuare recomandat@.Totu}i, acest lucru nu s-a înt$mplatîntrucât pu]ini au fost aceia care audorit s@-]i asume riscurile.Este esen]ial totu}i de }tiut c@ o ast-fel de poli]@ este obligatorie pentruc@l@toriile în statele pentru carecet@]enii români au în continuarenevoie de viz@.

Avantaje Asigur@rile medicale de c@l@torie înregim privat mai confer@ asigura]ilor}i alte avantaje, printre careurm@toarele: - Decontarea cheltuielilor se facedirect, între compania de asigur@ricare a încheiat poli]a }i corespon-dentul acesteia din str@in@tate, f@r@s@ mai fie nevoie ca asiguratul s@achite costul presta]iilor medicale. - Includerea în asigurare }i a

riscurilor ce nu pot fi acoperite prinCardul European de Asigurari Socialede S@n@tate (CEASS), cum ar fi: chel-tuieli medicale, cât }i cheltuieli despitalizare atât în regim public cât }iprivat; cheltuieli de repatriere me -dical@ (cu sau f@r@ înso]itor), cuambu lan]a terestr@ sau aerian@ dup@cum o impune situa]ia medical@; chel-tuielile cu repatrierea în caz de deces. - Decontarea cheltuielilor realizate cumedicamentele, ca urmare a unuieveniment medical (la recomandareaunui medic). - Valabilitatea în majoritatea ]@rilorlumii, nu doar în statele membre aleUniunii Europene }i Elve]ia. - Societatea de asigurare se oblig@prin contractul încheiat s@ asiste peasigurat în str@in@tate, 24 de ore din24, ]inând leg@tura permanent cu

acesta în momentele de dificultate.

Pa}i de urmat- Exist@ câteva lucruri care trebuieurm@rite, în cazul încheierii uneiasigur@ri de c@l@torie:- bunurile care pot fi asigurate; - perioada de timp acoperit@; - riscurile acoperite de asigurarea dec@l@torie; - avantajele, în func]ie de nevoilepersonale, nu în functie de o situa]iegeneral@; - reglement@rile legate de daune,când }i cum se prime}tedesp@gubiri; - acte necesare pentru un astfel decontract;- alte produse similare propuse defirma respectiv@.

(va urma)

stud. Adina-Maria FLE{ER

stud. Loredana NEAM[U

Asigur@ri medicale de c@l@torieîn str@in@tate (I)

DEZVOLTARE VINERI 29 OCTOMBRIE 20106

Într-o perioad@ în care cele mai multeeconomii se afl@ în recesiune, econo-mia Braziliei se teme de un avansprea rapid. În aceast@ situa]ie guver-nul brazilian a anun]at reducerea chel-tuielilor publice pentru a evitasupraînc@lzirea, în condi]iile în carecre}terea PIB-ului este prev@zut@ laaproximativ 6& pentru acest an.Economia Braziliei s-a aflat printre]@rile care au ie}it din recesiune înc@din 2009, aspect generat în principalde stimularea mediului de afaceri cuo serie de facilit@]i fiscale care aucondus la cre}terea cererii interne.Ultimii 10 ani sunt considera]i opoveste de succes pentru economiaBraziliei, pentru o ]ar@ care s-a ridi-cat din colapsul din anii 1980. Dup@perioada dificil@ prin care a trecutBrazilia la sfâr}itul deceniul al XIX-lea}i prima jum@tate a ultimului deceniudin secolul XX, brazilienii s-au pututbucura de un management politic înprimul rând }i de unul economic carear putea fi model pentru mul]i liderieconomici }i politici ai lumii. Astfel,între 1995 }i 2002 ministrul definan]e, de atunci, Henrique Cardoso,a f@cut ordine în finan]ele ]@rii }i aimpus o politic@ fiscal@ care a con-dus la redresarea economiei. Deasemenenea, în 2002, venirea la put-ere liderului socialist Luiz Inacio Lulada Silva, a determinat o continuare areformelor economice }i o cre}teresustenabil@ a economiei Braziliei. Celemai importante rezultate sunt faptulca economia Braziliei a ajuns pân@ pelocul }apte în topul mondial, iarcre}terea economic@ a determinat capeste 25 milioane de brazilieni s@p@r@seasc@ s@r@cia }i s@ intre în clasade mijloc. De asemenea, în aceast@perioad@ investi]iile str@ine directe aucrescut de 3 ori fa]@ de anul 2001.De}i contestat la inceputul mandatu-lui, pre}edintele Lula da Silva, unfost lider sindical, a avut o evolu]ieascendenta în ceea ce prive}te pop-ularitatea în rândul brazilienilor. El areu}it prin politicile, de sorginte lib-eral@, s@ nu i}i lase ]ara s@ cad@ încapcana populismului la fel precum]@rile vecine }i s@ dea un puternicavânt mediului de afaceri }i dez-volt@rii economice.Lula da Silva a declarat ca economia]@rii pe care o conduce avanseaz@ ”lao vitez@ similar@ celei a Chinei”, întimp ce rezervele statului, de peste240 de miliarde dolari, au adus sta-bilitate }i garanteaz@ finan]area pentruinves]itiile în programele sociale }i îninfrastructur@.Economia Braziliei se bazeaz@,aparent, pe rezerve imense de resursenaturale, cum ar fi apa }i petrolul. Înacela}i timp Brazilia export@ maimult@ carne decât Statele Unite }i

