c i d Sector 1, cod 010899 i Tel. 021 316 61 76; Fax: 021 312 44 … · 2012. 6. 3. · 8 Ghid...

Ghid juridic privind

protec]ia copiilor [i a familiei

Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3

Sector 1, cod 010899

Tel. 021 316 61 76; Fax: 021 312 44 86

e-mail: [email protected]; www.salvaticopiii.ro

Cod IBAN RO81RNCB5065000026030005 - BCR PLEVNEI

Material tipãrit în 3.500 exemplare.Se distribuie gratuit.

ISBN 973-87430-9-5

Gh

id ju

rid

ic p

riv

ind

pro

tec]

ia c

op

iilo

r [i

a f

am

ilie

i

World LearningChildNet Program

Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 1

ghid juridic privindprotecþia copiilor

ºi a familiei

“Copil înseamnã orice fiinþã din lume în vârstã de pânã la 18 ani.”(art. 1 al Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului)

Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 3Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei2

ghid juridicprivind

protecþia copiilorºi a familiei

- decembrie 2005 -


CuprinsArgument

Protecþia copiilor reprezintã o prioritate a politiciifiecãrui stat. În acest sens, legislaþia în domeniu a fostadaptatã cerinþelor Convenþiei ONU cu privire ladrepturile copilului ºi a altor tratate internaþionale pe careRomânia le-a ratificat.

Prezentul ghid are menirea de a oferi - fãrã titluexhaustiv - informaþii privind actele normative în caresunt reglementate drepturile ºi obligaþiile instituþiilor ºipãrinþilor în legãturã cu protecþia copilului.

Este binecunoscutã dificultatea de a obþine informaþiide ordin juridic care sã rãspundã unor nevoi imediate oride a gãsi interpretarea corectã a unor texte de lege. Tocmaide aceea, ghidul se adreseazã pãrinþilor ºi copiilor care potconsulta ghidul pe teme specifice problemelor lor. Elpoate fi util ºi personalului instituþiilor de stat sauorganizaþiilor neguvernamentale cu preocupãri îndomeniul protecþia copilului.

Principii generale de protecþie a copilului 7

Sistemul instituþional de protecþie a copilului ºi familieiInstanþa de judecatã 12Tribunalul pentru minori ºi familie 15Comisia pentru Protecþia Copilului 16Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului 24Serviciul public de asistenþã socialã 33Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului 37Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Familiei 39Responsabilitãþile autoritãþilor locale în protecþia copilului 41Organisme neguvernamentale 43

Mãsuri de protecþie a copilului aflat în dificultateMãsuri de protecþie specialã a copilului lipsit temporarsau definitiv de ocrotirea pãrinþilor sãi 52Asistentul maternal 59Drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti 63Obligaþia de întreþinere 66Încredinþarea copilului spre creºtere ºi educare unuia dintrepãrinþi (în cazul divorþului ori în situaþia copilului din afaracãsãtoriei) 68Dreptul copilului la menþinerea relaþiilor personale cu pãrinþii 70Înapoierea copilului de la persoanele care îl þin fãrã drept 72Decãderea din drepturile pãrinteºti 73Tutela 75Curatela 78Adopþia 79

Mãsuri de sprijinire a familiei ºi copiluluiAlocaþia de stat pentru copii 83Alocaþia familialã complementarã ºi alocaþia monoparentalã(Familia monoparentalã) 86Concediul pentru creºterea copiilor în vârstã de pânãla 2 ani, respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap 90Concediu ºi indemnizaþia de maternitate 94Concediul ºi indemnizaþia pentru îngrijirea copilului bolnav 95Alocaþia pentru copiii nou-nãscuþi 97Ajutorul de deces 98Ajutorul social acordat soþiilor celor care satisfacserviciul militar obligatoriu 100Ajutorul pentru încãlzirea locuinþei 102Venitul minim garantat; acordarea ajutorului social 108

Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei6 Ghid juridic privind protecþia copilului ºi a familiei 7

Principii generale de protecþiea copilului

Atât documentele internaþionale, cât ºi actele cu caracternaþional care au reglementat în detaliu drepturile copilului, audezvoltat un set de principii generale de drept ce trebuie respectateîn toate ocaziile în care copilul are nevoie de protecþie. Forþa acestorprincipii vine nu doar din reafirmarea de cãtre comunitateainternaþionalã a credinþei sale în drepturile fundamentale ale omuluiºi în demnitatea ºi valoarea persoanei umane, ci ºi din recunoaºtereaºi exercitarea efectivã ºi repetatã a drepturilor pe care le consfinþesc,la nivelul grupurilor din care face parte individul.

Primul document internaþional care face în mod sintetic referireasupra principalelor drepturi pe care le are copilul, Declaraþiadrepturilor copilului, proclamatã de Adunarea generalã ONU, la 20noiembrie 1959, consacrã, la nivel de principii generale, liniiledirectoare pentru toate celelalte reglementãri în materie, elaborateºi recunoscute la nivel mondial, inclusiv Convenþia drepturilorcopilului din 1989.

1. Universalitatea drepturilor copiilor ºi egalitatea în drepturi.Potrivit acestui principiu, toþi copiii se vor bucura de toate

drepturile conferite de nevoia lor de protecþie specialã ºi care suntconsacrate de lege. Drepturile enunþate de legislaþie trebuie sã fierecunoscute tuturor copiilor, nefiind admise excepþii, deosebiri saudiscriminãri bazate pe rasã, culoare, sex, limbã, religie, apartenenþãculturalã, avere, origine naþionalã, opinie politicã sau orice altesituaþie. În exercitarea drepturilor lor, copiii sunt egali, indiferent desituaþia lor personalã sau a familiei.

2. Interesul superior al copilului; bunãstarea copilului.Protecþia specialã acordatã ºi facilitãþile pe care legea, normele îngeneral, trebuie sã le prevadã în folosul dezvoltãrii sãnãtoase ºinormale din punct de vedere fizic, moral, spiritual ºi social înfavoarea copilului, vor avea la bazã un considerent hotãrâtor-interesul superior al acestuia. Dreptul la dezvoltare, izvorât dindreptul natural la viaþã, în condiþii de demnitate ºi libertate, secircumscrie acestui principiu, care este considerat piatra de temeliea oricãrui demers pentru asigurarea bunãstãrii copilului.

Cantinele de ajutor social 116Pensia de urmaº 119Pensia de invaliditate 122Burse pentru elevi 123Protecþia socialã a persoanelor cu handicap 132Dreptul la sãnãtate 136Protecþia persoanelor infectate HIV sau bolnave de SIDA 137Sprijin pentru achiziþionarea de calculatoare 141

Dreptul la muncãÎncadrarea în muncã a copiilor 143Forme grave ale muncii copilului 145Încadrarea în muncã a tinerilor 146Concediul de odihnã al salariaþilor minori 149Protecþia socialã a ºomerilor 150

Identitatea copilului ºi a familieiActele de stare civilã 155Cartea de identitate (CI) 160Paºaportul 163Numele ºi prenumele copilului 169Domiciliul copilului 171Cetãþenia copilului 172Livretul de familie 174Filiaþia 175

Mãsuri speciale de protecþie a copilului ºi familieiDrepturile copiilor refugiaþi sau afectaþi de conflicte armate 178Traficul ºi minorii neacompaniaþi (neînsoþiþi) 183Delincvenþa juvenilã 187Codul penal 189Violenþa asupra copilului 205Violenþa domesticã 208Consumul de droguri 213

Dicþionar 219

Modele de acþiuni în justiþie, cereri, contestaþii 224Decizii, hotãrâri ale instanþelor judecãtoreºti 246

Constituþia României (extras) 270Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului 273Legea copilului 287

Inspectorate ºcolare 316Direcþii de muncã, solidaritate socialã ºi familie 321Direcþii Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului 327Hotline 334


3. Dreptul la un nume ºi o cetãþenie. Faptul natural al naºteriiconferã persoanei, încã de la acest moment, unul din primele drepturicivile-dreptul de a avea ºi purta un nume. Raportându-se strict lacomunitatea din care face parte, copilul are dreptul ºi la o cetãþenie.Prin mijlocirea pãrinþilor, a reprezentantului legal sau a autoritãþii,exercitarea acestui drept asigurã practic legãtura individului cuautoritatea statalã corespondentã semenilor sãi cu care convieþuieºte.

4. Dreptul la securitate socialã. Complexitatea acestui dreptrezidã, inclusiv din nevoia de asigurare a unei asistenþe prenataleadecvate, de care sã beneficieze ºi mama copilului. Acesta din urmãtrebuie sã se bucure de timp liber, sã beneficieze de asistenþãmedicalã , hranã adecvatã, având dreptul ºi la o locuinþã. Aºadar,acest principiu consacrã dreptul copilului ºi al mamei sale de a sebucura de protecþie, atât înainte de naºtere cât ºi în perioadapostnatalã. Este dreptul care are o lungime în timp ce depãºeºte apriori durata fizicã a vieþii copilului, drept ce se naºte înainteatitularului sãu, s-ar putea spune.

5. Protecþia specialã pentru copilul dezavantajat din punctde vedere fizic, mental sau social. Acest principiu, dublând practicdreptul la egalitate pentru toþi copiii, asigurã ºanse egale celor caredin cauza unei dizabilitãþi pot fi marginalizaþi în societate. Mai multdecât atât, acest drept obligã societatea la o conduitã mai mult decâtprotectivã faþã de aceºti copii, cãrora trebuie sã le asiguretratamentele recuperatorii necesare, educaþia ºi îngrijirea cerute departicularitãþile situaþiei lor.

6. Rãspunderea pentru îngrijire, protecþie, creºtere ºiasigurarea dezvoltãrii revine pãrinþilor sau reprezentanþilor sãilegali, dupã caz. Dreptul la o familie este înglobat în acest principiu,care stabileºte cu prioritate cã pãrinþii sunt primii responsabili deîngrijirea copilului. Familia trebuie sã fie, ca regulã generalã, mediulîn care copilul trebuie sã se bucure de dragoste, securitate moralã ºimaterialã ºi doar în caz de nevoie fiind admisã protecþia alternativã.Statul trebuie sã facã tot posibilul ajutând familia, pentru apreîntâmpina ajungerea în dificultate ºi va face tot posibilul ca mamasã nu fie despãrþitã de copilul cu vârsta foarte fragedã, decât în cazulîn care în interesul acestuia se impune mãsura.

7. Dreptul la educaþie. Exercitarea dreptului la educaþie,trebuie sã confere copilului posibilitatea de a beneficia de gratuitateîn învãþãmânt, care sã-i asigure acestuia o dezvoltare a aptitudinilorproprii ºi sã-i cultive simþul rãspunderii morale ºi sociale caresã-i asigure o integrare deplinã în societate ca membru util al

acesteia. În educaþia ºi îndrumarea copilului, pãrinþii trebuie sã þinãcont de interesul acestuia. Complementar educaþiei ºi urmãrindu-se acelaºi scop, copilul trebuie sã beneficieze de activitãþirecreative ºi sã aibã condiþii depline pentru joacã.

8. Prioritate la protecþie ºi ajutorare. Datoritã situaþiei saledeosebite, imaturitate fizicã ºi mintalã, comparativ cu alþi membriai societãþii, copilul trebuie sã fie primul beneficiar al mãsurilor deprotecþie sau ajutorare. Aºadar, atunci când un grup, o colectivitate,are nevoie de protecþie, primii membri ai acestei colectivitãþi care vorfi beneficiari ai mãsurilor protective vor fi copiii.

9. Protecþie împotriva oricãror forme de neglijenþã, cruzimeºi exploatare. Copilul trebuie sã se afle departe de practicile crude,inumane, degradante sau oricare forme de exploatare. Nu trebuiesã fie obiect al comerþului de orice fel ºi nu trebuie obligat sãdesfãºoare activitãþi economice daunãtoare sãnãtãþii, educaþiei saudezvoltãrii sale. Nu este exclus dreptul la muncã al minorului, însãacesta trebuie respectat cu stricteþe în limitele capacitãþilor saleintelective ºi fizice. Din acest motiv, autoritãþile guvernamentaletrebuie sã stabileascã o vârstã minimã corespunzãtoare capacitãþiicopilului de a desfãºura activitãþi economice uºoare. Toate acestemãsuri trebuie luate în spiritul protejãrii unei dezvoltãri normaledin punct de vedere fizic, mental sau moral.

10. Protecþia copilului faþã de toate actele sau practicile cel-ar împinge cãtre toate formele de discriminare. Discriminareareligioasã, rasialã ori fondatã pe alte teme nu trebuie sã fie parte aeducaþiei pe care copilul trebuie sã o primeascã. Dimpotrivã,acestuia trebuie sã i se cultive spiritul de întelegere, toleranþã,prietenie, fraternitate ºi respect, cu sentimentul cã este dator sã-ºifoloseascã energia ºi talentul în beneficiul semenilor sãi. Este bineînþeles faptul cã respectul pentru valorile umanitãþii trebuieinsuflate prin grija pãrinþilor sau reprezentanþilor sãi, dupã caz,acestora revenindu-le sarcina de a veghea ca în nici un momentcopilul sã nu abdice de la acestea.

Din dezvoltarea acestor principii generale, umanitatea, prinorganismele sale cele mai reprezentative, a statuat existenþa ºinevoia de recunoaºtere universalã a drepturilor pe care trebuie sãle aibã copiii. Printre drepturile civile ºi politice pe care ConvenþiaONU privind drepturile copilului ºi alte acte internaþionale lecuprinde, putem enumera:

• dreptul inerent la viaþã;• dreptul la un nume, dreptul la o cetãþenie ºi, în mãsura posi-

bilului, dreptul de a-ºi recunoaºte pãrinþii ºi a fi crescut de aceºtia;


Instanþa de judecatã

Instanþa judecãtoreascã este singura autoritate competentã sãse pronunþe cu privire la persoana care exercitã drepturile ºiîndeplineºte obligaþiile pãrinteºti în situaþia în care copilul este lipsit,temporar sau permanent, de ocrotirea pãrinþilor sãi. Tot ea stabileºtemodalitãþile în care se exercitã drepturile ºi se îndeplinesc obligaþiilepãrinteºti, decãderea totalã sau parþialã din exerciþiul acestordrepturi sau redarea exerciþiului lor.

În toate cauzele acestea instanþa ia în considerare, cu prioritate,interesul superior al copilului.

Instanþa judecãtoreascã se pronunþã în cauzele de stabilire a uneimãsuri de protecþie în care pãrinþii, ori numai unul dintre ei, sau altreprezentant legal refuzã sã-ºi dea acordul cu privire la mãsura deprotecþie, ori atunci când acest consimþãmânt nu poate fi obþinutdatoritã lipsei parinþilor (necunoscuþi, decedaþi, dispãruþi), adecãderii lor din drepturile pãrinteºti sau în cazul în care aceºtia auinterese contrare intereselor copilului. Instanþa se pronunþã ºi încazul în care copilul care a împlinit 14 ani refuzã sã-ºi deaconsimþãmântul cu privire la stabilirea unei mãsuri de protecþiespecialã.

În soluþionarea cauzelor privind protecþia copilului, inclusiv încauzele privind adopþia, chiar ºi cea internaþionalã, competentã dinpunct de vedere teritorial este instanþa de la domiciliul copilului sauîn a cãrei circumscripþie acesta a fost gãsit, când domiciliul acestuianu este cunoscut.

Prin excepþie de la aceastã regulã generalã, în cazul copiilorromâni repatriaþi din alte state, cãrora nu le este cunoscut cuexactitate domiciliul ori reprezentanþii legali ai acestora refuzãprimirea lor, competenþa alternativã privind dispunerea unei mãsuride protecþie este a Tribunalului Bucureºti. De asemenea, în cazulcopiilor strãini neînsoþiþi, identificaþi pe teritoriul României, mãsurade protecþie a plasamentului se va dispune doar de TribunalulBucureºti.

Aspectegenerale

Competenþageneralã

Competenþateritorialã

• dreptul de a-ºi pãstra identitatea, inclusiv cetãþenia, numele ºirelaþiile familiale;

• dreptul de a nu fi separat de pãrinþii sãi împotriva voinþei sale,decât în condiþiile impuse de interesul sãu;

• dreptul copilului separat de pãrinþii sãi de a avea relaþii saucontacte directe cu aceºtia, afarã de cazul în care acest fapt ar dãunapropriului interes;

• dreptul copilului la reîntregirea familiei, atunci când pãrinþiisãi se aflã în alt stat;

• dreptul copilului capabil de discernãmânt de a-ºi exprima liberopinia în problemele care-l privesc;

• dreptul la libertatea de exprimare, inclusiv libertatea de acãuta, a primi ºi a difuza informaþii ºi idei, în limitele consacrate delege pentru respectarea ordinii publice, sãnãtãþii ºi moralei;

• dreptul la libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi religie;• dreptul la libertatea de asociere ºi la libertatea de reuniune

paºnicã;• neimixtiunea în viaþa personalã a copilului, familiei,

domiciliului ºi corespondenþei sale ºi dreptul la respectarea onoareiºi reputaþiei sale;

• dreptul la informare.Toate aceste drepturi enunþate de Convenþia ONU, în raport

cu autoritãþile guvernamentale se transformã în obligaþii aleacestora pentru transpunerea lor in practicã. Alãturi de acestedrepturi, Convenþia enunþã ºi drepturi din categoria celoreconomice, sociale ºi culturale: dreptul de a se bucura de cea maibunã stare de sãnãtate posibilã; dreptul de a beneficia de securitatesocialã; dreptul la un nivel de viaþã suficient; dreptul la educaþie;dreptul la odihnã ºi la vacantã; dreptul de a fi protejat împotrivaexploatãrii economice.

Pentru a se asigura cã aceste drepturi sunt respectate pentru toþicopiii, autoritãþile statelor au obligaþia instituirii unor sisteme dedrept care, la nevoie, sã se substituie chiar autoritãþii pãrinteºti,atunci când este cazul.


• încuviinþeazã deschiderea procedurii adopþiei interne ºi ia actde existenþa consimþãmântului la adopþie din partea pãrinþilor fireºtisau a reprezentantului legal precum ºi din partea copilului, în cazulîn care acesta a împlinit 10 ani;

• dispune încredinþarea copilului în vederea adopþiei, la cerereadirecþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului;

• încuviinþeazã adopþia ºi poate dispune desfacerea sau nulitateaacesteia;

• încuviinþeazã deschiderea procedurilor privind adopþia ºiîncuviinþeazã adopþia internaþionalã.

În egalã mãsurã, în conformitate cu prevederile Codului deprocedurã civilã, Judecãtoria ºi nu Tribunalul, având competenþãmaterialã exclusivã, va emite, la cererea direcþiei de asistenþã socialãºi protecþia copilului, o ordonanþã preºedinþialã pentru stabilireaplasamentului în regim de urgenþã, în cazul copilului neglijat sauabuzat, atunci când pericolul în care se aflã acesta este iminent.

• cauzele sunt soluþionate în regim de urgenþã ºi sunt scutite atâtde timbru judiciar cât ºi de taxa de timbru;

• audierea de cãtre instanþã a copilului care a împlinit 10 ani esteobligatorie. Poate fi ascultat ºi copilul care nu are aceastã vârstã,dacã instanþa apreciazã cã este necesar pentru soluþionarea cauzei.În toate cazurile opiniile copilului vor fi luate în considerare ºi li seva acorda importanþa cuvenitã, în raport cu vârsta ºi gradul dematuritate ale acestuia. În cazul în care la solicitarea copilului sã fieascultat instanþa refuzã aceastã cerere, este obligatoriu sã semotiveze acest refuz. Atunci când audierea copilului are loc în cauzeprivind abuzuri la care acesta a fost expus, audierea are locobligatoriu în camera de consiliu, în prezenþa unui psiholog ºi numaidupã o pregãtire corespunzãtoare a copilului;

• în toate cauzele privind mãsurile de protecþie a copiluluiparticiparea procurorului este obligatorie. La soluþionarea cauzei,instanþa citeazã ca pãrþi ºi reprezentantul legal al copilului, precumºi direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia copilului;

• declaraþia scrisã a copilului abuzat sau neglijat poate fiadministratã ca probã, din oficiu. Aceastã declaraþie poate fiînregistratã prin mijloace tehnice audio-video numai cu acordulcopilului ºi în prezenþa unui psiholog;

Reguli deproceduraîn faþainstanþei

În cauzele privind pregãtirea, dispunerea sau validareamãsurilor de protecþie, inclusiv în cauzele privind încuviinþareaadopþiei, tribunalul are competenþã materialã exclusivã. Aceeaºiinstanþã este cea care se pronunþã ºi cu privire la modificarea sauîncetarea mãsurilor dispuse. În acest sens, instanþa judecãtoreascã:

• poate limita exercitarea dreptului pãrintelui separat de copilulsãu de a avea legãturi cu acesta, dacã este în interesul copiluluiaceastã limitare;

• ascultã copilul care a împlinit vârsta de 10 ani în orice cauzãcare îl priveºte pe acesta, ºi cu care a fost investitã. Pot fi ascultaþide cãtre instanþã ºi copiii care au vârsta mai micã de 10 ani. Refuzulde a asculta copilul, atunci când acesta cere sã fie audiat, trebuieexpres motivat;

• se pronunþã cu privire la exercitarea drepturilor pãrinteºti ºi aîndeplinirii obligaþiilor corelative, atunci când între pãrinþi existãneîntelegeri cu privire la exercitarea lor;

• primeºte contestaþiile înaintate de pãrinþi sau de copilul care aîmplinit 14 ani, privind mãsurile de protecþie;

• soluþioneazã, pe fond, contestaþiile împotriva hotãrârilor emisede comisia pentru protecþia copilului;

• instituie tutela în situaþia în care ambii pãrinþi sunt decedaþi,necunoscuþi, decãzuþi din exerciþiul drepturilor pãrinteºti, puºi subinterdicþie, declaraþi judecãtoreºte morþi sau dispãruþi, precum ºi încazul în care, la încetarea adopþiei, instanþa hotãrãºte cã este îninteresul copilului instituirea tutelei;

• stabileºte mãsura plasamentului, în condiþiile legii, atunci cândnu se poate institui tutela, atunci când pãrinþii nu îºi dau acordulpentru instituirea unei mãsuri de protecþie, ori în cazul în care esteîn interesul copilului ca acesta sã fie despãrþit de pãrinþii sãi. Sepronunþã de asemenea ºi în cazul în care se impune menþinerea sauînlocuirea plasamentului în regim de urgenþã dispus de direcþia deasistenþã socialã ºi protecþia copilului cu o altã mãsurã de protecþie;

• dispune mãsura de supraveghere specializatã faþã de copilulcare a sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penal, când nu existãacordul pãrinþilor sau reprezentantului legal pentru aceastã mãsurã;

• stabileºte cuantumul contribuþiei lunare a pãrinþilor laîntreþinerea copilului pentru care a dispus plasamentul;

Competenþamaterialã


Tribunalul pentru minori ºi familie

Se organizeazã ca instanþã specializatã fãrã personalitatejuridicã, care funcþioneazã la nivelul fiecãrui judeþ ºi al municipiuluiBucureºti ºi are, de regulã, sediul în municipiul reºedinþã de judeþ.

Judecã în primã instanþã:1. în materie civilã, cauzele referitoare la drepturile, obligaþiile

ºi interesele legitime privind persoana minorilor, decãderea dindrepturile pãrinteºti, cererile privind nulitatea sau desfacereacãsãtoriei, cererile pentru încuviinþarea, nulitatea sau desfacereaadopþiei, precum ºi cauzele privind raporturile de familie;

2. în materie penalã, infracþiuni sãvârºite de minori sau asupraminorilor. Când în aceeaºi cauzã sunt mai mulþi inculpaþi, uniiminori ºi alþii majori, ºi nu este posibilã disjungerea, competenþaaparþine tribunalului pentru minori ºi familie.

(Legea nr.272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului,Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopþiei, Codul de procedurãcivilã, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãþii ºi justiþiei, precum ºi unelemãsuri adiacente*)

Competenþã

• termenele de judecatã nu pot fi mai mari de 10 zile iar pãrþilesunt considerate legal citate dacã citaþia le-a fost comunicatã cu celpuþin o zi înaintea judecãrii;

• pronunþarea hotãrârilor de soluþionare a cauzelor se face înziua dezbaterilor finale ºi numai în situaþii deosebite aceastaputându-se amâna cel mult douã zile. Redactarea hotãrârilor ºicomunicarea acestora cãtre toate pãrþile se face în termen de 10 zile.Hotãrârile pronunþate în primã instanþã sunt executorii ºi definitive.Acestea pot fi atacate cu recurs în termen de 10 zile de la datacomunicãrii lor;

• în cazul în care instanþa se pronunþã cu privire la stabilireaplasamentului în regim de urgenþã pentru înlãturarea pericoluluiiminent de a fi abuzat sau neglijat un copil, procedura în faþainstanþei de judecatã este cea a ordonanþei preºedinþiale. Dupãpunerea în aplicare a ordonanþei preºedinþiale, în termen de 48 deore, direcþia de asistenþã socialã ºi protecþia copilului va sesizainstanþa pentru dispunerea unei mãsuri de protecþie, conformprocedurii ordinare.

• în procedurile privind adopþia, hotãrârile instanþelor nu suntexecutorii, putând fi atacate cu recurs. Efectele hotãrârilorirevocabile privind încuviinþarea deschiderii procedurii adopþiei potînceta de drept în cazul în care timp de un an de la data rãmânerii lorirevocabile, procedurile de adopþie nu au fost continuate.


• hotãrãºte asupra cererii de eliberare a atestatului de asistentmaternal profesionist;

• promoveazã drepturile copilului în toate activitãþile pe carele întreprinde;

• informeaza pãrinþii cu privire la consecinþele atrase de luareamãsurii plasamentului pentru copii, asupra raporturilor pe care le aucu aceºtia, inclusiv drepturile ºi obligaþiile ce le revin pe duratamãsurii;

• stabileºte cuantumul contribuþiei lunare a pãrinþilor laîntreþinerea copilului pentru care s-a decis mãsura specialã aplasamentului;

• hotãrãºte menþinerea mãsurii plasamentului copilului ori asupravegherii specializate în cazul copilului care savârºeºte o faptãpenalã, dar nu rãspunde penal;

• acordã atestatul de asistent maternal profesionist persoaneicare îndeplineºte condiþiile de fond ºi de formã necesare dobândiriiacestei calitãþi.

În vederea îndeplinirii corespunzãtoare a atribuþiilor ce-i revin,comisia pentru protecþia copilului colaboreazã cu comisiileomoloage din celelalte judeþe ºi sectoare ale municipiului Bucureºtiºi poate solicita acestora prezentarea de rapoarte, propuneri sau oricealte informaþii referitoare la situaþia copiilor faþã de care a stabilitmãsuri de protecþie.

Comisia pentru Protecþia Copilului este alcãtuitã din 7 membriºi are urmãtoarea componenþã:

a) preºedinte - secretarul general al judeþului, respectivsecretarul sectorului, în cazul municipiului Bucureºti;

b) vicepreºedinte-directorul general al direcþiei generale deasistenþã ºi protecþia copilului a judeþului/sectorului municipiuluiBucureºti;

c) membri:• un medic specialist pediatru, desemnat de direcþia de sãnãtate

publicã judeþeanã, respectiv a municipiului Bucureºti;• un psihopedagog cu experienþã în educaþia specialã, desemnat

de inspectoratul ºcolar judeþean, respectiv al municipiuluiBucureºti;

• un reprezentant al inspectoratului teritorial de poliþie;

Componenþacomisiei

Comisia pentru Protecþia Copilului este organul de specialitateal Consiliului judeþean, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelormunicipiului Bucureºti, cu activitate decizionalã în domeniulprotecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului.

Comisia nu are personalitate juridicã ºi se înfiinþeazã prinhotãrâre a Consiliului judeþean, respectiv, a Consiliului local alsectorului, în cazul municipiului Bucureºti, având drept membrireprezentanþi ai instituþiilor judeþene/locale de sector, cu atribuþiidirecte sau conexe în domeniul promovãrii ºi respectãrii drepturilorcopilului.

• stabileºte mãsurile de protecþie specialã a copiilor, numaiatunci când existã acordul pãrinþilor, precum ºi consimþãmântulcopilului care a împlinit 14 ani, ambele exprimate în faþa membrilorcomisiei;

• revocã sau înlocuieºte mãsura stabilitã, în condiþiile legii, dacãîmprejurãrile care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat.Au dreptul de a sesiza aceste modificãri: copilul, pãrinþii sau altreprezentant legal al acestuia ºi direcþia de asistentã socialã ºiprotecþia copilului.

• stabileºte încadrarea copiilor cu dizabilitãþi într-un grad dehandicap ºi orientarea ºcolarã a acestora. În acest scop, elibereazãcertificate de încadrare a copilului într-un grad de handicap precumºi certificate de expertizã ºi orientare ºcolarã/profesionalã, inclusivpentru tânãrul cu dizabilitãþi care are 18 ani ºi care a depãºit cu maimult de 3 ani vârsta corespunzãtoare clasei de ºcolarizare;

• soluþioneazã plângerile adresate de copii, în mãsura în caresoluþionarea acestora nu este stabilitã de lege în sarcina altorautoritãþi;

• pe baza sesizãrii direcþiei generale de asistenþã socialã ºiprotecþia copilului, care verificã trimestrial împrejurãrile ce au statla baza luãrii unei mãsuri de protecþie, poate hotãrî modificarea sauîncetarea mãsurilor de protecþie, precum ºi încadrarea în gradul dehandicap corespunzãtor ºi orientarea ºcolarã a copiilor;

Comisia pentru Protecþia Copilului

Aspectegenerale

AtribuþiileComisieipentruProtecþiaCopilului


Rapoarte deprezentare acazului

Comisia poate hotãrî plasamentul copilului unei persoane, uneifamilii, unui asistent maternal sau unui serviciu de tip rezidenþiallicenþiat în condiþiile legii, ºi care pot avea domiciliul sau, dupã cazsediul, chiar ºi pe teritoriul altei unitãþi administrativ-teritorialedecât cea în care funcþioneazã comisia, dacã interesul superior alcopilului o impune. În acest caz este necesar avizul favorabil alcomisiei din unitatea administrativ-teritorialã respectivã.

Comisia pentru Protecþia Copilului soluþioneazã cauza întermen de cel mult 30 zile de la data înregistrãrii de cãtre direcþia deasistenþã socialã ºi protecþia copilului a sesizãrii.

ªedinþele comisiei nu sunt publice.În faþa comisiei pot fi chemaþi pãrinþii, copilul care a împlinit

vârsta de 10 ani, persoana, familia sau reprezentantul organismuluiprivat autorizat/licenþiat care doreºte sã-i fie dat în plasamentcopilul, precum ºi orice persoane care pot da relaþii în cauzã.

ªedinþele au loc în spaþii special amenajate care sã asigureconfidenþialitatea datelor ºi a informaþiilor referitoare la copil,prezentate comisiei, precum ºi a dezbaterilor membrilor comisiei.La invitaþia preºedintelui, a vicepreºedintelui ori a unuia dintremembri, pot participa la ºedinþele comisiei ºi alte persoane, dacãaceasta considerã utilã prezenþa lor.

Este obligatorie prezentarea raportului referitor la anchetapsihosocialã a copilului de cãtre specialistul serviciului specializatcare a instrumentat cauza. Raportul va cuprinde date privindpersonalitatea, starea fizicã ºi mentalã a copilului, antecedenteleacestuia, condiþiile în care a fost crescut ºi a trãit, orice alte datereferitoarea la creºterea ºi la educarea copilului utile comisiei însoluþionarea cauzei, propunerea unei mãsuri de protecþie a copilului,precum ºi poziþia acestuia cu privire la mãsura propusã.

În cazul copilului care necesitã încadrare într-o categorie depersoanã cu handicap ºi, dupã caz, orientare ºcolarã, se prezintãraportul de evaluare complexã, a planului de servicii personalizatºi a propunerilor privind încadrarea copilului într-o categorie depersoanã cu handicap, orientarea ºcolarã a acestora ºi, dupã caz,stabilirea unei mãsuri de protecþie.

Termenul desoluþionarea cauzelor

Participareaaltorpersoane laºedinþelecomisiei

• reprezentantul direcþiei pentru dialog, familie ºi solidaritatesocialã judeþene, respectiv a municipiului Bucureºti, cu atribuþii îndomeniul asistenþei sociale;

• un reprezentant al organismelor private acreditate în domeniulprotecþiei copilului, propus de secretarul general al judeþului,respectiv al sectorului municipiului Bucureºti.

Pot fi membri ai comisiei doar specialiºtii angajati ai instituþiilorcare îi desemneazã pentru reprezentare, care au studii superioare îndomeniul ºtiinþelor socio-umane. Aceste persoane trebuie sã aibãexperienþã profesionalã ºi o integritate moralã care sã conferegaranþia îndeplinirii atribuþiilor ce le revin în calitatea de membri aicomisiei. Reprezentantul din partea organizaþiei neguvernamentaleîn comisie trebuie sã aibã studii superioare socio-umane ºi sã nudesfãºoare alte activitãþi în cadrul autoritãþilor publice locale saucentrale. Pentru asigurarea unei reprezentativitãþi corespunzãtoaretuturor organizaþiilor neguvernamentale, anual, reprezentantulacestora, prin rotaþie, este schimbat.

Nu pot fi membri ai comisiei specialiºtii care realizeazãevaluarea complexã a copilului sau reprezentanþii organizaþiilorneguvernamentale care nu posedã acreditare în condiþiile legii.

Comisia pentru protecþia copilului este legal constituitã înprezenþa majoritãþii membrilor sãi.

Hotãrârile comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilorcare o alcãtuiesc. Prezenþa membrilor comisiei la ºedinþã esteobligatorie.

Secretarul comisiei participã în mod obligatoriu la ºedinþe, fãrãa avea drept de vot.

ªedinþele sunt conduse de preºedintele acesteia, iar în absenþasa, de catre vicepreºedinte.

Comisia pentru protecþia copilului se întruneºte bilunar înºedinþe ordinare ºi, ori de câte ori este necesar, în ºedinþeextraordinare. Convocarea ºedinþelor se face de cãtre preºedinte, iarîn absenþa acestuia de cãtre vicepreºedinte.

Comisia pentru protecþia copilului, competentã sã soluþionezecauzele privitoare la copiii care necesitã o mãsurã de protecþiespecialã, este aceea în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliulcopilului.

Competenþacomisiei


5. în cazul copilului cu dizabilitãþi care necesitã încadrare într-un grad de handicap ºi, dupã caz, orientare ºcolarã/profesionalã,prezenþa ºi audierea copilului au loc numai la solicitarea expresã acomisiei;

6. dezbaterile membrilor comisiei cu privire la soluþionareacauzei; în cadrul dezbaterilor membrii comisiei pot face, motivat,noi propuneri pentru soluþionarea cauzei ce vor fi supuse votuluimajoritar;

7. supunerea la vot de cãtre preºedinte a propunerilor privindsoluþionarea cauzei ºi adoptarea hotãrârii comisiei; membriicomisiei care se abþin sau care voteazã împotrivã au obligaþia sã îºimotiveze votul exprimat.

Hotãrârile comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilorei. Acestea se redacteazã de cãtre secretarul comisiei, potrivitprocesului-verbal al ºedinþei în care au fost adoptate, în termen de 3zile de la data þinerii ºedinþei. Hotãrârea comisiei va cuprinde în modobligatoriu numele, prenumele si codul numeric personal alepersoanelor care au luat în plasament copilul, seria ºi numãrullivretului de familie al acestora, precum ºi codul numeric personalal copilului.

Hotãrârile se semneazã de preºedintele comisiei sau devicepreºedinte în cazul lipsei primului, se contrasemneazã desecretarul comisiei ºi se înregistreazã într-un registru special deevidenþã a hotãrârilor; certificatele privind încadrarea copilului într-un grad de handicap ºi orientarea ºcolarã/profesionala si, dupa caz,planul de reabilitare a copilului cu dizabilitãþi constituie anexe alehotãrârii comisiei ºi fac parte din acest act.

Hotãrârea comisiei privind plasamentul copilului esteexecutorie. Aceasta se comunicã persoanelor ºi autoritãþilorinteresate, dupa redactarea lor, respectiv: pãrinþilor, persoanei,familiei sau asistentului maternal ori serviciului de tip rezidentialcaruia i-a fost dat în plasament copilul, copilului care are mai multde 10 ani, direcþiei pentru dialog, familie ºi solidaritate socialã,primãriei de la domiciliul pãrinþilor, direcþiei de asistenþã socialã ºiprotecþia copilului, precum ºi organelor financiare competente, încazul stabilirii unor contribuþii în sarcina parinþilor. Termenul decomunicare a hotãrârilor este de 5 zile de la data þinerii ºedinþei.Acestea se comunicã persoanelor interesate prin scrisoarerecomandatã, cu confirmare de primire.

Hotãrârilecomisiei

1. prezentarea de cãtre secretarul comisiei a datelor deidentitate ale copilului ºi ale persoanelor chemate în faþa comisieipentru soluþionarea cazului, precum ºi a situaþiei privindconvocãrile acestora, pe baza documentelor întocmite cu aceastãocazie: registru de evidenþã a convocãrilor, confirmãri de primirea scrisorii de convocare, proces-verbal de îndeplinire a convocãriiprin afiºare, etc.;

2. raport referitor la ancheta psihosocialã ºi a proiectuluiplanului individualizat de protecþie a copilului; prezentarea acestordate ºi informaþii se face de specialistul sau, dupã caz, de specialiºtiidirecþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, care auinstrumentat cauza, care vor furniza comisiei orice informaþiisuplimentare solicitate de membrii acesteia; este interzisãprezentarea acestor date ºi informaþii în prezenþa altor persoane înafarã de membrii comisiei, de secretarul acesteia ºi de specialiºtiidirecþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, care au legaturãcu cazul in discuþie;

3. în cazul copilului cu dizabilitãþi care necesitã încadrare într-un grad de handicap ºi, dupã caz, orientare ºcolarã/profesionalã, seprocedeazã la prezentarea raportului de evaluare complexã, aplanului de recuperare ºi a propunerii privind încadrarea copiluluiîntr-un grad de handicap ºi, respectiv, orientarea ºcolarã/profesionalã a acestuia; prezentarea acestor date ºi informaþii seface cu respectarea confidenþialitãþii prevãzute mai sus, de cãtrespecialiºtii serviciului de evaluare complexã a copilului;

4. audierea persoanelor chemate în faþa comisiei pentrusoluþionarea cauzei; acestea vor fi audiate de comisie separat, înurmãtoarea ordine: copilul care a împlinit vârsta de 10 ani, pãrinþii/reprezentantul legal, persoana, familia sau reprezentantulorganismului privat acreditat care doreºte sã îi fie dat în plasamentcopilul, celelalte persoane chemate în faþa comisiei pentru a da relaþiinecesare soluþionãrii cazului; dupã audierea separatã a acestorpersoane comisia poate proceda la o nouã audiere comunã a douãsau mai multe dintre acestea; copilului care a împlinit vârsta de 10ani i se comunicã de cãtre preºedintele comisiei mãsura propusãpentru protecþia sa, consecinþele pe care stabilirea acestei mãsuri leva avea ºi i se asigurã dreptul de a-ºi exprima în mod liber opinia cuprivire la mãsura de protecþie propusã;

Desfãºurareasedinþelorcomisiei


(Legea 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului;Hotãrârea nr. 1437/2004 privind organizarea ºi metodologia de funcþionarea comisiei pentru protecþia copilului )

procedurii de convocare se înregistreazã într-un registru special deevidenþã a convocãrilor, de cãtre secretarul comisiei. In acelasiregistru vor fi evidentiate ºi cazurile în care persoanele interesatecare nu au fost convocate conform procedurii, datoritã unor vicii, s-au prezentat în faþa comisiei la data ºedinþei în cauzã.

Audierea se face separat în urmãtoarea ordine:• copilul care a împlinit vârsta de 10 ani;• pãrinþii/reprezentantul legal al acestuia;• persoana, familia sau reprezentantul organismului privat

acreditat care doreºte sã-i fie dat în plasament copilul;• celelalte persoane chemate în faþa comisiei pentru a da relaþii

necesare soluþionãrii cazului;Dupã audierea separatã a acestor persoane, Comisia poate

proceda la o nouã audiere comunã a douã sau mai multe dintreacestea.

Preºedintele comisiei comunicã copilului care a împlinit vârstade 10 ani mãsura propusã pentru protecþia sa ºi consecinþele acesteiaºi i se asigurã dreptul de a-ºi exprima în mod liber opinia.

Prezenþa ºi audierea copilului cu dizabilitãþi care necesitãîncadrarea într-un grad de handicap sau/ºi orientare ºcolarã/profesionalã se asigurã doar la solicitarea expresã a comisiei.

Audiereapersoanelorchemate înfaþaComisiei

Hotãrârea Comisiei pentru protecþia copilului poate fi atacatãîn conformitate cu procedura specialã prevazuta de Legeanr. 272/2004.

Preºedintele, vicepreºedintele ºi membrii comisiei rãspund înfaþa consiliului judeþean, sau a consiliului local al sectoruluimunicipiului Bucureºti, respectiv în faþa instituþiei pe care oreprezintã, pentru neîndeplinirea obligaþiilor care le revin potrivitlegii, precum ºi pentru adoptarea unor hotãrâri cu nerespectareadispoziþiilor legale.

Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copiluluipoate propune aplicarea urmãtoarelor mãsuri ºi sancþiuni:

a) solicitarea sancþionãrii disciplinare a celui vinovat, de cãtreconducerea instituþiei al cãrei reprezentant este, în condiþiile legii;

b) revocarea calitãþii de membru al comisiei;c) suportarea sumelor reprezentând drepturile încasate

necuvenit de cãtre beneficiari în situaþia încadrãrii acestora într-ocategorie de persoane cu handicap.

Mãsurile prevãzute la lit. a) ºi b) se aplicã prin dispoziþie apreºedintelui consiliului judeþean, respectiv a primarului sectoruluimunicipiului Bucureºti. Mãsura prevãzutã la lit. c) se aplicã prinhotãrâre a consiliului judeþean, respectiv a consiliului local alsectorului municipiului Bucureºti.

În cazul eliberãrii de certificate de încadrare într-o categorie depersoane cu handicap care necesitã protecþie specialã, fãrãrespectarea criteriilor prevãzute de lege, membrii comisiei vor fiobligaþi la suportarea sumelor reprezentând drepturile încasatenecuvenit de cãtre beneficiari.

Se face în scris de cãtre secretarul comisiei ºi se comunicãpersoanei interesate prin scrisoare recomandatã, cu confirmare deprimire, transmisã cu cel puþin 5 zile înainte de data ºedinþei. Insituaþii excepþionale, convocarea se poate face ºi telefonic.

Dacã nu este posibilã prin procedurile de mai sus, convocarease poate face prin afiºare la sediul comisiei, precum ºi la sediulprimãriei unitãþii administrativ-teritoriale pe al cãrei teritoriu se aflãultimul domiciliu cunoscut al persoanei interesate cu cel puþin treizile înainte de data ºedinþei. Confirmãrile de primire a scrisorilorrecomandate, precum ºi procesele-verbale de îndeplinire a

Sancþiunipentrunerespec-tarea legii

Convocareapersoanelorchemate înfaþaComisiei


• administreazã fondurile puse la dispoziþie ºi asigurãmijloacele umane ºi materiale pentru implementarea strategiilorlocale în domeniu ori pentru rezolvarea urgenþelor socialeindividuale la nivelul judeþului sau sectorului;

• reprezintã autoritatea publicã în subordinea cãreiafuncþioneazã, pe plan intern ºi internaþional, în domeniul sãu deactivitate;

• coordoneazã metodologic activitatea privind prevenireaseparãrii copilului de pãrinþii sãi, desfãºuratã la nivelulserviciilor publice locale de asistenþã socialã;

• colaboreazã cu organizaþiile neguvernamentale caredesfãºoarã activitãþi în domeniul protecþiei copilului sau cuagenþi economici prin încheierea de convenþii de colaborare cuaceºtia;

• dezvoltã parteneriate ºi colaboreazã cu organizaþiineguvernamentale ºi cu alþi reprezentanþi ai societãþii civile învederea acordãrii ºi diversificãrii serviciilor pentru protecþiacopilului, în funcþie de nevoile comunitãþii locale;

• colaboreazã pe bazã de protocoale sau convenþii cucelelalte direcþii generale din þarã, precum ºi cu alte instituþiipublice din unitatea administrativ-teritorialã, în vedereaîndeplinirii atribuþiilor legale;

• la cerere, asigurã consultanþã de specialitate, gratuit,privind acordarea serviciilor, mãsurilor ºi prestaþiilor privindprotecþia copilului;

• propune consiliului judeþean/local de sector înfiinþarea,finanþarea sau cofinanþarea serviciilor de protecþie a copilului;

• solicitã Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia DrepturilorCopilului licenþa de funcþionare a serviciilor de prevenire aseparãrii copilului de familia sa, precum ºi a celor de protecþiespecialã a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotireapãrinþilor sãi, aflate în structura sa;

• prezintã consiliului judeþean/consiliilor locale alesectoarelor municipiului Bucureºti, anual sau la cerereaacestora, rapoarte de evaluare privind activitatea de protecþie acopilului;

• asigurã serviciile administrative ºi de secretariat alecomisiei pentru protecþia copilului;

AtribuþiileDGASPC

Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copiluluieste instituþie publicã cu personalitate juridicã ºi înfiinþatã prinhotãrârea Consiliului Judeþean, respectiv a consiliilor locale alesectoarelor municipiului Bucureºti, prin comasarea serviciuluipublic de asistenþã socialã ºi a serviciului public specializatpentru protecþia copilului la nivel judeþean. Modalitatea deorganizare, finanþare ºi structura organizatoricã a direcþieigenerale se stabilesc prin hotãrâre a consiliului judetean sau desector al municipiului Bucureºti. Direcþia realizeazã la niveluljudeþului/sectorului municipiului Bucureºti mãsurile deasistenþã socialã în domeniul protecþiei copilului, familiei,persoanelor vârstnice, persoanelor singure, celor cu handicap orial altor persoane aflate în nevoie.

Direcþia generalã se aflã în subordinea consiliului judeþean/local al sectorului municipiului Bucureºti, autoritate publicã careîi asigurã ºi finanþarea.

Conducerea direcþiei se asigurã de directorul general/executiv ºi de colegiul director.Directorul este ajutat de cel puþin2 directori adjuncþi, obligatoriu unul dintre aceºtia coordonândactivitatea de protecþie a drepturilor copilului.

1. La nivel general• coordoneazã ºi sprijinã activitatea autoritãþilor

administraþiei publice locale din domeniul protecþiei drepturilorcopilului la nivelul judeþului/sectorului municipiului Bucureºti;

• elaboreazã proiectele de strategii în asistenþa socialã, pecare le supune aprobãrii consiliului judeþean/local de sector;

• colaboreazã cu serviciile publice deconcentrate aleministerelor ºi ale celorlalte instituþii de specialitate aleadministraþiei publice centrale ºi cu responsabilitaþi în domeniulprotecþiei copilului, cu serviciile publice locale de asistenþãsocialã, precum ºi cu reprezentanþii societãþii civile caredesfãºoarã activitãþi în acest domeniu;

Aspectegenerale

CoordonareaDGASPC

Direcþia generalã de asistenþãsocialã ºi protecþia copilului


primirii unui copil in îngrijire, in acest sens înaintând un raportinstanþei de judecatã competente;

• identificã, evalueazã ºi pregãteºte persoane care pot deveniasistenþi maternali profesioniºti, în condiþiile legii; încheie contracteindividuale de muncã ºi asigurã formarea continuã de asistenþimaternali profesioniºti;

• supravegheazã familiile ºi persoanele cãrora le-a fost dat înplasament un copil, pe toatã durata acestei mãsuri;

• acordã asistenþã ºi sprijin pãrinþilor copilului separat defamilie, pentru a pregãti revenirea acestuia în mediul sãu familial;

• reevalueazã, cel puþin o datã la 3 luni ºi ori de câte ori estecazul, împrejurãrile care au stat la baza stabilirii mãsurilor deprotecþie specialã ºi propune, dupã caz, menþinerea, modificarea sauîncetarea acestora. În acest sens întocmeºte rapoarte pe care leînainteazã comisiei pentru protecþia copilului sau instanþei, cupropuneri privind modificarea sau încetarea mãsurii de protecþie,atunci când este cazul;

• identificã familiile sau persoanele cu domiciliul in Româniacare doresc sã adopte copii; evalueazã condiþiile materiale ºigaranþiile morale pe care acestea le prezintã ºi elibereazã atestatulde familie sau de persoanã aptã sã adopte copii; comunicã dateleînscrise în atestat Oficiului Român pentru Adopþii în vedereaînscrierii lor în Registrul naþional pentru adopþii;

• îndeplineºte demersurile vizând deschiderea proceduriiadopþiei interne pentru copiii aflaþi în evidenþa sa;

• revizuieºte, obligatoriu, planul individualizat de protecþie acopilului ºi solicitã instanþei menþinerea, modificarea sauschimbarea mãsurii de protecþie, ori dupã caz, deschiderea unei noiproceduri de adopþie, dacã dupã un an de la prima deschidere, nu aidentificat o familie sau o persoanã corespunzãtoare pentru copil;

• urmãreºte evoluþia copilului ºi relaþiile acestuia cu persoanelecãrora le-a fost încredinþat în perioada încredinþãrii în vedereaadopþiei, întocmind rapoarte bilunare, iar raportul final îl prezintãinstanþei în cazul investirii acesteia cu soluþionarea cererii deîncuviinþare a adopþiei;

• monitorizeazã evoluþia copiilor adoptaþi, precum ºi arelaþiilor acestora cu pãrinþii adoptivi pentru o perioadã de celpuþin 2 ani; sprijinã pãrinþii adoptivi ai copilului în îndeplinireaobligaþiei de informare a acestuia cu privire la faptul cã este

• organizeazã activitatea de selectare ºi angajare apersonalului din aparatul propriu ºi din serviciile/instituþiilesubordonate, respectiv de evaluare ºi formare profesionalãcontinuã a acestuia.

• controleazã activitatea organismelor private autorizatecare desfãºoarã activitãþi în domeniul protecþiei copilului peteritoriul unitãþii administrativ-teritoriale în care funcþioneazã,prin personalul de specialitate.

2. În legãturã cu persoana minorului ce necesitãprotecþie specialã

• are dreptul de a vizita copilul la locuinþa sa, dacã existã motivetemeinice de a suspecta cã viaþa ºi securitatea acestuia sunt puse înprimejdie pentru a se informa despre condiþiile de îngrijire, educareºi asupra sãnãtãþii ori dezvoltãrii sale fizice, acordând la nevoieîndrumãrile necesare;

• se implicã activ în procedurile privind identificarea copiilorpãrãsiþi în maternitãþi sau în alte instituþii medicale; astfel, asigurãconsilierea mamei în demersurile acesteia pentru obþinereacertificatului de naºtere al copilului;

• sesizeazã instanþa judecãtoreasã competentã, pentrudecãderea pãrinþilor ori a unuia dintre aceºtia, din drepturilepãrinteºti, atunci când sunt întrunite condiþiile legale necesare;

• întocmeºte raportul de evaluare iniþialã a copilului ºi familieiacestuia ºi propune stabilirea unei mãsuri de protecþie. În acest sens,prezintã instanþei sesizate cu soluþionarea cererii privind mãsura deprotecþie, raportul privind copilul gãsit pe raza sa administrativ-teritorialã, necesar stabilirii mãsurii. În situaþia unui plasament înregim de urgenþã, termenul de sesizare a instanþei este de 48 de orede la implicarea direcþiei;

• întocmeºte planul individualizat de protecþie, imediat dupãprimirea unei solicitãri privind o mãsurã de protecþie ori imediatdupã dispunerea plasamentului în regim de urgenþã;

• monitorizeazã trimestrial activitãþile de aplicare a hotãrârilorde instituire a mãsurilor de protecþie specialã a copiilor;

• identificã ºi evalueazã familiile sau persoanele care pot primiîn plasament copilul care are nevoie de aceastã mãsurã de protecþie;

• evalueazã persoana sau familia care urmeazã a fi numitãtutore, privitor la garanþiile morale ºi condiþiile materiale necesare


AtribuþiileDirectoruluiGeneral

protecþia copilului încadrarea acestuia într-un grad de handicapºi orientarea ºcolarã/profesionalã;

- întocmeºte, în condiþiile legii, planul individualizat deprotecþie pentru copilul cu dizabilitãþi;

- urmãreºte realizarea planului de recuperare a copilului cudizabilitãþi, respectiv a planului individualizat de protecþie, aprobatde comisia pentru protecþia copilului;

- efectueazã reevaluarea anualã a condiþiilor privindîncadrarea copilului într-un grad de handicap, la cererea pãrinteluisau a reprezentantului legal;

- comunicã, în scris, pãrinþilor sau reprezentantului legal datastabilitã pentru reevaluare;

- efectueazã reevaluarea pe ciclu ºcolar a condiþiilor privindorientarea ºcolarã/profesionalã a copiilor cu dizabilitãþi.

• îndeplineºte alte atribuþii prevãzute de lege.

Directorul general al direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului asigurã conducerea executivã a acesteia ºi rãspunde debuna ei funcþionare în îndeplinirea atribuþiilor ce îi revin, fiind ajutatde cel puþin 2 directori adjuncþi, dintre care unul coordoneazãactivitatea în domeniul protecþiei copilului. În exercitareaatribuþiilor ce îi revin directorul general emite dispoziþii.

Directorul general reprezintã instituþia în relaþiile cuautoritãþile ºi instituþiile publice, cu organizaþiile private, cupersoanele fizice ºi juridice din þarã ºi din strãinãtate ºiîndeplineºte urmãtoarele atribuþii principale:

a) este vicepreºedintele comisiei pentru protecþia copiluluiºi reprezintã direcþia în relaþiile cu aceasta;

b) exercitã atribuþiile ce revin direcþiei în calitate depersoanã juridicã;

c) exercitã funcþia de ordonator secundar de credite;d) întocmeºte proiectul bugetului propriu direcþiei ºi contul

de încheiere a exerciþiului bugetar, pe care le supune avizãriicolegiului director ºi aprobãrii consiliului judeþean, respectivconsiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti;

e) asigurã executarea hotãrârilor comisiei pentru protecþiacopilului;

f) numeºte secretarul comisiei pentru protecþia copilului;

adoptat, de îndatã ce vârsta ºi gradul de maturitate ale copiluluio permit ºi asigurã acestora servicii postadopþie;

• poate solicita instituþiei judeþene încuviinþarea, desfacereasau chiar anularea adopþiei, dacã aceasta este în interesul supe-rior al copilului, participând ca parte la toate procedurilejudiciare din faþa instanþei;

• asigurã reprezentarea copilului strãin care solicitãstatutul de refugiat, în toate procedurile necesare atingeriiacestui scop ºi depune diligenþele necesare pentru clarificareasituaþiei juridice a acestuia;

• asigurã mediul familial corespunzãtor nevoii de dezvoltarearmonioasã pentru copiii lipsiþi de ocrotirea pãrinteascã ºi pecare i-a primit în plasament, inclusiv pentru cei care în timpulmãsurii de protecþie dobândesc capacitatea deplinã de exerciþiu,dacã îºi continuã studiile, cel mult pânã la împlinirea vârstei de26 de ani; în acest scop, în cadrul compartimentului pentruîngrijire de tip rezidenþial ºi a celui de tip familial organizeazãcentre de plasament ºi centre maternale;

• asigurã servicii de recuperare ºi de reintegrare socialã ºieducaþionalã/profesionalã prin servicii specializate destinatecopilului cu dizabilitãþi, a copilului exploatat, traficat sau cucomportament delincvent;

• sesizeazã Comisia pentru protecþia copilului ori de câte orieste nevoie, pentru dispunerea unei mãsuri de protecþie, oriatunci când este necesarã reevaluarea cazurilor;

• prin intermediul serviciului de evaluare complexã:- identificã copiii cu dizabilitãþi ºi dificultãþi de învãþare

ºi adaptare socio-ºcolarã, care necesitã încadrare într-un grad dehandicap ºi orientare ºcolarã/profesionalã, în urma solicitãrilordirecte, a referirilor din partea specialiºtilor care vin în contactcu copiii, ori a sesizãrilor din oficiu;

- verificã îndeplinirea condiþiilor privind încadrareacopilului într-un grad de handicap ºi orientarea ºcolarã/profesionalã a acestuia;

- în situaþii excepþionale, efectueazã evaluarea complexãa copilului sau componente ale acesteia, la sediul sãu ori ladomiciliul copilului;

- întocmeºte raportul de evaluare complexã ºi planul derecuperare a copilului cu dizabilitãþi ºi propune comisiei pentru


Structuraorganiza-toricã

organizatorice ºi a regulamentului de organizare ºi funcþionareale direcþiei generale, precum ºi rectificarea bugetului, învederea îmbunãtãþirii activitãþii acesteia;

e) face propuneri cãtre consiliul judeþean/local de sectorasupra înstrãinãrii mijloacelor fixe din patrimoniul direcþiei,altele decât bunurile imobile, prin licitaþie publicã, organizatã încondiþiile legii;

f) propune consiliului judeþean/local de sector, concesionreasau închirierea de bunuri sau servicii de cãtre direcþie, prinlicitaþie publicã organizatã în condiþiile legii;

g) întocmeºte ºi propune spre avizare, respectiv aprobare,statul de funcþii precum ºi premierea ºi sporurile care se acordãla salariul personalului direcþiei, cu încadrarea în resurselefinanciare alocate de consiliul judeþean, respectiv de consiliilelocale ale sectoarelor municipiului Bucureºti, în condiþiile legii.

În exercitarea atribuþiilor ce îi revin colegiul director adoptãhotãrâri, cu votul majoritãþii membrilor.

Colegiul director este compus din directorul general,directorii adjuncþi, personalul de conducere al direcþiei, 3consilieri judeþeni/locali, avand cu precãdere studii socioumane.

Preºedintele colegiului este secretarul general al judeþului/secretarul sectorului, iar in lipsa acestuia ºedinþa este condusã dedirectorul general.

Structura organizatoricã orientativã, necesarã pentru asigurareafuncþionãrii Direcþiei generale, în domeniul protecþiei copilului esteurmãtoarea:

1. compartimentul pentru îngrijire de tip familial;2. compartimentul pentru îngrijire de tip rezidenþial;3. compartimentul de intervenþie în situaþii de abuz, neglijare,

trafic ºi migraþie;4. compartimentl de intervenþie în regim de urgenþã; în cadrul

acestuia funcþioneazã ºi serviciul ’’telefonul copilului”;5. compartimentul de evaluare a copilului care sãvârºeºte fapte

penale ºi nu rãspunde penal;6. compartimentul de evaluare complexã a copilului cu

dizabilitãþi;7. compartimentul de evaluare ºi monitorizare8. compartimentul strategii, programe, proiecte;9. secretariatul Comisiei pentru protecþia copilului;

g) elaboreazã proiectele strategiilor anuale, pe termen mediuºi lung, de restructurare, organizare ºi dezvoltare a sistemului deprotecþie a copilului, pe care le prezintã pentru aprobareconsiliului judeþean/local de sector;

h) elaboreazã proiectele rapoartelor generale privindactivitatea de protecþie a copilului, stadiul implementãriistrategiilor prevãzute mai sus ºi propunerile de mãsuri pentruîmbunãtãþirea acestei activitãþi, pe care le prezintã spre avizarecolegiului director ºi apoi comisiei pentru protecþia copilului;

i) aprobã structura de personal al direcþiei; numeºte ºielibereazã din funcþie personalul din cadrul acesteia, potrivitlegii; elaboreazã ºi propune spre aprobare consiliului judeþean/local de sector, statul de funcþii, având avizul colegiului director;

j) întocmeºte necesarul de personal de specialitate ºi solicitãinstituþiilor ºi organizaþiilor specializate, formarea ºiperfecþionerea personalului direcþiei;

k) controleazã activitatea personalului din cadrul direcþiei ºiaplicã sancþiuni disciplinare acestui personal;

l) constatã contravenþiile ºi propune aplicarea sancþiunilorprevãzute de art.135 din Legea 272/2004 .

m) dispune, pânã la pronunþarea instanþei judecãtoreºti,plasamentul în regim de urgenþã, în condiþiile legii.

Colegiul director asigurã, împreunã cu directorul generalconducerea instituþiei. Colegiul director se întruneºte în ºedinþãordinarã trimestrial, la convocarea directorului general, precum ºiîn ºedinþã extraordinarã, ori de câte ori este necesar, la cerereadirectorului general, a preºedintelui colegiului director sau a unuiadintre directorii adjuncþi. ªedinþele se desfãºoarã în prezenþa a celpuþin douã treimi din numãrul membrilor sãi ºi a preºedintelui.Colegiul director îndeplineºte urmãtoarele atribuþii principale:

a) analizeazã ºi controleazã activitatea direcþiei; propunedirectorului general mãsurile necesare pentru îmbunãtãþireaactivitãþilor acesteia;

b) avizeazã proiectul bugetului propriu al direcþiei ºi contulde încheiere a exerciþiului bugetar, prezentate de cãtre director;

c) avizeazã proiectul strategiei ºi rapoartelor elaborate dedirectorul general al instituþiei; avizul este consultativ;

d) propune consiliului judeþean, respectiv consiliilor localeale sectoarelor municipiului Bucureºti, modificarea structurii

Atribuþiile ºicomponenþaColegiuluiDirector


În exercitarea atribuþiilor legale privind activitatea de asistenþãºi protecþie socialã, consiliile locale ale municipiilor ºi oraºelor,organizeazã în subordinea lor propriile structuri care auresponsabilitãþi în sensul asigurãrii serviciilor ºi prestaþiilor socialepentru familiile ºi persoanele din raza administrativ teritorialã decompetenþã, inclusiv pentru copii. Aceste structuri sunt denumitegeneric, serviciul public local de asistenþã socialã. Serviciul publicde asistenþã socialã al comunitãþii locale este principalul furnizorde servicii sociale, având responsabilitatea dezvoltãrii ºidiversificãrii prioritare a serviciilor de asistenþã ºi îngrijirecomunitarã, care sã permitã menþinerea copilului în propriul mediude viaþã, în familie ºi în comunitate.

La nivelul consiliilor locale comunale activitatea acestorstructuri este asiguratã de persoane angajate în structura proprie aaparatului consiliilor locale. La nivelul Municipiului Bucureºtiaceastã activitate va fi asiguratã de cãtre Direcþiile generale deasistenþã socialã ºi protecþia copilului organizate în subordineaconsiliilor locale de sector.

Structura organizatoricã, numãrul de personal ºi bugetulserviciului de asistenþã socialã se aprobã de cãtre consiliul local, înaºa mãsurã încât acesta sã asigure îndeplinirea atribuþiilor ce îi revin.Conducãtorul serviciului întocmeºte necesarul de personal despecialitate ºi solicitã instituþiilor specializate formarea ºiperfecþionarea personalului existent, în condiþiile legii. Serviciulpublic local are rolul de a identifica ºi de a soluþiona problemelesociale ale comunitãþii în domeniul protecþiei copilului, familiei,persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cuhandicap, precum ºi a oricãror persoane aflate în nevoie.

În domeniul protecþiei copilului, serviciul local de asistenþãsocialã îndeplineºte atribuþii de ordin general, cum ar fi:

• monitorizeazã ºi analizeazã situaþia copiilor din unitateaadministrativ-teritorialã respectivã, urmãreºte respectarea ºirealizarea drepturilor lor ºi asigurã centralizarea ºi sintetizareaacestor date;

Serviciul public de asistenþã socialãAspectegenerale

Organizare

Atribuþii

10. compartimentul juridic ºi contencios;11. compartimentul de relaþii cu publicul;12. compartimentul resurse umane;13. compartimentul economic ºi financiar-contabil;14. compartimentul audit;15. compartimentul tehnic, achiziþii publice ºi administrativ.În vederea realizãrii atribuþiilor direcþiei, consiliul judeþean,

respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti potaproba organizarea altor servicii suplimentare în cadrul structuriiorganizatorice. Direcþia va asigura încadrarea personaluluicorespunzãtor pentru structura organizatoricã, acordând prioritatepersonalului cu studii socio-umane.

Pentru îndeplinirea atribuþiilor prevãzute de lege în domeniulprotecþiei persoanei adulte, familiei sau persoanei cu handicap,direcþia generalã are în structura sa compartimente care aucompetenþe speciale în aceste domenii, separat de cele enumeratemai sus.

Serviciul de evaluare complexã a copilului cuprinde în modobligatoriu câte un specialist din urmãtoarele categorii profesionale:medic pediatru, psiholog, psihopedagog, asistent social,neuropsihiatru sau, dupã caz, neurolog pentru copii ori psihiatrupentru copii sau alt specialist. În cazul tuturor este obligatoriu caaceºtia sã deþinã studii de lungã duratã ºi o vechime de cel puþin 3ani în specialitate. Pentru medici, perioada de rezidenþiat seconsiderã vechime în specialitate.

(Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilorcopilului, Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopþiei, Hotãrâreade Guvern nr. 1437/2004 privind organizarea ºi metodologia de funcþionarea comisiei pentru protecþia copilului din 2 septembrie 2004, HotãrâreaGuvernului nr.1434/2004 privind atribuþiile ºi Regulamentul-cadru deorganizare ºi funcþionare ale Direcþiei generale de asistenþã socialã ºiprotecþia copilului)

Componenþaserviciuluide evaluarecomplexã


în vederea identificãrii situaþiilor deosebite ce apar în activitatea deprotecþie a copilului, a cauzelor apariþiei acestora ºi a stabiliriimãsurilor pentru îmbunãtãþirea acestei activitãþi;

• colaboreazã cu direcþia generalã de asistenþã socialã ºiprotecþia copilului în domeniul protecþiei copilului ºi transmiteacesteia datele ºi informaþiile solicitate în acest domeniu;

• realizeazã parteneriate ºi colaboreazã cu organizaþiileneguvernamentale ce desfãºoarã activitãþi în domeniu ºi cureprezentanþii societãþii civile în vederea dezvoltãrii ºi susþineriimãsurilor de protecþie a copilului;

• preia, prin transfer, serviciile de zi destinate preveniriisituaþiilor ce pun în pericol securitatea ºi dezvoltarea copiluluiorganizate de consiliile judeþene, împreunã cu personalul aferent.Fac excepþie de la acest transfer serviciile de zi destinate copiluluiabuzat sau neglijat, considerate a fi de interes judeþean;

• asigurã relaþionarea cu diverse servicii specializate, sauatribuþii specifice, în beneficiul direct al copilului, cum ar fi:

• întocmeºte planul de servicii;• se preocupã de stabilirea numelui copilului pãrãsit la naºtere

ºi a cãrui mamã nu a fost identificatã ºi va face declaraþia deînregistrare a naºterii acestuia la serviciul de stare civilã. Ulterior,va comunica direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului actulde naºtere;

• întreprinde toate demersurile de mai sus ºi în favoareacopilului gãsit pe teritoriul sãu ori care a fost pãrãsit în unitãþilemedicale aflate pe raza sa administrativ-teritorialã;

• pune în aplicare planul de servicii, aprobat de cãtre primar. Înacest scop sprijinã accesul copiilor ºi familiilor la serviciile ºiprestaþiile destinate menþinerii lor în familie;

• solicitã direcþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copiluluiinstituirea unei mãsuri de protecþie, atunci când este cazul;

• poate vizita copilul la domiciliul sãu atunci când suntsuspiciuni privind primejduirea vieþii sau securitãþii copilului înpropria familie, putând sesiza la nevoie direcþia de asistenþã socialãºi protecþia copilului;

• ia mãsuri împreunã cu inspectoratul ºcolar ºi alte instituþiipublice pentru reintegrarea ºcolarã a copilului care se sustrageprocesului de învãþãmânt ºi desfãºoarã alte activitãþi;

• urmãreºte evoluþia dezvoltãrii copilului ºi modul în carepãrinþii acestuia îºi exercitã drepturile ºi îºi îndeplinesc obligaþiile

• realizeazã ºi sprijinã activitatea de prevenire a separãriicopilului de familia sa;

• identificã ºi evalueazã situaþiile care impun acordarea de serviciiºi/sau prestaþii pentru prevenirea separãrii copilului de familia sa;

• elaboreazã documentaþia necesarã pentru acordarea serviciilor/prestaþiilor ºi acordã aceste servicii/prestaþii;

• acþioneazã pentru clarificarea situaþiei juridice a copilului,inclusiv pentru înregistrarea naºterii acestuia, în vederea identificãriiunei soluþii cu caracter permanent pentru protecþia copilului;

• organizeazã ºi susþine dezvoltarea de servicii de zi ºi servicii detip familial. În acest sens, finanþeazã sau cofinanþeazã aceste servicii,asigurã resursele tehnice, de personal ºi materiale necesare pentrubuna funcþionare a acestora în conformitate cu standardele de calitatedin domeniu;

• solicitã Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia DrepturilorCopilului eliberarea licenþei de funcþionare pentru serviciileorganizate în subordinea sa;

• evalueazã ºi monitorizeazã activitatea desfãºuratã în cadrulserviciilor proprii ºi controleazã modul de utilizare a fonduriloralocate;

• identificã, evalueazã ºi acordã sprijin material ºi financiarfamiliilor cu copii în întreþinere;

• asigurã consiliere ºi informare familiilor cu copii în întreþinere,asupra drepturilor ºi obligaþiilor acestora, asupra drepturilor copiluluiºi asupra serviciilor disponibile pe plan local,etc.;

• asigurã ºi urmãreºte aplicarea mãsurilor de prevenire ºicombatere a consumului de alcool ºi droguri, de prevenire ºicombatere a violenþei în familie, precum ºi a comportamentuluidelincvent;

• se preocupã ca autoritãþile locale sã iniþieze programe ºi sãasigure resursele necesare serviciilor destinate satisfacerii nevoilorcopiilor cu handicap ºi ale familiilor acestora în condiþii care sã legaranteze demnitatea, sã le favorizeze autonomia ºi sã le facilitezeparticiparea activã la viaþa comunitãþii;

• viziteazã periodic la domiciliu familiile ºi copiii care beneficiazãde servicii ºi prestaþii;

• înainteazã propuneri primarului, în cazul în care este necesarãluarea unei mãsuri de protecþie specialã, în condiþiile legii;

• colaboreazã cu serviciile descentralizate ale ministerelor ºi alecelorlalte organe de specialitate ale administraþiei publice centrale


(Legea nr. 705/2001 privind sistemul naþional de asistenþã socialã,Hotãrârea de Guvern nr. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadrude organizare ºi funcþionare a serviciului public de asistenþã socialã,Ordonanþa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului)

cu privire la copilul care a beneficiat de o mãsurã de protecþiespecialã ºi a fost reintegrat în familia sa. În acest scop întocmeºterapoarte lunare pe o perioadã de cel puþin 3 luni.

Necomunicarea cãtre direcþia de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului a situaþiei privind constatarea cã dezvoltarea fizicã,mentalã, moralã sau socialã a copilului este pusã în pericol în propriafamilie prin abuz ori neglijare, constituie abatere disciplinarã gravã.Neefectuarea demersurilor prevãzute de lege pentru stabilireanumelui copilului pãrãsit ºi nerespectarea termenelor pentru acestedemersuri constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã dela 2.000.000 lei la 5.000.000 lei. Necomunicarea cãtre direcþia deasistenþã socialã ºi protecþia copilului a documentului de înregistrarea naºterii pentru copilul aflat în situaþia de mai sus, constituiecontravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 1.000.000 lei la3.000.000 lei. Nerespectarea obligaþiei privind interdicþia de a facepublice date ºi informaþii referitoare la copilul care a sãvârºit o faptãpenalã ºi nu rãspunde penal, este contravenþie ºi se sancþioneazã cuamendã între 5.000.000 lei ºi 15.000.000 lei.

Intervenþia acestei instituþii poate fi urmare a semnalãrii uneisituaþii de nevoie socialã de cãtre persoanã(copil), familiaacesteia sau reprezentantul legal, de cãtre orice altã persoanã sauchiar din oficiu.

Procedura generalã de acordare a unui serviciu are urmãtoareleetape posibile: evaluarea iniþialã; elaborarea planului de servicii;implementarea mãsurilor prevãzute în planul de servicii/declinareade competenþã prin sesizarea Direcþiei de asistenþã socialã ºiprotecþia copilului; monitorizarea; reevaluarea ºi raportarea.

Sancþiuni cepot fistabilite însarcinalucrãtorilorserviciuluisocial

Sesizareaserviciuluide asistenþãsocialã

Procedurageneralã

Autoritatea Naþionalã pentruProtecþia Drepturilor Copilului

Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului(ANPDC) funcþioneazã ca organ de specialitate al administraþieipublice centrale, cu personalitate juridicã, în subordineaMinisterului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.

Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copiluluieste organizatã numai la nivel central (instituþia neavând unitãþisubordonate în teritoriu) ºi are atribuþii ºi competenþã demonitorizare, coordonare ºi control în domeniul protecþiei ºipromovãrii drepturilor copilului.

Prin intermediul departamentelor sale specializate, ANPDCîndeplineºte urmãtoarele funcþii:

• funcþia de strategie;• funcþia de reglementare;• funcþia de administrare;• funcþia de reprezentare;• funcþia de autoritate de stat.ANPDC asigura respectarea, pe teritoriul României, a

drepturilor copilului prin intervenþia, în condiþiile legii, înprocedurile administrative ºi judiciare privind respectarea ºipromovarea drepturilor copilului.

a) În domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului:- elaboreazã ºi supune spre aprobare Guvernului, cu aprobarea

Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, strategianaþionalã în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului;

- evalueazã impactul aplicãrii obiectivelor strategice ºi iamãsurile necesare sau, dupã caz, propune Guvernului, cu aprobareaMinisterului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, luareamãsurilor necesare pentru îmbunãtãþirea obiectivelor sau, dupã caz,a activitãþilor de implementare a acestora;

- elaboreazã proiecte de acte normative, în vederea armonizãriilegislaþiei interne cu principiile ºi normele tratatelor internaþionale

Principaleleatribuþii aleANPDC


Agenþia naþionalã este o instituþie publicã cu personalitatejuridicã care funcþioneazã ca organ de specialitate în subordineaMinisterului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.

În subordinea agenþiei funcþioneazã Centrul-Pilot de Asistenþãºi Protecþie a Victimelor Violenþei ºi Centrul de Informare ºiConsultanþã pentru Familie.

În coordonarea metodologicã a agenþiei, la nivelul fiecãrui judeþºi al mun. Bucureºti, în cadrul direcþiilor pentru dialog, familie ºisolidaritate socialã judeþene, respectiv a mun. Bucureºti, prin ordinal ministrului muncii, solidaritãþii sociale ºi familiei, se constituieun compartiment cu atribuþii privind combaterea violenþei înfamilie.

a) promovarea valorilor familiale, a înþelegerii ºi întrajutorãriiîn familie, prevenirea ºi combaterea violenþei în relaþiile dintremembrii acesteia;

b) sprijinirea membrilor de familie aflaþi în dificultate caurmare a actelor de violenþã în familie;

c) sprijinirea victimelor prin consiliere, programe de recuperarea sãnãtãþii ºi de reinserþie socialã;

d) asistarea agresorilor prin tratamente psihologice, respectivpsihiatrice, de dezalcoolizare, de dezintoxicare, dupã caz;

e) protejarea victimelor, în special a minorilor, prin mãsuri depãstrare a confidenþialitãþii asupra identitãþii ºi dificultãþilor lor,precum ºi prin mãsuri de protecþie psihologicã a acestora, în timpulinstrumentãrii cazului;

f) iniþierea ºi coordonarea parteneriatelor sociale, în scopulprevenirii ºi combaterii violenþei în familie.

Agenþia coordoneazã punerea în aplicare a mãsurilor deprevenire ºi combatere a violenþei în familie prin informarea,consilierea ºi consultanþã familialã, medierea în cazurile de violenþãîn familie, avizarea centrelor pentru adãpostirea victimelor, acentrelor de recuperare pentru victimele violenþei în familie ºi acentrelor de asistenþã destinate agresorilor.

Agenþia Naþionalã pentruProtecþia Familiei

Aspectegenerale

Obiectivegenerale

în domeniul drepturilor copilului, la care România este parte,precum ºi în vederea aplicãrii efective a acestora;

- elaboreazã ºi fundamenteazã programe în domeniul protecþieiºi promovãrii drepturilor copilului;

- centralizeazã ºi sintetizeazã informaþiile referitoare la respec-tarea principiilor ºi normelor stabilite de Convenþia ONU cu privirela drepturile copilului ºi elaboreazã rapoartele prevãzute la art. 44pct. 1 din aceasta convenþie;

- propune autoritãþilor competente suspendarea sau încetareaactivitãþilor care pun în pericol grav ºi iminent sãnãtatea saudezvoltarea fizicã ori psihicã a copilului;

- iniþiazã, negociazã ºi încheie, prin împuternicirea Guvernului,documente de cooperare internaþionalã în domeniul protecþiei ºipromovãrii drepturilor copilului;

b) În domeniul prevenirii separãrii copilului de pãrinþi ºial protecþiei speciale a copilului separat temporar sau definitivde pãrinþi:

- elaboreazã norme, standarde si metodologii pentru funcþio-narea serviciilor care asigurã prevenirea separãrii copilului depãrinþii sãi, precum ºi protecþia specialã a copilului;

- elaboreazã metodologia de licenþiere ºi criteriile de evaluare aserviciilor destinate prevenirii separãrii copilului de pãrinþii sãi,precum ºi protecþiei speciale a copilului;

- licenþiazã serviciile destinate prevenirii separãrii copilului depãrinþii sãi, precum ºi protecþiei speciale a copilului, organizate, încondiþiile legii, de cãtre autoritãþile publice sau organismele privateautorizate; asigura la nivel naþional evidenþa acestor servicii;

- realizeazã inspecþii cu privire la modul în care sunt respectatestandardele minime obligatorii pentru organizarea ºi funcþionareaserviciilor destinate prevenirii separãrii copilului de pãrinþii sãi,precum ºi protecþiei speciale a copilului;

- asigurã controlul ºi îndrumarea metodologica a activitãþilorserviciilor destinate prevenirii separãrii copilului de pãrinþii sãi ºi acelor de protecþie specialã a copilului, precum ºi a activitãþiidesfãºurate de comisiile pentru protecþia copilului.


Pentru realizarea obiectivelor în domeniul îngrijirii ºi protecþieivictimelor violenþei în familie, agenþia are urmãtoarele atribuþiiprincipale:

a) elaborarea, fundamentarea ºi aplicarea strategiei ºi aprogramelor în domeniul fenomenului violenþei în familie;

b) controlul aplicãrii reglementãrilor din domeniul sãu deactivitate ºi îndrumarea metodologicã a activitãþilor unitãþilordestinate prevenirii ºi combaterii violenþei în familie;

c) finanþarea sau, dupã caz, cofinanþarea programelor specificeîn domeniul apãrãrii ºi consolidãrii familiei, precum ºi al îngrijiriiºi protecþiei victimelor violenþei în familie;

d) avizarea înfiinþãrii centrelor pentru adãpostirea victimelorviolenþei în familie, a centrelor de recuperare pentru victimeleviolenþei în familie ºi a centrelor de asistenþã destinate agresorilor;

e) includerea apelurilor telefonice pentru cazurile privindviolenþa în familie în cadrul serviciului telefonic de urgenþã cunumãr unic de apel care funcþioneazã potrivit legii;

f) instruirea, autorizarea ºi coordonarea activitãþii profesionalea asistenþilor familiali;

g) organizarea de cursuri de cunoaºtere a formelor de violenþãîn familie, precum ºi a mijloacelor de prevenire ºi combatere aacestora;

h) efectuarea de studii ºi cercetãri, elaborarea de strategii,prognoze, realizarea ºi publicarea de materiale ºtiinþifice ºipromoþionale specifice;

i) realizarea bazei de date pentru gestionarea situaþiilor deviolenþã în familie;

j) implicarea ºi sprijinirea initiaþivelor partenerilor sociali,precum ºi a mijloacelor de comunicare în masã;

k) elaborarea protocoalelor de funcþionare ºi a ghidurilor debune practici în domeniul prevenirii ºi combaterii violenþei în familie.

Agenþia elaboreazã standardele de calitate pentru serviciilesociale din domeniul protecþiei victimelor violenþei în familie, carese aprobã prin ordin al ministrului muncii, solidaritãþii sociale ºifamiliei, în termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a prezenteihotãrâri.

Obiectivespecifice

(Hotãrâre nr. 1624/2003 privind organizarea ºi funcþionarea AgenþieiNaþionale pentru Protecþia Familiei)

Responsabilitãþile autoritãþilorlocale în protecþia copilului

Primarul • asigurã respectarea drepturilor ºi libertãþilor fundamentaleale cetãþenilor, a prevederilor Constituþiei, precum ºi punerea înaplicare a legilor, a decretelor Preºedintelui României, ahotãrârilor ºi ordonanþelor Guvernului;

• asigurã aducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului local;• prezintã consiliului local, anual sau ori de câte ori este

necesar, informãri privind starea economicã ºi socialã a comuneisau a oraºului, în concordanþã cu atribuþiile ce revin autoritãþiloradministraþiei publice locale, precum ºi informãri asupra moduluide aducere la îndeplinire a hotãrârilor consiliului local;

• ia mãsuri pentru prevenirea ºi limitarea urmãrilorcalamitãþilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sauepizootiilor, împreunã cu organele specializate ale statului. Înacest scop poate mobiliza populaþia, agenþii economici ºiinstituþiile publice din comunã sau din oraº, acestea fiind obligatesã execute mãsurile stabilite în planurile de protecþie ºi intervenþieelaborate pe tipuri de dezastre;

• asigurã repartizarea locuinþelor sociale pe baza hotãrâriiconsiliului local;

• conduce serviciile publice locale;• asigurã funcþionarea serviciilor de stare civilã ºi de autoritate

tutelarã;• supravegheazã realizarea mãsurilor de asistenþã ºi ajutor

social, dispunând efectuarea anchetelor sociale în privinþarespectãrii drepturilor copilului,

• face ancheta primarã pentru instituirea tutelei.

• îndrumã metodologic, urmãreºte ºi controleazã activitãþilede stare civilã ºi autoritate tutelarã din comune ºi oraºe.

• coordoneazã, controleazã ºi rãspunde de activitatea privindprotecþia copilului. Aceste atribuþii sunt realizate prin aparatulpropriu de specialitate al consiliului judeþean, care este coordonatde secretarul general al judeþului.

Preºedinteleconsiliuluijudeþean


Organisme neguvernamentale

Aspectegenerale

Persoanele fizice ºi persoanele juridice care urmãrescdesfãºurarea unor activitãþi de interes general sau în interescomunitar ori, dupã caz, în interesul lor personal nepatrimonial potconstitui asociaþii ori fundaþii (organisme private).

Organismele private, pot desfãºura activitãþi în domeniulprotecþiei copilului, dacã sunt legal constituite, acreditate ºi obþinlicenþa prevãzutã de lege pentru organizarea serviciilor destinateprotecþiei copilului.

Organizaþiile neguvernamentale precum fundaþiile, asociaþiile,dobândesc personalitate juridicã în baza unei hotãrâri judecãtoreºtidefinitive ºi irevocabile, prin înscrierea în Registrul asociaþiilor ºifundaþiilor, aflat la grefa judecãtoriei în a cãrei circumscripþieteritorialã urmeazã sã iºi stabileascã sediul. Documentele necesareobþinerii hotãrârii ºi înscrierii în Registru sunt: cerere de înscriere,actul constitutiv, statutul, ambele autentificate, acte doveditoare alesediului ºi patrimoniului, dovada rezervãrii denumirii, dovada plãþiitaxei de timbru ºi a timbrului judiciar. În termen de trei zile de ladepunerea cererii ºi a documentelor, judecãtorul, prin încheiere, sepronunþã asupra acordãrii personalitãþii juridice dispunândînscrierea în Registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor.

Organizaþiile neguvernamentale strãine pot fi recunoscute înRomânia, sub condiþia reciprocitãþii, pe baza aprobãrii prealabile aGuvernului, prin înscrierea în Registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor dela grefa Tribunalului Bucureºti, dacã sunt constituite legal în statula cãrui naþionalitate o au, iar scopurile lor statutare nu contravinordinii publice din România.

Pentru organizarea ºi acordarea de servicii sociale, în general,organismele private trebuie sã fie acreditate conform legii. În acestscop, la nivelul judeþelor ºi a municipiului Bucureºti funcþioneazão comisie de acreditare, pe lângã direcþia teritorialã pentru dialog,familie ºi solidaritate socialã.

Documente necesare acreditãrii:1. cererea de acreditare ºi o fiºã descriptivã privind prezentarea

serviciului pentru care se solicitã acreditarea;

Constituire

Acreditareaorganismelorprivate

• coordoneazã compartimentele de stare civila ºi autoritatetutelarã din aparatul propriu de specialitate al consiliului judeþean;

• asigurã comunicarea cãtre autoritãþile, instituþiile ºi persoaneleinteresate a actelor emise de consiliul local sau de primar, în termende cel mult 10 zile, dacã legea nu prevede altfel

• înfiinþeazã instituþii publice ºi servicii publice de interes local;urmãreºte, controleazã ºi analizeazã activitatea acestora; instituie,cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme deorganizare ºi funcþionare pentru instituþiile ºi serviciile publice deinteres local;

• contribuie la realizarea mãsurilor de protecþie ºi asistenþãsocialã; asigurã protecþia drepturilor copilului, potrivit legislaþiei învigoare; aprobã criteriile pentru repartizarea locuinþelor sociale;înfiinþeazã ºi asigurã funcþionarea unor instituþii de binefacere deinteres local;

• hotãrãºte, în condiþiile legii, cooperarea sau asocierea cupersoane juridice române sau strãine, cu organizaþii negu-vernamentale ºi cu alþi parteneri sociali, în vederea finanþãrii ºirealizãrii în comun a unor acþiuni, lucrãri, servicii sau proiecte deinteres public local; hotãrãºte înfrãþirea comunei sau oraºului cuunitãþi administrativ-teritoriale similare din alte þãri.

Secretarulgeneral aljudeþului

Consiliullocal

(Legea nr. 215/2001 a administraþiei publice locale)


Documente necesare obþinerii licenþei provizorii:• cerere;• dovada acreditãrii în condiþiile legii;• hotãrârea organului de conducere al organizaþiei privind

decizia de înfiinþare a serviciului; înfiinþarea unui serviciu fãrãsolicitarea licenþei provizorii constituie contravenþie ºi sesancþioneazã cu amendã de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei;

• strategia judeþeanã în domeniul protecþiei drepturilorcopilului;

• convenþia de colaborare a organizaþiei cu consiliul judeþean/local pe a cãrui razã administrativ teritorialã urmeazã a fi înfiinþatserviciul;

• dovada titlului cu care este deþinut imobilul afectat serviciuluirespectiv;

• angajament al organismului privat de a notifica ANPDC oricemodificare intervenitã în îndeplinirea condiþiilor de acordare alicenþei provizorii sau cu privire la actele depuse pentru licenþiere.

Condiþii prealabile licenþierii provizorii:1. serviciul pentru care se solicitã licenþierea se încadreazã în

obiectivele strategiei naþionale ºi judeþene în domeniul protecþieicopilului ºi rãspunde nevoilor comunitãþii unde serviciul urmeazãsã funcþioneze.

2. sunt respectate prevederile legale referitoare la înfiinþarea,organizarea ºi funcþionarea tipului de serviciu pentru care se solicitãlicenþa provizorie.

Organismele private acreditate au obligaþia notificãrii cãtreAutoritatea Naþionalã pentru Protecþia Dreturilor Copilului dataînceperii activitãþii(a funcþionãrii efective) serviciului pentru care auobþinut licenþa provizorie. Neîndeplinirea acestei obligaþii constituiecontravenþie ºi se sancþioneazã cu amen dã de la 20.000.000lei la50.000.000lei.]

• cerere, formulatã cu 90 de zile înainte de expirarea licenþeiprovizorii;

• un raport de autoevaluare care cuprinde datele de identificarea serviciului ºi prezentarea modalitãþilor concrete de punere înpracticã a cerinþelor ºi normelor cuprinse în regulamentul-cadru deorganizare ºi funcþionare, precum ºi în standardul minim obligatoriupentru serviciul respectiv;

Documentenecesareobþineriilicenþei defuncþionare

2. certificat de persoanã juridicã;3. încheierea judecãtoreascã de admitere a cererii de înscriere

în Registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor;4. certificat de înregistrare fiscalã;5. regulamentul de organizare ºi funcþionare;6. organigramã;7. CV al persoanelor implicate în acordarea serviciilor;8. copii ale documentelor care atestã pregãtirea profesionalã/

calificarea persoanelor implicate în acordarea serviciilor;9. ultima situaþie financiarã;10. un extras de cont;11. dovada privind situaþia juridicã a imobilului/sediului unde

se acordã sau urmeazã sã se acorde serviciile sociale;12. autorizaþia sanitarã, autorizaþia sanitar-veterinarã,

autorizaþia pentru protecþia muncii, autorizaþia de mediu, aviz PSIºi alte autorizaþii prevãzute de lege.

Acreditarea se acordã de cãtre comisia de acreditare înmaximum 45 de zile de la data înregistrãrii solicitãrii sau de la dataremedierii neregularitãþilor din documentele depuse pentruacreditare, în mod gratuit. În acest scop se elibereazã în termen de 5zile de la data aprobãrii un certificat de acreditare.

Organismele private acreditate în condiþiile legii, care activeazãîn domeniul protecþiei drepturilor copilului, au obligaþia de asolicita licenþierea serviciilor de prevenire a separãrii copilului defamilia sa, precum ºi a serviciilor destinate protecþiei speciale acopilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotitea pãrinþilor sãi.Licenþa de funcþionare pentru aceste sevicii se elibereazã de cãtreAutoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului, prinServiciul de licenþiere aflat în structura sa ºi conferã dreptulorganismelor private de a înfiinþa, organiza ºi dezvolta serviciilepentru care a fost acordatã. Licenþa se solicitã ºi pentru serviciileexistente, iar în cazul în care un serviciu se organizeazã în mai multelocaþii, licenþa va fi solicitatã pentru fiecare din aceste locaþii.

Cuprinde douã etape: licenþierea provizorie cu o duratã de 12luni ºi acordarea licenþei de funcþionare cu o duratã de 36 de luni,de la data eliberãrii lor.

Licenþiereaserviciilororganizatedeorganismeleprivate

Procedurade licenþiere


de prevenire a separãrii copilului de familia sa, precum ºi deprotecþie specialã a copilului, respectiv servicii de zi, servicii de tipfamilial, servicii de tip rezidenþial. Sunt considerate servicii de tiprezidenþial, centrele de plasament, centrele maternale ºi centrele deprimire în regim de urgenþã. Un tip distinct de centru de tiprezidenþial poate fi considerat centrul de tranzit destinat copiluluineînsoþit(neacompaniat) sau victimã a traficului de fiinþe umane.Serviciile de zi sunt cele care, fãrã a avea o componentã de gãzduire,desfãºoarã activitãþi de sprijin ºi consiliere pentru familie ºi copilîn vederea depãºirii unei situaþii de crizã, cum ar fi: servicii deconsiliere ºi sprijin pentru pãrinþi ºi copii, servicii de pregãtire ºisprijinire a reintegrãrii sau integrãrii copilului în familie, serviciipentru deprinderi de viaþã. Atât serviciile de zi cât ºi cele rezidenþialepot avea caracter specializat, în funcþie de nevoile copiilorbeneficiari ai acestora, respectiv: centre pentru copilul cu handicap,centre pentru copilul care sãvârºeºte o faptã penalã ºi nu rãspundepenal, centre pentru copilul abuzat, neglijat ºi exploatat, centrepentru copilul neacompaniat sau victimã a traficului.

În ceea ce priveºte activitãþile desfãºurate în domeniuladopþiei, se face distincþie între organismele private române ºi celestrãine. Astfel,

1.organismele private române:-nu au voie sã participe sau sã intervinã în procedurile de adopþie

internaþionalã;-pot înfiinþa servicii de adopþie internã(naþionalã) numai dupã

obþinerea licenþei eliberate de cãtre Autoritatea Naþionalã pentruProtecþia Drepturilor Copilului ºi numai în baza unei convenþii departeneriat încheiatã cu Direcþia de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului;

-desfãºoarã servicii ºi activitãþi specifice pregãtiriiprocedurilor administrative prealabile celor judiciare sauulterioare acestora, în domeniul adopþiei, în favoarea copilului,familiei/persoanei potenþial adoptive, a pãrinþilor fireºti, precumºi a comunitãþii, de genul:

• întocmire materiale de informare adresate copiilor, cu privirela procedurile ºi efectele adopþiei;

• informare ºi consiliere a copilului cu privire la finalitateaplanului individualizat de protecþie care are ca finalitate adopþia;

• informarea, sprijinirea copilului pe parcursul procedurilor, cuprivire la consimþãmântul sãu privind adopþia sau cu privire la

• dovada acreditãrii;• hotãrârea organului de conducere al organismului privat prin

care se atestã organizarea ºi funcþionarea serviciului pentru care sesolicitã licenþierea;

• strategia judeþeanã în domeniul protecþiei drepturilorcopilului; se va acoperi astfel condiþia privind necesitatea ºiconformitatea funcþionãrii serviciului cu nevoia comunitãþii ºi cuobiectivele strategiilor în domeniu;

• convenþia de colaborare a organismului privat acreditat cuconsiliul judeþean/local pe a cãrui razã administrativ-teritorialã esteînfiinþat serviciul în cauzã;

• cazierele judiciare ale persoanelor angajate în cadrulserviciului sau care colaboreazã cu acesta intrând în contact cubeneficiarii;

• declaraþii pe proprie rãspundere ale persoanelor de mai susprivind respectarea confidenþialitãþii datelor ºi informaþiilor la careau acces, despre beneficiari;

• titlul de proprietate asupra imobilului în care funcþioneazãserviciul, sau dupã caz, actul care atestã dreptul de folosinþã asupraimobilului, din care sã rezulte o perioadã de folosinþã pentru celpuþin 3 ani;

• angajament al conducerii organismului privat de a notificaANPDC orice modificare intervenitã în îndeplinirea condiþiilor delicenþiere sau în ceea ce priveºte actele depuse la licenþiere.

Licenþa de funcþionare se afiºeazã la loc vizibil, în original saucopie, la sediul serviciului licenþiat. Pentru înnoirea licenþei,organismele private au obligaþia solicitãrii unei noi licenþe cu celpuþin 90 de zile înainte de expirarea celei valide. Licenþa se poateretrage, suspenda sau anula în urmãtoarele situaþii:

1. serviciul licenþiat nu mai întruneºte condiþiile impuse de legepentru acordarea licenþei;

2. organismul privat nu dã curs, în termenul acordat,recomandãrilor formulate pentru remedierea abaterilor constatate caurmare a acþiunilor de control.

Competenþe/tipuri de activitãþi ale organismelor private(enumerare nonexhaustivã):

În domeniul promovãrii ºi protecþiei drepturilor copilului,organizaþiile neguvernamentale pot organiza ºi dezvolta serviciile

Prevederigeneraleprivindlicenþa

Competenþe/tipuri deactivitãþi


au încheiate acorduri de colaborare cu Oficiul Român pentruAdopþii;

• sã fie acreditate de autoritãþile statului de origine sã desfãºoareactivitãþi în materia adopþiei;

• sã urmãreascã scopuri nelucrative;• sã fie conduse ºi administrate de persoane calificate;• sã fie sub supravegherea autoritãþilor competente ale statului

de origine în privinþa funcþionãrii ºi a situaþiei lor financiare.

Documentele necesare autorizãrii de cãtre Oficiul Românpentru Adopþii:

• cerere de autorizare;• statutul ºi dovada înregistrãrii lui în statul unde se aflã sediul

social;• documentul doveditor al personalitãþii juridice ºi al capacitãþii

de a desfãºura activitãþi specifice(acord/autorizare/acreditare);• documente privitoare la structura organizatoricã ºi a

personalului;• istoricul activitãþilor desfãºurate ºi recomandãri din partea

altor colaboratori, inclusiv a autoritãþii de supraveghere;• lista personalului care va presta servicii în domeniu, cu datele

profesionale;• descrierea activitãþilor planificate ºi a metodologiei de lucru;• angajamentul de a prezenta cereri doar din partea familiilor/

persoanelor cu care au contracte de monitorizare postadoptivã;• angajamentul de a prezenta Oficiului rapoarte de activitate

anual, sau la cererea acestuia;• angajamentul de a prezenta rapoartele trimestriale de urmãrire

postadopþie.

Recunoaºtere fundaþiilor sau asociaþiilor ca fiind de utilitatepublicã se face de cãtre Guvernul României, prin hotãrâre, pe duratãnedeterminatã, sub urmãtoarele condiþii:

1. activitatea acestora se defãºoarã în interes general saucomunitar, dupã caz;

2. funcþioneazã de cel puþin 3 ani ºi a realizat majoritateaobiectivelor stabilite;

3. prezintã un raport de activitate din care sã rezultedesfãºurarea unei activitãþi anterioare semnificative, prin derulareaunor programe ori proiecte specifice scopului sãu, însoþit de

Documentenecesareautorizãrii(în materiaadopþiilor)

Recunoaº-tereaorganismelorneguverna-mentaleca fiindde utilitatepublicã

exprimarea dorinþelor sau opiniei sale;• asistenþã pentru copilul a cãrui acomodare cu familia potenþial

adoptivã a eºuat;• supravegherea ºi evaluarea modului ºi capacitãþii de adaptare

a copilului cu noul mediu familial în perioada de încredinþare învederea adopþiei sau dupã adopþie, inclusiv asistenþã ºi sprijin despecialitate pentru acomodare;

• informarea familiilor/persoanelor care au intenþia de a adoptacu privire la documentaþia necesarã, la demersurile ºi la durataprocedurilor adopþiei interne;

• asigurarea asistenþei de specialitate, consilierea ºi pregãtireafamiliilor/persoanelor pe parcursul întregii proceduri de adopþie, cuprivire la implicaþiile ºi transformãrile în plan personal, social ºiprofesional, generate de adopþie, în vederea asumãrii conºtiente arolului de pãrinte;

• realizarea de rapoarte cu privire la acomodarea dintre pãrinþiºi copil în perioada de încredinþare în vederea adopþiei;

• asigurarea de sprijin ºi asistenþã pentru adoptatori în perioadapost adopþie ºi supravegherea timp de cel puþin doi ani a evoluþieicopilului în cadrul noii familii, cu întocmirea de rapoartetrimestriale;

• informarea pãrinþilor fireºti ºi a familiei extinse, dupã caz, cuprivire la procedurile adopþiei, efectele acesteia, posibilitateaintervenþiei lor ºi termenele în care se poate face, precum ºi cuprivire la finalizarea adopþiei;

• activitãþi de informare a comunitãþii ºi de promovare aadopþiei, a nevoilor beneficiarilor, precum ºi activitãþi de formareºi informare a profesioniºtilor sau liderilor comunitari.

2. organismele neguvernamentale strãine, cu sediul social peteritoriul altui stat, pot desfãºura activitãþi privind adopþiainternaþionalã, doar dupã ce au fost autorizate de Oficiul Românpentru Adopþii, respectiv, ele vor putea colabora cu Oficiul în sensulprezentãrii documentelor necesare dovedirii capacitãþii legale de aadopta a familiei strãine ºi de a întocmi ºi comunica rapoartelepostadopþie sau rapoarte de activitate.

Condiþiile pentru a fi autorizate de Oficiu:• sã fie persoane juridice legal constituite în statul de origine;• sã aibã sediul pe teritoriul unui stat ratificator al Convenþiei

de la Haga in materia adopþiei sau ale cãrui autoritãþi competente

Condiþii deautorizare(în materiaadopþiilor)


(Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii, Legeanr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului, Legeanr. 273/2004 privind adopþia, Hotãrârea de Guvern nr. 1.024/2004 pentruaprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OrdonanþeiGuvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum ºi a Metodologieide acreditare a furnizorilor de servicii sociale, Hotãrârea de Guvern nr.1.440/2004 privind condiþiile ºi procedura de licenþiere ºi de inspecþie aserviciilor de prevenire a separãrii copilului de familia sa, precum ºi acelor de protecþie specialã a copilului lipsit temporar sau definitiv deocrotirea pãrinþilor sãi, Hotãrârea de Guvern nr. 1.441/2004 cu privire laautorizarea organizaþiilor private strãine de a desfãºura activitãþi îndomeniul adopþiei internaþionale, Hotãrârea de Guvern nr. 1.442/2004privind serviciile ºi activitãþile ce pot fi desfãºurate de cãtre organismeleprivate române în cadrul procedurii adopþiei interne.)

situaþiile financiare anuale ºi de bugetele de venituri ºi cheltuieli peultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoaºtereastatutului de utilitate publicã;

4. valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei trei anianteriori este cel puþin egalã cu valoarea patrimoniului iniþial.

• cerere;• dovada îndeplinirii condiþiilor prezentate mai sus;• copii de pe actul constitutiv ºi statut;• copie a dovezii de dobândire a personalitãþii juridice;• dovada privind bonitatea bancarã, emisã de banca la care au

deschis contul;• copie de pe dovada privind situaþia juridicã a sediului;• numele ºi adresa persoanelor fizice sau juridice cu care

colaboreazã în mod frecvent în vederea realizãrii obiectului sãu deactivitate.

Drepturile ºi obligaþiile organismelor private, conferite dinrecunoaºterea utilitãþii publice:

• dreptul de a li se concesiona servicii publice fãrã caractercomercial, în condiþiile legii;

• dreptul la resurse provenite din bugetul de stat ºi din bugetelelocale, dupã cum desfãºoarã activitãþi în interes general sau alcolectivitãþilor locale;

• dreptul de a menþiona în toate documentele pe care leîntocmeºte cã sunt recunoscute ca fiind de utilitate publicã;

• obligaþia de a menþine cel puþin nivelul activitãþii ºiperformanþele care au determinat recunoaºterea;

• obligaþia de a comunica autoritãþii administrative competenteorice modificãri ale actului constitutiv ºi ale statutului, precum ºirapoartele de activitate ºi bilanþurile anuale;

• obligaþia de a publica în extras, în termen de 3 luni de laîncheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate ºi situaþiilefinanciare anuale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a,precum ºi în Registrul naþional al persoanelor juridice fãrã scoppatrimonial.

Documentenecesare

Drepturi ºiobligaþii


Definiþie

Responsabi-litateapentrucreºterea ºidezvoltareacopilului

Mãsurile deprotecþiespecialã acopilului

a) plasamentul;b) plasamentul în regim de urgenþã;c) supravegherea specializatã.De mãsurile de protecþie specialã pot beneficia :a) copilul ai cãrui pãrinþi sunt decedaþi, necunoscuþi, decãzuþi

din exerciþiul drepturilor pãrinteºti sau cãrora li s-a aplicatpedeapsa interzicerii drepturilor pãrinteºti, puºi sub interdicþie,declaraþi morþi sau dispãruþi prin hotãrâre judecãtoreascã, când nua putut fi instituitã tutela;

b) copilul care, în vederea protejãrii intereselor sale, nupoate fi lãsat în grija pãrinþilor din motive neimputabile acestora;

c) copilul abuzat sau neglijat;d) copilul gãsit sau abandonat de cãtre mamã în unitãþi sanitare;e) copilul care a sãvârºit o faptã prevãzutã de legea penalã

ºi care nu rãspunde penal.Pãrinþii sau, dupã caz, copilul care a împlinit vârsta de 14 ani

au dreptul sã atace în instanþã mãsurile de protecþie specialã ºibeneficiazã de asistenþã gratuitã pentru aceasta.

Rãspunderea pentru creºterea ºi asigurarea dezvoltãriicopilului revine în primul rând pãrinþilor, aceºtia având obligaþiade a a-ºi exercita drepturile ºi de a-ºi îndeplini obligaþiile faþã decopil þinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.

În subsidiar responsabilitatea revine colectivitãþii locale dincare fac parte copilul ºi familia sa.

Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de asprijini pãrinþii sau, dupã caz, alt reprezentant legal al copilului înrealizarea obligaþiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltând ºiasigurând în acest scop servicii diversificate, accesibile ºi de calitate,corespunzãtoare nevoilor copilului. Intervenþia statului estecomplementarã, statul asigurã protecþia copilului ºi garanteazãrespectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specificãrealizatã de instituþiile statului ºi de autoritãþile publice cu atribuþiiîn acest domeniu.

A. Mãsurile de protecþie specialã

I. PlasamentulPlasamentul constituie o mãsurã de protecþie specialã, având

caracter temporar, care poate fi dispusã, în condiþiile legii, dupãcaz, la:

Mãsuri de protecþie specialãa copilului lipsit temporar saudefinitiv de ocrotirea pãrinþilor sãi

Protecþiaspecialã acopiluluilipsittemporarsau definitivde ocrotireapãrinþilorsãi

Planulindividualizatde protecþie

Planul deservicii

Protecþia specialã a copilului reprezintã ansamblulmãsurilor, prestaþiilor ºi serviciilor destinate îngrijirii ºidezvoltãrii copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotireapãrinþilor sãi sau a celui care, în vederea protejãrii intereselorsale, nu poate fi lãsat în grija acestora. Prin copil se înþelegepersoana care nu a împlinit 18 ani ºi nu a dobândit capacitatedeplinã de exerciþiu.

Mãsurile de protecþie specialã a copilului se stabilesc ºi seaplicã în baza planului individualizat de protecþie ºi se stabilescnumai cu consimþãmântul copilului care a împlinit 14 ani. Însituaþia în care copilul refuza sã îºi dea consimþãmântul,mãsurile de protecþie se stabilesc numai de cãtre instanþajudecãtoreascã, care, în situaþii temeinic motivate, poate trecepeste refuzul acestuia de a-ºi exprima consimþãmântul faþã demãsura propusã.

Planul individualizat este documentul prin care se realizeazãplanificarea serviciilor, prestaþiilor ºi a mãsurilor de protecþiespecialã a copilului, pe baza evaluãrii psihosociale a acestuia ºi afamiliei sale, în vederea integrãrii copilului care a fost separat defamilia sa într-un mediu familial stabil permanent în cel mai scurttimp posibil.

Planul de servicii este documentul prin care se realizeazãplanificarea acordãrii serviciilor ºi a prestaþiilor, pe baza evaluãriipsihosociale a acestuia ºi a familiei sale, în vederea preveniriiseparãrii copilului de familia sa. Planul de servicii poate avea cafinalitate transmiterea cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã ºiprotecþia copilului a cererii de instituire a unei mãsuri de protecþiespecialã a copilului numai dacã dupã acordarea serviciilor prevãzutede acest plan, se constatã cã menþinerea copilului alãturi de pãrinþiisãi nu este posibilã.


Educaþiaºi credinþareligioasãa copilului

Domiciliulcopilului

Situaþiadrepturilorpãrinteºti

Duratamãsurii

Copilul beneficiazã de protecþia specialã prevãzutã de legepânã la dobândirea capacitãþii depline de exerciþiu

La cererea tânãrului, exprimatã dupã dobândirea capacitãþiidepline de exerciþiu, dacã îºi continuã studiile, într-o formã deînvãþãmânt de zi, protecþia specialã se acordã, în condiþiile legii,dar fãrã a se depãºi vârsta de 26 ani.

Tânãrul care a dobândit capacitate de exerciþiu ºi a beneficiatde o mãsurã de protecþie specialã, dar care nu îºi continuãstudiile ºi nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiindconfruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiazã la cerere, peo perioada de 2 ani de protecþie specialã în scopul facilitãriiintegrãrii sale sociale. În cazul în care se face dovada cã tânãruluii s-a oferit un loc de muncã sau locuinþã ºi acesta le-a refuzat,ori le-a pierdut din motive imputabile lui, nu mai poate beneficiade aceste facilitãþi.

Drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti faþã de copil se menþin petoatã durata plasamentului, dispus de cãtre comisia pentruprotecþia copilului.

Pentru copilul pentru care instanþa judecãtoreascã a dispusmãsura plasamentului drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti suntexercitate ºi, respectiv îndeplinite de cãtre preºedinteleconsiliului judeþean, respectiv de cãtre primarul sectoruluimunicipiului Bucureºti.

Modalitatea de exercitare ºi de îndeplinire a drepturilorpãrinteºti cu privire la persoana ºi la bunurile copilului sestabileºte de cãtre instanþa judecãtoreascã, dacã aceasta ainstituit mãsura plasamentului.

Pe durata plasamentului, domiciliul copilului este lapersoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tiprezidenþial care îl are în îngrijire.

Copilul are dreptul de a primi o educaþie care sã îi permitãdezvoltarea, în condiþii nediscriminatorii a aptitudinilor ºipersonalitãþii sale.

Pãrinþii au cu prioritate dreptul de a alege felul educaþiei careurmeazã sã fie datã copiilor lor ºi au obligaþia sa înscrie copilulla ºcoalã ºi sã asigure frecventarea cu regularitate de cãtre acestaa cursurilor ºcolare.

• o persoanã sau familie;• un asistent maternal profesionist;• un serviciu de tip rezidenþial licenþiat în condiþiile legii.Persoana sau familia, atestatã de Comisia pentru Protecþia

Copilului, care primeºte un copil în plasament trebuie sã aibãdomiciliul în România ºi sã fie evaluatã de cãtre direcþia generalãde asistenþã socialã ºi protecþia copilului cu privire la garanþiilemorale ºi condiþiile materiale pe care trebuie sã le îndeplineascãpentru a primi un copil în plasament.

Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 2 ani poatefi dispus numai la familia extinsã sau substitutivã, plasamentulacestuia într-un serviciu de tip rezidenþial fiind interzis.

Prin excepþie, se poate dispune plasamentul într-un serviciude tip rezidenþial al copilului mai mic de 2 ani, în situaþia în careacesta prezintã handicapuri grave, cu dependenþã de îngrijiri înservicii de tip rezidenþial specializate.

La stabilirea plasamentului se va urmãri:• menþinerea fraþilor împreunã;• facilitarea exercitãrii de cãtre pãrinþi a dreptului de a vizita

copilul ºi de a menþine legãtura cu acesta ;• plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsã sau la

familia substitutivã;

Comisia pentru protecþia copilului poate institui mãsura deprotecþie a copilului în situaþia în care existã acordul pãrinþilor,iar în situaþia în care acordul acestora nu existã, competenþainstituirii unei mãsuri de protecþie aparþine instanþeijudecãtoreºti.

Cauzele referitoare la mãsurile de protecþie a drepturilorcopilului sunt de competenþa tribunalului de la domiciliulcopilului. Dacã domiciliul copilului nu este cunoscut,competenþa revine tribunalului în a cãrui circumscripþieteritorialã a fost gãsit copilul.

Cauzele privind instituirea mãsurilor de protecþie specialãa copilului se soluþioneazã în regim de urgenþã, cu citareareprezentantului legal al copilului, a direcþiei generale deasistenþã socialã ºi protecþia copilului ºi cu participareaobligatorie a procurorului.

Termenele de judecatã nu pot fi mai mari de 10 zile.

Competenþainstituiriimãsurii deprotecþie

Plasamentulcopiluluimic


verifice ºi sã soluþioneze toate sesizãrile privind cazurile de abuzsau de neglijare a copilului, inclusiv cele venite din parteaasistenþilor sociali, sã asigure prestarea serviciilor specializatepentru nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijãrii ºi alefamiliilor acestora. Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului este obligatã sã sesizeze instanþa judecãtoreascã în termende 48 de ore de la data la care a dispus aceastã mãsurã.

In situaþia în care reprezentanþii persoanelor juridice, precum ºipersoanele fizice care au în îngrijire sau asigurã protecþia unui copilrefuzã sau împiedicã în orice mod efectuarea verificãrilor de cãtrereprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului, iar aceºtia stabilesc cã existã motive temeinice care sãsusþinã existenþa unei situaþii de pericol iminent pentru copil,datoratã abuzului ºi neglijãrii, direcþia generalã sesizeazã instanþajudecãtoreascã, solicitând emiterea unei ordonanþe preºedinþiale deplasare a copilului la o persoana, familie, asistent maternalprofesionist sau într-un serviciu de tip rezidenþial.

Pe durata plasamentului de urgenþã ºi a încredinþãrii copiluluica urmare a acestei mãsuri se suspendã de drept exerciþiuldrepturilor pãrinteºti pânã când instanþa judecãtoreascã va decide cuprivire la menþinerea sau la înlocuirea acestei mãsuri ºi cu privire laexercitarea drepturilor pãrinteºti. Pe toatã durata suspendãrii,drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti privitoare la persoana copiluluisunt exercitate ºi, respectiv sunt îndeplinite de cãtre persoana,familia, asistentul maternal profesionist sau de cãtre ºefulserviciului de tip rezidenþial care a primit copilul în plasament înregim de urgenþã, iar cele privitoare la bunurile copilului suntexercitate de cãtre preºedintele consiliului judeþean, respectiv decãtre primarul sectorului municipiului Bucureºti.

III Supravegherea specializatãMãsura supravegherii specializate se dispune în condiþiile

legii faþã de copilul care a sãvârºit o faptã penalã ºi nurãspunde penal.

In cazul în care existã acordul pãrinþilor sau alreprezentantului legal, mãsura supravegherii specializate se

ObligaþiileDirecþieigenerale deasistenþãsocialã siprotecþiacopilului

Suprave-ghereaspecializatã

Drepturilepãrinteºtipe perioadaplasamentu-lui în regimde urgenþã

Copilul care a împlinit 14 ani poate cere încuviinþareainstanþei judecãtoreºti de a-ºi schimba felul învãþãturii ºi alpregãtirii profesionale.

Copilul are dreptul la libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi dereligie.

Pãrinþii îndrumã copilul, potrivit propriilor convingeri, înalegerea unei religii, în condiþiile legii, þinând seama de opinia,vârsta si de gradul de maturitate a acestuia, fãrã a-l putea obliga sãadere la o anumitã religie sau la un anumit cult religios.

Religia copilului care a împlinit vârsta de 14 ani nu poate fischimbatã fãrã consimþãmântul acestuia.

Copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul sã-ºialeagã singur religia.

În situaþia în care copilul beneficiazã de protecþie specialã,persoanelor în îngrijirea cãruia se aflã le sunt interzise oriceacþiuni menite sã influenþeze convingerile religioase ale copilului.

II Plasamentul copilului în regim de urgenþãAplicarea mãsurii plasamentului se face în douã situaþii

distincte:• în situaþia copilului abuzat sau neglijat ;• dacã copilul este gãsit lipsit de supraveghere, sau este

abandonat de pãrinþi în unitãþi sanitare.

Directorul direcþiei generale de asistenþã socialã din unitateaadministrativ–teritorialã în care se aflã copilul gãsit sau celabandonat de cãtre mamã în unitãþi sanitare ori copilul abuzat sauneglijat, în situaþia în care nu se întâmpinã opoziþie din parteareprezentanþilor persoanelor juridice, precum ºi a persoanelor fizicecare au în îngrijire sau asigurã protecþia copilului respectiv, poatedecide mãsura plasamentului în regim de urgenþã.

Orice persoanã care, prin natura profesiei sau ocupaþiei sale,lucreazã direct cu un copil ºi are suspiciuni în legãtura cu existenþaunei situaþii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligatã sãsesizeze serviciul public de asistenþã socialã sau direcþia generalã deasistenþã socialã ºi protecþia copilului în a cãrei razã teritorialã a fostidentificat cazul respectiv.

În vederea asigurãrii protecþiei speciale a copilului abuzat sauneglijat, direcþia generalã de asistenþa socialã este obligatã sã

Competenþainstituiriimãsurii deplasamentin regim deurgenþã

Situaþii deaplicare amãsurii

Sesizareadirecþieigeneralã deasistenþãsocialã ºiprotecþiacopilului


Asistentul maternal

Definiþie

Condiþiilepentruobþinereaatestatuluide asistentmaternal

Persoanecare nu potfi asistentmaternalprofesionist

Procedurade atestareaasistentuluimaternal

Asistentul maternal profesionist este persoana fizicã, atestatã,care asigurã prin activitatea pe care o desfãºoarã la domiciliul sãucreºterea, îngrijirea ºi educarea, necesare dezvoltãrii armonioasea copiilor primiþi în plasament.

Pentru ca o persoanã sã primeascã atestatul de asistent mater-nal profesionist trebuie:

• sã aibã capacitate deplinã de exerciþiu;• prin comportamentul ei în societate, starea sãnãtãþii ºi

profilului ei psihologic, sã prezinte garanþii pentru îndeplinireacorectã a obligaþiilor care revin unui pãrinte, referitoare la creºterea,îngrijirea ºi educarea copiilor sãi;

• sã aibã în folosinþã o locuinþã care acoperã necesitãþile depreparare a hranei, igienã, educaþie ºi odihnã ale utilizatorilor sãi,inclusiv cele ale copiilor care urmeazã a fi primiþi în plasament;

• sã urmeze cursurile de formare profesionalã organizate deserviciul public specializat pentru protecþia copilului.

• persoana care a suferit o condamnare prin hotãrârejudecãtoreascã rãmasã definitivã, pentru sãvârºirea cu intenþie a uneiinfracþiuni;

• pãrintele decãzut din drepturile pãrinteºti sau cel al cãrui copila fost declarat abandonat prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasãdefinitivã;

• persoana care suferã de boli cronice transmisibile.

Persoanele care solicitã obþinerea atestatului vor adresa o cererede evaluare a capacitãþii lor serviciului public specializat pentruprotecþia copilului pe raza cãruia îºi au domiciliul sau unui organismprivat autorizat sã desfãºoare activitãþi de protecþie a copilului, prinangajarea de asistenþi maternali profesioniºti.

Cererea va cuprinde un curriculum vitae al solicitantului,precum ºi motivele pentru care doreºte sã devinã asistent maternalprofesionist.

dispune de cãtre comisia pentru protecþia copilului, iar în lipsaacestui acord, de cãtre instanþa judecãtoreascã.

Mãsura supravegherii specializate constã în menþinereacopilului în familia sa, sub condiþia respectãrii de cãtre acesta a unorobligaþii, cum ar fi frecventarea cursurilor ºcolare, utilizarea unorservicii de îngrijire de zi, urmarea unor tratamente medicale,consiliere sau psihoterapie, interzicerea de a frecventa anumitelocuri sau de a avea legãturi cu anumite persoane.

Persoana sau, dupã caz, unul dintre soþii cãrora le-au fostplasaþi copii (cu excepþia rudelor pânã la gradul IV inclusiv) ºicare au obþinut atestatul de asistent maternal profesionist, audreptul la un salariu la nivelul salariului brut lunar al asistentuluisocial cu pregãtire medie, încadrat în funcþie de vechime.Perioada respectivã se considerã vechime în muncã.

Persoana sau familia care primeºte în plasament un copilbeneficiazã ºi de alocaþia de stat pentru copii ºi alocaþiasuplimentarã.

Pentru fiecare copil pentru care s-a luat mãsuraplasamentului se acorda o alocaþie lunarã în cuantum de 780.000lei, care se indexeazã prin hotãrâre a Guvernului.

Împrejurãrile care au stat la baza mãsurilor de protecþiespecialã, trebuie sã fie verificate trimestrial de cãtre direcþiageneralã de asistenþã ºi protecþia copilului, iar în situaþia în careacestea s-au modificat direcþia generalã de asistenþã socialã ºiprotecþia copilului este obligatã sã sesizeze de îndatã comisiapentru protecþia copilului sau instanþa judecãtoreascã în vedereamodificãrii sau, dupã caz, a încetãrii mãsurii.

Dreptul de a sesiza modificarea împrejurãrilor îl au pãrinþii,sau un alt reprezentant legal al copilului sau copilul.

(Legea nr.272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului)

Drepturibãneºti

Monitorizareamãsurilordeplasament


Drepturileasistentuluimaternal

Obligaþiileasistentuluimaternal

Contractul individual se încheie pe perioada de valabilitate aatestatului, cu o perioadã de proba de minim 3 luni.

Executarea contractului individual de muncã începe la dataprimei hotãrâri de plasament a unui copil la asistentul maternalprofesionist respectiv.

Contractul individual de muncã înceteazã în cazurile prevãzutede legislaþia muncii, precum ºi în cazul retragerii atestatului deasistent maternal profesionist.

Contractul individual de muncã se suspendã în cazurileprevãzute de legislaþia muncii, precum ºi în cazul suspendãrii,retragerii sau încetãrii atestatului de asistent maternal profesionist.Persoanele pensionate, atestate ca asistenþi maternali profesioniºti,îºi desfãºoarã activitatea în baza unui contract individual de muncãîncheiat prin cumul cu pensia.

• salariu de bazã stabilit între limita minimã ºi limita maximãpentru asistentul social cu pregãtire medie, in funcþie de vechimeaîn muncã;

• un spor de 15% calculat la salariul de bazã, pentru încordarepsihicã foarte ridicatã ºi condiþii de muncã deosebite in care îºidesfãºoarã activitatea;

• decontarea cheltuielilor de transport ºi cazare, în cazul în caredeplasarea se face în interesul copilului, în condiþiile stabilite pentrupersonalul din sectorul bugetar;

• dreptul la consiliere ºi la sprijin din partea specialiºtilordirecþiei generale de asistenþã socialã si protecþie a copilului învederea îndeplinirii obligaþiilor care le revin cu privire la copiiiprimiþi în plasament sau încredinþaþi;

• decontarea sumelor necesare asigurãrii cheltuielilor lunare dehranã, echipament, cazarmament, jucãrii, materiale igienico-sanitare, rechizite ºcolare, precum ºi sumele aferente acopeririicheltuielilor de locuit;

• 15% spor pentru al II-lea copil dat în plasament;• 25% pentru plasamentul unui copil cu dizabilitãþi;• alte drepturi prevãzute de lege.

• sã asigure creºterea, îngrijirea ºi educarea copiilor, în vedereaasigurãrii unei dezvoltãri armonioase - fizice, intelectuale ºi afective- a acestora;

Alte condiþii

La cererea de evaluare vor fi anexate:a) copii legalizate ale actelor de stare civilã ºi ale actelor de

studii ale solicitantului;b) o scurtã prezentare a persoanelor cu care locuieºte

solicitantul, în care sã se menþioneze numele, prenumele ºi datanaºterii acestora, precum ºi, dupã caz, gradul de rudenie cusolicitantul (în anumite situaþii ºi acordul acestor persoane);

c) certificate medicale eliberate de policlinica de care aparþin,care sã prezinte o evaluare completã a stãrii de sãnãtate asolicitantului ºi a persoanelor menþionate mai sus;

d) certificate de cazier judiciar ale solicitantului ºi alepersoanelor cu care acesta locuieºte;

e) un document care sã ateste dreptul de folosinþã alsolicitantului asupra locuinþei, respectiv copie legalizatã a titlului deproprietate sau a contractului de închiriere prin care acestarecunoaºte solicitantului un drept de folosinþã asupra locuinþei peperioadã nedeterminatã, cunoscând specificul activitãþii pe caresolicitantul urmeazã sã o desfãºoare ca asistent maternalprofesionist sau, dupã caz, copie legalizatã a contractului desubînchiriere, încheiat în condiþiile legii;

f) recomandãri ale vecinilor, cunoscuþilor sau rudelorsolicitantului;

g) recomandãri ale reprezentanþilor autoritãþii publice locale dela domiciliul acestuia cu privire la comportamentul social alsolicitantului.

Capacitatea de a fi atestaþi ca asistenþi maternali profesioniºti asolicitanþilor va fi evaluatã de direcþia generalã de asistenþã socialãºi protecþia copilului sau de organismul privat autorizat, în termende 90 de zile de la înregistrarea cererii.

Atestatul de asistent maternal profesionist se elibereazã pentruo perioadã de 3 ani.

Atestatul poate fi eliberat, reînnoit, suspendat sau retras deComisia pentru Protecþia Copilului, la propunerea motivatã adirecþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sau aorganismului privat care supravegheazã activitatea asistentuluimaternal profesionist.

Activitatea persoanelor atestate ca asistent maternalprofesionist se desfãºoarã în baza unui contract de muncã încheiatcu direcþia generalã de asistentã socialã ºi protecþia copilului sau cuorganismul privat care le supravegheazã activitatea.


Drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti

Aspectegenerale

Drepturile ºiobligaþiilepãrinteºticu privire lapersoanacopilului

I. Conþinutul drepturilor ºi obligaþiilor pãrinteºtiAmbii pãrinþi sunt responsabili pentru creºterea copiilor lor.Exercitarea drepturilor ºi îndeplinirea obligaþiilor pãrinteºti

trebuie sã aibã în vedere interesul superior al copilului ºi sã asigurebunãstarea materialã ºi spiritualã a copilului, în special prinîngrijirea acestuia, prin menþinerea relaþiilor personale cu el, prinasigurarea creºterii, educãrii ºi întreþinerii sale, precum ºi prinreprezentarea sa legalã ºi administrarea patrimoniului sãu.

• dreptul ºi obligaþia de a creºte copilul. Acestea constau înasigurarea condiþiilor de viaþã necesare dezvoltãrii copilului(stare de sãnãtate, dezvoltarea fizicã, educaþie, ºcolarizare ºipregãtire profesionalã), paza ºi supravegherea copilului.

• dreptul de a lua anumite mãsuri faþã de copil. Pentru aaduce la îndeplinire obligaþia de a creºte copilul, pãrinþii trebuiesã foloseascã metode educative de convingere ºi sã formeze pecopil în aºa fel încât acesta sã-ºi poatã da seama ce este bine ºice este rãu ºi sã aleagã calea cea bunã. Pãrinþii nu trebuie în niciun fel sã primejduiascã dezvoltarea fizicã, intelectualã, moralãori sãnãtatea copilului.

• dreptul de a cere înapoierea copilului de la orice persoanãcare-l þine fãrã drept;

• dreptul de a consimþi la adopþia copilului sãu;• dreptul de a avea legãturi personale cu copilul;• dreptul de a veghea la creºterea, educarea, învãþãtura ºi

pregãtirea profesionalã a copilului;• dreptul de a stabili locuinþa copilului. În cazul în care

pãrinþii nu locuiesc împreunã, aceºtia vor decide, de comunacord, la care dintre ei va locui copilul. Dacã pãrinþii nu cad deacord în aceastã privinþã, va decide instanþa judecãtoreascã dupãascultarea ambilor pãrinþi þinând seama de interesul superior alcopilului;

• pãrinþii sunt obligaþi sã informeze copilul despre toateactele ºi faptele care l-ar putea afecta ºi sã ia in considerareopinia acestuia;

• sã asigure integrarea copiilor în familia sa, aplicându-le untratament egal cu ceilalþi membri ai familiei;

• sã asigure integrarea copiilor în viaþa socialã;• sã contribuie la pregãtirea reintegrãrii copiilor în familia lor

naturalã sau la integrarea acestora în familia adoptivã, dupã caz;• sã permitã specialiºtilor direcþiei generale de asistenþã ºi

protecþia copilului sau organismului privat autorizat supraveghereaactivitãþii lor profesionale ºi evaluarea evoluþiei copiilor;

• sã pãstreze confidenþialitatea informaþiilor pe care le primesccu privire la copii.

• sã asigure continuitatea activitãþii desfãºurate ºi în perioadaefectuãrii concediului legal de odihnã cu excepþia cazului în caresepararea de copiii plasaþi pentru aceastã perioadã este autorizatã deangajator;

Asistenþii maternali profesioniºti au obligaþia sã informeze deîndatã direcþia generalã de asistenþã ºi protecþia copilului sauorganismul privat autorizat care le supravegheazã activitatea, asupraoricãrei schimbãri survenite în situaþia lor personalã, familialã sausocialã, care ar putea influenþa activitatea lor profesionalã.

Asistentul maternal profesionist ºi persoanele cu care locuieºteau obligaþia sã prezinte anual Comisiei pentru Protecþia Copiluluiun certificat medical din care sã rezulte cã starea sãnãtãþiiasistentului permite continuarea desfãºurãrii activitãþii. Cheltuielilelegate de efectuarea analizelor medicale ºi de eliberareacertificatului medical se suportã de angajator.

(Hotãrârea de Guvern privind condiþiile de obþinere a atestatului, procedurile deatestare ºi statutul asistentului maternal profesionist nr. 679/2003 ºi Ordonanþade urgenþã nr. 25/2003 pentru modificarea si completarea art. 20 din Ordonanþade urgenþã a Guvernului nr.26/1997 privind protecþia copilului în dificultate)


Sancþiunide naturãcivilã saude dreptulfamiliei

Sancþiunide naturãcontravenþio-nalã

fizicã, intelectualã sau moralã a copilului (de exemplu: alungareade acasã, expunerea la îmbolnãvire, aplicarea de lovituricorporale, ameninþarea gravã, lipsirea de libertate, punereaminorului sã cerºeascã sau punerea unui minor sã practiceprostituþia, punerea minorului sã asiste la scene ori acte cu caracterobscen etc.).

• reþinerea fãrã drept de cãtre un pãrinte a copilului sãuminor (Cod penal), fãrã consimþãmântul celuilalt pãrinte sau alpersoanei cãreia i-a fost încredinþat, respectiv fapta persoaneicãreia i s-a încredinþat minorul prin hotãrâre judecãtoreascã, sprecreºtere ºi educare, de a împiedica în mod repetat pe oricaredintre pãrinþi sã aibã legãturi personale cu minorul, în condiþiilestabilite de pãrþi sau de cãtre organul competent;

• punerea în primejdie a unei persoane în neputinþã de a seapãra (Cod penal). Codul Penal prevede cã pãrãsirea, alungareasau lãsarea fãrã ajutor, în orice mod, a unui copil, care nu areputinþa de a se îngriji, de cãtre acela care îl are în îngrijire,punându-i în pericol iminent viaþa, sãnãtatea sau integritateacorporalã, constituie infracþiune.

• gestiunea frauduloasã (Cod penal). Aceastã infracþiuneconstã în pricinuirea de pagube unui copil, cu rea-credinþã, cuocazia administrãrii sau conservãrii bunurilor acestuia, de cãtrecel care are sau trebuie sã aibã grija administrãrii ori conservãriiacestor bunuri.

• pentru oferirea de bãuturi alcoolice spre consum într-unlocal public unui copil;

• pentru îndemnul sub orice formã al minorilor de a sãvârºicontravenþii.

• decãderea din drepturile pãrinteºti;• rãspunderea civilã a pãrinþilor) pentru faptele ilicite ale

copiilor;• rãspunderea pentru rea administrare. În calitatea lor de

administratori, pãrinþii rãspund, ca ºi tutorele, pentru pagubelemateriale pricinuite copiilor, din vinovãþia lor.

(Codul familiei, Codul Penal, Codul de Procedura Penalã, Codul de ProceduraCivilã, Legea 197/2000 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii dinCodul Penal, Codul Civil, Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovareadrepturilor copilului).

Drepturile ºiobligaþiilepãrinteºticu privire labunurilecopilului

Aspectegenerale

Sancþiunide naturãpenalã

• pãrinþii sunt obligaþi sã coopereze cu copilul ºi sã îirespecte viaþa intimã, privatã ºi demnitatea.

• dreptul ºi obligaþia de a administra bunurile copilului;• dreptul ºi obligaþia de a-l reprezenta pe copil în actele

civile (pânã la vârsta de 14 ani) ori de a-i încuviinþa actele (între14-18 ani) pe care le încheie singur.

Pãrintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului ºinici copilul asupra bunurilor pãrintelui în afarã de dreptul lamoºtenire ºi la întreþinere.

Copilul nu poate fi separat de pãrinþii sãi sau de unul dintreei, împotriva voinþei acestora, cu excepþia cazurilor expres silimitativ prevãzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare ºinumai dacã acest lucru este impus în interesul superior alcopilului.

Orice separare a copilului de pãrinþii sãi, precum ºi oricelimitare a exerciþiului drepturilor pãrinteºti trebuie sã fieprecedate de acordarea sistematicã a serviciilor si prestaþiilorprevãzute de lege, cu accent deosebit pe informareacorespunzãtoare a pãrinþilor, consilierea acestora, terapie saumediere, acordate în baza unui plan de servicii.

II. Rãspunderea pentru neîndeplinirea obligaþiilorpãrinteºti

Sancþiunile ce se pot aplica pãrinþilor pot fi de naturã penalã,contravenþionalã, civilã sau de dreptul familiei.

• abandonul de familie (Cod penal). Aceastã infracþiuneconstã în sãvârºirea de cãtre cel care are obligaþia de întreþinere,faþã de copil, a uneia dintre urmãtoarele fapte:

a) pãrãsirea, alungarea sau lãsarea fãrã ajutor, expunându-lla suferinþe fizice sau morale;

b) neîndeplinirea cu rea-credinþã a obligaþiei de întreþinereprevãzute de lege;

c) neplata cu rea-credinþã, timp de 2 luni, a pensiei deîntreþinere stabilitã pe cale judecãtoreascã;

• rele tratamente aplicate minorului (Cod penal). Aceastãinfracþiune constã în fapta pãrintelui sau a persoanei cãreia copiluli-a fost încredinþat spre creºtere ºi educare de a aplica mãsuri sautratamente de orice fel care pun în primejdie gravã dezvoltarea


II. Obligaþia de întreþinere pentru copiii aflaþi în plasament

Comisia pentru protecþia copilului sau, dupã caz, instanþa carea dispus plasamentul copilului va stabili, dacã este cazul, ºicuantumul contribuþiei lunare a pãrinþilor la întreþinerea acestuia, încondiþiile stabilite de Codul familiei. Sumele astfel încasate seconstituie venit la bugetul judeþului, respectiv la cel al sectoruluimunicipiului Bucureºti de unde provine copilul.

(Codul familiei, Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilorcopilului)

Obligaþia de întreþinere

Persoaneleîntre careexistãobligaþia deîntreþinere

Organulcompetentpentru astabilicontribuþialaîntreþinere

Actelenecesare

• pãrinþi ºi copii (fãrã deosebire dacã sunt din cãsãtorie sau dinafara cãsãtoriei);

• adoptator ºi adoptat;• bunici ºi nepoþi;• strãbunici ºi strãnepoþi;• fraþi ºi surori;• celelalte persoane anume prevãzute de lege.

Când pãrinþii naturali sau adoptivi sunt despãrþiþi în fapt sau îndrept ºi nu se înþeleg asupra obligaþiei de întreþinere ce le revine faþãde copiii lor, organul competent de decizie este instanþa pe razacãreia se aflã domiciliul pârâtului. Se stabileºte o pensie deîntreþinere. Pensia de întreþinere se datoreazã de la data înregistrãriicererii de chemare în judecatã.

I. Obligaþia de întreþinere în cazul pãrinþilor despãrþiþi înfapt sau divorþaþi

Obligaþia de întreþinere se executã în naturã sau prin plata uneipensii în bani. Când întreþinerea este datoratã de pãrinte sau de celcare adoptã, ea se stabileºte pânã la 1/4 din câºtigul sãu din muncãpentru un copil, 1/3 pentru doi copii ºi 1/2 pentru trei sau mai mulþicopii. Obligaþia de întreþinere înceteazã prin moartea celui obligatla întreþinere sau a celui îndreptãþit la pensia de întreþinere, precumºi la majorat sau la îndeplinirea vârstei de 25 de ani în cazulcontinuãrii studiilor.

• cererea de acþiune în justiþie în douã exemplare;• copia certificatului de cãsãtorie sau, dupã caz, sentinþa de

divorþ (dacã soþii au fost cãsãtoriþi);• copia certificatului de naºtere al copilului minor;• copia sentinþei prin care copilul a fost încredinþat spre creºtere

si educare unuia dintre pãrinþi.


Schimbareaîmprejurãrilor

Actenecesare

Înþelegerea pãrinþilor cu privire la încredinþarea copiilor ºi lacontribuþia fiecãrui pãrinte la cheltuielile de creºtere, educare,învãþãturã ºi pregãtire profesionalã a acestora va produce efectenumai dacã a fost încuviinþatã de instanþa judecãtoreascã.

În cazul schimbãrii împrejurãrilor, la cererea oricãruia dintrepãrinþi sau a copilului, dacã acesta a împlinit vârsta depaisprezece ani, a autoritãþii tutelare sau a vreunei instituþii deocrotire, instanþa judecãtoreascã va putea modifica mãsurileprivitoare la drepturile ºi obligaþiile personale sau patrimonialeîntre pãrinþii divorþaþi ºi copii.

• cererea de acþiune în justiþie în douã exemplare;• copie dupã certificatul de naºtere al copilului;• copie dupã certificatul de cãsãtorie sau, dupã caz, de naºtere

al pãrinþilor;• probe pentru susþinerea acþiunii;• referat de anchetã socialã efectuat de autoritatea tutelarã din

care sã rezulte condiþiile pe care le pot asigura pãrinþii copiilor.


Încredinþarea copilului sprecreºtere ºi educare unuia dintrepãrinþi (în cazul divorþului oriîn situaþia copilului din afaracãsãtoriei)

Aspectegenerale

Organulcompetent

Drepturilepãrinþilor

Copilul locuieºte la pãrinþii sãi. Dacã pãrinþii nu locuiescîmpreunã, aceºtia vor decide, de comun acord, la care dintre ei valocui copilul. În caz de neînþelegere între pãrinþi, instanþajudecãtoreascã va decide.

Instanþa judecãtoreascã va hotãrî cãruia dintre pãrinþi va fiîncredinþat copilul. În acest scop instanþa va asculta pãrinþii ºiautoritatea tutelarã, þinând seama numai de interesele copilului, pecare de asemenea îl va asculta dacã a împlinit vârsta de 10 ani.Instanþa va hotãrî pentru fiecare copil dacã acesta va fi încredinþattatãlui sau mamei. Pentru motive temeinice, copilul poate fiîncredinþat unor rude sau altor persoane, cu consimþãmântulacestora, ori unor instituþii de ocrotire.

Totodatã, instanþa judecãtoreascã va stabili contribuþia fiecãruipãrinte la cheltuielile de creºtere, educare, învãþãturã ºi pregãtireprofesionalã a copiilor.

Pãrintele divorþat, cãruia i s-a încredinþat copilul, exercitã cuprivire la acesta drepturile pãrinteºti. Când copilul a fost încredinþatunei alte persoane sau unei instituþii de ocrotire, instanþa jude-cãtoreascã va stabili care dintre pãrinþi va exercita dreptul de a-iadministra bunurile ºi de a-l reprezenta sau de a-i încuviinþa actele.Persoana sau instituþia de ocrotire cãreia i s-a încredinþat copilul vaavea faþã de acesta numai drepturile ºi îndatoririle ce revin pãrinþilorprivitor la persoana copilului. Pãrintele cãruia nu i s-a încredinþatcopilul pãstreazã dreptul de a avea legãturi personale cu acesta,precum ºi de a veghea la creºterea, educarea, învãþãtura ºi pregãtirealui profesionalã.


Actenecesare

copilul. Persoana care este chematã în judecatã este pãrintele la carese aflã copilul.

Copilul care a fost separat de ambii pãrinþi sau de unul dintreaceºtia printr-o mãsurã dispusã în condiþiile legii are dreptul de amenþine relaþii personale ºi contacte directe cu ambii pãrinþi însituaþia în care acest lucru nu contravine interesului superior alcopilului.

Instanþa judecãtoreascã poate limita acest drept dacã existãmotive temeinice de naturã a periclita dezvoltarea fizicã, mentalã,spiritualã, moralã sau socialã a copilului.

Copilul ai cãrui pãrinþi locuiesc în state diferite are dreptul de aîntreþine relaþii personale ºi contacte directe cu aceºtia, cu excepþiasituaþiei în care acest lucru contravine interesului superior alcopilului cu ambii pãrinþi. Exercitarea acestui drept poate fi facilitatãprin intermediul Ministerului Justiþiei care este autoritate centralãcu atribuþii în acest domeniu.

Deplasarea copiilor în þarã ºi strãinãtate se realizeazã cu acordulambilor pãrinþi orice neînþelegeri cu privire la exprimarea acestuiacord se soluþioneazã de cãtre instanþa judecãtoreascã.

• cererea de chemare în judecatã în douã exemplare;• copia certificatului de naºtere al copilului;• copia hotãrârii de încredinþare a copilului.

(Codul familiei, Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilorcopilului, Legea nr. 100/2004, Legea nr. 369-2004)

Dreptul copilului la menþinerearelaþiilor personale cu pãrinþii

Situaþiicând seacordãacest drept

Relaþiilepersonale

Realizareaacestuidrept

Organulcompetent

• pãrintele divorþat, cãruia nu i s-a încredinþat copilul, pãstreazãacest drept;

• în cazul încredinþãrii copilului din afara cãsãtoriei (a cãruifiliaþie a fost stabilitã faþã de ambii pãrinþi) ;

• în cazul decãderii pãrintelui din drepturile pãrinteºti, dacãinstanþa judecãtoreascã încuviinþeazã pãstrarea legãturilorpersonale.

Copilul are dreptul de a menþine relaþii personale si contactedirecte cu pãrinþii, rudele, precum ºi cu alte persoane faþã de carecopilul a dezvoltat legãturi de ataºament.

Pãrinþii sau alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedicãrelaþiile personale ale acestuia cu bunicii, fraþii ºi surorile, ori cu altepersoane alãturi de care copilul s-a bucurat de viaþa de familie, înmãsura în care acest lucru nu contravine interesului sãu superior.

Relaþiile personale se pot realiza prin:• vizitarea copilului la domiciliul celuilalt pãrinte, stabilindu-

se exact zilele ºi durata vizitei;• prin gãzduirea copilului pe perioada determinatã de cãtre

pãrintele cãruia nu i-a fost încredinþat;• corespondenþa, ori altã formã de comunicare;• transmiterea de informaþii copilului cu privire la pãrintele

cãruia nu i-a fost încredinþat;• întâlniri ale copilului cu pãrintele cãruia nu i-a fost

încredinþat;• transmiterea de informaþii referitoare la copil, inclusiv

fotografii recente, evaluãri medicale sau ºcolare, cãtre pãrintele saucãtre alte persoane care au dreptul de a menþine relaþii personale cucopilul.

Dacã pãrinþii nu se înþeleg în realizarea legãturilor personalemai sus citate cu copilul, organul competent pentru soluþionareaconflictului este tribunalul în a cãrui razã teritorialã domiciliazã


Decãderea din drepturile pãrinteºti

Situaþii dedecãdere

Organelecompetente

Actenecesare

Încuviinþareapãstrãriilegãturilorpersonalecu copilul

Dacã existã motive temeinice de a suspecta cã viata ºisecuritatea copilului sunt primejduite în familie, reprezentanþiidirecþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de lanivelul sectoarelor municipiului Bucureºti au dreptul sã vizitezecopiii la locuinþa lor ºi sã se informeze despre felul in care aceºtiasunt îngrijiþi, despre sãnãtatea ºi dezvoltarea lor fizicã, educarea,învãþãtura ºi pregãtirea profesionalã, acordând la nevoie,îndrumãrile necesare.

Dacã în urma vizitelor efectuate se constatã cã dezvoltareafizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau socialã a copilului esteprimejduitã, serviciul public de asistenþã socialã este obligat sãsesizeze de îndatã direcþia generalã de asistenþa socialã ºi protecþiacopilului în vederea luãrii mãsurilor prevãzute de lege.

Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului esteobligatã sã sesizeze instanþa judecãtoreascã în situaþia în careconsiderã cã sunt întrunite condiþiile prevãzute de lege pentrudecãderea totalã sau parþialã a pãrinþilor ori a unuia dintre ei dinexerciþiul drepturilor pãrinteºti

Decãderea din drepturile pãrinteºti poate fi dispusã de cãtreinstanþa de judecatã la cererea direcþiei generale de asistenþã socialãºi protecþia copilului.

• cerere de chemare în judecatã în trei exemplare;• un raport referitor la copil care va cuprinde date privind :

personalitatea copilului, starea sa fizicã ºi mentalã, antecedentelesocio-medicale ºi educaþionale ale copilului, condiþiile in carecopilul a fost nãscut ºi a crescut, orice alte date referitoare lacreºterea ºi educarea copilului care pot contribui la soluþionareacauzei.

Instanþa judecãtoreascã va îngãdui pãrintelui decãzut dindrepturile pãrinteºti sã pãstreze legãturi personale cu copilul. Luândîn considerare cu prioritate interesul superior al copilului poatelimita exercitarea acestui drept, dacã existã motive temeinice de

Înapoierea copilului de lapersoanele care îl þin fãrã drept

Aspectegenerale

Organulcompetent

Actenecesare

Copilul locuieºte de drept la pãrinþii sãi sau la unul dintrepãrinþi, la persoana, la familia, asistentul maternal sau în instituþiade tip rezidenþial unde a fost dispus plasamentul sãu.

Pãrinþii ºi ocrotitorii sãi legali au dreptul sã cearã înapoiereacopilului de la orice persoanã care îl þine fãrã drept.

Organul competent sã hotãrascã înapoierea copilului de lapersoanele care îl deþin fãrã drept este judecãtoria în a cãrui razãdomiciliazã persoana care þine copilul fãrã drept.

• cererea de acþiune în justiþie în douã exemplare;• copia hotãrârii judecãtoreºti prin care s-a stabilit domiciliul

copilului sau prin care s-a dispus plasamentul copilului.

(Codul familiei , Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovareadrepturilor copilului, Legea nr. 100/2004)


Tutela

Definiþiatutelei

Competenþa

Sesizarea

Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotireaparinþilor sãi sau care, în vederea protejãrii intereselor sale, nu poatefi lãsat in grija acestora are dreptul la protecþie alternativã.

Protecþia prevãzutã mai sus include, pe lângã mãsurile deprotecþie specialã, ºi instituirea tutelei.

Tutela se instituie în situaþia în care ambii pãrinþi suntdecedaþi, necunoscuþi, decãzuþi din exerciþiul drepturilorpãrinteºti sau li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilorpãrinteºti, pusi sub interdictie, declaraþi judecãtoreºte morþi saudispãruþi, precum ºi în cazul în care, la încetarea adopþiei,instanþa judecãtoreascã hotãrãºte cã este in interesul copiluluiinstituirea unei tutele.

Tutela se instituie conform legii de cãtre instanþa judecãtoreascãîn a cãrei circumscripþie teritorialã domiciliazã sau a fost gãsitcopilul.

Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului vaînainta ºi va prezenta instanþei un raport de evaluare a familiei saupersoanei care va fi numitã tutore. Propunerea se va face þinându-se seama de opinia copilului, de relaþiile personale ºi de apropiereadomiciliilor. Persoana fizicã sau familia care urmeazã a fi tutoreva fi evaluatã de cãtre direcþia generalã de asistentã socialã ºiprotecþia copilului cu privire la garanþiile morale ºi condiþiilemateriale pe care trebuie sã le îndeplineascã pentru a primi uncopil în ingrijire. Evaluarea se va face de cãtre direcþia de ladomiciliul familiei sau persoanei, acordându-se prioritate familieiextinse a copilului.

Va avea prioritate ca tutore o rudã sau un afin ori un prieten alfamiliei copilului in stare sã indeplineascã aceastã sarcinã.

Persoana fizicã, respectiv soþii care urmeazã a fi tutori suntnumiþi pe baza prezentãrii de cãtre direcþia generalã de asistentãsocialã ºi protecþia copilului a raportului de evaluare a acestora.

Redareadrepturilorpãrinteºti

naturã a periclita dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sausocialã a copilului.

Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului valua toate mãsurile necesare pentru ca pãrinþii sã beneficieze deasistenþã specializatã pentru creºterea capacitãþii acestora de a seocupa de copii în vederea redobândirii exerciþiului drepturilorpãrinteºti.

Instanþa judecãtoreascã va reda pãrintelui decãzut dindrepturile pãrinteºti exerciþiul acestor drepturi, dacã au încetatîmprejurãrile care au dus la decãdere, astfel încât, prin redareaacestor drepturi, creºterea, educarea, pregãtirea ºcolarã ºiprofesionalã ºi interesele patrimoniale ale copilului sã nu mai fieprimejduite.

Redarea drepturilor pãrinteºti poate fi cerutã de cãtre direcþiageneralã de asistenþã socialã ºi protecþie a copilului sau de cãtrepãrintele decãzut din drepturile pãrinteºti. Aceºtia beneficiazã deasistenþã juridicã gratuitã in condiþiile legii.



Actenecesare

Obligaþiiletutorelui

Încetareatutelei

copilului sau din alte motive întemeiate, nu ar putea sãîndeplineascã aceastã sarcinã;

• cel care exercitã o altã tutelã sau curatelã.

• cerere de instituire a tutelei;• raportul întocmit de cãtre direcþia generalã de asistenþa sociala

si protecþia copilului de la domiciliul copilului aflat în situaþia de afi pus sub tutelã;

• copie dupã certificatul de naºtere al tutorelui;• copie dupã certificatul de naºtere al celui pus sub tutelã;• certificate de sãnãtate pentru tutore, soþ, copii ºi celelalte

persoane care locuiesc împreunã cu aceºtia.

• are obligaþia de a creºte copilul, îngrijind de sãnãtatea ºidezvoltarea lui fizicã, de educarea, pregãtirea ºcolarã ºi profesionalãa acestuia;

• are obligaþia de a administra bunurile copilului ºi de a-lreprezenta în actele civile, însã pânã la data când acesta împlineºtevârsta de 14 ani (dupã împlinirea acestei vârste, minorul îºi exercitãsingur drepturile ºi îºi executã tot astfel obligaþiile, însã numai cuîncuviinþarea prealabilã a tutorelui);

Tutorele poate rãspunde civil, penal sau contravenþional pentruabaterile sãvârºite în exerciþiul funcþiei sale.

• copilul aflat sub tutelã a devenit major (prin împlinirea vârsteide 18 ani, iar în cazul fetei care s-a cãsãtorit înainte de împlinireaacestei vârste);

• prin decesul copilului;• în cazurile în care au încetat motivele care au determinat

instituirea acestora (de ex., pãrinþii au fost identificaþi sau a fostridicatã decãderea lor din drepturile pãrinteºti).

• decesul tutorelui;• tutorele este îndepãrtat de la tutelã;• tutorele este înlocuit la cererea sa (tutorele care a cerut

înlocuirea este obligat sã-ºi exercite aceste atribuþii pânã larezolvarea cererii sale de înlocuire);

• numirea unui alt tutore pentru copilul pus sub interdicþie.

Încetareafuncþiei detutore


Cine poaterefuzasarcinatutelei

Obligaþia deînºtiinþare aautoritãþiitutelare

Numireatutorelui

Domiciliulcopilului

Cine nupoate fitutore

Propunerea se va face þinandu-se seama de relaþiile personale, deapropierea domiciliilor, precum ºi de opinia copilului.

Copilul pentru care a fost instituitã tutela beneficiazã de alocaþialunarã de plasament. Alocaþia respectivã se plãteºte tutorelui.

Au obligaþia ca, în termen de cel mult cinci zile de la data cândse aflã de existenþa unui minor lipsit de îngrijire pãrinteascã, sãînºtiinþeze direcþia generalã de asistenþã si protecþie a copilului

a) persoanele apropiate minorului precum ºi administratorii ºilocatarii casei în care locuieºte minorul;

b) serviciul de stare civilã, cu prilejul înregistrãrii morþii uneipersoane, precum ºi biroul notarial de stat, cu prilejul deschideriiunei moºteniri;

c) instanþele judecãtoreºti, procuratura ºi poliþia cu prilejulpronunþãrii, luãrii sau executãrii unor mãsuri privative de libertate;

d) organele administraþiei de stat, organizaþiile obºteºti,instituþiile de ocrotire, precum ºi orice altã persoanã.

Numirea tutorelui se face de instanþa judecãtoreascã în a cãreicircumscripþie teritorialã domiciliazã sau a fost gãsit copilul.

Copilul pus sub tutelã locuieºte la tutore. Numai cuîncuviinþarea instanþei judecãtoreºti poate avea o altã locuinþã.

• copilul sau persoana pusã sub interdicþie;• cel decãzut din drepturile pãrinteºti sau declarat incapabil

de a fi tutore;• cel cãruia i s-a restrâns exerciþiul unor drepturi politice

sau civile, fie în temeiul legii, fie prin hotãrâre judecãtoreascã,precum ºi cel cu rele purtãri;

• cel lipsit de dreptul de a alege ºi de a fi ales;• cel care, exercitând o altã tutelã, a fost îndepãrtat din aceasta;• cel care, din cauza intereselor potrivnice cu ale copilului, nu

ar putea îndeplini sarcina tutelei.

• cel care are vârsta de 60 de ani împliniþi;• femeia însãrcinatã sau mama unui copil mai mic de 8 ani;• cel care creºte sau educã doi sau mai mulþi copii;• cel care, din cauza bolii, a infirmitãþii, a profesiei

exercitate, a depãrtãrii domiciliului de locul unde se aflã bunurile


Adopþia

Definiþie

Adopþiileinterzise

Actenecesare

Persoanelecare potadopta

Adopþia este operaþiunea juridicã prin care se creeazã legãturade filiaþie între adoptator ºi adoptat, precum ºi legãturi de rudenieîntre adoptat ºi rudele adoptatorului.

Copilul poate fi adoptat pânã la împlinirea vârstei majoratuluicivil. În mod excepþional poate fi adoptat ºi majorul dacã a fostcrescut în timpul minoritãþii de persoana sau familia care solicitãîncuviinþarea adopþiei.

• adopþia între fraþi este interzisã;• adopþia unui copil de cãtre mai multe persoane (cu excepþia

cazului în care ea se face de cãtre soþ ºi soþie, simultan sausuccesiv);

Adopþia a doi soþi sau doi foºti soþi de cãtre aceeaºi familieadoptatoare, precum ºi adopþia între soþi sau foºti soþi.

• persoanele care au capacitate deplinã de exerciþiu, îndeplinesccondiþiile legale ºi care sunt cu cel puþin 18 ani mai în vârstã decât ceipe care doresc sã-i adopte (pentru motive temeinice, instanþajudecãtoreascã va putea încuviinþa adopþia chiar dacã diferenþa de vârstãîntre adoptat ºi adoptatori este mai micã, dar nu mai micã de 15 ani);

• persoanele sau familiile care prezintã condiþiile materiale ºigaranþiile morale necesare asigurãrii dezvoltãrii armonioase acopilului;

• persoanele care au domiciliul în România.

• copii dupã actele de stare civilã ale persoanelor solicitante încopie legalizatã;

• certificate medicale ale adoptatorului sau adoptatoriloreliberate de medicul de familie pe lista cãruia sunt înscriºi;

• certificate de cazier judiciar ale adoptatorului sau al familieiadoptatoare;

• certificatul de naºtere al copilului în copie legalizatã;• atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;• documentele doveditoare cu privire la exprimarea

consimþãmântului de cãtre pãrinþii fireºti;

Curatela

Definiþie

Cazuri deinstituire acuratelei

Organulcompetent

Actenecesare

Încetareacuratelei

Curatela este un mijloc de ocrotire subsidiar ºi temporar alcopilului aflat într-una din situaþiile prevãzute de lege.

• când existã interese contrare între pãrinte ori tutore ºi copil;• când din cauza bolii sau din alte motive, pãrintele sau tutorele

este împiedicat sã îndeplineascã un anumit act în numele persoaneipe care o reprezintã sau ale cãrei acte le încuviinþeazã;

• când pânã la numirea tutorelui unui copil este nevoie de timpºi se impune luarea unor mãsuri provizorii, între care numirea unuicurator;

• pânã la soluþionarea cererii de punere sub interdicþie.

Autoritatea tutelarã în raza cãreia se aflã domiciliul minoruluisi se realizeazã prin dispoziþia primarului.

• cerere de instituire a curatelei;• anchetã socialã;• copii dupã actele de stare civilã ale copilului ºi persoanelor

propuse sã fie curator.

Curatela înceteazã când au încetat cauzele care au dus lainstituirea acesteia sau la instituirea tutelei.



Instanþacompetentãpentruîncuviinþareaadopþiei

Efecteleadopþiei

Pe toatã perioada încredinþãrii domiciliul copilului se aflã lapersoana la care a fost încredinþat. Efectuarea actelor obiºnuitenecesare exercitãrii drepturilor ºi îndeplinirii obligaþiilorpãrinteºti, cu excepþia celor care conduc la încheierea unui actjuridic, se realizeazã de cãtre persoana sau familia cãreia acesta i-a fost încredinþat.

La sfârºitul perioadei de încredinþare direcþia întocmeºte unraport final referitor la evoluþia relaþiilor dintre acesta ºi persoanacãruia i-a fost încredinþat, pe care îl înainteazã instanþei competenteîn vederea soluþionãrii cererii de adopþie.

Cererea de încuviinþare a adopþiei adresatã instanþeijudecãtoreºti prelungeºte de drept perioada de încredinþare pânã lasoluþionarea cererii prin hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã.

Încuviinþarea adopþiei este de competenþa instanþelorjudecãtoreºti.

Cererile privitoare la încuviinþarea adopþiei se judecã înprimã instanþã de Tribunal. Hotãrârile date în cauzele având caobiect încuviinþarea adopþiei nu sunt supuse apelului, dar potfi atacate direct în recurs. Exercitarea recursului suspendãexecutarea.

Instanþa competentã este tribunalul în a cãrui razã teritorialã segãseºte domiciliul copilului. Cauzele pentru judecarea cãrora nu sepoate determina instanþa competentã se judecã de Tribunalulmunicipiului Bucureºti. Acþiunile ºi cererile privitoare laîncuviinþarea adopþiei sunt scutite de taxa de timbru.

• copilul dobândeºte prin adopþie numele celui care adoptã.Dacã adopþia se face de soþi care nu au un nume de familie comun,aceºtia sunt obligaþi sã declare instanþei numele pe care copilulurmeazã sã-l poarte.

• pe baza hotãrârii judecãtoreºti irevocabile de încuviinþare aadopþiei, serviciul de stare civilã competent va întocmi, în condiþiilelegii, un nou act de naºtere al copilului, în care adoptatorii vor fitrecuþi ca fiind pãrinþii sãi fireºti. Vechiul act de naºtere se va pãstra,menþionându-se pe marginea acestuia întocmirea noului act.

• adopþia îºi produce efectele numai de la data rãmâneriiirevocabile a hotãrârii judecãtoreºti.

Consimþãmân-tul pãrinþilor

Încredinþareacopilului învedereaadopþiei

• certificatele de naºtere ale adoptatorilor, în copie legalizatã;• hotãrârea judecãtoreascã irevocabilã de încredinþare în

vederea adopþiei;• acte de sãnãtate pentru copil eliberate de unitãþi publice

nominalizate de cãtre direcþia de sãnãtate publicã.