este unul dintre furnizorii principali desoia pentu China. De asemenea,economia brazilian@ s-a diversificat }iast@zi inginerii de la Sao Paolo con-struiesc aeronave pentru companiiaeriene din întreaga lume prin inter-mediul produc@torului Embraer.Chiar }i în aceste condi]ii, economiase sprijin@ pe doi stalpi: BancaNa]ional@ de Dezvoltare (BNDES) }igrupul energetic Petrobras. BNDES afost în trecut banca de finan]are aeconomiei dup@ modelul PlanuluiMarshall aplicat în variant@ brazilian@.Dac@ în anii 1990 aceasta administracu succes privatizarea multor com-panii de stat, ast@zi ofer@ consilierepentru fuziunile }i achizi]iile corpo-ratiste, ajut@ companiile cu probleme}i finan]eaz@ investi]iile strategice aleguvernului.Petrobras, care tocmai a finalizat celmai mare IPO din istorie, de aproxi-mativ 70 de miliarde de dolari, are îndezvoltare proiecte de investi]ii pentruurm@torii ani de peste 170 de mil-iarde de dolari în platforme deextrac]ie, echipamente de exploatare a

rezervelor uria}e de petrol pe coastaBraziliei.Ast@zi, Brazilia este vedet@ între ]@rileBRIC, ea avansând mai rapid decâtRusia, iar comparativ cu India, nueste afectat@ de pe urma conflicteloretnice sau a luptelor de la grani]@.Brazilia, care are o popula]ie deaproximativ 190 de milioane delocuitori, are pia]a interna stabila,exportând automobile }i avioane, soia,minereu de fier, ulei, celuloz@, zah@r,cafea }i carne de vit@. Dup@ ce anultrecut China a înlocuit Statele Uniteca principal partener comercial alBraziliei, economia }i-a redus efectelenegative generate de recesiuneaeconomiei americane. Statul }i-a ram-bursat datoriile externe, iar exper]iiinterna]ionali prev@d un deceniu deprosperitate }i cre}tere economic@pentru statul din America de Sud,Lula da Silva estimând c@ Brazilia vadeveni una dintre cele mai mari cincieconomii ale lumii pân@ în 2016, anulîn care Rio de Janeiro va g@zduiJocurile Olimpice.În luna octombrie a anului 2010

Brazilia este implicat@ intr-un impor-tant proces electoral. Mandatul luiLula da Silva expir@, iar brazilienii aufost chema]i la urne pe 3 octombriepentru a-i alege succesorul. În urmarezultatelor din primul tur se va orga-niza }i un al doilea tur, în urmac@ruia Dilma Rouseff (sus]inut@ deLula da Silva) are }anse foarte marisa devin@ prima femeie pre}edinte dinistoria Braziliei. Dilma Rouseff esteasociat@ cu continuitatea politicilorpre}edintelui Lula da Silva, iar Braziliaeste vazut@ în perioada post-Lula cao ]ar@ de viitor ce exprim@ incredere.Aceast@ tranzi]ie politic@ d@ stabilitate]@rii }i este sus]inut@ de o economieîn plin@ expansiune, iar dac@ în trecutalegerile din Brazilia erau asociate cuinstabilitatea economic@ }i mai alescu cea a pie]elor financiare, ast@zi,acestea sunt v@zute ca un procesnormal care nu va crea convulsii }ischimb@ri negative în economie.Acest lucru poate fi explicat }i prinfaptul c@ în urma schimb@rii politicede la vârf, politicile guvernamentalevor urma acela}i model pentru Brazilia

(indiferent de castigatorul dintre DilmaRouseff, marea favorita, }i reprezen-tantul dreptei - Jose Serra): disciplinafiscal@ }i politica monetar@ strânscombinate cu programele sociale }i opolitic@ extern@ prin care Brazilia vacontinua s@ joace un rol diplomaticimportant pe plan interna]ional. Chiar }i în aceste condi]ii propice,urm@torul pre}edinte al Braziliei, se vaconfrunta, f@r@ discu]ie, cu provoc@rimajore: Brazilia r@mâne, împreun@ cuo mare parte din America Latin@,dependent@ de exporturile de m@rfuric@tre China, iar imbun@t@]irea infra-structurii }i realizarea de investi]ii înînv@]@mânt sunt esen]iale pentru dez-voltarea viitoare a ]@rii.Specialistii de la Roubini GlobalEconomic spun c@ Brazilia are ocapacitate “enorm@” de cre}tere eco-nomica, în condi]iile în care con-sumul popula]iei reprezint@ doar unsfert din nivelul Statelor Unite }i totace}tia sunt cei care afirm@ c@ avan-sul economiei mondiale va depindede cre}terea cererii din economiileemergente.

drd. Alin OPREANA

Brazilia - un model economicde succes

Fernando Henrique Cardoso (n. 18 iunie 1931la Rio de Janeiro) este unsociolog }i om politic brazilian, a fost pre}edintele Republicii Federale aBraziliei, al 34-lea ca num@r, în dou@ caden]e, între 1 ianuarie1995 }i 1

ianuarie 2003, Cofondator (în 1988) }i pre}edinte de onoare alPartidului Social Democra]iei Braziliene (PSDB), a fost în trecut senator

între anii 1983-1992, ministru de Externe în 1992 in timpul adminis-tra]iei Itamar Franco, ministru de Finan]e în 1993 }i 1994. Profesoremerit de }tiin]e politice }i sociologie la universitatea din São Paulo.

DEFICIT DATORIEVINERI 29 OCTOMBRIE 2010 7

urmare din pag.1Acumularea împrumuturilor din dispo -nibilit@]ile temporare ale contului cu -rent general al trezoreriei statului uti-lizate pentru finan]area deficituluibuge tului de stat din anii preceden]i afost determinat@ în principal de faptulc@ acest instrument a fost preferat, îndetrimentul atragerii de împrumuturide stat prin emisiuni de titluri de stat.De}i utilizarea acestui instrumentprezint@ avantajul finan]@rii deficituluibugetului de stat la costuri mici (ratadobânzii acestor împrumuturi s-aredus de la 6& pe an ^n luna iulie2004, la 0.42& pe an ^n luna sep-tembrie 2007 la 0.25& ^n 2009) petermen scurt, are }i importante deza-vantaje. Acesta este un instrumentatipic, specific ]@rii noastre, în timpce trezoreriile statelor europenefinan]eaz@ deficitele bugetare integralprin împrumuturi de stat, iar sur-plusul de lichiditate ^l plaseaz@ îninstrumente de cash management.Utilizarea acestui instrument depindede nivelul disponibilit@]ilor din cont,iar în condi]iile unui nivel redus alacestor lichidit@]i se apeleaz@ la altesolu]ii de echilibrare a soldului contu-lui curent general al trezoreriei statu-lui (atragerea de pe pia]@ a unordepozite de la institu]iile de credit sauvânzarea la rezerva valutar@ a statuluia unei sume ^n valut@ încasat@ dinactivitatea de privatizare }i majorareaprin acest mecanism a disponibi lit@ -]ilor în lei ale contului curent generalal trezoreriei statului ).În consecin]@, utilizarea acestui instru-ment de datorie determin@ cre}tereariscului de refinan]are }i de lichiditateavând un impact negativ asupra man-agementului datoriei publice guverna-mentale, în special în contextul actu-al caracterizat de o volatilitate cres-cut@ cu impact asupra condi]iilor de