Consimþãmântul pãrinþilor fireºti sau, dupã caz, al tutoreluipoate fi exprimat numai dupã trecerea unui termen de 60 de zilede la naºterea copilului înscris in certificatul de naºtere alcopilului.

Pãrintele firesc sau tutorele poate revoca (retrage)consimþãmântul în termen de 30 de zile de la data exprimãrii lui încondiþiile legii. Dupã expirarea acestui termen, consimþãmântulpãrintelui devine irevocabil.

Consimþãmântul pãrinþilor fireºti sau dupã caz al tutorelui se dãîn faþa instanþei judecãtoreºti odatã cu soluþionarea cererii dedeschidere a procedurii adopþiei. Pãrinþii trebuie sã consimtã laadopþie în mod liber, necondiþionat ºi numai dupã ce au fostinformaþi în mod corespunzãtor asupra consecinþelor adopþiei, înspecial în ceea ce priveºte asupra încetãrii legãturilor de rudenie.

Adopþia nu poate fi încuviinþatã de cãtre instanþa judecãtoreascãdecât dupã ce copilul a fost încredinþat pentru o perioadã de 90 dezile persoanei sau familiei care doreºte sã adopte, astfel încâtinstanþa sã poatã aprecia, în mod raþional.

Încredinþarea copilului în vederea adopþiei se dispune pentru operioada de 90 de zile de cãtre instanþa judecãtoreascã.

Încredinþarea în vederea adopþiei nu este necesarã înurmãtoarele cazuri :

a) pentru adopþia persoanei majore;b) pentru adopþia copilului de cãtre soþul pãrintelui firesc sau

adoptiv;c) pentru adopþia copilului pentru care a fost deschisã procedura

adopþiei interne ºi acesta a fost plasat la adoptator sau la familiaadoptatoare, iar mãsura plasamentului dureazã de cel puþin 90 dezile;

d) pentru adopþia copilului de cãtre tutorele sãu, dacã au trecutcel puþin 90 de zile de la data instituirii tutelei;


Alocaþia de stat pentru copii• copiii în vârstã de pânã la 16 ani;• copiii care urmeazã una din formele de învãþãmânt prevãzute

de lege pânã la împlinirea vârstei de 18 ani;• copiii încadraþi în grad de handicap pânã la împlinirea vârstei

de 18 ani;• tinerii în vârstã de peste 18 ani pânã la terminarea

cursurilor învãþãmântului liceal sau profesional (tinerii carerepetã anul ºcolar nu beneficiazã de alocaþie de stat, cu excepþiacelor care repetã din motive de sãnãtate, dovedite cu certificatmedical);

• copiii cetãþenilor strãini ºi ai persoanelor fãrã cetãþenierezidenþi în România dacã locuiesc împreunã cu pãrinþii.

• copiii în varstã de peste 7 ani care nu urmeazã, potrivitregulamentelor scolare, învãþãmântul general obligatoriu nubeneficiazã de plata alocaþiei de stat pentru copii, cu excepþia celorcare nu sunt ºcolarizaþi din motive de sãnãtate, dovedite princertificat medical.

• copii ce se aflã mai mult de 15 zile în instituþii de ocrotire oriasistenþã socialã care le asigurã întreþinerea completã din parteastatului.

• cerere;• copie dupã certificatul de naºtere al copilului;• dispoziþie de instituire a tutelei, curatelei, hotãrâre de

încredinþare sau plasament, dupã caz;• certificat de persoanã cu handicap (dacã se impune).Cererea se face în numele copilului de cãtre pãrinþi sau unul

dintre pãrinþi (în caz de neînþelegere, pe baza deciziei autoritãþiitutelare).

Actele se depun la:1. consiliile locale comunale, orãºeneºti, municipale sau ale

sectoarelor municipiului Bucureºti, unde copiii ºi respectiv pãrinþiiau domiciliul sau reºedinþa, ori de cãtre reprezentanþii legali pentrucopiii în vârstã de pânã la 7 ani, inclusiv pentru cei care împlinesc

Cinebeneficiazãde alocaþiede stat

Cine nubeneficiazãde alocaþiede stat

Depunereaactelor si acereriipentrustabilireaalocaþieide stat

Actenecesare

Încetareaadopþiei

Obligaþiilepãrinþiloradoptatori

Sancþiuni

Pentru motive temeinice instanþa poate încuviinþa la cerereaadoptatorului ºi cu consimþãmântul copilului schimbareaprenumelui copilului adoptat.

Adopþia înceteazã prin desfacere sau ca urmare a declarãriinulitãþii acesteia.

Instanþa se va pronunþa ºi cu privire la numele copilului.Pãrinþii fireºti ai copilului redobândesc drepturile ºi obligaþiile

pãrinteºti dacã instanþa nu decide instituirea tutelei sau a altor mãsuride protecþie specialã a copilului în condiþiile legii.

Cererea de desfacere a adopþiei urmeazã aceleaºi reguli decompetenþã ca ºi cele pentru încuviinþarea acesteia.

• de a informa copilul cã este adoptat de îndatã ce vârsta ºigradul de maturitate a acestuia o permite ;

• adoptatorul are faþã de copilul adoptat drepturile ºi obligaþiilepãrintelui firesc faþã de copilul sãu.

• fapta pãrintelui, tutorelui sau reprezentantului legal alcopilului, care pretinde sau primeºte, pentru sine sau pentru altul,bani sau alte foloase materiale în scopul adopþiei copilului sepedepseºte cu închisoare de la 2 la 7 ani ºi cu interzicerea unordrepturi;

• fapta persoanei care, fãrã drept, în vederea obþinerii de foloasemateriale sau de alta naturã intermediazã sau înlesneºte adoptareaunui copil se pedepseºte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopþiei)


(Legea privind alocaþia de stat pentru copii nr. 61/1993, Lege nr. 261/1998pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 61/1993 privind alocaþia de statpentru copii, Hotãrârea Guvernului privind masurile pentru aplicareadispoziþiilor Legii nr. 61/1993 referitoare la gestionarea fondurilor, stabilireaºi plata alocaþiei de stat pentru copii nr. 591/1993, Hotãrâre privind stabilireacuantumului alocaþiei de stat pentru copii nr. 2.392 din 21 decembrie 2004)

Dreptul la alocaþie se cuvine pentru fiecare dintre primele 3naºteri sau, dupã caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor cãrora lis-a încredinþat copilul în vederea adopþiei sau care au copilul înplasament ori în plasament în regim de urgenþã, precum ºi persoanacare a fost numitã tutore.

aceastã vârstã în cursul anului ºcolar, pânã la data de 31 august înfiecare an ºi nu sunt ºcolarizaþi, precum ºi pentru cei care au absolvitînvãþãmântul general obligatoriu înainte de împlinirea vârstei de 16ani ºi nu urmeazã altã formã de învãþãmânt. Plata se face de cãtreDirecþia Muncii ºi Protecþiei Sociale.

2. la unitãþile ºcolare unde sunt înscriºi copiii care urmeazã oformã de învãþãmânt, precum ºi cei care întrerup temporar ºcoaladin motive de sãnãtate dovedite cu certificatul medical;

3. la DGASPC, pentru copiii cu handicap, precum ºi pentru ceicare pânã la împlinirea vârstei de 16 ani au contactat o invaliditateîncadratã în gr. 1 sau 2.

Plata alocaþiei de stat pentru copii se face în luna urmãtoare celeiîn care s-a nãscut copilul. Plata alocaþiei de stat pentru copii se poateface ºi din urmã (retroactiv), dar nu mai mult de 12 luni. Plataînceteazã începând cu luna urmãtoare celei în care nu mai suntîndeplinite condiþiile de acordare.

• unuia dintre pãrinþi sau, în caz de neînþelegere, pe bazadeciziei autoritãþii tutelare, pãrintelui la care s-a stabilit, prinhotãrâre judecãtoreascã, domiciliul minorului ori cãruia i s-aîncredinþat spre creºtere ºi educare;

• tutorelui, curatorului, persoanei cãreia i-a fost dat în plasa-ment familial copilul sau încredinþat spre creºtere ºi educare.

Titular al dreptului de alocaþie pentru copii este copilul. Plataalocaþiei pentru copiii cu handicap se face prin oficiile poºtale.

Cuantumul alocaþiei de stat este cel stabilit în condiþiile legii ºise indexeazã. Copiii cu handicap beneficiazã de alocaþia de statmajoratã în cuantum de 100%. Alocaþia de stat se acordã lunar.Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cuantumul lunar al alocaþieide stat pentru copii se stabileºte la 24 RON, conform Hotãrârii deGuvern nr. 1767/2005.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul alocaþiei de statpentru copii este urmãtorul:

a) 200 lei (RON) lunar, în situaþia copiilor în vârstã de pânã la2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap;

b) cel acordat potrivit Hotãrârii 2392 din 2004 (225.000 leilunar), în situaþia copiilor în vârstã de peste 2 ani, respectiv 3 ani încazul copiilor cu handicap.

Plate seface:

Cuantumulalocaþiei


g) a fost numitã tutore sau i s-au încredinþat ori dat în plasamentunul sau mai mulþi copii ºi se aflã în una dintre situaþiile prevãzutela lit. a)-c), cu excepþia asistentului maternal profesionist.

Cuantumul alocaþiei familiei complementare este de::a) 320.000 lei pentru familia cu un copil;b) 375.000 lei pentru familia cu 2 copii;c) 428.000 lei pentru familia cu 3 copii;d) 480.000 lei pentru familia cu 4 sau mai mulþi copii.Cuantumul alocaþiei de susþinere pentru familia monoparentalã

este de:a) 480.000 lei pentru familia cu un copil;b) 556.000 lei pentru familia cu 2 copii;c) 642.000 lei pentru familia cu 3 copii;d) 722.000 lei pentru familia cu 4 sau mai mulþi copii.

Alocaþiile se acordã pe bazã de cerere însoþitã de acteledoveditoare privind componenþa familiei ºi veniturile acesteia.

Cererile pentru stabilirea ºi acordarea alocaþiilor se întocmescde reprezentantul familiei ºi se înregistreazã la primãria localitaþiisau, dupã caz, a sectorului municipiului Bucureºti în a cãrui razãteritorialã locuieºte familia.

Stabilirea dreptului la alocaþia familialã complementarã sau laalocaþia de susþinere ºi a cuantumului acestora se face prin dispoziþiescrisã a primarului.

În termen de 5 zile de la efectuarea anchetei sociale, primarulare obligaþia sã comunice solicitanþilor dispoziþia de acordare adreptului sau respingerea cererii privind alocaþia familialacomplementarã ori alocaþia de susþinere.

Pentru cetãþenii strãini sau apatrizi cererea se înregistreazã laprimãria localitãþii sau, dupã caz, a sectorului municipiuluiBucureºti în a cãrui raza teritorialã îºi are domiciliul sau reºedinþafamilia.

În cazul familiilor fãrã locuinþã, cererea se înregistreazã laprimãria localitãþii sau, dupã caz, a sectorului municipiuluiBucureºti în a cãrui razã teritorialã acestea trãiesc.

Componenþa familiei, filiaþia copiilor ºi situaþia lor juridicã faþãde reprezentanþii legali se dovedesc cu livretul de familie.

Cuantumulalocaþiilor

Depunereacererilor

Beneficiazã de alocaþia familialã complementarã familiile for-mate din soþ, soþie ºi copiii în vârstã de pânã la 18 ani aflaþi înîntreþinerea acestora, care locuiesc împreunã.

Beneficiazã de alocaþie de susþinere familiile formate dinpersoana singurã ºi copiii în vârstã de pânã la 18 ani aflaþi înîntreþinere ºi care locuiesc împreunã cu aceasta, denumite familiimonoparentale.

Beneficiazã de alocaþii familiile ai cãror membri sunt cetãþeniromâni care locuiesc în România, precum ºi cetãþeni ai altor stateori apatrizi care au domiciliul sau, dupã caz, reºedinþa în România,în condiþiile legislaþiei române.

Sunt consideraþi ca fãcând parte din familia definitã mai sus ºicopiii adoptaþi, încredinþaþi sau aflaþi în plasament familial ori pentrucare s-a instituit tutela, potrivit legii.

Familiile care au în întreþinere copii de vârstã ºcolarãbeneficiazã de alocaþie familialã complementarã sau de alocaþie desusþinere, în condiþiile în care copiii urmeazã o formã de învãþãmântorganizatã potrivit legii.

Prin persoanã singurã se înþelege persoana care se aflã în unadintre urmãtoarele situaþii:

a) este necãsãtoritã;b) este vãduvã;c) este divorþatã;d) al cãrei soþ/soþie este declarat/declaratã disparut/dispãrutã

prin hotãrâre judecãtoreascã;e) al cãrei soþ/soþie este arestat/arestatã preventiv pe o perioadã

mai mare de 30 de zile sau executã o pedeapsã privativã de libertateºi nu participã la întreþinerea copiilor;

f) nu a împlinit vârsta de 18 ani ºi se aflã în una dintre situaþiileprevãzute la lit. a)-e);

Alocaþia familialã complementarãºi alocaþia monoparentalã(Familia monoparentalã)

Titularuldreptului laalocaþii

Termenulpersoanãsingurã


(Ordonanþa de urgenþã nr. 105/2003 privind alocaþia familialã complementarãºi alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã, Lege nr. 41/2004 pentruaprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105/2003 privind alocaþiafamilialã complementarã ºi alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã,Hotãrâre nr. 2395/2004 privind corectarea limitelor de venituri ºi indexareacuantumului alocaþiei familiale complementare ºi a alocaþiei de susþinere pentrufamilia monoparentalã)

Suspendareaplãþiialocaþiilor

ºcolarã, sã prezinte primarului, din 3 în 3 luni, dovada frecventãriicursurilor.

Plata alocaþiei familiale complementare ºi a alocaþiei desusþinere se suspendã în luna urmãtoare celei în care se constatã unadintre urmãtoarele situatii:

a) nerespectarea prevederilor art. 29;b) pe perioada încredinþãrii copilului unei instituþii de asistenþã

socialã sau unui asistent maternal profesionist.Prezentarea de cãtre titular, în termen de 3 luni de la data

suspendãrii plãþii alocaþiei familiale complementare sau alocaþiei desusþinere, a dovezilor privind îndeplinirea pe perioada suspendãriia condiþiilor prevãzute de art. 29 atrage reluarea plãþii, inclusiv asumelor cuvenite pe perioada suspendãrii.

Dreptul la alocaþia familialã complementarã sau la alocaþia desusþinere înceteazã în luna urmãtoare celei în care se constatã unadintre situaþiile:

a) beneficiarul nu mai îndeplineºte condiþiile prevãzute deprezenta ordonanþã de urgenþã;

b) plata a fost suspendatã ºi, în termen de 3 luni de la datasuspendãrii, nu au fost prezentate dovezi cã sunt întrunite cerinþeleprevãzute de art. 29.

Încetareadreptului laalocaþii

Pentru situaþiile care nu sunt evidenþiate în livretul de familie,reprezentantul familiei prezintã, în mod obligatoriu, acteledoveditoare necesare.

În vederea verificãrii îndeplinirii de cãtre solicitant a condiþiilorde acordare a alocaþiei familiale complementare sau a alocaþiei desusþinere, primarul dispune, în mod obligatoriu, efectuarea ancheteisociale în termen de 15 zile de la data înregistrãrii cererii.

Ancheta socialã se efectueazã de cãtre personalul serviciuluipublic de asistenþã socialã din subordinea consiliului local sau, dupãcaz, din compartimentul de specialitate din aparatul de lucru alconsiliului local.

Ancheta socialã se întocmeºte potrivit modelului aprobat prinnormele metodologice de aplicare a prezentei ordonanþe de urgenþãºi constituie proba legalã pentru instanþele judecãtoreºti, în legãturãcu deschiderea dreptului sau respingerea cererii.

Rãspunderea asupra conþinutului anchetei sociale revineprimarului ºi persoanelor care au efectuat ancheta socialã.

În cazul în care solicitantul refuzã sã furnizeze informaþiilenecesare pentru întocmirea anchetei sociale, se considerã cã familiaacestuia nu îndeplineºte condiþiile de acordare a alocaþiei familialecomplementare sau a alocaþiei de susþinere.

În vederea urmãririi respectãrii condiþiilor de acordare adreptului la alocaþia familialã complementarã sau la alocaþia desusþinere, primarii dispun efectuarea de anchete sociale la intervalde 6 luni. În situaþia în care se constatã modificãri ce conduc ladiminuarea cuantumului alocaþiei familiale complementare sau alalocaþiei de susþinere, primarul emite dispoziþie scrisã privind noulcuantum, pe care o comunicã direcþiei teritoriale, însoþitã de anchetasocialã.

Data plãþii alocaþiei familiale complementare ºi a alocaþiei desusþinere, precum ºi modalitatea de platã se stabilesc de MinisterulMuncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.

Plata alocaþiei familiale complementare ºi a alocaþiei desusþinere se realizeazã, dupã caz, pe bazã de mandat postal sau încont curent personal.

Familiile care beneficiazã de alocaþie familialã complementarãsau de alocaþie de susþinere au obligaþia ca, pentru copiii de vârstã

Anchetasocialã

Plataalocaþiilor

Obligaþii alefamiliilor


încredinþat copilul în vederea adopþiei sau care au copilul înplasament ori în plasament în regim de urgenþã, precum ºipersoana care a fost numitã tutore.

Concediul ºi indemnizaþia lunarã se cuvin pentru fiecare dintreprimele 3 naºteri sau, dupã caz, pentru primii 3 copii ai persoanelorcãrora li s-a încredinþat copilul în vederea adopþiei sau care aucopilul în plasament ori în plasament în regim de urgenþã, precumºi persoana care a fost numitã tutore.

Drepturile se cuvin pentru fiecare dintre copiii rezultaþi în urmaprimelor 3 naºteri sau, dupã caz, pentru primii 3 copii ai persoanelorcare pot beneficia de indemnizaþie.

Venituri din salarii, venituri din activitãþi independente, venituridin activitãþi agricole, aºa cum sunt definite de Codul fiscal, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.

Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cuantumul indemnizaþieieste de 800 lei (RON), iar de la 1 ianuarie 2007 va fi de 600 lei(RON).

În perioadele în care beneficiarii drepturilor prevãzute la art. 1alin. (1) realizeazã venituri profesionale supuse impozitului pe venitpotrivit prevederilor Codului fiscal, se acordã un stimulent în cuantumlunar de 300 lei (RON), situaþie în care plata indemnizaþiei de 800 lei(RON) se suspendã. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumulstimulentului lunar prevãzut la alin. (1) este de 100 lei (RON).

a) este cetãþean român, cetãþean strãin sau apatrid;b) are, conform legii, domiciliul sau reºedinþa pe teritoriul

României;c) locuieºte împreunã cu copilul/copiii pentru care solicitã

drepturile ºi se ocupã de creºterea ºi îngrijirea acestuia/acestora.

Indemnizaþia, stimulentul sau alocaþia de stat pentru copii, seacordã, la cerere, în baza urmãtoarelor documente, dupã caz:

a) actul de identitate al solicitantului;b) certificatul de naºtere al copilului ºi, dupã caz, livretul de

familie;c) certificatul de persoanã cu handicap al copilului, dupã caz;

Venituriprofesionale

Condiþii deacordare

Persoanecare potprimiindemnizaþia

Cuantum

Actenecesare

Concediul pentru creºtereacopiilor în vârstã de pânã la 2 ani,respectiv 3 ani pentru copilul cuhandicap

Începând cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, în ultimulan anterior datei naºterii copilului, au realizat timp de 12 lunivenituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivitprevederilor Codului fiscal, beneficiazã de concediu pentrucreºterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau, în cazul copiluluicu handicap, de pânã la 3 ani.

În calculul celor 12 luni prevãzute la alin. (1) se includ ºiperioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintreurmãtoarele situaþii:

a) ºi-au însoþit soþul/soþia trimis/trimisã în misiune permanentãîn strãinãtate;

b) au beneficiat de indemnizaþie de ºomaj, stabilitã conformlegii;

c) au beneficiat de concedii ºi indemnizaþii de asigurãri socialede sãnãtate, potrivit legii;

d) au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemulpublic de pensii în condiþiile Legii nr. 19/2000 privind sistemulpublic de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrileºi completãrile ulterioare;

e) au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul publicde pensii, în condiþiile prevãzute de actele normative cu caracterspecial care reglementeazã concedierile colective;

f) au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei intrãriiîn vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã, perioade de stagiu decotizare pe bazã de contract de asigurare socialã;

g) au beneficiat de indemnizaþia lunarã prevãzutã la alin. (1).De indemnizaþia ºi stimulentul prevãzute de prezenta

ordonanþã de urgenþã beneficiazã, opþional, oricare dintrepãrinþii fireºti ai copilului. Beneficiazã de aceleaºi drepturi ºiuna dintre persoanele care au adoptat copilul, cãrora li s-a

Beneficiariiconcediului


Calculul ºiplataindemnizaþiei

(Lege privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale19/2000, Ordonanþã nr. 1/2006 pentru reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale în domeniul asigurãrilor sociale)

Calculul ºi plata indemnizaþiei se fac de cãtre direcþiileteritoriale. Drepturile se achitã lunar beneficiarului,reprezentantului legal ori mandatarului acestora, împuternicitprin procurã, pe bazã de mandat poºtal sau, dupã caz, în contcurent personal.

d) adeverinþã eliberatã de autoritãþile competente sau decãtre angajator, dupã caz, din care sã rezulte îndeplinireacondiþiilor ;

e) adeverinþã eliberatã de plãtitorul indemnizaþiei dematernitate sau, dupã caz, alte dovezi, din care sã reiasã ultimazi de concediu de maternitate;

f) declaraþie pe propria rãspundere din care sã reiasã cãsolicitantul nu beneficiazã în acelaºi timp de indemnizaþie dematernitate;

g) declaraþie pe propria rãspundere din care sã rezulte cãcelãlalt pãrinte natural sau, dupã caz, persoanele care au adoptatcopilul, cãrora li s-a încredinþat copilul în vederea adopþiei saucare au copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenþã,precum ºi persoana care a fost numitã tutore, nu beneficiazã dedrepturile prevãzute de prezenta ordonanþã de urgenþã;

h) declaraþie pe propria rãspundere din care sã rezulte cãsolicitantul se ocupã de creºterea ºi îngrijirea copilului ºi cãacesta nu este încredinþat sau dat în plasament nici unui organ-ism privat autorizat sau serviciu public autorizat ori uneipersoane fizice;

i) dovada eliberatã de autoritãþile competente, de angajatorisau, dupã caz, declaraþie pe propria rãspundere, din care sãrezulte cã solicitantul se aflã în concediu pentru creºtereacopilului;

j) dovada eliberatã de autoritãþile competente sau, dupã caz,declaraþie pe propria rãspundere, din care sã rezulte cãsolicitantul realizeazã venituri profesionale;

k) dovada eliberatã de autoritãþile competente sau de cãtreangajator, dupã caz, din care sã rezulte încadrarea în situaþiileprevãzute la “Beneficiarii indemnizaþiei”, paragraf 2;

l) alte acte necesare, dupã caz, stabilirii dreptului, prevãzuteîn normele metodologice pentru aplicarea prevederilorreferitoare la susþinerea familiei în vederea creºterii copilului.

Concediul pentru creºterea copilului se acordã, la cerere, decãtre persoanele juridice sau fizice, denumite angajatori, la careîºi desfãºoarã activitatea persoanele care au dreptul laindemnizaþie sau stimulent.


Durata deacordare aindemnizaþieipentru.îngrijireacopiluluibolnav

Cuantumulindemnizaþiei

Concediul ºi indemnizaþia pentruîngrijirea copilului bolnav

Asiguraþii au dreptul la indemnizaþie pentru îngrijireacopilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani, iar în cazul copiluluicu handicap, pentru afecþiunile intercurente, pânã la împlinireavârstei de 18 ani.

Beneficiazã, la cerere, de indemnizaþia pentru creºtereacopilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav, opþional, unuldintre pãrinþi, dacã solicitantul îndeplineºte condiþiile de stagiude cotizare prevãzute de lege. De aceleaºi drepturi beneficiazãºi asiguratul care, în condiþiile legii, a adoptat, a fost numittutore, cãruia i s-au încredinþat copii spre creºtere ºi educare sauîn plasament familial.

Indemnizaþia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã depânã la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afecþiuni intercurentepânã la împlinirea vârstei de 18 ani se acordã pe bazacertificatului de concediu medical eliberat de medicul de familieºi a certificatului pentru persoanele cu handicap emis, încondiþiile legii, dupã caz.

Durata de acordare a indemnizaþiei prevãzute pentru îngrijireacopilului bolnav este de 14 zile calendaristice pe an pentru un copil,cu excepþia situaþiilor în care copilul contracteazã boli contagioase,este imobilizat în aparat gipsat sau este supus unor intervenþiichirurgicale; durata concediului medical în aceste cazuri va fistabilitã de medicul de familie.

Cuantumul lunar al indemnizaþiei pentru îngrijirea copiluluibolnav este de 85% din baza de calcul stabilitã conform legii, carese determinã ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 lunianterioare primei zile de concediu medical înscrise în certificatul deconcediu medical, pe baza cãrora s-a datorat sau, dupã caz, s-aachitat contribuþia individualã de asigurãri sociale în lunilerespective, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare.

Beneficiariiindemnizaþiei

Actenecesare

Concediul/indemnizaþiade maternitate

Asiguratele au dreptul, pe o perioadã de 126 de zilecalendaristice, la concediu pentru sarcinã ºi lãuzie, perioadã în carebeneficiazã de indemnizaþie de maternitate. De aceleaºi drepturibeneficiazã ºi femeile care au încetat plata contribuþiei de asigurãrisociale, în condiþiile prezentei legi, dar care nasc în termen de 9 lunide la data pierderii calitãþii de asigurat.

Cuantumul lunar al indemnizaþiei de maternitate este de 85%din baza de calcul stabilitã conform legii, care se determinã ca mediea veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile deconcediu medical înscrise în certificatul de concediu medical, pebaza cãrora s-a datorat sau, dupã caz, s-a achitat contribuþiaindividualã de asigurãri sociale în lunile respective, din cele 12 lunidin care s-a constituit stagiul de cotizare.

Concediul pentru sarcinã se acordã pe o perioadã de 63 de zileînainte de naºtere, iar concediul pentru lãuzie pe o perioadã de 63de zile dupã naºtere. Concediile pentru sarcinã ºi lãuzie secompenseazã între ele, în funcþie de recomandarea medicului ºi deopþiunea persoanei beneficiare. Persoanele cu handicap asiguratebeneficiazã, la cerere, de concediu pentru sarcinã, începând cu lunaa 6-a de sarcinã. În cazul în care copilul se naºte mort sau moare înperioada concediului de lãuzie, indemnizaþia de maternitate seacordã pe toata durata acestuia.

• cerere-tip pt. solicitarea drepturilor de asigurãri sociale;• dupã caz, certificatul de persoanã cu handicap.

Beneficiariiindemnizaþieidematernitate

Cuantumulindemnizaþieidematernitate

Concediilepentrusarcinã ºilãuzie

(Lege privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale nr.19/2000, Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legiinr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãrisociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Ordonanta de urgenta nr.9/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemulpublic de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, Lege nr. 512/2004 privindbugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2005)

Actenecesare


Dreptul laalocaþiapentrucopiiinou-nãscuþi

Actenecesare

Alocaþia pentru copiii nou-nãscuþiMamele au dreptul la o alocaþie pentru fiecare dintre primii 4

copii nãscuþi vii, în cuantum de 1.860.000 lei ºi se indexeazã prinhotarâre a Guvernului. Alocaþia se acordã o singurã datã pentrufiecare copil nãscut viu. Alocaþia se poate acorda reprezentantuluilegal al copilului atunci când mama nu este în situaþia de a benefi-cia de acest drept.

Prin sintagma copil nou-nãscut se înþelege copilul în vârstã depânã la 6 luni.

Acordarea dreptului ºi plata alocaþiei pentru copiii nou-nãscuþise realizeazã pe bazã de cerere ºi acte doveditoare, prin dispoziþie aprimarului localitãþii în a cãrei razã domiciliazã mama sau, dupã caz,unde a fost înregistratã naºterea copilului. Dupã efectuarea plãþiiplãtitorul are obligaþia de a înscrie pe versoul certificatului denaºtere original menþiunea "Achitat alocaþia pentru copilul nou-nãscut", data, semnãtura ºi ºtampila.

Actele doveditoare pentru stabilirea ºi acordarea dreptuluiprivind alocaþia pentru copiii nou-nãscuþi sunt:

• certificatul de naºtere în original ºi în copie al copilului;• declaraþia pe propria rãspundere privind rangul copilului

nou-nãscut;• dupã caz, copiile de pe certificatele de naºtere ale copiilor

nãscuþi anterior.

În urma analizei cererii ºi a actelor doveditoare primaruldispune, în cel mult 10 zile de la data înregistrãrii cererii, dupã caz,acordarea sau neacordarea alocaþiei pentru copiii nou-nãscuþi. Încazul neacordãrii alocaþiei pentru copiii nou-nãscuþi motivele careau stat la baza acestei dispoziþii sunt comunicate solicitantului întermen de 5 zile de la data emiterii acesteia.

Acordareaalocaþiei

(Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001, Norme metodologice deaplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat din25 octombrie 2001, Hotãrâre nr. 2.302 din 14 decembrie 2004 privindindexarea nivelului lunar al venitului minim garantat, al ajutorului social lunarcare se acorda sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, precumºi al alocaþiei pentru copiii nou-nascuti)

Plata indemnizaþiilor de asigurãri sociale se suspendã peperioada în care beneficiarul este decãzut din drepturile pãrinteºti,respectiv din dreptul de a fi tutore, sau copilul este abandonatori internat într-o instituþie de ocrotire.

Reluarea în platã a indemnizaþiei de asigurãri socialesuspendate se face la cerere, începând cu ziua urmãtoare celeiîn care a încetat cauza suspendãrii.

Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstãde pânã la 7 ani ºi a copilului cu handicap în vârstã de pânã la18 ani pentru afecþiuni intercurente se acordã pentru perioadeleºi afecþiunile prevãzute de lege.

(Lege privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale nr.19/2000 - versiune actualizatã pânã la data de 04.12.2004, Lege nr. 512/2004privind bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2005)

Suspendareaplãþiiindemnizaþiei

Concediulmedicalpentruîngrijireacopiluluibolnav


(Lege privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale nr.19/2000, Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legiinr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãrisociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Legea nr. 512/2004 privindbugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2005)

• cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurãri sociale;• certificat de deces - în original ºi copie;• actul de identitate al solicitantului;• acte de stare civilã ale solicitantului, din care sã rezulte gradul

de rudenie cu decedatul, sau, dupã caz, actul care atestã calitatea demoºtenitor, tutore, curator;

• acte din care sã rezulte cã s-au suportat cheltuieli ocazionatede deces;

• certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cuhandicap sau actul medical prin care se atestã boala care l-a fãcutinapt pentru muncã pe copil ºi data ivirii acesteia.

Se stabileºte anual prin legea bugetului asigurãrilor sociale destat ºi nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut peeconomie prognozat ºi fãcut public de cãtre CNPAS, conform legii(pânã la data de 31 decembrie a anului curent).

Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familiereprezintã jumãtate din cuantumul în aliniatul anterior.

Ajutorul de deces se suportã din bugetul asigurãrilor sociale destat ºi se acordã, la cerere, pe baza certificatului de deces.

Dupã efectuarea plãþii ajutorului de deces plãtitorul de drepturide asigurãri sociale are obligaþia de a înscrie pe versoul certificatuluide deces original menþiunea "ACHITAT", data, semnãtura ºiºtampila.

Cuantumul pentru anul 2005, al ajutorului de deces, a fostreglementat, în conditiile legii în cazul:

• asiguratului sau pensionarului, la 9.400.000 lei;• unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la

4.700.000 lei.

Cuantumulajutoruluide deces

ActenecesareAjutorul de deces

Ajutorul de deces se acordã în cazul decesului asiguratului, alpensionarului sau al unui membru de familie care nu are un dreptpropriu de asigurãri sociale ºi se afla în întreþinerea titularului la datadecesului.

Dreptul asiguratilor la ajutor de deces nu este condiþionat deîndeplinirea unui stagiu de cotizare.

În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului beneficiazãde ajutor de deces o singurã persoanã care poate fi în ordineierarhicã:

• soþul supravieþuitor;• copilul;• pãrintele;• tutorele sau curatorul;• moºtenitorul, în condiþiile dreptului comun, sau, în lipsa

acestuia, persoana care dovedeºte cã a suportat cheltuielileocazionate de deces.

Asiguratul sau pensionarul beneficiazã de ajutor de deces încazul decesului unui membru de familie aflat în întreþinerea sa ºicare nu are un drept propriu de asigurãri sociale. Se considerãmembru de familie:

a) soþul;b) copiii proprii, copiii adoptaþi, copiii aflaþi în plasament

familial sau cei încredinþaþi spre creºtere ºi educare familiei, învârstã de pânã la 18 ani sau, dacã îºi continuã studiile, pânã laterminarea acestora, fãrã a depãºi vârsta de 26 de ani;

c) pãrinþii ºi bunicii oricãruia dintre soþi.Dovada cã membrul de familie s-a aflat în întreþinerea asi-

guratului sau a pensionarului se face prin declaraþie pe propriarãspundere. În cazul decesului copilului inapt pentru muncã,indiferent de vârstã, prestaþia se acordã cu condiþia prezentãriicertificatului de încadrare într-o categorie de persoane cu handicapsau, în lipsa acestuia, a actului medical vizat de medicul expert alasigurãrilor sociale, prin care se atestã boala care l-a fãcut inaptpentru muncã ºi data ivirii acesteia.

Beneficiariiajutoruluide deces

Aspectegenerale


În urma verificãrii îndeplinirii condiþiilor pentru acordareaajutorului social lunar cererile sunt aprobate sau, dupã caz, respinsede comandantul centrului militar, în termen de 15 zile de la dataînregistrãrii acestora.

În cazul respingerii cererii se comunicã solicitantei motivelecare au stat la baza acestei decizii.

Cuantumul ajutorului social lunar este de 1.860.000 lei ºi seindexeazã prin hotãrâre a Guvernului. Fondurile necesare pentruplata ajutorului social pentru soþiile celor care satisfac serviciulmilitar obligatoriu se suportã de la bugetul de stat.

Plata ajutorului social se efectueazã începând cu luna urmãtoaredepunerii cererii ºi înceteazã începând cu luna urmãtoare celei încare nu mai sunt îndeplinite condiþiile legale care au stat la bazaacordãrii acestuia.

Pe perioada executãrii pedepsei cu închisoarea de cãtre militariajutorul pentru soþiile acestora se suspendã, plata urmând sã fiereluatã începând cu luna în care cei în cauzã au revenit la unitãþilemilitare.

Plata ajutorului social se efectueazã lunar prin mandat poºtal,stat de platã sau în cont curent personal.

Soþiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriubeneficiare de ajutor social, au obligaþia sã comunice în scriscentrelor militare orice modificare a situaþiilor care au stat la bazaacordãrii acestuia, în termen de 15 zile de la data la care a intervenitmodificarea.

Plataajutoruluisocial

(Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001, Norme metodologice deaplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat din25 octombrie 2001, Hotãrâre nr. 2.302 din 14 decembrie 2004 privindindexarea nivelului lunar al venitului minim garantat, al ajutorului social lunarcare se acorda sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, precumºi al alocaþiei pentru copiii nou-nascuti, prevazute de Legea nr. 416/2001privind venitul minim garantat, privind indexarea nivelului lunar al venituluiminim garantat, al ajutorului social lunar care se acorda sotiilor celor caresatisfac serviciul militar obligatoriu, precum si al alocatiei pentru copiii nou-nascuti, prevazute de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat)

Obligaþiilesoþiilor

Cuantumulajutoruluisocial

Acceptareasaurespingereacererii

Condiþii deacordare aajutoruluisocial

Ajutorul social acordat soþiilorcelor care satisfac serviciul militarobligatoriu

Centrele militare organizeazã activitatea de primire, înre-gistrare ºi soluþionare a cererilor pentru acordarea ajutoarelor,asigurã evidenþa ºi plata acestora.

Soþiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, care nurealizeazã venituri sau acestea sunt mai mici decât salariul de bazãminim brut pe þarã, beneficiazã, la cerere, de ajutor social lunar, peperioada satisfacerii serviciului militar obligatoriu de cãtre soþ, dacãse gãsesc în una dintre urmãtoarele situaþii:

a) sunt gravide, începând cu luna a patra de sarcinã;b) au copii în întreþinere în vârstã de pânã la 7 ani;c) sunt încadrate în gradul I sau II de invaliditate.

Ajutorul social lunar se acordã la cererea soþiei celui caresatisface serviciul militar obligatoriu, înregistratã la centrul militarcare a efectuat încorporarea.

La cerere se anexeazã actul de identitate al solicitantei (copi),certificatul de cãsãtorie (copie), actele doveditoare privindveniturile nete realizate în luna anterioarã depunerii cererii, precumºi, dupã caz, urmãtoarele acte doveditoare:

a) copii ale certificatelor de naºtere ale copiilor în vârstã de pânãla 7 ani;

b) dovada din care sã rezulte cã solicitanta este gravidã,începând cu luna a IV-a de sarcinã;

c) copie dupã decizia de încadrare în gradul I sau II deinvaliditate;

d) dupã caz, copie a hotãrârii definitive de încuviinþare aadopþiei, de încredinþare sau plasament familial al minorului,potrivit legii.

Organulcompetent

Actenecesare


Familiile ºi persoanele singure pentru care dreptul la ajutorulsocial este stabilit în cursul lunilor octombrie ºi noiembrie alefiecãrui an au dreptul la ajutor pentru încãlzirea locuinþei pentrutoatã perioada sezonului rece.

În cazul familiilor ºi persoanelor singure pentru care s-a stabilitdreptul la ajutor social dupã data de 30 noiembrie a fiecãrui an,ajutorul pentru încãlzirea locuintei se acordã începând cu luna încare s-a stabilit dreptul la ajutor social.

Pânã la data de 30 septembrie a fiecãrui an, primarii auobligaþia sã întocmeascã lista cu beneficiarii de ajutor social careutilizeazã pentru încãlzirea locuinþei lemne, cãrbuni,combustibili petrolieri, pe baza documentaþiei depuse lastabilirea ajutorului social. Pe baza acestei liste, primarii emitdispoziþiile privind stabilirea dreptului la ajutorul pentruîncãlzirea locuinþei, pe care le transmit titularilor de ajutor socialpânã la data de 15 octombrie a fiecãrui an.

Dreptul la ajutorul pentru încãlzirea locuinþei se stabileºte osingurã datã pentru toatã perioada sezonului rece.

Plata ajutorului pentru încãlzirea locuinþei se efectueazã inte-gral, o singurã datã, pânã la data de 31 octombrie a fiecãrui an,pentru toatã perioada sezonului rece.

Data plãþii ajutorului pentru încãlzirea locuinþei ºi modalitateade platã a acestuia se stabilesc de cãtre primar prin dispoziþie carese aduce la cunoºtinþa titularilor.

Familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse, careutilizeazã pentru încãlzirea locuinþei ºi prepararea apei calde energietermicã furnizatã în sistem centralizat, pentru perioada sezonuluirece 1 noiembrie 2005 - 31 martie 2006, beneficiazã de ajutor lunardupã cum urmeazã:

a) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu lunarpe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situeazãpânã la 110 lei (RON) li se acordã lunar o sumã de 223 lei (RON)pe o perioadã de 5 luni, în cazul în care ajutorul se acordã numai înperioada sezonului rece, sau de 92 lei (RON) în situaþia în careajutorul se acordã pe o perioadã de 12 luni;

b) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã între 110 lei (RON) ºi 150 lei (RON) li se acordã lunar o

Ajutorulpentruîncalzirealocuintei culemne,carbuni,combustibilipetrolieri

Stabilireadreptului laajutor

Cuantumulajutoruluipentruîncãlzirealocuinþei seacordãastfel:

Termenul dedepunere acererii

Prin familie se înþelege soþul, soþia ºi alte persoane care auacelaºi domiciliu sau reºedinþã ori care locuiesc împreunã, suntînscrise în cartea de imobil ºi sunt luate în calcul la stabilireacheltuielilor pentru întreþinerea locuinþei.

Prin persoana singurã se înþelege persoana care a împlinit vârstade 16 ani, locuieºte ºi se gospodãreºte singurã.

Ajutorul pentru încãlzirea locuinþei se acordã pe bazã de cerere,însoþitã de declaraþia pe propria rãspundere privind componenþafamiliei ºi veniturile acesteia.

Titularul ajutorului pentru încãlzirea locuinþei este persoanacare a completat cererea, iar beneficiarul este familia sau persoanasingurã. Titularul ajutorului pentru încãlzirea locuinþei esteproprietarul locuinþei sau titularul contractului de închiriere alacesteia ori alt membru de familie major ºi legal împuternicit decãtre proprietarul locuinþei sau de titularul contractului de închiriereori, dupã caz, reprezentantul legal al persoanei singure care nu aîmplinit vârsta de 18 ani.

Familiile ºi persoanele singure transmit direcþiei teritoriale în acãrei razã teritorialã se aflã locuinþa de domiciliu sau de reºedinþã,pânã la data de 15 octombrie a fiecãrui an, individual, prin asociaþiilede proprietari/chiriaºi, prin poºtã sau prin poºta electronicã, cuconfirmare de primire, cererile ºi declaraþiile pe propria rãspunderecompletate.

Cererea pentru acordarea dreptului la ajutorul pentru încãlzirealocuinþei se aprobã sau se respinge prin decizie a directoruluiexecutiv al direcþiei teritoriale.

Prin decizie a directorului executiv al directiei teritoriale deaprobare a dreptului la ajutorul pentru încalzirea locuintei sestabileste si cuantumul lunar al acestuia.

Aprobarea dreptului la ajutorul pentru încãlzirea locuinþei seface pentru toatã perioada sezonului rece.

Ajutorul pentru încãlzirea locuinþei

Ajutorulpentruîncãlzirealocuinþei cuenergietermicafurnizatãîn sistemcentralizatsau cu gazenaturale

Definiþii -familie,persoanasingurã

Titularuldreptului

Organulcompetent


Ajutoarele pentru încãlzirea locuinþei se acordã pe operioadã de 5 luni în situaþia în care beneficiarii au optat pentrufacturare în condiþiile prevãzute la art. 1 alin. (1) lit. b) ºi c).

Familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse, careutilizeazã pentru încãlzirea locuinþei gaze naturale, beneficiazãde ajutor lunar pentru încãlzirea locuinþei pe perioada sezonuluirece, în lunile noiembrie ºi decembrie 2005, dupã cum urmeazã:

a) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã pânã la 110 lei (RON) li se acordã lunar o sumã de 160lei (RON);

b) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã între 110 lei (RON) ºi 150 lei (RON) li se acordã lunaro sumã de 98 lei (RON);

c) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã între 150 lei (RON) ºi 190 lei (RON) li se acordã lunaro sumã de 71 lei (RON);

d) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã între 190 lei (RON) ºi 225 lei (RON) li se acordã lunaro sumã de 51 lei (RON);

e) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã între 225 lei (RON) ºi 260 lei (RON) li se acordã lunaro sumã de 41 lei (RON);

f) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã între 260 lei (RON) ºi 310 lei (RON) li se acordã lunaro sumã de 20 lei (RON).

Familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse, careutilizeazã pentru încãlzirea locuinþei gaze naturale, beneficiazãde ajutor lunar pentru încãlzirea locuinþei pe perioada sezonuluirece, în lunile ianuarie, februarie ºi martie 2006, dupã cumurmeazã:

a) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã pânã la 110 lei (RON) li se acordã lunar o sumã de 178lei (RON);

sumã de 145 lei (RON) pe o perioadã de 5 luni, în cazul în careajutorul se acordã numai în perioada sezonului rece, sau de 60 lei(RON) în situaþia în care ajutorul se acordã pe o perioadã de 12 luni;

c) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã între 150 lei (RON) ºi 190 lei (RON) li se acordã lunaro sumã de 97 lei (RON) pe o perioadã de 5 luni, în cazul în careajutorul se acordã numai în perioada sezonului rece, sau de 40lei (RON) în situaþia în care ajutorul se acordã pe o perioadã de12 luni;

d) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã între 190 lei (RON) ºi 225 lei (RON) li se acordã lunaro sumã de 65 lei (RON) pe o perioadã de 5 luni, în cazul în careajutorul se acordã numai în perioada sezonului rece, sau de 27lei (RON) în situaþia în care ajutorul se acordã pe o perioadã de12 luni;

e) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã între 225 lei (RON) ºi 260 lei (RON) li se acordã lunaro sumã de 49 lei (RON) pe o perioadã de 5 luni, în cazul în careajutorul se acordã numai în perioada sezonului rece, sau de 20lei (RON) în situaþia în care ajutorul se acordã pe o perioadã de12 luni;

f) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã între 260 lei (RON) ºi 310 lei (RON) li se acordã lunaro sumã de 32 lei (RON) pe o perioadã de 5 luni, în cazul în careajutorul se acordã numai în perioada sezonului rece, sau de 14lei (RON) în situaþia în care ajutorul se acordã pe o perioadã de12 luni.

Pentru familiile ºi persoanele singure prevãzute la alin. (1)lit. a), beneficiare ale ajutorului social stabilit potrivitprevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ajutorul pentruîncãlzirea locuinþei se majoreazã cu 20% din valoarea acestuia.

Ajutoarele pentru încãlzirea locuinþei se acordã pe operioadã de 12 luni în situaþia în care beneficiarii au optat pentrufacturare în condiþiile prevãzute la art. 1 alin. (1) lit. a).


(Ordonanþa de urgenþã nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentruîncãlzirea locuinþei, precum ºi a unor facilitãþi populaþiei pentru plata energieitermice, Ordonanþa de urgenþã nr. 143/2005 pentru modificarea ºi completareaOrdonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoarepentru încãlzirea locuinþei, precum ºi a unor facilitãþi populaþiei pentru plataenergiei termice)

luni, diferenþiat, pentru perioada sezonului rece ºi pentru restulanului. Pentru anul 2006, acest ajutor se acordã în limita sumeitotale, cu titlu de ajutor pentru încãlzirea locuinþei, cuvenite pentrulunile ianuarie-martie 2006.

b) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã între 110 lei (RON) ºi 150 lei (RON) li se acordã lunaro sumã de 108 lei (RON);

c) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã între 150 lei (RON) ºi 190 lei (RON) li se acordã lunaro sumã de 79 lei (RON);

d) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediulunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, sesitueazã între 190 lei (RON) ºi 225 lei (RON) li se acordã lunar osumã de 56 lei (RON);

e) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu lunarpe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situeazãîntre 225 lei (RON) ºi 260 lei (RON) li se acordã lunar o sumã de45 lei (RON);

f) familiilor ºi persoanelor singure al cãror venit net mediu lunarpe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situeazãîntre 260 lei (RON) ºi 310 lei (RON) li se acordã lunar o sumã de22 lei (RON).

Începând cu data de 1 noiembrie 2005 consumatorii de energietermica pot plati facturile de energie termica alegând unul dintreurmatoarele tarife:

a) tariful monom reprezentând preþul naþional de referinþãpentru energia termicã furnizatã populaþiei prin sisteme centralizate;

b) tariful binom tip B1;c) tariful binom tip B2.Prin alegerea tarifelor binom consumatorii de energie termica

beneficiazã de o reducere de 2,5% din valoarea anualã totalã afacturilor de energie termicã.

Aplicarea tarifului binom pentru plata facturilor de energietermicã, în cazul consumatorilor de energie termicã, beneficiari aiajutorului pentru încãlzirea locuinþei, care au optat pentru acest tarif,se face începând cu data de 1 ianuarie 2006.

Familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse, careutilizeazã pentru încãlzirea locuinþei ºi prepararea apei calde energietermicã furnizatã în sistem centralizat ºi care au optat pentrumodalitatea de facturare ºi platã a energiei termice în sistem binom,beneficiazã de ajutor pentru încãlzirea locuinþei pe o perioadã de 12

Tarifulmonom ºibinom


• copiii în vârstã de peste 18 ani care, în condiþiile legii, suntdeclaraþi persoane cu handicap accentuat sau grav ori sunt încadraþiîn gradul I sau II de invaliditate.

Termenul copil desemneazã:• copilul provenit din cãsãtoria soþilor;• copilul unuia dintre soþi;• copilul adoptat;• copilul încredinþat unuia sau ambilor soþi;• copilul dat în plasament familial;• copilul pentru care s-a instituit tutela sau curatela.

Prin termenul persoanã singurã se înþelege persoana care aîmplinit vârsta de 18 ani, locuieºte ºi se gospodãreºte singurã.

Nivelul lunar al venitului minim garantat este de:a) 166 lei (RON) pentru familiile formate din douã persoane;b) 231 lei (RON) pentru familiile formate din 3 persoane;c) 287 lei (RON) pentru familiile formate din 4 persoane;d) 341 lei (RON) pentru familiile formate din 5 persoane;e) câte 23 lei (RON) pentru fiecare altã persoanã peste numãrul

de 5 persoane, care face parte din familie, în condiþiile prevãzute deLegea nr. 416/2001.

În situaþia persoanelor singure nivelul lunar al venitului minimgarantat este de 92 lei (RON).

Ajutorul social se acordã în completarea veniturilor nete lunareale familiei sau ale persoanei singure, pentru asigurarea venituluiminim garantat lunar. Astfel, cuantumul ajutorului social sestabileºte ca diferenþã între nivelul lunar al venitului minim garantatºi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Dacã dincalcul rezultã un ajutor social mai mic de 50.000 lei, se acordã50.000 lei.

Familiile ºi persoanele singure cu venituri nete lunare pânã lanivelul venitului minim garantat beneficiazã de o majorare cu 15%a cuantumului ajutorului social pe familie, în cazul în care cel puþinun membru al familiei face dovada cã lucreazã pe bazã de contractindividual de muncã sau convenþie civilã de prestãri de servicii.

Ajutorul social se acordã începând cu luna urmãtoare celei încare s-a înregistrat cererea.

Nivelullunar alvenituluiminimgarantat

Cuantumulajutoruluisocial

Copil

Persoanasingurã

Venitul minim garantat; acordareaajutorului social

Venitul minim garantat se asigurã prin acordarea ajutoruluisocial lunar. Instituirea venitului minim garantat se întemeiazã peprincipiul solidaritãþii sociale.

• familiile în care nu se realizeazã venituri ori se realizeazãvenituri mici;

• persoanele singure, fãrã venituri sau cu venituri mici;• soþii despãrþiþi în fapt, dacã ancheta socialã justificã acordarea

acestuia;• cetãþeni ai altor state sau apatrizii, în condiþiile legislaþiei

române, care au reºedinþa în România sau, dupã caz, domiciliul înRomânia;

• persoanele fãrã domiciliu, aflate în situaþie de nevoie, pe bazadeclaraþiei pe propria rãspundere cã nu au solicitat drepturile de laalte primãrii.

Termenul familie desemneazã:• soþul ºi soþia sau soþul, soþia ºi copiii lor necãsãtoriþi, care

locuiesc ºi gospodãresc împreunã;• persoana necãsãtoritã care locuieºte împreunã cu copiii aflaþi

în întreþinerea sa.Se asimileazã termenului familie bãrbatul ºi femeia

necãsãtoriþi, cu copiii lor ºi ai fiecãruia dintre ei, care locuiesc ºigospodãresc împreunã.

Prin copiii aflaþi în întreþinere se înþelege, dupã caz: • copiii pânã la vârsta de 18 ani sau, dacã urmeazã o formã

de învãþãmânt la cursuri de zi, prevãzutã de lege, pânã laîmplinirea vârstei de 25 de ani, dacã urmeazã studii superioarecu durata de ºcolarizare de maximum 5 ani, sau de 26 de ani, încazul în care urmeazã studii superioare cu durata de ºcolarizaremai mare de 5 ani;

Cinebeneficiazãde ajutorulsocial

Familie

Venitulminimgarantat

Copii aflaþiînîntreþinere


bunuri ºi a unor venituri din valorificarea acestora ori laconsumul acestora, la stabilirea cuantumului ajutorului social seiau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât ºi parteace îi revine de drept din veniturile lunare nete realizate în comuncu persoanele din gospodãrie.

• cererea de acordare a ajutorului social;• declaraþia privind veniturile realizate în luna anterioarã

depunerii cererii de cãtre membrii familiei, ori de persoanasingurã;

• acte doveditoare privind componenþa familiei, dacã estecazul.

Componenþa familiei se dovedeºte cu actele de identitate alesolicitantului ºi ale membrilor familiei ºi, dupã caz, cuurmãtoarele acte, în copie:

a) certificatul de cãsãtorie;b) certificatele de naºtere ale copiilor;c) copie dupã hotãrârea definitivã de încuviinþare a adopþiei,

de încredinþare sau plasament familial al minorului, potrivit legii;d) copie dupã actul din care sã rezulte calitatea solicitantului

de tutore sau curator;e) acte din care sã rezulte cã un membru al familiei urmeazã

o formã de învãþãmânt;f) copii dupã acte din care sã rezulte încadrarea, potrivit

legii, în categoria persoanelor cu handicap accentuat sau grav oriîn gradul I sau II de invaliditate, pentru persoanele aflate înîntreþinere;

g) alte acte doveditoare privind componenþa familiei.Actele de identitate sunt, dupã caz, urmãtoarele:a) cartea de identitate, buletinul de identitate sau cartea de

identitate provizorie, în cazul cetãþenilor români;b) carnetul de identitate, legitimaþia de ºedere temporarã sau

documentul de identitate, eliberate de autoritãþile românecompetente, în cazul cetãþenilor strãini sau apatrizi.

Pentru soluþionarea cererii pentru acordarea ajutorului socialprimarul dispune verificarea, în mod obligatoriu, la domiciliulsau, dupã caz, la reºedinþa solicitantului ajutorului social, asituaþiei ce rezultã din datele înscrise în actele doveditoare.

Verificareadatelordeclarate

Actenecesare

Actedoveditoareprivindcomponenþafamiliei

Persoanele apte de muncã care nu realizeazã venituri dinsalarii sau din alte activitãþi se iau în considerare la stabilireanumãrului membrilor de familie pentru determinarea niveluluide venit pe familie numai dacã fac dovada faptului cã sunt înevidenþa agenþiei teritoriale pentru ocuparea forþei de muncãpentru încadrare în muncã ºi nu au refuzat nejustificat un loc demuncã oferit sau nu au refuzat participarea la un program depregãtire profesionalã.

Nu are obligaþia de a face dovada prevãzutã la alin. demai sus:

a) persoana care are în îngrijire, potrivit legii, unul sau maimulþi copii în vârstã de pânã la 7 ani;

b) persoana care urmeazã o formã de învãþãmânt la cursuride zi, prevãzutã de lege, pânã la împlinirea vârstei de 25 de anisau de 26 de ani în cazul celor care urmeazã studii superioare cuduratã de ºcolarizare mai mare de 5 ani;

c) persoana care îndeplineºte condiþiile legale de pensionare;d) persoana adultã a cãrei incapacitate de muncã este

doveditã prin acte medicale.La stabilirea venitului net lunar al familiei ºi, dupã caz, al

persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe caremembrii acesteia sau, dupã caz, persoana le realizeazã, inclusivcele care provin din indemnizaþia de ºomaj, creanþe legale,convenþii civile de întreþinere aflate în executare, indemnizaþiicu caracter permanent, alocaþii de stat pentru copii, alocaþiisuplimentare pentru familiile cu doi sau mai mulþi copii, alocaþiide întreþinere pentru copiii încredinþaþi sau daþi în plasament,burse pentru elevi ºi studenþi acordate în condiþiile legii, precumºi ajutorul care se acordã soþiilor celor care satisfac serviciulmilitar obligatoriu.

Dacã familia are în proprietate terenuri, clãdiri, spaþiilocative sau alte bunuri, mobile ori imobile, la stabilireavenitului net lunar al familiei se iau în considerare arenda,chiriile ori alte fructe civile, naturale sau industriale, precum ºiveniturile care se pot obþine, dupã caz, din valorificareabunurilor respective, sub condiþia pãstrãrii unei locuinþe minimeºi a bunurilor necesare nevoilor familiale.

În cazul familiei sau al persoanei singure care locuieºte ºigospodãreºte împreunã cu alte familii sau persoane singure ºicontribuie împreunã la achiziþionarea sau la realizarea unor

Stabilireavenituluilunar alfamilieipentrudeterminareavenituluiminimgarantat


persoanã autorizatã sã desfãºoare o activitate independentã, auobligaþia de a efectua lunar, cel mult 72 de ore, la solicitareaprimarului, acþiuni sau lucrãri de interes local.

Persoanele apte de muncã ce nu realizeazã venituri dinsalarii sau din alte activitãþi desfãºurate, potrivit legii, camembru asociat sau ca persoanã autorizatã sã desfãºoare oactivitate independentã au obligaþia sã dovedeascã, din 3 în 3luni, cu adeverinþã eliberatã de agenþia teritorialã pentruocuparea forþei de muncã, urmãtoarele:

a) sunt luate în evidenþã pentru încadrarea în muncã;b) nu au refuzat nejustificat un loc de muncã;c) nu au refuzat nejustificat participarea la un program de

pregãtire profesionalã.

Persoane apte de muncã sunt persoanele care:• au vârsta cuprinsã între 16 ani ºi vârsta stabilitã de lege

pentru pensionare;• nu urmeazã o formã de învãþãmânt de zi, prev. de lege;• au starea de sãnãtate ºi capacitatea fizicã ºi psihicã care le

fac apte pentru prestarea unei munci.

Cuantumul ajutorului social se modificã în urmãtoarelesituaþii:

a) venitul net lunar al familiei sau, dupã caz, al persoaneisingure ori numãrul membrilor familiei diferã faþã de cel avutiniþial în vedere la calculul ajutorului social;

b) persoanele apte de muncã refuzã nejustificat efectuareaacþiunilor sau lucrãrilor de interes local;

c) persoanele apte de muncã nu prezintã, din 3 în 3 luni,adeverinþa eliberatã de agenþia teritorialã pentru ocuparea forþeide muncã.

În cazurile prevãzute la literele b) ºi c) cuantumul ajutoruluisocial al familiei se modificã prin excluderea din numãrulmembrilor de familie a persoanelor respective.

În cazul beneficiarului, persoanã singurã ºi aptã de muncãce nu este salariatã ºi nu realizeazã venituri din alte activitãþidesfãºurate ca membru asociat sau ca persoanã autorizatã sãdesfãºoare o activitate independentã, plata ajutorului social sesuspendã în urmãtoarele situaþii:

Modificareacuantumuluiajutoruluisocial

Suspendareaplãþiiajutoruluisocial

Persoaneleapte demuncã

Verificarea se realizeazã de personalul din cadrul aparatuluide lucru al consiliului local, care întocmeºte ancheta socialã alcãrei model este prezentat în anexa legii.

La definitivarea anchetei sociale se pot utiliza ºi informaþiide la cel puþin douã persoane care cunosc situaþia materialã,socialã ºi civilã a persoanelor din gospodãria solicitantului deajutor social. La efectuarea anchetei sociale pot participa ºireprezentanþi ai instituþiilor publice sau ai organizaþiilorneguvernamentale care îºi desfãºoarã activitatea pe teritoriulunitãþii administrativ-teritoriale respective.

Rãspunderea asupra conþinutului anchetei sociale revinepersoanelor care au efectuat ºi au semnat ancheta socialã.

Plata ajutorului social în bani se face lunar pe bazã de statde platã, mandat poºtal sau în cont curent personal.

Data plãþii ajutorului social ºi modalitatea de platã a acestuiase stabilesc de cãtre primar prin dispoziþie care se aduce lacunoºtinþã titularilor.

Pentru persoanele fãrã domiciliu plata ajutorului social serealizeazã în ultima zi lucrãtoare a lunii curente.

În funcþie de rezultatele anchetei sociale acordarea ajutoruluisocial se poate organiza ºi în naturã, prin asigurarea, pentru toþisau pentru o parte din membrii familiei, respectiv pentrupersoana singurã, a unor alimente ºi medicamente, precum ºi aaltor bunuri sau produse stabilite de primar. Contravaloareabunurilor ºi produselor nu poate depãºi cuantumul ajutorului so-cial calculat pentru luna în care se acordã.

Reprezentantul titularilor ajutorului social are obligaþia sãcomunice primarului în scris orice modificare intervenitã cuprivire la veniturile ºi la numãrul membrilor familiei, în termende 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.

În cazul în care eventualele modificãri nu conduc la majorãrisau diminuãri ale ajutorului social mai mari de 50.000 lei pefamilie, ajutorul social stabilit anterior se menþine pe o duratã decel mult 3 luni.

Persoanele apte de muncã din familiile beneficiare de ajutorsocial, precum ºi persoanele singure apte de muncã beneficiarede ajutor social, care nu realizeazã venituri din salarii sau din alteactivitãþi desfãºurate, potrivit legii, ca membru asociat sau

Obligaþiilereprezentan-tuluititularilor ºibeneficiarilorde ajutorsocial

Plataajutoruluisocial


(Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001 - versiune actualizata ladata de 28/12/2005, Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat din 25 octombrie 2001)

Primarii pot organiza acordarea ajutorului social în bani, înnaturã ºi prin plata unor cheltuieli de întreþinere ºi încãlzire alocuinþei, la preþurile ºi tarifele stabilite potrivit legii.

Primarii pot dispune ca o parte din cheltuielile cuînmormântarea persoanelor din familiile beneficiare de ajutorsocial sã fie asigurate din fondurile alocate pentru plataajutorului social, în limita sumelor cuvenite familiilor în cauzã.

a) nu prezintã, din 3 în 3 luni, adeverinþa eliberatã de agenþiateritorialã pentru ocuparea forþei de muncã;

b) refuzã nejustificat efectuarea acþiunilor sau lucrãrilor deinteres local.

Modificarea cuantumului ajutorului social sau, dupã caz,suspendarea plãþii acestuia se face prin dispoziþie scrisã aprimarului, începând cu luna urmãtoare celei în care s-auconstatat motivele ºi se comunicã titularului în termen de 15 zilede la data emiterii acesteia.

În cazul modificãrii cuantumului ajutorului social ºi,respectiv, al suspendãrii acestuia, prezentarea de cãtre titular, întermen de 3 luni de la data emiterii dispoziþiei primarului, aadeverinþei eliberate de agenþia teritorialã pentru ocuparea forþeide muncã atrage, dupã caz:

a) recalcularea cuantumului ajutorului special, prin includereaîn numãrul membrilor de familie a persoanelor respective;

b) reluarea plãþii ajutorului social, în cazul persoanei singure.

Plata ajutorului social înceteazã în urmãtoarele situaþii:a) veniturile nete lunare ale familiei sau ale persoanei

singure depãºesc nivelurile prevãzute de Legea nr. 416/2001;b) familia sau persoana singurã care primeºte ajutor social

îºi schimbã domiciliul sau reºedinþa în altã unitate administrativ-teritorialã;

c) plata ajutorului social a fost suspendatã ºi în termen de 3luni de la data suspendãrii nu a fost depusã adeverinþa eliberatãde agenþia teritorialã pentru ocuparea forþei de muncã.

Plata ajutorului social înceteazã începând cu luna urmãtoarecelei în care au fost constatate situaþiile de încetare a plãþii.Încetarea plãþii ajutorului social se face prin dispoziþie aprimarului ºi se comunicã în scris titularului în termen de 5 zilede la data emiterii acesteia.

Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii ºi SolidaritãþiiSociale, precum ºi primarii pot acorda ajutoare de urgenþã, înlimita fondurilor existente, familiilor sau persoanelor care seaflã în situaþii de necesitate datorate calamitãþilor naturale,incendiilor, accidentelor, precum ºi altor situaþii deosebitestabilite prin lege.

Încetareaplãþiiajutoruluisocial

Alteajutoare deurgenþã


Organulcompetent

Actenecesare

Distribuireahranei

domiciliu, sau cãrora li s-a recomandat de cãtre oficiile forþei demuncã, în scris, sã urmeze cursuri de calificare, recalificare,perfecþionare sau, dupã caz, alte forme de pregãtire profesionalã ºiau refuzat nejustificat oferta sau recomandarea.

• pregãtirea ºi servirea a douã mese, zilnic, de persoanã, prânzulºi cina, în limita alocaþiei de hranã prevãzute de reglementãrilelegale;

• aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei cu produseagroalimentare de bazã, la preþurile la care acestea au fostachiziþionate;

• transport gratuit numai pentru persoanele care beneficiazã dedistribuirea hranei la domiciliu;

• pregãtirea ºi distribuirea hranei prin centre mobile, pentrusituaþii deosebite.

Serviciile sociale ale cantinelor se presteazã gratuit pentrupersoanele stabilite mai sus, care nu au venituri sau ale cãror veniturisunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoanã singurã, luatîn calcul la stabilirea ajutorului social.

Persoanele îndreptãþite sã beneficieze de serviciile cantinei deajutor social ºi care realizeazã venituri ce se situeazã peste nivelulvenitului net lunar pentru o persoanã singurã, luat în calcul lastabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei deajutor social, cu plata unei contribuþii de 30% din venitul pepersoanã, fãrã a se depãºi costul meselor servite, calculat pe aceeaºiperioadã.

Cererile pentru prestarea serviciilor cantinei sociale se aprobãde cãtre primar pe baza anchetei sociale sau de cãtre o persoanãîmputernicitã de acesta.

În cazurile de urgenþã, servirea mesei la cantina de ajutor socialpoate fi aprobatã, pentru cel mult 7 zile de cãtre directorul cantinei.

• cerere în care se invocã motivul solicitãrii serviciului deasistenþã socialã;

• copii dupã actele de stare civilã.

Hrana pentru cele douã mese se distribuie, de regulã, o datãpe zi, la sediul cantinei sau prin punctele de servire organizate în

Gratuitateaserviciilorsociale

Serviciisocialeprestate

Cantinele de ajutor social

Cantinele de ajutor sociale sunt unitãþi publice de asistenþãsocialã, cu personalitate juridicã, care presteazã servicii socialegratuite sau contra cost persoanelor aflate în situaþii economico-sociale sau medicale deosebite. Ele funcþioneazã în subordineaconsiliilor locale.

• copiii în vârstã de pânã la 18 ani, aflaþi în întreþinerea acelorfamilii al cãror venit net mediu lunar pe o persoanã în întreþinere estesub nivelul venitului net lunar, pentru o persoanã, luat în calcul lastabilirea ajutorului social;

• tinerii care urmeazã cursuri de zi la instituþiile de învãþãmânt,pânã la terminarea acestora, dar fãrã a depãºi vârsta de 25 de ani,respectiv 26 de ani în cazul celor care urmeazã studii superioare cuo duratã mai mare de 5 ani, care se aflã în situaþia prevãzutã la primulpunct;

• persoanele care beneficiazã de ajutor social sau de alteajutoare ºi al cãror venit este de pânã la nivelul venitului net lunarpentru o persoanã singurã, luat în calcul la stabilirea ajutoruluisocial;

• pensionarii;• persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, aflate într-

una dintre urmãtoarele situaþii: sunt izolate social, nu au susþinãtorilegali, sunt lipsite de venituri;

• invalizii ºi bolnavii cronici;• orice persoanã care, temporar, nu realizeazã venituri pe o

perioadã de cel mult 90 de zile pe an.

Nu beneficiazã de serviciile prestate de cantinele de ajutorsocial urmãtoarele persoane:

• persoanele care deþin, împreunã cu membrii familiei, terenuriagricole în suprafaþã de cel putin 20.000 m.p. în zonele colinare ºide ºes ºi de cel puþin 40.000 m.p. în zonele montane;

• persoanele cãrora li s-a oferit loc de muncã corespunzãtorpregãtirii ºi nivelului studiilor, situaþiei personale ºi stãrii desãnãtate, situat la o distanþã de cel mult 50 km de localitatea de

Aspectegenerale

Beneficiariicantinelorde ajutorsocial

Cine nubeneficiazã


Pensia de urmaºAu dreptul la pensie de urmaº copiii ºi soþul supravieþuitor,

dacã persoana decedatã era pensionar sau îndeplinea condiþiilepentru obþinerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensie de urmaº:• pânã la vârsta de 16 ani;• dacã îºi continuã studiile într-o formã de învãþãmânt

organizatã potrivit legii, pânã la terminarea acestora, fãrã adepãºi vârsta de 26 de ani;

• pe toatã durata invaliditãþii de orice grad, dacã aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaþiile prevãzutemai sus.

Soþul supravieþuitor are dreptul la pensie de urmaº pe tottimpul vieþii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacãdurata cãsãtoriei a fost de cel puþin 15 ani.

În cazul în care durata cãsãtoriei este mai micã de 15 ani, darde cel puþin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaº cuvenit soþuluisupravieþuitor se diminueazã cu 0,5% pentru fiecare lunã,respectiv 6,0% pentru fiecare an de cãsãtorie în minus.

Soþul supravieþuitor are dreptul la pensie de urmaº, indiferentde vârstã, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacãdurata cãsãtoriei a fost de cel puþin 1 an. Soþul supravieþuitor aredreptul la pensie de urmaº, indiferent de vârstã ºi de duratacãsãtoriei, dacã decesul soþului susþinãtor s-a produs ca urmare aunui accident de muncã, a unei boli profesionale sau tuberculozei ºidacã nu realizeazã venituri lunare dintr-o activitate profesionalãpentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici deo pãtrime din salariul mediu brut pe economie.

Soþul supravieþuitor care nu îndeplineºte condiþiile prevãzutemai sus beneficiazã de pensie de urmaº pe o perioadã de 6 luni dela data decesului, dacã în aceastã perioadã nu realizeazã veniturilunare dintr-o activitate profesionalã pentru care asigurarea esteobligatorie sau acestea sunt mai mici de o pãtrime din salariulmediu brut pe economie.

Dreptul lapensia deurmaº

Dreptulcopiilor lapensia deurmaº

Dreptulsoþuluisupravieþuitorla pensiade urmaº

acest scop. Persoanele care, din motive obiective, rezultate dinanchetã socialã, nu se pot deplasa la sediul cantinei, li se distribuiehrana pentru cele douã mese zilnice la domiciliu, o datã pe zi,transportul gratuit al acesteia fiind aprobat de directorul cantineide ajutor social.

Organizarea, functionarea ºi încadrarea cu personal a cantineide ajutor social se stabilesc prin hotãrâre a consiliului local, lapropunerea primarului.

Baza materialã necesarã funcþionãrii cantinelor de ajutor socialºi controlul activitãþii acestora se asigurã de cãtre consiliile locale,iar finanþarea lor se face din bugetele locale.

Organizareaºifuncþionareacantinelorsociale

(Lege nr. 208 din 15 decembrie 1997 privind cantinele de ajutor social)


cererea a fost depusã în termen de 90 de zile de la aceastã datã;c) de la data depunerii cererii, în situaþiile în care s-au depãºit

termenele prevãzute la lit. a) ºi b).În cazul în care urmaºul îndeplineºte condiþiile prevãzute de

prezenta lege ulterior datei decesului susþinãtorului asigurat,drepturile de pensie de urmaº se acordã de la data îndepliniriicondiþiilor, dacã cererea a fost depusã în termen de 90 de zile dela data îndeplinirii condiþiilor. În situaþia în care s-a depãºittermenul prevãzutde lege, drepturile de pensie de urmaº seacordã de la data depunerii cererii.

• cerere pentru înscrierea la pensie de urmaº;• copii dupã actele de stare civilã ale solicitanþilor;• copie dupã decizia de pensie/talon de pensie (dacã

susþinãtorul decedat avea calitatea de pensionar);• adeverinþa de studii (elev sau student);• acte privind cauza decesului (cu excepþia situaþiilor în care

susþinãtorul decedat avea calitatea de pensionar);• declaraþie pe propria rãspundere, din care sã rezulte cã

urmaºul nu a fost condamnat prin sentinþã rãmasã definitivãpentru infracþiunea de omor sau tentativã de omor comisã asuprasusþinãtorului decedat.

Pentru cazurile în care susþinãtorul decedat nu avea calitatea depensionar: carnetul de muncã (original ºi copie); carnetul de asigurãrisociale (original ºi copie); alte acte prevãzute de lege privindvechimea în muncã sau vechimea în serviciu realizatã în alte sectoarede activitate; livretul militar (original ºi copie); diplomã de studii(original ºi copie) sau adeverinþã din care sã rezulte durata normalã ºiperioada studiilor, precum ºi certificarea absolvirii acestora sau arecunoaºterii acestora de cãtre statul român; adeverinþã privindsporurile ºi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractulcolectiv/individual de muncã; adeverinþã privind condiþiile de muncãspeciale ºi/sau deosebite; dovada certificãrii stagiului de cotizare;procurã specialã pentru mandatar; adeverinþã din care sã rezulte dataîncetãrii calitãþii de asigurat; alte acte doveditoare.

Actenecesare

(Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãrisociale, Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legiinr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãrisociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Ordonanta de urgenta nr.49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000)

Soþul supravieþuitor care are în îngrijire la data decesuluisusþinãtorului unul sau mai mulþi copii în vârstã de pânã la 7 anibeneficiazã de pensie de urmaº pânã la data împlinirii de cãtreultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeazãvenituri lunare dintr-o activitate profesionalã pentru careasigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pãtrimedin salariul mediu brut pe economie. Soþul supravieþuitor careare dreptul la o pensie proprie ºi îndeplineºte condiþiileprevãzute de lege pentru obþinerea pensiei de urmaº dupã soþuldecedat poate opta pentru cea mai avantajoasã pensie.

Beneficiarii pensiei de urmaº, care suferã de invaliditate,sunt expertizaþi, supuºi revizuirii medicale ºi au obligaþia de aurma programele recuperatorii conform aceloraºi reglementãriprevãzute pentru pensia de invaliditate.

Pensia de urmaº se calculeazã, dupã caz, din:a) pensia pentru limitã de vârstã aflatã în platã sau la care ar

fi avut dreptul, în condiþiile legii, susþinãtorul decedat;b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul

susþinãtorului a survenit înaintea îndeplinirii condiþiilor pentruobþinerea pensiei pentru limitã de vârstã ºi era în platã cu pensiede invaliditate de orice grad, pensie anticipatã, pensie anticipatãparþialã sau ar fi avut dreptul, în condiþiile legii, la una dintreaceste categorii de pensie.

Cuantumul pensiei de urmaº se stabileºte procentual dinpensia susþinãtorului, în funcþie de numãrul urmaºilor îndreptãþiþi:

a) pentru un singur urmaº - 50%;b) pentru 2 urmaºi - 75%;c) pentru 3 sau mai mulþi urmaºi - 100%.Cuantumul pensiei de urmaº, în cazul orfanilor de ambii

pãrinþi, reprezintã însumarea drepturilor de urmaº, calculatedupã fiecare pãrinte.

Drepturile de pensie de urmaº se acordã la cerere:a) începând cu luna urmãtoare decesului, în cazul în care

susþinãtorul decedat era pensionar, dacã cererea a fost depusã întermen de 90 de zile de la data decesului;

b) de la data decesului susþinãtorului, în cazul în caresusþinãtorul decedat nu era pensionar la data decesului, dacã

Calcululpensiei deurmaº

Cuantumulpensiei deurmaº

Termenelede acordarea pensiei deurmaº


Burse pentru elevi

Aspectegenerale

Elevii de la cursurile de zi din învãþãmântul de stat pot be-neficia de burse de merit, de studiu ºi de ajutor social.

Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezintã o formãde sprijin material vizând atât protecþia socialã cât ºi stimulareaelevilor care obþin rezultate foarte bune la învãþãturã ºidisciplinã.

Bursa de ajutor social poate consta, dupã caz, în:a) în învãþãmântul preºcolar - ajutorul acordat de cãtre stat

pentru copii aflaþi în grãdiniþele cu program prelungit ºisãptãmânal, pentru suportarea unei pãrþi din costul hranei,diferenþiat în funcþie de numãrul de copii din fiecare familie,aflaþi în creºe ºi grãdiniþe, ºi de veniturile lunare brute cumulateale pãrinþilor sau ale susþinatorilor legali;

b) în învãþãmântul primar, secundar, liceal ºi postliceal destat - o sumã acordatã lunar elevilor, în cazul în care nubeneficiazã de bursa de studiu, în funcþie de veniturile lunare cerevin pe membru de familie;

c) în învãþãmântul superior - o sumã acordatã lunarstudenþilor, în cazul în care nu beneficiazã de bursa de studiu saude bursa de merit, în funcþie de veniturile lunare ce revin pemembru de familie; studenþii pot beneficia ºi de burse de ajutorsocial pentru maternitate, îmbrãcãminte sau deces;

d) în învãþãmântul primar, secundar, liceal, postliceal ºi su-perior - o sumã acordatã ocazional elevilor ºi studenþilor.

I. Burse pentru eleviBursele de merit ºi bursele de studiu se acordã elevilor din

învãþãmântul preuniversitar de stat (primar, secundar, liceal ºipostliceal), cursuri de zi, în funcþie de rezultatele obþinute laînvãþãturã.

Bursele de merit se acordã ºi în trimestrul I elevilor dinclasele X-XII (XIII), dacã au obþinut în anul ºcolar anteriormedia generalã de cel puþin 9,80 ºi respectiv media 10 la purtare.

Bursa demerit ºibursa destudiu

Formeleburselor deajutorsocial

Pensia de invaliditate• asiguraþii care ºi-au pierdut total sau cel puþin jumãtate din

capacitatea de muncã, din cauza a) accidentelor de muncã, conformlegii; b) bolilor profesionale ºi tuberculozei; c) bolilor obiºnuite ºiaccidentelor care nu au legãturã cu munca.

• asiguraþii care satisfac obligaþii militare prevãzute în lege• elevii, ucenicii ºi studenþii care ºi-au pierdut total sau cel puþin

jumãtate din capacitatea de muncã datoritã accidentelor sau bolilorprofesionale survenite în timpul ºi din cauza practicii profesionaleau dreptul la pensie de invaliditate.

În raport cu cerinþele locului de muncã ºi cu gradul de reducere acapacitãþii de muncã, invaliditatea este: a) de gradul I, caracterizatãprin pierderea totalã a capacitãþii de muncã, a capacitãþii de autoservire,de autoconducþie sau de orientare spaþialã, invalidul necesitând îngrijiresau supraveghere permanentã din partea altei persoane; b) de gradul II,caracterizatã prin pierderea totalã a capacitãþii de muncã, cu posibilitateainvalidului de a se autoservi, de a se autoconduce ºi de a se orientaspaþial, fãrã ajutorul altei persoane; c) de gradul III, caracterizatã prinpierderea a cel puþin jumãtate din capacitatea de muncã, invalidulputând sã presteze o activitate profesionalã.

Pensionarii de invaliditate sunt supuºi revizuirii medicale, înfuncþie de afecþiune, la intervale de 6-12 luni, pânã la împlinireavârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de caseleteritoriale de pensii. Dupã fiecare revizuire, medicul expert alasigurãrilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o nouãdecizie prin care se stabileºte, dupã caz, menþinerea în acelaºi gradde invaliditate, încadrarea în alt grad de invaliditate sau încetareacalitãþii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândiriicapacitãþii de muncã.