lichiditate din pia]a monetar@. Acumu -larea deficitelor bugetare finan]atetemporar (nefinan]ate definitive) con-stituie înc@ un element pentru care seimpune ca finan]area temporar@ s@ fierefinan]at@ prin titluri de stat gradual,pe o perioad@ îndelungat@ de timp,pentru a reduce impactul pe pia]aintern@ }i a nu afecta major costulacestor finan]@ri.Utilizarea acestui instrument de dato-rie a crescut expunerea fa]@ de risculratei dobânzii, fiind vorba despre uti-lizarea unui instrument cu maturitatepe termen scurt. Structura dup@ maturitatea initial@ aportofoliului de datorie arat@ c@ dato-ria pe termen lung (peste 5 ani), de}iîn sc@dere ca pondere în total dato-rie de la 59,6& în 2002 la 46,4& în2007, reprezint@ o pondere impor-tant@ în totalul datoriei publice guver-namentale, în principal datorit@ împru-muturilor cu o durat@ cuprins@ între12-17 ani, contractate de la institu]iilefinanciare interna]ionale. La finalul lui2009, datoria pe termen scurt aRomâniei însuma 14.448 miliardeeuro, în sc@dere cu 6.144 miliardeeuro (29.8&) fa]a de nivelul de lafinalul lui 2008, când era de 20,592miliarde euro, potrivit datelor Minis -terului de Finan]e. Datoria pe termenmediu }i lung a ajuns la 31 decem-

brie 2009 la 64.208 miliarde euro,fiind cu 12.4 miliarde euro (24&) maimare decat la sf$r}itul lui 2008.În ceea ce prive}te structura dup@pia]a pe care se contracteaz@ împru-muturile, în România, comparativ cu]@rile dezvoltate, datoria public@extern@ a fost mult timp principalacomponent@ a datoriei publice. Înîntreaga perioad@, datoria public@efectiv@ a fost alimentat@ în mod sub-stan]ial de împrumuturile contractatela extern }i numai într-o mic@ m@sur@la intern, aceast@ structur@ fiind spe-cific@ ]@rilor în curs de dezvoltare,care nu dispun de o pia]@ proprie decapital capabil@ de a satisface atâtnevoile sectorului privat, cât }i pecele ale sectorului public.Observ@m ca pân@ ^n 2007 datoriapublic@ extern@ era supraunitar@ com-parativ cu datoria public@ intern@.%ncepând cu anul 2007 situa]ia aces-tui raport s-a inversat. Astfel, pe fon-dul atragerii de împrumuturi de pepia]a intern@ prin emisiuni de obliga -]iuni, datoria public@ intern@ este deaproximativ dou@ ori mai mare dec$tcea extern@ la nivelul anului 2009.Cauzele capacit@]ii sc@zute a pie]eiîmprumuturilor române}ti a fost rezul-tatul unei economii nefunc]ionale ladata respectiv@, inexisten]ei unei pie]econcuren]iale }i a unui sistem

infla]ionist controlat, care se traduceprin neîncredere în moneda na]ional@.De aceea, pia]a titlurilor de stat, dup@un u}or interes în perioada anilor1996-2000, a stagnat sau chiar asc@zut, popula]ia preferând investi]iileîn valut@, metale pre]ioase sau îndomeniul imobiliar, considerându-lemai sigure. Situa]ia s-a inversat ^nce -pând cu 2007, pe fondul dobânziloratractive oferite }i a limit@rii accesu-lui la împrumuturi externe, astfel ^ncâtministerul Finan]elor a putut emite cusucces 24 de emisiuni de titluri de

stat în 2008 }i 33 în 2009. Cauza afost dat@ de necesitatea acopeririibalan]ei de pl@]i pe fondul diminu@riiaccesului la pie]ele externe }i a insta-bil@]ii ce a dominat sistemul financiarmondial în 2008-2009.Un alt element de analiz@ }i o posi-bil@ explica]ie a ponderii reduse adatoriei interne în totalul datoriei pub-lice pân@ în 2007 este reprezentat decostul creditelor, care a fost mairedus pe pia]a extern@ fa]@ de pia]aintern@, ca urmare a nivelului ridicatal infla]iei. (va urma)

stud. Maria-Ramona BRANGA

Studiu privind datoria public@ a Rom$niei (II)

Structura datoriei publice guvernamentale dup@ maturi-tatea ini]ial@ a portofoliului de datorie

graficul4

Structura datoriei dup@ tipul pie]ei de pe care este contractat@

graficul5

graficul6

urmare din pag.1Cifra spune de fapt c@ Româniapoate împrumuta peste capacitateade a genera venituri undeva la 5 –6 miliarde de euro, cifra exact@depinzând de eventuala cre}tere eco-nomic@ de anul viitor. De fiecareeuro ob]inut peste banii ace}tia seleag@ prea multe speran]e de}arte alepoliticii dar }i ale mediului de afac-eri local. De ce mizeaz@ politicieniipe ei, este destul de clar. Constrâns@cu politicile salariale încadrate delegea salariz@rii unice dar mai alesde cunatumul de 39 miliarde lei câttrebuie s@ prevad@ anvelopa salarial@,orice utilizare a acestor bani pentrusalarii pare imposibil@. Nu este. Caîntotdeauna, presiunea pe major@rilede salarii este posibil@ dac@ nu chiarprobabil@ având în vedere mi}c@rilesindicale dar }i politice. Situa]ia nueste nici m@car sta]ionar@ dac@ estes@ o privim din perspectiva deficitu-lui. S@ nu uit@m c@ plec@m de la undeficit de 6,8&, un deficit care per-mite o cheltuial@ suplimentar@ în2010 fa]@ de 2011 de aproape 3 mi -li arde de euro. {i de unde pot fisco}i ace}ti bani decât din cheltu-ielile predictibile }i certe cum suntcele de salarii de vreme ce alte chel-tuieli – investi]ii, bunuri }i servicii -sunt incerte }i se pot amâna sinedie. Dac@ anul 2011 nu va aduce o

cre}tere de minimum 2 procentePIB, sectorul public va trebui s@asiste la evaporarea a acestor 3 mi -liarde de euro (sau a acelei sumepropor]inale cu diferen]a de deficit).Miza acestei cheltuieli pentru 2011este imens@, iar presiunea este celpu]in privit@ din perspectiva reac]iilorde acum, de nesuportat. S e c t o r u lpublic în structura actual@ a ajuns lalimita rezisten]ei. Sc@derea de 25&}i eliminarea sporurilor a dus ladiminu@ri de venituri cu mult peste30& iar efectul acestei situa]ii esteun sector public demoralizat, des-cump@nit }i nefunc]ional. Gre}eala aconstat în sc@derea nominal@ a ven-iturilor }i nu a sumelor agregate,care ar fi impus o reform@ de fonda sectorului. Nu po]i s@ ai un sistemcare s@ func]ioneze la fel în condi]iileîn care finan]area lui este mai mic@cu cel pu]in 25&. Singura solu]ieprin care sistemul public ar fi r@masfunc]ional ar fi impus reducerea cuprocente semnificative, dac@ nu chiarcu 25& a lui, prin privatiz@ri, dere-glement@ri, disponibiliz@ri }i reorga-niz@ri. Adic@ printr-o reform@ real@ astatului. Metoda t@rierii – singura apli-cat@ de guvern – nu trebuie pus@ peseama Fondului, ci pe seama uneifatale lipse de idei a guvernului.Fatalismul continu@ prin asumareaaceleia}i politici }i pentru miliardelelips@ ale anului viitor. T@iem din nou,sau în cazul cel mai fericit pentru

bugetari, cre}tem din nou pau}al, latoat@ lumea, experien]a stimulentelorde merit de la Finan]e r@mânând unaccident izolat }i nerelevant pentrumodul în care se fac pl@]ile salarialeîn România. Chestiunile salariale(sala rii mai mari, disponibiliz@ri, po zi]iiîn grila unic@, salariu minim) r@mânpe primul loc în func]ie de criteriilede interes ale sectorului public, iarFondul }tie volatilitatea incredibil@ adeciziei politice în aceste privin]e. Deaceea, 4,4& r@mâne fix }i sfânt.{i sectorul privat sper@ ca cifra demai sus s@ nu fie sacr@. Cum }tie c@deficitul consemnat înseamn@ baniprea pu]ini pentru investi]ii, mizeaz@ îndiscu]iile cu fondul pe dou@ propuneri,l@sând deoparte, la schimb, orice pre-ten]ie serioas@ legat@ de cota unic@sau reducerea CAS. S-a propus sim-plu }i clar majoarea aceastui deficit }isau acceptarea sumelor care cofi-nan]eaz@ proiectele europene ca fiind în afara acestui deficit. Propunereaare o serie de avantaje }i scap@ demarea constrângere a deficitului carese scurge în cheltuielile salariale,temerea de nest@vilit a Fondului. Darpentru a putea sus]ine o asemeneapropunere, guvernul }i patronatele aunevoie de ceva ce nu au reu}it s@aduc@ în negocierile cu fondul pân@acum. Mai mult@ încredere e obliga-torie. Când parlamentul voteaz@ dingre}eal@ un tva de 5& }i neimpo -zitarea pensiilor sub 2 mii (al]i 1,5