Dreptul lapensia deinvaliditate

Dreptul lapensia deinvaliditate

Revizuireamedicalã

(Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare, Legea nr. 19/2000 privind sistemulpublic de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, Ordonanta de urgentanr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000)


pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri ºi acordarea unordrepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, celor care au fost reþinuþiîn perioada 16-22 decembrie 1989, în baza certificatului careatestã calitatea sa ori a unuia dintre pãrinþi de "Erou-martir" sau"Luptãtor pentru Victoria Revoluþiei Române din Decembrie1989", cu una dintre menþiunile: rãnit, reþinut, rãnit ºi reþinut,remarcat prin fapte deosebite, însoþit de brevet semnat dePreºedintele României.

Pentru obþinerea bursei de ajutor social, elevii saureprezentanþii legali ai acestora depun la comisia de atribuire aburselor din unitatea de învãþãmânt, în termenul stabilit de aceasta,o cerere însoþitã de acte doveditoare privind venitul mediu netlunar pe membru de familie. La stabilirea venitului mediu netlunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile cucaracter permanent, realizate de membrii familiei, cu excepþiaalocaþiei suplimentare pentru familiile cu mulþi copii.

Acordarea burselor pentru motive medicale se face cu avizulmedicului abilitat sã avizeze acordarea burselor conform Legiiprivind asigurãrile sociale de sãnãtate nr. 145/1997, numai dupãefectuarea unor anchete sociale pentru a se analiza stareamaterialã a familiei.

Bursele se acordã pe perioada cursurilor ºcolare, inclusiv petimpul pregãtirii ºi susþinerii examenului de bacalaureat sau dediplomã ºi pe perioada practicii în producþie. Bursele de ajutorsocial se acordã ºi pe perioada vacanþelor ºcolare pentru eleviiîndreptãþiþi sã o primeascã, în urmãtoarele situaþii:

a) celor care au promovat anul ºcolar sau celor care lasfârºitul anului ºcolar sunt corigenþi la o singurã disciplinã deînvãþãmânt ºi au media anualã la purtare cel puþin 8,00, cuexcepþia celor care au depãºit cu 2 ani vârsta clasei respective;

b) absolvenþilor clasei a VIII-a care fac dovada cã au reuºitla examenul de admitere în clasa a IX-a (anul I) la o unitate deînvãþãmânt de stat, cursuri de zi;

c) celor declaraþi repetenþi din motive medicale.Aceºtia beneficiazã de burse inclusiv în primul trimestru al

clasei a IX-a, respectiv anul I.Nu pot constitui criterii de acordare a burselor: religia, rasa,

sexul, apartenenþa politicã a elevului sau a familiei acestuia,

Perioada deacordare aburselor deajutorsocial

Condiþiipentruobþinereabursei deajutorsocial

Bursa deperformanþã

Ele se revizuiesc trimestrial. Bursele de merit se acordã ºielevilor din învãþamântul liceal dacã în anul ºcolar anterior aufost premiaþi la olimpiadele internaþionale ºcolare pe disciplinede învãþãmânt.

Burse de studiu se acordã trimestrial elevilor de la liceu, cucondiþia ca media trimestrialã sau anualã sã fie de cel puþin 9 ºi10 la purtare.

În cadrul bursei de merit se instituie bursa de performanþã,acordatã câºtigãtorilor locurilor I, II ºi III la fazele naþionale aleolimpiadelor pe discipline, elevilor calificaþi la olimpiadeleinternaþionale, altor categorii de elevi care obþin rezultate de valoareîn manifestãri interne ºi internaþionale cu caracter cultural-artistic -bursa artisticã - sau cu caracter sportiv - bursa sportivã - ºi cucaracter tehnico-ºtiinþific - bursa tehnico-ºtiintificã.

Bursele de ajutor social se acordã elevilor în funcþie desituaþia materialã a familiei sau a susþinãtorilor legali ori în altecazuri prevãzute de lege. Beneficiazã de bursa de ajutor socialurmãtoarele categorii de elevi:

a) orfani, bolnavi de TBC ºi care se aflã în evidenþadispensarelor ºcolare, cei care suferã de diabet, boli maligne,sindromuri de malabsorbþie grave, insuficienþe renale cronice,astm bronºic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatitãcronicã, glaucom, miopie gravã, boli imunologice, cei infestaþicu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, cei care suferã depoliartritã juvenilã, spondilitã anchilozantã sau reumatismarticular, handicap locomotor.

b) elevii din învãþãmântul preuniversitar din mediul rural,ºcolarizaþi într-o altã localitate, pentru care nu se poate asiguramasa în naturã;

c) elevii proveniþi din familii care îndeplinesc în modcumulat urmãtoarele condiþii:

• nu realizeazã venituri net mediu lunar, pe ultimele 12 luni,pe membru de familie, mai mare de 50% din salariul minim netpe economie;

• nu deþin terenuri agricole cu o suprafaþã mai mare de 20.000m2‚ în zonele colinare ºi de ºes ºi de 40.000 m2‚ în zonele montane;

d) elevii din unitãþile de învãþãmânt de stat, cursuri de zi ºicursuri serale, cãrora li se aplicã prevederile Legea nr. 42/1990

Bursa deajutorsocial


calendaristic. Cei orfani sau proveniþi din casele de copiibeneficiazã de gratuitãþi. Elevii din învãþãmântul de stat sau par-ticular beneficiazã de abonamente de cãlãtorie pe cale feratã, cunumãr nelimitat de cãlãtorii pentru distanþe de pânã la 75km.

Pentru distanþe cuprinse între 75-500 km beneficiazã deabonamente lunare pe cãile ferate cu 8 cãlãtorii simple.

Elevii beneficiazã de tarife reduse cu 50% pentru accesul lamuzee, concerte, spectacole de teatru, operã, film ºi altemanifestãri culturale ºi sportive organizate de instituþii publice.

III. Burse pentru studenþiBursele de merit ºi bursele de studiu se acordã studenþilor

din învãþãmântul superior de stat, cursuri de zi, în funcþie derezultatele obþinute la învãþãturã, iar cursanþilor de laînvãþãmântul postuniversitar, bursele se acordã prin concurs.

Pot primi burse numai studenþii care au efectuat integral ac-tivitãþile universitare în conformitate cu planurile de învãþãmânt.

Nu pot constitui criterii de acordare a burselor provenite dela bugetul de stat: vârsta, sexul, religia, rasa, apartenenþa politicãa candidatului sau a familiei acestuia, apartenenþa la organizaþiilegal constituite ori cu activitate conform legislaþiei romane;numãrul de ani petrecuþi în alte instituþii de învãþãmânt, studiileefectuate în strãinãtate, precum ºi accesul la burse din alte surse.

Cuantumul burselor de merit, al burselor de studiu ºi alburselor de ajutor social sunt stabilite de cãtre senatuluniversitar, în aºa fel încât cuantumul minim al bursei sã acoperecheltuielile de cazare ºi de masã în cãminele, respectiv lacantinele studenþeºti. Cuantumul bursei de merit se recomandãa fi cu 20 - 25% mai mare decât cuantumul bursei de studiu.

Bursele de ajutor social se acordã în funcþie de veniturilenete medii lunare ce revin pe membru de familie urmãtoarelorcategorii de studenþi:

a) studenþilor care nu realizeazã pe ultimele 3 luni un venitlunar net mediu pe membru de familie mai mare decât salariulde bazã minim pe þarã;

b) studenþilor din instituþiile de învãþãmânt superior de statcãrora li se aplicã prevederile Legea nr. 42/1990 pentru cinstireamemoriei eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor

Beneficiari

Cuantumulburselor

Condiþii deacordare aburselor deajutor social

Aspectegenerale

Revizuireaburselor deajutorsocial

Acordareaocazionalãa burselorde ajutorsocial

Organulcompetent

Actenecesare

apartenenþa la organizaþii legal constituite, studiile efectuate înstrãinãtate, precum ºi accesul la burse din alte surse.

Bursele de ajutor social se acordã la începutul anului ºcolarºi pot fi revizuite trimestrial, în funcþie de modificãrileintervenite privind veniturile nete lunare ale familiei.

Bursa de ajutor social se poate acorda ºi ocazional, o datã pean, elevilor din învãþãmântul de stat, cursuri de zi, ale cãrorvenituri nete lunare pe membru de familie nu depãºesc 75% dinsalariul minim net pe economie, pe baza documentelordoveditoare de venituri. Cuantumul bursei de ajutor socialocazional trebuie sã fie cel puþin egal cu cuantumul lunar albursei de ajutor social.

• cerere;• ancheta socialã (dupã caz);• acte medicale (dupã caz);• acte de venituri;• adeverinþa privind suprafaþa de terenuri deþinute de

familie.

Organul competent pentru acordarea burselor este unitateade învãþãmânt unde învaþã elevul respectiv. Consiliul deadministraþie al unitãþii de învãþãmânt are obligaþia de a afiºa laloc vizibil Decizia Comisiei de acordare a burselor de merit, întermen de 3 zile de la luarea deciziei.

Dacã cererea de acordare a bursei de ajutor social esterefuzatã, elevii sau susþinãtorii legali ai acestora pot contesta înscris hotãrârea consiliului de administraþie al unitãþii deînvãþãmânt, în termen de 15 zile lucrãtoare de la data afiºãrii.

Contestaþiile sunt rezolvate de cãtre Comisia de acordare aburselor de la nivelul inspectoratului ºcolar, în termen de 3 zilede la data expirãrii termenului de contestaþie.

II. Alte facilitãþi pentru eleviElevii beneficiazã de tarif redus cu 50% pentru transportul

local în comun, de suprafaþã ºi subteran, precum ºi pentrutransportul intern auto, feroviar ºi naval, în tot timpul anului


Bursele de merit, de studiu ºi de ajutor social se atribuiestudenþilor pe durata anului universitar (cursuri, sesiuni deexamene, activitãþi practice, examen de licenþã sau de absolvire),în conformitate cu planul de învãþãmânt, cu excepþia vacanþelor.

Bursele se atribuie ºi pe perioada vacanþelor, în cuantumulbursei de ajutor social, dacã studenþii bursieri sunt orfani deambii pãrinþi, dacã provin din case de copii sau din plasamentfamilial ori sunt bolnavi T.B.C. ºi se aflã în evidenþadispensarelor medicale, suferã de diabet, boli maligne,sindromuri de malabsorbþie grave, insuficienþe renale cronice,astm bronºic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatitãcronicã, glaucom, miopie gravã, boli imunologice, sunt infestaþicu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, spondilitã anchilozantã saureumatism articular acut.

Studenþii care urmeazã concomitent douã specializãri îninstituþii de învãþãmânt superior de stat pot beneficia de bursede la bugetul de stat numai de la una dintre instituþii, cucondiþia ca numãrul total al anilor în care beneficiazã de bursasã nu depãºeascã numãrul anilor de studiu prevãzut ca duratãde ºcolarizare la specializarea de la care urmeazã sãbeneficieze de bursã.

Absolvenþii cu diplomã de licenþã care urmeazã o a douaspecializare sau studenþii reînmatriculaþi pot beneficia de bursede la bugetul de stat, cu condiþia ca numãrul anilor în care aubeneficiat de bursã sã nu depãºeascã numãrul anilor de studiuprevãzut ca duratã de ºcolarizare la specializarea de la careurmeazã sã beneficieze de bursã.

IV. Burse privatã de studiuBursa privatã reprezintã sprijinul pentru studii acordat, în

baza unui contract, de cãtre o persoanã juridicã de drept privatsau de cãtre o persoanã fizicã unui beneficiar.

• Elev• Student• Doctorand• Cursanþii în cadrul unui program de pregãtire

postuniversitarã într-o instituþie de învãþãmânt superioracreditatã, din þarã sau din strãinãtate.

Durataburselor

Alte situaþii

Beneficiari

Bursaprivatã

acestora, rãniþilor, celor care au fost reþinuþi în perioada 16-22decembrie 1989, în baza certificatului care atestã calitatea sa oria unuia dintre pãrinþi de "Erou-martir" sau "Luptãtor pentru Vic-toria Revoluþiei Române din Decembrie 1989", cu una dintremenþiunile: rãnit, reþinut, rãnit ºi reþinut, remarcat prin faptedeosebite, însoþit de brevet semnat de Preºedintele României.

c) studenþilor orfani de ambii pãrinþi, celor proveniþi dincasele de copii sau plasament familial;

d) studenþilor bolnavi TBC care se aflã în evidenþadispensarelor medicale, celor care suferã de diabet, boli maligne,sindromuri de malabsorbþie grave, insuficienþã renalã cronicã,astm bronºic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatitãcronicã, glaucom, miopie gravã, boli imunologice, cei infestaþicu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, spondilitã anchilozantã saureumatism articular. Senatele universitare pot lua în considerareºi alte boli cronice.

Bursa de ajutor social se poate acorda ºi ocazional încuantumul unei burse de ajutor social, în limita fondurilorrepartizate pentru burse, astfel:

a) bursa de ajutor social ocazional pentru îmbrãcãminte sepoate acorda studenþilor orfani de ambii pãrinþi, studenþilordefavorizaþi social, studenþilor proveniþi din casele de copii saudin plasament familial, care realizeazã venituri pe membru defamilie pânã la 75% din salariul de bazã minim pe þarã, stabilitla începutul lunii în care studentul a solicitat bursa. Bursa deajutor social ocazional se poate acorda de douã ori în decursulunui an universitar, la solicitarea studentului, indiferent dacãstudentul mai beneficiazã de altã categorie de bursã;

b) bursa de ajutor social ocazional de maternitate se acordãstudentei sau studentului a cãrei/cãrui soþ/soþie nu realizeazãvenituri, o bursã pentru naºtere ºi lãuzie ºi o bursã pentruprocurarea lenjeriei copilului nou-nãscut;

c) bursele de ajutor social ocazional în caz de deces se potacorda pentru decesul unui membru al familiei studentului(ei)(soþie, soþ, copil) sau în caz de deces al studentului(ei),necãsãtorit(ã) sau cãsãtorit(ã), cu soþie/soþ care nu realizeazãvenituri. Suma care se atribuie în caz de deces este egalã cucuantumul lunar al bursei de ajutor social.

Acordareaocazionalãa burselorde ajutorsocial


Cuantumulburseiprivate

(Hotãrârea Guvernului 859/1995, Hotãrâre pentru modificarea ºicompletarea Hotãrârii Guvernului nr. 859/1995 privind acordarea de burseºi alte facilitãþi financiare ºi materiale pentru copiii, elevii, studenþii ºicursanþii din învãþãmântul de stat nr. 214/1996, Criteriu din 3 septembrie1998 de acordare a burselor ºi a altor forme de sprijin material pentruelevii din învãþãmântul preuniversitar de stat, cursuri de zi, Criteriu gen-eral din 8 august 1997 de acordare a burselor ºi a altor forme de sprijinmaterial pentru studenþii ºi cursanþii din învãþãmântul superior de stat,cursuri de zi, Legea învãþãmântului 84/1995, Lege nr. 376 din 28septembrie 2004 privind bursele private)

Bursa privatã nu poate fi acordatã rudelor sau afinilor pânãla gradul al IV-lea inclusiv.

Contractul se semneazã de beneficiar sau, în funcþie devârstã, de beneficiar, cu acordul reprezentantului sãu legal, ºi dereprezentantul legal al persoanei juridice sau de persoana fizicãce oferã bursa.

• Beneficiarul bursei private are obligaþia sã prezintecontractul, în vederea avizãrii, la instituþia/unitatea deînvãþãmânt în care studiazã.

• Contractul poate conþine clauze prin care sã se stabileascãobligaþia beneficiarului de a lucra dupã finalizarea studiilor, prinangajare pe o anumitã perioadã, pentru persoana juridicã saufizicã ce acordã bursa privatã, dar numai pe un postcorespunzãtor studiilor absolvite.

• Pe perioada acordãrii bursei private se interzice cabeneficiarul sã lucreze pentru cel ce acordã bursa sau pentru altãpersoanã juridicã ori fizicã desemnatã de acesta.

1. Persoanele juridice plãtitoare de impozit pe profit, careacordã burse private elevilor, studenþilor, doctoranzilor sau altorpersoane care urmeazã, în þarã ori în strãinãtate, un program depregãtire postuniversitarã în instituþii de învãþãmânt superioracreditate, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente,acordate pentru burse, daca sunt îndeplinite, cumulativ,urmãtoarele condiþii:

• se încadreazã în limita cotei de 3% din cifra de afaceri;• nu depãºesc mai mult de 20% din impozitul pe profit

datorat.2. Persoanele fizice care desfãºoarã activitãþi independente

pot acorda burse private în limita unei cote de 5% din baza decalcul determinatã conform prevederilor legale

3. Contribuabilii pot dispune asupra destinaþiei unei sumereprezentând pãnâ la 1% din impozitul pe venitul anual, pentruacordarea de burse private în condiþiile legii

Cuantumul bursei private se stabileºte la încheiereacontractului ºi se poate modifica ulterior numai prin act adiþionalla acesta.

Cine nubeneficiazã

Încheiereacontractului

Obligaþiilebenficiarului

Cine poateacordabursãprivatã


• persoanele cu lupus visceralizat;• afecþiuni neurologice. Aceste afecþiuni au un caracter

handicapant ºi în raport cu intensitatea deficitului funcþional carepoate fi mediu, accentuat sau grav.

• afecþiuni oculare;• afecþiuni ORL;• infecþie HIV/SIDA cu deficienþã funcþionalã.

Certificatul de expertizã ºi orientare ºcolarã ºi profesionalãeste eliberat de Comisia pentru Protecþia Copilului, atât pentru copiicât ºi pentru tinerii cu handicap/deficienþã care au împlinit vârsta de18 ani ºi care au depãºit cu mai mult de 3 ani vârsta corespunzãtoareclasei ºcolare.

Eliberarea certificatului este scutitã de taxa de timbru.Actele necesare pentru eliberea certificatului:• cererea pãrintelui sau a reprezentantului legal;• certificatul medical eliberat de medicul specializat;• stabilirea QI în cazul copilului cu deficienþe mentale;• copii dupã certificatul de naºtere, respectiv cartea de

identitate;• caracterizarea ºcolarã, dacã se impune.

• acces liber ºi egal în orice instituþie de învãþãmânt obiºnuit,în raport cu restantul funcþional ºi potenþialul recuperator;

• pregãtire ºcolarã la domiciliu pentru copiii nedeplasabili,pe durata învãþãmântului obligatoriu prevãzut de lege;

• alocaþie de stat pentru copiii cu handicap, în condiþiile ºi încuantumul prevãzute de lege, majorat cu 100%;

• alocaþie de întreþinere pentru copiii cu handicap, aflaþi înplasament familial sau încredinþaþi, potrivit legii, unei familii sauunui Organism Privat Autorizat, în cuantumul prevãzut de lege,majorat cu 50%;

• locuri de odihnã gratuite în tabere, atât pentru copiii cuhandicap, cât ºi pentru copiii preºcolari, elevi sau studenþi aipersoanelor cu handicap, o datã pe an;

• un asistent personal pentru copiii cu handicap grav.

Asistent personal pentru copilul cu handicap grav este angajatde cãtre autoritãþile administraþiei publice locale, cu avizul

Drepturilecopiilor cuhandicap

Asistentulpersonal

Certificatulde expertizãºi orientareºcolarã ºiprofesionalã

Categorii deafecþiunicaredeterminãstarea dehandicap

Protecþia socialã a persoanelorcu handicap

Persoanele cu handicap sunt acele persoane care au undezavantaj datorat unor deficienþe fizice, senzoriale, psihice saumentale, care le împiedicã sau le limiteazã accesul normal ºi încondiþii de egalitate la viaþa socialã, potrivit vârstei, sexului,factorilor sociali, materiali ºi culturali, necesitând mãsuri deprotecþie specialã în vederea integrãrii lor sociale.

Prin deficienþã se înþelege absenþa, pierderea sau alterarea uneistructuri anatomice, fiziologice sau psihologice.

Protecþia specialã cuprinde mãsurile ce urmeazã a fi luate întemeiul acestei ordonanþe de urgenþã, pentru exercitarea dreptuluipersoanelor cu handicap la un regim special de prevenire, detratament, de readaptare, de învãþãmânt, de instruire ºi de integraresocialã a acestei categorii de persoane.

Gradul de handicap este stabilit în urma evaluãrii efectuate decãtre comisiile de expertizã medicalã a persoanelor cu handicappentru adulþi, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al Ministruluisãnãtãþii ºi familiei. Pentru copiii cu handicap criteriile de încadrareîn gradele de handicap se stabilesc prin ordin comun al Ministruluisãnãtãþii ºi familiei ºi al Secretarului de stat al Autoritãþii Naþionalepentru Protecþia Drepturilor Copilului.

• afecþiuni dermatologice;• afecþiuni osteoarticulare;• afecþiuni musculare;• colagenoze;• afecþiuni respiratorii;• afecþiuni cardio-vasculare;• afecþiuni digestive;• afecþiuni renale;• afecþiuni anemii hemolitice cronice necompensate, afecþiuni

hematologice;• boli cu deficit imunitar cronic;• tulburãri cronice de metabolism ºi nutriþie;• afecþiuni endocrine;

Aspectegenerale


(Ordonanþa de urgenþã privind protecþia specialã ºi încadrarea în muncã apersoanelor cu handicap nr. 102/1999, Legea privind alocaþia de stat pentrucopii nr. 61/1993, Hotãrâre privind stabilirea cuantumului alocaþiei de statpentru copii nr. 1040/2001, Ordonanþa Guvernului privind protecþia copiluluiaflat în dificultate nr.26/1997, Hotãrârea Guvernului 1205/2001, Ordin nr. 90/2002 pentru aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare acomisiilor de expertizã medicalã a persoanelor cu handicap pentru adulþi ºi aComisiei superioare de expertizã medicalã a persoanelor cu handicap pentruadulþi)

• concediu plãtit pentru îngrijirea copilului cu handicap, pânãla împlinirea vârstei de 3 ani;

• concedii medicale pentru îngrijirea copiilor cu handicapaccentuat sau grav, care necesitã tratament pentru afecþiuniintercurente, pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei de 18 ani;

• gratuitatea serviciilor hoteliere, în cazul însoþirii în spital acopiilor cu handicap, pentru membrul familiei care îl însoþeºte.

• un salariu la nivelul salariului minim brut lunar al asistentuluisocial debutant;

• un program de lucru care sã nu depãºeascã în medie 8 ore pezi ºi 40 de ore pe sãptãmânã.

• recunoaºterea perioadei respective ca vechime în muncã.

Contractul individual de muncã al asistentului personal seîncheie cu primarul localitãþii de domiciliu sau, dupã caz, dereºedinþã, stabilitã potrivit legii, a persoanei cu handicap grav, pebaza Hotãrârii Consiliului local.

Contractul individual de muncã se întocmeºte în 3 exemplare,câte unul pentru fiecare parte contractantã, iar cel de-al treileaexemplar se transmite DGASPC, în termen de 5 zile de la încheiereaacestuia.

Contractul individual de muncã se încheie pe perioadãdeterminatã, în funcþie de valabilitatea certificatului de persoanã cuhandicap, dar nu mai mult de un an, cu posibilitatea prelungirii.Pentru asistenþii personali ai persoanelor cu handicap gravcontractul individual de muncã se încheie pe duratã nedeterminatã.

Copiii cu handicap beneficiazã de alocaþia de stat majoratã încuantum de 100%. Alocaþia de stat se acordã lunar.

Alocaþia destat pentrucopiii cuhandicap

Organulcompetent

Drepturilepersoaneicareîngrijeºteun copil cuhandicap

DGASPC pentru persoanele cu handicap, pe baza recomandãriloranchetei sociale realizate de cãtre o comisie din cadrulcompartimentului specializat al primãriei în a cãrei razã teritorialãîºi are domiciliul sau reºedinþa copilul cu handicap grav; pãrinþiisau reprezentanþii legali ai copilului cu handicap grav pot optapentru primirea unei indemnizaþii echivalente cu salariul net alasistentului social debutant din unitãþile bugetare sau pentruasistent personal; modalitatea de platã a indemnizaþiei se va stabiliprin ordin comun al Ministrului sãnãtãþii ºi familiei ºi alMinistrului administraþiei publice.

Asistentul personal al persoanei cu handicap este persoana caresupravegheazã, acordã asistenþã ºi îngrijire permanentã copiluluisau adultului cu handicap grav.

În cazul copilului sau adultului cu handicap, fãrã discer-nãmânt,asistentul personal nu poate fi angajat decât cu acordul familiei saual susþinãtorilor legali ai persoanei cu handicap.

• sã participe la instructajul anual privind asistenþaspecificã, organizat de primãria în a cãrei razã teritorialã îºi aredomiciliul sau reºedinþa persoana cu handicap grav;

• sã presteze persoanei cu handicap toate activitãþile ºiserviciile prevãzute în contractul individual de muncã sau înconvenþia civilã încheiatã cu autoritãþile publice;

• sã trateze cu respect, bunã-credinþã ºi înþelegere persoanacu handicap ºi sã nu abuzeze fizic sau moral de starea de inca-pacitate în care se gãseºte aceasta;

• sã sesizeze autoritãþile publice locale despre oricemodificare survenitã în starea fizicã, psihicã sau socialã apersoanei cu handicap, de naturã sã modifice acordareadrepturilor sau a accesibilitãþilor prevãzute de lege.

• sã întocmeascã semestrial un raport de activitate, avizatde asistentul social din cadrul aparatului propriu al consiliuluilocal în a cãrui razã teritorialã îºi are domiciliul sau reºedinþapersoana cu handicap grav sau, dupã caz, de persoanadesemnatã de angajator, care va cuprinde date privind evoluþiapersoanei cu handicap grav în raport cu obiectiveleprogramului individual de recuperare ºi integrare socialã, încazul existenþei unui astfel de program. Raportul va fi adus lacunoºtinþã persoanei cu handicap grav, sub semnãtura acesteiasau, dupã caz, a reprezentantului legal.

Obligaþiileasistentuluipersonal


Protecþia persoanelor infectatecu HIV sau bolnave de SIDA

Instituþiiresponsabile

Direcþiile de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãþii ºiFamiliei, direcþiile de sãnãtate publicã judeþene ºi a municipiuluiBucureºti, instituþiile de sãnãtate publicã ºi unitãþile de stat sauprivate cu atribuþii ºi responsabilitãþi în domeniu sunt cuprinseîn reþeaua naþionalã de prevenire, supraveghere ºi control alinfectãrii cu HIV ºi al bolii SIDA.

În toate unitãþile de învãþãmânt, de stat sau private, seasigurã difuzarea prin mijloace de informare în masã deprograme de educaþie ºi informative privind prevenireatransmiterii infecþiei cu HIV ºi comportamentul adecvat faþã depersoanele afectate de boala SIDA.

Persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDAbeneficiazã de protecþie socialã, de tratament nediscriminatoriuîn ceea ce priveºte dreptul la învãþãturã, dreptul la muncã ºiprotecþia socialã a muncii ºi la promovarea profesionalã, iarstarea sãnãtãþii lor nu poate constitui criteriu de concediere.

a) educarea populaþiei privind modul de transmitere ainfecþiei cu HIV;

b) stabilirea grupurilor expuse riscului de infecþie HIV/SIDA ºi aplicarea mãsurilor de prevenire;

c) stabilirea unui pachet de informaþii utile despre infecþiaHIV/SIDA ºi asigurarea accesului gratuit ºi necondiþionat laacestea pentru populaþia din toate categoriile sociale;

d) conlucrarea permanentã a Comisiei naþionale pentrusupravegherea, controlul ºi prevenirea cazurilor de infecþie HIV/SIDA cu organisme române guvernamentale ºi neguvernamentaleºi cu asociaþiile internaþionale de profil;

e) aplicarea obligatorie a precauþiilor universale ºiasigurarea mijloacelor necesare la nivelul tuturor unitãþilorsanitare, cu sau fãrã paturi;

f) asigurarea obligatorie a mijloacelor de prevenire atransmiterii de la mamã la fãt a infecþiei HIV;

Beneficiari

Mãsuri deprevenire atransmiteriiinfecþiei cuHIV

Dreptul la sãnãtate

Beneficiari Urmãtoarele categorii de persoane beneficiazã de asigurare desãnãtate, fãrã plata contribuþiei:

• toþi copiii pânã la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pânã lavârsta de 26 de ani, dacã sunt elevi, ucenici sau studenþi ºi dacã nurealizeazã venituri din muncã;

• soþul, soþia ºi pãrinþii fãrã venituri proprii, aflaþi înîntreþinerea unei persoane asigurate;

• persoanele cu handicap care nu realizeazã venituri dinmuncã, pensie sau alte surse ºi se aflã în îngrijirea familiei;

• femeile însãrcinate sau lãuzele, dacã nu au nici un venit sauau venituri sub salariul de bazã minim brut pe þarã;

• persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul laajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minimgarantat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

• persoanele care se aflã în executarea mãsurilor prevãzute înart. 105, 113 ºi 114 din Codul penal; persoanele care se aflã înperioada de amânare sau întrerupere a executãrii pedepsei privativede libertate, dacã nu au venituri.

Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre urmãtoarelesituaþii, pe durata acesteia, cu plata contribuþiei din alte surse, încondiþiile prezentei ordonanþe de urgenþã:

• satisfac serviciul militar în termen;• se aflã în concediu medical, în concediu medical pentru

sarcinã ºi lãuzie, în concediu medical pentru îngrijirea copiluluibolnav în vârstã de pânã la 7 ani sau în concediu pentru creºtereacopilului pânã la împlinirea vârstei de 2 ani ºi în cazul copilului cuhandicap, pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei de 3 ani;

• executã o pedeapsã privativã de libertate sau se aflã în arestpreventiv;

• persoanele care beneficiazã de indemnizaþie de ºomaj sau,dupã caz, de alocaþie de sprijin.

• sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului depersoane ºi se aflã în timpul procedurilor necesare stabilirii identitãþii.

Ordonanþa de urgenþã nr. 150/2002 privind organizarea ºi funcþionareasistemului de asigurãri sociale de sãnãtate


Persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA care îºicunosc statusul de HIV pozitiv rãspund, conform legii, pentrutransmiterea voluntarã a infecþiei, dacã aceasta s-a produs dinmotive imputabile lor.

Persoanele infectate cu HIV care nu îºi cunosc statusul deHIV pozitiv nu rãspund pentru eventuala transmitere a infecþiei.

Unitãþile sanitare ºi medicii, indiferent de specialitate, suntobligaþi sã interneze ºi sã asigure îngrijirile medicale de profilîn specialitatea pe care o reprezintã, în conformitate cu patologiaprezentatã de pacient.

Medicaþia specificã antiretroviralã ºi a bolilor asociateinfecþiei HIV/SIDA se instituie pe baza Ghidului terapeutic îninfecþia HIV al Comisiei naþionale pentru supravegherea,controlul ºi prevenirea cazurilor de infecþie HIV/SIDA, în regimde gratuitate pe toatã perioada necesarã.

Activitatea de diagnosticare, tratament ºi monitorizare aterapiei în spital ºi în ambulatoriu se realizeazã sub coordonareacentrelor regionale HIV/SIDA, pe baza normelor elaborate deComisia naþionalã pentru supravegherea, controlul ºi prevenireacazurilor de infecþie HIV/SIDA.

Beneficiazã de indemnizaþie lunarã de hranã adulþii ºi copiiiinfectaþi cu HIV sau bolnavi de SIDA, denumitã în continuareindemnizaþie lunarã de hranã, atât pe perioada cât sunt internaþisau instituþionalizaþi, cât ºi în ambulatoriu.

Indemnizaþia prevãzutã la alin. (1) se plãteºte prin direcþiilepentru dialog, familie ºi solidaritate socialã judeþene, respectiva municipiului Bucureºti, denumite în continuare direcþiiteritoriale.

Plata indemnizaþiei lunare de hranã se efectueazã pe bazã decerere însoþitã de copia actului de identitate ºi a certificatuluimedical sau a adeverinþei eliberate de medicul specialist.

Cererea se înregistreazã la direcþia teritorialã în a cãrei razãlocuieºte solicitantul.

Cererea se completeazã de cãtre adultul infectat cu HIV saubolnav de SIDA ori, dupã caz, de pãrinþii sau reprezentanþiilegali ai copiilor, potrivit modelului prezentat în anexele nr. 1 ºi2 care fac parte integrantã din prezenta metodologie.

Tratamentuladecvat

Indemnizaþialunarã dehranã

g) obligaþia tuturor mijloacelor de informare în masã de apromova, în mod gratuit ºi trimestrial, utilizarea prezerva-tivului, în vederea prevenirii transmiterii pe cale sexualã ainfecþiei cu HIV;

h) asigurarea în mod gratuit de cãtre angajator a profilaxieipostexpunere profesionalã, conform metodologiei stabilite deComisia naþionalã pentru supravegherea, controlul ºi prevenireacazurilor de infecþie HIV/SIDA.

a) asigurarea neîngrãditã ºi necondiþionatã a dreptului lamuncã al bolnavilor HIV/SIDA;

b) promovarea profesionalã nediscriminatorie pentrupersoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA;

c) respectarea dreptului la învãþãmânt în cazul copiilor ºitinerilor infectaþi cu HIV sau bolnavi de SIDA ºi integrareaacestora în formele de învãþãmânt.

În funcþie de stadiul infecþiei, persoanele infectate cu HIVsau bolnave de SIDA beneficiazã de orientare sau reorientareprofesionalã ori de pensionare, stabilitã prin expertizã medicalãde specialitate, dupã caz.

Pentru o alimentaþie corespunzãtoare atât pentru bolnaviiinternaþi ºi instituþionalizaþi, cât ºi pentru cei din ambulatoriu,care sã asigure eficienþã în tratamentul cu medicamenteantiretrovirale, se acordã indemnizaþii lunare de hranã, încuantum aprobat prin hotãrâre a Guvernului.

Pãstrarea confidenþialitãþii datelor privind persoaneleinfectate cu HIV sau bolnave de SIDA este obligatorie pentru:

a) angajaþii reþelei sanitare;b) angajatorii acestor persoane;c) funcþionarii publici care au acces la aceste date.În cazul medicilor informaþiile cu privire la statusul HIV/

SIDA al unui pacient trebuie sã fie comunicate între specialiºti,pentru a se asigura acurateþea diagnosticelor ºi conduitelorterapeutice chirurgicale ºi nechirurgicale în diferitele fazeevolutive ale infecþiei HIV/SIDA.

Pacientul este obligat sã informeze medicul curant, inclusivmedicul stomatolog, cu privire la statusul sãu HIV, atunci cândîl cunoaºte.

Confidenþia-litatea

Mãsuri deprotecþiesocialã apersoanelorinfectate cuHIVsau bolnavede SIDA


Sprijin pentru achiziþionareade calculatoare

Beneficiari Beneficiare sunt familiile cu elevi ºi/sau studenþi aiînvãþãmântului de stat sau particular acreditat, în vârstã de pânã la26 de ani, care provin din familii cu venituri brute lunare demaximum 1,5 milioane lei pe membru de familie.

Familiile beneficiare primesc un ajutor financiar din parteastatului pentru achiziþionarea unui calculator personal nou.

Familia cu elevi ºi/sau studenþi, indiferent de numãrul acestora,beneficiazã de ajutor financiar pentru achiziþionarea unui singurcalculator.

Elevii care au dreptul de a beneficia de prevederile prezenteilegi depun o cerere de acordare a ajutorului financiar pentruachiziþionarea unui calculator, însoþitã de documentele prin carese face dovada acestui drept, potrivit legii ºi normelormetodologice de aplicare, la unitatea de învãþãmânt la care suntînscriºi.

Unitatea de învãþãmânt verificã eligibilitatea solicitanþilor ºitransmite documentele inspectoratelor ºcolare.

Studenþii care au dreptul de a beneficia de prevederileprezentei legi depun o cerere de acordare a ajutorului financiarpentru achiziþionarea unui calculator, însoþitã de documenteleprin care se face dovada acestui drept, potrivit legii ºi normelormetodologice de aplicare, la instituþiile de învãþãmânt.

Instituþiile de învãþãmânt verificã eligibilitatea solicitanþilorºi transmit documentele Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

În anul 2005, cererile se vor depune pânã cel târziu la datade 30 aprilie.

Ajutorul financiar reprezintã echivalentul în lei a 200 de europentru un calculator, calculat la cursul de schimb valutarcomunicat de Banca Naþionalã a României pentru ultima zi a luniiprecedente, fãrã a depãºi valoarea calculatorului achiziþionat.

Procedurade obþinerea sprijinului

Cuantumulsprijinuluifinanciar

(Legea nr. 584/2002 privind mãsurile de prevenire a rãspândirii maladiei SIDAîn România ºi de protecþie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA,Metodologie din 16/02/2004 de acordare a indemnizaþiei lunare de hranãcuvenite adulþilor ºi copiilor infectaþi cu HIV sau bolnavi de SIDA ºi de controlal utilizãrii de cãtre cei în drept a acesteia)

În cazul copiilor, cererea va fi însoþitã ºi de copia actului deidentitate al reprezentantului legal, precum ºi de actul caredovedeºte calitatea acestuia, respectiv pãrinte, tutore, curator,persoanã cãreia i s-a încredinþat sau i s-a dat în plasament copilul.

Dreptul la indemnizaþia lunarã de hranã se stabileºteîncepând cu luna urmãtoare înregistrãrii cererii, prin decizie adirectorului executiv al direcþiei teritoriale.

Beneficiarul indemnizaþiei lunare de hranã sau, dupã caz,reprezentantul legal al acestuia are obligaþia sã comunicedirecþiei teritoriale în termen de 5 zile orice modificareintervenitã în situaþia care a stat la baza acordãrii dreptului laindemnizaþie.

Dreptul la indemnizaþia lunarã de hranã înceteazã cu lunaurmãtoare decesului persoanei beneficiare.

Lunar, pânã la data de 5 a fiecãrei luni, direcþiile teritorialevor transmite la Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºiFamiliei fundamentarea sumelor necesare plãþii indemnizaþieilunare de hranã pe tipuri de beneficiari.

Indemnizaþia lunarã de hranã se calculeazã pe baza niveluluialocaþiei zilnice de hranã pentru consumurile colective dinunitãþile sanitare publice, în funcþie de tipul beneficiarului,respectiv adult sau copil, ºi de numãrul zilelor din lunã.

Plata indemnizaþiei lunare de hranã se efectueazã pe bazã demandat poºtal, în cont personal sau altã formã de platãmenþionatã în cerere de adultul beneficiar ori de reprezentantullegal al copilului.

În termen de 5 zile de la aprobarea prezentului ordin, CasaNaþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale emiteîndrumãri în vederea stabilirii operaþiunilor privind plataindemnizaþiei lunare de hranã.


Încadrarea în muncã a copiilor

Vârsta deangajare

Încadrarea în muncã a copiilor sub vârsta de 15 ani esteinterzisã. Copiii între 15 ºi 16 ani pot fi angajaþi numai cuîncuviinþarea pãrinþilor sau a tutorilor, numai în munci potrivite cudezvoltarea fizicã, aptitudinile ºi cunoºtinþele lor. Copiii dobândesccapacitate de muncã la împlinirea vârstei de 16 ani.

Copiii au dreptul ºi obligaþia sã-ºi continue studiile pentruabsolvirea învãþãmântului general obligatoriu. Unitãþile care auîncadrat în muncã tineri în vîrstã de 15-16 ani au obligaþia sã-isprijine în vederea continuãrii învãþãmântului general obligatoriu.

Copiii pot încheia un contract de muncã în calitate de salariat ºila împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul pãrinþilor sau alreprezentanþilor legali, pentru activitãþi potrivite cu dezvoltareafizicã, aptitudinile ºi cunoºtinþele sale, dacã astfel nu îi suntpericlitate sãnãtatea, dezvoltarea ºi pregãtirea profesionalã.

Încuviinþarea poate fi retrasã dacã dezvoltarea minorului estepericlitatã, caz în care contractul de muncã înceteazã.

Avizul medicului este o condiþie necesarã ºi prealabilã.

Încadrarea în muncã a unei persoane se realizeazã prinîncheierea unui contract individual de muncã în formã scrisã,obligaþie ce revine persoanei fizice sau juridice în beneficiul cãreiaeste prestatã munca, denumitã angajator.

Încadrarea în muncã în locuri de muncã grele, vãtãmãtoare saupericuloase se poate face dupã împlinirea vârstei de 18 ani; acestelocuri de muncã se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.

De asemenea, tinerii încadraþi în muncã, în vârstã de pînã la 18ani, nu pot fi folosiþi în muncã peste durata legalã a zilei de lucru,decât în cazurile prevãzute de lege, ºi nu pot presta muncãsuplimentarã sau muncã de noapte.

Tinerii în vârstã de pânã la 18 ani beneficiazã de o pauzã demasã de cel puþin 30 de minute, în cazul în care durata zilnicã atimpului de muncã este mai mare de 4 ore ºi jumãtate.

Încuviinþareapãrinþilor ºiavizulmedicului

Contractulindividualde muncã

Protecþiacopiilor ºitinerilor

Cererea va fi completatã de studentul care solicitã acest ajutorori, în cazul elevilor, de un pãrinte, tutore sau curator, dupã caz.

Cererea va fi însoþitã de urmãtoarele documente:a) copie a certificatului de naºtere sau a actului de identitate al

elevului/studentului, iar în cazul elevilor, împreunã cu o copie aactului de identitate al pãrintelui/ocrotitorului legal, precum ºi aactului care sã dovedeascã calitatea de ocrotitor legal, dupã caz;

b) copii ale certificatelor de naºtere sau ale actelor de identitate,dupã caz, ale celorlalþi membri ai familiei;

c) adeverinþã de la instituþiile de învãþãmânt/unitãþile din caresã rezulte calitatea de elev sau student a celorlalþi fraþi/surori;

d) acte doveditoare, în original, privind veniturile membrilorfamiliei.

(Legea nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vedereastimulãrii achiziþionãrii de calculatoare, Normã metodologicã pentru aplicareaLegii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulãriiachiziþionãrii de calculatoare).

Actenecesare


Cele mai grave forme ale muncii copiilor sunt: a) toate formele de sclavie sau practicile similare, ca de

exemplu: vânzarea de sau comerþul cu copii, servitutea pentrudatorii ºi munca de servitor, precum ºi munca forþatã sau obligatorie,inclusiv recrutarea forþatã sau obligatorie a copiilor în vedereautilizãrii lor în conflictele armate;

b) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopulprostituãrii, producþiei de material pornografic sau de spectacolepornografice;

c) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopulunor activitãþi ilicite, mai ales pentru producþia ºi traficul destupefiante, aºa cum le definesc convenþiile internaþionalepertinente;

d) muncile care, prin natura lor sau prin condiþiile în care seexercitã, sunt susceptibile sã dãuneze sãnãtãþii, securitãþii saumoralitãþii copilului.

Orice membru (stat semnatar al Convenþiei) trebuie, þinândseama de importanþa educaþiei pentru eliminarea muncii copiilor, sãia mãsuri eficiente pentru:

a) a preveni angajarea copiilor în cele mai grave forme alemuncii copiilor;

b) a prevedea ajutorul direct necesar ºi adecvat pentru a-isustrage pe copii de la cele mai grave forme ale muncii copiilor ºi aasigura readaptarea lor ºi integrarea lor socialã;

c) a asigura accesul lor la educaþia de bazã gratuitã ºi, ori de câteori este posibil ºi potrivit, la formarea profesionalã a tuturor copiilorsustraºi de la cele mai grave forme ale muncii copiilor;

d) a identifica copii expuºi în mod particular riscurilor ºi a intraîn contact direct cu ei;

e) a þine seama de situaþia particularã a fetelor.

(Convenþia nr. 182 din 17 iulie 1999 privind interzicerea celor mai grave formeale muncii copiilor ºi acþiunea imediatã în vederea eliminãrii lor)

Forme grave ale muncii copilului

Formegrave alemunciicopilului

Obligaþiilestatelorsemnatare

Se interzice folosirea tinerilor sub vârsta de 16 ani la efectuareaoperaþiilor manuale de încãrcare, descãrcare ºi transport, iar atinerilor sub vârsta de 18 ani la operaþiile cu materiale ºi produsepericuloase (foarte toxice, explozive etc.).

Este interzisã munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor lalucrãrile de vopsit care comportã utilizarea carbonatului bazic deplumb (ceruzã), a sulfatului de plumb sau a miniului de plumb, ºi atuturor produselor care conþin aceºti pigmenþi.

Pentru copiii cu vârsta cuprinsã între 16 ºi 18 ani, maselemaxime admise de transportat, de susþinut sau de ridicat, suntstabilite în raport cu vârsta ºi sexul ºi anume, pentru femei (5 kg) ºipentru bãrbaþi (12 kg).

Existã activitãþi cu risc mare în care munca tinerilor sub 18 anieste interzisã, ca de exemplu lucrul la înãlþime, unele activitãþi dinexploatãri forestiere, exploatãri miniere etc., care sunt reglementateprin Normele Specifice de Protecþie a Muncii.

• cerere• adeverinþã medicalã;• copie dupã actele de studii;• cazier judiciar;• o recomandare de la ultimul loc de muncã sau de la unitatea

de învãþãmânt;• curriculum vitae;• repartiþia de la agenþia de ocupare a forþei de muncã

(dupã caz).

(Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificatã prinLegea 18/1999, Constituþia României, Codul Muncii al Românieidin 24/01/2003 - versiune actualizata la data de 22/12/2005, Legea nr. 130/1999 privind unele mãsuri de protecþie a persoanelor încadrate în muncã)

Actenecesarepentruangajare


În funcþie de suma prevãzutã în bugetul asigurãrilor pentruºomaj, Agenþia va încheia contracte de solidaritate cu tinerii, potriviturmãtoarelor prioritãþi:

a) tineri proveniþi din centrele de plasament ºi centrele deprimire a copilului din cadrul serviciilor publice specializate ºi alorganismelor private autorizate în domeniul protecþiei copiilor(actul de identitate ºi dovada cã provin din aceste centre);

b) tineri singuri cu copii în întreþinere (actul de identitate,declaraþie pe propria rãspundere cã sunt singuri cu copii înîntreþinere ºi certificate de naºtere pentru copiii aflaþi în întreþinere);

c) tineri familiºti cu copii în întreþinere (actul de identitate,certificat de cãsãtorie ºi certificatele de naºtere pentru copiii aflaþiîn întreþinere);

d) tineri familiºti fãrã copii în întreþinere (actul de identitate ºicertificat de cãsãtorie);

e) tineri familiºti care au executat pedepse privative de libertate(actul de identitate, certificat de cãsãtorie ºi dovada din care sãrezulte cã au executat pedepse privative de libertate);

f) alte categorii de tineri aflaþi în dificultate.

Prin persoanã marginalizatã social se înþelege persoana carebeneficiazã de venit minim garantat sau face parte dintr-o familiebeneficiarã de venit minim garantat, în condiþiile Legii nr. 416/2001,ºi se aflã în cel puþin douã dintre urmãtoarele situaþii:

a) nu are loc de muncã;b) nu are locuinþã în proprietate sau în folosinþã;c) locuieºte în condiþii improprii;d) are unul sau mai mulþi copii în întreþinere sau face parte dintr-

o familie cu mulþi copii în întreþinere;e) este persoanã vârstnicã, fãrã susþinãtori legali;f) este încadratã în categoria persoanelor cu handicap sau

invaliditate;g) are în întreþinere o persoanã încadratã în categoria

persoanelor cu handicap grav, accentuat ori invaliditate gradul Isau II;

h) a executat o pedeapsã privativã de libertate.

Persoanamarginalizatãsocial

Prioritãþi înîncheiereacontractelordesolidaritatecu tinerii

Încadrarea în muncã a tinerilor

Accesul laun loc demuncã

Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã areobligaþia de a realiza un acompaniament social personalizat pentrutinerii cu vârste între 16 ºi 25 de ani aflaþi în dificultate ºi confruntaþicu riscul excluderii profesionale, în scopul facilitãrii accesului lorla un loc de muncã. Aceºtia au dreptul la consiliere profesionalã ºimediere din partea personalului specializat al Agenþiei, prinîntocmirea unui plan individual de mediere.

În scopul integrãrii sau reintegrãrii în muncã, tinerii între 16 ºi25 de ani pot beneficia de plasare în muncã la un angajator avizatde Agenþie, în baza unui contract de solidaritate.

Contractul de solidaritate poate fi încheiat între tânãrulbeneficiar ºi Agenþie pe o duratã de pânã la 2 ani, dar nu mai puþinde un an.

Termenul angajator nu exclude nici o entitate care, potrivitlegislaþiei în vigoare, are dreptul sã încadreze în muncã personal.

În baza contractului de solidaritate angajatorul, va încheia cutânãrul un contract individual de muncã pe duratã determinatã, egalãcu cea a contractului de solidaritate.

Angajatorii care încadreazã tineri în condiþiile unui contract desolidaritate, denumiþi în continuare angajatori de inserþie, vorîncheia convenþii cu Agenþia prin care aceasta se angajeazã sãramburseze lunar salariul de bazã stabilit la data angajãrii tinerilor,dar nu mai mult de 75% din câºtigul salarial mediu net pe economie,comunicat de Institutul Naþional de Statisticã.

Dacã la data încetãrii contractului de solidaritate angajatorii deinserþie angajeazã tineri, în condiþiile unui contract de solidaritate,cu contract individual de muncã pe duratã nedeterminatã, aceºtiabeneficiazã, în baza aceleiaºi convenþii, de rambursarea lunarã aunei sume, în cuantum de 50% din indemnizaþia de ºomaj cuvenitãconform legii, pe care tânãrul beneficiar ar fi primit-o dacã ar fi fostdisponibilizat la acea datã. Suma se acordã angajatorului pe operioadã de maximum 2 ani, pânã la împlinirea de cãtre angajat avârstei de 25 de ani.

Contractuldesolidaritate

Facilitãþipentruangajator


(Codul Muncii al României din 24/01/2003, versiune actualizatã la data de05/07/2005)

Dreptul laconcediu deodihnã

Durata minimã a concediului de odihnã anual este de 20 de zilelucrãtoare. Tinerii în vârstã de pânã la 18 ani beneficiazã de unconcediu de odihnã suplimentar de cel puþin 3 zile lucrãtoare.

Se ia în considerare vârsta pe care aceºti tineri au avut-o la 1ianuarie din anul calendaristic respectiv.

Pentru perioada concediului de odihnã salariatul beneficiazãde o indemnizaþie de concediu, care nu poate fi mai micã decâtsalariul de bazã, indemnizaþiile ºi sporurile cu caracter perma-nent cuvenite pentru perioada respectivã, prevazute în contractulindividual de muncã.

Indemnizaþia de concediu de odihnã se plateºte de cãtreangajator cu cel puþin 5 zile lucrãtoare înainte de plecarea înconcediu.

Orice convenþie prin care se renunþã total sau în parte la dreptulla concediu de odihnã este interzisã.

În cazul unor evenimente familiale deosebite (cãsãtorie,naºterea unui copil, decesul soþului sau al unei rude pânã la gradul2 a salariatului), salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu seinclud în durata concediului de odihnã.

Evenimentele familiale deosebite ºi numãrul zilelor libereplãtite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncãaplicabil sau prin regulamentul intern.

Concediupentruevenimentedeosebite

Concediul de odihnã al salariaþilorminori

Actenecesare

Serviciul public de asistenþã socialã stabileºte mãsuriindividuale în vederea prevenirii ºi combaterii marginalizãrii socialea persoanelor ºi familiilor identificate conform unei metodologiielaborate ºi aprobate de consiliile locale.

Serviciul public de asistenþã socialã întocmeºte situaþia privindpersoanele ºi familiile marginalizate social, pe care o actualizeazãtrimestrial, în cursul aplicãrii mãsurilor de prevenire ºi combatere amarginalizãrii sociale.

Pentru persoanele ºi familiile identificate, consiliile locale auobligaþia de a asigura, dupã caz, accesul la o locuinþã sau la serviciilepublice de strictã necesitate, cum sunt: energie electricã, apã, gazenaturale, termoficare ºi altele asemenea. De asemenea, consiliilelocale aprobã metodologia de stabilire a sumelor ce se acordã pentrusuportarea unei pãrþi din datoriile pe care persoanele ºi familiilemarginalizate social le au la serviciile publice de strictã necesitate,precum ºi modul de decontare a acestora cãtre furnizorii serviciilor,cu sau fãrã convenþie.

Persoanele ºi familiile identificate potrivit metodologieiconsiliilor locale se vor adresa primarului localitãþii de domiciliu oride reºedinþã sau, dupã caz, al sectorului municipiului Bucureºti, cucerere însoþitã de documente justificative, prin care solicitãacoperirea unei pãrþi din datoriile pe care le au faþã de furnizorii deservicii publice de strictã necesitate.

Primarii dispun verificarea situaþiei ce rezultã din documentelejustificative prezentate, prin anchetã socialã.

Protecþiapersoanelormarginalizatesocial


sediul în strãinãtate, autorizatã potrivit legii, care încadreazãforþã de muncã în condiþiile legii.

Persoana fizicã care realizeazã venituri, potrivit legii, ºi esteasiguratã pentru riscul pierderii locului de muncã, prin platacontribuþiei de asigurãri pentru ºomaj.

Perioada în care s-a plãtit contribuþia de asigurãri pentruºomaj atât de cãtre asigurat, cât ºi de angajator sau, dupã caz,numai de cãtre asigurat.

O compensaþie parþialã a veniturilor asiguratului ca urmarea pierderii locului de muncã sau a veniturilor absolvenþilorinstituþiilor de învãþãmânt ºi militarilor care au efectuat stagiulmilitar ºi care nu s-au putut încadra în muncã;

1. ªomerii sunt persoanele care se pot gãsi în una dintreurmãtoarele situaþii:

a) le-a încetat contractul individual de munca sau contractul demunca temporara din motive neimputabile lor;

b) le-au încetat raporturile de serviciu din motiveneimputabile lor;

c) le-a încetat mandatul pentru care au fost numiþi sau aleºi, dacãanterior nu au fost încadraþi în muncã sau dacã reluarea activitãþiinu mai este posibilã din cauza încetãrii definitive a activitãþiiangajatorului;

d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajati pe bazade contract sau li s-a desfacut contractul din motive neimputabilelor;

e) le-a încetat raportul de muncã în calitate de membru coop-erator, din motive neimputabile lor;

f) au încheiat contract de asigurare pentru ºomaj ºi nurealizeazã venituri sau realizeazã din activitãþi autorizate potrivitlegii venituri mai mici decât indemnizaþia de ºomaj ce li s-ar ficuvenit potrivit legii;

g) au încetat activitatea ca urmare a pensionarii pentruinvaliditate si care, ulterior, au redobândit capacitatea de muncasi nu au reusit sa se încadreze în munca;

Expresiastagiu decotizare

Calitatea deasigurat

Expresiaindemnizaþiede ºomaj

Situaþii deºomaj

Protecþia socialã a ºomerilor

Persoana care îndeplineºte cumulativ urmãtoarele condiþii:a) este în cãutarea unui loc de muncã de la vârsta de minimum

16 ani ºi pânã la îndeplinirea condiþiilor de pensionare;b) starea de sãnãtate ºi capacitãþile fizice ºi psihice o fac aptã

pentru prestarea unei munci;c) nu are loc de muncã, nu realizeazã venituri sau realizeazã din

activitãþi autorizate potrivit legii venituri mai mici decâtindemnizaþia de ºomaj ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi;

d) este în cãutarea unui loc de muncã;e) este înregistratã la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei

de Muncã sau la alt furnizor de servicii de ocupare, carefuncþioneazã în condiþiile prevãzute de lege.

Persoana înregistratã la Agenþia Naþionalã pentru OcupareaForþei de Muncã sau la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditatîn condiþiile legii, pentru a fi sprijinitã în ocuparea unui loc demuncã.

Persoanele în cãutarea unui loc de muncã se pot afla în unadintre urmãtoarele situaþii:

a) au devenit ºomeri în sensul precizat mai sus;b) nu au putut ocupa un loc de muncã dupã absolvirea unei

instituþii de învãþãmânt sau dupã satisfacerea stagiului militar;c) ocupã un loc de muncã ºi, din diferite motive, doresc

schimbarea acestuia;d) au obþinut statutul de refugiat sau altã formã de protecþie

internaþionalã, conform legii;e) cetateni straini sau apatrizi care au fost încadraþi în muncã sau

au realizat venituri în România, conform legii;f) nu au putut ocupa loc de muncã dupã repatriere sau dupã

eliberarea din detenþie.

Persoana juridicã sau persoana fizicã cu sediul, respectivdomiciliul, în România ori sucursala, filiala, agenþia,reprezentanþa din România a unei persoane juridice strãine cu

Definiþie:ºomer

Calitatea deangajator

Calitatea depersoanã încãutareaunui loc demuncã


b) nu realizeazã venituri sau realizeazã din activitãþiautorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizaþiade ºomaj;

c) nu îndeplinesc condiþiile de pensionare, conform legii.

Organul competent pentru acordarea indemnizaþiei deºomaj este agenþia pentru ocuparea forþei de muncã, în cãror razãsolicitantul îºi are sediul, respectiv domiciliul.

Indemnizaþia de ºomaj se acordã ºomerilor prevãzuþi însubcapitolul “Situaþii de ºomaj”, partea 1., pe perioade stabilitediferenþiat, în funcþie de stagiul de cotizare, dupã cum urmeazã:

a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de pânãla 5 ani, dar nu mai puþin de 1 an;

b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare cuprinsîntre 5 ºi 10 ani;

c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare maimare de 10 ani.

Cuantumul indemnizaþiei de ºomaj este o sumã fixã,neimpozabilã, lunarã, reprezentând 75% din salariul de bazãminim brut pe þarã, în vigoare la data stabilirii acestuia.

Indemnizaþia de ºomaj se acordã ºomerilor prevãzuþi însubcapitolul “Situaþii de ºomaj”, partea 2., pe o perioadã de 6 luniºi este o sumã fixã, neimpozabilã, lunarã, al cãrei cuantumreprezintã 50% din salariul de bazã minim brut pe þarã, în vigoarela data stabilirii acesteia. Indemnizaþia de ºomaj se acordã osingurã datã, pentru fiecare formã de învãþãmânt absolvitã.

Angajatorii care încadreazã în muncã pe duratãnedeterminatã absolvenþi ai unor instituþii de învãþãmânt primesclunar, pe o perioadã de 12 luni, pentru fiecare absolvent:

a) 1 salariu de bazã minim brut de þarã, în vigoare la dataîncadrãrii în muncã, pentru absolvenþii ciclului inferior alliceului sau ai ºcolilor de arte ºi meserii;

b) 1,2 salarii de bazã minime brute pe þarã, în vigoare la dataîncadrãrii în muncã, pentru absolvenþii de învãþãmânt secundarsuperior sau învãþãmânt postliceal;

c) 1,5 salarii de bazã minime brute pe þarã, în vigoare la dataîncadrãrii în muncã, pentru absolvenþii de învãþãmânt superior.

Organulcompetent

Cuantumulindemnizaþieide naºtere

Stimulareaangajatorilor

h) le-au încetat raporturile de munca sau de serviciu din motiveneimputabile lor, în perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;

i) abrogat;j) reintegrarea în muncã, dispusã prin hotãrâre judecãtoreascã

definitivã, nu mai este posibilã la unitãþile la care au fost încadrateîn muncã anterior, din cauza încetãrii definitive a activitãþii, sau launitãþile care au preluat patrimoniul acestora;

k) le-a încetat activitatea desfãºuratã exclusiv pe bazaconvenþiei civile.

2. Sunt asimilate ºomerilor persoanele care îndeplinescurmãtoarele condiþii:

a) sunt absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmânt, în vârstã deminimum 16 ani, care într-o perioadã de 60 de zile de la absolvirenu au reuºit sã se încadreze în muncã potrivit pregãtirii profesionale;

b) sunt absolvenþi ai ºcolilor speciale pentru persoane cuhandicap în vârstã de minimum 16 ani, care nu au reuºit sã seîncadreze în muncã potrivit pregãtirii profesionale;

c) sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar, nuau fost încadrate în muncã ºi care, într-o perioadã de 30 de zile de ladata lãsãrii la vatrã. nu s-au putut încadra în muncã.

ªomerii prevãzuþi în subcapitolul “Situaþii de ºomaj”, partea1., beneficiazã de indemnizaþie de ºomaj dacã îndeplinesccumulativ urmãtoarele condiþii:

a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele24 de luni premergãtoare datei înregistrãrii cererii;

b) nu realizeazã venituri sau realizeazã din activitãþiautorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizaþia deºomaj;

c) nu îndeplinesc condiþiile de pensionare, conform legii;d) sunt înregistraþi la agenþiile pentru ocuparea forþei de

muncã în a cãror razã teritorialã îºi au domiciliul sau, dupã caz,reºedinþa, dacã au avut ultimul loc de muncã ori au realizatvenituri în acea localitate.

ªomerii prevãzuþi în subcapitolul “Situaþii de ºomaj”, partea2. beneficiazã de indemnizaþii de ºomaj dacã îndeplinesccumulativ urmãtoarele condiþii:

a) sunt înregistraþi la agenþiile pentru ocuparea forþei demuncã în a cãror razã teritorialã îºi au domiciliul;

Condiþii deobþinere aindemnizaþieide naºtere


I. Înregistrarea naºteriiÎntocmirea actului de naºtere se face la autoritatea

administraþiei publice locale în a cãrei razã administrativ-teritorialã s-a produs evenimentul.

Pentru minorul sub 14 ani, certificatul de naºtere poate facedovada identitãþii, cetãþeniei ºi domiciliului sãu, împreunã cu actulde identitate al pãrintelui/reprezentantului sãu legal.

• certificatul medical constatator al naºterii;• declaraþia verbalã a urmãtoarelor persoane: oricare dintre

pãrinþi sau, dacã aceºtia, din diferite motive, nu o pot face, medicul,persoanele care au fost de faþã la naºtere sau personalul din unitateaîn care a avut loc naºterea, rudele ori vecinii care au luat cunoºtinþãdespre naºterea unui copil;

• actul de identitate al mamei ºi al declarantului;• dupã caz, certificatul de cãsãtorie al pãrinþilor;• declaraþia de recunoaºtere, în cazul unui copil din afara

cãsãtoriei, recunoaºterea paternitãþii având loc în momentuldeclarãrii naºterii;

• declaraþia scrisã a pãrinþilor, în cazul în care aceºtia au numede familie diferite ori existã neconcordanþã între prenumelecopilului trecut în certificatul constatator ºi declaraþia verbalã adeclarantului;

• dispoziþia primarului, în cazul în care pãrinþii nu se înþeleg cuprivire la numele de familie sau prenumele copilului.

• solicitarea serviciului public de asistenþã socialã în cazul încare copilul este gãsit sau a fost pãrãsit de pãrinþi într-o unitatesanitarã.

Au obligaþia de a face declaraþia de naºtere oricare dintrepãrinþi, iar dacã, din diferite motive, nu o pot face, obligaþiadeclarãrii revine medicului, persoanelor care au fost de faþã lanaºtere sau personalului din unitatea în care a avut loc naºterea,rudelor ori vecinilor care au luat cunoºtinþã despre naºtereaunui copil.

Organulcompetent

Actenecesare

Actele de stare civilã

Obligaþiade a facedeclaraþiade naºtere

Angajatorii care încadreazã în muncã pe duratanedeterminatã absolvenþi din rândul persoanelor cu handicapprimesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele prevãzute maisus pe o perioadã de 18 luni.

Prin absolvent al unei instituþii de învãþãmânt se înþelegepersoana care a obþinut o diplomã sau un certificat de studii, încondiþiile legii, în una dintre instituþiile de învãþãmânt gimnazial,profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat oriparticular, autorizat sau acreditat în condiþiile legii.

Angajatorii care încadreazã absolventi în condiþiile de maisus sunt obligaþi sã menþinã raporturile de muncã sau de serviciuale acestora cel puþin 3 ani de la data încheierii.

În perioada celor 3 ani, absolvenþii pot urma o formã depregãtire profesionalã, organizatã de cãtre angajator, încondiþiile legii. Cheltuielile necesare pentru pregãtireaprofesionalã vor fi suportate, la cererea angajatorilor, dinbugetul asigurãrilor pentru ºomaj.

(Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimulareaocupãrii forþei de muncã, Lege nr. 107/2004 pentru modificarea si completareaLegii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimulareaocuparii fortei de muncã, Lege nr. 580/2004pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemulasigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca)


întocmeºte un proces verbal constatator semnat de reprezentanþiicelor trei instituþii.

Dacã nu a fost stabilitã identitatea mamei în termen de 30 de zilede la întocmirea procesului verbal, întocmirea actului de naºtere seva face la cererea serviciului public de asistenþã socialã pe bazadocumentelor înaintate de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialãºi protecþia copilului, respectiv: certificatului medical constatator alnaºterii ºi a procesului-verbal încheiat de poliþie, de conducãtorulmaternitãþii ºi de reprezentantul direcþiei, comunicarea din parteapoliþiei cu privire la rezultatul verificãrilor privind identitateamamei, dispoziþia/hotãrârea de plasament a copilului, dupã caz.Actul de înregistrare a naºterii este comunicat ulterior direcþieigenerale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de cãtre serviciullocal de asistenþã socialã.

a) în cazul copilului gãsit:- declaraþia scrisã a persoanei care l-a gãsit ori referatul

reprezentantului autoritãþii tutelare din cadrul primãriei în razacãreia a fost gãsit copilul;

- procesul-verbal întocmit de poliþie, medic ºi reprezentantulautoritãþii tutelare din cadrul primãriei. Procesul-verbal se vaînregistra la primãrie ºi va cuprinde:

• anul, luna ºi ziua când a fost gãsit copilul;• sexul copilului;• locul ºi împrejurãrile în care a fost gãsit copilul;• numele de familie, prenumele ºi domiciliul persoanei care l-a

gãsit ºi al martorilor (atunci când sunt);• denumirea ºi adresa instituþiei sau numele persoanei cãreia i-

a fost încredinþat copilul;• vârsta copilului gãsit, stabilitã de medic prin indicarea obligatorie

a anului, lunii ºi zilei de naºtere, chiar dacã acestea sunt aproximative;• rezultatul primelor cercetãri efectuate de poliþie pentru identi-

ficarea pãrinþilor.b) în cazul copilului abandonat în spital:• referatul reprezentantului autoritãþii tutelare din cadrul

primãriei în raza cãreia a fost abandonat copilul;• certificatul medical constatator al naºterii;• procesul-verbal încheiat de poliþie, conducãtorul unitãþii

sanitare ºi reprezentantul autoritãþii tutelare din cadrul primãriei,care va avea acelaºi cuprins ca ºi cel încheiat în cazul copilului gãsit.

Actenecesare

• 15 zile pentru copilul nãscut viu ºi în termen de 3 zile pentrucopilul nãscut mort. Termenele se socotesc de la data naºterii ºi suntcalculate pe zile.

• 24 de ore de la data decesului, în cazul în care copilul nãscutviu a decedat în perioada primelor 15 zile de la naºtere. Termenulse calculeazã pe ore.

Când declaraþia de naºtere a fost fãcutã dupã expirareatermenelor prevãzute mai sus, în limita termenului de un an de lanaºtere, întocmirea actului de naºtere se face cu aprobareaprimarului. Nedeclararea naºterii în termenele legale constituiecontravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã.

Când declaraþia a fost fãcutã dupã trecerea unui an de la datanaºterii, întocmirea actului se face în baza hotãrârii judecãtoreºtidefinitive ºi irevocabile, care trebuie sã conþinã toate datelenecesare întocmirii actului de naºtere. Acþiunea se introduce lainstanþa de judecatã în a cãrei razã are domiciliul persoanainteresatã sau unde are sediul/domiciliul instituþia/persoana carese ocupã de ocrotirea copilului.

Întocmirea actului de naºtere al copilului gãsit se face, întermen de 30 de zile de la data gãsirii copilului, la autoritateaadministraþiei publice locale (primãria) în a cãrei razãadministrativ-teritorialã a fost gãsit, pe baza procesului-verbalîntocmit de poliþie, de medic ºi de reprezentantul serviciuluipublic de asistenþã socialã local, cãruia îi revine ºi obligaþia dea face Declaraþia de înregistrare a naºterii. Dacã nu se cunoscnumele de familie ºi prenumele copilului, acestea se stabilescprin Dispoziþie de cãtre primarul localitãþii unde se înregistreazãnaºterea. Persoana care a gãsit copilul este obligatã sã anunþe, întermen de 24 de ore, poliþia ºi sã prezinte copilul cu toateobiectele ºi înscrisurile aflate asupra lui.

Aceeaºi procedurã se aplicã ºi în cazul copilului pãrãsit, de cãtrepãrinþi, în alte unitaþi sanitare decât maternitatea.

În situaþia în care copilul este pãrãsit la naºtere în maternitateori alte unitãþi sanitare, acestora le revine obligaþia sã sesizeze,în scris ºi telefonic, poliþia ºi direcþia generalã de asistenþãsocialã ºi protecþia copilului în termen de 24 de ore de laconstatarea acestui fapt. În termen de 5 zile de la sesizare se

Întocmireaactului denaºtere alcopiluluigãsit

Întocmireaactului denaºtere alcopiluluipãrãsit

Trecereaunui an dela datanaºterii

Termenul dedeclarare anaºterii


• declaraþia de cãsãtorie (se face personal de viitorii soþi.În cazul în care unul dintre viitorii soþi nu se aflã în localitateaunde urmeazã a se încheia cãsãtoria, el va putea facedeclaraþia la serviciul de stare civilã din localitatea în care seaflã, care o va transmite din oficiu, în timp util, serviciuluicompetent pentru încheierea cãsãtoriei);

• actele de identitate;• certificatele medicale privind starea sãnãtãþii acestora;

certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiteriiºi trebuie sã cuprindã menþiunea expresã cã persoana se poatesau nu se poate cãsãtori;

• dacã este cazul, dovezi privind desfacerea sauîncetarea cãsãtoriei anterioare;

• în cazul existenþei unor impedimente rezultate dincondiþiile de vârstã, rudenie fireascã sau adopþie, se cereaprobarea preºedintelui consiliului judeþean sau a primaruluigeneral al municipiului Bucureºti;

• încuviinþarea primarului pentru încheierea cãsãtorieiînainte de împlinirea termenului de 10 zile de la înregistrareadeclaraþiei de cãsãtorie;

• în cazul cãsãtoriei între cetãþenii strãini, dovezieliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare aleþãrilor ai cãror cetãþeni sunt, din care sã rezulte cã suntîndeplinite condiþiile de fond, cerute de legea lor naþionalã,pentru încheierea cãsãtoriei.

La oficierea cãsãtoriei este obligatorie prezenþa a doimartori, care vor semna alãturi de ofiþerul de stare civilã ºide soþi, actul de cãsãtorie.

(Legea cu privire la actele de stare civilã nr. 119/1996, Metodologia pentruaplicarea unitarã a dispoziþiilor Legii nr. 119/1996, Codul familiei, Decretulprivind persoanele fizice ºi juridice nr. 31/1954)

Actelenecesarepentruincheiereacãsãtoriei

Actul de naºtere se completeazã numai la rubricile referitoarela copil, cele referitoare la pãrinþi rãmânând necompletate ºi,respectiv, cu datele care rezultã din certificatul medical constatatoral naºterii ori cu cele stabilite de organele de poliþie, dupã caz.

În cazul copilului adoptat serviciul de stare civilã competentva emite un nou act de naºtere al copilului, pe baza hotãrâriijudecãtoreºti de încuviinþare a adopþiei. În noul act de naºtere,va fi menþionat numele pãrinþilor adoptivi ca pãrinþi fireºti aicopilului iar locul naºterii va fi menþionat cu denumirea loculuiserviciului de stare civilã care întocmeºte documentul. Vechiulact se pãstreazã, menþionându-se pe marginea acestuiaîntocmirea noului act.

II. CãsãtoriaBãrbatul se poate cãsãtori numai dacã a împlinit vârsta de 18

ani, iar femeia numai dacã a împlinit 16 ani.Cu toate acestea, pentru motive temeinice (de ex., graviditatea)

se poate încuviinþa cãsãtoria femeii care a împlinit 15 ani.Încuviinþarea se dã de Preºedintele Consiliului judeþean sau dePrimarul General al Mun. Bucureºti, în raza cãreia îºi are domiciliulfemeia, ºi numai în temeiul unui aviz dat de cãtre medic.

1. Cãsãtoria se încheie de cãtre ofiþerul de stare civilã(primarul comunei, oraºului, primarii de sectoare sau primarulgeneral al Municipiului Bucureºti sau delegaþii acestora) lasediul autoritãþii administraþiei publice locale a municipiului,sectorului municipiului Bucureºti, oraºului sau comunei în acãrei razã administrativ-teritorialã îºi are domiciliul saureºedinþa unul dintre viitorii soþi.

2. Cãsãtoria se poate încheia în afara sediului autoritãþiiadministraþiei publice locale, cu aprobarea primarului, dacã dinmotive temeinice unul dintre soþi se aflã în imposibilitatea de a seprezenta.

3. Cãsãtoria nu poate fi doveditã decât prin certificatul decãsãtorie, eliberat pe baza actului întocmit în registrul actelor destare civilã.

Organulcompetent

Condiþiide vârstãprivindcãsãtoria

Întocmireaactului denaºtere alcopiluluiadoptat


EliberareaCI

pãrinþi sau, dupã caz, de reprezentantul sãu legal, de persoanadesemnatã din cadrul centrului specializat aflat sub autoritateaserviciului public de asistenþã socialã sau de persoana cãreia i-afost încredinþat în plasament.

Minorilor care la împlinirea vârstei de 14 ani se gãsescinternaþi, în condiþiile legii, în centre specializate aflate subautoritatea serviciilor publice de asistenþã socialã li se elibereazãacte de identitate prin grija acestor servicii de cãtre serviciilepublice comunitare de evidenþã a persoanelor din raza teritorialãde competenþã.

Actul de identitate al persoanei fizice internate în instituþiide reeducare ºi de protecþie socialã se pãstreazã pe duratainternãrii de cãtre administraþia acestor instituþii.

În situaþia în care pãrinþii celor prevãzuþi la alin. 2 nu suntcunoscuþi sau nu pot fi identificaþi, la rubrica "Domiciliu" seînscrie adresa centrului respectiv.

Cartea de identitate se elibereazã dupã cum urmeazã:a) prima carte de identitate se elibereazã la împlinirea vârstei

de 14 ani;b) pentru persoanele cu vârsta cuprinsã între 14-18 ani,

termenul de valabilitate a cãrþii de identitate este de 4 ani;c) pentru persoanele cu vârsta cuprinsã între 18-25 ani,

termenul de valabilitate a cãrþii de identitate este de 7 ani;d) cãrþile de identitate eliberate dupã împlinirea vârstei de 25

de ani au termen de valabilitate de 10 ani.

Cartea de identitate provizorie se elibereazã în urmãtoarelecazuri:

a) când persoana fizicã nu posedã toate documentelenecesare pentru eliberarea cãrþii de identitate;

b) în cazul cetãþenilor români cu domiciliul în strãinãtate,care locuiesc temporar în România.

Pentru cartea de identitate provizorie, termenul devalabilitate se stabileºte de serviciul public comunitar deevidenþã a persoanelor, dar nu poate depãºi un an.

Serviciile publice comunitare de evidenþã a persoanelorelibereazã o nouã carte de identitate în urmãtoarele cazuri:

EliberareaCIprovizorie

Condiþii deeliberare aunei noi CI

Aspectegenerale

Prin act de identitate se înþelege cartea de identitate, precumºi cartea de identitate provizorie ºi buletinul de identitate, aflatîn termen de valabilitate. Buletinele de identitate, eliberate încondiþiile legii, rãmân valabile pânã la preschimbarea lor întotalitate.

Dovada identitãþii ºi a cetãþeniei române în cazul minoruluicãruia nu i s-a eliberat primul act de identitate se face cucertificatul de naºtere al acestuia, iar dovada domiciliului se facecu actul de identitate al pãrintelui la care locuieºte statornic saucu actul de identitate al reprezentantului sãu legal, precum ºi cuunul dintre documentele de mai jos:

a) acte încheiate în condiþiile de validitate prevãzute delegislaþia românã în vigoare, privind titlul locativ;

b) declaraþia scrisã de primire în spaþiu a gãzduitorului,însoþitã de actul de proprietate al acestuia, pentru persoanele caresolicitã schimbarea domiciliului la o altã persoanã fizicã;

c) declaraþia pe propria rãspundere a solicitantului, însoþitãde nota de verificare a poliþistului de ordine publicã, prin carese certificã existenþa unui imobil, faptul cã solicitantul locuieºteefectiv la adresa declaratã, pentru persoana fizicã ce nu poateprezenta documentele prevãzute la lit. a) ºi b); pentru minorii ºipersoanele fizice puse sub interdicþie, declaraþia se dã ºi sesemneazã de cãtre pãrinþi sau de cãtre reprezentanþii lor legali;

d) documentul eliberat de primãrii, din care sã rezulte cãsolicitantul sau, dupã caz, gãzduitorul acestuia figureazã înscrisîn Registrul agricol, pentru mediul rural.

Actul de identitate se elibereazã de cãtre serviciul publiccomunitar de evidenþã a persoanelor de la locul de domiciliu saureºedinþã a persoanei fizice, pe baza cererii scrise a acesteia sau,în cazul persoanei fizice puse sub interdicþie, a reprezentantuluisãu legal.

La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul depune cerereapentru eliberarea actului de identitate, însoþit de unul dintre

Actele de identitate (CI)

Dovadaidentitãþii

Condiþia devârstãprivindeliberareaCI

Organulcompetent


PaºaportulMinorilor cetãþeni români li se elibereazã paºapoarte sim-

ple în urmãtoarele condiþii:a) în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani,

numai la cererea ambilor pãrinþi, a pãrintelui supravieþuitor, apãrintelui cãruia i-a fost încredinþat prin hotãrâre judecãtoreascãrãmasã definitivã ºi irevocabilã sau, dupã caz, a reprezentantuluilegal;

b) în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, lacererea acestuia, numai cu acordul ambilor pãrinþi, a pãrinteluisupravieþuitor, a pãrintelui cãruia i-a fost încredinþat prinhotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã ºi irevocabilã sau,dupã caz, a reprezentantului legal.

Minorii cetãþeni români, care nu au împlinit vârsta de 14 ani,pot fi incluºi în paºapoartele ambilor pãrinþi sau, dupã caz, înpaºaportul unuia dintre pãrinþi, în condiþiile prevãzute mai sus.În cazul în care minorul este titular al unui paºaport simplu,acesta poate fi anulat la solicitarea pãrintelui, concomitent cuefectuarea menþiunii privind includerea în paºaportul acestuia.

În situaþia în care se solicitã eliberarea unui paºaport pentruun minor sau, dupã caz, includerea minorului în paºaportul unuipãrinte ºi nu existã, dacã legea o cere, acordul celuilalt pãrinte,autoritãþile competente vor elibera paºaportul sau, dupã caz, vorinclude minorul în paºaportul pãrintelui solicitant, dacã seargumenteazã necesitatea eliberãrii sau includerii prin faptul cãminorul urmeazã sã se deplaseze în strãinãtate pentru studii oripentru a participa la concursuri oficiale, prezentând documentedoveditoare în acest sens.

În cazul în care se argumenteazã necesitatea eliberãriipaºaportului prin faptul cã minorul urmeazã sã se deplaseze înstrãinãtate pentru a urma un tratament medical fãrã de care viaþasau sãnãtatea îi este pusã în pericol, prezentând documentedoveditoare în acest sens, emise ori avizate de autoritãþilemedicale române, autoritãþile competente vor elibera paºaportul,chiar dacã existã acordul doar al unuia dintre pãrinþi.