mld. euro care nu mai vin la buget),când legea salariz@rii unice e gata deun an dar se negociaz@ în contin-uare, când legea pensiilor seîntoarece în parlament dup@ ce evotat@ fraudulos la propriu, când

opozi]ia face concurs de propuneride modific@ri fiscale, ce alt@ }ans@are FMI decât s@ mizeze la maximumpe cifra de deficit, singurul efectpozitiv cel pu]in statistic al unuiacord de 13 miliarde euro.

Dan SUCIU

Cifra sacr@: 4,4

ART~ ECONOMIE VINERI 29 OCTOMBRIE 20108

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

În vestul Comitatului Los AngelesCounty se afl@ celebrul or@}el BeverlyHills. Popula]ia sa nu dep@}e}te35000 de locuitori, în majoritate fiindimplicat@ în marea industrie cine-matografic@ a Los Angeles-ului. Lafel ca }i Hollywood-ul Beverly Hills-ul con]ine o rezonan]@ special@ înlumea filmului american.

Aici s-au turnat filmele „ BeverlyHils Cop.” în 1984 o comedie poli -]ist@ savuroas@, plin@ de suspansuri}i momente de mare tensiune psi-hic@, realizat@ de celebrul produ -c@tor Martin Brest având o distribu]iecu nimic mai pu]in celebr@. Amintescîn acest context pe inepuizabilul }iinegalabilul Eddie Murphy al@turi deElisa Eilbacher, John Ashton, JudgeReinhold }i Ronny Cox.

Un film extrem de incitant, gus-tat de multe milioane de spectatori,realizat în fascinantul peisaj din BeverlyHills, în 1990 a fost „ Pretty Woman”cu Richard Gere }i Julia Roberts.

Serialul de televiziune „Beverly Hills90210” care a captivat timp de zeceani (1990-2000) publicul american aavut ca decoruri principale colinele }iuria}ii palmieri din Beverly Hills.

Via]a acestui ora} cu total@autonomie administrativ@, este sinon-im@ cu luxul }i bun@starea. Cei maiboga]i oameni din America, în spe-cial din lumea artistic@, }i-au con-struit locuin]e în care luxul }iopulen]a atinge cote de neimaginat.Sunt numeroase „bastioane ale luxu-lui” (cum au fosr supranumite case-le din acest ora}) care dep@}esc 100de milioane de dolari.

Aici, multe dintre str@zi suntînchi se cu bariere, fiind monitorizatecu mijloace moderne de securitate.P@trunderea în „raiul dat în folosin]@”se face prin parol@. Este o m@sur@de protec]ie, de securitate, dar }i deepatare... Arhitectura }i designulpeisagistic întrec în performan]e cele

mai îndr@zne]e solu]ii visate de con-structorii de case.

În Beverly Hills se afl@ renumitastrad@ Rodeo Drive care împreun@ cuMica Santa Monica, Crescent Drive }iWilshire Boulevard formeaz@ districtul„Golden Triangle” (Triunghiul de Aur)faimos în întreaga lume pentru str@ -lucitoarele buticuri de high-fashion,ma gazine luxoase de bijuerii parfu muri,restaurante, hoteluri, galerii ded art@.

Foarte mul]i turi}ti, din toate col -]urile lumii, atra}i de faima acestuiora} unic în lume, }i-au exprimat pu -blic, f@r@ s@ exagerze c@ ceea ce auv@zut aici nu are egal în lume. Nu aug@sit termeni de compara]ie pentruluxul, abunden]a, diversitatea }i orig-inalitatea produselor descoperite lacomplexul comercial Two Rodeo Drive.

În materie de mod@ vestimentar@,spre exemplu, zeci de magazine

apar]inând celor mai renumite bran-duri din lume: Versace, GianfrancoFerre, Tiffany et Co. Jimmy Choo,Charles Jourdin, Valentino, ChristianDior, Jose Eber }i multe altele. Numai vorbim de ultracelebrul designeriranian Bijan, pe ale c@rui costumeb@rb@te}ti sunt preferate printre al]iide c@tre: Barack Obama, George V.Bush, Arnold Schwarzenegger, Vla di -mir Putin, Tony Blair }i lista ar puteacontinua cu „ greii” care conducdestinele omenirii }i care sunt clien]iipermanen]i ai firmei „Bijan”

Dincolo de ceea ce se petrece dinpunct de vedere comercial, al busines-sului, pe str@zile ultra aglomerate delume bun@ ale „Triunghiului de Aur”exist@ parc@, o permanent@ atmos fer@ des@rb@toare, de bucurie, unde oameniicare populeaz@ aceste locuri nu duc,cu siguran]@, grija zilei de mâine.

Într-o zi, hoin@rind f@r@ nici o]int@, privind prin vitrinele des@vâr}iteca design comercial, galeriile de art@de pe Rodeo Drive, am bucuria, cup@rere de r@u de scurt@ durat@, s@descop@r expozi]ia „ Micu]ei Picasso”care la vremea aceea( 1997) era înmare vog@ în Los Aneles. Este vorbade pictori]a românc@ Alexandra Nechitadevenit@ rapid celebr@ }i bogat@.

În primele momente m-a cuprinso u}oar@ und@ de bucurie }i mândriepatriotic@. Iat@! în sfâr}it un artistromîn în Beverly Hills pe RodeoDrive... Dar, vai ! scurt@ mi-a fostbucuria... Micu]a Picasso nu mai erao feti]@ inocent@ }i candid@, ci odomni}oric, frumu}ic@ ce-i drept,plin@ de fumuri }i lipsit@ de polite]e.

M-am prezentat, spunându-i c@sunt }i eu pictor din România. Încer-cam s@ încropesc o discu]ie, mai

mult de convenien]@. În timp ce vor-beam, se uita în toate p@r]ile, afi}ândmecanic, „ happy faces-ul” împreun@râsul (smil-ul american) pref@cut }ifals. Într-o limb@ român@, voit stâl-cit@, mi-a dat de în]eles c@ curatorulgaleriei }i deci }i al ei, nu-i pemites@ dea rela]ii despre expozi]ie, maiales în român@, s@ vorbeasc@ f@r@acor dul cestuia. Expozi]ia, la primavedere, impresiona prin dimensiunilemari ale tablourilor. Dar mai ales prinramele „somptuoase” poleite cu foi]@de aur, de povenien]@ chinezeasc@,de un gust îndoielnic, ca s@ nu zicde prost gust. De!... Totul trebuia s@fie în ton cu luxul de pe Rodeo Drivedin Bevery Hills. Era o total@ disco-ran]@, o lips@ aproape deranjant@ deunitate între pictur@ }i rame. Despre„Fenomenul micu]a Picasso” înnum@rul viitor. (va urma)

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~

Cruciada a opta a fost o cruciad@ lansat@ de Ludovic al IX-lea al Fran]ei în 1270. Ludovic a fost foarte puternic tulburat de evenimentele din Siria, unde sul-tanul mameluc Baibars ataca ce mai rămăsese din statele cruciate. Baibars considerase că în momentul în care ora}ele stat Vene]ia }i Genova erau implicateîntr-un r@zboi fratricid (1256–1260), porturile siriene controlate de italieni sunt o prad@ u}oar@. Pân@ în 1265, Baibars cucerise Nazaretul, Hifa, Toronul }iArsuful. Hugh al III-lea al Ciprului, care era regele nominal al Regatului Ierusalimului, a debarcat cu trupele de sub comanda sa pentru a ap@ra Acra, în vremece Baibars s-a îndreptat spre nord spre Armenia, care în acele timpuri era sub controlul mongollilor.

Însemn@rile unui pictor. Beverly Hills. I . Rodeo Drive.

Beverly Hills

Rodeo Drive - Beverly Hills