Condiþia devârstãprivindeliberareapaºaportului

Acordulpãrinþilorprivindeliberareapaºaportului

(Ordonanþã de urgenþã nr. 97/2005 privind evidenþa, domiciliul, reºedinþa ºiactele de identitate ale cetãþenilor români)

a) la expirarea termenului de valabilitate a actului deidentitate care urmeazã a fi preschimbat;

b) dacã s-a modificat numele sau prenumele titularului,prenumele pãrinþilor, data ori locul naºterii;

c) în cazul schimbãrii domiciliului;d) în cazul schimbãrii denumirii sau a rangului localitãþilor

ºi strãzilor, al renumerotãrii imobilelor sau rearondãrii acestora,al înfiinþãrii localitãþilor sau strãzilor;

e) în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;f) în cazul deteriorãrii actului de identitate;g) în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de

identitate;h) la expirarea sau revocarea interdicþiei titularului de a se

afla în anumite localitãþi;i) când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde

cu fizionomia titularului;j) în cazul schimbãrii sexului;k) în cazul anulãrii;l) pentru preschimbarea buletinelor de identitate.


hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã ºi irevocabilã, apãrintelui supravieþuitor ori a reprezentantului sãu legal, care sãcuprindã acordul acestora cu privire la efectuarea cãlãtoriei re-spective de cãtre minor, la statul sau statele de destinaþie, laperioada în care urmeazã sã se desfãºoare cãlãtoria, precum ºidatele de identitate ale însoþitorului respectiv.

În situaþiile prevãzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesarãdeclaraþia pãrintelui decãzut din drepturile pãrinteºti sau, dupãcaz, declarat dispãrut, în condiþiile legii, dacã însoþitorul facedovada în acest sens, cu excepþia cazului în care ambii pãrinþi seaflã în aceastã situaþie, când este obligatorie declaraþiareprezentantului legal al minorului.

Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organelepoliþiei de frontierã permit ieºirea din România a minorilorînsoþiþi, numai în urmãtoarele situaþii:

a) în cazul în care însoþitorul argumenteazã necesitateacãlãtoriei în strãinãtate prin faptul cã minorul urmeazã sãbeneficieze de un tratament medical care nu este posibil peteritoriul României ºi fãrã de care viaþa sau sãnãtatea îi este pusãîn mod grav în pericol, cu condiþia sã prezinte documentedoveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritãþilemedicale române, din care sã rezulte perioada ºi statul sau stateleîn care urmeazã sã se acorde tratamentul medical respectiv, chiardacã nu existã acordul ambilor pãrinþi, al celuilalt pãrinte, alpãrintelui supravieþuitor sau al reprezentantului legal;

b) în cazul în care însoþitorul argumenteazã necesitateacãlãtoriei în strãinãtate prin faptul cã minorul se deplaseazãpentru studii sau concursuri oficiale, cu condiþia sã prezintedocumente doveditoare în acest sens, din care sã rezulte perioadaºi statul sau statele în care se vor desfãºura aceste studii sauconcursuri, chiar dacã existã acordul doar al unuia dintre pãrinþi.

Pe lângã informaþiile prevãzute la alin. (1) lit. d), declaraþiapãrinþilor, a pãrintelui cãruia minorul i-a fost încredinþat prinhotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã ºi irevocabilã, apãrintelui supravieþuitor sau a reprezentantului legal, dupã caz,trebuie sã cuprindã ºi urmãtoarele menþiuni:

a) scopul deplasãrii;b) ruta urmatã pânã în statul de destinaþie;c) indicarea faptului dacã minorul urmeazã sã rãmânã în

statul de destinaþie, caz în care trebuie menþionatã persoana

Dacã paºaportul a fost emis de autoritãþile competente încondiþiile prevãzute la alin. (1) ºi (2), acestea au obligaþia de a-i informa pãrinþii, concomitent sau de îndatã ce este posibil.

Emiterea paºaportului pentru minor sau, dupã caz,includerea acestuia în paºaportul unuia dintre pãrinþi, în situaþiaîn care existã neînþelegeri între aceºtia cu privire la exprimareaacordului, cu excepþia situaþiilor prevãzute la alin. (1) ºi (2), seefectueazã numai dupã soluþionarea neînþelegerilor de cãtreinstanþa de judecatã, în condiþiile legii.

Organele poliþiei de frontierã permit ieºirea din þarã acetãþenilor români minori numai dacã sunt însoþiþi de o persoanãfizicã majorã, în urmãtoarele cazuri:

a) minorului care este înscris în documentele de cãlãtorie aleambilor pãrinþi sau, dupã caz, este titular al unui document decãlãtorie individual ºi cãlãtoreºte în strãinãtate însoþit de aceºtiai se permite ieºirea în aceleaºi condiþii ºi împreunã cu aceºtia;

b) minorului care este înscris în paºaportul unui pãrinte ºicãlãtoreºte în strãinãtate împreunã cu acesta sau, dupã caz, estetitular al unui paºaport individual ºi cãlãtoreºte împreunã cu unuldintre pãrinþi i se permite ieºirea în aceleaºi condiþii ºi împreunãcu acesta numai dacã pãrintele însoþitor prezintã o declaraþie aceluilalt pãrinte, din care sã rezulte acordul acestuia cu privirela efectuarea cãlãtoriei respective în statul sau în statele dedestinaþie, precum ºi cu privire la perioada acesteia sau, dupãcaz, face dovada decesului celuilalt pãrinte;

c) minorului care este înscris în paºaportul unui pãrinte ºicãlãtoreºte în strãinãtate împreunã cu acesta sau, dupã caz, estetitular al unui paºaport individual ºi cãlãtoreºte împreunã cu unuldintre pãrinþi i se permite ieºirea în aceleaºi condiþii ºi împreunãcu acesta, fãrã a mai fi necesarã declaraþia celuilalt pãrinte,numai dacã pãrintele însoþitor face dovada faptului cã minoruli-a fost încredinþat prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasãdefinitivã ºi irevocabilã;

d) minorului care este titular al unui paºaport individual ºicãlãtoreºte însoþit de o altã persoanã fizicã majorã i se permiteieºirea în aceleaºi condiþii ºi împreunã cu aceasta numai dacãpersoana însoþitoare prezintã o declaraþie a ambilor pãrinþi sau,dupã caz, a pãrintelui cãruia minorul i-a fost încredinþat prin

Ieºirea dinþarã acopiilor


pãrinþilor sau, dupã caz, a reprezentantului legal se menþioneazãcã minorul se va reîntoarce împreunã cu acelaºi însoþitor;

b) însoþitorul a sãvârºit anterior una dintre infracþiunileurmãtoare, cu excepþia cazului în care a fost reabilitat pentruaceastã infracþiune:

1. omor, omor calificat, omor deosebit de grav; 2. infracþiuni privitoare la viaþa sexualã; 3. cerºetorie; 4. lipsire de libertate în mod ilegal; 5. sclavie; 6. prostituþie; 7. proxenetism; 8. infracþiuni privind traficul de droguri sau precursori; 9. infracþiuni privind traficul de persoane ºi infracþiuni în

legãturã cu traficul de persoane; 10. trafic de migranþi; 11. trafic de þesuturi sau organe umane; 12. infracþiuni de terorism;c) însoþitorul este cetãþean strãin ºi pãrãseºte teritoriul

României ca urmare a unei decizii de îndepãrtare de pe teritoriulRomâniei, dispusã în condiþiile legii, cu excepþia cazului în careeste pãrinte al minorului ºi existã acordul celuilalt pãrinte, datîn condiþiile prevãzute mai sus;

d) însoþitorului sau, dupã caz, minorului i-a fost limitat, încondiþiile prezentei legi, exerciþiul dreptului la liberã circulaþieîn strãinãtate pentru statul de destinaþie ori pentru un stat careurmeazã sã fie tranzitat, în perioada în care urmeazã sãcãlãtoreascã împreunã;

e) însoþitorul nu este persoana cãreia i-a fost încredinþatã decãtre instanþã supravegherea minorului, atunci când faþã deacesta s-a dispus mãsura educativã a libertãþii supravegheate, încondiþiile legii penale;

f) minorul refuzã sã iasã din þarã, dacã a împlinit vârsta de14 ani.

Cererile pentru eliberarea paºapoartelor simple se depunpersonal de cãtre solicitanþi, în þarã, la serviciile publicecomunitare pentru evidenþa persoanelor ori la serviciile publicecomunitare pentru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor simple,

Organulcompetent

cãreia urmeazã a-i fi încredinþat minorul, sau dacã urmeazã sãse reîntoarcã împreunã cu un însoþitor, ale cãrui date de identitatetrebuie indicate, în cazul în care acesta este o altã persoanã decâtcea cu care iese din România.

Poate avea calitatea de însoþitor ºi o persoanã anumedesemnatã din cadrul unei societãþi comerciale autorizate, încondiþiile legii, sã desfãºoare activitãþi de transport internaþionalde persoane.

Organele poliþiei de frontierã vor permite ieºirea din Româniaa minorilor însoþiþi numai dacã se constatã cã se respectãinformaþiile prevãzute la alin. (1) lit. b) ºi c) ºi la alin. (4), referitoarela însoþitor, perioada deplasãrii ºi ruta care trebuie urmatã, iar însituaþiile prevãzute la alin. (3), dacã se constatã cã ruta aleasã pentrudeplasare ºi momentul prezentãrii la ieºirea din þarã se justificã înraport cu destinaþia, respectiv cu perioada deplasãrii.

Declaraþiile prevãzute la alin. (1) lit. b)-d) trebuie redactateîn douã exemplare ºi trebuie sã fie autentificate în þarã de notarulpublic, iar în strãinãtate, de misiunile diplomatice sau oficiileconsulare ale României ori, dacã au fost date în faþa autoritãþilorstrãine, sã îndeplineascã condiþiile de supralegalizare prevãzutede lege sau sã aibã aplicatã apostila. Un exemplar al declaraþieise pãstreazã de cãtre însoþitor, iar al doilea exemplar însoþeºtepaºaportul minorului.

În situaþia în care organele poliþiei de frontierã constatã cãnu sunt îndeplinite condiþiile prevãzute de prezenta lege pentruca minorul sã iasã din România, vor întrerupe cãlãtoria acestuia.Dacã minorul nu este însoþit de cel puþin unul dintre pãrinþi, vorproceda la informarea imediatã a acestora, punându-le în vederesã îl preia de îndatã ce este posibil. În cazul în care nu esteposibilã informarea pãrinþilor, organele poliþiei de frontierã voranunþa de îndatã Autoritatea Naþionalã pentru ProtecþiaDrepturilor Copilului, care va iniþia procedura aplicabilãminorilor neînsoþiþi, potrivit legii.

Organele poliþiei de frontierã vor întrerupe, de asemenea,cãlãtoria minorului, chiar dacã sunt îndeplinite condiþiileprevãzute la art. 30, în urmãtoarele situaþii:

a) însoþitorul este cetãþean strãin ºi nu face dovada faptuluicã are dreptul sã se reîntoarcã în România, deºi în declaraþia

Întrerupereacãlãtorieicopiilor


Numelecopilului dincãsãtorie

Copilul din cãsãtorie primeºte numele de familie comun alpãrinþilor. Dacã pãrinþii nu au nume de familie comun, copilul valua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. Înacest caz, numele copilului se va stabili prin înþelegerea pãrinþilorºi se va declara, odatã cu naºterea copilului, la serviciul de starecivilã. În lipsa unei asemenea înþelegeri, instanþa de judecatã vahotãrî, þinând cont de opinia pãrinþilor, dacã copilul va purta numeleunuia dintre ei sau numele lor reunite.

Copilul din afara cãsãtoriei dobândeºte numele de familie alaceluia dintre pãrinþi faþã de care filiaþia a fost mai întâi stabilitã. Încazul în care filiaþia a fost stabilitã ulterior ºi faþã de celãlalt pãrinte,instanþa judecãtoreascã va putea da încuviinþare copilului sã poartenumele acestuia din urmã.

În cazul în care copilul a fost recunoscut în acelaºi timp de ambiipãrinþi, el va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lorreunite.

Copilul dobândeºte prin adopþie numele celui care îl adoptã, orinumele comun al soþilor care adoptã; dacã adopþia se face de cãtresoþi care nu au nume de familie comun, aceºtia sunt obligaþi sãdeclare instanþei care încuviinþeazã adopþia, numele pe care copilulurmeazã sã-l poarte. Pentru motive temeinice, instanþa, încuviinþândadopþia, la cererea adoptatorilor ºi cu consimþãmântul copilului carea împlinit 10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copiluluiadoptat.

În situaþia încetãrii adopþiei ca urmare a declarãrii nulitãþiiacesteia, copilul adoptat redobândeºte vechiul sãu nume de familie.

Numele de familie ºi prenumele copilului gãsit, se stabilesc,prin Dispoziþie, de primarul comunei, oraºului, municipiului sau alsectorului mun. Bucureºti, în raza cãruia a fost gãsit copilul.

Numele ºi prenumele copilului

Numelecopilului dinafaracãsãtoriei

Numelecopiluluiadoptat*

Numele ºiprenumelecopiluluigãsit*

*vezi ºi Întocmirea actului de naºtere pentru copilul adoptat*vezi ºi Întocmirea actului de naºtere pentru copilul gãsit

(Lege nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaþii a cetãþenilor români înstrãinãtate, Ordonanþã nr. 5/2006 pentru modificarea ºi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaþii a cetãþenilor români în strãinãtate)

în a cãror razã de competenþã au domiciliul sau, dupã caz,reºedinþa, iar în strãinãtate, la misiunile diplomatice ºi oficiileconsulare ale României.


Copilul locuieºte la pãrinþii sãi.Dacã pãrinþii nu locuiesc împreunã, aceºtia vor decide, de

comun acord, la care dintre ei va locui copilul.Domiciliul copilului este stabilit la pãrinþii sãi sau la acela

dintre pãrinþi la care el locuieºte statornic. Domiciliul copiluluiîncredinþat de instanþã altei persoane, rãmâne la pãrinþii sãi iarîn cazul în care aceºtia au domiciliile separate ºi nu se înþeleg,instanþa judecãtoreascã decide la care dintre ei copilul va aveadomiciliul.

În caz de neînþelegere între pãrinþi, va decide instanþajudecãtoreascã þinând seama de interesele copilului, precum ºi deopinia acestuia.

În caz de divorþ instanþa judecãtoreascã va hotãrâ, pentru fiecaredintre copii, odatã cu pronunþarea divorþului, cãruia dintre pãrinþivor fi încredinþaþi copiii minori.

Pentru motive temeinice, copiii pot fi încredinþaþi unor rude saualtor persoane, cu consimþãmântul acestora din urmã, sau chiar unorinstituþii de ocrotire.

Copilul pus sub tutelã locuieºte la tutore. Numai cuîncuviinþarea instanþei judecãtoreºti copilul poate avea o altãlocuinþã. Pe durata tutelei, domiciliul copilului va fi la tutorele sãu.

Pe durata mãsurii plasamentului, domiciliul copilului este lapersoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tiprezidenþial care îl are în îngrijire.

Domiciliulîn caz deneînþelegereîntre pãrinþi

Domiciliul copilului

Domiciliulcopiluluiaflat subtutelã,încredinþatsau dat înplasament

(Codul familiei - iulie 1993, Decretul 31/1954 privind persoanele fizice ºijuridice, Ordonanþã de urgenþã nr. 97/2005 privind evidenþa, domiciliul,reºedinþa ºi actele de identitate ale cetãþenilor români)

Domiciliulcopilului

Prenumelecopilului

Actenecesarepentruschimbareanumelui

(Legea cu privire la actele de stare civilã nr. 119/1996, Codul familiei - iulie1993, Legea NR. 323/2003 pentru aprobarea Ordonanþei de Guvern nr.41/2003privind dobândirea ºi schimbarea pe cale administrativã a numelor persoanelorfizice)

Organulcompetent

Numele se poate schimba pe cale administrativã.Pentru copil, cererea de schimbare a numelui se face, dupã caz,

de pãrinþi sau, de reprezentantul sãu legal. Dacã pãrinþii nu se înþelegcu privire la schimbarea numelui copilului, decizia va fi luatã deinstanþa de judecatã. În cazul în care copilul a împlinit vârsta de 14ani, cererea va fi semnatã ºi de acesta.

Schimbarea numelui de familie al copilului se poate cere odatãcu schimbarea numelui de familie al pãrinþilor sau pentru motivetemeinice, ºi separat. Schimbarea prenumelui copilului se poate cereoricând.

Prenumele se stabileºte la data înregistrãrii naºterii, pe bazadeclaraþiei de naºtere fãcutã de cel care declarã naºterea, sub rezervadeclaraþiei scrise ºi a celuilalt pãrinte, dacã existã neconcordanþãîntre declaraþia de naºtere ºi declaraþia de naºtere verbalã fãcutã decel care declarã naºterea.

• cererea de schimbare a numelui;• copii certificate ori legalizate de pe certificatele de stare civilã

ale celui care solicitã schimbarea numelui;• un exemplar al Monitorului Oficial al României în care a fost

publicatã cererea de schimbare a numelui;• actul de consimþãmânt, dat în formã autenticã, al celuilalt soþ,

în cazul schimbãrii numelui de familie comun purtat în timpulcãsãtoriei;

• hotãrârea judecãtoreascã, în cazul în care pãrinþii nu se înþelegcu privire la schimbarea numelui copilului;

• orice alte acte pe care solicitantul le considerã necesare pentrumotivarea cererii sale.

Cererea de schimbare a numelui se depune la serviciul local deevidenþã informatizatã a persoanei unde domiciliazã copilul ºi seaprobã prin dispoziþia preºedintelui Consiliului judeþean.

Schimbareanumelui ºiprenumeluicopilului


În cazul în care numai unul dintre pãrinþi dobândeºtecetãþenia românã, pãrinþii vor hotãrî, de comun acord, cu privirela cetãþenia copilului. În situaþia în care pãrinþii nu cad de acord,tribunalul în raza cãruia se aflã domiciliul copilului va decide,þinând seama de interesele acestuia. În cazul în care copilul aîmplinit vârsta de 14 ani este necesar ºi consimþãmântul acestuia.Este obligatorie ascultarea de cãtre instanþã a copilului care aîmplinit vârsta de 10 ani.

Copilul dobândeºte cetãþenia românã pe aceeaºi datã cupãrintele sãu.

Cetãþenia românã se poate acorda ºi persoanei care a avutaceastã cetãþenie ºi care cere redobândirea ei, cu pãstrarea cetãþenieistrãine ºi stabilirea domiciliului în þarã sau cu menþinerea acestuiaîn strãinãtate.

Pãrinþii care se repatriazã ºi solicitã redobândirea cetãþenieiromâne hotãrãsc ºi în privinþa cetãþeniei copiilor lor minori. Însituaþia în care pãrinþii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliulminorului va decide, þinând seama de interesele acestuia. În cazulcopilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesarconsimþãmântul acestuia. Este obligatorie ascultarea de cãtreinstanþã a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani.

Dovada cetãþeniei române se face cu cartea de identitate,paºaportul sau certificatul constatator.

Cetãþenia copilului pânã la vârsta de 14 ani se face cu certificatulsãu de naºtere, însoþit de cartea de identitate sau paºaportul oricãruiadintre pãrinþi. În cazul în care copilul este înscris în cartea deidentitate sau în paºaportul unuia dintre pãrinþi, dovada cetãþenieise face cu oricare din aceste acte.

Dacã dovada cetãþeniei copilului pânã la vârsta de 14 ani nu sepoate face în condiþiile alineatului precedent, dovada se va puteaface cu certificatul eliberat de serviciile de evidenþã a populaþiei.Dovada cetãþeniei copiilor gãsiþi se face, pânã la vârsta de 14 ani,cu certificatul de naºtere.

Dovadacetãþeniei

(Legea nr. 21/1991 cu privire la cetãþenia românã, republicatã în MO nr. 98din 6 martie 2000, Constituþia României, Legea 272/2004 privind promovareaºi protecþia drepturilor copilului)

Redobândireacetãþeniei

Dobândireacetãþenieiprinacordareala cerere

Dobândireacetãþeniei

Cetãþenia copiluluiCetãþenia românã a copilului se dobândeºte prin:• naºtere;• adopþie;• acordarea la cerere;

Copiii nãscuþi pe teritoriul României, din pãrinþi cetãþeniromâni, sunt cetãþeni români. Sunt, de asemenea, cetãþeni românicei care:

• s-au nãscut pe teritoriul statului român, chiar dacã numai unuldintre pãrinþi este cetãþean român;

• s-au nãscut în strãinãtate ºi ambii pãrinþi sau numai unul dintreei are cetãþenia românã.

Copilul gãsit pe teritoriul statului român este cetãþean român,dacã nici unul dintre pãrinþi nu este cunoscut.

Cetãþenia românã se dobândeºte de cãtre copilul cetãþean strãinsau fãrã cetãþenie prin adopþie, dacã adoptatorii sunt cetãþeniromâni, iar adoptatul nu a împlinit vârsta de 18 ani. În cazul în carenumai unul din adoptatori este cetãþean român, cetãþeniaadoptatului minor va fi hotãrâtã, de comun acord, de cãtreadoptatori. În situaþia în care adoptatorii nu cad de acord, instanþajudecãtoreascã competentã sã încuviinþeze adopþia va decideasupra cetãþeniei copilului, þinând seama de interesele acestuia. Încazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesarconsimþãmântul acestuia. Dacã adopþia se face de cãtre o singurãpersoanã, iar aceasta este cetãþean român, copilul dobândeºtecetãþenia adoptatorului.

În cazul declarãrii nulitãþii adopþiei, copilul care nu a împlinitvârsta de 18 ani este considerat cã nu a fost niciodatã cetãþean român,dacã domiciliazã în strãinãtate sau dacã pãrãseºte þara pentru adomicilia în strãinãtate.

Copilul nãscut din pãrinþi cetãþeni strãini sau fãrã cetãþenie ºicare nu a împlinit vârsta de 18 ani dobândeºte cetãþenia românãodatã cu pãrinþii sãi.

Dobândireacetãþenieiprin naºtere

Dobândireacetãþenieiprin adopþie


Dovadafiliaþiei faþãde mamã

I. Filiaþia faþã de mamãFiliaþia faþã de mamã rezultã din faptul naºterii. Ea se dovedeºte

prin certificatul constatator al naºterii.

Dacã naºterea nu a fost înregistratã în registrul de starecivilã ori dacã copilul a fost trecut în registrul de stare civilãca nãscut din pãrinþi necunoscuþi, mama poate recunoaºte pecopil. Recunoaºterea se poate face fie prin declaraþie laserviciul de stare civilã, fie printr-un înscris autentic, fie printestament. În nici una din situaþii, recunoaºterea nu se poaterevoca.

Acþiunea pentru stabilirea filiaþiei faþã de mamã aparþine numaicopilului; ea poate fi pornitã de reprezentantul legal, în cazul în carecopilul este minor sau pus sub interdicþie.

Dreptul de a porni acþiunea pentru stabilirea filiaþiei faþã demamã nu trece asupra moºtenitorilor copilului; ei pot continuaacþiunea pornitã de acesta. Acþiunea pentru stabilirea filiaþiei faþã demamã poate fi pornitã ºi împotriva moºtenitorilor pretinsei mame.Acþiunea nu se prescrie în timpul vieþii copilului.

II. Filiaþia faþã de tatãCopilul nãscut în timpul cãsãtoriei are ca tatã pe soþul mamei.

Copilul nãscut dupã desfacerea, declararea nulitãþii sau anulareacãsãtoriei are ca tatã pe fostul soþ al mamei, dacã a fost conceput întimpul cãsãtoriei ºi naºterea a avut loc înainte ca mama sã se firecãsãtorit.

Paternitatea poate fi tãgãduitã dacã este cu neputinþã ca soþulmamei sã fie tatãl copilului.

Acþiunea în tãgãduirea paternitãþii poate fi pornitã de soþulmamei, de mamã ºi de copil; moºtenitorii pot continua acþiuneapornitã de el.

Dacã soþul mamei este pus sub interdicþie, acþiunea va putea fipornitã de tutore, însã numai cu încuviinþarea autoritãþii tutelare.

Filiaþia

Recunoaºte-rea filiaþiei

Acþiunea înjustiþie acopiluluipentru sta-bilireafiliaþiei faþãde mamã

Regulãgeneralã, caprezumþierelativã)

Acþiunea întãgãduireapaternitãþii

Livretul de familie este un act care reflectã componenþafamiliei, filiaþia copiilor ºi situaþia lor juridicã faþã de reprezentanþiilegali. Titular al livretului de familie este familia.

Livretul de familie se elibereazã, gratuit, de cãtre serviciul destare civilã al consiliului local în a cãrui razã teritorialã aredomiciliul reprezentantul familiei.

Livretul de familie se elibereazã cu ocazia oficierii cãsãtoriei ºise semneazã de cãtre primar sau de delegatul acestuia.

Livretul de familie se elibereazã ºi la cererea scrisã areprezentantului familiei, pe baza datelor din certificatul decãsãtorie, actele de identitate ale soþilor, certificatele de naºtere alecopiilor, certificatul de deces al unuia dintre soþi sau copii, hotãrârilejudecãtoreºti de desfacere a cãsãtoriei prin divorþ ori dindocumentele care atestã modificarea relaþiilor de autoritateparentalã, plasament familial al copiilor ºi, dupã caz, adopþiacopiilor, dacã la oficierea cãsãtoriei nu exista obligaþia legalãprivind eliberarea livretului .

În cazul în care componenþa familiei, filiaþia copiilor sau situaþialor juridicã faþã de reprezentanþii legali se schimbã, modificarealivretului de familie se face de cãtre serviciul de stare civilã alconsiliului local din localitatea de domiciliu.

În caz de pierdere, furt, deteriorare sau distrugere, serviciul destare civilã al consiliului local elibereazã un duplicat al livretului defamilie, pe baza declaraþiei pe propria rãspundere a reprezentantuluifamiliei. În situaþia desfacerii cãsãtoriei prin divorþ sau a anulãriiacesteia, livretul de familie se retrage ºi se anuleazã, eliberându-seun nou livret de familie pãrintelui cãruia i-au fost încredinþaþi copiisau, dupã caz, ambilor pãrinþi când aceºtia formeazã fiecare ofamilie împreunã cu copiii încredinþaþi.

Livretul de familieAspectegenerale

Eliberarealivretului defamilie

Modificarealivretului defamilie

(Legea nr. 119/1997 privind alocaþia suplimentarã pentru familiile cu copii,Hotãrâre nr. 495/1997 privind conþinutul, eliberarea ºi actualizarea livretuluide familie)

Eliberareaduplicatului


În cazul în care mama copilului a convieþuit cu pretinsul tatãori dacã acesta din urmã a prestat copilului întreþinere, termenulde un an se calculeazã de la încetarea convieþuirii ori aîntreþinerii.

Timpul cuprins între a trei sutea ºi a o sutã optzecea zidinaintea naºterii copilului este timpul legal al concepþiunii.

(Codul Familiei - iulie 1993, Decizia civilã nr. 349/2002 a CurþiiConstituþionale privind neconstituþionalitatea prevederilor alin..2 al art.54 dinCodul Familiei)

Timpullegal alconcepþiunii

Termenulacþiunii înstabilireapaternitãþii

În toate cazurile, mama copilului va fi citatã.Acþiunea în tãgãduirea paternitãþii se prescrie în termen de

ºase luni de la data când tatãl a cunoscut naºterea copilului.În cazul în care, mai înainte de împlinirea acestui termen,

tatãl a fost pus interdicþie, un nou termen curge pentru tutore dela data când acesta a aflat despre naºterea copilului. Dacãacþiunea nu a fost pornitã de acesta, ea poate fi pornitã de tatãdupã ce i s-a ridicat interdicþia, în termen de ºase luni.

Copilul conceput ºi nãscut în afara cãsãtoriei poate firecunoscut de cãtre tatãl sãu; dupã moartea copilului, acestapoate fi recunoscut numai dacã a lãsat descendenþi fireºti.

Recunoaºterea se face prin declaraþie depusã la serviciul destare civilã, fie odatã cu înregistrarea naºterii, fie dupã aceastãdatã; recunoaºterea poate fi fãcutã ºi prin înscris autentic sautestament. Recunoaºterea, chiar fãcutã prin testament, nu sepoate revoca.

Recunoaºterea care nu corespunde adevãrului poate ficontestatã de orice persoanã interesatã. Dacã recunoaºterea estecontestatã de mamã, de cel recunoscut sau de descendenþiiacestuia, dovada paternitãþii este în sarcina autoruluirecunoaºterii sau a moºtenitorilor sãi.

Acþiunea în stabilirea paternitãþii copilului din afaracãsãtoriei aparþine copilului ºi se porneºte în numele sãu de cãtremamã, chiar dacã este minorã, ori de reprezentantul lui legal.

Dreptul de a porni acþiunea în stabilirea paternitãþii nu treceasupra moºtenitorilor copilului; ei pot continua acþiunea pornitãde acesta. Acþiunea în stabilirea paternitãþii poate fi pornitã ºiîmpotriva moºtenitorilor pretinsului tatã.

Acþiunea în stabilirea paternitãþii copilului din afaracãsãtoriei poate fi pornitã în termen de un an de la naºtereacopilului.

Dacã un copil a pierdut calitatea de copil din cãsãtorie ca urmarea unei hotãrâri judecãtoreºti, termenul de un an pentru pornireaacþiunii în stabilirea paternitãþii copilului din afara cãsãtoriei vacurge de la data când acea hotãrâre a rãmas definitivã.

Recunoaºte-rea filiaþieifaþã de tatã

Contestarearecunoaºteriifiliaþiei faþãde tatã

Acþiunea înstabilireapaternitãþii


Strãinilor li se poate acorda una dintre urmãtoarele forme deprotecþie:

a) statutul de refugiat;b) protecþie umanitarã condiþionatã;c) protecþie umanitarã temporarã.Statutul de refugiat se poate acorda la cerere strãinului care, în

urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe considerentede rasã, religie, naþionalitate, apartenenþã la un anumit grup socialsau opinie politicã, se aflã în afara þãrii sale de origine ºi care nupoate primi sau, ca urmare a acestei temeri, nu doreºte protecþiaacestei þãri.

Statutul de refugiat se acordã, la cerere, ºi soþiei sau, dupã caz,ºi soþului, precum ºi copiilor minori.

Minorii neînsoþiþi care nu au împlinit vârsta de 18 anibeneficiazã de aceeaºi protecþie oferitã, în condiþiile legii, minorilorromâni aflaþi în dificultate.

Protecþia umanitarã condiþionatã se poate acorda strãinului carenu îndeplineºte condiþiile de mai sus ºi cu privire la care existã mo-tive serioase sã se creadã cã, dacã va fi returnat în þara de origine,riscã sã sufere o vãtãmare a drepturilor sale constând în:

1. condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea uneiastfel de pedepse; sau

2. torturã, tratamente sau pedepse inumane ori degradante;3. o ameninþare serioasã, individualã, la adresa vieþii sau

integritãþii, ca urmare a violenþei generalizate în situaþii de conflictarmat intern sau internaþional, dacã solicitantul face parte dinpopulaþia civilã.

O persoanã este consideratã solicitant al statutului de refugiatdin momentul manifestãrii de voinþã, exprimatã în scris sau oral înfaþa autoritãþilor competente, din care sã rezulte cã aceasta solicitãprotecþia statului român pentru unul dintre motivele prevãzute deprezenta ordonanþã.

În cazul strãinului minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani,interesele acestuia sunt susþinute de reprezentantul sãu legal, iar în

lipsa acestuia i se numeºte un reprezentant legal în conformitate cuprevederile legii române. Dupã împlinirea vârstei de 14 ani minorulpoate depune cererea personal ºi i se poate numi un reprezentantlegal în condiþiile prevãzute de legea românã. Pânã la numirea unuireprezentant legal Oficiul Naþional pentru Refugiaþi asigurãminorului protecþia necesarã.

Copiii care solicitã obþinerea statutului de refugiat, precum ºicei care au obþinut acest statut beneficiazã de protecþie ºi asistenþãumanitarã corespunzãtoare pentru realizarea drepturilor lor.

În situaþia în care copilul care solicitã statutul de refugiat esteneînsoþit de cãtre pãrinþi sau de un alt reprezentant legal, susþinereaintereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a statutuluide refugiat se asigurã de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialãºi protecþia copilului în a cãrei razã administrativ-teritorialã se aflãorganul teritorial al Ministerului Administraþiei ºi Internelor undeurmeazã a fi depusã cererea.

Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copiluluineînsoþit se analizeazã cu prioritate. În scopul susþinerii adecvate aintereselor lui, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului desemneazã o persoanã cu studii superioare juridice saude asistenþã socialã din cadrul personalului propriu sau al unuiorganism privat autorizat, care sã susþinã drepturile copilului ºi sãparticipe, alãturi de acesta, la întreaga procedurã de acordare astatutului de refugiat.

În situaþia în care se constatã cã persoana desemnatã de cãtredirecþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului nu îºiîndeplineºte corespunzãtor obligaþia de apãrare a intereselorcopilului sau dovedeºte rea-credinþã în îndeplinirea acesteia, OficiulNaþional pentru Refugiaþi poate solicita direcþiei generale deasistenþã socialã ºi protecþia copilului înlocuirea acestei persoane.

Pânã la soluþionarea definitivã ºi irevocabilã a cererii deacordare a statutului de refugiat, cazarea copiilor neînsoþiþi serealizeazã într-un serviciu de tip rezidenþial aparþinând direcþieigenerale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sau unui organ-ism privat autorizat. Copiii care au împlinit vârsta de 16 ani pot ficazaþi ºi în centrele de primire ºi cazare aflate în subordineaOficiului Naþional pentru Refugiaþi.

Drepturile copiilor refugiaþi sauafectaþi de conflicte armate

Statutul derefugiat

Solicitatulstatutuluide refugiat

Drepturilecopiluluineînsoþit

Cazareacopiluluineînsoþit


Solicitanþii statutului de refugiat, care nu dispun de mijloacelemateriale necesare pentru întreþinere, beneficiazã de alocaþii de hranã,cazare ºi pentru alte cheltuieli, sume ce se asigurã de la bugetul de statprin bugetul Ministerului Administraþiei ºi Internelor.

Dacã strãinul care solicitã acordarea statutului de refugiat estecazat în centrele de primire ºi cazare ale Ministerului Administraþieiºi Internelor, suma prevãzutã mai sus referitoare la cazare nu seacordã.

Sumele necesare transportului gratuit pânã la locul de reºedinþãse asigurã din bugetul Ministerului Administraþiei ºi Internelor.Fondurile bãneºti pentru asistenþa medicalã primarã ºi spitaliceascãde urgenþã gratuitã se asigurã de la bugetul de stat ºi se alocãMinisterului Administraþiei ºi Internelor.

Strãinii care au dobândit o formã de protecþie în România auacces la asistenþã medicalã în aceleaºi condiþii stabilite de legepentru cetãþenii români.

Strãinii care au dobândit o formã de protecþie în România auacces la sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri socialeºi la sistemul naþional de asistenþã socialã, în condiþiile prevãzute delege pentru cetãþenii români.

Accesul strãinilor care au dobândit o formã de protecþie înRomânia la toate formele de învãþãmânt se realizeazã în condiþiilestabilite de lege pentru cetãþenii români.

În vederea integrãrii în sistemul de învãþãmânt românesc,minorii care au dobândit o formã de protecþie în Româniabeneficiazã pe durata unui an ºcolar de un curs gratuit de iniþiere înlimba românã.

În perioada urmãrii cursului de iniþiere în limba românã minoriicare au dobândit o formã de protecþie în România participã gratuit,în cadrul unitãþilor ºcolare, la activitãþi didactice cu caracter teoretic,practic ºi recreativ, fãrã ca prezenþa lor sã fie înregistratã îndocumente oficiale.

La finalul cursului de iniþiere în limba românã o comisie deevaluare, ale cãrei componenþã ºi funcþionare se stabilesc prin ordinal ministrului educaþiei, cercetãrii ºi tineretului, apreciazã nivelul decunoaºtere a limbii române ºi stabileºte înscrierea minorilor care audobândit o formã de protecþie în România în anul de studiucorespunzãtor.

Copiii care au dobândit o formã de protecþie în Româniabeneficiazã de alocaþia de stat pentru copii, în aceleaºi condiþiistabilite de lege pentru copiii români.

În situaþia în care cererea copilului, de acordare a statutuluide refugiat, este respinsã în mod definitiv ºi irevocabil, direcþiageneralã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sesizeazãAutoritatea pentru Strãini ºi solicitã instanþei judecãtoreºtistabilirea plasamentului copilului într-un serviciu de protecþiespecialã.

Mãsura plasamentului dureazã pânã la returnarea copilului înþara de reºedinþã a pãrinþilor ori în þara în care au fost identificaþi alþimembri ai familiei dispuºi sã ia copilul.

Oficiul Naþional pentru Refugiaþi din cadrul MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor coordoneazã activitatea celorlalteinstituþii ale statului, autoritãþi ale administraþiei publice locale ºiorganizaþii neguvernamentale implicate în procesul de integrare astrãinilor care au dobândit o formã de protecþie în România ºimonitorizeazã cazurile individuale.

Copiii afectaþi de conflicte armate beneficiazã de protecþie ºiasistenþã în condiþiile prezentei legi.

În caz de conflicte armate, instituþiile statului iau mãsurilenecesare pentru dezvoltarea de mecanisme speciale menite sãasigure monitorizarea mãsurilor adoptate pentru protejareadrepturilor copilului.

Nici un copil nu va fi folosit ca spion, cãlãuzã sau curier întimpul conflictelor armate.

În situaþia existenþei unui conflict armat, Autoritatea Naþionalãpentru Protecþia Drepturilor Copilului, în colaborare cu MinisterulAdministraþiei ºi Internelor, cu Ministerul Apãrãrii Naþionale,precum ºi cu alte instituþii cu atribuþii specifice, are obligaþia de ainiþia ºi de a implementa strategii ºi programe, inclusiv la nivelfamilial ºi comunitar, pentru a asigura demobilizarea copiilor soldaþiºi, respectiv, pentru a remedia efectele fizice ºi psihice aleconflictelor asupra copilului ºi pentru a promova reintegrareasocialã a acestuia.

Sprijinfinanciar

Accesul laserviciisociale

Accesul laînvãþãmânt

Respingereastatutuluide refugiat

Copiiiafectaþi deconflictearmate

Mãsuri încazul unuiconflictarmat

Alocaþia destat pentrucopii

OficiulNaþionalpentruRefugiaþi


Traficul ºi minorii neacompaniaþi(neînsoþiþi)

Definiþie Recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea, saupreluarea unui minor în scopul exploatãrii lui, respectiv pentru:

• executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în modforþat, cu încãlcarea normelor legale privind condiþiile de muncã,salarizare, sãnãtate ºi securitate;

• þinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemãnãtoarede lipsire de libertate ori de aservire;

• obligarea la practicarea prostituþiei, la manifestãripornografice în vederea producerii ºi difuzãrii de materialepornografice sau la alte forme de exploatare sexualã;

• obligarea la practicarea cerºetoriei;• prelevarea de organe,chiar ºi cu consimþãmântul victimei,

se considerã trafic de minori ºi se sancþioneazã cu închisoarestrictã, detenþiune severã sau detenþiune pe viaþã, în funcþie decalificarea faptelor ºi consecinþele lor.

Prevenirea:• transferului ilicit ºi a nereturnãrii copilului;• încheierii adopþiilor în alte scopuri decât interesul superior

al copilului;• exploatãrii sexuale ºi a violenþei sexuale;• rãpirii ºi traficãrii de copii în orice scop ºi sub orice formã;• implicãrii copiilor în conflictele armate;• dezvoltãrii forþate a talentelor copiilor în dauna dezvoltãrii

lor armonioase, fizice ºi mentale;• exploatãrii copilului de cãtre mass-media;• exploatãrii copilului în cadrul unor cercetãri ori

experimente ºtiinþifice.

Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi AutoritateaNaþionalã pentru Protecþia Drepturi.or Copilului, în colaborarecu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sunt obligate sã efectuezetoate demersurile necesare pentru adoptarea tuturor mãsurilorlegislative, administrative ºi educative destinate asigurãrii

Protecþiaîmpotrivaaltor formedeexploatare

Grupulinterministerialde lucru

Organele administraþiei publice centrale, în colaborare cuAgenþia Naþionalã de Ocupare a Forþei de Muncã ºi cu MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii, vor promova mãsurile corespunzãtoarepentru:

a) educarea în spiritul înþelegerii, solidaritãþii ºi pãcii, ca unproces general ºi continuu în prevenirea conflictelor;

b) educarea ºi pregãtirea copiilor demobilizaþi pentru o viaþãsocialã activã ºi responsabilã.

În orice judeþ sau sector al municipiului Bucureºti, preºedinteleconsiliului judeþean ori, dupã caz, primarul sectorului municipiuluiBucureºti are obligaþia de a înainta direcþiei generale de asistenþãsocialã ºi protecþia copilului, în termen de 24 de ore de la iniþiereaunui conflict armat, o listã completã a tuturor copiilor aflaþi peteritoriul respectivei unitãþi administrativ-teritoriale, în vedereamonitorizãrii situaþiei acestora.

Infrastructura având ca destinaþie protecþia ºi promovareadrepturilor copilului nu va fi folositã în scopuri militare.

În cazul acþiunilor de evaluare desfãºurate în urma unorconflicte armate, copiilor li se va acorda prioritate. Direcþia generalãde asistenþã socialã ºi protecþia copilului, în colaborare cu protecþiacivilã, va lua mãsurile necesare pentru a se asigura supraveghereacopiilor care sunt evacuaþi de cãtre persoane care îºi pot asumaresponsabilitatea ocrotirii ºi siguranþei lor. Ori de câte ori esteposibil, membrii aceleiaºi familii vor fi cazaþi împreunã.

(Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului,Ordonanþã nr. 44/2004 privind integrarea socialã a strãinilor care au dobândito formã de protecþie în România, Ordonanþã nr. 102/2000 (r1) privind statutulºi regimul refugiaþilor în România)


partenerilor, în scopul implementãrii Planului naþional deacþiune pentru prevenirea ºi combaterea traficului de copii.

Responsabilitatea privind aplicarea de mãsuri pentrucombaterea, combaterea traficului de copii ºi reintegrarea victimelorrevine Consiliilor judeþene/locale de sector, prin Direcþia deasistenþã socialã ºi protecþia copilului precum ºi tuturor structurilordeconcentrate ale ministerelor membre ale Grupuluiinterministerial, ale cãror atribuþii sunt stabilite prin lege.

„Consiliul Uniunii Europene,……, întrucât minoriineînsoþiþi care sunt cetãþeni ai statelor terþe pot fi victime aletraficului ºi este important pentru statele membre sã cooperezeîn combaterea acestei forme de trafic,…, adoptã….prezentarezoluþie…ce priveºte cetãþenii þãrilor terþe sub vârsta de 18 ani,care sosesc pe teritoriul statelor membre neînsoþiþi de un adultresponsabil pentru ei, prin lege sau tradiþie, ºi pentru atâta timpcât nu sunt în grija efectivã a unei astfel de persoane…ori….suntlãsaþi neînsoþiþi dupã ce au intrat pe teritoriul statelor membre…”

Este copil neînsoþit cetãþeanul român sub vârsta de 18 ani,care nu are capacitate deplinã de exerciþiu, care a sosit peteritoriul altui stat neînsoþit de nici unul dintre pãrinþii sãi sau deun alt reprezentant legal ori care nu se gãseºte sub supravegherealegalã a unei persoane. Acelaºi regim juridic este aplicabil ºicopilului care este lãsat neînsoþit dupã ce a intrat pe teritoriulstatului strãin în cauzã ori al altui stat.

Autoritãþile române, în colaborare cu autoritãþile strãine,care semnaleazã prezenþa unui copil român neînsoþit pe teritoriulstatului strãin, vor întreprinde demersuri pentru:

• identificarea copilului ºi a familiei acestuia;• întocmirea documentelor de identitate ºi cãlãtorie;• dispunerea mãsurilor temporare de protecþie pe teritoriul

statului de rezidenþã;• pregãtirea repatrierii ºi reintegrãrii familiale a copilului-

întocmirea anchetei sociale ºi a planului individual dereintegrare socialã;

• asigurarea asistenþei de specialitate, dupã caz;• monitorizarea evoluþiei reintegrãrii socio-familiale, etc. .

Minoriineînsoþiþi

Definiþie

Demersuriîn favoareacopiilorneînsoþiþi

Instituþiiresponsabilela nivellocal

protecþiei efective împotriva oricãror forme de trafic intern sauinternaþional al copiilor, în orice scop sau sub orice formã,inclusiv de cãtre proprii lor pãrinþi.

Pentru punerea în aplicare a Planului naþional de acþiunepentru prevenirea ºi combaterea traficului de copii, s-aconstituit la nivel de experþi ºi în subordinea Grupuluiinterministerial de lucru pentru coordonarea ºi evaluareaactivitãþii de prevenire ºi combatere a traficului de persoane,Subgrupul pentru coordonarea ºi evaluarea activitãþii deprevenire ºi de combatere a traficului de copii, al cãrui secre-tariat tehnic este asigurat de Autoritatea Naþionalã pentruProtecþia Drepturilor Copilului.

Componenþa subgrupului: Autoritatea Naþionalã pentruProtecþia Drepturilor Copilului-2 reprezentanþi; MinisterulAdministraþiei ºi Internelor-2 reprezentanþi; Ministerul Muncii,Solidaritãþii sociale ºi Familiei - 1 reprez.; Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii - 1 reprez.; Ministerul Justiþiei - 1 reprez.; MinisterulSãnãtaþii - 1 reprez.; Ministerul Afacerilor Externe - 1 reprez..

Atribuþiile principale ale subgrupului:• Coordoneazã implementarea activitãþilor prevãzute în

Planul naþional de acþiune pentru prevenirea ºi combatereatraficului de copii ºi urmãreºte desfãºurarea acestor activitãþi ºistadiul realizãrii obiectivelor;

• Propune Grupului interministerial, în vederea aprobãrii decãtre acesta, modalitãþile de colaborare dintre instituþiile publicede la nivel central ºi local cu atribuþii în domeniul prevenirii ºicombaterii traficului de copii ºi al protecþiei drepturilorcopilului, precum ºi modalitãþile de colaborare dintre acestea ºiorganizaþiile neguvernamentale ºi internaþionale implicate înaceastã materie;

• Urmãreºte aplicarea dispoziþiilor legislaþiei interne ºi anormelor internaþionale în materie, precum ºi adaptareaintervenþiilor diferitelor instituþii responsabile la evoluþiile îndomeniu;

• Propune Grupului interministerial, spre a fi aprobate ºitransmise organelor competente, mãsuri legislative,instituþionale sau operative, pe baza concluziilor desprinse dinactivitatea de monitorizare a acþiunilor desfãºurate de ansamblul

Atribuþiilegrupuluiinterministerialde lucru


Delincvenþa juvenilãLimitele devârstã alerãspunderiipenale(CodulPenal)

Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu rãspunde penal.Minorul care are vârsta între 14 ºi 16 ani rãspunde penal dacã sedovedeºte cã a sãvârºit fapta cu discernãmânt. Minorul care aîmplinit vârsta de 16 ani rãspunde penal pãotrivit legii.

Copilul care sãvârºeºte o faptã penalã ºi nu rãspunde penal,poate beneficia, la propunerea direcþiei de asistenþã socialã ºiprotecþia copilului în raza de competenþã a cãreia se aflã domiciliulcopilului, de urmãtoarele mãsuri de protecþie:

• supravegherea specializatã;• plasamentul familial sau într-un centru specializat.Supravegherea specializatã constã în menþinerea copilului în

familia sa, cu condiþia respectãrii unor obligaþii precum:frecventarea cursurilor ºcolare, urmarea unor tratamente medicale,interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legãturi cuanumite persoane, beneficierea de servicii de consiliere saupsihoterapie, etc. Plasamentul poate fi dispus în familia extinsã orisubstitutivã ori într-un centru specializat, atunci când condiþiilepentru mãsura supravegherii specializate nu sunt întrunite sau nusunt respectate de cãtre minor, respectiv, sãvârºeºte alte faptepenale. Pe durata mãsurilor de protecþie, copilul care a sãvârºit ofaptã penalã ºi nu rãspunde penal, familia naturalã, extinsã orisubstitutivã a acestuia ori reprezentantul sãu legal, vor beneficia deservicii specializate, pentru a-i asista pe copii în procesul dereintegrare în societate.

În dispunerea mãsurilor de protecþie Comisia de protecþie acopilului sau instanþa de judecatã, va þine seama de:

• condiþiile care au favorizat sãvârºirea faptei;• gradul de pericol social al faptei;• mediul în care a crescut ºi a trãit copilul;• riscul sãvârºirii din nou de cãtre copil a unei fapte prevãzute

de legea penalã;• orice alte elemente de naturã a caracteriza situaþia copilului.

Mãsurilespeciale deprotecþie

Individuali-zareamãsurilorde protecþie

Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor, Consiliilejudeþene/locale de sector prin Direcþiile de asistenþã socialã ºiprotecþia copilului, Ministerul Afacerilor Externe prin misiunilediplomatice sau consulare ºi Direcþia de Afaceri Consulare,Ministerul Administraþiei ºi Internelor prin Inspectoratul Poliþieide Frontierã ºi Inspectoratul de Evidenþã Informatizatã aPersoanei, instanþele de judecatã.

Centrele specializate pentru primirea copilului neînsoþit sauvictimã a traficului, se organizeazã de cãtre consiliile judeþene/desector ale municipiului Bucureºti, în subordinea Direcþiei generalede asistenþã socialã ºi protecþia copilului, pentru a se asiguraprimirea, însoþirea, reprezentarea, protecþia ºi monitorizareacopiilor repatriaþi. Mãsura specialã de protecþie imediatã pentrucopilul insoþit la centru este plasamentul în regim de urgenþã.

Pentru întreprinderea tuturor demersurilor, inclusiv pentruluarea mãsurilor imediate de protecþie, competenþa revineDirecþiei de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, de ladomiciliul acestuia. În caz de imposibilitate de intervenþie,competenþa imediatã revine direcþiei competente teritorial, peraza cãreia se aflã punctul de trecere a frontierei prin care serepatriazã copilul ori Direcþia de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului a Sectorului 2 Bucureºti. În caz de conflict decompetenþã, soluþionarea cazului este în sarcina TribunaluluiBucureºti, la sesizarea Autoritãþii Naþionale pentru ProtecþiaDrepturilor Copilului.

(Codul Penal-iunie 2005, Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovareadrepturilor copilului, Legea nr. 678/2001 privind prevenirea ºi combatereatraficului de persoane, Hotãrârea de Guvern nr. 299/2003 pentru aprobareaRegulamentului de aplicare a dispoziþiilor Legii nr.678/2001, Hotãrârea deGuvern nr. 1.295/2004 privind aprobarea Planului naþional de acþiune pentruprevenirea ºi combaterea traficului de copii, Ordinul comun al AutoritãþiiNaþionale pentzru Protecþia Copilului ºi Adopþie ºi al MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor privind aprobarea Regulamentului de organizareºi funcþionare a Subgrupului pentru coordonarea ºi evaluarea activitãþii deprevenire ºi de combatere a trafgicului de copii,Hotãrârea de Guvern nr.1.443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români neînsoþiþiºi asigurarea mãsurilor de protecþie specialã în favoarea acestora, Rezoluþianr. 97/C 221/03 a Consiliului Uniunii Europene.)

Instituþiiresponsabile

Structurispeciale deprimire

Competenþa


Codul penalRãspunderea penalã a copiluluiProtecþia familiei ºi copilului

I. Rãspunderea penalã a copiluluiMinorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu rãspunde pe-

nal. Minorul care are vârsta între 14 ºi 16 ani rãspunde penal,numai dacã se dovedeºte cã a sãvârºit fapta cu discernãmânt.Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani rãspunde penal, cuexcepþia cazului când se dovedeºte cã nu a avut discernãmânt.

Faþã de minorul care rãspunde penal se poate lua o mãsurãeducativã ori i se poate aplica o pedeapsã. La alegerea sancþiuniise þine seama de gradul de pericol social al faptei sãvârºite, destarea fizicã, de dezvoltarea intelectualã ºi moralã, decomportarea lui, de condiþiile în care a fost crescut ºi în care atrãit ºi de orice alte elemente de naturã sã caracterizeze persoanaminorului. Pedeapsa se aplicã numai dacã se apreciazã cã luareaunei mãsuri educative nu este suficientã pentru îndreptareaminorului.

Mãsurile educative care se pot lua faþã de minor sunt:a) mustrarea;b) libertatea supravegheatã;c) internarea într-un centru de reeducare;d) internarea într-un institut medical-educativ.

Mãsura educativã a mustrãrii constã în dojenirea minorului,în arãtarea pericolului social al faptei sãvârºite, în sfãtuireaminorului sã se poarte în aºa fel încât sã dea dovadã deîndreptare, atrãgându-i-se totodatã atenþia cã dacã va sãvârºi dinnou o infracþiune, se va lua faþã de el o mãsurã mai severã sau ise va aplica o pedeapsã.

Mãsura educativã a libertãþii supravegheate constã înlãsarea minorului în libertate pe timp de un an, sub supravegheredeosebitã. Supravegherea poate fi încredinþatã, dupã caz,pãrinþilor minorului, celui care l-a înfiat sau tutorelui. Dacã

Limitelerãspunderiipenale (art.99, C.pen.)

Consecinþelerãspunderiipenale (art.100, C.pen.)

Mãsurileeducative(art. 101,C.pen.)

Mustrarea(art. 102,C.pen.)

Libertateasupravegheatã(art. 103,C.pen.)

Serviciile de tip rezidenþial specializate, destinate copilului carea sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penal, se organizeazã cacentre de orientare, supraveghere ºi sprijinire a reintegrãrii socialea copilului. Aceste servicii pot fi asigurate de cãtre Direcþia generalãde asistenþã socialã ºi protecþia copilului sau de cãtre organismeprivate acreditate, respectiv licenþiate, în condiþiile legii. Personalulde specialitate ce poate activa în aceste servicii trebuie sã aibãurmãtoarele încadrãri: psiholog, psihopedagog, asistent social,jurist, medic pediatru, kinetoterapeut, referent de specialitate,asistent medical, etc. Conducerea acestor servicii se asigurã depersoane cu vehime de cel puþin doi ani în profesii ce presupundeþinerea licenþei în studii superioare socioumane. În cadrulserviciilor specializate rezidenþiale sau de zi, se pot desfãºura, îninteresul copiilor, activitãþi de voluntariat.

Este interzis sã se dea publicitãþii orice date referitoare lasãvârºirea de fapte penale de cãtre copilul care nu rãspunde penal,inclusiv date referitoare la persoana acestuia.

Personalul, precum ºi voluntarii care îºi desfãºoarã activitateaîn cadrul serviciilor specializate în favoarea copilului caresãvârºeºte o faptã penalã dar nu rãspunde penal, au obligaþia sãrespecte caracterul confidenþial al datelor personale ale copilului ºifamiliei sale.

In cursul activitãþilor desfãºurate de cãtre serviciile specializatepentru copilul care sãvârºeºte o faptã penalã ºi nu rãspunde penal,se vor avea în vedere urmãtoarele obiective:

• prevenirea ºi combaterea acþiunilor sau comportamentelordeviante ale copiilor;

• educarea copiilor în spiritul respectului faþã de lege ºi faþã devalorile morale, în spiritul toleranþei, demnitãþii ºi solidaritãþii;

• încurajarea ºi sprijinirea copiilor în evoluþia spre o viaþãresponsabilã ºi corectã;

• responsabilizarea ºi conºtientizarea copiilor faþã de factorii cele-ar putea periclita dezvoltarea fizicã ºi moralã;

• reintegrarea ºcolarã, familialã ori socialã a copilului.

(Legea 272/2004 privind promovarea ºi protecþia drepturilor copilului, Hotãrâreade Guvern nr. 1439/2004 privind serviciile specializate destinate copilului carea sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penal, Codul Penal-iunie 2005)

Confidenþiali-tateadatelorpersonale

Activitãþispecifice

Organizareacentrelorspecializate


Termenul de un an prevãzut în alin. 1 curge de la data puneriiîn executare a libertãþii supravegheate.

Mãsura educativã a libertãþii sub supraveghere severã constãîn lãsarea minorului în libertate pe o perioadã între un an ºi 3 ani,sub supravegherea unei instituþii legal însãrcinate cusupravegherea minorilor sau a serviciilor de reintegrare socialãºi supraveghere.

Supravegherea poate consta în includerea minorului înprograme de reintegrare socialã, precum ºi în acordarea deasistenþã ºi consiliere. Pe durata supravegherii severe, instanþapoate sã impunã minorului respectarea uneia sau mai multoradintre obligaþiile prevazute mai sus.

Dacã minorul a devenit major la data judecãrii, se dispune,în locul mãsurii educative a libertãþii sub supraveghere severã,o amendã sub forma zilelor-amendã între 15 ºi 30 de zile, fiecarezi fiind socotitã între 50.000 ºi 300.000 lei sau muncã în folosulcomunitãþii pe o perioadã între 100 ºi 200 de ore.

Mãsura educativã a internãrii într-un centru de reeducare sedispune cu privire la minorul care, în raport cu gravitatea fapteisãvârºite ºi cu nevoile de reeducare, are posibilitatea de a seîndrepta chiar fãrã a i se aplica o pedeapsã. În timpul internãriii se asigurã minorului posibilitatea de a dobândi educaþianecesarã ºi o pregãtire profesionalã potrivit cu aptitudinile sale.

Mãsura se va lua pe timp nedeterminat, însã nu poate duradecât pânã la împlinirea vârstei de 18 ani. În mod excepþional,mãsura educativã a internãrii poate dura pânã la împlinireavârstei de 20 de ani, daca minorul a comis fapta la o datãapropiatã vârstei de 18 ani sau dacã gravitatea faptei sãvârºite,nevoile de reeducare a minorului ºi necesitatea continuitãþiiprocesului sau de pregãtire justificã aceasta.

• Dacã în perioada internãrii într-un centru de reeducareminorul sãvârºeºte din nou o infracþiune pentru care se apreciazãcã este necesar sã i se aplice o pedeapsã privativã de libertate,instanþa revocã internarea ºi aplicã pedeapsa. În cazul cândinstanþa nu considerã ca este necesarã aplicarea pedepsei, semenþine mãsura internãrii.

• Dacã se descoperã, dupã pronunþarea unei hotãrâri princare s-a dispus internarea minorului într-un centru de reeducare,cã minorul sãvârºise o infracþiune concurentã pentru care se

Internareaîntr-uncentru dereeducare(art. 104,C.pen.)

aceºtia nu pot asigura supravegherea în condiþii satisfãcãtoare,instanþa dispune încredinþarea supravegherii minorului, peacelaºi interval de timp, unei persoane de încredere, de preferinþãunei rude mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei instituþiilegal însãrcinate cu supravegherea minorilor.

Instanþa pune în vedere, celui cãruia i s-a încredinþatsupravegherea, îndatorirea de a veghea îndeaproape asupraminorului, în scopul îndreptãrii lui. De asemenea, i se pune învedere cã are obligaþia sã înºtiinþeze instanþa de îndatã, dacãminorul se sustrage de la supravegherea ce se exercitã asupra luisau are purtãri rele ori a sãvârºit o nouã infracþiune.

Instanþa poate sã impunã minorului respectarea uneia saumai multora din urmãtoarele obligaþii:

a) sã nu frecventeze anumite locuri stabilite;b) sã nu intre în legãturã cu anumite persoane ºi, dacã a fost

contactat de acestea, sã anunþe de îndatã;c) sã frecventeze cursuri ºcolare din învãþãmântul general

obligatoriu;d) sã presteze o activitate neremuneratã într-o instituþie de

interes public fixatã de instanþã, cu o duratã între 50 ºi 100 deore, de maximum 3 ore pe zi, dupã programul de ºcoala, în zilelenelucratoare ºi în vacanþã.

Instanþa atrage atenþia minorului asupra consecinþelorcomportãrii sale.

Dupã luarea mãsurii libertãþii supravegheate, instanþaîncunoºtiinþeazã ºcoala unde minorul învaþã sau unitatea la careeste angajat ºi, dupã caz, instituþia la care presteazã activitateastabilitã de instanþã.

Dacã înãuntrul termenului prevãzut în alin. 1 minorul sesustrage de la supravegherea ce se exercitã asupra lui sau arepurtãri rele, ori sãvârºeºte o faptã prevãzutã de legea penalã,instanþa revocã libertatea supravegheatã ºi ia faþã de minor fiemãsura libertãþii sub supraveghere severã, fie mãsura internãriiîntr-un centru de reeducare sau ºi aplicã o pedeapsã.

Dacã minorul a devenit major la data judecãrii, se dispune,în locul mãsurii educative a libertãþii sub supraveghere, amendasub forma zilelor-amendã de la 10 zile la 20 zile, fiecare zi fiindsocotitã între 50.000 ºi 200.000 lei, sau muncã în folosulcomunitãþii pe o perioadã între 50 ºi 150 de ore.


vârstei de 20 de ani poate fi liberat dupã ce a executat cel puþinun an din aceastã mãsurã, dacã a dat dovezi temeinice deîndreptare.

Dacã în perioada liberãrii acordate potrivit art. 121, minorulsãvârºeºte din nou o infracþiune pentru care legea prevedepedeapsa închisorii, instanþa, þinând seama de gravitateainfracþiunii, poate dispune fie menþinerea liberãrii, fie revocareaºi aplicarea unei pedepse. În cazul în care nu este necesarãaplicarea unei pedepse, se revocã numai liberarea.

Dacã în perioada liberãrii minorul sãvârºeºte din nou oinfracþiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii stricte,a detenþiunii severe sau a detenþiunii pe viaþã, instanþa revocãliberarea ºi aplicã o pedeapsã. În cazul când nu este necesarãaplicarea pedepsei, se revocã numai liberarea.

Pedepsele care se pot aplica minorului sunt urmãtoarele:• închisoarea strictã de la 5 la 15 ani, când legea prevede

pentru infracþiunea sãvârºitã pedeapsa detenþiunii pe viaþã;• închisoarea strictã de la 3 la 12 ani, când legea prevede

pentru infracþiunea sãvârºitã pedeapsa detenþiunii severe;• închisoarea strictã între limitele reduse la jumãtate ale

pedepsei prevãzute de lege pentru infracþiunea sãvârºitã, când legeaprevede pentru aceasta pedeapsa închisorii stricte, fãrã ca minimulînchisorii stricte aplicabile minorului sã depãºeascã 3 ani;

• închisoarea între limitele reduse la jumãtate ale pedepseiprevãzute de lege pentru infracþiunea sãvârºitã, când legeaprevede pentru aceasta pedeapsa închisorii;

• amenda sub forma zilelor-amendã, între 5 ºi 180 de zile,fiecare zi fiind socotitã între 50.000 lei ºi 500.000 lei;

• munca în folosul comunitãþii, între 50 ºi 250 de ore.Pedepsele aplicate minorului se executã în regimul prevãzut

în legea pentru executarea pedepselor. Pedepselecomplementare nu se aplicã minorului. Condamnãrilepronunþate pentru faptele sãvârºite în timpul minoritãþii nu atragincapacitãþi sau decãderi.

În cazul suspendãrii condiþionate a executãrii pedepseiaplicate minorului, termenul de încercare se compune din duratapedepsei închisorii la care se adaugã un interval de timp de la 6

Revocarealiberãrii sauinternãriiminorului(art. 108,C.pen.)

Pedepselepentruminori (art.109, C.pen.)

Suspendareacondiþionatãa executãriipedepsei(art. 110,C.pen.)

apreciazã cã este necesar sã i se aplice o pedeapsã privativã delibertate, instanþa revocã internarea ºi aplicã pedeapsa. În cazulcând instanþa nu considerã cã este necesarã aplicarea pedepsei,se menþine mãsura internãrii.

• Dacã se descoperã, dupã pronunþarea unei hotãrâri princare s-a dispus internarea minorului într-un centru de reeducare,cã minorul suferise pentru o infracþiune concurentã ºi ocondamnare la o pedeapsã privativã de libertate, mãsurainternãrii se revocã.

• Dacã minorul a devenit major la data judecãrii, se poatedispune internarea într-un centru de reeducare pânã la împlinireavârstei de 20 de ani sau, în locul mãsurii educative a internãriiîntr-un centru de reeducare, se poate dispune amenda sub formazilelor-amendã între 20 ºi 50 de zile, fiecare zi fiind socotitã între50.000 ºi 350.000 lei sau muncã în folosul comunitãþii pe operioadã între 100 ºi 300 de ore.

Mãsura internãrii într-un institut medical-educativ se ia faþãde minorul care, din cauza stãrii sale fizice sau psihice, are nevoiede un tratament medical ºi de un regim special de educaþie.

Mãsura se ia pe timp nedeterminat, însã nu poate dura decâtpânã la împlinirea vârstei de 18 ani.

Mãsura poate fi ridicatã ºi înainte de împlinirea vârstei de 18ani, dacã a dispãrut cauza care a impus luarea acesteia.Dispunând ridicarea mãsurii, instanþa poate sã ia faþã de minormãsura internãrii într-un centru de reeducare.

• Dacã minorul a devenit major la data judecãrii, se poatedispune internarea într-un institut medical-educativ pânã laîmplinirea vârstei de 20 de ani sau, în locul mãsurii educative ainternãrii într-un institut medical-educativ, se poate dispuneobligarea la tratament medical ºi amendã sub forma zilelor-amendã între 10 ºi 20 de zile, fiecare zi fiind socotitã între 50.000ºi 200.000 lei sau muncã în folosul comunitãþii pe o perioadãîntre 50 ºi 150 de ore.

Dacã a trecut cel puþin un an de la data internãrii în centrulde reeducare, iar minorul a dat dovezi temeinice de îndreptare,se poate dispune liberarea acestuia înainte de a deveni major.

Cel care a devenit major în cursul judecãþii ºi instanþa adispus internarea în centru de reeducare pânã la împlinirea

Internareaîn institutulmedical-educativ(art. 105,C.pen.)

Liberareaminoruluiînainte de adeveni major(art. 107,C.pen.)


În perioada de probã, dar pânã la împlinirea vârstei de 18 ani,instanþa poate dispune încredinþarea minorului unei persoane dincele arãtate în art. 117 ori unei instituþii legal însãrcinate cusupravegherea minorului sau serviciului de reintegrare socialã ºisupraveghere, putând sã dispunã totodatã pentru minor unele dinobligaþiile prevãzute în art. 117 alin. (3).

Dacã minorul a avut o conduitã corespunzãtoare în perioada deprobã, instanþa poate sã nu aplice nici o pedeapsã, iar dacã minorulnu a avut o conduitã corespunzãtoare, instanþa poate fie sã amâneîncã o datã pentru acelaºi termen aplicarea pedepsei, fie sã aplicepedeapsa în limitele prevãzute de lege.

II. Infracþiuni contra familieiÎncheierea unei noi cãsãtorii de cãtre o persoanã cãsãtoritã

se pedepseºte cu închisoare de la unu la 5 ani.Persoana necãsãtoritã care se cãsãtoreºte cu o persoanã pe

care o ºtie cãsãtoritã se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 3ani.

Faptele prevãzute în prezentul articol nu se sancþioneazãdacã prima sau cea de-a doua cãsãtorie este declaratã nulã pentrualt motiv decât bigamia.

Sãvârºirea de cãtre persoana care are obligaþia legalã deîntreþinere, faþã de cel îndreptãþit la întreþinere, a uneia dintreurmãtoarele fapte:

a) pãrãsirea, alungarea sau lãsarea fãrã ajutor, expunându-lla suferinþe fizice sau morale;

b) neîndeplinirea cu rea-credinþã a obligaþiei de întreþinereprevãzute de lege;

c) neplata cu rea-credinþã, timp de douã luni, a pensiei deîntreþinere stabilite pe cale judecãtoreascã, se pedepseºte, încazurile prevãzute la lit. a) ºi b), cu închisoare de la 6 luni la 2ani sau cu amendã, iar în cazul prevãzut la lit. c), cu închisoarede la unu la 3 ani sau cu amendã.

Acþiunea penalã se pune în miºcare la plângerea prealabilãa persoanei vãtãmate.

Împãcarea pãrþilor înlãturã rãspunderea penalã.Dacã pãrþile nu s-au împãcat, dar în cursul judecãþii

inculpatul îºi îndeplineºte obligaþiile, instanþa, în cazul când

Bigamia

Abandonulde familie(art. 305,C.pen.)

Suspendareaexecutãriipedepseisubsupraveghere

luni la 2 ani, stabilit de instanþã. Dacã pedeapsa aplicatã constãîn zile-amendã, termenul de încercare este de 6 luni.

Pe durata termenului de încercare, dar pânã la împlinireavârstei de 18 ani, instanþa poate dispune încredinþareasupravegherii minorului unei persoane din cele arãtate în art. 117ori unei instituþii legal însarcinate cu supravegherea minorilorsau serviciului de reintegrare socialã ºi supraveghere, potrivitart. 118. Instanþa poate stabili, totodatã, pentru minor una saumai multe obligaþii dintre cele prevãzute în art. 117 alin. (3), iardupã împlinirea vârstei de 18 ani, instanþa poate sã oblige peminor la respectarea de cãtre acesta a mãsurilor de supraveghereori a obligaþiilor prevazute în art. 103 ºi art. 107.

În cazul suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghereaplicate minorului, termenul de încercare se compune din duratapedepsei închisorii, la care se adauga un interval de timp de laun an la 3 ani, stabilit de instanþã.

Pe durata termenului de încercare, instanþa poate dispuneluarea vreuneia din mãsurile prevãzute în art. 124 alin. (2).

În cazul infracþiunilor sancþionate cu pedeapsa închisorii saucu pedeapsa închisorii stricte de cel mult 2 ani, instanþa poate sãnu aplice nici o pedeapsã minorului care nu a avut antecedentepenale, a acoperit prejudiciul cauzat ºi a dat dovezi temeinice cãse poate îndrepta chiar fãrã aplicarea unei pedepse.

În cazul infracþiunilor pentru care legea prevede pedeapsaînchisorii sau a închisorii stricte de cel mult 5 ani, instanþa, dupãstabilirea pedepsei, poate sã amâne aplicarea acesteia, dacãminorul nu are antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzatsau dovedeºte cã are posibilitatea de a-l acoperi ºi dupãsãvârºirea faptei a dat dovezi temeinice cã se poate îndrepta chiarfãrã aplicarea pedepsei.

În cazul în care instanþa amânã aplicarea pedepsei, aceastafixeazã în cuprinsul hotãrârii data la care urmeazã sã se pronunþeasupra pedepsei, care nu poate depaºi 2 ani din momentulpronunþãrii hotãrârii.

Intervalul de timp dintre momentul pronunþãrii hotãrârii ºidata fixatã de instanþa constituie perioada de probã pentru minor.

Renunþareala pedeapsaaplicabilãminorului

Amânareaaplicariipedepseiminorului

Perioadade probã


Violul (art.197, C.pen.)

lipsitã de putinþa de a se salva, se pedepseºte cu închisoare de lao lunã la 1 an sau cu amendã.

Neînºtiinþarea autoritãþii de cãtre cel ce gãseºte o persoanãabandonatã sau pierdutã, care are nevoie de ajutor, fiindu-i pusãîn pericol viaþa, sãnãtatea ori integritatea corporalã, sepedepseºte cu închisoare de la o lunã la 6 luni sau cu amendã.

IV. Alte infracþiuni care aduc atingere unor relaþiiprivind convieþuirea socialã

Fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apeleazãîn mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, sepedepseºte cu închisoare de la o lunã la 3 ani.

Fapta persoanei care nu are locuinþã statornicã ºi nicimijloace de trai ºi care, deºi are capacitate de a munci, nuexercitã în mod obiºnuit o ocupaþie sau profesie, ori nu presteazãnici o altã muncã pentru întreþinerea sa, se pedepseºte cuînchisoare de la o lunã la 3 ani.

Fapta persoanei care îºi procurã mijloacele de existenþã sauprincipalele mijloace de existenþã, practicând în acest scopraporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseºte cuînchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Îndemnul sau înlesnirea practicãrii prostituþiei ori tragereade foloase de pe urma practicãrii prostituþiei de cãtre o persoanãse pedepseºte cu închisoare strictã de la 2 la 7 ani ºi interzicereaunor drepturi.

Recrutarea unei persoane pentru prostituþie sauconstrângerea la prostituþie se pedepseºte cu închisoare strictãde la 3 la 10 ani ºi interzicerea unor drepturi.

Dacã fapta prevãzutã în alin. (1) sau (2) este sãvârºita faþãde un minor sau prezintã un alt caracter grav, pedeapsa estedetenþiunea severã de la 15 la 20 de ani ºi interzicerea unordrepturi.

V. Crime ºi delicte contra libertãþii sexualeActul sexual, de orice naturã, cu o persoanã de sex diferit sau

de acelaºi sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de

Lãsareafãrã ajutor(art. 315,C.pen.)

Cerºetoria(art. 326,C.pen.)

Vagabondajul(art. 327,C.pen.)

Prostituþia(art. 328,C.pen.)

Proxenetismul(art. 329,C.pen.)

stabileºte vinovãþia pronunþã împotriva inculpatului ocondamnare cu suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei,chiar dacã nu sunt îndeplinite condiþiile de aplicare a suspendãriicondiþionate

Revocarea suspendãrii condiþionate nu are loc decât în cazulcând, în cursul termenului de încercare, condamnatul sãvârºeºtedin nou infracþiunea de abandon de familie.

Punerea în primejdie gravã, prin mãsuri sau tratamente deorice fel, a dezvoltãrii fizice, intelectuale sau morale aminorului, de cãtre pãrinþi sau de cãtre orice persoanã cãreiaminorul i-a fost încredinþat spre creºtere ºi educare, sepedepseºte cu închisoare de la 3 la 12 ani.

Reþinerea de cãtre un pãrinte a copilului sãu minor, fãrãconsimþãmântul celuilalt pãrinte sau al persoanei cãreia i-a fostîncredinþat minorul potrivit legii, se pedepseºte cu închisoare dela o lunã la 3 luni sau cu amendã.

Cu aceeaºi pedeapsã se sancþioneazã fapta persoanei cãreiai s-a încredinþat minorul prin hotãrâre judecãtoreascã, sprecreºtere ºi educare, de a împiedica în mod repetat pe oricaredintre pãrinþi sã aibã legãturi personale cu minorul, în condiþiilestabilite de pãrþi sau de cãtre organul competent.

Acþiunea penalã se pune în miºcare la plângerea prealabilãa persoanei vãtãmate.

Împãcarea pãrþilor înlãturã rãspunderea penalã.

III. Infracþiuni privitoare la asistenþa celor în primejdiePãrãsirea, alungarea sau lãsarea fãrã ajutor, în orice mod, a

unui copil sau a unei persoane care nu are putinþa de a se îngriji,de cãtre acela care o are sub pazã sau îngrijire, punându-i înpericol iminent viaþa, sãnãtatea sau integritatea corporalã, sepedepseºte cu închisoare de la unu la 3 ani.

Este apãratã de pedeapsã persoana care, dupã sãvârºireafaptei, îºi reia de bunã-voie îndatoririle.

Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a înºtiinþaautoritatea, de cãtre cel care a gãsit o persoanã a cãrei viaþã,sãnãtate sau integritate corporalã este în primejdie ºi care este

Releletratamenteaplicateminorului(art. 306,C.pen.)

Punerea înprimejdie auneipersoane înneputinþãde a seîngriji (art.314, C.pen.)

Nerespec-tareamãsurilorprivindîncredinþareaminorului(art. 307,C.pen.)

Lãsarea fãrãajutor prinomisiunea deînºtiinþare(art. 316,C.pen.)


• Când fapta prevãzutã în alin. (1) a fost sãvârºitã înîmprejurãrile prevãzute în art. 217 alin. (2) lit. b) ori dacã fapteleprevãzute în alin. (1)-(4) au avut urmãrile prevãzute în art. 217alin. (2) lit. e), pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 20de ani ºi interzicerea unor drepturi.

• Dacã fapta a avut ca urmare moartea sau sinucidereavictimei, pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 25 de aniºi interzicerea unor drepturi.

Fapta aceluia care, prin promisiuni de cãsãtorie, determinão persoana de sex feminin care nu împlinise vârsta de 18 ani sãaibã cu el raport sexual se pedepseºte cu închisoare strictã de laun an la 5 ani. Împãcarea pãrþilor înlãtura rãspunderea penalã.

Actele de perversiune sexualã sãvârºite în public sepedepsesc cu închisoare strictã de la un an la 5 ani.

Actele de perversiune sexualã cu o persoanã care nu aîmplinit vârsta de 15 ani se pedepsesc cu închisoare strictã de la3 la 10 ani ºi interzicerea unor drepturi.

Cu aceeaºi pedeapsã se sancþioneazã ºi actele de perversiunesexualã cu o persoanã a carei vãrstã este între 15 ºi 18 ani, dacãfapta este sãvârºitã de tutore sau curator ori de cãtresupraveghetor, îngrijitor, medic curant, profesor sau educator,folosindu-se de calitatea sa ori dacã faptuitorul a abuzat deîncrederea victimei sau de autoritatea ori influenþa sa asupraacesteia.

Dacã actele de perversiune sexualã cu o persoanã care nu aîmplinit vârsta de 18 ani au fost determinate de oferirea sau dareade bani ori alte foloase de cãtre fãptuitor, direct sau indirect,victimei, pedeapsa este închisoarea strictã de la 3 la 12 ani ºiinterzicerea unor drepturi.

Dacã faptele prevãzute în alin. (2), (3) si (4) au fost sãvârºiteîn scopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa esteînchisoarea strictã de la 5 la 15 ani ºi interzicerea unor drepturi,iar dacã pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângerea,pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 20 de ani ºiinterzicerea unor drepturi.

Actele de perversiune sexualã cu o persoanã înimposibilitate de a se apãra ori de a-ºi exprima voinþa sau prin

Seducþia(art. 199,C.pen.)

Perversiuneasexualã (art.201, C.pen.)

imposibilitatea ei de a se apãra ori de a-ºi exprima voinþa, sepedepseºte cu închisoare strictã de la 3 la 10 ani ºi interzicereaunor drepturi.

Pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 20 de ani ºiinterzicerea unor drepturi dacã:

• fapta a fost savârºitã de douã sau mai multe persoaneîmpreunã;

• victima se aflã în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sautratamentul fãptuitorului;

• victima este un membru de familie;• victima era un minor care nu împlinise vârsta de 15 ani;• s-a cauzat victimei o vãtãmare gravã a integritãþii

corporale sau a sãnãtãþii.Daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea

victimei, pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 25 de aniºi interzicerea unor drepturi.

Acþiunea penalã pentru fapta prevãzutã în alin. (1) se puneîn miºcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate.

Actul sexual, de orice naturã, cu o persoanã de sex diferit saude acelaºi sex, care nu a împlinit vârsta de 15 ani, se pedepseºtecu închisoare strictã de la 3 la 10 ani ºi interzicerea unor drepturi.

Cu aceeaºi pedeapsã se sancþioneaza actul sexual, de oricenaturã, cu o persoanã de sex diferit sau de acelaºi sex a cãreivârstã este între 15 si 18 ani, dacã fapta este savârºita de tutoresau curator, ori de supraveghetor, îngrijitor, medic curant,profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori dacãfaptuitorul a abuzat de încrederea victimei sau de autoritatea oriinfluenþa sa asupra acesteia.

• Dacã actul sexual, de orice naturã, cu o persoanã de sexdiferit sau de acelaºi sex, care nu a împlinit vârsta de 18 ani, afost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase decãtre faptuitor, direct sau indirect, victimei, pedeapsa esteînchisoarea strictã de la 3 la 12 ani ºi interzicerea unor drepturi.

• Dacã faptele prevãzute în alin. (1)-(3) au fost sãvârºite înscopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa esteînchisoarea strictã de la 5 la 15 ani ºi interzicerea unor drepturi,iar dacã pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângerea,pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 20 de ani ºiinterzicerea unor drepturi.

Actul sexualcu un minor(art. 198,C.pen.)


Determinareasauînlesnireasinuciderii

Pruncuciderea(art. 177,C.pen.)

sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sistemeinformatice, ori deþinerea, fãrã drept, de materiale pornograficecu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de stocare adatelor informatice se pedepseºte cu închisoare strictã de la 3 la12 ani ºi interzicerea unor drepturi.

VII. Crime ºi delicte contra libertãþii persoaneiLipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se

pedepseºte cu închisoare strictã de la 3 la 10 ani.În cazul în care fapta este sãvârºitã când victima este minorã

sau când victima este supusã unor suferinþe ori sãnãtatea sauviaþa ºi este pusã în pericol, pedeapsa este închisoarea strictã dela 7 la 15 ani.

Dacã pentru eliberarea persoanei se cere, în orice mod, castatul, o persoana fizicã sau juridicã, o organizaþie internaþionalãinterguvernamentalã sau un grup de persoane sã îndeplineascãsau sã nu îndeplineascã un anumit act, pedeapsa este detenþiuneaseverã de la 15 la 20 de ani.

Dacã fapta a avut ca urmare moartea sau sinucidereavictimei, pedeapsa este detenþiunea severã de la 15 la 25 de ani.

VIII. Crime ºi delicte contra vieþii persoaneiOmorul sãvârºit în vreuna din urmãtoarele împrejurãri:• asupra soþului sau unei rude apropiate;• asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 15 ani;• profitând de starea de neputinþã a victimei de a se apãra;• asupra unei femei gravide;se pedepseºte cu detenþiune pe viaþã sau detenþiune severã

de la 15 la 25 de ani ºi interzicerea unor drepturi.

Uciderea copilului nou nãscut, sãvârºitã imediat dupãnaºtere de cãtre mama aflatã într-o stare de tulburare pricinuitãde naºtere, se pedepseºte cu închisoare strictã de la 2 la 7 ani.

Fapta de a determina sau de a înlesni sinuciderea uneipersoane, dacã sinuciderea sau încercarea de sinucidere a avutloc, se pedepseºte cu închisoare strictã de la 2 la 7 ani.

Când fapta prevãzutã în alin. (1) s-a sãvârºit faþã de un mi-nor sau faþã de o persoanã care nu era în stare sã-ºi dea seama de

Lipsirea delibertate înmod ilegal(art. 189,C.pen.)

Omorulcalificat

constrângere se pedepsesc cu închisoare strictã de la 3 la 10 aniºi interzicerea unor drepturi.

Dacã faptele prevãzute în alin. (1)-(6) au avut ca urmaremoartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este detenþiuneaseverã de la 15 la 25 de ani ºi interzicerea unor drepturi.

Actele cu caracter obscen sãvârºite asupra unui minor sau înprezenþa unui minor se pedepsesc cu închisoare strictã de la unan la 5 ani.

Când actele prevãzute la alin. (1) se sãvârºesc asupra unuimembru de familie, pedeapsa este închisoarea strictã de la 2 la 7ani. Dacã faptele prevãzute în alin. (1) si (2) au fost sãvârºite înscopul producerii de materiale pornografice, maximul special alpedepsei închisorii se majoreazã cu 2 ani.

Ademenirea unei persoane în vederea sãvârsirii de actesexuale cu un minor de sex diferit sau de acelaºi sex sepedepseºte cu închisoare strictã de la un an la 5 ani.

Raportul sexual între rude în linie directã sau între fraþi ºisurori se pedepseºte cu închisoare strictã de la 2 la 7 ani.

VI. Crime ºi delicte contra bunelor moravuriFapta de a expune, a vinde sau a raspândi, a închiria, a distribui,

a confecþiona ori a produce în alt mod, a transmite, a oferi sau a punela dispoziþie ori de a deþine în vederea rãspândirii sau de a deþine,fãrã drept, materiale pornografice cu minori, se pedepseºte cuînchisoare strictã de la 3 la 12 ani ºi interzicerea unor drepturi.

Cu aceeaºi pedeapsã se sancþioneazã ºi importarea,exportarea ori predarea de materiale dintre cele prevãzute în alin.(1) unui agent de transport sau de distribuire în vedereacomercializãrii ori distribuirii lor.

Prin materiale pornografice cu minori se înþelege orice ma-terial care prezintã un minor având un comportament sexualexplicit sau o persoanã majorã care este prezentatã ca un minoravând un comportament sexual explicit ori imagini care, deºi nuprezintã o persoanã realã, simuleazã, în mod credibil, un minoravând un comportament sexual explicit.

Producerea în vederea rãspândirii, oferirea sau punerea ladispoziþie, rãspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine

Corupþiasexualã (art.202, C.pen.)

Incestul(art. 203,C.pen.)

Pornografiainfantilã

Pornografiainfantilãprinintermediulsistemelorinformatice


Avortul

Dacã fapta a produs vreuna din urmãtoarele consecinþe:pierderea unui simþ sau organ, încetarea funcþionãrii acestora, oinfirmitate permanentã fizicã sau psihicã, sluþirea, avortul oripunerea în primejdie a vieþii persoanei, pedeapsa esteînchisoarea strictã de la 2 la 10 ani.

Când fapta a fost sãvârºita în scopul producerii consecinþelorprevãzute în alin. (1) ºi (2), pedeapsa este închisoarea strictã dela 3 la 12 ani.

Dacã vreuna dintre faptele prevãzute în art. 185-187 a avutca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea strictã dela 5 la 15 ani ºi interzicerea unor drepturi.

Fapta prevãzutã în art. 185 alin. (3) care a pricinuit ovãtãmare ce necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale maimult de 10 zile, precum ºi cea prevãzutã în art. 186, sãvârºite dinculpã, se pedepsesc cu închisoare de la o lunã la 3 luni sau cuzile-amendã.

Dacã fapta a avut vreuna din urmãrile prevãzute în art. 187alin. (1) sau (2), pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un ansau zile-amendã.

Când savârºirea faptei prevãzute în alin. (1) este urmareanerespectãrii dispoziþiilor legale sau a mãsurilor de prevederepentru exerciþiul unei profesii sau meserii ori pentru îndeplinireaunei anumite activitãþi, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni laun an sau zile-amendã.

Fapta prevãzutã în alin. (2), dacã este urmarea nerespectãriidispoziþiilor legale sau a mãsurilor de prevedere arãtate în alin.(3), se pedepseºte cu închisoare strictã de la un an la 3 ani sauzile-amendã.

Dacã faptele prevãzute în alin. (3) si (4) sunt sãvârºite de cãtreo persoanã care se aflã în stare de ebrietate, pedeapsa esteînchisoarea strictã de la un an la 3 ani sau zile-amendã, în cazulalin. (3), ºi închisoarea strictã de la un an la 5 ani, în cazul al. (4).

Pentru faptele prevãzute în alin. (1)-(4), acþiunea penalã sepune în miºcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate.Împãcarea parþilor înlãturã rãspunderea penalã.

Întreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, sãvârºitãîn vreuna din urmãtoarele împrejurãri:

Lovirile sauvãtãmãrilecauzatoarede moarte(art. 183,C.pen.)

Vãtãmareacorporalãdin culpã(art. 184,C.pen.)

fapta sa ori nu putea fi stãpânã pe actele sale, pedeapsa esteînchisoarea strictã de la 3 la 10 ani.

Lovirea sau orice alte acte de violenþã cauzatoare desuferinþe fizice se pedepseºte cu închisoare de la o lunã la 3 lunisau cu zile-amendã.

Faptele prevãzute în alin. (1) sãvârºite asupra unui membrude familie se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la un an sau cuzile-amendã.

Lovirea sau actele de violenþã care au pricinuit o vãtãmarece necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 dezile se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendã.

Faptele prevãzute în alin. (3) sãvârºite asupra unui membrude familie se pedepsesc cu închisoare strictã de la un an la 2 anisau cu zile-amendã.

Acþiunea penalã se pune în miºcare la plângerea prealabilãa persoanei vãtãmate. În cazul faptelor prevãzute în alin. (2) ºi(4), acþiunea penalã se pune în miºcare ºi din oficiu.

Împãcarea pãrþilor înlãturã rãspunderea penalã, producându-ºi efectele ºi în cazul în care acþiunea penalã a fost pusã înmiºcare din oficiu.

Fapta prin care s-a pricinuit integritãþii corporale sausãnãtãþii o vãtãmare care necesitã pentru vindecare îngrijirimedicale de cel mult 60 de zile se pedepseºte cu închisoarestrictã de la un an la 5 ani.

Fapta prevãzutã în alin. (1) sãvârºita asupra membrilorfamiliei se pedepseºte cu închisoare strictã de la un an la 6 ani.

Acþiunea penalã se pune în miºcare la plângerea prealabilãa persoanei vãtãmate. În cazul faptei prevãzute în alin. (2),acþiunea penalã se pune în miºcare ºi din oficiu.

Împãcarea pãrþilor înlãturã rãspunderea penalã, producându-ºi efectele ºi în cazul în care acþiunea penalã a fost pusã înmiºcare din oficiu.

Fapta prin care s-a pricinuit integritãþii corporale sausãnãtãþii o vãtãmare care necesitã pentru vindecare îngrijirimedicale mai mult de 60 de zile se pedepseºte cu închisoarestrictã de la 2 la 7 ani.

Vãtãmareacorporalã(art. 181,C.pen.)

Lovirea saualte violenþe(art. 180,C.pen.)

Vãtãmareacorporalãgravã (art.182, C.pen.)


• în afara instituþiilor medicale sau cabinetelor medicaleautorizate în acest scop;

• de cãtre o persoanã care nu are calitatea de medic despecialitate;

• dacã vârsta sarcinii a depãºit paisprezece sãptãmâni, sepedepseºte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendã.

Întreruperea cursului sarcinii, sãvârºita în orice condiþii, fãrãconsimþãmântul femeii însãrcinate, se pedepseºte cu închisoarestrictã de la 2 la 7 ani ºi interzicerea unor drepturi.

Dacã prin faptele prevazute în alin. (1) ºi (2) s-a cauzatfemeii însãrcinate o vãtãmare corporalã gravã, pedeapsa esteînchisoarea strictã de la 3 la 10 ani ºi interzicerea unor drepturi,iar dacã fapta a avut ca urmare moartea femeii însãrcinate,pedeapsa este închisoarea strictã de la 5 la 15 ani ºi interzicereaunor drepturi.

Nu se pedepseºte întreruperea cursului sarcinii efectuatã demedic:

• dacã întreruperea cursului sarcinii era necesarã pentru asalva viaþa, sãnãtatea sau integritatea corporalã a femeiiînsãrcinate de la un pericol grav ºi iminent ºi care nu putea fiînlãturat altfel;

• în cazul prevãzut în alin. (1) lit. c), când întrerupereacursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivitdispoziþiilor legale;

• în cazul prevãzut în alin. (2) când femeia însãrcinatã s-aaflat în imposibilitatea de a-ºi exprima voinþa, iar întrerupereacursului sarcinii se impunea din motive terapeutice potrivitdispoziþiilor legale.

(Codul Penal al României din 16 aprilie 1997, publicat în 16 aprilie 1997,Lege nr. 197/2000 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codulpenal, Ordonanþa de urgenþã 89/2001 pentru modificarea ºi completarea unordispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni privind viaþa sexualã, Lege61/2002 privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/2001pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoarela infracþiuni privind viaþa sexualã)

Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice formã,precum ºi privarea copilului de drepturile sale de naturã sã punã înpericol viaþa, dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sausocialã, integritatea corporalã, sãnãtatea fizicã sau psihicã acopilului, atât în familie cât ºi în orice instituþie care asigurãprotecþia, îngrijirea ºi educarea copiilor. (art. 90 - Legea 272/2004)

Lovirea sau orice alte acte de violenþã cauzatoare de suferinþefizice se pedepseºte cu închisoare de la o lunã la 3 luni sau cu zile-amendã. Faptele sãvârºite asupra unui membru de familie sepedepsesc cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendã.

Lovirea sau actele de violenþã care au pricinuit o vãtãmare cenecesitã pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zilese pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendã.Faptele sãvârºite asupra unui membru de familie se pedepsesc cuînchisoare strictã de la un an la 2 ani sau cu zile-amendã.

Acþiunea penalã se pune în miºcare la plângerea prealabilã apersoanei vãtãmate. În cazul faptelor prevãzute în alin. (2), acþiuneapenalã se pune în miºcare ºi din oficiu.

Împãcarea pãrþilor înlãturã rãspunderea penalã, producându-ºiefectele ºi în cazul în care acþiunea penalã a fost pusã în miºcare dinoficiu.

Orice persoanã care, prin natura profesiei sau ocupaþiei sale,lucreazã direct cu un copil ºi are suspiciuni în legãturã cu existenþaunei situaþii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligatã sãsesizeze serviciul public de asistenþã socialã sau direcþia generalã deasistenþã socialã ºi protecþia copilului în a cãrei razã teritorialã a fostidentificat cazul respectiv.

În cazul în care abuzul sau neglijarea a fost sãvârºitã de cãtrepersoane care, în baza unui raport juridic de muncã sau de altãnaturã, asigurau protecþia, creºterea, îngrijirea sau educaþiacopilului, angajatorii au obligaþia sã sesizeze de îndatã organele deurmãrire penalã ºi sã dispunã îndepãrtarea persoanei respective decopiii aflaþi în grija sa.

Violenþa asupra copiluluiInterzicereapedepselorfizice ºi atratamentelorumilitoare(art. 90 -Legea 272/2004)

Persoaneobligate sãsesizeze

Interzicerealovirii ºi aaltor acte deviolenþã(Art. 185 -Codul Penal)


• plângerea;• denunþul.Plângerea este încunoºtinþarea fãcutã de o persoanã fizicã sau

de o persoanã juridicã, referitoare la o vãtãmare ce i s-a cauzat prininfracþiune. Plângerea trebuie sã cuprindã: numele, prenumele,calitatea ºi domiciliul petiþionarului, descrierea faptei ce formeazãobiectul plângerii, indicarea fãptuitorului dacã este cunoscut ºi amijloacelor de probã.

Denunþul este încunoºtinþarea fãcutã de cãtre o persoanã fizicãsau de cãtre o persoanã juridicã despre sãvârºirea unei infracþiuni.Denunþul trebuie sã conþinã aceleaºi date ca ºi plângerea.

• pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de neglijare acopilului, la nivelul fiecãrei direcþii generale de asistenþã socialã ºiprotecþia copilului se înfiinþeazã obligatoriu telefonul copilului, alcãrui numãr va fi adus la cunoºtinþã publicului.

• sã verifice ºi sã soluþioneze toate sesizãrile privind cazurile deabuz ºi neglijare, inclusiv cele venite din partea asistenþilor familiali;

• sã asigure prestarea serviciilor specializate pentru nevoilecopiilor victime ale abuzului sau neglijãrii ºi ale familiilor acestora.

• pentru verificarea sesizãrilor privind cazurile de abuz ºineglijare a copilului, reprezentanþii direcþiei generale de asistenþãsocialã ºi protecþia copilului au drept de acces, în condiþiile legii, însediile persoanelor juridice, precum ºi la domiciliul persoanelorfizice care au în îngrijire sau asigurã protecþia unui copil. Pentruefectuarea acestor verificãri, organele de poliþie au obligaþia sãsprijine reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºiprotecþia copilului.

• în situaþia în care, în urma verificãrilor efectuate,reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului stabilesc cã existã motive temeinice care sã susþinãexistenþa unei situaþii de pericol iminent pentru copil, datoratãabuzului ºi neglijãrii, ºi nu întâmpinã opoziþie din partea pãrinþilorsau a reprezentanþilor sãi legali, directorul direcþiei generale deasistenþã socialã ºi protecþia copilului instituie mãsuraplasamentului în regim de urgenþã.

• în situaþia în care persoanele prevãzute la alin. (1) refuzã sauîmpiedicã în orice mod efectuarea verificãrilor de cãtrereprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului, iar aceºtia stabilesc cã existã motive temeinice care sã

susþinã existenþa unei situaþii de pericol iminent pentru copil,datoratã abuzului ºi neglijãrii, direcþia generalã de asistenþã socialãºi protecþia copilului sesizeazã instanþa judecãtoreascã, solicitândemiterea unei ordonanþe preºedinþiale de plasare a copilului în regimde urgenþã la o persoanã, la o familie, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidenþial, licenþiat în condiþiile legii.

În cadrul procesului se poate administra, din oficiu, ca probã,declaraþia scrisã a copilului referitoare la abuzul sau neglijarea lacare a fost supus. Declaraþia copilului poate fi înregistratã, potrivitlegii, prin mijloace tehnice audio-video. Înregistrãrile se realizeazãîn mod obligatoriu cu asistenþa unui psiholog.

Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea înregistrãriideclaraþiei sale.

Dacã instanþa judecãtoreascã apreciazã necesar, aceasta îl poatechema pe copil în faþa ei, pentru a-l audia. Audierea are loc numaiîn camera de consiliu, în prezenþa unui psiholog ºi numai dupã oprealabilã pregãtire a copilului în acest sens.

Nerespectarea obligaþiei persoanei care, prin natura profesieisau ocupaþiei sale, lucreazã direct cu un copil ºi are suspiciuni înlegãturã cu existenþa unei situaþii de abuz sau de neglijare a acestuia,constituie abatere disciplinarã ºi se sancþioneazã potrivit legii.

Nerespecatarea obligaþiei angajatorului care a luat cunoºtinþã deabuzul sau neglijarea asupra copilului, de cãtre o persoanã care,printr-un raport juridic de muncã, asigurã protecþia, creºterea,educaþia sau îngrijirea copilului de a sesiza organele de urmãrirepenalã ºi de a dispune îndepãrtarea persoanei respective de copiiiaflaþi în grija sa constituie contravenþie ºi se pedepseºte cu amendãde la 300 la 600 de lei.

În instituþiile publice sau private, precum ºi în serviciile de tiprezidenþial, publice sau private, care asigurã protecþia, creºterea,îngrijirea sau educarea copiilor, este interzisã angajarea persoaneiîmpotriva cãreia a fost pronunþatã o hotãrâre judecãtoreascãdefinitivã ºi irevocabilã pentru sãvârºirea, cu intenþie, a uneiinfracþiuni.

Moduri desesizare

AtribuþiileDGASPC înrezolvareacazurilor deviolenþãasupracopilului

Sancþiuni

Audiereacopilului

(Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului,Codul Penal, Codul de Procedurã Penalã)


În cazul în care constatã acte de violenþã în familie împotrivaminorilor, asistenþii familiali sunt obligaþi sã acorde de îndatãasistenþa necesarã ºi sã sesizeze Autoritatea Naþionalã pentruProtecþia Copilului ºi Adopþie, respectiv serviciul public specializatde la nivel local.

Asistenþii familiali instrumenteazã cazul împreunã cu persoanadesemnatã de Ministerul Administraþiei ºi Internelor, în condiþiileprevazute la art. 5.

Persoanele desemnate de autoritãþile publice pentruinstrumentarea cazurilor de violenþã în familie vor avea urmãtoareleatribuþii principale:

• monitorizarea cazurilor de violenþã în familie din sectorulsau unitatea teritorialã deservitã; culegerea informaþiilor asupraacestora; întocmirea unei evidenþe separate; asigurarea accesului lainformaþii la cererea organelor judiciare ºi a pãrþilor saureprezentanþilor acestora;

• informarea ºi sprijinirea lucrãtorilor poliþiei care în cadrulactivitãþii lor specifice întâlnesc situaþii de violenþã în familie;

• identificarea situaþiilor de risc pentru pãrþile implicate înconflict ºi îndrumarea acestora spre servicii de specialitate;

• colaborarea cu instituþii locale de protecþie a copilului ºiraportarea cazurilor, în conformitate cu legislaþia în vigoare;

• îndrumarea pãrþilor aflate în conflict în vederea medierii;• solicitarea de informaþii cu privire la rezultatul medierii;• instrumentarea cazului împreunã cu asistentul familial.În cazul comiterii actelor de violenþã în familie, organele de

poliþie intervin la sesizarea victimei, a altui membru de familie, aunei autoritãþi sau din oficiu.

Lucrãtorul de poliþie va anunþa imediat autoritatea competentãla nivel local, în legãturã cu situaþia victimei.

Cazurile de violenþã în familie pot fi supuse medierii la cerereapãrþilor. Persoanele cu atribuþii în instrumentarea unui caz deviolenþã în familie vor îndruma pãrþile în acest sens.

Prevenirea situaþiilor conflictuale ºi medierea între membriifamiliei se realizeazã prin intermediul consiliului de familie sau decãtre mediatori autorizaþi, dar medierea nu împiedicã desfãºurareaprocesului penal sau aplicarea dispoziþiilor legale.

Medierea încazurile deviolenþã înfamilie

Atribuþii

Violenþa domesticãViolenþa în familie reprezintã orice acþiune fizicã sau verbalã

sãvârºitã cu intenþie de cãtre un membru de familie împotriva altuimembru al aceleiaºi familii, care provoacã o suferinþã fizicã, psihicã,sexualã sau un prejudiciu material. Constituie, de asemenea,violenþã în familie împiedicarea femeii de a-ºi exercita drepturile ºilibertãþile fundamentale.

Prin membru de familie se înþelege:• soþul;• ruda apropiatã.De efectele prezentei legi beneficiazã ºi persoanele care au

stabilit relaþii asemãnãtoare acelora dintre soþi sau dintre pãrinþi ºicopil, dovedite pe baza anchetei sociale.

Asistenþii familiali sunt asistenþi sociali autorizaþi de agenþiepentru asigurarea asistenþei specifice relaþiilor familiale.

Asistenþii familiali îºi desfãºoarã activitatea în urmãtoareleinstituþii:

• Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Familiei;• compartimente specializate din cadrul direcþiilor teritoriale

pentru dialog, familie ºi solidaritate socialã;• servicii publice de asistenþã socialã;• adãposturi;• alte unitãþi pentru prevenirea ºi combaterea violenþei în

familie.În activitatea lor asistenþii familiali au urmãtoarele atribuþii:• identificã ºi þin evidenþa familiilor în care apar conflicte ce

pot cauza violente;• urmãresc desfãºurarea activitãþii de prevenire a violenþei în

familie;• identificã soluþii neviolente prin legãturã cu persoanele în

cauzã;• solicitã sprijinul unor persoane fizice sau juridice pentru

rezolvarea situaþiilor care genereazã violenþa în familie;• monitorizeazã respectarea drepturilor persoanelor nevoite sã

recurgã la serviciile adaposturilor.

Definire

Membru defamilie -defniþie

Atribuþiileasistenþilorfamiliali


care asigurã gãzduirea, îngrijirea, precum ºi reabilitarea ºireinserþia socialã a acestora.

Centrele de asistenþã destinate agresorilor sunt unitãþi deasistenþã socialã cu sau fãrã personalitate juridicã care asigurãîn regim rezidenþial sau semirezidenþial reabilitarea ºi reinserþiasocialã a acestora, mãsuri educative, precum ºi consiliere ºimediere familialã.

Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare ºi dezintoxicareacordate prin centrele de asistenþã destinate agresorilor seasigurã în spitalele sau unitãþile sanitare cu care s-au încheiatconvenþii.

În cursul urmãririi penale sau al judecãþii instanþa dejudecatã, la cererea victimei sau din oficiu, ori de câte ori existãprobe sau indicii temeinice cã un membru de familie a sãvârºitun act de violenþã cauzator de suferinþe fizice sau psihice asupraunui alt membru, poate dispune, în mod provizoriu, una dintremãsurile prevãzute la art. 113 si 114 din Codul penal, precum ºimãsura interzicerii de a reveni în locuinþa familiei.

Mãsurile prevazute la alin. (1) înceteazã la dispariþia stãriide pericol care a determinat luarea acestora.

Câte un exemplar al încheierii se înmâneazã pãrþilor, iar încazul lipsei unei pãrþi, încheierea se afiºeazã la uºa locuinþei.

Încheierea instanþei poate fi atacatã separat cu recurs, întermen de 3 zile de la pronunþare pentru cei prezenþi ºi de lacomunicare pentru cei lipsã. Recursul nu este suspensiv deexecutare.

Constituie contravenþii, dacã, potrivit legii penale, nuconstituie infracþiuni, ºi se sancþioneazã cu amendã între10.000.000 lei ºi 50.000.000 lei, urmãtoarele fapte:

• refuzul primirii în adapost ori refuzul de a acorda, lasolicitarea motivatã a asistentului familial, îngrijire medicalãgratuitã celui aflat în suferinþã vizibilã, pentru înlãturareaconsecinþelor violenþelor;

• nesesizarea de cãtre asistentul familial, în condiþiileprevãzute la art. 13 alin. (2), a Autoritãþii Naþionale pentruProtecþia Copilului ºi Adopþie, respectiv a serviciului publicspecializat de la nivel local;

• schimbarea destinaþiei adapostului.

Mãsuri deprotejare avictimelorviolenþei înfamilie

Sancþiuni

Centrelepentruadãpostireavictimelorviolenþei înfamilie

Centrele pentru adãpostirea victimelor violenþei în familie,denumite în continuare adãposturi, sunt unitãþi de asistenþãsocialã, cu sau fãrã personalitate juridicã, care asigurã protecþie,gãzduire, îngrijire ºi consiliere victimelor violenþei în familie,nevoite sã recurgã la acest serviciu de asistenþã socialã.

Primirea victimelor în adãpost se face numai în caz deurgenþã sau cu aprobarea scrisã a asistentului familial, atuncicând izolarea victimei de agresor se impune ca mãsura deprotecþie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le esteinterzis accesul în incinta adãpostului unde se gãsesc victimele.

Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimþãmântulacestora sau, dupã caz, al reprezentantului legal.

Adãposturile pot fi:• publice;• private;• în parteneriat public-privat li se înfiinþeazã numai cu

avizul agenþiei.Înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea adãposturilor

publice se aprobã prin hotãrâri ale consiliilor judeþene sau, dupãcaz, ale consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor mun.Bucureºti. Finanþarea adãposturilor publice se asigurã dinbugetele locale.

Adãposturile publice trebuie sã asigure gratuit, pe o perioadãdeterminatã, asistenþa familialã atât victimei, cât ºi minorilor aflaþiîn îngrijirea acesteia, protecþie împotriva agresorului, îngrijiremedicalã, hranã, cazare, asistenþã psihologicã ºi consilierejuridicã, potrivit instrucþiunilor de organizare ºi funcþionare.

Adãposturile private ºi cele în parteneriat public-privat potfi înfiinþate numai de cãtre furnizorii de servicii sociale,acreditaþi în condiþiile legii.

În cazul adãposturilor prevãzute la alin. (8), utilizareasumelor alocate de la bugetul de stat sau, dupã caz, de la bugetelelocale se supune controlului organelor abilitate de lege.

În cazul acordãrii de subvenþii adãposturilor private sau înparteneriat public-privat, instituþia care a acordat subvenþiapoate participa la administrarea unitãþii în cauzã saumonitorizeazã oportunitatea folosirii fondurilor alocate.

Centrele de recuperare pentru victimele violenþei în familiesunt unitãþi de asistenþã socialã cu sau fãrã personalitate juridicã

Centrelepentruadãpostireavictimelorviolenþei înfamilie


Consumul de droguri

a) substanþe aflate sub control naþional - drogurile ºiprecursorii înscriºi în tabelele-anexã nr. I-IV care fac parteintegrantã din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prinordonanþa de urgenþã a Guvernului, prin înscrierea unei noiplante sau substanþe, prin radierea unei plante sau substanþe oriprin transferarea acestora dintr-un tabel în altul, la propunereaministrului sãnãtãþii;

b) droguri - plantele ºi substanþele stupefiante ori psihotropesau amestecurile care conþin asemenea plante ºi substanþe,înscrise în tabelele nr. I-III*;

c) droguri de mare risc - drogurile înscrise în tabelele nr. Iºi II*;

d) droguri de risc - drogurile înscrise în tabelul nr. III;e) precursori - substanþele utilizate frecvent în fabricarea

drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV*;f) inhalanþi chimici toxici - substanþele stabilite ca atare prin

ordin al ministrului sãnãtãþii;g) consum ilicit de droguri - consumul de droguri aflate sub

control naþional, fãrã prescripþie medicalã;h) consumator - persoana care îºi administreazã sau permite

sã i se administreze droguri, în mod ilicit, prin înghiþire, fumat,injectare, prizare, inhalare sau alte cãi prin care drogul poateajunge în organism;

h1) consumator dependent - consumatorul care, ca urmarea administrãrii drogului în mod repetat ºi sub necesitate orinevoie, prezintã consecinþe fizice ºi psihice conform criteriilormedicale ºi sociale;

h2) program integrat de asistenþã a consumatorilor ºi aconsumatorilor dependenþi de droguri - totalitatea serviciilor desãnãtate ºi a serviciilor de asistenþã psihologicã ºi socialãasigurate în mod integrat ºi coordonat persoanelor

Definiþii

*vezi Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului siconsumului ilicit de droguri (versiune actualizatã la data de 07/03/2005) ºi Legeanr. 522/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000

Constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã între5.000.000 lei ºi 10.000.000 lei refuzul pãrãsirii adãpostului,indiferent de motiv, în momentul în care condiþiile care audeterminat internarea au dispãrut.

Constituie contravenþie ºi se sanctioneazã cu amendã între5.000.000 lei ºi 10.000.000 lei încercarea persoanei care a comisacte de agresiune de a pãtrunde în incinta adãpostului în care seaflã sau crede ca se aflã victima.

Contravenþiile se constatã ºi sancþiunile se aplicã, conformlegii, de cãtre asistenþii familiali, primar sau împuterniciþiiacestuia.

(Lege nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea si combaterea violenteiîn familie, cu modificarile si completarile aduse de Ordonanþa nr. 95 din24 decembrie 2003)


procurarea, cumpãrarea sau deþinerea de precursori,echipamente ori materiale, în scopul utilizãrii lor la cultivarea,producerea sau fabricarea ilicitã de droguri de mare risc, sepedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani ºi interzicerea unordrepturi.

Organizarea, conducerea sau finanþarea faptelor prevãzute laart. 2-9 se pedepseºte cu pedepsele prevãzute de lege pentruaceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.

Îndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace,dacã este urmat de executare, se pedepseºte cu închisoare de la6 luni la 5 ani. Dacã îndemnul nu este urmat de executare,pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amenda.

Dacã faptele prevãzute în paragrafele 1, 5, 7 ºi 10 au avutca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10la 20 de ani ºi interzicerea unor drepturi.

Cu privire la infracþiunile cuprinse în prezentul capitol, pelângã situaþiile prevãzute în Codul penal, constituie circumstanþeagravante urmãtoarele situaþii:

a) persoana care a comis infracþiunea îndeplinea o funcþie ceimplicã exerciþiul autoritãþii publice, iar fapta a fost comisã înexercitarea acestei funcþii;

b) fapta a fost comisã de un cadru medical sau de o persoanãcare are, potrivit legii, atribuþii în lupta împotriva drogurilor;

c) drogurile au fost trimise sau livrate, distribuite sau oferiteunui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate într-un pro-gram terapeutic ori s-au efectuat alte asemenea activitãþiinterzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori dacãfapta a fost comisã într-o instituþie sau unitate medicalã, deînvãþãmânt, militarã, loc de detenþie, centre de asistenþã socialã,de reeducare sau instituþie medical-educativã, locuri în careelevii, studenþii ºi tinerii desfaºoarã activitãþi educative,sportive, sociale ori în apropierea acestora;

d) folosirea minorilor în sãvârºirea faptelor descrise mai sus;e) drogurile au fost amestecate cu alte substanþe care le-au

mãrit pericolul pentru viaþa ºi integritatea persoanelor.În cazul circumstanþei agravante prevãzute la lit. c),

referitoare la sãvârºirea faptelor într-o instituþie de învãþãmântori în locuri în care elevii, studenþii ºi tinerii desfãºoarã activitãþieducative, sportive, sociale sau în apropierea acestora, la

Circumstanþeagravante

consumatoare de droguri, prin unitãþile medicale, psihologice ºisociale, publice, private ºi mixte.

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea,extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea învânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea,transportul, procurarea, cumpãrarea, deþinerea ori alte operaþiuniprivind circulaþia drogurilor de risc, fãrã drept, se pedepsesc cuînchisoare de la 3 la 15 ani ºi interzicerea unor drepturi. Dacãfaptele au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa esteînchisoarea de la 10 la 20 de ani ºi interzicerea unor drepturi.

Introducerea sau scoaterea din þarã, precum ºi importul oriexportul de droguri de risc, fãrã drept, se pedepsesc cuînchisoare de la 10 la 20 de ani ºi interzicerea unor drepturi. Dacãfaptele privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoareade la 15 la 25 de ani ºi interzicerea unor drepturi.

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea,extragerea, prepararea, transformarea, cumpãrarea sau deþinereade droguri de risc pentru consum propriu, fãrã drept, sepedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amenda. Dacãfaptele privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoareade la 2 la 5 ani.

Punerea la dispoziþie, cu ºtiinþã, cu orice titlu, a unui local,a unei locuinþe sau a oricãrui alt loc amenajat, în care are accespublicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerareaconsumului ilicit în asemenea locuri se pedepseºte cu închisoarede la 3 la 10 ani ºi interzicerea unor drepturi.

Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenþie, de cãtremedic, fãrã ca aceasta sã fie necesarã din punct de vedere medi-cal, se pedepseºte cu închisoare de la 1 an la 5 ani. Cu aceeasipedeapsa se sancþioneaza ºi eliberarea sau obþinerea, cu intenþie,de droguri de mare risc, pe baza unei reþete medicale prescrisesau a unei reþete medicale falsificate.

Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, înafara condiþiilor legale, se pedepseºte cu închisoare de la unu la5 ani.

Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanþi chimicitoxici unui minor se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea,vânzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea,

Sancþionareatraficului sia altoroperaþiuniilicitecusubstanþeaflate subcontrolnaþional


Programele terapeutice se elaboreazã de cãtre MinisterulSãnãtãþii ºi se desfãºoarã în centre stabilite în acest scop, curegim deschis sau închis, publice, private sau mixte.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluãriiconsumatorului ºi de derularea programelor psihologice ºisociale sunt suportate de la bugetul de stat prin bugetul AgenþieiNaþionale Antidrog ºi, în funcþie de posibilitãþile materiale, decãtre persoana în cauzã, de familie sau de un organism privat, încondiþiile stabilite printr-un ordin comun al ministruluiadministraþiei ºi internelor, al ministrului sãnãtãþii ºi alministrului finanþelor publice.

Cheltuielile ocazionate de aplicarea programului terapeuticindividualizat pentru persoanele asigurate prin sistemul deasigurãri sociale de sãnãtate sunt suportate de casele de asigurãride sãnãtate din Fondul naþional unic de asigurãri sociale desãnãtate pentru afecþiunile ce decurg din consumul de droguri ºiprin programele de sãnãtate ale Ministerului Sãnãtãþii ºiprogramele de profilaxie ale Agenþiei Naþionale Antidrog.

În funcþie de posibilitãþile materiale, persoana în cauzã, fa-milia acesteia sau organisme private pot suporta parþial sau in-tegral contravaloarea serviciilor de evaluare ºi cheltuielileocazionate de participarea la programe psihologice ºi sociale, latarifele ºi în conditiile stabilite prin decizie a preºedinteluiAgenþiei Naþionale Antidrog, cu avizul ministerelor interesate.

Sumele încasate de centrele de prevenire, evaluare ºiconsiliere antidrog reprezintã venituri extrabugetare ale AgenþieiNaþionale Antidrog, cu titlu permanent, ºi se utilizeazã pentrufinanþarea programelor de prevenire a traficului ºi consumuluiilicit de droguri. Sumele neutilizate la sfârºitul anului sereporteazã în anul urmãtor cu aceeaºi destinaþie.

Ministrul justiþiei ºi ministrul sãnãtãþii vor stabili, prin ordincomun, mãsurile medicale ºi educative sau programele care vorfi aplicate consumatorilor de droguri în penitenciare.

Datele personale ale consumatorilor dependenþi deconsumul de droguri, incluºi în programul integrat de asistenþãa consumatorilor ºi a consumatorilor dependenþi de droguri,beneficiazã de confidenþialitate, conform normelor în vigoare.

Evidenþa centralizatã a consumatorilor incluºi în circuitulterapeutic se þine de Observatorul Român de Droguri ºi

Confidenþia-litateadatelor

maximul special prevãzut de lege se poate adauga un spor carenu poate depãºi 5 ani, în cazul închisorii, sau maximul general,în cazul amenzii.

Consumul de droguri aflate sub control naþional, fãrãprescripþie medicalã, este interzis pe teritoriul României.

Persoana care consumã ilicit droguri aflate sub controlnaþional poate fi inclusã, cu acordul sãu, într-un program integratde asistenþã a persoanelor consumatoare de droguri.Manifestarea acordului de includere în circuitul integrat deasistenþã a persoanelor consumatoare de droguri se face prinsemnarea unui document, potrivit regulamentului pentruaplicarea dispoziþiilor prezentei legi.

Stabilirea programului psihologic ºi social individualizat seface de cãtre centrul de prevenire, evaluare ºi consiliere antidrog,pe baza evaluãrii psihologice ºi sociale, ºi în concordanþã curezultatele examinãrii medicale solicitate unei unitãþi medicale,conform criteriilor prevãzute în regulamentul de aplicare aprezentei legi.

Stabilirea programului terapeutic individualizat se face con-form protocoalelor de practicã, elaborate de Ministerul Sãnãtãþii,prin structurile sale specializate ºi Colegiul Medicilor dinRomânia.

Unitãþile medicale, în care se desfaºoarã programeterapeutice pentru consumatorii dependenþi, transmit centrelorde prevenire, evaluare ºi consiliere antidrog datele necesare învederea menþinerii continuitãþii programului integrat deasistenþã a persoanelor consumatoare de droguri, pe baza unuiraport medical.

Programul terapeutic ºi programul psihologic ºi social sedesfãºoarã integrat, astfel încât consumatorul ºi consumatoruldependent sã poatã beneficia de o asistenþã medicalã,psihologicã ºi socialã concomitentã ºi continuã, cu respectareadrepturilor omului ºi a drepturilor pacientului, potrivit legii.

Programele psihologice ºi sociale se elaboreazã de cãtreAgenþia Naþionalã Antidrog în colaborare, dupã caz, cuMinisterul Sãnãtãþii, Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºiFamiliei ºi Ministerul Justitiei ºi se pot derula în centreautorizate ºi/sau acreditate în acest sens, cu regim deschis sauînchis, publice, private sau mixte.

Mãsuriîmpotrivaconsumuluiilicit dedroguri


avizul Comisieipentru ProtecþiaCopilului

• a anula, a suprima o lege sau o altã dispoziþie legalã. Ea are carezultat scoaterea din vigoare, în total sau în parte (abrogarea totalãsau parþialã) a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeaºivaloare juridicã sau de o valoare juridicã superioarã.

• depãºire a legalitãþii, fapta ilegalã, abuzul de drept, exercitareaunui drept împotriva scopului lui economic ºi social.

• mijloc legal prin care se cere instanþei judecãtoreºti soluþionareaunui conflict care se referã la respectarea unui drept ºi/sau îndeplinireaunei obligaþii legale;

• acte de pãstrare, întreþinere ºi folosire a lucrurilor copilului, fãrãa le înstrãina (vinde);

• persoana care prin actul juridic al adopþiei dobândeºte calitateade fiu (fiicã) faþã de o persoanã sau familie;

• persoana sau familia care îºi asumã drepturile ºi obligaþiilepãrinteºti faþã de adoptat;

• suma de bani;

• perioada cuprinsã între 1 ianuarie ºi 31 decembrie;

• cãsãtoria poate fi declaratã nulã în urmãtoarele situaþii: eroareaasupra identitãþii fizice a celuilalt soþ; eroare provocatã de cãtre unuldintre soþi (de ex., unul dintre soþi a ascuns, cu intenþie, o boalã gravãde care suferea); violenþã (de ex., constrângerea prin ameninþareexercitatã asupra unuia dintre soþi sã-ºi declare consimþãmântul lacãsãtorie);

• persoana fãrã nici o cetãþenie;

• constatarea fãcutã de cãtre Comisia pentru Protecþia Copiluluiconform cãreia familia sau persoana care doreºte sã adopteîndeplineºte condiþiile materiale ºi garanþiile morale necesareasigurãrii dezvoltãrii armonioase a copilului;

• organ administrativ (comunal, orãºenesc, municipal sau de sec-tor al municipiului Bucureºti) cu atribuþii în ceea ce priveºte ocrotireacopilului;

• în cazul adopþiei, hotãrârea prin care se prelungeºte de dreptperioada pentru care copilul a fost încredinþat în vederea adopþiei,pânã la încuviinþarea sau respingerea cererii de cãtre instanþã;

Dicþionar

acþiune în justiþie

administrareabunurilorcopiluluiadoptat

adoptator

alocaþia deîntreþinerean calendaristic

anulareacãsãtoriei(nulitate relativã)

apatridatestat

autoritateatutelarã

a abroga

abuz

Toxicomanii din cadrul Agenþiei Naþionale Antidrog, înRegistrul unic codificat privind consumatorii de droguri, pe bazadatelor comunicate de Ministerul Sãnãtãþii ºi de alte instituþiicare coordoneazã programe terapeutice, psihologice ºi sociale,precum ºi de centrele stabilite, publice sau private.

Ministerul Sãnãtãþii, prin direcþiile desemnate, are acces ladatele din evidenþã.

Persoana care a fost integratã în programul terapeutic ºiprogramul psihologic ºi social i se va elibera un certificat nomi-nal sau o legitimaþie în format electronic codificatã, în care sevor menþiona: unitatea emitentã, datele de identificare apersoanei în cauzã, durata, obiectul ºi rezultatul tratamentului,motivul terminãrii tratamentului, starea sãnãtãþii persoanei încauzã la începutul ºi terminarea tratamentului.

Toate datele referitoare la persoanele supuse programuluiintegrat de asistenþã a consumatorilor ºi a consumatorilordependenþi de droguri vor fi distruse dupã 10 ani de la încetareasupravegherii medicale. În cazul persoanelor supuse de maimulte ori programelor integrate de asistenþã a consumatorilor ºia consumatorilor dependenþi de droguri, datele vor fi distrusedupã 10 ani de la încetarea ultimei perioade de supravegheremedicalã.

Orice persoanã care are cunoºtinþã despre un consumator dedroguri poate sesiza una dintre unitãþile medicale stabilite deMinisterul Sãnãtãþii, care va proceda conform legii.

Sesizarea

(Legea nr. 143/2000 privind prevenirea ºi combaterea traficului ºi consumuluiilicit de droguri ºi Legea nr. 522/2004 pentru modificarea ºi completarea Legiinr. 143/2000)


Monitorul Oficialal Românieinumele reuniteale soþilor

încredinþareacopiluluiunuiSPS sau OPA

încredinþareacopilului uneifamilii sau uneipersoane

încetareacãsãtoriei

încredinþarea învederea adopþiei

înscris autenticînscrisuri

judecatã în primãinstanþã

mijloace deprobã

soþi, rudenia (tatãl cu fiica, mama cu fiul, bunicul cu nepoata, bunicacu nepotul, fratele cu sora, unchiul cu nepoata, mãtuºa cu nepotul,vãrul cu vara lui), adopþia (între adoptator sau ascendenþii lui, pe de oparte, ºi adoptat ori descendenþii lui, pe de latã parte; între copiiiadoptatorului, pe de o parte, ºi adoptat ºi copiii acestuia pe de altãparte; între adoptaþii de cãtre aceeaºi persoanã), tutela (între tutore ºicopilul aflat sub tutela sa), alienaþia ºi debilitatea mintalã (alienatulºi debilul mintal nu se pot cãsãtori atât în momentele în care nu segãsesc în stare de luciditate, cât ºi în momentele de luciditatetemporarã);

• organ de jurisdicþie ale cãrui funcþii specifice constau în judecareaproceselor privind raporturile civile, comerciale, de muncã, de familie,penale, administrative, precum ºi orice alte cauze pentru care legea nustabileºte o altã competenþã. Instanþele judecãtoreºti sunt: judecãtoriile,tribunalele, curþile de apel ºi Curtea Supremã de Justiþie;

• intervine în cazul decesului unuia dintre soþi, declarãriijudecãtoreºti a morþii unuia dintre soþi ºi recãsãtoririi unuia dintre soþiîn cazul decesului celuilalt;

• mãsura decisã de Comisia pentru Protecþia Copilului în vedereaadopþiei;

• mãsura de protecþie pe care Comisia pentru Protecþia Copiluluio poate lua dacã nu existã familii sau persoane corespunzãtoare cãrorasã le fie încredinþat copilul;

• mãsura de protecþie pe care Comisia pentru Protecþia Copiluluio poate lua în cazul în care: pãrinþii copilului sunt decedaþi,necunoscuþi, puºi sub interdicþie, declaraþi judecãtoreºte morþi oridispãruþi sau decãzuþi din drepturile pãrinteºti, ºi nu a fost instituitãtutela; copilul a fost declarat abandonat prin hotãrâre rãmasãdefinitivã;

• în sens larg, orice act scris;

• vezi formã autenticã;

• prima etapã a judecãþii care începe în momentul sesizãriiinstanþei ºi se încheie în momentul pronunþãrii unei hotãrârijudecãtoreºti definitive;

• înscrisuri, depoziþii ale martorilor, recunoaºterea uneia dintrepãrþi, expertiza, cercetarea la faþa locului prin care se constatã existenþaunor situaþii juridice sau elemente de fapt care pot fi folosite ca probã;

• publicaþie în care apar actele normative;

• numele de familie care cuprinde atât numele de familie lasoþului cât ºi numele de familie al soþiei;

instanþãjudecãtoreascã

descendenþifireºti

• act de procedurã prin care se sesizeazã instanþa cu judecarea cuprivire la soluþionarea unei cauze civile;

• înscris eliberat de un organ de stat prin care se constatã un faptjuridic (naºterea etc.);

• razã administrativ - teritorialã;

• hotãrârea de a consimþi la încheierea unui act juridic asupracãreia nu se mai poate reveni;

• copil conceput ºi nãscut fãrã ca pãrinþii acestuia sã fie cãsãtoriþi;

• copilul nãscut în timpul cãsãtoriei;

• în context, la aceeaºi valoare;

• o surtã prezentare a experienþei ºi pregãtirii profesionale a uneipersoane, folositã în special la obþinerea unui loc de muncã;

• cãsãtoria poate fi anulatã dacã a fost încheiatã în urmãt. condiþii:cu încãlcarea legii cu privire la vârsta matrimonialã; de cãtre o persoanãcare este deja cãsãtoritã; între persoane care sunt rude în gradul interzisde lege; între cel care adoptã sau ascendenþii lui, pe de o parte, ºi celadoptat ori descendenþii acestuia, pe de altã parte; de alienatul saudebilul mintal; fãrã consimþãmântul viitorilor soþi, ori acesta nu a fostexprimat cu respectarea condiþiilor de formã necesare încheieriicãsãtoriei; de cãtre un funcþionar care nu avea împuternicirea de delegatde stare civilã, cu excepþia cazului în care a exercitat în mod publicatribuþiile de delegat de stare civilã; între persoane de acelaºi sex;

• copiii ºi urmaºii lor, fãrã deosebire de sex ºi indiferent dacã suntdin aceeaºi cãsãtorie sau din cãsãtorii diferite;

• locuinþa statornicã (permanentã) ºi principalã a unei persoane;

• dreptul pe care îl are copilul de a cere ºi obþine întreþinere de lapersoanele prevãzute de lege;

• în context, dreptul copiilor de a-i moºteni pe pãrinþi;

• legãtura de sânge dintre copil ºi pãrinþi care rezultã din faptulconcepþiei ºi al naºterii;

• reprezentarea graficã a unei structuri familale pe diferiteniveluri generaþionale;

• forma pe care trebuie sã o îndeplineascã un înscris întocmit curespectarea anumitor condiþii de cãtre un funcþionar de stat;

• actul adoptat de instanþa judecãtoreascã care poate fi pus în executare;

• în sens restrâns, împrejurãri care împiedicã încheiereacãsãtoriei: existenþa unei cãsãtorii nedesfãcute a unuia dintre viitorii

consimþãmântirevocabilcopil conceput ºinãscut în afaracãsãtoriei / copildin cãsãtoriecuantum egalcurriculum vitae

declarareanulitãþiicãsãtoriei(nulitateabsolutã)

domiciliu

dreptul laîntreþineredreptul lamoºtenirefiliaþia

formã autenticã

hotãrâre judec.definitivã siirevocabilãimpedimente lacãsãtorie

genogramã

cerere dechemare înjudecatãcertificatconstatatorcircumscripþie


reºedinþã

serviciul de starecivilã

schimbareanumelui defamilie/ prenu-melui pe caleadministrativã

sub tutelã

tutore

• document aflat la primãrii în care se înregistreazã actele ºifaptele de stare civilã;

• persoana care a pierdut cetãþenia românã ºi care doreºte sã ºi-oredobândeascã prin revenirea în þarã;

• revenirea definitivã în România a unei persoane care a pierdutcetãþenia românã;

• persoana (pãrinte, tutore, curator) sau instituþia de ocrotire careîncheie un act juridic în numele ºi pe seama copilului;

• împuternicirea legalã prin care o persoanã (pãrinte, tutore, cu-rator) sau instituþia de ocrotire încheie un act juridic în numele ºi peseama copilului;

• locuinþa vremelnicã (temporarã) a unei persoane;

• organ al administraþiei publice locale care întocmeºte,înregistreazã acte sau fapte de stare civilã ºi înscrie menþiuni în actelede stare civilã;

• înlocuirea, printr-o cerere motivatã adresatã primãriei în a cãreirazã teritorialã se aflã domiciliul solicitantului, a numelui de familiesau a prenumelui cu un alt nume sau prenume. Cererea se înainteazãde cãtre primãrie, prin organele de poliþie, Inspectoratului General alPoliþiei care soluþioneazã cererea.

• situaþia în care copilul se aflã sub ocrotirea unei alte persoane,alta decât pãrinþii lui;

• persoana desemnatã sã ocroteascã un copil, în situaþiile în carepãrinþii nu o pot face.

reprezentantlegal

reprezentareacopilului

registrul de starecivilã

repatriat

repatriere

• numele pe care s-au înþeles sã-l poarte ambii soþi;

• îndatorirea impusã de lege unei persoane de a acorda copiluluimijloacele necesare pentru educarea, pregãtirea ºcolarã ºiprofesionalã;

• sunt pãrinþii, tutorii, curatorii, persoana, familia sau serviciulspecializat cãrora le-a fost încredinþat sau dat în plasament copilul;

• legãtura juridicã dintre copil ºi tatãl sãu;

• pãrinþii care au dat viaþã copilului;

• suma de bani, stabilitã de cãtre instanþa de judecatã, pe care unuldintre soþi este obligat sã o plãteascã celuilalt pentru întreþinereacopiilor;

• pericolul care este pe cale sã se producã;

• în context, copilul recunoscut ºi moºtenitorii sãi, mama copiluluirecunoscut, bãrbatul care a fãcut recunoaºterea ºi moºtenitorii acestuia,procurorul când considerã cã este în interesul copilului;

• persoana care nu are discernãmânt datoritã faptului cã suferã dealienaþie ºi debilitate mintalã;

• mãsura de protecþie pe care serviciul public specializat pentruprotecþia copilului o poate lua în situaþii excepþionale dacã: pãrinþiisau unul dintre aceºtia pun în pericol securitatea, dezvoltarea sauintegritatea moralã a copilului prin exercitarea în mod abuziv adrepturilor pãrinteºti sau prin neglijenþã gravã în îndeplinireaobligaþiilor de pãrinte; copilul este gãsit lipsit de supraveghere sau estepãrãsit de pãrinþi.

• mãsura de protecþia pe care Comisia pentru Protecþia Copiluluio poate lua dacã securitatea, dezvoltarea sau integritatea moralã acopilului este periclitatã în familie din motive independente de voinþapãrinþilor;

• mãsura de protecþie pe care Comisia pentru Protecþia Copiluluio poate lua dacã nu existã persoane sau familii corespunzãtoare la carecopilul sã poatã fi dat în plasament;

• în context, depãºirea termenul prevãzut de lege pentruexercitarea dreptului de a introduce acþiunea în justiþie;

• teritoriul (judeþ, municipiu, oraº, comunã) în limitele cãruiaautoritatea administrativã este competentã;

• exercitarea în mod abuziv a unui drept, ignorând drepturilecelorlalþi;

pensie deîntreþinere

pericol iminent

persoanãinteresatã

persoana pusãsub interdicþie

plasamentul înregim de urgenþã

plasamentulcopilului la ofamilie sau la opersoanã

plasamentul laSPS sau la unOPA

razãadministrativ-teritorialãrea-credinþã

prescriere

paternitateapãrinþi naturali

nume de familiecomunobligaþia deîntreþinere acopiluluiocrotitori legali


DOMNULE PREªEDINTE,

Subsemnatul .................... (numele ºi prenumele reclamantului),domiciliat în localitatea .............., judeþul ............., str. ..............., nr. ......, etajul......, apart. ......, chem în judecatã ºi personal la interogatoriu pe ..................(numele ºi prenumele pârâtei), domiciliatã în localitatea ..............., judeþul............., str. ................, nr. ......., etajul ....., apart. ......., în nume propriu ºi careprezentantã legalã a minorului pentru ca prin hotãrârea ce veþi pronunþa sãhotãrâþi cã recunoaºterea de cãtre pârâtã a numitului minor nu corespunderealitãþii. Cer, de asemenea cheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat.

Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:În fapt, subsemnatul sunt nãscut din cãsãtoria pârâtei cu soþul ei ..........Dupã moartea acestuia din urmã, pârâta, prin declaraþia declaraþia

autentificatã sub nr. ...... din ............ la Biroul notarial ......... a recunoscut peminorul ........... ca fiind copilul ei, nãscut în afara cãsãtoriei cu tatãl meu, deºiîn registrul de stare civilã al Serviciului de stare civilã din ........ sub nr. ..... din......, aceastã naºtere a fost înregistratã cu menþiunea “din pãrinþi necunoscuþi”.

În realitate, recunoaºterea nu corespunde realitãþii pentru urmãtoarelemotive:

1. copilul recunoscut nu a folosit ºi nu foloseºte nici în prezent stareacivilã a pârâtei, ci a fost ºi este îngrijit ºi crescut de soacra ei;

2. aceasta din urmã a prezentat în perioada anterioarã naºterii copilului,toate semnele de sarcinã, fãrã sã se ºtie sã fi nãscut un copil sau sã fi suferitvreun accident care sã compromitã sarcina;

3. pârâta a afirmat faþã de martori cã, în realitate, copilul recunoscut deea este nepotul, nu fiul ei.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 49 din Codul familiei.Înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâtei - care urmeazã a fi citatã

cu aceastã menþiune - de proba cu acte, ºi anume de certificatul constatator alnaºterii mele ºi de certificatul constatator al naºterii minorului recunoscut,precum ºi de dovada cu martori, pentru care propun pe:

1. ...................... (numele ºi prenumele martorului), din localitatea............, judeþul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......;

2. ....................., din localitatea ............., judeþul ........., str. .................,nr. ......, etajul ......, apart. .......;

Depun prezenta cerere, precum ºi copii de pe actele de care înþeleg sã mãfolosesc, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi celãlalt pentrua fi comunicat pârâtei:

Data ..........Semnãtura reclamantului, ........................DOMNULUI PREªEDINTE AL ............................


Subsemnata .................. (numele ºi prenumele reprezentantului legal alreclamantei) domiciliatã în localitatea ................, judeþul ............., str..............., nr. ......, etajul ...... apart. ......, în calitate de reprezentantã legalã afiului meu minor ....................., chem în judecatã ºi personal la interogatoriu

Acþiune încontestarearecunoaºteriicopilului decãtre mama

Acþiune înstabilireafiliaþiei faþãde tatã (înstabilireapaternitãþii)

Anexã (modele de acþiuniîn justiþie, cereri, contestaþii)


Subsemnatul .................. (în cazul în care copilul este minor sau pus subinterdicþie, acþiunea se porneºte de reprezentantul sãu legal al cãrui nume ºicalitate se trec în acþiune), domiciliat în localitatea .............., judeþul ........,str. ....., nr. ..., etajul ...., apart. ......, chem în judecatã ºi personal lainterogatoriu pe ..........., domiciliatã în localitatea ..........., judeþul ..........., str........., nr. ......, etajul ......, apart. ......, pentru ca prin hotãrârea ce veþi pronunþasã stabiliþi cã subsemnatul sunt fiul pârâtei ºi s-o obligaþi pe aceasta sã-miplãteascã cheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat. Vã rog, de asemenea,sã dispuneþi comunicarea hotãrârii de admitere a prezentei acþiuni Serviciuluide stare civilã al ............ pentru a opera menþiunea stabilirii filiaþiei.

Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:În fapt, în actul de naºtere înregistrat la nr. .............. din ............. la

Serviciul de stare civilã al ..............., prin care se constatã naºtereasubsemnatului, a fost fãcutã menþiunea cã sunt nãscut din pãrinþi necunoscuþi.Aceastã menþiune nu corespunde realitãþii în ceea ce priveºte filiaþia maternã,aºa cum rezultã dintr-o serie de fapte, ºi anume:

1. pârâta mi-a acordat îngrijirea ºi creºterea pe care ar fi acordat-opropriului ei fiu timp de ani, stabilind între ea ºi subsemnatul raporturiledintre mamã ºi copil;

2. ea a recunoscut în repetate rânduri faþã de prietenii apropiaþi cã suntcopilul ei nãscut în afara cãsãtoriei;

3. în perioada anterioarã naºterii mele, ea a fost însãrcinatã ºi nu estecunoscut cã ar fi nãscut un alt copil sau cã ar fi suferit vreun accident care sãcompromitã sarcina.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 50, 51 ºi 52 din Codulfamiliei.

Înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâtei - care urmeazã a fi citatãcu aceastã menþiune, de proba cu acte, ºi anume de certificatul constatator alnaºterii mele precum ºi de dovada cu martori, pentru care propun pe:



Depun prezenta cerere, precum ºi copii dupã certificatul constatator alnaºterii mele, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi celãlaltpentru a fi comunicat pârâtei.

Data ..........Semnãtura reclamantului, ........................DOMNULUI PREªEDINTE AL .......................

Acþiune înstabilireafiliaþiei faþãde mamã


notarial .............. sub nr. ..........., din .........., nu corespunde realitãþii ºi sãdispuneþi anularea menþiunii fãcute în acest sens în registrul de stare civilã al............ Cer, de asemenea, cheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat.

Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:În fapt, subsemnatul sunt fiul pârâtului nãscut din cãsãtoria sa cu

.................., Prin actul autentic sus-menþionat, tatãl meu a recunoscut, însã,cã ar fi tatã al minorului ................., nãscut în afara cãsãtoriei, din relaþiilesale cu .................. În realitate, aceastã declaraþie este cu totulnecorespunzãtoare situaþiei adevãrate, întrucât la data concepþiei minorului,tatãl meu se gãsea în strãinãtate. Într-adevãr, pârâtul a lipsit din þarã în lunileianuarie - mai 199...., iar minorul s-a nãscut la 10 decembrie din acelaºi an.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 58 din Codul familiei.Înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâtului - care urmeazã a fi citat

cu aceastã menþiune de proba cu acte, ºi anume de certificatele constatatoarea naºterii mele ºi a naºterii minorului recunoscut, precum ºi de proba cumartori, pentru care propun pe:



Depun prezenta acþiune, precum ºi copii certificate de pe actele sus-menþionate, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi altul pentrua fi comunicat pârâtului.

Semnãtura reclamantului, ........................DOMNULUI PREªEDINTE AL .................


Subsemnatul ................ domiciliat în ..........., judeþul ........., str. .............,nr. ......., ap. ...., chem în judecatã ºi personal la interogatoriu pe .......................domiciliatã în ............, judeþul ........, str. ........, nr. ...., ap. ....., în nume propriuºi în calitate de reprezentantã a copilului minor .............., pentru ca prinhotãrârea ce veþi da, sã constataþi cã numitul minor nu este fiul meu rezultat dincãsãtoria cu pârâta ºi sã anulaþi menþiunea fãcutã în acest sens în actul de naºtereînregistrat sub nr. ........ din ............... în registrul Serviciului de stare civilã al.............. Cer, de asemenea cheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat.

Motivele acþiunii:În fapt, am fost cãsãtorit cu pârâta de la .............. pânã la .........., când

sentinþa civilã nr. ......... din .............. a ...................., a fost admisã acþiuneamea de divorþ. în timpul cãsãtoriei, soþia mea a nãscut pe minorul pârât, a cãruinaºtere a fost înregistratã sub nr. .......... din .......... la serviciul de stare civilãal ..............., cu menþiunea numelui meu ca tatã. În realitate în timpul cuprinsîntre a trei suta ºi a suta optzecea zi dinaintea naºterii copilului, subsemnatulam lipsit din þarã, fiind plecat în ........... între datele de .......... ºi de ............Este evident, deci, cã eu nu pot fi tatãl minorului pârât.

În drept, îmi întemeiez cererea pe disp. art. 54 ºi 55 din Codul familiei.Înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâtei, de dovada cu acte

(certificat constatator al cãsãtoriei subsemnatului cu pârâta, certificat

Acþiune întãgãduireapaternitãþii

Acþiune încontestarearecunoaºteriipaternitãþii

pe ................ (numele ºi prenumele pârâtului), domiciliat în localitatea.........., judeþul ..........., str. .........., nr. ..., etajul ....., apart. ......, pentru ca prinhotãrârea ce veþi pronunþa sã stabiliþi cã sus-numitul minor este copilul dinafara cãsãtoriei al pârâtului ºi sã-l obligaþi pe acesta din urmã sã-mi plãteascãcheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat. Vã rog, de asemenea, sã dispuneþicomunicarea hotãrârii de admitere a prezentei acþiuni la Serviciul de starecivilã al ........... pentru a opera menþiunea stabilirii filiaþiei în actul de naºtere.

Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:În fapt, pârâtul a convieþuit cu mine cu începere de la ............. ºi pânã la

............ Din aceste relaþii s-a nãscut la data de .............. copilul nostru

......................... a cãrui naºtere a fost înregistratã în registrul Serviciului de starecivilã de pe lângã Consiliul Local al ..................... sub nr. ............... din................... În actul de naºtere întocmit cu aceastã ocazie, s-a trecut numelemeu ca mamã, iar în ceea ce priveºte tatãl s-a trecut menþiunea necunoscut. Dela naºterea copilului ºi pânã la data la care pârâtul a încetat sã convieþuiascã cumine, acesta din urmã s-a comportat ca tatã al copilului, îngrijindu-se decreºterea ºi întreþinerea lui ºi oferindu-i mijloacele necesare în acest scop.

Dat fiind cã perioada de concepere a copilului coincide cu perioada deconvieþuire a pârâtului cu mine ºi þinând seama de faptul cã pârâtul s-a comportattimp de ani ca tatã al copilului meu, sunt întrunite condiþiile necesare pentrustabilirea paternitãþii. În ceea ce priveºte termenul de introducere a acesteicereri, menþionez cã ea este fãcutã înãuntrul timpului de un an de la data la carepârâtul a încetat sã mai convieþuiascã cu mine ºi sã mai întreþinã pe copil.

În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 56, art. 59, art. 60, art.64 ºi art. 86 din Codul familiei.

Înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâtului - care urmeazã a fi citatcu aceastã menþiune - de proba cu acte, ºi anume de certificatul consta-tator alnaºterii fiului meu ºi de scrisorile pârâtului prin care recunoaºte pater-nitateacopilului, precum ºi de dovada cu martori pentru care propun pe:

1. ...................... (numele ºi prenumele martorului), din localitatea ............,judeþul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......;

2. ....................., din localitatea .............., judeþul ........., str. ..............., nr......., etajul ......., apart. ........

Depun prezenta cerere, precum ºi copii de pe actul de care înþeleg sã mãservesc, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi altul pentru a ficomunicat pârâtului.

Semnãtura reclamantei, ......................DOMNULUI PREªEDINTE AL .............................


Subsemnatul ................. (numele ºi prenumele reclamantului) domiciliatîn localitatea .........., judeþul .........., str. ............, nr. ...., etajul ...., apart. ......,chem în judecatã ºi personal la interogatoriu pe ............ (numele ºi prenumelepârâtului) domiciliat în ............ judeþul .........., str. ............, nr. ......, etajul......., apart. ......., în nume propriu ºi ca reprezentant legal al minorului ............(numele ºi prenumele celui recunoscut), pentru ca prin hotãrârea ce veþipronunþa sã constataþi cã recunoaºterea de cãtre pârât a paternitãþii asupranumitului minor, recunoaºtere constatatã prin actul autentificat de Biroul


cheltuieli de judecatã.Motivele acþiunii:În fapt, sunt cãsãtorit(ã) cu pârâtul(a) de la data de .........., iar din

cãsãtorie a rezultat minorul .........., nãscut la data de ...........Datoritã unor neînþelegeri ne-am despãrþit în fapt la data de .............

Minorul a fost luat de pârât(ã) ºi dus la pãrinþii lui(ei). Aceºtia sunt în vârstã,nu au locuinþã corespunzãtoare ºi condiþii materiale suficiente pentru a asiguracopilului o bunã creºtere ºi dezvoltare. Copilul a fost luat ºi dus la ei numaiîn scopul ca pârâtul(a) sã nu poatã fi obligat(ã) la întreþinere, dovadã cã niciacum nu contribuie cu nimic la creºterea ºi educarea copilului.

Având în vedere cã pânã în prezent copilul a fost crescut de mine, din carecauzã îmi este puternic ataºat sufleteºte, vârsta sa, împrejurarea cã eu mã potocupa personal de creºterea ºi educarea lui, cã am condiþii materiale mai bunedecât pârâtul(a) ºi pãrinþii sãi, vã rog sã-mi încredinþaþi mie copilul sprecreºtere ºi educare.

De asemenea, vã rog ca pârâtul(a) sã fie obligat(ã) la întreþinereaminorului, în raport de veniturile pe care le realizeazã ºi de nevoile copilului,precum ºi la cheltuieli de judecatã.

În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 100 C. fam. raportatla art. 42 C. fam. care se aplicã prin asemãnare, ºi pe dispoziþiile art. 107, art.86 ºi art. 94 C. fam. cu privire la obligarea pârâtului(ei) la întreþinere.

În dovedirea acþiunii înþeleg sã mã servesc de interogatoriul pârâtului(ei),de ancheta socialã pe care o va face autoritatea tutelarã ºi de declaraþiilemartorilor: ............. .................. ..................

Depun cererea de chemare în judecatã în dublu exemplar, timbru fiscalîn valoare de ........ lei ºi timbrul judiciar în valoare de ......... lei.

Anexez copia certificatului de cãsãtorie ºi copia certificatului de naºtereal copilului minor.

Data depunerii ..............Semnãtura, ..........DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ..................

DOMNULE PREªEDINTE,Subsemnata(ul) ....................., domiciliat() în .............. chem în judecat

ºi personal la interogatoriu pe pârâtul(a) domiciliat() în .........., pentru ca prinhotãrârea pe care o veþi pronunþa, sã

MODIFICAÞI MÃSURA DE STABILIREA DOMICILIULUIminorului .......... (sau de încredinþare a minorului spre creºtere ºi

educare) în sensul de a se stabili domiciliul minorului la mine (sau ca minorulsã-mi fie mie încredinþat spre creºtere ºi educare).

Vã rog, de asemenea, ca pârâtul(a) sã fie obligat() sã contribuie lacheltuielile de creºtere, educare, învãþãtur ºi pregãtire profesionalã a copiluluiºi sã-mi plãteascã cheltuielile de judecatã.

Motivele acþiunii:În fapt, prin sentinþa civilã nr ...... din .......... pronunþatã de ........ s-a stabilit

la pârât() domiciliul minorului mai sus-numit (sau minorul mai sus-numit a fostîncredinþat spre creºtere ºi educare pârâtei (ului). Modificarea acestei mãsurieste cerutã de interesele minorului, cãruia pârâta(ul) nu-i poate asigura condiþii

Chemare înjudecatãpentrumodificareadomiciliuluistabilitcopilului

Cerere dechemare înjudecatãpentruacordareapensiei deîntreþinerecopilului

Cerere pen-tru încre-dinþareacopiluluisprecreºtere ºieducareunui pãrinte

constatator al naºterii minorului pârât, adeverinþa eliberatã de ........... din carerezultã perioada lipsei mele neîntrerupte din þarã), precum ºi de dovada cumartori, pentru care propun pe: ..............................

Depun prezenta acþiune, precum ºi copii certificate de pe actele sus-menþionate, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi celãlaltpentru a fi comunicate pârâtei.

Semnãtura reclamantului, ......................DOMNULUI PREªEDINTE AL ............................


Subsemnata(ul) .............. domiciliat(ã) în ............., în numele ºi careprezentant(ã) legal(ã) a(al) minorului ............, chem în judecatã ºi personalla interogatoriu pe pârâtul(a) ..........., domiciliat(ã) în ........., pentru a fiobligat(ã) la

PENSIE DE ÎNTREÞINEREurmând sã contribuie lunar la cheltuielile de întreþinere a minorului mai

sus-numit ºi sã-mi plãteascã cheltuielile de judecatã pe care le voi face cuacest proces.

Motivele acþiunii:În fapt, din cãsãtoria mea cu pârâtul(a) a rezultat minorul mai sus-numit.

La data de .......... pârâtul(a) a pãrãsit domiciliul comun. Copilul a rãmas subîngrijirea mea ºi pentru cã pârâtul(a) refuzã sã acorde de bunãvoie întreþinereminorului, vã rog sã fie obligat la întreþinere în raport de posibilitãþilemateriale pe care le are. Este salariat(ã) la ..........., ºi totodatã posedã altebunuri aducãtoare de venituri, printre care un teren în suprafaþã de ......

În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 107 raportat la art. 86ºi art. 94, C. fam. ºi vã rog sã admiteþi acþiunea ºi sã obligaþi pe pârât(ã) sãcontribuie lunar la cheltuielile de întreþinere a copilului minor.

În dovedirea acþiunii înþeleg sã mã folosesc de interogatoriulpârâtului(ei) ºi de relaþiile pe care instanþa urmeazã sã le cearã în legãturã cuveniturile pe care le realizeazã.

Depun acþiunea în dublu exemplar la care anexez copia certificatului decãsãtorie ºi copia certificatului de naºtere al copilului minor.

Data depunerii ..............Semnãtura, ..........DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ..................


Subsemnata(ul) ............ domiciliat(ã) în ............., în numele ºi careprezentant(ã) legal(ã) a copilului meu minor .........., chem în judecatã ºipersonal la interogatoriu pe soþul(ia) pârât(ã) ............ domiciliat(ã) în............, pentru

ÎNCREDINÞAREA COPILULUI MINORurmând ca, prin hotãrârea ce veþi pronunþa, sã-mi încredinþaþi mie spre

creºtere ºi educare pe sus-numitul minor. Cer, de asemenea, ca pârâtul(a) sãfie obligat(ã) sã contribuie la întreþinerea minorului ºi sã-mi plãteascã


În drept, ne întemeiem cererea pe dispoziþiile art. 103 din Codul familiei.Înþelegem sã ne folosim de proba cu interogatoriul pârâtului - care urmeazã

a fi citat cu aceastã menþiune ºi de proba cu martori, pentru care propunem pe:1. ................. (numele ºi prenumele martorului), din ................, judeþul

..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;2. ................, din ..............., judeþul .............., str. ..............., nr. ......,

etajul ......, apart. ......;Depunem prezenta cerere în dublu exemplar, dintre care unul pentru

instanþã ºi altul pentru a fi comunicat pârâtului.Semnãtura reclamanþilor, ........................DOMNULUI PREªEDINTE AL .....................


Subsemnatul(a) ............., domiciliat(ã) în ............. în numele ºi careprezentant(ã) legal(ã) a-l (a) minorului ............ nãscut la data de ..........,chem la judecatã ºi personal la interogatoriu pe pârâtul(a) ...............,domiciliat(ã) în .............. pentru ca, prin hotãrârea ce veþi pronunþa, sã-l(o)obligaþi sã-mi

ÎNAPOIEZE MINORUL,pe care îl þine fãrã drept.De asemenea, cer ca pârâtul(a) sã fie obligat(ã) sã-mi plãteascã cheltuieli

de judecatã.Motivele acþiunii:În fapt, prin sentinþa civilã nr. .......... din ........... pronunþatã de

judecãtoria ........... minorul sus-numit mi-a fost încredinþat spre creºtere ºieducare (sau i s-a stabilit domiciliul la mine).

La data de .........., în lipsa mea, pârâtul(a) a luat copilul ºi l-a dus ladomiciliul sãu (al pãrinþilor sau al concubinei(ului) etc.), faptã care poate aveaconsecinþe grave asupra bunei dezvoltãri fizice, asupra creºterii ºi dezvoltãriiminorului. De aceea, vã rog sã apreciaþi cã este în interesul minorului sã-mifie înapoiat ºi sã pronunþaþi în acest sens o hotãrâre.

În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþia art. 103 C. fam.În dovedirea acþiunii înþeleg sã mã servesc de interogatoriul pârâtului(ei),

de ancheta socialã care va fi efectuatã de autoritatea tutelarã ºi de declaraþiilemartorilor: ............... ................... .................

Depun acþiunea în dublu exemplar, timbratã cu timbru fiscal în valoare de....... lei, copia sentinþei civile precitatã ºi timbrul judiciar în valoare de ...... lei.

Data depunerii ..............Semnãtura, ..........DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ...............


Subsemnatul ................ (numele ºi prenumele petiþionarului),domiciliat în ............., judeþul ........., str. ............., nr. ...., etajul ....., apart........., în calitate de reprezentant legal al fiului meu minor vã rog sã

Cerere dechemare înjudecatãpentruînapoiereacopilului dela persoanacare îl þinefãrã drept

Încuviinþareacopilului sãpoarte nu-melepãrinteluifaþã de cares-a stabilitfiliaþia

Cerereapãrinþilorpentruînapoiereacopilului dela opersoanãcare îl þinefãrã drept

necesare pentru o dezvoltare corespunzãtoare atât sub aspect material, cât ºi subaspect moral ºi afectiv. Motivul îl constituie împrejurarea cã pârâta(ul):

a) a fost condamnat(ã) la o pedeapsã cu privare de libertate;b) a fost arestat(ã);c) este grav bolnav(ã) ºi se afl internat(ã) într-un spital unde va sta o

lungã perioadã;d) a pãrãsit pe minor, care se aflã sub îngrijirea bunicilor sau a altor

persoane etc. În aceastã situaþie, menþinerea mãsurii respective ar aveaconsecinþe dãunãtoare asupra bunei dezvoltãri fizice, creºterii ºi educãriiminorului.

De aceea, vã rog sã admiteþi acþiunea ºi sã modificaþi mãsura respectivã,în sensul ca domiciliul minorului sã fie stabilit la mine (sau minorul sã-mi fieîncredinþat spre creºtere ºi educare), deoarece dispun de posibilitãþi materialesuficiente, am o bunã comportare moralã, astfel încât pot asigura minorului omai bunã creºtere ºi educare.

Vã rog, de asemenea, ca pârâta(ul) sã fie obligat(ã) sã contribuie lacheltuielile de creºtere ºi educare a copilului minor, sub forma plãþii uneipensii lunare.

În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 44 C. fam., iar în ceeace priveºte obligaþia de întreþinere pe dispoziþiile art. 107 raportat la art. 86 ºiart. 94 C. fam.

În dovedirea acþiunii înþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâtei(ului),de ancheta socialã care va fi efectuatã de autoritatea tutelarã, urmãtoarele acte:............, precum ºi de declaraþiile urmãtorilor martori: .............

Depun acþiunea în dublu exemplar, timbrat cu timbru fiscal în valoare de........ lei, la care anexez copia sentinþei civile, prin care s-a dispus mãura ceurmeazã a fi modificat ºi timbrul judiciar în valoare de ......... lei.

Data depunerii . .................Semnãtura,..............DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ............................


Subsemnaþii (numele ºi prenumele ambilor reclamanþi), ambiidomiciliaþi în localitatea ................., judeþul .............., str. ............., nr. ........,etajul ........., apart. ........, chemãm în judecatã ºi personal la interogatoriu pe(numele ºi prenumele pârâtului), domiciliat în localitatea ................ judeþul..........., str. ............., nr. ......., etajul ........, apart. ........, pentru ca prinhotãrârea ce veþi pronunþa sã-l obligaþi sã ne înapoieze pe fiul nostru în vârstãde ...... ani, pe care îl þine fãrã drept. Cerem, de asemenea, cheltuieli dejudecatã ºi onorariu de avocat.

Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:În fapt subsemnaþii suntem pãrinþii copilului, iar pârâtul este bunicul

matern. La data de ............, fiul nostru a fost trimis de noi sã-ºi petreacã varala pârât. Ulterior, însã, acesta din urmã a refuzat sã ne restituie copilul ºi cândne-am prezentat la domiciliul pârâtului pentru a-l lua cu noi, am constatat cãfusese trimis de pârât într-un loc necunoscut.



Subsemnata ....., domiciliatã în ....., în numele ºi ca reprezentantã legalã aminorului ......, chem în judecatã ºi personal la interogatoriu pe soþul meu, pârâtul..... domiciliat în ...., pentru ca prin hotãrârea ce o veþi pronunþa, sã-l obligaþi sã-mi

REMITÃ ALOCAÞIA DE STATpe care a încasat-o, în sumã de .............. lei, în perioada .............., cu titlu

de alocaþie de statsauneîncasatã, din vina lui, pentru perioada ......, reprezentând alocaþia de

stat cuvenitã minorului, ºi în continuare sã fie obligat la plata alocaþiei de stat ceo va primi de la unitatea la care este salariat, precum ºi cheltuielile de judecatã.

Motivele acþiunii:În fapt, din cãsãtoria noastrã a rezultat minorul ...., nãscut la data de ....De la data de .............. suntem despãrþiþi în fapt, iar minorul se aflã în

întreþinerea mea exclusivã.Pârâtul este (sau a fost) încadrat la .............. ºi a încasat (sau din vina lui

nu a încasat) alocaþia de stat cuvenitã minorului pentru perioada .............. ºinu mi-a remis-o (sau din aceastã cauzã nu mi-a remis-o).

În baza principiului îmbogãþirii fãrã just temei (sau în baza art. 998-999 C.civ.), vã rog ca pârâtul sã fie obligat sã-mi remitã suma încasatã (sau sã fie obligatsã mã despãgubeascã cu suma cuvenitã copilului ºi neîncasatã din vina lui).

De asemenea, vã rog sã obligaþi pe pârât ºi la plata alocaþiei de stat ce ova primi în viitor de la unitatea la care este încadrat.

Dovada acþiunii înþeleg sã o fac cu adresa nr. ........... din ........... ce mi-a fost trimisã de la unitatea la care lucreazã (sau a lucrat) pârâtul, din carerezultã cã a încasat suma de ...........lei, pentru perioada ..........., cu titlu dealocaþie de stat (sau din vina lui nu a încasat alocaþia de stat cuvenitã pentrucã nu a întocmit formele necesare sau a refuzat sã încaseze alocaþia).

În caz de nevoie vã rog sã cereþi oficiului relaþii de la unitatea amintitã.Depun acþiunea în dublu exemplar ºi copia certificatului de naºtere a copilului.Data depunerii ..............Semnãtura, ..........DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI .................


Autoritatea tutelarã (sau Parchetul ..............).În temeiul art. 109 C. fam. ºi art. 45 C. proc. civ., (completat ºi modificat

de art. 1 din Ordonanþa de Urgenþã nr. 138/2000),Chemãm în judecatã ºi personal la interogatoriu pe ......., domiciliat(ã,

þi) în ............, nãscut(ã, þi) la ..........., în ............., pentru a se pronunþaDECÃDEREA ACESTUIA(EIA, ORA) DIN DREPTURILE

PÃRINTEªTIMotivele acþiunii:În fapt, (se enunþã motivele ºi probele care justificã luarea mãsurii

decãderii drepturilor pãrinteºti).În drept, îmi întemeiez acþiunea pe disp. art. 109 C. fam. (ºi art. 45 C. pr. c.).Dovada acþiunii o facem cu interogatoriul pãrþii pârâte, acte ºi martori.

Acþiune înjustiþiepentru plataalocaþiei destat

Acþiune înjustiþiepentrudecãdereadindrepturilepãrinteºti

Chemare înjudecatãpentru aavea legãturipersonalecu copilul

încuviinþaþi ca numitul minor sã poarte numele subsemnatului, dispunândtotodatã sã se facã cuvenita menþiune în actul constatator al naºterii sale,înregistrat sub nr. ....... din ........ în registrul Serviciului de stare civilã al .......

Motivele cererii mele sunt urmãtoarele:În fapt, numitul minor s-a nãscut la data de ............., naºterea sa fiind

înregistratã sub nr. ............ din .............. în registrul Serviciului de stare civilãal ............... ca fiu al ................. (numele ºi prenumele mamei) ºi din tatãnecunoscut. Prin declaraþia autentificatã sub nr. ........... de Biroul notarial............, subsemnatul am recunoscut cã sunt tatãl acestui copil.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 64 alin. 2 din Codulfamiliei.

Depun, o datã cu prezenta, copii certificate de pe certificatul constatatoral naºterii fiului meu ºi de pe declaraþia autenticã a subsemnatului prin caream recunoscut filiaþia sa.

Semnãtura petiþionarului, .............................DOMNULUI PREªEDINTE AL ...............................


Subsemnatul(a) ............., domiciliat(ã) în ............, chem în judecatã (pecale de ordonanþã preºedinþialã) pe pârâtul(a) .............., domiciliat(ã) în.............., pentru ca, prin hotãrârea ce veþi pronunþa, sã-l (o) obligaþi sã-mipermitã

SÃ AM LEGÃTURI PERSONALE CU MINORULnãscut la data de ........., care se aflã sub creºterea ºi îngrijirea sa.De asemenea, cer ca pârâtul(a) sã fie obligat(ã) sã-mi plãteascã cheltuieli

de judecatã.Motivele acþiunii:În fapt, din cãsãtorie (sau concubinaj) a rezultat minorul mai sus-numit,

care se aflã sub îngrijirea pârâtului(ei), fiindu-i încredinþat (sau la care s-astabilit domiciliul) prin sentinþa civilã nr. .......... din ............... pronunþatã deJudecãtoria .............

Pârâtul(a) îmi interzice sã am legãturi personale cu copilul, motiv caremã determinã sã introduc prezenta acþiune.

Rog sã fie obligat(ã) sã-mi permitã sã am legãturi personale cu minorul,în modul urmãtor (se enunþã modalitatea propusã).

În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 43 alin. 3 raportat laart. 97 C. fam. (sau pe dispoziþiile art. 581 C. proc. civ. modificat de art. 1din Ordonanþa de Urgenþã nr. 138/2000).

În dovedirea acþiunii înþeleg sã mã servesc de interogatoriul pârâtei(ului)ºi de declaraþiile martorilor: ............... ................ ................

Anexez copia certificatului de naºtere al copilului ºi copia sentinþei civ-ile precizatã.

Depun acþiunea în dublu exemplar, chitanþa de plata taxei de timbru învaloare de ......... lei ºi timbrul judiciar în valoare de ......... lei.

Data depunerii . .......................Semnãtura, ..............

DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ............................


b) în baza art. 42 alin. 1 C. fam., sã-mi fie încredinþat spre creºtere ºieducare copilul minor .........., nãscut la data de .........., conform certificatuluide naºtere nr. ......... înregistrat la ..........

c) în baza art 42 alin. 3 C. fam., obligarea pârâtului(ei) sã contribuie lacheltuielile de creºtere, învãþãturã, educare ºi pregãtire profesionalã acopilului, potrivit dispoziþiilor art. 94 C. fam.

d) în baza art. 36 alin. 1 C. fam., împãrþirea bunurilor comunedobândite în timpul cãsãtoriei;

e) în baza art. 41 C. fam., pârâtul(a) sã fie obligat(ã) sã-mi acordeîntreþinere pentru cã mã aflu în nevoie din pricina incapacitãþii de muncãsurvenitã înainte de cãsãtorie (ori în timpul cãsãtoriei);

g) în baza art. 40 C. fam., sã reluãm numele avute înainte de cãsãtorie. Rog ca pârâtul(a) sã fie obligat(ã) la plata cheltuielilor de judecatã pe

care le voi face cu acest proces.

Motivele acþiunii:

În fapt, ne-am cãsãtorit la data de .........., iar din cãsãtorie au rezultat(sau nu) copii minori.

În continuare trebuie fãcute referiri scurte la toate capetele de cerereenunþate mai sus, ºi anume:

a) precizarea dacã sunt despãrþiþi în fapt, de la ce datã, ºi apoiprezentarea motivelor temeinice datoritã cãrora raporturile dintre soþi sunt atâtde grav ºi iremediabil vãtãmate, încât continuarea cãsãtoriei este vãditimposibilã pentru cel care cere desfacerea ei;

b) dacã din cãsãtorie au rezultat copii minori, trebuie arãtat sub a cuicreºtere ºi îngrijire se gãsesc ºi motivat cui anume trebuie încredinþaþi încontinuare;

c) dacã se solicitã întreþinere pentru copiii minori, se vor indica dateprivitoare la starea materialã a pãrinþilor;

d) dacã soþul reclamant este în nevoie ºi solicitã întreþinere, trebuiearãtat dacã incapacitatea de muncã s-a ivit înainte de cãsãtorie ori în timpulcãsãtoriei, dacã este totalã sau parþialã, temporarã sau permanentã ºi cum odovedeºte;

e) dacã se cere împãrþirea bunurilor comune, acestea trebuie enunþateºi trecutã valoarea fiecãrui bun, pentru cã dacã soþul pârât contestã existenþaunor bunuri, reclamantul(a) este obligat(ã) sã mai timbreze acþiunea lavaloarea bunurilor nerecunoscute;

f) cât priveºte acordarea beneficiului contractului de închiriere, trebuiedate relaþii despre locuinþa respectivã, ataºat contractul de închiriere ºi arãtatemotivele pentru care o cere;

g) cu privire la numele pe care urmeazã sã-l poarte dupã desfacereacãsãtoriei, dacã reclamanta doreºte sã poarte numele de familie al celuilalt soþ ºidupã desfacerea cãsãtoriei, trebuie arãtate motivele care justificã aceastã cerere;

h) dacã se cer cheltuieli de judecatã, trebuie arãtat din ce se compun. În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 37 alin. 2 ºi art. 38

C. fam., cât ºi pe dispoziþiile celorlalte texte enunþate mai sus. Pentru dovedirea acþiunii înþeleg sã mã folosesc de proba cu acte ºi

proba cu urmãtorii martori ..................... .................. ....................

Depunem acþiunea în ..... exemplare pentru a se comunica pãrintelui(pãrinþilor) pârât (pârâþi) ºi autoritãþii tutelare (dacã este fãcutã de parchet).

Data depunerii ..............Semnãtura ºi parafa, ....................DOMNULUI PREªEDINTE AL TRIBUNALULUI ...............


Subsemnatul ........ (numele ºi prenumele petiþionarului) domiciliat înlocalitatea ....., judeþul ......, str. ......, nr. ....., etajul ........, apart. ......, vã rogsã hotãrâþi, dupã ascultarea autoritãþii tutelare de pe lângã Consiliul Local al..... ºi a soþiei mele ........... (numele ºi prenumele celuilalt pãrinte), domiciliatãîn localitatea ........, judeþul ......., str. ......., nr. ....., etajul ...., apart. ......, sãmi se redea exerciþiul drepturilor pãrinteºti asupra fiului meu ....., în vârstãde ...., exerciþiu care mi-a fost ridicat prin sentinþa civilã nr. .... din ..... a ......

Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:În fapt, prin hotãrârea sus-menþionatã, ............. s-a pronunþat decãderea

subsemnatului din drepturile pãrinteºti asupra fiului meu ..........., reþinând înfapt cã din cauza alcoolismului am dovedit o atitudine abuzivã ºi neglijentãcare a pus în primejdie sãnãtatea ºi dezvoltarea fizicã a copilului. La scurt timpdupã pronunþarea acestei hotãrâri, subsemnatul m-am supus unui tratament dedezintoxicare, fiind internat timp de .......... la Spitalul ..................., de undeam ieºit complet vindecat. De atunci, am dus o viaþã ordonatã ºi m-am încadratîn muncã, unde depun o activitate apreciatã.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 112 din Codul familiei.Înþeleg sã mã folosesc de dovada cu acte, ºi anume de hotãrârea de

decãdere a subsemnatului din drepturile pãrinteºti ºi de certificatul medicaldin care rezultã completa mea vindecare, precum ºi de proba cu martori,pentru care propun pe:

1. ................. (numele ºi prenumele martorului), din ................, judeþul..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;

2. ................, din ..............., judeþul .............., str. ..............., nr. ......,etajul ......, apart. .......

Depun prezenta cerere, precum ºi copii certificate de pe actele sus-menþionate, în triplu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi alte douãpentru a fi comunicate autoritãþii tutelare ºi soþiei mele.

Semnãtura petiþionarului, .........................DOMNULUI PREªEDINTE AL ............................


Subsemnata(ul) ..........., domiciliat(ã) în .............., chem în judecatã pesoþul(ia) meu(a) ............., domiciliat(ã) în ............, pentru

DIVORÞ urmând ca pe baza probelor ce vor fi administrate instanþa sã hotãrascã: a) în baza art. 37 alin. 2 C. fam., desfacerea cãsãtoriei înregistratã sub

nr. ......... din ......... la ......... din vina pârâtului(ei).

Cerereapãrinteluidecãzut dindrepturilepãrinteºti dea i se redaexerciþiulacestordrepturi

Chemare înjudecatãpenturdivorþ (1)


În fapt, sunt cãsãtorit(ã) cu pârâtul(a) ºi domiciliul comun îl constituieimobilul situat în ............., compus din ..... camere, cu douã intrãri separate.

Pârâtul(a) are o comportare violentã faþã de mine ºi de copii, în sensulcã zilnic ne bate, ne ameninþã cu moartea ºi ne alungã din domiciliu. Datoritãacestei comportãri am fost internat(ã) în mai multe rânduri în spital, suntnevoit(ã) sã dorm împreunã cu copiii pe la diferiþi cunoscuþi ºi vecini.

Pentru evitarea pericolului unor noi violenþe din partea soþului(ei), vã rogsã hotãrâþi împãrþirea provizorie a folosinþei locuinþei comune. În acest scopcer sã mi se atribuie folosinþa celor douã camere cu intrare din stradaprincipalã, iar pârâtului(ei) sã-i fie repartizate celelalte douã camere.

În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 36 alin. 2 C. fam. (ºiart. 581 C. proc. civ., modificat de art. 1 din Ordonanþa de Urgenþã nr. 138/2000, în cazul când se cere împãrþirea pe cale de ordonanþã preºedinþialã).

Dovada acþiunii înþeleg sã o fac cu rãspunsurile pe care pârâtul(a) le vada la interogatoriul ce i se va lua, de proba cu o cercetare la faþa locului pecare urmeazã sã o efectueze instanþa, de dovada cu acte medicale ºi proba cumartorii: .............. .................... ..................

Depun prezenta cerere în dublu exemplar, timbru fiscal în valoare de .......lei ºi timbrul judiciar în valoare de ........ lei.

Data depunerii .............. Semnãtura, ..........DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI .................


Subsemnata(ul) ............, domiciliat(ã) în ............., chem în judecatã ºipersonal la interogatoriu pe soþul(ia) meu(a) .............., domiciliat(ã) în............. pentru a fi

EVACUAT(Ã)din locuinþa care constituie domiciliul comun ºi totodatã sã fie obligat(ã)

sã-mi plãteascã cheltuieli de judecatã.Motivele acþiunii:În fapt sunt cãsãtorit(ã) cu pârâtul(a), iar din cãsãtorie au rezultat

minorii: ............. .....................Pârâtul(a) are viciul beþiei, este violent(ã), provoacã scandaluri, tulburã

liniºtea colocatarilor. Searã de searã vine acasã în stare de ebrietate, mã bateatât pe mine cât ºi pe copii ºi suntem permanent ameninþaþi cu moartea.

Comportarea lui constituie o ameninþare permanentã asupra sãnãtãþii ºivieþii noastre.

Întrucât locuinþa se compune dintr-o singurã camerã ºi practic nu poatefi împãrþitã vã rog sã dispuneþi evacuarea pârâtului (chiar dacã esteproprietarul locuinþei).

În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 24 lit. b Legea nr. 5/1973 (ºi art. 581 C. proc. civ. când se cere pe cale de ordonanþã preºedinþialã).

Vã rog sã hotãrâþi evacuarea pârâtului(ei) (fãrã somaþie sau trecereavreunui termen).

Depun acþiunea în dublu exemplar ºi chitanþa de plata taxei de timbru învaloare de ......... lei ºi timbrul judiciar în valoare de ............ lei.

Data depunerii ..............Semnãtura, ..........DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ................

Cerere dechemare înjudecatãpentruevacuareasoþuluiturbulent

Anexez la prezenta acþiune, pe care o depun în dublu exemplar,urmãtoarele acte: certificatul de cãsãtorie, copia certificatului de naºtere alcopilului minor, copia contractului de închiriere.

Pentru stabilirea taxei de timbru depun adeverinþa privind venituriledin muncã realizate în ultimele 12 luni, certificatul de la primãria ...............privind starea materialã ºi declaraþia autenticã de la Notarul public privindveniturile realizate în ultimele 12 luni.

Depun timbrul judiciar în valoare de ........... lei. Data depunerii .......................... Semnãtura, .............. DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ..........................


Subsemnata ................... (numele ºi prenumele reclamantei) domiciliatã înlocalitatea ....... judeþul ............., str. ............., nr. ........, etajul ........, apart. .........,chem în judecatã Comitetul executiv al Consiliului Local al ......, cu sediul înlocalitatea ........, judeþul ..........., str. ........., nr. ....., pentru ca, prin hotãrârea ceveþi pronunþa, sã dispuneþi înregistrarea în registrul de nãscuþi pe anul ......., anaºterii fiicei mele ........, nãscutã la data de ........ în localitatea ......., judeþul .........,str. ....., nr. ......, etajul ...., apart. ...., din pãrinþii .......

Motivele cererii sunt urmãtoarele:În fapt, naºterea fiicei mele la data ºi locul menþionate mai sus nu a fost

declaratã ºi înregistratã la Serviciul de stare civilã, la timpul cuvenit.În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 23, alin. 2 din Decretul nr.

31/1954 ºi ale art. 21 din Legea nr. 119/1996.Înþeleg sã mã folosesc de dovada ce va rezulta din cercetãrile organelor de

poliþie - cercetãri pe care vã rog sã le ordonaþi - ºi de proba cu martori pentru carepropun pe:

1. ............. (numele ºi prenumele martorului), din ............., judeþul ...........,str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;

2. ........., din ........, judeþul .........., str. ..........., nr. ...., etajul ....., apart. ....;Depun prezenta cerere, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã

ºi altul pentru a fi comunicat Comitetului executiv al Consiliului Local al...................

Semnãtura reclamantei, ......................DOMNULUI PREªEDINTE AL .........................


Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(ã) în ..........., chem în judecatã ºi per-sonal la interogatoriu pe soþul(ia) meu(a) ............, domiciliat(ã) în ..............,pentru ca prin hotãrârea ce veþi pronunþa sã dispuneþi

ÎMPÃRÞIREA PROVIZORIE A LOCUINÞEIcare constituie domiciliul nostru comun, precum ºi obligarea sa la plata

cheltuielilor de judecatã.Motivele acþiunii:

Cererepentruînregistra-rea tardivãa naºterii

Chemare înjudecatãpentruîmpãrþireaprovizorie alocuinþei


Cu începere de la data de ............., însã, subsemnatul primesc un salariumai mic ºi anume de .................... lei iar pe de altã parte pârâta este în prezentfuncþionarã, primind un salariu de ................... lei. Dat fiind cã s-a schimbatsituaþia de fapt care a dus la stabilirea cuantumului pensiei, urmeazã ca acestcuantum sã fie reapreciat.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 44 raportat la art. 94C. fam.

Înþeleg sã mã folosesc de proba cu interogatoriul pârâtei - care urmeazãa fi citatã cu aceastã menþiune - ºi de proba cu acte, ºi anume de adeverinþadin care rezultã salariul meu în prezent. În acelaºi timp, vã rog sã obligaþi pepârâtã sã facã dovada veniturilor sale.

Depun prezenta cerere, precum ºi copii de pe adeverinþa sus-menþionatã,în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanþã ºi altul pentru a ficomunicat pârâtei.

Semnãtura reclamantului, ........................DOMNULUI PREªEDINTE AL ...................


Subsemnatul .............................. domiciliat în ..............., judeþul..........., str. ..................., nr. ......., ap. ....., în calitate de tutore al minoruluichem în judecatã ºi personal la interogatoriu pe ................. domiciliat în...................., judeþul ..............., str. ..........., nr. ....., ap. ....., pentru ca prinhotãrârea ce veþi pronunþa sã anulaþi contractul de vânzare-cumpãrare avândca obiect..........., intervenit la data de ............. între numitul minor, cavânzãtor pe de o parte, ºi pârât, ca cumpãrãtor, pe de altã parte. Cer, deasemenea, cheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat.

Motivele acþiunii:În fapt, la data de ........... minorul .............. a vândut pârâtului la preþul

de ....... lei, un ............ aºa cum rezultã din actul încheiat sub semnãturãprivatã încheiat cu acea ocazie. Deoarece, minorul vânzãtor are ........ ani, decio capacitate de exerciþiu restrânsã, el nu putea sã înstrãineze un bun al sãu fãrãîncuviinþarea prealabilã a tutorelui, adicã a mea ºi a autoritãþii tutelare.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 129 ºi 133 din Codulfamiliei ºi ale art. 9 din Decretul nr. 31/1954.

Înþeleg sã mã folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului, care urmeazãa fi citat cu aceastã menþiune, de proba cu acte (actul sub semnãturã privatãîncheiat cu ocazia vânzãrii ºi certificatul constator al naºterii minorului),precum ºi de proba cu martori.

Depun prezenta acþiune, precum ºi copii certificate de pe actele sus-menþionate ºi de pe decizia de numire a mea ca tutore, în dublu exemplar,dintre care unul pentru instanþã ºi altul pentru a fi comunicat pârâtului.

Semnãtura reclamantului, .........DOMNULUI PREªEDINTE AL .....................

Acþiune înanulareauneiînstrãinãri,fãrãîncuviinþareaprealabilã areprezentan-tului legal ºiautoritãþiitutelare, decãtre copilulcare a împli-nit 14 ani


Subsemnata(ul) ............. domiciliat(ã) în ............... în numele ºi careprezentant(ã) legal(ã) a minorului ............., chem în judecatã ºi personal lainterogatoriu pe pârâtul(a) ............., domiciliat(ã) în ................, pentru ca, pebaza hotãrârii ce veþi pronunþa, sã dispuneþi

MAJORAREA PENSIEI DE ÎNTREÞINEREla care a fost obligat(ã) prin sentinþa civilã nr. ........ din ............,

pronunþatã de judecãtoria ...............De asemenea, cer obligarea sa la plata cheltuielilor de judecatã pe care

le voi face cu acest proces.Motivele acþiunii:În fapt, prin hotãrârea mai sus menþionatã pârâtul(a) a fost obligat(ã) sã

plãteascã lunar suma de .......... lei pensie de întreþinere pentru minorul nãscutla data de ......... La stabilirea acestei pensii s-au avut în vedere nevoileminorului ºi posibilitãþile materiale ale pârâtului(ei), care se cifrau la un venitmediu net lunar de .......... Aceastã situaþie de fapt s-a schimbat. Nevoileminorului, care acum este în vârstã de ...... ani ºi este elev, au crescut ºi înacelaºi timp au crescut ºi posibilitãþile materiale ale pârâtului(ei), carerealizeazã din salariu un venit mai mare decât cel avut în vedere la stabilireapensiei de întreþinere, a cãrei majorare o solicit.

În drept, îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 44 raportat la art. 94C. fam.

În dovedirea acþiunii, înþeleg sã mã folosesc de rãspunsurile pârâtului(ei)la interogatoriu, de relaþiile pe care vã rog sã le cereþi de la unitatea ...........unde pârâtul(a) este salariat(ã), în legãturã cu venitul net lunar realizat înultimele 8 luni.

Depun acþiunea în dublu exemplar, precum ºi copia sentinþei civile nr......... din ..........

Data depunerii ..............Semnãtura, ..........DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ................


Subsemnatul ........ (numele ºi prenumele reclamantului) domiciliat înlocalitatea .......... judeþul ..........., str. ......, nr. ..., etajul ......., apart. ......, chemÎn judecatã ºi personal la interogatoriu pe ........... (numele ºi prenumelepârâtei), domiciliatã în localitatea ........ judeþul ........, str. ........, nr. ...., etajul....., apart. ......, pentru ca prin hotãrârea ce veþi pronunþa sã hotãrâþi reducereapensiei de întreþinere pe care o datorez pârâtei pentru întreþinerea fiului nostru......... ºi la plata cãreia am fost obligat prin sentinþa nr. ........ din ............. a........... de la suma de ........... lei lunar la suma de ........ lei lunar.

Motivele acþiunii sunt urmãtoarele:În fapt, prin sentinþa sus-menþionatã am fost obligat sã plãtesc pârâtei o

pensie lunarã de .............. lei, pentru întreþinerea fiului nostru.Cuantumul pensiei a fost fixat în funcþie de salariul subsemnatului la acea

datã, care era de ............. lei, ºi de lipsa de venituri a pârâtei.

Cerere demajorare apensiei deîntreþinere

Cerere dereducere apensiei deîntreþinere


Anexez chitanþa de plata taxei de timbru în valoare de ....... lei ºi timbruljudiciar în valoare de ......... lei.

Data depunerii . ...................... Semnãtura, ..............

DOMNULUI PREªEDINTE AL TRIBUNALULUI .........................


Subsemnatul(a) .............., domiciliat(ã) în ..........., chem în judecatã ºipersonal la interogatoriu pe pârâtul(a) .........., domiciliat(ã) în ......., pentru cape baza probelor ce vor fi administrate, sã hotãrâþi:

- CONSTATAREA NULITÃÞII ADOPÞIEI;- ANULAREA ADOPÞIEI;- DESFACEREA ADOPÞIEI,minorului(ei) ..........., încuviinþatã prin decizia nr. ....... din ........ emisã de

........... (sau sentinþa civilã nr. ...... din ........ a Judecãtoriei (sau Tribunalului).Rog ca pârâtul(a) sã fie obligat(ã) la plata cheltuielilor de judecatã.Motivele acþiunii:În fapt, prin decizia nr. ............ (sau sentinþa civilã nr. ........) din data de

.......... emisã de ................., s-a dispus încuviinþarea adopþiei minorului(ei)

............. nãscut(ã) la data de ............., având ca pãrinþi fireºti pe .......... ..........(În continuare se prezintã, pe scurt ºi concis, starea de fapt, motivul carejustificã introducerea ºi admiterea acþiunii).

În drept îmi întemeiez acþiunea pe dispoziþiile art. 22 din O.U.G. nr. 25/1997. (completat ºi modificat de art. 6 din Ordonanþa de Urgenþã nr. 138/2000).

În dovedirea acþiunii înþeleg sã mã servesc de interogatoriul pârâtului(ei),de proba cu acte, martori ºi expertizã medico-legalã etc.

Depun prezenta cerere în .... exemplare ºi timbru fiscal în valoare de ......lei ºi timbrul judiciar în valoare de .......... lei.

Data depunerii . ................... Semnãtura, ..............

DOMNULUI PREªEDINTE AL TRIBUNALULUI .........................

DOMNULE NOTAR PUBLIC,

Subsemnatul(a) ........., domiciliat(ã) în ........, în calitate de reprezentantlegal al minorului (sau interzisului) .........., fiul lui ...... ºi al ...., nãscut la datade ......., declar cã

ACCEPT PENTRU EL, SUB BENEFICIU DE INVENTAR,SUCCESIUNEA DEFUNCTULUI(EI) ........., decedat(ã) la ........., în ..........,cu ultimul domiciliu în ............, al cãrui(ei) moºtenitor legal(ã) sautestamentar este minorul interzis în calitate de ..................

Anexez copia certificatului de naºtere al minorului (sau interzisului), câtºi decizia nr. ......... din .......... a autoritãþii tutelare ........... care stabileºtecalitatea mea de reprezentant legal ºi cã sunt autorizat sã accept succesiuneasub beneficiu de inventar.

Data depunerii .............. Semnãtura, ..........DOMNULUI NOTAR PUBLIC ................

Cerere deconstatarea nulitãþiiadopþiei

Acceptareasuccesiuniisubbeneficiu deinventarfacutãpentru unminor sub14 ani saupentur uninterzis decãtrereprezentanþiilor legal


Subsemnatul ........... domiciliat în ......... judeþul ...... str. ......... nr. ....etajul .... apart. nr. ...., chem în judecatã ºi personal la interogatoriu pe ..........ºi pe ........... ambii domiciliaþi în ............ judeþul ........ str. .......... nr. .... etajul.... apart. nr. .... pentru ca prin hotãrârea ce veþi pronunþa sã-i obligaþi sã-miplãteascã suma de lei ...... ce reprezintã repararea prejudiciului pe care mi l-a cauzat fiul lor minor ....... în ziua de .........

Cer, de asemenea, cheltuieli de judecatã ºi onorariu de avocat.Motivele acþiunii:În fapt, numitul minor are ..... ani, este fiul pârâþilor ºi locuieºte la

aceºtia. În ziua de ..... el a intrat cu un câine în grãdina mea de zarzavat ºi,jucându-se ºi alergând, a distrus întreaga mea recoltã de toamnã, provocându-mi un prejudiciu de ........ lei.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 1000, alin. 2 Codul civilÎnþeleg sã mã folosesc de interogatoriul pârâþilor - care urmeazã a fi citaþi

cu aceastã menþiune ºi de proba cu martori, pentru care propun pe:1. .......... din ......... judeþul ....... str. .......... nr. .... etajul .... apart. nr. ....2. ......... din ........... judeþul ....... str. .......... nr. .... etajul .... apart. nr. ....Depun prezenta acþiune în trei exemplare, dintre care unul pentru instanþã

ºi celelalte douã pentru a fi comunicate pârâþilor.Data ..............Semnãtura reclamantului, ........................DOMNULUI PREªEDINTE AL ...................


Subsemnatul(a) ......................., domiciliat(ã) în ...................,FormulezCERERE PENTRU ÎNCUVIINÞAREA ADOPÞIEIminorului(ei) .........., fiul (fiica) lui ............ ºi al (a) ............, nãscut(ã)

la .........., în ........., cu domiciliul în ............., urmând sã citaþi în cauzã pe: - pãrinþii minorului: ............. ..........., domiciliaþi în ............, - pe minor (dacã a împlinit 10 ani); - Comisia pentru protecþia copilului; - Comitetul Român pentru adopþii.Motivele acþiunii:In fapt, (se prezintã motivele ºi probele care justificã încuviinþarea

adopþiei).În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 14 ºi urm. din O.U.G.

nr. 25/1997 privind adopþia. (modificate de Legea nr. 385/2000 ºi Legea nr.87/1998).

Dovada cererii o fac cu declaraþiile pe care le vor face în instanþã pãrþilece urmeazã a fi citate, acte ºi martori.

Depun cererea în .... exemplare pentru a se comunica pãrinþilorminorului(ei) ºi autoritãþii tutelare.

Acþiune înjustiþiepentrureparareaprejudiciuluicauzat decopil

Cererepentruîncuviinþareaadopþiei



Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(ã) în ............, vã rog sã hotãrâþi AMÂNAREA EXECUTÃRII SANCÞIUNII CONTRAVENÞIO-NALE

DE ... ÎNCHISOARE CONTRAVENÞIONALÃ,deoarece mã aflu într-una din situaþiile prevãzute de lege care vã permite sã

amânaþi executarea.Motive:În fapt, prin sentinþa penalã (civilã) nr. .........., din ..........., pronunþatã de

............, în dosarul nr. ............, s-a dispus, în baza art. ....., sancþionarea mea cu ...........închisoare contravenþionalã;

S-a reþinut în sarcina mea faptul cã .............Hotãrârea este definitivã, urmând sã fie pusã în executare.Cer amânarea executãrii hotãrârii, deoarece:- sufãr de o boalã care mã pune în imposibilitate de a executa pedeapsa sau

mãsura educativã anunþatã, dovadã care o fac cu actul medico-legal pe care-l anexezla prezenta cerere ºi, dacã este nevoie, vã rog a se încuviinþa efectuarea unei expertizemedico-legale;

- sunt gravidã, dovadã actul medical pe care-l anexez;- am un copil mai mic de un an, dovadã copia legalizatã de pe certificatul de

naºtere al copilului, pe care o anexez;- din cauza unor împrejurãri speciale ºi anume .............. executarea imediatã a

sancþiunii va avea consecinþe grave pentru mine, familie sau unitatea la care lucrez.În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 453 lit. a, b ºi c din C. proc.

pen.Dovada cererii înþeleg s-o fac cu actele enunþate ºi cu orice mijloc de probã

admis de lege.Data depunerii ..............Semnãtura, ..........DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ..........


Subsemnatul(a) .................., domiciliat(ã) în .............., vã rog sãhotãrâþi

AMÂNAREA EXECUTÃRII: a) pedepsei de ............ închisoare; b) sancþiunii contravenþionale de .............. închisoare contravenþionalã; c) mãsurii educative a internãrii într-un institut de reeducare, luatã

împotriva mea prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã, deoarece mã aflu într-una din situaþiile prevãzute de lege care vã permite sã amânaþi executarea.

Motive: În fapt, prin sentinþa penalã (civilã) nr. .........., din .................,

pronunþatã de ............, în dosarul nr. ............, s-a dispus: a) în baza art. ..... condamnarea mea la pedeapsa ........ închisoare; b) în baza art. ..... sancþionarea mea cu ...... închisoare contravenþionalã;

Cererea deamânare aexecutãriisancþiuniicontravenþio-nale cuînchisoarecontravenþio-nalã

Întrerupereaexecutãriipedepsei cuînchisoare,a sancþiuniicontravenþionalecuînchisoareasau amãsuriieducative ainternãriiîntr-uninstitut dereeducare

DOMNULE NOTAR PUBLIC,

Subsemnatul(a) ............., fiul lui ºi al ............., nãscut(ã) la data de.........., domiciliat(ã) în ..............., în calitate de moºtenitor legal sautestamentar al defunctului (ei) .......... decedat(ã) la în ............, cu ultimuldomiciliu în ........... declar cã ACCEPT SUCCESIUNEA RESPECTIV SUBBENEFICIU DE INVENTAR, declaraþie pe care o fac în prezenþareprezentantului meu legal ............, domiciliat în .............

Anexãm urmãtoarele acte: ........ care stabilesc calitatea mea demoºtenitor.

Data ........Semnãtura minorului, ....................Semnãtura reprezentantului legal, ....................DOMNULUI NOTAR PUBLIC .................


Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(ã) în ............, vã rog sã hotãrâþiAMÂNAREA EXECUTÃRII PEDEPSEI DE ... ÎNCHISOARE,deoarece mã aflu într-una din situaþiile prevãzute de lege care vã permite

sã amânaþi executarea.Motive:În fapt, prin sentinþa penalã (civilã) nr. .........., din ..........., pronunþatã

de ............, în dosarul nr. ............, s-a dispus în baza art. ..... condamnarea meala pedeapsa de ..... închisoare;

S-a reþinut în sarcina mea faptul cã .............Hotãrârea este definitivã, urmând sã fie pusã în executare.Cer amânarea executãrii hotãrârii, deoarece:- sufãr de o boalã care mã pune în imposibilitate de a executa pedeapsa

sau mãsura educativã anunþatã, dovadã care o fac cu actul medico-legal pecare-l anexez la prezenta cerere ºi, dacã este nevoie, vã rog a se încuviinþaefectuarea unei expertize medico-legale;

- sunt gravidã, dovadã actul medical pe care-l anexez;- am un copil mai mic de un an, dovadã copia legalizatã de pe certificatul

de naºtere al copilului, pe care o anexez;- din cauza unor împrejurãri speciale ºi anume .............. executarea

imediatã a sancþiunii va avea consecinþe grave pentru mine, familie sauunitatea la care lucrez.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 453 lit. a, b ºi c din C.proc. pen.

Dovada cererii înþeleg s-o fac cu actele enunþate ºi cu orice mijloc deprobã admis de lege.

Data depunerii ..............Semnãtura, ..........DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ..........

Acceptareasuccesiuniisubbeneficiu deinventarfacutãpentru unminor sub14 ani decãtrereprezentanþiilor legal

Cererea deamânare aexecutãriipedepsei cuînchisoarea,


Motive:În fapt, prin hotãrârea precitatã s-a reþinut cã minorul a sãvârºit

infracþiunea prevãzutã ºi pedepsitã de art. ...... ºi în baza art. 101 lit. c (sau d)din C. penal, s-a dispus internarea sa într-un centru de reeducare.

Punându-se în executare aceastã hotãrâre, minorul a fost internat înunitatea noastrã ºi la data de ......... a sãvârºit o nouã infracþiune, respectiv ................... pentru care este judecat.

Dat fiind comportamentul periculos pe care minorul continuã sã-l aibã,socotim cã se impune aplicarea pedepsei închisorii ºi revocarea internãrii.

În drept, ne întemeiem cererea pe dispoziþiile art. 108 alin. 2 C. pen.Semnãtura ºi parafa ...................DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI .................

c) în baza art. 101 lit. c, C. pen., aplicarea mãsurii educative detrimitere a mea într-un centru de reeducare, pe timp de ...........

S-a reþinut în sarcina mea faptul cã ............. Hotãrârea este definitivã, urmând sã fie pusã în executare. Cer amânarea executãrii hotãrârii, deoarece: - sufãr de o boalã care mã pune în imposibilitate de a executa pedeapsa

sau mãsura educativã anunþatã, dovadã care o fac cu actul medico-legal pecare-l anexez la prezenta cerere ºi, dacã este nevoie, vã rog a se încuviinþaefectuarea unei expertize medico-legale;

- sunt gravidã, dovadã actul medical pe care-l anexez; - am un copil mai mic de un an, dovadã copia legalizatã de pe

certificatul de naºtere al copilului, pe care o anexez; - din cauza unor împrejurãri speciale ºi anume .......... executarea

imediatã a sancþiunii va avea consecinþe grave pentru mine, familie sauunitatea la care lucrez.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 453 lit. a, b ºi c dinC. proc. pen.

Dovada cererii înþeleg s-o fac cu actele enunþate ºi cu orice mijloc deprobã admis de lege.

Data depunerii . ..................... Semnãtura, ..............

DOMNULUI PREªEDINTE AL JUDECÃTORIEI ..........................


Subsemnatul(a) ......... minor(ã), aflat(ã) la centrul de reeducare de la data........... vã rog sã dispuneþi

LIBERAREA MEA ÎNAINTE DE A DEVENI MAJOR.Motivele cererii:În fapt, la data de ...... am comis fapta constând în ..... ºi prin hotãrârea

penalã nr. ..... din ...... a ...... în dosarul penal nr. ......, în baza art. .... s-a dispusinternarea mea în centrul de reeducare, în care mã aflu de la data de ......

Întrucât de la data internãrii a trecut mai mult de un an ºi am dat dovezitemeinice de îndreptare, de sârguinþã ºi învãþãturã, vã rog sã dispuneþiliberarea mea înainte de a împlini 18 ani.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. 107 C. pen.Data depunerii ..............Semnãtura, ..........DOMNULUI PREªEDINTE AL ...............


Centrul de reeducare cu sediul în .......... solicitãm:REVOCAREA INTERNÃRII MINORULUI............ fiul lui ........ºi al ........, nãscut la data de ....... cu domiciliul în

......., care în prezent se aflã internat în unitatea noastrã, mãsurã dispusã prinsentinþa penalã nr. ........ din ......... a .............

Cerere deliberare aminoruluidin centruldereeducareînainte de adevenimajor

Revocarea internariiminoruluiaflat într-uncentru dereeducare


este datoare sã aibã rol activ, conform art. 4 Cod procedurã penalã. Aceastã cerinþã esteîndeplinitã în situaþia când s-au acordat în cauzã cinci termene de judecatã, la una din eleinculpatul angajîndu-se sã plãteascã pensia restantã, iar la termenul urmãtor nu s-a maiprezentat la proces, neachitîndu-ºi nici obligaþia.

Împrejurarea cã dupã rãmînerea definitivã a hotãrîrii inculpatul a achitat cea mai mareparte din pensia de întreþinere restantã este lipsitã de efect juridic.

Inculpatul a fost condamnat pentru sãvârºirea infracþiunii de abandon de familie prevãzutãde art. 305 lit. c Cod penal.

Instanþa a reþinut cã inculpatul a fost obligat prin sentinþã civilã la plata unei pensii deîntreþinere în sumã de 400 lei pentru copilul sãu minor; ulterior a fost redusã la 200 lei lunar.

S-a mai reþinut cã de doi ani inculpatul, cu rea-credinþã, a refuzat sã mai plãteascã pensiade întreþinere, rãmînînd restantã - pânã la sesizarea instanþei - cu suma de 7.800 lei.

Recursul extraordinar declarat în cauzã, pentru lipsa rolului activ al instanþei, nu esteîntemeiat.

Aºa cum rezultã din actele aflate la dosar, prima instanþã s-a conformat dispoziþiilor art.4 Cod procedurã penalã, depunînd stãruinþã pentru ca inculpatul sã-ºi îndeplineascã obligaþia deîntreþinere a copilului sãu, scop în care a acordat cinci termene de judecatã, inculpatul fiind citatºi cu mandat de aducere.

Prezent la termenul din 30 ianuarie 1990, inculpatul s-a angajat sã achite întreaga datorie,prima instanþã acordîndu-i un nou termen la 27 februarie 1990, când acesta nu s-a prezentat, ceeace confirmã reaua sa credinþã privind neplata pensiei datorate copilului sãu minor.

Deºi inculpatul a achitat în cursul lunii aprilie 1990 suma de 7.900 lei, el nu poate benefi-cia de art. 305 alin. 4 Cod penal, întrucît plata - doar parþialã la acea datã a pensiei de întreþinererestantã - nu s-a fãcut, aºa cum prevede textul citat, în cursul judecãþii, ci dupã rãmînereadefinitivã a hotãrîrii de condamnare.

__________ Publicatã în “Drept” nr. 3, p. 69. Publicatã în SET nr. 1/1992 al C.S.J.

Secþia penalã a Curþii supreme de justiþieDecizie nr. 1798/2001 din 04/04/2001Abandon de familie. Rea-credinþã.Neplata timp de peste 2 luni, în întregime, a pensiei de întreþinere pentru copiii minori, în

situaþia în care cel obligat la întreþinere este ºomer, mai are o persoanã de întreþinut, a achitato parte din pensie, iar unul dintre cei doi copii a fost cea mai mare parte din perioadã înîngrijirea sa exclusivã, nu se datoreazã relei-credinþe; în consecinþã, elementele constitutiveale infracþiunii de abandon de familie prevãzutã în art. 305 alin. 1 lit. c C. pen. nu sunt întruniteîntr-un atare caz.

Judecãtoria Constanþa, prin sentinþa penalã nr. 1607 din 29 septembrie 2000, rãmasãdefinitivã prin neapelare, a condamnat pe inculpatul I.I. pentru sãvârºirea infracþiunii de abandonde familie prevãzutã în art. 305 alin. 1 lit. c C. pen.

Instanþa a reþinut cã, din ianuarie 1998 pânã în septembrie 1999, cu rea-credinþã, inculpatulnu a plãtit pensia de întreþinere datoratã celor doi copii minori ai sãi.

Recursul în anulare declarat în cauzã, cu motivarea cã elementele constitutive ale infracþiuniide abandon de familie nu sunt întrunite, este fondat.

Din probele administrate rezultã cã, din motive independente de voinþa sa, inculpatul nu aavut posibilitatea materialã sã-ºi îndeplineascã, la timp, obligaþia de întreþinere a celor doi copii.

În perioada menþionatã el nu a fost încadrat în muncã, iar din ajutorul de ºomaj, în sumã totalãde 6.500.000 de lei, a trimis, pentru întreþinerea minorilor, suma de 1.250.000 de lei.

Anexã (decizii, hotãrâri aleinstanþelor judecãtoreºti)

Secþia civilã a Curþii de apelDecizie nr. 12RA/2000 din 04/01/2000(Galaþi). Nerespectarea unor dispoziþii legale privind abandonul de familie atunci când, deºi

pãrþile nu s-au împãcat în timpul judecãþii, inculpatul îºi îndeplineºte obligaþiile (art. 305 alin.4 cod penal).

Prin decizia penalã nr. 12/R/4.01.2000 a Curþii de Apel Galaþi s-a admis recursul declarat deinculpatul P.C.

S-a casat în totalitate decizia penalã nr. 764/18.10.1999 a Tribunalului Vrancea ºi în partesentinþa penalã nr. 1592/5.07.1999 a Judecãtoriei Focºani, numai în ceea ce priveºteindividualizarea modalitãþii de executare a pedepsei ºi în rejudecare, conform disp. art. 305 alin. 4C. pen. s-a dispus suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei de 6 luni închisoare aplicatã prinsentinþa recuratã pentru sãvârºirea infracþiunii prevãzutã de art. 305 alin. 1 lit. c C. pen., pe duratatermenului de 2 ani ºi 6 luni stabilit în baza art. 82 C. pen.

A înlãturat din sentinþã disp. art. 71 C. pen. privind aplicarea pedepsei accesorii a interziceriidrepturilor prev. de art. 64 C. pen.

Pentru a decide astfel s-au reþinut urmãtoarele:Prin sentinþa civilã nr. 3760/24.05.1994 pronunþatã de Judecãtoria Focºani, inculpatul a fost

obligat sã plãteascã pãrþii vãtãmate câte 50.000 lei lunar cu titlu de pensie de întreþinere în favoareaminorului T.C.A.

S-a reþinut în sarcina inculpatului cã din luna august 1997, acesta, cu rea credinþã, nu ºi-a maiîndeplinit obligaþia de platã a pensiei de întreþinere, rãmânând restant cu suma de 1.200.000 lei pânãla 24.08.1999.

Or, cu chitanþele ºi recipisele aflate la dosar, inculpatul a remis pãrþii vãtãmate suma de1.250.000 lei pânã în luna septembrie 1999.

Infracþiunea de abandon de familie, prev. de art. 305 lit. c C. pen. este o infracþiune continuãa cãrei consumare are loc la data expirãrii a douã luni în care fãptuitorul nu-ºi îndeplineºte cu reacredinþã, obligaþia de întreþinere stabilitã printr-o hotãrâre judecãtoreascã.

Dupã acest moment, fapta penalã continuã pânã la epuizare, care are loc la data încetãrii fapteifie prin plata obligaþiei de întreþinere, fie prin pronunþarea unei hotãrâri de condamnare.

În speþã, inculpatul ºi-a îndeplinit obligaþia de întreþinere de câte 50.000 lei, iar infracþiuneas-a consumat la momentul achitãrii sumei restante, când s-a încheiat ciclul procesual.

Dupã acest moment nu mai continuã aceastã infracþiune, ci poate începe un nou cicluprocesual, care se constituie într-o nouã infracþiune de abandon de familie, dacã sunt întrunitecondiþiile cerute de lege.

Întrucât inculpatul, în cursul judecãþii a achitat pensia restantã, în speþã sunt aplicabile disp.art. 305 alin. ultim C. pen.

Secþia penalã a Curþii supreme de justiþieDecizie nr. 374/1991 din 08/03/1991Abandon de familie, rol activ al instanþei.În vederea îndeplinirii obligaþiilor de platã a pensiei de întreþinere de cãtre inculpat, în

cursul procesului, cu consecinþele decurgînd din prevederile art. 305 alin. 4 Cod penal, instanþa


Recursul urmeazã sã fie admis, hotãrârile casate conform art. 4141 Cod procedurã penalã cureferire la art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedurã penalã ºi în rejudecare va fi înlãturatã dispoziþiade graþiere a pedepsei ºi prin aplicarea art. 305 alin. 4 din Codul penal se va dispune suspendareacondiþionatã a executãrii pedepsei de un an ºi 6 luni închisoare pe termenul de încercare de 3 aniºi 6 luni.

Se va face, în scris, aplicarea art. 359 Cod procedurã penalã.Având în vedere motivele expuse mai sus, curtea:Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea

Supremã de Justiþie, împotriva sentinþei penale nr. 174 din 6 martie 1998 a Judecãtoriei Turda ºideciziei penale nr. 915 din 25 noiembrie 1998 a Tribunalului Cluj, privind pe inculpatul C.V.L.

Caseazã hotãrârile atacate cu privire la aplicarea dispoziþiilor art. 1 lit. a din Legea nr. 137/1997 pentru pedeapsa de 1 an ºi 6 luni închisoare ºi pentru omisiunea aplicãrii art. 305 alin. 4 dinCodul penal.

Înlãturã dispoziþia de graþiere a pedepsei.În baza art. 305 alin. 4 din Codul penal dispune suspendarea condiþionatã a executãrii

pedepsei de 1 an ºi 6 luni închisoare pe termenul de încercare de 3 ani ºi 6 luni.Face aplicarea art. 359 Cod procedurã penalã.Dosar nr. 4747/2002

Secþia penalã a Curþii de apelDecizie nr. 556R/1999 din 01/01/1999(Ploieºti). Abandonul de familie, neplata cu rea-credinþã timp de douã luni a pensiei

de întreþinere stabilitã pe cale judecãtoreascã, infracþiune continuã, îndeplinirea obligaþiilorcivile în cursul procesului penal, suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei.

Prin sentinþa penalã nr. 2.063 din 4 septembrie 1998, Judecãtoria Ploieºti a condamnatinculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abandon de familieprev. de art. 305 lit. c, C. pen.

În fapt s-a stabilit cã din rea-credinþã nu a plãtit pensia de întreþinere stabilitã în folosulcopilului sau minor, prin sentinþa civilã nr. 12.102 din 5 noiembrie 1997 a aceleiaºi instanþe,începând cu luna septembrie 1997 ºi pânã la data judecãrii cauzei.

Tribunalul Prahova a menþinut aceastã soluþie, respingând ca nefondat apelul declarat deinculpat, deºi s-a fãcut dovada achitãrii pensiei restante calculate cu ocazia judecãrii fondului.

S-a motivat cã el nu poate beneficia de suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei încondiþiile art. 305 alin. 4 C. pen., întrucât nu a achitat la timp pensia stabilitã de instanþa civilã ºinu ar fi plãtit pãrþii vãtãmate sumele datorate dupã pronunþarea sentinþei atacate.

Decizia este nelegalã.Este ºtiut cã infracþiunea de abandon de familie, incriminatã prin dispoziþiile art. 305 lit. c

C. pen., face parte din categoria acelora omisive.Ca urmare, în raport cu modalitatea normativã expusã, latura obiectivã se realizeazã la

momentul împlinirii celor douã luni ºi dureazã pe toatã perioada cât persoana îndreptãþitã estelimitatã de pensia de întreþinere stabilitã prin hotãrârea judecãtoreascã de cãtre instanþa civilã.

De aceea, când fãptuitorul pune el însuºi capãt actelor omisive, îndeplinindu-ºi obligaþiacivilã, ciclul infracþional se întrerupe, autonomizând fapta pe data pronunþãrii sentinþei de cãtreinstanþa de fond, prin care s-a dispus condamnarea în temeiul art. 305 lit. c C. pen.

În atare situaþie, eventualele acte de omisiune a plãþii pensiei de întreþinere constatate dupãdata pronunþãrii acesteia din urmã, constituie o altã infracþiune, autonomã, pentru care se impunedeclanºarea unei urmãriri penale separate, nefiind îndeplinite condiþiile extinderii procesului pe-nal dupã regulile înscrise sub art. 335-336 C. pr. pen.

Din ajutorul de ºomaj inculpatul a întreþinut ºi pe mama sa, iar începând din 1 august 1998unul dintre cei doi copii a locuit cu inculpatul ºi a fost întreþinut exclusiv de acesta.

S-a mai dovedit cã, dupã despãrþirea de mama minorilor, inculpatul a cedat acesteia un terenîn suprafaþã de 5000 de mp, pentru a o ajuta la întreþinerea copiilor.

Se constatã, deci, cã neîndeplinirea întocmai a obligaþiei de întreþinere a celor doi copii minorinu s-a datorat relei-credinþe a inculpatului, motiv pentru care recursul în anulare a fost admis, s-acasat sentinþa ºi s-a dispus achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. dC. proc. pen.

__________ Publicatã în SET nr. 4/2001 al C.S.J.

Secþia penalã a Curþii supreme de justiþieDecizie nr. 267/2003 din 21/01/2003Abandon de familie. Achitarea pensiei de întreþinere restante. Suspendarea condiþionatã

a executãrii pedepsei.Prin sentinþa penalã nr. 174 din 6 martie 1998 Judecãtoria Turda, a condamnat pe inculpatul

C.V.L. la un an ºi 6 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abandon de familie prevãzutãde art. 305 alin. 1 lit. c din Codul penal.

În baza art. 1 lit. a din Legea nr. 137/1997 a constatat graþiatã pedeapsa aplicatã.S-a reþinut cã inculpatul nu a achitat, cu rea-credinþã, pensia de întreþinere la care a fost obligat,

prin hotãrâre judecãtoreascã, pe un interval de timp mai mare de douã luni, începând cu luna august1993.

Tribunalul Cluj a respins, prin decizia penalã nr. 915 din 25 noiembrie 1998, apelul declaratde procuror.

În temeiul art. 409 ºi a art. 410 alin. 1 partea I pct. 71 teza I din Codul de procedurã penalã,procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a declarat recurs în anulare,considerând cã hotãrârile pronunþate de cele douã instanþe sunt contrare legii. S-a motivat cã primainstanþã a aplicat greºit dispoziþiile art. 1 lit. a din Legea de graþiere a unor pedepse 137/1997 - 24iulie, infracþiunea de abandon de familie fiind o infracþiune continuã omisivã.

De asemenea s-a omis aplicarea dispoziþiilor art. 305 alin. 4 din Codul penal.Recursul în anulare este fondat.Infracþiunea de abandon de familie prevãzutã de art. 305 lit. c Cod penal este o infracþiune

continuã omisivã. Spre deosebire de infracþiunea unicã instantanee, infracþiunea de abandon defamilie se consumã din momentul când se împlinesc douã luni de când fãptuitorul nu plãteºte curea-credinþã pensia de întreþinere ºi dureazã, conform art. 144 din Codul penal, pânã la platavoluntarã sau pronunþarea unei hotãrâri de condamnare în primã instanþã (momentul epuizãrii).

Prin actele depuse de inculpat aflate la dosarul cauzei rezultã cã acesta a dovedit cã a achitatintegral pensia restantã în sumã de 500.000 lei la data de 11 februarie 1998.

Aºa fiind, cum infracþiunea s-a epuizat la aceastã datã, care nu este anterioarã actului degraþiere - 26 mai 1997, în mod greºit s-a dispus graþierea pedepsei conform art. 1 lit. a din Legeanr. 137/1997.

Potrivit art. 305 alin. 4 din Codul penal, dacã pãrþile nu s-au împãcat, dar în cursul judecãþii,inculpatul îºi îndeplineºte obligaþiile, instanþa în cazul în care stabileºte vinovãþia, pronunþãîmpotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei, chiar dacãnu sunt îndeplinite prevederile art. 81 din Codul penal.

Cu toate cã inculpatul ºi-a îndeplinit obligaþiile de platã a pensiei în cursul judecãrii procesului- partea vãtãmatã a refuzat sã se împace cu acesta. În situaþia datã, instanþele trebuiau sã facãaplicarea dispoziþiilor art. 305 alin. 4 Cod penal ºi, deoarece nu au procedat în acest fel, au pronunþathotãrâri nelegale ºi netemeinice de naturã sã-l prejudicieze pe inculpat.


Potrivit dispoziþiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizarea fost comunicatã preºedinþilor celor douã Camere ale Parlamentului ºi Guvernului, pentru a-ºiexprima punctele de vedere asupra excepþiei de neconstituþionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã excepþia de neconstituþionalitate invocatã esteîntemeiatã numai în ceea ce priveºte dispoziþiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei. Se aratã în acestsens cã “este necesarã intervenþia legiuitorului... pentru a se da o altã reglementare acþiunii în tãgadapaternitãþii, care sã fie în acord cu dreptul la respectarea vieþii familiale ºi private, precum ºi cuegalitatea între soþi”.

Preºedinþii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupraexcepþiei de neconstituþionalitate.

C U R T E A,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de

judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziþiile legale criticate, raportate la prevederileConstituþiei, precum ºi dispoziþiile Legii nr. 47/1992, reþine urmãtoarele:

Curtea Constituþionalã constatã cã a fost legal sesizatã ºi este competentã, potrivit dispoziþiilorart. 144 lit. c) din Constituþie, precum ºi ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 ºi 23 din Legea nr. 47/1992,republicatã, sã soluþioneze excepþia de neconstituþionalitate ridicatã.

Prin încheierea instanþei de judecatã Curtea a fost sesizatã cu excepþia de neconstituþionalitatea dispoziþiilor art. 53 ºi 54 din Codul familiei, dispoziþii care au urmãtorul conþinut:

- Art. 53: “Copilul nãscut în timpul cãsãtoriei are ca tatã pe soþul mamei.Copilul nãscut dupã desfacerea, declararea nulitãþii sau anularea cãsãtoriei are ca tatã pe fostul

soþ al mamei, dacã a fost conceput în timpul cãsãtoriei ºi naºterea sa a avut loc înainte ca mama sãfi intrat într-o nouã cãsãtorie.

Dispoziþiile art. 51 sunt aplicabile ºi situaþiilor prevãzute în prezentul articol.”;- Art. 54: “Paternitatea poate fi tãgãduitã, dacã este cu neputinþã ca soþul mamei sã fie tatãl

copilului.Acþiunea în tãgãduirea paternitãþii poate fi pornitã numai de soþ; moºtenitorii acestuia pot

continua acþiunea pornitã de el.Dacã soþul este pus sub interdicþie, acþiunea va putea fi pornitã de tutore, însã numai cu

încuviinþarea autoritãþii tutelare.În toate cazurile, mama copilului va fi citatã.”Autorul excepþiei susþine cã dispoziþiile legale criticate încalcã prevederile constituþionale ale

art. 16 alin. (1) ºi (2), privind egalitatea în drepturi, art. 26, referitor la viaþa intimã, familialã ºiprivatã, art. 44 alin. (1), privind familia, ºi art. 45 alin. (1), privind protecþia copiilor ºi a tinerilor.Aceste texte constituþionale au urmãtorul conþinut:

- Art. 16 alin. (1) ºi (2): “(1) Cetãþenii sunt egali în faþa legii ºi a autoritãþilor publice, fãrãprivilegii ºi fãrã discriminãri.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”;- Art. 26: “(1) Autoritãþile publice respectã ºi ocrotesc viaþa intimã, familialã ºi privatã.(2) Persoana fizicã are dreptul sã dispunã de ea însãºi, dacã nu încalcã drepturile ºi libertãþile

altora, ordinea publicã sau bunele moravuri.”;- Art. 44 alin. (1): “ Familia se întemeiazã pe cãsãtoria liber consimþitã între soþi, pe egalitatea

acestora ºi pe dreptul ºi îndatorirea pãrinþilor de a asigura creºterea, educaþia ºi instruirea copiilor.”;- Art. 45 alin. (1): “Copiii ºi tinerii se bucurã de un regim special de protecþie ºi de asistenþã

în realizarea drepturilor lor.”Examinând excepþia de neconstituþionalitate, Curtea constatã cã, în realitate, astfel cum rezultã

din motivarea cererii prin care a fost ridicatã excepþia, autorul acesteia contestã constituþionalitateaprevederilor art. 53 ºi ale art. 54 alin. 2 din Codul familiei.

Pe de altã parte, cum legea penalã este de strictã interpretare, în raport cu prevederile art. 305alin. 4 C. pen., dacã se stabileºte cã inculpatul trimis în judecatã este vinovat, instanþele sunt obli-gate sã pronunþe o pedeapsã cu suspendarea condiþionatã a executãrii ori de câte ori acesta îºi achitãobligaþia în cursul procesului ºi nu intervine împãcarea pãrþilor, chiar dacã nu sunt întrunitecondiþiile prevãzute de art. 81 C. pen.

Ori, în raport cu textele de lege expuse ºi consideraþiile fãcute pe marginea acestora, rezultãcã tribunalul ca instanþã de apel a încãlcat dispoziþiile art. 317 C. proc. pen., el fiind competent sãverifice legalitatea ºi temeinicia sentinþei atacate în raport cu prejudiciul produs de inculpat, prinactivitatea infracþionalã desfãºuratã pânã la pronunþarea acesteia, neputându-se investi cu actemateriale pretins a fi comise dupã aceastã datã ºi care intrã în compunerea altei infracþiuniautonome, supusã regulilor de sesizare arãtate în prevederile art. 279 alin. 3 lit. b ºi urm. C. pr. pen.

În continuare, faþã de conþinutul art. 305 alin. 3 C. pen., indiferent cã a constatat cã recurentulpersistã în sãvârºirea infracþiunilor de acelaºi gen, întrucât în cursul procesului el a achitat pensiarestantã ce a format obiectul material al faptei dedusã judecãþii, tribunalul era obligat sã admitãapelul declarat ºi pe fond, pentru cã pãrþile nu s-au împãcat, sã dispunã suspendarea condiþionatãa executãrii pedepsei de 6 luni închisoare.

Neprocedând astfel, rezultã cã hotãrârea adoptatã este contrarã legii în sensul art. 385 indice9 alin. 1 pct. 17 indice 1 C. proc. pen., impunându-se casarea acesteia în latura penalã ºi înlãturareailegalitãþii expuse.

Curtea ConstituþionalãDecizie nr. 349/2001 din 19/12/2001referitoare la excepþia de neconstituþionalitate a prevederilor art. 53 ºi ale art. 54 alin. 2

din Codul familiei

C U R T E A,având în vedere actele ºi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:Prin Încheierea din 28 martie 2001, pronunþatã în Dosarul nr. 3.042/2001, Judecãtoria Alba

Iulia a sesizat Curtea Constituþionalã cu excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 53 ºi54 din Codul familiei, excepþie ridicatã de Letiþia Juletecan, în nume propriu ºi în numele fiiceisale minore, Czako Maria Livia.

În motivarea excepþiei de neconstituþionalitate se susþine cã dispoziþiile legale criticate încalcãurmãtoarele prevederi constituþionale:

- art. 16 alin. (1) ºi (2), prin crearea unei discriminãri, pe planul drepturilor procesuale, întresoþul mamei, respectiv mamã ºi copil;

- art. 26 alin. (2), deoarece “copilul rezultat din afara cãsãtoriei... este împiedicat sã promovezeo acþiune prin care sã dispunã asupra constatãrii filiaþiei sale fireºti”;

- art. 44 alin. (1), care consfiinþeºte egalitatea între soþi “prin aceea cã numai soþul poatetãgãdui paternitatea, deºi acesta este egal în drepturi cu soþia”;

- art. 45 alin. (1), întrucât copilul este lipsit de posibilitatea de a rãsturna prezumþia legalã depaternitate, punând de acord situaþia de drept cu cea realã.

Judecãtoria Alba Iulia, exprimându-ºi opinia, apreciazã cã excepþia este întemeiatã. Se aratãîn acest sens cã, în reglementarea actualã, “persoana cea mai interesatã în stabilirea statutului sãuºi a filiaþiei, copilul, nu are dreptul sã porneascã o asemenea acþiune”, iar “art. 54 din Codul familieiînfrânge principiul egalitãþii soþilor în familie, dând dreptul doar unuia dintre soþi sã promovezeun anumit tip de acþiune, respectiv acþiunea în tãgada paternitãþii”. Se mai aratã cã, deºi intenþialegiuitorului, în cazul stabilirii acestei prezumþii, a fost de a proteja copilul, “minorul trebuie sãaibã dreptul de a-ºi pune în concordanþã situaþia realã cu cea de drept”.


septembrie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 20 decembrie1995), urmând sã constate cã textul în cauzã contravine prevederilor art. 16 alin. (1), art. 26, art.44 alin. (1) ºi ale art. 45 alin. (1) din Constituþie, aspecte în raport cu care excepþia deneconstituþionalitate a art. 54 alin. 2 din Codul familiei urmeazã sã o considere ca fiind întemeiatã.

Într-adevãr, consacrarea prin dispoziþiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei a dreptului lapromovarea unei acþiuni în tãgãduirea paternitãþii prezumate doar în favoarea tatãlui prezumtiv, cuexcluderea mamei ºi a copilului nãscut în timpul cãsãtoriei, în egalã mãsurã titulari ai unui intereslegitim în promovarea unei asemenea acþiuni, constituie o încãlcare a principiului egalitãþii îndrepturi prevãzut la art. 16 alin. (1) din Constituþie.

Faptul de necontestat cã tatãl prezumtiv ºi mama copilului pot avea ºi, de regulã, au fiecare omotivaþie proprie ºi distinctã în rãsturnarea prezumþiei de paternitate nu poate fi reþinut ca un argumentperemptoriu în justificarea regimului discriminatoriu instituit prin textul criticat. Esenþialã din punctulde vedere care intereseazã aici este, dincolo de mobilurile particulare care pot fi diferite, raþiuneacomunã constând în asigurarea prevalenþei realitãþii asupra ficþiunii. Or, potrivit unui principiu juridicde maximã generalitate, identitatea de raþiune impune identitate de soluþii.

Totodatã prevederile art. 54 alin. 2 din Codul familiei, în mãsura în care refuzã recunoaºtereaºi pentru mamã a dreptului la acþiune în tãgãduirea paternitãþii prezumate, contravin ºi dispoziþiilorart. 44 alin. (1) din Constituþie care consacrã egalitatea dintre soþi ca unul dintre principiile pe carese întemeiazã instituþia familiei.

Cu referire la dispoziþiile art. 26 din Constituþie Curtea constatã cã, prin consacrareamonopolului tatãlui prezumtiv în promovarea acþiunii în tãgãduirea paternitãþii prezumate, art. 54alin. 2 din Codul familiei nu dã expresie exigenþelor alin. (1) al textului constituþional, de a ocrotiviaþa intimã, familialã ºi privatã, ci, dimpotrivã, relevã o imixtiune în aceasta, în mãsura în carerestrânge drastic posibilitatea de a conferi semnificaþie juridicã unei realitãþi biologice, fãcând-odependentã exclusiv de bunul plac al unei singure persoane, cu ignorarea intereselor legitime ºi alealtor persoane.

Curtea reþine, de asemenea, cã textul criticat contravine ºi alin. (2) al art. 26 din Constituþie,în condiþiile în care nu recunoaºte ºi copilului dreptul la acþiune în contestarea paternitãþiiprezumate, împrejurare de naturã sã îi impunã acestuia un anumit statut juridic stabilit prin voinþaaltuia, pe care este þinut sã îl accepte în mod pasiv, fãrã a putea acþiona în sensul modificãrii sale,ceea ce nu poate avea decât semnificaþia unei negãri a dreptului recunoscut oricãrei persoane fiziceprin articolul constituþional mai sus menþionat, de a dispune de ea însãºi.

Curtea considerã cã recunoaºterea, în favoarea copilului, a dreptului la acþiune în contestareapaternitãþii prezumate, ca expresie a dreptului constituþional al oricãrei persoane de a dispune deea însãºi, nu este de naturã sã încalce drepturile ºi libertãþile altora, ordinea publicã sau bunelemoravuri ºi, ca atare, nu reþine nici o justificare pentru încãlcarea dispoziþiei constituþionale.

În sfârºit, Curtea constatã cã art. 54 alin. 2 din Codul familiei contravine ºi art. 45 alin. (1)din Constituþie.

Într-adevãr, acest text recunoaºte copiilor ºi tinerilor un regim special de protecþie ºi deasistenþã în realizarea drepturilor lor, ceea ce nu poate avea decât semnificaþia instituirii în sarcinastatului a obligaþiei de a le asigura mijloace juridice mai numeroase ºi mai eficiente decât cele aflatela dispoziþia persoanelor fizice mature, în vederea realizãrii finalitãþii urmãrite.

Aºa fiind, nerecunoaºterea, în ceea ce îl priveºte pe copil, a dreptului de a-ºi stabili propriafiliaþie faþã de tatã, în concordanþã cu realitatea, împotriva unei ficþiuni, drept, recunoscut totuºitatãlui prezumtiv, constituie o evidentã încãlcare a textului constituþional.

Pentru considerentele arãtate, urmeazã ca excepþia de neconstituþionalitate privind dispoziþiileart. 54 alin. 2 din Codul familiei sã fie admisã.

Faþã de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) ºi al art. 145 alin. (2) din Constituþie, precumºi al art. 2 alin. (2), al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 ºi al art. 25 alin. (1) ºi (4) din Legea nr. 47/1992, republicatã, cu majoritate de voturi privind dispoziþiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei,

I. În ceea ce priveºte critica de neconstituþionalitate a art. 53 din Codul familiei, în sensul cãacest text ar încãlca dispoziþiile constituþionale ale art. 16 alin. (1) ºi (2), Curtea constatã cã aceastaeste neîntemeiatã.

În jurisprudenþa sa Curtea a decis în mod constant cã principiul egalitãþii implicã un tratamentjuridic egal pentru toþi cetãþenii aflaþi în situaþii egale.

Întrucât însã nu s-ar putea susþine existenþa unei egalitãþi între soþul mamei ºi ceilalþi bãrbaþi,din punctul de vedere care aici intereseazã, instituirea prezumþiei de paternitate în favoarea primuluinu contravine dispoziþiilor art. 16 din Constituþie.

Totodatã Curtea constatã cã instituirea acestei prezumþii are puternice ºi incontestabile raþiuniîn ideea de protecþie a ordinii publice ºi a bunelor moravuri, ceea ce face ca prevederile art. 53 dinCodul familiei sã nu contravinã nici dispoziþiilor art. 26 din Constituþie.

De asemenea, Curtea constatã cã prevederile art. 53 din Codul familiei nu încalcã în nici unmod dispoziþiile art. 44 alin. (1) ºi ale art. 45 alin. (1) din Constituþie, ci, dimpotrivã, constituie unadevãrat reflex al lor, prezumþia pe care o instituie dând expresie, în mod adecvat, principiilorconstituþionale consacrate de acestea.

Din cele arãtate rezultã cã excepþia de neconstituþionalitate a art. 53 din Codul familiei estenefondatã ºi urmeazã sã fie respinsã.

II. Cu privire la dispoziþiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei, autorul excepþiei susþine cã ºiacestea contravin prevederilor constituþionale ale art. 16 alin. (1) ºi (2), privind egalitatea îndrepturi, ale art. 26 alin. (2), referitoare la viaþa intimã, familialã ºi privatã, ale art. 44 alin. (1),privind familia, ºi ale art. 45 alin. (1), privind protecþia copiilor ºi a tinerilor.

Curtea reþine cã invocarea neconstituþionalitãþii dispoziþiilor art. 54 alin. 2 din Codul familieivizeazã dreptul constituþional la viaþa familialã ºi privatã, reglementat ca atare în Convenþia pentruapãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale.

Astfel, art. 8 din aceastã convenþie prevede cã: “1. Orice persoanã are dreptul la respectareavieþii sale private ºi de familie, a domiciliului sãu ºi a corespondenþei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autoritãþi publice în exercitarea acestui drept decât în mãsuraîn care acest amestec este prevãzut de lege ºi dacã constituie o mãsurã care, într-o societatedemocraticã, este necesarã pentru securitatea naþionalã, siguranþa publicã, bunãstarea economicãa þãrii, apãrarea ordinii ºi prevenirea faptelor penale, protejarea sãnãtãþii sau a moralei, oriprotejarea drepturilor ºi libertãþilor altora.”

Întrucât, ca urmare a ratificãrii de cãtre România a Convenþiei pentru apãrarea drepturiloromului ºi a libertãþilor fundamentale, în conformitate cu prevederile art. 11 ºi 20 din Constituþie,aceastã convenþie a devenit parte a dreptului intern, se impune ca în examinarea excepþiei sã se aibãîn vedere prevederile sale, precum ºi practica jurisdicþionalã a Curþii Europene a DrepturilorOmului în aplicarea ºi interpretarea convenþiei menþionate.

Având a se pronunþa asupra faptului dacã interdicþia instituitã de o lege naþionalã pentru femeiacãsãtoritã, de a contesta prezumþia de paternitate a soþului sãu cu privire la copilul conceput întimpul cãsãtoriei, contravine art. 8 mai sus menþionat din convenþie, Curtea Europeanã a DrepturilorOmului a decis în sens afirmativ în cazul Kroon ºi alþii împotriva Olandei.

În acest sens, prin Hotãrârea din 27 octombrie 1994, s-a statuat cã “respectul faþã de viaþa defamilie cere ca realitatea biologicã ºi socialã sã prevaleze asupra unei prezumþii legale care loveºtefrontal atât faptele stabilite cât ºi dorinþele persoanelor în cauzã, fãrã a aduce beneficii reale cuiva.De aici, chiar având în vedere marja de apreciere de care se bucurã, Olanda a omis sã garantezepetiþionarilor respectul faþã de viaþa de familie. Pornind de la aceasta, a avut loc o încãlcare a art. 8”.

Faþã de aceastã interpretare ºi aplicare a Convenþiei pentru apãrarea drepturilor omului ºi alibertãþilor fundamentale de cãtre Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, Curtea Constituþionalãapreciazã cã se impune o reconsiderare a jurisprudenþei sale cu privire la soluþionarea excepþiei deneconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei (Decizia nr. 78 din 13


ea a pãºit în cãsãtorie. Altminteri, el, copilul, nu are a suferi, într-un asemenea sistem de ocrotire,nici mãcar în situaþia în care cãsãtoria pãrinþilor a fost desfiinþatã ca nulã ori a fost anulatã; el,copilul, nu va trebui sã-ºi caute un tatã, indiferent dacã pãrinþii, ori numai unul dintre ei, se bucurãde beneficiul putativitãþii. Nu ne vom referi aici, în chip asemãnãtor, la protecþia copilului prinadopþie, instituþie în care, de asemenea, interesele acestuia prevaleazã în toate împrejurãrile,legãturile de sânge fiind complet abolite în favoarea raporturilor decurgând din adopþie.

Pentru copil, oricum ar sta, în fapt, lucrurile, interesul major este ºi acela de a fi nãscut întimpul cãsãtoriei; într-adevãr, puþine lucruri sunt mai importante pentru el decât acela de a avea dela început nu unul, ci pe ambii ocrotitori legali, împreunã.

Aºadar, dacã tãgada paternitãþii poate fi acceptatã când este opera voinþei tatãlui, o asemeneaacþiune ni se pare a lovi, în oricare altã ipotezã, în interesele copilului, tinzând a-l lipsi de protecþiapaternã în schimbul, eventual, al unui iluzoriu succes în stabilirea ulterioarã a unei alte paternitãþi.

A se îngãdui mamei sã deschidã, în numele copilului, o asemenea cale de prejudiciere aintereselor acestuia ni se pare a da expresie ipocriziei ºi a încuraja imoralitatea. Ceea ce n-ar puteaface în nume propriu - cãci ar fi sã invoce propria ei culpã - ar fi sã poatã face în “interesul” copilului- al copilului minor, bineînþeles... Despre copilul major, deocamdatã, nu se spune nimic, deºidispozitivul deciziei adoptate cu majoritate de voturi de Plenul Curþii Constituþionale pare sã aibãîn vedere, alãturi de dreptul mamei de a tãgãdui paternitatea, acelaºi drept al copilului nãscut întimpul cãsãtoriei.

În ceea ce o priveºte pe mamã, nimeni nu pare preocupat sã stabileascã ce anume interes le-gitim propriu (bazat, eventual, pe egalitatea soþilor în timpul cãsãtoriei) ar îngãdui judecãtoruluisã accepte o acþiune adesea imoralã, în dispreþul - de cele mai multe ori - al interesului copilului.ªi aceeaºi persoanã - mama - ar fi sã-l reprezinte pe copilul minor - aºa cum pare sã rezulte dindecizie - în ipoteza în care acesta ar cuteza sã punã în discuþie (de la ce vârstã anume?) chestiuni dealcov ale convieþuirii pãrinþilor.

De aici ºi pânã la luarea în seamã a intereselor “legitime” de a contesta paternitatea copiluluirespectiv, atunci când asemenea interese ar aparþine altora - moºtenitorii tatãlui sau ai copilului,tatãl “biologic” (complice al mamei), creditorii copilului ori ai tatãlui etc., nu mai este decât unpas, în ciuda caracterului personal al unei acþiuni în aceastã materie; în definitiv, ºi în prezentmoºtenitorii tatãlui pot continua acþiunea începutã de acesta înainte de a fi murit.

Pentru noi este evident ce “cutie a Pandorei” poate deschide soluþia cu care nu suntem de acord.Vom preciza totuºi cã, în opinia noastrã, aceastã soluþie ar putea fi consacratã legislativ, dar numaiîn urma unei analize complexe a consecinþelor pe care ea le-ar genera în familia ºi în societatearomâneascã. O asemenea reglementare legalã ar cuprinde, inevitabil, ipoteze nuanþate, rezerve,excepþii, termene ºi alte elemente de prudenþã legislativã indispensabilã. În momentul actual estevorba de a schimba o soluþie strãveche într-un mod ce nu poate sta la îndemâna Curþii, care setransformã, volens-nolens, în “legislator pozitiv”. Nenumãratele aspecte rãmân nerezolvate ºidecizia este, inevitabil, lipsitã de precizãri fãrã de care instanþele nu se vor putea pronunþa.

Nu poate fi, pe de altã parte, ignoratã împrejurarea cã, în ultima jumãtate de secol, mijloacelede stabilire a filiaþiei au evoluat în mod spectaculos, în prezent tehnicile biologice putând pune ladispoziþia justiþiei, inclusiv în þara noastrã, expertize ce exclud orice îndoialã asupra filiaþiei uneipersoane.

Dincolo de toate cele arãtate vom stãrui asupra motivãrii soluþiei adoptate de CurteaConstituþionalã. Este, oare, actuala reglementare - art. 54 alin. 2 din Codul familiei - cu adevãratpotrivnicã textelor Constituþiei - ºi anume art. 16 alin. (1), art. 26, art. 44 alin. (1) ºi art. 45 alin.(1) din Legea fundamentalã?

Nu credem cã o asemenea neconstituþionalitate ar exista cu adevãrat. Egalitatea prevãzutã deart. 16 din Constituþie nu este, în situaþia la care ne referim, sorgintea unor privilegii pentru tatãlcopilului în raport cu soþia sa; pretenþia egalitãþii în cãsnicie nu presupune dreptul mamei de a

C U R T E AÎn numele legiiD E C I D E:1. Admite excepþia de neconstituþionalitate ridicatã de Letiþia Juletecan în Dosarul nr.

3.042/2001 al Judecãtoriei Alba Iulia ºi constatã cã dispoziþiile art. 54 alin. 2 din Codul familieisunt neconstituþionale în mãsura în care nu recunosc decât tatãlui, iar nu ºi mamei ºi copiluluinãscut în timpul cãsãtoriei, dreptul de a porni acþiunea în tãgãduirea paternitãþii.

2. Respinge excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 53 din Codul familiei, excepþieridicatã de acelaºi autor în acelaºi dosar.

Definitivã ºi obligatorie.Decizia se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului ºi Guvernului.Pronunþatã în ºedinþa publicã din data de 19 decembrie 2001.

PREªEDINTELE CURÞII CONSTITUÞIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Florentina Geangu

OPINIE SEPARATÃNu vom insista prea mult asupra chestiunilor de fond - complicate ºi dificile - ale admiterii,

în favoarea altor persoane decât tatãl prezumtiv, a dreptului de a tãgãdui paternitatea copiluluinãscut în timpul cãsãtoriei. Existã, desigur, unele raþiuni practice ale acceptãrii acestei soluþii, maiales într-o societate - cum este cea româneascã, cu deosebire în ultimele decenii - în care disciplinaconjugalã nu este principala virtute a soþilor ºi în care, prin costurile bãneºti ºi prin complicateleproceduri judecãtoreºti, divorþul nu reprezintã o soluþie accesibilã pentru a pune ordine în viaþamultor cupluri care au încetat, uneori de lungã vreme, sã existe în fapt.

Prezumþia de paternitate este menitã sã dea expresie, în acelaºi timp, protecþiei cãsãtoriei (im-plicit, descurajãrii concubinajului) ºi protecþiei copilului legitim (ºi, având acelaºi statut juridic, darnumai dupã ce ºi-a stabilit filiaþia faþã de tatã, a celui nãscut în afara cãsãtoriei) - favor matrimonii ºi,respectiv, favor filiationis. Sunt preocupãri ce pot fi uºor recunoscute în textele Constituþiei (art. 44ºi 45) ºi cãrora Codul familiei le consacrã nenumãrate prevederi. Iar prezumþia de paternitate creeazãcele mai potrivite condiþii pentru exercitarea, în familie, de cãtre pãrinþi, într-o deplinã egalitate, adrepturilor ºi îndatoririlor ce tind sã asigure creºterea, educaþia ºi instruirea copiilor. În fine, pentrucopilul nãscut în timpul cãsãtoriei prezumþia de paternitate consacrã privilegiul de a fi dispensat - spredeosebire de cel din afara cãsãtoriei - de obligaþia de a-ºi vedea stabilitã filiaþia faþã de tatã, pe calearecunoaºterii voluntare de cãtre acesta ori asumându-ºi, prin mama sa, povara cãii judiciare.

În acelaºi timp, prezumþia pater is est quem nuptiae demonstrant conferã stabilitate raporturilordin cãsãtorie, punând la adãpost pe soþul mamei de consecinþele grave ale incertitudinii privindrespectarea, de cãtre aceasta, a obligaþiei de fidelitate. Singur soþul mamei poate, în sistemulCodului familiei, sã tãgãduiascã paternitatea, dovedind cã este cu neputinþã ca el sã fie tatãlcopilului. Legitimitatea unei asemenea acþiuni din partea soþului mamei nu poate fi contestatã câtãvreme, izbândind în întreprinderea sa, acesta va sancþiona, prin înlãturarea efectelor prezumþiei,urmarea adulterului femeii. Soluþia este, bineînþeles, potrivnicã intereselor copilului, acesta având,de altfel, poziþia procesualã de pârât ºi fiind reprezentat, cu acel prilej, de mamã. Oricât de dureroasãar fi pentru copil reglementarea actualã, nimeni nu a contestat-o pânã în prezent.

Este, într-adevãr - într-un sistem de reglementare care aºazã pe primul loc, în toate situaþiile,interesele copilului -, singura ipotezã în care copilul îºi vede pierdutã poziþia de copil din cãsãtorie,suportând în chip dramatic urmãrile libertinajului mamei sale ori, cel puþin, ale frivolitãþii cu care


53 ºi ale art. 54 alin. 2 din Codul familiei, pentru care am votat.Consider însã cã motivarea admiterii excepþiei de neconstituþionalitate a prevederilor art. 54

alin. 2 din Codul familiei pe încãlcarea dispoziþiilor art. 61 alin. (1) ºi (2) din Constituþie, în cazuldat, nu este adecvatã, de vreme ce admiterea excepþiei se întemeiazã, în ce priveºte dreptul soþiei,în mod corect, pe dispoziþiile art. 44 alin. (1), care consacrã, între altele, ºi egalitatea soþilor.

A admite faptul cã îndreptãþirea mamei ºi a copilului de a porni, alãturi de tatã, acþiunea întãgãduirea paternitãþii decurge din principiul general al egalitãþii în drepturi a cetãþenilor, consacratde art. 16 alin. (1) ºi (2) din Constituþie, înseamnã, în opinia mea, a admite concluzia cã oricepersoanã (cetãþean) ar putea porni acþiunea în tãgãduirea paternitãþii, ceea ce ar fi de neconceput.

În realitate, întreaga problematicã a acþiunii în tãgãduirea paternitãþii, ca ºi a filiaþiei în gen-eral, se circumscrie sferei relaþiilor de familie, aºa cum rezultã din reglementarea Codului familiei,relaþii în cadrul cãrora nu poate opera principiul general al egalitãþii în drepturi a cetãþenilor, cinumai egalitatea dintre soþi.

În ceea ce priveºte dreptul copilului de a porni o asemenea acþiune, în mod corect, în opiniamea, se motiveazã admiterea excepþiei pe dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însãºi, dreptprevãzut de art. 26 alin. (2) din Constituþie.

Judecãtor,Constantin Doldur

Secþia de contencios administrativ a C.S.J.Decizie nr. 762/2000 din 06/03/2000Alocaþie suplimentarã pentru copii. Sistare. Nelegalitate.În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 119/1997 familia care are în întreþinere doi

sau mai mulþi copii are dreptul la alocaþie suplimentarã, al cãrei cuantum este în funcþie de numãrulcopiilor.

Reclamanþii au contestat dispoziþia Direcþiei Generale de Muncã ºi Protecþie Socialã PrahovaPloieºti de a sista plata alocaþiei suplimentare pentru cei doi copii minori ai lor, în sumã de 40.000 leilunar.

Tribunalul Prahova, ºi-a declinat competenþa în favoarea Curþii de apel Ploieºti, care a respinsacþiunea pe considerentul cã reclamanþii nu au fãcut dovada domiciliului comun, situaþie în carenu puteau beneficia de plata alocaþiei suplimentare pentru copii lor minori nefiind îndeplinitecondiþiile legii.

Recursul declarat de reclamanþi este fondat.În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 119/1997 familia care are în întreþinere doi

sau mai mulþi copii are dreptul la alocaþie suplimentarã, al cãrei cuantum este în funcþie de numãrulcopiilor.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 lit. a din aceeaºi lege, prin familie se înþelege soþul, soþia ºicopii lor sau a oricãruia dintre ei, având domiciliul comun.

Dacã soþii nu au domiciliu comun, fãrã a fi divorþat, aceºtia stabilesc de comun acord caredintre ei este reprezentantul legal al familiei, acea persoanã urmând a încasa alocaþiile cuvenite.

În caz de neînþelegere, conform art. 3 alin. 2 din Legea precizatã, autoritatea tutelarã sauinstanþa de judecatã va stabili care dintre soþi are calitatea de reprezentant legal al familiei.

În speþã, s-a efectuat o anchetã socialã de cãtre autoritatea tutelarã de la domiciliul reclamanteiprin care s-a stabilit cã minorele rezultate din cãsãtorie locuiesc împreunã cu mama lor, învaþã laºcoala din localitate, sunt sãnãtoase, au comportare corespunzãtoare ºi se bucurã de condiþii socialeºi morale corespunzãtoare. S-a precizat în finalul anchetei cã aceasta a fost efectuatã pentru a fiprezentatã Direcþiei Generale de Muncã ºi Protecþie socialã Prahova în vederea încasãrii alocaþieisuplimentare pentru minori de cãtre persoana care îi are în întreþinere efectivã, respectiv reclamanta.

invoca o egalitate ce nu justificã, din partea ei, nici un interes bazat pe bunã-credinþã ºi care esteoricum potrivnicã intereselor copilului. În realitate, o poziþie de egalitate a mamei ar putea privicel mult dreptul ei propriu de a cere sã se stabileascã inexistenþa filiaþiei sale cu copilul respectiv,iar nu de a tãgãdui paternitatea. Dacã existã o inegalitate între soþi, atunci aceasta este inegalitateanaturalã, care nu poate fi ignoratã nici pe planul dreptului. “Îndreptãþirea” mamei ºi a copilului dea tãgãdui paternitatea nu are, în convingerea noastrã, nici o legãturã cu respectul ºi ocrotirea de cãtreautoritãþile publice a vieþii intime, familiale ºi private ºi nici cu dreptul persoanei fizice de a dispunede ea însãºi [în sensul art. 26 alin. (1) ºi (2) din Constituþie]. Cu atât mai puþin, o asemenea pretenþies-ar acorda cu dreptul ºi îndatorirea pãrinþilor de a asigura creºterea, educaþia ºi instruirea copiilorori cu regimul special de protecþie ºi de asistenþã statornicit prin lege în favoarea copiilor ºi atinerilor [art. 44 alin. (1) ºi art. 45 alin. (1) din Constituþie]. Credem chiar cã textele constituþionaleordonã, mai degrabã, soluþia potrivnicã.

Suntem, în concluzie, într-o materie în care, cum s-a spus adesea, biologicul trebuiesubordonat instituþionalului. Fãrã aceastã subordonare bazele familiei ar putea fi, în practicã, minatede imoralitate arogantã, de ingratitudine, de îndoieli distructive. Credem, de aceea, cã argumentelede principiu avute în vedere de Curtea Constituþionalã în Decizia nr. 78 din 13 septembrie 1995 îºimenþin valabilitatea ºi în cauza de faþã ºi cã soluþia contrarã nu se justificã.

În acest sens apreciem cã soluþia de admitere a excepþiei de neconstituþionalitate stânjeneºteprotecþia vieþii familiale ºi protecþia interesului copilului, astfel cum sunt ocrotite de texteleconstituþionale ale art. 44 ºi 45. Mai mult chiar, funcþia autoritãþilor publice de respectare ºi ocrotirea vieþii familiale, aºa cum este prevãzutã la art. 26 din Constituþie, este la rândul sãu înfrântã deaceastã soluþie, deoarece încurajeazã decãderea moralei publice, care se impune a fi apãratã prinrestrângerea, prin lege (aºa cum este Codul familiei), a exerciþiului unor drepturi sau al unorlibertãþi. Or, ipoteza în care se recunoaºte ºi mamei ºi copilului nãscut sau conceput în timpulcãsãtoriei dreptul de a porni acþiunea în tãgãduirea paternitãþii, considerãm cã duce la imoralitate,chiar la instituþionalizarea relaþiilor adulterine, ceea ce înlãturã cu desãvârºire aplicarea textelorconstituþionale invocate.

De asemenea, apreciem cã în afara acestor considerente se impunea cu prioritate o soluþieradicalã, ºi anume aceea de respingere a excepþiei de neconstituþionalitate, ca fiind inadmisibilã.Aceasta deoarece se putea observa cu uºurinþã cã actul de sesizare a Curþii este vulnerabil. Con-form art. 23 alin. (1) ºi (6) din Legea nr. 47/1992, republicatã, instanþa de judecatã avea obligaþiasã examineze dacã soluþionarea cauzei depinde de dispoziþiile legale criticate. Nu se poate susþinesub nici un motiv cã autoarea excepþiei avea drept la acþiune în tãgada paternitãþii, iar formulareaunei “contestaþii a paternitãþii prezumate”, ca cea din discuþie, nu este reglementatã de Codulfamiliei. În aceastã ordine de idei, considerãm cã în mod nejustificat Curtea Constituþionalã aabdicat de la jurisprudenþa sa constantã, potrivit cãreia Curtea nu se poate pronunþa asupraconstituþionalitãþii unei omisiuni legislative, deoarece aceasta ar avea semnificaþia unei ingerinþeîn sfera de competenþã a Parlamentului; or, acesta este, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituþie, unicaautoritate legiuitoare a þãrii.

În concluzie, opinia noastrã este în deplinã concordanþã cu scopul Curþii Constituþionale, astfelcum este stabilit în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentalã, ºi anume acela de garantare a supremaþieiConstituþiei.

Judecãtori, Petre Ninosu, Lucian Stângu

OPINIE CONCORDANTÃSunt de acord cu soluþia adoptatã de Curtea Constituþionalã, cu majoritate de voturi, prin

Decizia nr. 349 din 19 decembrie 2001, asupra excepþiei de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art.


Exercitarea drepturilor ºi îndatoririlor pãrinþilor faþã de minori impune, pe lângã existenþa, deregulã, a unui domiciliu comun, în cadrul cãruia sã poatã fi realizatã paza fizicã ºi juridicã a minorului,ºi asigurarea nemijlocitã de cãtre pãrinþi a unor alte cerinþe cu privire la obligaþia de întreþinere, deîngrijire, de dezvoltare, de educaþie, inclusiv îndatorirea de a administra bunurile minorului.

Drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti sunt enumerate generic în conþinutul art. 101, 105, 107 º.a.din Codul familiei, texte aflate sub Titlul III privind “Ocrotirea celor lipsiþi de capacitate, a celorcu capacitate restrânsã ºi a altor persoane” din Codul Familiei.

În raport cu dispoziþiile legale mai sus citate ca ºi, în general, cu economia reglementãriloraduse prin Codul familiei, care impun în mod imperativ o conduitã juridicã de protecþie, ajutor ºipazã a pãrinþilor faþã de minor, se impune cu rigoare concluzia cã minorul trebuie sã trãiascã deregulã alãturi de pãrinþii sãi precum ºi cã orice separare de aceºtia nu este validã decât încazuri de excepþie, anume prevãzute de lege ºi reglementate prin lege. Despãrþirea copiluluide pãrinþi, afarã de asemenea cazuri de excepþie, este un act imoral ºi antisocial, dupã cum ºiinstituirea sau confirmarea prin mãsuri de fapt a statutului juridic al minorului din cadrulfamiliei, în despãrþire de statutul juridic al pãrinþilor care-l au în îngrijire, constituie înaceeaºi mãsurã o încãlcare a principiilor legii.

Din aceastã perspectivã, concluzia la care se ajunge prin asumarea raþionamentului propus derecurent cã un minor, mai ales de o vârstã foarte fragedã nu împãrtãºeºte condiþia grav restrictivãimpusã pãrinþilor sãi este eronatã ºi nu poate fi acceptatã, fiind contrarã ordinei publice ºi bunelormoravuri (art. 5 din Codul civil).

Argumentul dedus de recurentã din invocarea prevederilor art. 7 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954 este strãin pricinii.

Soluþia ca ºi motivarea adusã de prima instanþã hotãrârii pronunþare sunt în afarã de oricecriticã ºi exprimã un mod corect ºi uman de înþelegere a legii în resorturile ºi finalitatea sa.

Faþã de considerentele mai sus expuse recursul declarat se vãdeºte nefondat ºi urmeazã a firespins ca atare, menþinându-se sentinþa criticatã.

Având în vedere motivele expuse mai sus, curtea:Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeþeanã de Pensii Bihor, împotriva sentinþei civ-

ile nr. 258/CA/2002-P din 13 mai 2002 a Curþii de Apel Oradea, ca nefondat.Pronunþatã, în ºedinþa publicã, astãzi 21 ianuarie 2003.

Secþia de contencios administrativ a C.S.J.Decizie nr. 189/2003 din 22/01/2003Competenþã generalã. Cereri privind drepturi de asigurãri sociale.Prin acþiunea formulatã la data de 5 aprilie 2002 reclamanta P.E. a chemat în judecatã Casa de

Asigurãri a Avocaþilor din România, solicitând obligarea pârâtei la plata indemnizaþiei pentrucreºterea minorei G. nãscutã la 31.03.2001, începând cu luna august 2001 ºi pânã la împlinireavârstei de 2 ani a copilului.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat cã este avocat în Baroul Mehedinþi ºi a contribuitcu 10% din venitul brut la Casa de Asigurãri a Avocaþilor.

Refuzul pârâtei de a plãti indemnizaþia cuvenitã pânã la împlinirea de cãtre minorã a vârsteide 2 ani contravine prevederilor art. 85 lit. a din Statutul Casei de Asigurãri a Avocaþilor, pârâtainterpretând eronat dispoziþiile art. 86 din acelaºi statut, în sensul cã indemnizaþia s-ar acorda numaiîn situaþia când ambii pãrinþi ai copilului ar fi avocaþi.

Prin sentinþa nr. 137 din 26 aprilie 2002, Curtea de Apel Craiova, Secþia ContenciosAdministrativ a admis acþiunea, a anulat adresa nr. 51/22.01.2002 ºi a dispus obligarea pârâtei sãachite reclamantei indemnizaþia pentru minorã pânã ce aceasta va împlini 2 ani.

De altfel, instanþa de fond avea oricum obligaþia, potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 119/1997, sã decidã ei însãºi care este reprezentantul legal al familiei, având la dispoziþie date suficientepentru desemnarea acestei persoane, inclusiv elementele de fapt rezultate din ancheta tutelarã.

Respingând totuºi acþiunea, prin raportare la un text care nu este incident în situaþia din speþã,hotãrârea pronunþatã apare netemeinicã ºi nelegalã.

În consecinþã, recursul fiind fondat urmeazã a fi admis a se casa sentinþa atacatã, iar în fond,a se admite contestaþia introdusã împotriva deciziei D.G.M.P.S. a judeþului Prahova de sistare aalocaþiei suplimentare pentru copii urmaºi ai reclamanþilor, a se stabili cã reclamanta are calitatede reprezentant legal al familiei, fiind îndrituitã sã încaseze alocaþiile suplimentare ale copiilorminori ºi, drept urmare a fi obligaþi pârâta sã-i achite toate sumele datorate cu acest titlu, dinmomentul sistãrii plãþilor, în continuare.

Vizând ºi cererea de daune formulatã în cauzã, se precizeazã cã este fondatã în limita sumeide 1 milion, reprezentând prejudiciul suferit prin neachitarea alocaþiilor cuvenite, dispunându-seobligarea pârâtei la plata acestei sume cu titlu de despãgubiri.

Secþia de contencios administrativ a C.S.J.Decizie nr. 159/2003 din 21/01/2003Persecutat etnic. Cazul persoanei care era numai conceputã la data strãmutãrii.Prin acþiunea înregistratã pe data de 22 aprilie 2002 la Curtea de Apel Oradea reclamantul L.M.

a solicitat anularea Hotãrârii nr. 975 din 9 aprilie 2002 emisã de Casa Judeþeanã de Bihor cu carei s-a respins cererea de stabilire a calitãþii de beneficiar al Ordonanþei de Guvern nr. 105/1999,aprobatã cu Legea nr. 189/2000 ºi Ordonanþei de Guvern nr. 242/2000, aprobatã cu Legea nr. 367/2001, precum ºi Hotãrârea de Guvern nr. 127/2002 privind aprobarea Normelor de aplicare aOrdonanþei de Guvern nr. 105/1999.

În motivarea cererii introduse reclamantul a învederat cã pãrinþii sãi, împreunã cu cei 6 fraþiai sãi, au fost expulzaþi în septembrie 1940 de autoritãþile horthyste din localitatea de domiciliuMihai Bravu, aflatã pe teritoriul Ardealului de Nord, vremelnic cedat, ºi obligaþi astfel sã serefugieze în judeþul Timiº Torontal, comuna Urseni. La data când s-a fãcut expulzarea familiei elera conceput, nãscându-se în comuna Urseni la 2 februarie 1941.

Instanþa sesizatã, prin sentinþa nr. 258/CA din 13 mai 2002 a admis acþiunea, a anulat hotãrâreaatacatã ºi a obligat-o pe pârâtã sã-i recunoascã reclamantului calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999, aprobatã prin Legea nr. 189/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

În considerentele sentinþei pronunþate prima instanþã a reþinut cã strãmutarea din localitatea dedomiciliu într-o alta din afara teritoriului ocupat, este o modalitate de persecuþie etnicã ºi cã aceastãpersecuþie a durat pe toatã perioada strãmutãrii, constând în privarea celor strãmutaþi de folosinþalocuinþei lor ca ºi de cea a bunurilor. Totodatã, instanþa a apreciat cã ºi copiii nãscuþi în localitatea încare pãrinþii au fost strãmutaþi au acelaºi statut cu aceºtia, respectiv cã au suferit persecuþii din motiveetnice pe toatã perioada strãmutãrii, care este sinonimã cu refugiul, ºi care este cuprinsã între datanaºterii ºi data retrocedãrii teritoriului românesc, când a încetat motivul strãmutãrii.

Sentinþa a fost recuratã de cãtre intimatã.Prin motivele de casare formulate în scris, recurentul a susþinut cã strãmutarea în altã localitate

decât cea de domiciliu este o modalitate de persecuþie etnicã, cu condiþia ca persoana care o reclamãsã existe la data strãmutãrii, ceea ce nu este cazul în speþã, fãtul conceput neavând capacitatea defolosinþã ºi nici de domiciliu.

Recursul nu este fondat.În conformitate cu dispoziþiile art. 14 din Decretul nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la

persoanele fizice ºi persoanele juridice, domiciliul minorului este la pãrinþii sãi, iar potrivit art. 100din Codul familiei, copilul minor locuieºte la pãrinþii sãi.


Prin decizia penalã nr. 126 A din 21 februarie 2002, Tribunalul Botoºani a admis apeluriledeclarate de procuror ºi de inculpat ºi a desfiinþat parþial sentinþa, în sensul cã a înlãturat executareapedepsei de 1 an închisoare Decizia tribunalului a fost menþinutã de Curtea de Apel Suceava, care,prin decizia penalã nr. 473 din 19 iunie 2002 a respins recursul inculpatului, ca nefondat.

Sentinþa pronunþatã de judecãtorie s-a dat cu încãlcarea legii. Potrivit art. 103 alin. 1 cod penal,mãsura educativã a libertãþii nesupravegheate constã în lãsarea minorului în libertate pe timp de 1an, sub supraveghere deosebitã.

Dispunând revocarea mãsurii, instanþa a considerat aceastã perioadã de 1 an, ca o pedeapsã acãrei executare a fost suspendatã ºi a adiþionat-o pedepsei aplicate pentru infracþiunea ulterioarã -procedeu cu totul în afara dispoziþiunilor legale. Speþa ne dã prilejul sã aducem în discuþieconsecinþele pe care trebuie sã le suporte inculpatul minor atunci când în termenul de 1 an prevãzutde art. 103 alin. 1 cod penal, sãvârºeºte o infracþiune.

Potrivit art. 103 alin. ultim cod penal, dacã înlãuntrul termenului prevãzut în alin. 1 minorulse sustrage de la supravegherea ce se exercitã asupra lui sau are purtãri rele, ori sãvârºeºte o faptãprevãzutã de legea penalã, instanþa revocã libertatea supravegheatã ºi ia faþã de minor mãsurainternãrii într-un centru de reeducare. În continuare, textul prevede cã, dacã fapta prevãzutã de legeapenalã constituie infracþiune, instanþa ia mãsura internãrii sau aplicã o pedeapsã.

Acest ultim alineat al art. 103 cod penal prezintã deficiente serioase de aplicare practicã.În prima situaþie, când inculpatul minor se sustrage de le supraveghere, are purtãri rele ori sãvârºeºte

o faptã prevãzutã de legea penalã (care nu constituie infracþiune), singura alternativã este cea a înlocuiriimãsurii prev. de art. 103 cod penal, cu cea prev. de art. 104 cod penal. Dar, aceasta din urmã nu poate filuatã decât pânã la împlinirea vârstei de 18 ani, aºa cum prevede art. 106 cod penal, ºi, în acelaºi timp,nu poate fi ca duratã, mai micã de 1 an - fapt ce rezultã din coroborarea art. 106 ºi art. 107 cod penal.

ªi atunci, dacã sustragerea de la supraveghere, purtãrile rele sau fapta prevãzutã de legeapenalã se constatã când minorul are deja peste 17 ani, s-ar pãrea cã textul privind revocarea mãsuriilibertãþii supravegheate nu poate fi aplicat.

În a doua situaþie, când minorul sãvârºeºte o infracþiune în termenul de 1 an prevãzut de art.103 alin. 1 cod penal, instanþa revocã mãsura educativã a libertãþii supravegheate ºi ia mãsurainternãrii sau aplicã o pedeapsã. În acest caz, dacã minorul are peste 17 ani instanþa are alternativaaplicãrii pedepsei (nemaiputând lua mãsura educativã a internãrii într-un centru de reeducare).

ªi aceastã alternativã este însã ambiguu reglementatã. Textul vorbeºte de pedeapsã, fãrã însã apreciza dacã instanþa aplicã o pedeapsã pentru infracþiunea anterioarã (în locul mãsurii educative alibertãþii supravegheate, ce a fost revocatã) ºi o pedeapsã pentru infracþiunea ulterioarã, fãcând în finalcontopirea potrivit art. 40 cod penal, sau aplicã o singurã pedeapsã, pentru infracþiunea sãvârºitã ulterior.

Suntem de pãrere cã, în lipsa unei reglementãri riguroase, instanþele trebuie sã opteze pentrua doua variantã, respectiv sã aplice o pedeapsã pentru a doua infracþiune, þinând seama doar laindividualizare, cã faþã de inculpat se luase anterior mãsura educativã prev. de art. 103 cod penal,mãsurã revocatã.

Procedeul aplicãrii unei pedepse pentru infracþiunea anterioarã, în locul mãsurii educative, nuare suport legal ºi nici principial nu s-ar putea susþine. Acesta ar însemna o discriminare, în sensnegativ, faþã de inculpaþii majori, care, în situaþia revocãrii suspendãrii executãrii sau graþieriicondiþionate, sunt þinuþi sã execute sancþiunile aplicate anterior, nicicum alte sancþiuni mai severe.

Secþia Civilã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi JustiþieDecizie nr. 497/2004 din 23/01/2004Ordonanþã preºedinþialã fondatã pe art. 6132 C. proc. civ.Mãsurile vremelnice, cu privire la încredinþarea copiilor minori, la obligaþia de întreþinere, la

alocaþia pentru copii ºi la folosirea locuinþei, se pot lua de instanþa la care s-a îndreptat acþiunea dedivorþ ºi înainte de primul termen de judecatã.

Pentru a pronunþa aceastã hotãrâre, instanþa a reþinut cã potrivit art. 85 din Statutul Casei deAsigurãri a Avocaþilor, avocaþii au dreptul la indemnizaþie pentru creºterea copilului pânã laîmplinirea vârstei de 2 ani, textul art. 86 referindu-se la cazul când ambii pãrinþi sunt avocaþi,situaþie când numai unul dintre ei, opþional, are acest drept.

Împotriva sentinþei a declarat recurs pârâta Casa de Asigurãri a Avocaþilor, criticând-o pentrunelegalitate ºi netemeinicie.

Astfel, pârâta a învederat cã potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000, jurisdicþia de asigurãrisociale pentru cererile care nu sunt îndreptate împotriva Casei Naþionale de Pensii sau a caselorteritoriale de pensii, se realizeazã prin tribunalul în a cãrui razã teritorialã îºi are sediul saudomiciliul pârâtul.

În consecinþã, instanþa de fond nu era competentã material sã judece pricina, competenþarevenind Tribunalului Bucureºti.

Pârâta a criticat sentinþa ºi cu referire la fondul pretenþiilor, arãtând cã reclamanta nu îndeplineºtecondiþiile prevãzute de art. 78 alin. 2 ºi art. 86 din Statutul Casei de Asigurãri a Avocaþilor.

Examinând cauza în raport de motivele invocate, precum ºi potrivit art. 304 ºi 3041 Codprocedurã civilã, Curtea va constata cã recursul este fondat, urmând a fi admis, a fi casatã sentinþaºi a se trimite cauza spre competentã soluþionare la Tribunalul Bucureºti.

Astfel, conform art. 134 din Statutul Casei de Asigurãri Sociale a Avocaþilor, jurisdicþiasistemului autonom de asigurãri sociale pentru avocaþi se realizeazã potrivit sistemului public deasigurãri sociale, respectiv Legea nr. 19/2000.

În conformitate cu dispoziþiile art. 156 din Legea nr. 19/2000, litigiile privind pensiile ºi altedrepturi de asigurãri sociale, inclusiv cele vizând refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereriprivind drepturile de asigurãri sociale se soluþioneazã de tribunale.

Referitor la competenþa teritorialã, art. 156 din acelaºi act normativ prevede competenþainstanþei în a cãrei razã teritorialã îºi are domiciliul reclamantul, în cazul cazul cererilor îndreptateîmpotriva Casei Naþionale de Pensii sau a caselor judeþene de pensii, iar în situaþia celorlalte cereri,competenþa tribunalului în a cãrei razã teritorialã îºi are sediul pârâtul.

În consecinþã, în cauzã fiind incidente aceste din urmã dispoziþii legale, Curtea va constata cãTribunalul Bucureºti este competent sã soluþioneze prezentul litigiu.

În consecinþã, Curtea va admite recursul ºi va casa sentinþa, cu trimiterea cauzei sprecompetentã soluþionare la Tribunalul Bucureºti.

Având în vedere soluþia datã recursului, Curtea nu va mai analiza ºi motivul invocat de pârâtãvizând fondul litigiului, ce urmeazã a fi avut în vedere de instanþa de trimitere.

Având în vedere motivele expuse mai sus, curtea:Admite recursul declarat de Casa de Asigurãri a Avocaþilor din România împotriva sentinþei

civile nr. 137 din 26 aprilie 2002 a Curþii de Apel Craiova Secþia de contencios administrativ.Caseazã sentinþa atacatã ºi trimite cauza spre competentã soluþionare la Tribunalul Bucureºti.

Secþia penalã a Curþii de apelDecizie nr. 473/2002 din 19/06/2002(Suceava). Mãsura educativã a libertãþii supravegheate. Revocare.Prin sentinþa penalã nr. 59 din 8 februarie 2001 a Judecãtoriei Dorohoi, s-a luat faþã de

inculpatul minor mãsura educativã a libertãþii supravegheate prev. de art. 103 cod penal.La data de 9 mai 2001 acesta a sãvârºit o infracþiune de tâlhãrie, astfel cã, prin sentinþa penalã

nr. 511 din 26 noiembrie 2001, Judecãtoria Dorohoi l-a condamnat la 2 ani ºi 10 luni închisoare,potrivit art. 211 alin. 2 lit. d, e cu aplicarea art. 99 alin. 3 cod penal.

În baza art. 103 alin. 6 cod penal, instanþa a revocat mãsura educativã a libertãþii supravegheateºi a dispus ca inculpatul sã execute 1 an închisoare, pe lângã pedeapsa de 2 ani ºi 10 luni închisoareaplicatã pentru infracþiunea de tâlhãrie.


Cum instanþa nu a pus în discuþia pãrþilor necesitatea numirii unui curator care sã apereinteresele minorului în proces cu mama sa, hotãrârea pronunþatã este nelegalã.

Pentru aceste considerente ºi altele care au fost arãtate în decizie, vãzând ºi disp. art. 312 pct.5 C. proc. civ. Curtea a dispus admiterea recursului, casarea deciziei tribunalului ºi trimiterea cauzeispre rejudecare la aceastã instanþã.

Secþia civilã a Curþii de ApelDecizie nr. 1182/2002 din 29/04/2002(Timiºoara). Dreptul pãrintelui cãruia nu i-a fost încredinþat minorul de a avea legãturi

personale cu acesta. Exercitarea dreptului.Dreptul pãrintelui de a-ºi vizita copilul implicã obligaþia legalã de creºtere, educare ºi

supraveghere, astfel cã nu poate fi exercitat cu eficienþã în cazul în care este limitat, prinrestrângerea lui la câteva ore din anumite zile.

Curtea a respins recursul declarat de pârâta C.S.M. împotriva deciziei civile nr. 83 din 13februarie 2002 pronunþatã de Tribunalul Arad.

Instanþa de recurs a reþinut cã prin decizia recuratã tribunalul a admis apelul declarat dereclamantul V.M.M. împotriva sentinþei civile nr. 642 din 10 septembrie 2001 pronunþatã deJudecãtoria Gurahonþ, pe care a schimbat-o în sensul ca a admis acþiunea formulatã de reclamantîn contradictoriu cu pârâta C.S.M., iar în consecinþã a încuviinþat ca reclamantul sã menþinãlegãturi personale cu minorul V.G.M.R. în prima ºi a treia sãptãmânã din fiecare lunã de sâmbãtãde la orele 1000 pânã duminicã la orele 1800, în vacanþa de iarnã din prima zi a primei sãptãmânide la orele 1000 pânã în a ºaptea zi orele 1800, iar în vacanþa de varã de la 1 iulie orele 1000 pânãîn 15 iulie orele 1800, cu obligaþia de a-l lua pe minor de la domiciliul pârâtei ºi de a-l înapoia laacelaºi domiciliu.

Examinând recursul declarat de pârâtã, Curtea a apreciat cã motivele invocate, prevãzute deart. 304 pct. 9 ºi 10 C. pr. civ. nu sunt întemeiate.

Astfel, pãrþile au divorþat, conform sentinþei civile nr. 840/2000 pronunþatã de JudecãtoriaIneu, iar minorul, nãscut la 14 noiembrie 1991, a fost încredinþat mamei pârâte spre creºtere ºieducare.

Conform dispoziþiilor art. 43 alin. 3 C.fam., pãrintele divorþat, cãruia nu i s-a încredinþatcopilul, pãstreazã dreptul de a avea legãturi personale cu acesta ºi de a veghea la creºterea, educarea,învãþãtura ºi pregãtirea lui profesionalã.

Dreptul pãrintelui de a-ºi vizita copilul implicã obligaþia legalã de creºtere, educare ºisupraveghere, astfel cã nu poate fi exercitat cu eficienþã în cazul în care este limitat, prinrestrângerea lui la câteva ore din anumite zile.

În cazul în care, însã pãrintele ºi-ar exercita în mod abuziv dreptul de a-ºi vizita copilul, se vaputea cere încetarea tulburãrii, eventual prin interzicerea vizitelor în anumite ore.

Atâta timp cât o atare situaþie nu s-a ivit, limitarea anticipatã a dreptului pãrintelui de a-ºi vizitacopilul este nejustificatã.

În speþã însã, din probatoriul administrat nu a rezultat cã reclamantul ºi-ar fi exercitat abuzivdreptul, fiind îndeplinite condiþiile art. 43 alin. 3 C.fam., pentru reglementarea vizitãrii minorului.

Secþia penalã a Inaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,Decizia nr. 593 din 30 ianuarie 2004Trafic de minori. Trafic de persoane. Elemente constitutiveRecrutarea unui minor în scopul exploatãrii acestuia prin practicarea cerºetoriei ºi recrutarea

unei persoane majore, prin oferirea ºi darea de bani sau de alte foloase pentru obþinereaconsimþãmântului persoanei care are autoritate asupra acesteia, în acelaºi scop, întrunesc

Reclamanta B.O. a solicitat, prin cererea înregistratã la 2 septembrie 2003, obligarea soþuluisãu, pârâtul B.S.C., pe cale de ordonanþã preºedinþialã, a-i permite sã o ia pe minora L.G., nãscutãla 11.01.1996, pânã la soluþionarea procesului de divorþ, aflat pe rolul aceleiaºi instanþe, având caobiect ºi încredinþarea minorei, mamei, ºi stabilirea pensiei de întreþinere.

Prin sentinþa civilã nr. 3779 din 5.09.2003, Judecãtoria Slatina a respins cererea, având caobiect luarea mãsurii vremelnice de încredinþare a minorei, reþinându-se, printre altele, cã nu suntaplicabile dispoziþiile art. 6132 C. proc. civ., deoarece cererea de divorþ nu se aflã în curs desoluþionare, ea având doar stabilit un prim termen de judecatã la 22.09.2003.

Recursul declarat de reclamantã este întemeiat, întrucât nu sunt întrunite cerinþele art. 6132 C.proc. civ., procesul de divorþ nefiind în curs de soluþionare, având fixat numai un prim termen.

Potrivit art. 6132 C. proc. civ., instanþa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanþãpreºedinþialã, mãsuri vremelnice cu privire la încredinþarea copiilor minori, la obligaþia deîntreþinere, la alocaþia pentru copii ºi la folosirea locuinþei.

Din aceste dispoziþii legale, rezultã cã se pot lua mãsuri vremelnice cu privire la încredinþareacopiilor “pe timpul procesului de divorþ”.

În speþã, instanþa a apreciat greºit cã aceastã cerinþã nu este îndeplinitã, întrucât procesul arefixat în viitor un prim termen. De vreme ce procesul de divorþ a fost înregistrat la instanþa de fondcompetentã, conform art. 607 C. proc. civ., înseamnã cã litigiul a început, deci pãrþile se aflã înproces de divorþ, indiferent cã primul termen este fixat, dupã data soluþionãrii mãsurii vremelnicesolicitate. Prin urmare, cerinþele textului aplicabil, respectiv art. 6132 C. proc. civ., sunt întrunite,instanþa putând lua mãsurile vremelnice solicitate, pe timpul procesului de divorþ, pe caleaordonanþei preºedinþiale, dacã sunt întrunite ºi celelalte condiþii prevãzute de art. 581 C. proc. civ.

Aºa fiind, reþinând cã cererea de divorþ se aflã în curs de soluþionare, cã instanþa poate luamãsura vremelnicã solicitatã, urmeazã a se dispune reluarea judecãþii.

În acest sens, a fost admis recursul.

Secþia civilã a Curþii de ApelDecizie nr. 579/2003 din 08/05/2003(Galaþi). Necesitatea numirii unui curator pentru reprezentarea intereselor minorului

aflat în proces cu unul din pãrinþii sãi.Prin cererea înregistratã sub nr. 3731/2002 la Judecãtoria Focºani, reclamanþii B.V. ºi B.M.I.,

au chemat în judecatã pe pârâþii B.I.V. ºi B.V.I. solicitând ca prin hotãrârea ce se va pronunþa sã sedispunã ieºirea din indiviziune asupra bunurilor rãmase de pe urma defunctului B.C.

În urma administrãrii probelor prin sentinþa civilã nr. 4404/2002 a fost admisã acþiuneareclamanþilor ºi s-a dispus atribuirea imobilului bun succesoral reclamantei B.V., care a fostobligatã sã plãteascã celui de-al reclamant ºi pârâþilor câte 8.835.428 lei cu titlu de sultã.

Împotriva acestei sentinþe au declarat apel pârâþii care au susþinut cã imobilul a fost subevaluat,motiv pentru care au solicitat efectuarea unei noi expertize.

Proba a fost admisã ºi în urma administrãrii acesteia prin decizia civilã nr. 94/3.03.2003 aTribunalului Vrancea, a fost admis apelul pârâþilor ºi s-a stabilit o valoare a apartamentului multmai mare faþã de cea reþinutã de instanþa de fond.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta B.V. care a susþinut cã imobilul supuspartajãrii a fost supraevaluat.

Prin decizia civilã nr. 579/8.05.2003 a Curþii de Apel Galaþi a fost admis recursul reclamantei,a fost casatã decizia instanþei de apel ºi a fost trimisã cauza spre rejudecare la aceeaºi instanþã.

Pentru a pronunþa aceastã hotãrâre, Curtea a reþinut faptul cã potrivit disp. art. 152 lit. c dinCodul familiei, când un pãrinte din anumite motive nu poate sã îndeplineascã un anume act,autoritatea tutelarã este în mãsurã sã instituie curatela.

Aºa cum rezultã din conþinutul probelor administrate în cauzã, intereselor reclamanþilor careau calitatea de mamã ºi fiu sunt contrare, prima fiind obligatã sã plãteascã celui de-al doilea o sultã.


sau de trafic de minori, dându-se eficienþã principiului potrivit cãruia specialul primeazãgeneralului, fapta se încadreazã în prevederile art. 12 ori ale art. 13 din Legea nr. 678/2001, ºi nuîn prevederile art. 329 C. pen.

Secþia penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,Decizia nr. 593 din 30 ianuarie 2004Trafic de minori. Trafic de persoane. Elemente constitutiveRecrutarea unui minor în scopul exploatãrii acestuia prin practicarea cerºetoriei ºi recrutarea

unei persoane majore, prin oferirea ºi darea de bani sau de alte foloase pentru obþinereaconsimþãmântului persoanei care are autoritate asupra acesteia, în acelaºi scop, întrunescelementele constitutive ale infracþiunilor de trafic de minori ºi trafic de persoane prevãzute în art.13 ºi art. 12 din Legea nr. 678/2001.

Prin sentinþa penalã nr. 585 din 8 octombrie 2003, Tribunalul Constanþa a condamnat peinculpaþii R.B. ºi G.J. pentru sãvârºirea infracþiunilor de trafic de minori ºi trafic de persoaneprevãzute în art. 13 alin. (1), (3) ºi (4) ºi în art. 12 alin. (1) ºi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Instanþa a reþinut cã, la 19 mai 2002, inculpatul G.J. s-a deplasat în oraºul Nãvodari ºi,interesându-se despre existenþa unor copii cu handicap, a fost îndrumat la familia minorei B.M.

Minora, care avea o infirmitate la picior, a acceptat oferta inculpatului de a o duce în strãinãtatela cerºit, cu condiþia de a fi însoþitã de sora sa B.A.

Inculpatul a convins-o pe mama celor douã surori, B.C., sã fie de acord cu plecarea acestora,dându-i bani ºi bunuri.

În realizarea scopului propus, inculpatul G.J. a dus pe minorã ºi pe sora acesteia, precum ºi pemama lor, la autoritãþi pentru îndeplinirea formalitãþilor de obþinere a paºapoartelor. InculpatulR.B. a achitat taxele pentru eliberarea paºapoartelor, pe care, apoi, le-au reþinut cei doi inculpaþi.

La 15 iulie 2002, inculpatul R.B. a fost reþinut la frontierã, încercând sã scoatã din þarã pe B.M.ºi B.A.

Curtea de Apel Constanþa, prin decizia penalã nr. 354/P din 7 noiembrie 2003, a respinsapelurile inculpaþilor.

Recursurile declarate de inculpaþi sunt nefondate.Art. 13 din Legea nr. 678/2001 prevede cã „recrutarea, transportarea, transferarea, gãzduirea

sau primirea unei persoane cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 18 ani, în scopul exploatãrii acesteia,constituie infracþiunea de trafic de minori.”

Art. 12 alin. (1) din aceeaºi lege, referindu-se la victime majore, condiþioneazã existenþainfracþiunii de trafic de persoane de o activitate prealabilã de recrutare, transportare, transferare,cazare sau primire a unei persoane, prin ameninþare, violenþã sau alte forme de constrângere, prinrãpire, fraudã ori înºelãciune, prin abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea aceleipersoane de a se apãra sau de a-ºi exprima voinþa ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primireade bani ori alte foloase pentru obþinerea consimþãmântului persoanei care are autoritate asupra alteipersoane, în scopul exploatãrii acestei persoane.

Art. 2 pct. (2) lit. b) din Legea nr. 678/2001 prevede cã prin exploatare se înþelege „þinerea înstare de sclavie sau alte procedee asemãnãtoare de lipsire de libertate ori de aservire”, iar lit. e) aaceluiaºi articol prevede cã “efectuarea unor alte asemenea activitãþi prin care se încalcã drepturiºi libertãþi fundamentale ale omului” constituie, de asemenea, o formã de exploatare, prin “aservire”în sensul textului citat înþelegându-se “acþiunea de a supune.”

Or, odatã ajunse în strãinãtate, cele douã surori, lipsite de acte de identitate, într-o þarã a cãreilimbã nu o cunosc, s-ar fi putut întreþine numai din expediente, prin cerºit pentru inculpatul R.B.

Fapta celor doi inculpaþi întruneºte elementele constitutive ale infracþiunii de trafic depersoane, în condiþiile în care recrutarea persoanei majore B.A., în scopul exploatãrii, s-a fãcut cu

elementele constitutive ale infracþiunilor de trafic de minori ºi trafic de persoane prevãzute în art.13 ºi art. 12 din Legea nr. 678/2001.

Prin sentinþa penalã nr. 585 din 8 octombrie 2003, Tribunalul Constanþa a condamnat peinculpaþii R.B. ºi G.J. pentru sãvârºirea infracþiunilor de trafic de minori ºi trafic de persoaneprevãzute în art. 13 alin. (1), (3) ºi (4) ºi în art. 12 alin. (1) ºi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Instanþa a reþinut cã, la 19 mai 2002, inculpatul G.J. s-a deplasat în oraºul Nãvodari ºi,interesându-se despre existenþa unor copii cu handicap, a fost îndrumat la familia minorei B.M.

Minora, care avea o infirmitate la picior, a acceptat oferta inculpatului de a o duce în strãinãtatela cerºit, cu condiþia de a fi însoþitã de sora sa B.A.

Inculpatul a convins-o pe mama celor douã surori, B.C., sã fie de acord cu plecarea acestora,dându-i bani ºi bunuri.

În realizarea scopului propus, inculpatul G.J. a dus pe minorã ºi pe sora acesteia, precum ºi pemama lor, la autoritãþi pentru îndeplinirea formalitãþilor de obþinere a paºapoartelor. InculpatulR.B. a achitat taxele pentru eliberarea paºapoartelor, pe care, apoi, le-au reþinut cei doi inculpaþi.

La 15 iulie 2002, inculpatul R.B. a fost reþinut la frontierã, încercând sã scoatã din þarã pe B.M.ºi B.A.

Curtea de Apel Constanþa, prin decizia penalã nr. 354/P din 7 noiembrie 2003, a respinsapelurile inculpaþilor. Recursurile declarate de inculpaþi sunt nefondate.

Art. 13 din Legea nr. 678/2001 prevede cã „recrutarea, transportarea, transferarea, gãzduireasau primirea unei persoane cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 18 ani, în scopul exploatãrii acesteia,constituie infracþiunea de trafic de minori.”

Art. 12 alin. (1) din aceeaºi lege, referindu-se la victime majore, condiþioneazã existenþainfracþiunii de trafic de persoane de o activitate prealabilã de recrutare, transportare, transferare,cazare sau primire a unei persoane, prin ameninþare, violenþã sau alte forme de constrângere, prinrãpire, fraudã ori înºelãciune, prin abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea aceleipersoane de a se apãra sau de a-ºi exprima voinþa ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primireade bani ori alte foloase pentru obþinerea consimþãmântului persoanei care are autoritate asupra alteipersoane, în scopul exploatãrii acestei persoane.

Art. 2 pct. (2) lit. b) din Legea nr. 678/2001 prevede cã prin exploatare se înþelege „þinerea înstare de sclavie sau alte procedee asemãnãtoare de lipsire de libertate ori de aservire”, iar lit. e) aaceluiaºi articol prevede cã “efectuarea unor alte asemenea activitãþi prin care se încalcã drepturiºi libertãþi fundamentale ale omului” constituie, de asemenea, o formã de exploatare, prin “aservire”în sensul textului citat înþelegându-se “acþiunea de a supune.”

Or, odatã ajunse în strãinãtate, cele douã surori, lipsite de acte de identitate, într-o þarã a cãreilimbã nu o cunosc, s-ar fi putut întreþine numai din expediente, prin cerºit pentru inculpatul R.B.

Fapta celor doi inculpaþi întruneºte elementele constitutive ale infracþiunii de trafic depersoane, în condiþiile în care recrutarea persoanei majore B.A., în scopul exploatãrii, s-a fãcut cuconsimþãmântul persoanelor care au autoritate asupra acesteia – pãrinþii fetei – cãrora inculpaþiile-au dat bani ºi bunuri, promiþându-le, totodatã, cã le vor trimite jumãtate din banii câºtigaþi dincerºit de fiicele lor.

Prin urmare, în cauzã sunt întrunite elementele constitutive ale infracþiunilor de trafic deminori ºi trafic de persoane, motiv pentru care recursurile inculpaþilor au fost respinse.

Secþia Penalã a Inaltei Curte de Casaþie ºi Justiþie,Decizia nr. 2550 din 11 mai 2004Trafic de persoane. Trafic de minori. Proxenetism. Încadrare juridicãRecrutarea unei minore în scopul exploatãrii acesteia prin obligarea la practicarea prostituþiei

se încadreazã în prevederile art. 13 din Legea nr. 678/2001, iar nu în prevederile art. 329 alin. (2)C. pen. Ori de câte ori sunt întrunite elementele constitutive ale infracþiunii de trafic de persoane


Prin sentinþa penalã nr.165 din 22 decembrie 2003, Tribunalul Cãlãraºi a condamnat peinculpatul M.G., între altele, pentru sãvârºirea, infracþiunii de conducere a unui autovehicul fãrãpermis prevãzutã în art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b)ºi art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen.

Instanþa a reþinut cã, în noaptea de 14 august 2002, inculpatul ºi alþi doi inculpaþi condamnaþiîn cauzã, dintre care unul minor, au condus pe drumurile publice un autoturism fãrã permis deconducere.

Prin decizia nr. 190 din 16 martie 2004, Curtea de Apel Bucureºti, secþia I penalã a admisapelurile inculpaþilor ºi a desfiinþat hotãrârea cu privire la soluþia datã laturii civile.

Recursul declarat de inculpat este fondat sub aspectul greºitei aplicãri a dispoziþiilor art. 75alin. (1) lit. c) C. pen. pentru infracþiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publicefãrã a poseda permis de conducere, natura acestei infracþiuni excluzând sãvârºirea acesteiaîmpreunã de cei trei autori, în condiþii de coautorat, fiecare dintre aceºtia sãvârºind infracþiunea înmod individual.

În consecinþã recursul a fost admis, s-au casat sub acest aspect hotãrârile atacate ºi s-a înlãturataplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen.

Secþia Penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,Decizia nr. 2740 din 20 mai 2004Omor. Tentativã. Latura obiectivã. Intenþie de a ucideAruncarea de la micã distanþã a unei pietre de pavaj spre capul unei persoane ºi rãnirea

acesteia, cu urmarea unor leziuni ce necesitã 25 de zile de îngrijiri medicale, constituietentativã la infracþiunea de omor sãvârºitã cu intenþie indirectã, iar nu infracþiunea devãtãmare corporalã prevãzutã în art. 181 C. pen.

Tribunalul Bucureºti, secþia a II-a penalã, prin sentinþa nr. 170 din 5 februarie 2004, acondamnat pe inculpatul B.M. pentru sãvârºirea tentativei la infracþiunea de omor calificatprevãzutã în art. 20 raportat la art. 174 ºi art. 175 lit. e) ºi i) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Instanþa a reþinut cã, în noaptea de 28 august 2003, inculpatul a provocat un scandal ladomiciliul martorei P.I. Dupã ce mai multe persoane au ieºit din casã, între care ºi copii, inculpatula cerut martorei sã se întoarcã la domiciliul lui ºi fiindcã a fost refuzat, a ameninþat cã va faceprãpãd. Apoi, a luat pietre de pavaj ce fuseserã scoase în urma unei lucrãri ºi a aruncat cu ele încurtea imobilului, fãrã a-l preocupa pe cine poate lovi.

O piatrã a lovit în cap pe minora P.L. în vârstã de 8 ani, care a suferit leziuni ce au necesitat25 de zile îngrijiri medicale.

Curtea de Apel Bucureºti, secþia II-a penalã, prin decizia nr. 175 din 11 martie 2004, a respinsapelul inculpatului.

Declarând recurs, inculpatul a cerut schimbarea încadrãrii juridice a faptei din tentativã lainfracþiunea de omor calificat în infracþiunea de vãtãmare corporalã prevãzutã în art. 181 C. pen.

Recursul inculpatului nu este fondat sub acest aspect.Instanþele au reþinut situaþia de fapt ºi vinovãþia inculpatului, în concordanþã cu probele ad-

ministrate, încadrând corect în dispoziþiile legii infracþiunea sãvârºitã.În adevãr, fapta inculpatului de a arunca de la micã distanþã, de numai 3 m, cu intensitate, un

obiect apt a ucide (piatrã de pavaj stradal de 18/12 cm) spre capul pãrþii vãtãmate constituietentativã la infracþiunea de omor sub forma intenþiei indirecte, deoarece, deºi nu a urmãrit ucidereapãrþii vãtãmate, inculpatul a prevãzut posibilul rezultat mortal al actului sãu de violenþã ºi a acceptatproducerea acestui rezultat.

Cum corect s-a motivat de instanþe, rezultatul nu s-a produs din cauze independente de voinþainculpatului, ceea ce a fãcut ca infracþiunea de omor sã rãmânã în faza tentativei.

consimþãmântul persoanelor care au autoritate asupra acesteia – pãrinþii fetei – cãrora inculpaþiile-au dat bani ºi bunuri, promiþându-le, totodatã, cã le vor trimite jumãtate din banii câºtigaþi dincerºit de fiicele lor.

Prin urmare, în cauzã sunt întrunite elementele constitutive ale infracþiunilor de trafic deminori ºi trafic de persoane, motiv pentru care recursurile inculpaþilor au fost respinse.

Secþia penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,Decizia nr. 1106 din 25 februarie 2004Începerea urmãririi penale. Infracþiune pentru care urmãrirea penalã se efectueazã în

mod obligatoriu de cãtre procuror. Proces-verbal de începere a urmãririi penale încheiat deorganul de poliþie

Începerea urmãririi penale, din oficiu, prin proces-verbal încheiat de organul de poliþie în cazulinfracþiunilor pentru care urmãrirea penalã se efectueazã în mod obligatoriu de cãtre procuror estelegalã. Procesul-verbal încheiat potrivit art. 224 ºi art. 228 alin. (3) C. proc. pen., prin care seconstatã efectuarea unor acte premergãtoare ºi sesizarea din oficiu, constituie act de începere aurmãririi penale.

Prin sentinþa penalã nr. 200 din 17 iunie 2003, Tribunalul Giurgiu a condamnat pe inculpatul ª.R.pentru sãvârºirea infracþiunii de trafic de persoane prevãzutã în art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.

Instanþa a reþinut cã, în august 2002, inculpatul a recrutat pe minora C.I. în scopul de a practicaprostituþia în strãinãtate.

Prin decizia nr. 690 din 13 noiembrie 2003, Curtea de Apel Bucureºti, secþia a II-a penalã, arespins apelul declarat de inculpat, prin care s-a cerut restituirea cauzei la procuror pentru refacereaactului de sesizare, întrucât în cauzã nu s-a dispus începerea urmãririi penale prin rezoluþie sauproces verbal de sesizare din oficiu.

Recursul declarat de inculpat, între altele, cu privire la motivul invocat în apel, este nefondat.Din actele dosarului rezultã cã organul de poliþie a efectuat acte premergãtoare potrivit art.

224 C. proc. pen., s-a sesizat din oficiu, a încheiat un proces-verbal ºi, constatând cã potrivit art.21 din Legea nr. 678/2001 competenþa de efectuare a urmãririi penale aparþine procurorului, a trimisacestuia dosarul pentru a efectua urmãrirea penalã.

Procurorul, primind dosarul, nu a dispus începerea urmãririi penale, însã procesul-verbalîncheiat de organul de poliþie ca urmare a sesizãrii din oficiu constituie, potrivit art. 228 alin. (3)C. proc. pen., actul de începere a urmãririi penale, astfel cã dispunerea din nou de cãtre procuror,prin rezoluþie, a începerii urmãririi penale nu este prevãzutã de lege, câtã vreme, în vederea sesizãriidin oficiu, organele de poliþie au efectuat acte premergãtoare ºi au încheiat proces-verbal, în sensulart. 228 alin. (3) C. proc. pen.

În consecinþã, recursul inculpatului a fost respins.

Secþia Penalã a Îaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,Decizia nr. 3666 din 1 iulie 2004Circumstanþe agravante legale. Sãvârºirea infracþiunii împreunã cu un minor.

Conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fãrã permis. Infracþiuni distincte. CoautoratCircumstanþa agravantã prevãzutã în art. 75 alin.(1) lit. c) C. pen. presupune sãvârºirea

infracþiunii de cãtre un infractor major ºi unul minor împreunã, în condiþiile participaþiei penaleprevãzute în art. 23 din acelaºi cod.

Conducerea unui autovehicul, succesiv, de un inculpat major ºi de unul minor, ambii fãrã aavea permis de conducere nu realizeazã cerinþa ca infracþiunea sã fie comisã împreunã, fiecaresãvârºind o infracþiune distinctã ca autor, prin natura ei fapta nefiind susceptibilã de coautorat.


La 16 august 2001, învinuiþii s-au deplasat la sonde ºi au sustras þiþei din habele punctelor decolectare, care constituie depozite în înþelesul art. 209 alin. (3) lit. a) C. pen., cantitatea de þiþeisustrasã fiind predatã inculpatului; la 17 august 2002, inculpatul, împreunã cu un alt inculpat, s-audeplasat la sonde ºi au sustras împreunã 560 l de þiþei.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia penalã nr. 149 din 3 iulie 2003, a admis apelurileinculpaþilor, a desfiinþat în parte sentinþa ºi a dispus reducerea pedepselor.

Recursul declarat de inculpatul H.P., între altele, cu privire la greºita încadrare juridicã afaptelor în infracþiunea de furt calificat în forma continuatã, este nefondat.

Încadrarea juridicã datã faptei este corectã, întrucât inculpatul a acþionat cu aceeaºi intenþieinfracþionalã participând la comiterea faptei ca instigator la unele acþiuni care prezintã conþinutulinfracþiunii ºi în calitate de autor la altele.

Prin urmare, în mod corect, s-a reþinut sãvârºirea infracþiunii de furt calificat în formãcontinuatã, calitatea de instigator la infracþiunea de furt fiind absorbitã de cea de autor.

În consecinþã, recursul a fost respins.

În consecinþã aceastã criticã nu a fost primitã, recursul inculpatului fiind admis pentru greºitareþinere a stãrii de recidivã.

Secþia Penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,Decizia nr. 2022 din 15 aprilie 2004Abandon de familie. Infracþiune continuã. Data sãvârºirii infracþiunii. GraþiereInfracþiunea de abandon de familie prevãzutã în art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen., fiind o

infracþiune continuã, data sãvârºirii infracþiunii în raport cu care se stabileºte incidenþa legilor degraþiere este cea a epuizãrii infracþiunii constând fie în plata pensiei de întreþinere, fie încondamnarea inculpatului.

Prin sentinþa penalã nr. 401 din 11 decembrie 2002, Judecãtoria Blaj a condamnat pe inculpataA.L. pentru sãvârºirea infracþiunii de abandon de familie prevãzutã în art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen.

Instanþa a reþinut cã, din martie 2002, inculpata, cu rea-credinþã, nu a plãtit pensia de întreþinerestabilitã pe cale judecãtoreascã în favoarea minorului M.C.

Tribunalul Alba, prin decizia penalã nr. 180 din 24 aprilie 2003, a admis apelul inculpatei, adesfiinþat în parte sentinþa atacatã ºi, în baza art. 305 alin. (4) C. pen., a suspendat condiþionatexecutarea pedepsei.

Totodatã, în baza art. 1 ºi art. 8 din Legea nr. 543/2002, modificatã prin O. U. G. nr. 18/2003,a constatat graþiatã pedeapsa aplicatã inculpatei.

Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia penalã nr. 405 din 26 iunie 2003, a respins ca nefondatrecursul inculpatei.

Recursul în anulare declarat în cauzã, cu privire la greºita aplicare a prevederilor Legii nr. 543/2002, este fondat.

Infracþiunea de abandon de familie, în varianta prevãzutã în art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen.,este o infracþiune continuã, deoarece activitatea infracþionalã nu se epuizeazã la expirareatermenului pentru plata pensiei, în condiþiile în care obligaþia nu a fost îndeplinitã, ci continuã pânãîn momentul efectuãrii plãþii sau pânã când intervine o condamnare.

În raport cu aceastã datã, a epuizãrii infracþiunii continue, se produc ºi consecinþele juridicereferitoare la actul de graþiere. În cauzã, momentul epuizãrii infracþiunii, considerat ca fiindmomentul sãvârºirii acesteia, este ulterior datei de 4 octombrie 2002, data intrãrii în vigoare a Legiinr. 543/2002, astfel cã inculpatei nu-i erau aplicabile dispoziþiile actului de clemenþã.

Întrucât, acordându-i inculpatei beneficiul graþierii pedepsei aplicate, instanþa de apel ºi ceade recurs au pronunþat hotãrâri nelegale, recursul în anulare a fost admis, deciziile au fost casate ºis-a dispus înlãturarea graþierii pedepsei aplicate inculpatei.

Secþia Penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,Decizia nr. 2745 din 20 mai 2004Infracþiune continuatã. Furt calificatFapta inculpatului care, în realizarea aceleiaºi rezoluþii, instigã la sustragerea de produse

petroliere ºi, ulterior, sustrage asemenea produse întruneºte elementele infracþiunii de furtcalificat în forma continuatã, calitatea de instigator la infracþiunea de furt calificat fiind absorbitãde cea de autor.

Prin sentinþa penalã nr. 118 din 19 aprilie 2003, Tribunalul Bihor a condamnat, între alþii, peinculpatul H.P. pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat prevãzutã în art. 208 alin. (1) raportatla art. 209 alin. (1) lit. a) ºi alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaºi cod.

Instanþa a reþinut cã, la 15 august 2001, inculpatul, împreunã cu un alt inculpat, au determinatpe învinuiþii R.K., B.G. ºi R.A. ºi pe minorii S.E. ºi H.R. sã sustragã þiþei din habele unor sonde.


ARTICOLUL 34Dreptul la ocrotirea sãnãtãþii(1) Dreptul la ocrotirea sãnãtãþii este garantat.(2) Statul este obligat sã ia mãsuri pentru asigurarea igienei ºi a sãnãtãþii publice.(3) Organizarea asistenþei medicale ºi a sistemului de asigurãri sociale pentru boalã, accidente,

maternitate ºi recuperare, controlul exercitãrii profesiilor medicale ºi a activitãþilor paramedicale, precumºi alte mãsuri de protecþie a sãnãtãþii fizice ºi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

ARTICOLUL 41Munca ºi protecþia socialã a muncii(1) Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaþiei, precum ºi

a locului de muncã este liberã.(2) Salariaþii au dreptul la mãsuri de protecþie socialã. Acestea privesc securitatea ºi sãnãtatea

salariaþilor, regimul de muncã al femeilor ºi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe þarã,repausul sãptãmânal, concediul de odihnã plãtit, prestarea muncii în condiþii deosebite sau speciale,formarea profesionalã, precum ºi alte situaþii specifice, stabilite prin lege.

(3) Durata normalã a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.(4) La muncã egalã, femeile au salariu egal cu barbaþii.(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncã ºi caracterul obligatoriu al convenþiilor

colective sunt garantate.

ARTICOLUL 42Interzicerea muncii forþate(1) Munca forþatã este interzisã.(2) Nu constituie muncã forþatã:a) activitãþile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum ºi cele desfãºurate, potrivit legii, în

locul acestora, din motive religioase sau de conºtiinþã;b) munca unei persoane condamnate, prestatã în condiþii normale, în perioada de detenþie sau de

libertate condiþionatã;c) prestaþiile impuse în situaþia creatã de calamitãþi ori de alt pericol, precum ºi cele care fac parte

din obligaþiile civile normale stabilite de lege.

ARTICOLUL 47Nivelul de trai(1) Statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã ºi de protecþie socialã, de naturã sã

asigure cetãþenilor un nivel de trai decent.(2) Cetãþenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plãtit, la asistenþã medicalã în unitãþile

sanitare de stat, la ajutor de ºomaj ºi la alte forme de asigurãri sociale publice sau private, prevãzute delege. Cetãþenii au dreptul ºi la mãsuri de asistenþã socialã, potrivit legii.

ARTICOLUL 48Familia(1) Familia se întemeiazã pe cãsãtoria liber consimþitã între soþi, pe egalitatea acestora ºi pe dreptul

ºi îndatorirea pãrinþilor de a asigura creºterea, educaþia ºi instruirea copiilor.(2) condiþiile de încheiere, de desfacere ºi de nulitate a cãsãtoriei se stabilesc prin lege. Cãsãtoria

religioasã poate fi celebratã numai dupã cãsãtoria civilã.(3) Copiii din afara cãsãtoriei sunt egali în faþa legii cu cei din cãsãtorie.

Constituþia României (extras)

din 31/10/2003Publicatã in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/2003

ARTICOLUL 31Dreptul la informaþie(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaþie de interes public nu poate fi îngrãdit.(2) autoritãþile publice, potrivit competenþelor ce le revin, sunt obligate sã asigure informarea

corectã a cetãþenilor asupra treburilor publice ºi asupra problemelor de interes personal.(3) Dreptul la informaþie nu trebuie sã prejudicieze mãsurile de protecþie a tinerilor sau securitatea

naþionalã.(4) Mijloacele de informare în masã, publice ºi private, sunt obligate sã asigure informarea corectã

a opiniei publice.(5) Serviciile publice de radio ºi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sã garanteze grupurilor

sociale ºi politice importante exercitarea dreptului la antenã. Organizarea acestor servicii ºi controlulparlamentar asupra activitãþii lor se reglementeazã prin lege organicã.

ARTICOLUL 32Dreptul la învãþãturã(1) Dreptul la învãþãturã este asigurat prin învãþãmântul general obligatoriu, prin învãþãmântul liceal

ºi prin cel profesional, prin învãþãmântul superior, precum ºi prin alte forme de instrucþie ºi deperfecþionare.

(2) Învãþãmântul de toate gradele se desfãºoarã în limba românã. În condiþiile legii, învãþãmântulse poate desfãºura ºi într-o limba de circulaþie internaþionalã.

(3) Dreptul persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale de a învãþa limba lor maternã ºi dreptulde a putea fi instruite în aceastã limba sunt garantate; modalitãþile de exercitare a acestor drepturi sestabilesc prin lege.

(4) Învãþãmântul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordã burse sociale de studii copiilor ºitinerilor proveniþi din familii defavorizate ºi celor institutionalizaþi, în condiþiile legii.

(5) Învãþãmântul de toate gradele se desfãºoarã în unitãþi de stat, particulare ºi confesionale, încondiþiile legii.

(6) Autonomia universitarã este garantatã.(7) Statul asigurã libertatea învãþãmântului religios, potrivit cerinþelor specifice fiecãrui cult. În

ºcolile de stat, învãþãmântul religios este organizat ºi garantat prin lege.

ARTICOLUL 33Accesul la culturã(1) Accesul la culturã este garantat, în condiþiile legii.(2) Libertatea persoanei de a-ºi dezvolta spiritualitatea ºi de a accede la valorile culturii naþionale

ºi universale nu poate fi îngrãditã.(3) Statul trebuie sã asigure pãstrarea identitãþii spirituale, sprijinirea culturii naþionale, stimularea

artelor, protejarea ºi conservarea moºtenirii culturale, dezvoltarea creativitãþii contemporane,promovarea valorilor culturale ºi artistice ale României în lume.


Convenþia Naþiunilor Unite cuprivire la drepturile copilului

Organizaþia Naþiunilor UniteConvenþia din 20 noiembrie 1989cu privire la drepturile copilului (traducere)

Republicatã în Monitorul Oficial, Partea I nr. 314 din 13 iunie 2001

PREAMBUL

Statele pãrþi la prezenta convenþie,având în vedere cã, în conformitate cu principiile proclamate de Carta Naþiunilor Unite,

recunoaºterea demnitãþii ºi a drepturilor egale ºi inalienabile ale tuturor membrilor familiei umaneconstituie fundamentul libertãþii, dreptãþii ºi pãcii în lume,

având în vedere cã în Cartã popoarele Naþiunilor Unite au proclamat din nou încrederea lor îndrepturile fundamentale ale omului, în demnitatea ºi valoarea persoanei umane ºi au hotãrât sãpromoveze progresul social ºi condiþii mai bune de trai în contextul unei libertãþi sporite,

recunoscând faptul cã Naþiunile Unite, în Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului ºi în pacteleinternaþionale privind drepturile omului, au proclamat ºi au convenit cã fiecare poate sã se prevaleze dedrepturile ºi de libertãþile enunþate de acestea, fãrã nici o deosebire de rasã, culoare, sex, limbã, religie,opinie politicã sau orice altã opinie, naþionalitate ºi origine socialã, situaþie materialã, statut la naºteresau alt statut,

amintind faptul cã în Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului Naþiunile Unite au proclamatdreptul copiilor la îngrijire ºi asistenþã speciale,

având convingerea cã familia, ca unitate de bazã a societãþii ºi ca mediu natural destinat creºterii ºibunãstãrii tuturor membrilor sãi ºi, în special, a copiilor, trebuie sã beneficieze de protecþia ºi de asistenþade care are nevoie pentru a-ºi putea asuma pe deplin responsabilitãþile în cadrul societãþii,

recunoscând cã pentru dezvoltarea plenarã ºi armonioasã a personalitãþii sale copilul trebuie sãcreascã într-un mediu familial, într-o atmosferã de fericire, dragoste ºi înþelegere,

þinând seama de faptul cã un copil trebuie sã fie pe deplin pregãtit sã trãiascã independent în societateºi sã fie educat în spiritul idealurilor proclamate în Carta Naþiunilor Unite ºi, în special, în spiritul pãcii,demnitãþii, libertãþii, toleranþei, egalitãþii ºi solidaritãþii,

având în vedere cã necesitatea de a extinde protecþia specialã acordatã copilului a fost enunþatã înDeclaraþia de la Geneva din 1924 privind drepturile copilului ºi în Declaraþia drepturilor copilului,adoptatã de Adunarea Generalã la 20 noiembrie 1959, ºi a fost recunoscutã în Declaraþia Universalã aDrepturilor Omului, în Pactul internaþional privind drepturile civile ºi politice (în special art. 23 ºi 24),în Pactul internaþional privind drepturile economice, sociale ºi culturale (în special art. 10) ºi în statuteleºi instrumentele aplicabile ale instituþiilor specializate ºi ale organizaþiilor internaþionale preocupate debunãstarea copilului,

având în vedere cã, aºa cum s-a arãtat în Declaraþia drepturilor copilului, “datã fiind lipsa sa dematuritate fizicã ºi intelectualã, copilul are nevoie de protecþie ºi îngrijire speciale, inclusiv de o protecþiejuridicã adecvatã, atât înainte cât ºi dupã naºterea sa”,

reamintind dispoziþiile Declaraþiei cu privire la principiile sociale ºi juridice aplicabile protecþieiºi bunãstãrii copiilor, cu referire specialã la practicile în materie de plasament familial ºi de adopþie peplan naþional ºi internaþional, precum ºi Regulile minimale standard ale Naþiunilor Unite privind

ARTICOLUL 49Protecþia copiilor ºi a tinerilor(1) Copiii ºi tinerii se bucurã de un regim special de protecþie ºi de asistenþã în realizarea

drepturilor lor.(2) Statul acordã alocaþii pentru copii ºi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap.

Alte forme de protecþie socialã a copiilor ºi a tinerilor se stabilesc prin lege.(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activitãþi care le-ar dãuna sãnãtãþii, moralitãþii sau care

le-ar pune în primejdie viaþa ori dezvoltarea normalã sunt interzise.(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaþi ca salariaþi.(5) Autoritãþile publice au obligaþia sã contribuie la asigurarea condiþiilor pentru participarea liberã

a tinerilor la viaþa politicã, socialã, economicã, culturalã ºi sportivã a þãrii.

ARTICOLUL 50Protecþia persoanelor cu handicapPersoanele cu handicap se bucurã de protecþie speciala. Statul asigurã realizarea unei politici

naþionale de egalitate a ºanselor, de prevenire ºi de tratament ale handicapului, în vederea participãriiefective a persoanelor cu handicap în viaþa comunitãþii, respectând drepturile ºi îndatoririle ce revinpãrinþilor ºi tutorilor.


capacitãþilor în continuã dezvoltare ale copilului, îndrumarea ºi orientarea necesare în exercitarea de cãtrecopil a drepturilor recunoscute în prezenta convenþie.

ARTICOLUL 61. Statele pãrþi recunosc dreptul la viaþã al fiecãrui copil.2. Statele pãrþi vor face tot ce le stã în putinþã pentru a asigura supravieþuirea ºi dezvoltarea copilului.

ARTICOLUL 7 1. Copilul se înregistreazã imediat dupã naºterea sa ºi are, prin naºtere, dreptul la un nume, dreptul

de a dobândi o cetãþenie ºi, în mãsura posibiliului, dreptul de a-ºi cunoaºte pãrinþii ºi de a fi îngrijit de aceºtia. 2. Statele pãrþi vor veghea ca aplicarea acestor drepturi sã respecte legislaþia lor naþionalã ºi

obligaþiile pe care acestea ºi le-au asumat în temeiul instrumentelor internaþionale aplicabile în materie,în special în cazul în care nerespectarea acestora ar avea ca efect declararea copilului ca apatrid.

ARTICOLUL 81. Statele pãrþi se obligã sã respecte dreptul copilului de a-ºi pãstra identitatea, inclusiv cetãþenia,

numele ºi relaþiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fãrã nici o imixtiune ilegalã.2. În cazul în care un copil este lipsit în mod ilegal de toate sau de o parte din elementele constitutive

ale identitãþii sale, statele pãrþi vor asigura asistenþa ºi protecþia corespunzãtoare pentru ca identitateaacestuia sã fie restabilitã cât mai repede posibil.

ARTICOLUL 91. Statele pãrþi vor veghea ca nici un copil sã nu fie separat de pãrinþii sãi împotriva voinþei acestora,

excepând situaþia în care autoritãþile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare ºi cu respectarealegilor ºi a procedurilor aplicabile, cã aceastã separare este în interesul suprem al copilului. O astfel dedecizie poate deveni necesarã în cazuri particulare cum ar fi, de exemplu, în cazul copiilor maltrataþi sauneglijaþi de pãrinþi sau în cazul în care pãrinþii trãiesc separat ºi se impune luarea unei hotãrâri cu privirela locul de reºedinþã a copilului.

2. În toate cazurile prevãzute la paragraful 1. din prezentul articol toate pãrþile interesate trebuie sãaibã posibilitatea de a participa la dezbateri ºi de a-ºi face cunoscute punctele de vedere.

3. Statele pãrþi vor respecta dreptul copilului care a fost separat de ambii pãrinþi sau de unul dintreei de a întreþine relaþii personale ºi contacte directe cu cei doi pãrinþi ai sãi, în mod regulat, exceptândcazul în care acest lucru contravine interesului suprem al copilului.

4. Când separarea rezultã din mãsuri luate de cãtre un stat parte, precum detenþia, închisoarea, exilul,expulzarea sau moartea (inclusiv moartea, indiferent de cauzã, survenitã în timpul detenþiei) ambilorpãrinþi sau a unuia dintre ei ori a copilului, statul parte va furniza, la cerere, pãrinþilor, copilului sau, dupãcaz, unui alt membru al familiei informaþiile esenþiale despre locul unde se gãsesc membrul sau membriifamiliei, exceptând cazul în care divulgarea acestor informaþii ar aduce prejudicii bunãstãrii copilului.Statele pãrþi vor veghea, de asemenea, ca prezentarea unei astfel de cereri sã nu antreneze prin ea însãºiconsecinþe dãunãtoare pentru persoana sau persoanele interesate.

ARTICOLUL 101. În conformitate cu obligaþia ce revine statelor pãrþi potrivit art. 9 paragraful 1., orice cerere depusã

de un copil sau de pãrinþii acestuia, în vederea intrãrii într-un stat parte sau a pãrãsirii acestuia în scopulreîntregirii familiei, va fi examinatã de statele pãrþi cu bunãvoinþã, umanism ºi cu operativitate. Statelepãrþi vor veghea, de asemenea, ca depunerea unei astfel de cereri sã nu antreneze consecinþe nefasteasupra solicitanþilor ºi membrilor familiei acestora.

2. Copilul ai cãrui pãrinþi îºi au reºedinþa în state diferite va avea dreptul de a întreþine, în afara unorsituaþii excepþionale, relaþii personale ºi contacte directe, în mod regulat, cu ambii sãi pãrinþi. În acestscop ºi în conformitate cu obligaþia care revine statelor pãrþi în temeiul art. 9 paragraful 1., statele pãrþi

administrarea justiþiei în cazul minorilor (Regulile de la Beijing), Declaraþia privind protecþia femeilorºi copiilor în caz de stare de urgenþã ºi de conflict armat,

recunoscând cã în toate þãrile lumii existã copii care trãiesc în condiþii extrem de dificile ºi care aunevoie de o atenþie deosebitã,

þinând seama de importanþa tradiþiilor ºi a valorilor culturale ale fiecãrui popor în protejarea ºidezvoltarea armonioasã a copilului,

recunoscând importanþa cooperãrii internaþionale destinate îmbunãtãþirii condiþiilor de trai alecopiilor din toate þãrile ºi, în special, din þãrile în curs de dezvoltare,

convin dupã cum urmeazã:

PARTEA I

ARTICOLUL 1În sensul prezentei convenþii, prin copil se înþelege orice fiinþã umanã în vârstã de pânã la 18 ani,

exceptând cazurile în care legea aplicabilã copilului stabileºte limita majoratului sub aceastã vârstã.

ARTICOLUL 21. Statele pãrþi se angajeazã sã respecte ºi sã garanteze drepturile stabilite în prezenta convenþie

tuturor copiilor din jurisdicþia lor, indiferent de rasã, culoare, sex, limbã, religie, opinie politicã sau altãopinie, de naþionalitate, apartenenþa etnicã sau originea socialã, de situaþia materialã, incapacitatea fizicã,de statutul la naºtere sau de statutul dobândit al copilului ori al pãrinþilor sau al reprezentanþilor legali aiacestuia.

2. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile de protejare a copilului împotriva oricãrei forme dediscriminare sau de sancþionare pe considerente þinând de situaþia juridicã, activitãþile, opiniile declaratesau convingerile pãrinþilor, ale reprezentanþilor sãi legali sau ale membrilor familiei sale.

ARTICOLUL 31. În toate acþiunile care privesc copiii, întreprinse de instituþiile de asistenþã socialã publice sau

private, de instanþele judecãtoreºti, autoritãþile administrative sau de organele legislative, intereselecopilului vor prevala.

2. Statele pãrþi se obligã sã asigure copilului protecþia ºi îngrijirea necesare în vederea asigurãriibunãstãrii sale, þinând seama de drepturile ºi obligaþiile pãrinþilor sãi, ale reprezentanþilor sãi legali sauale altor persoane cãrora acesta le-a fost încredinþat în mod legal, ºi în acest scop vor lua toate mãsurilelegislative ºi administrative corespunzãtoare.

3. Statele pãrþi vor veghea ca instituþiile, serviciile ºi aºezãmintele care rãspund de protecþia ºiîngrijirea copiilor sã respecte standardele stabilite de autoritãþile competente, în special cele referitoarela securitate ºi sãnãtate, la numãrul ºi calificarea personalului din aceste instituþii, precum ºi la asigurareaunei supravegheri competente.

ARTICOLUL 4Statele pãrþi se angajeazã sã ia toate mãsurile legislative, administrative ºi de orice altã naturã

necesare în vederea punerii în aplicare a drepturilor recunoscute în prezenta convenþie. În cazuldrepturilor economice, sociale ºi culturale statele pãrþi se obligã sã adopte aceste mãsuri, fãrã a precupeþiresursele de care dispun ºi, dacã este cazul, în cadrul cooperãrii internaþionale.

ARTICOLUL 5Statele pãrþi vor respecta responsabilitãþile, drepturile ºi îndatoririle ce revin pãrinþilor naturali ai

copilului sau, dupã caz ºi conform tradiþiei locale, membrilor familiei lãrgite sau comunitãþii, tutorilorsau altor persoane care au, prin lege, copii în îngrijire, de a asigura, de o manierã corespunzãtoare


2. Copilul are dreptul la protecþia garantatã de lege împotriva unor astfel de imixtiuni sau atacuri.

ARTICOLUL 17Statele pãrþi vor recunoaºte importanþa funcþiei îndeplinite de mijloacele de informare în masã ºi

vor asigura accesul copilului la informaþie ºi materiale provenind din surse naþionale ºi internaþionale,în special cele care urmãresc promovarea bunãstãrii sale sociale, spirituale ºi morale ºi a sãnãtãþii salefizice ºi morale. În acest scop statele pãrþi:

a) vor încuraja difuzarea, prin mijloacele de informare în masã, de informaþii ºi materiale de interessocial ºi educativ pentru copil ºi care sunt în conformitate cu art. 29;

b) vor încuraja cooperarea internaþionalã în producerea, schimbul ºi difuzarea de astfel de informaþiiºi materiale provenind din surse culturale, naþionale ºi internaþionale;

c) vor încuraja producerea ºi difuzarea de cãrþi pentru copii;d) vor încuraja mijloacele de informare în masã sã þinã seama, în mod deosebit, de nevoile

lingvistice ale copiilor autohtoni sau ale celor care aparþin unui grup minoritar;e) vor favoriza elaborarea unor principii cãlãuzitoare adecvate, destinate protejãrii copilului

împotriva informaþiilor ºi materialelor care dãuneazã bunãstãrii sale, având în vedere prevederile art.13 ºi 18.

ARTICOLUL 181. Statele pãrþi vor depune eforturi pentru asigurarea recunoaºterii principiului potrivit cãruia ambii

pãrinþi au responsabilitãþi comune pentru creºterea ºi dezvoltarea copilului. Pãrinþii sau, dupã caz,reprezentanþii sãi legali sunt principalii responsabili de creºterea ºi dezvoltarea copilului. Aceºtia trebuiesã acþioneze, în primul rând, în interesul suprem al copilului.

2. Pentru garantarea ºi promovarea drepturilor enunþate în prezenta convenþie statele pãrþi voracorda ajutor corespunzãtor pãrinþilor ºi reprezentanþilor legali ai copilului în exercitarea responsabilitãþiicare le revine în legãturã cu creºterea copilului ºi vor asigura crearea instituþiilor, aºezãmintelor ºiserviciilor de îngrijire a copiilor.

3. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile corespunzãtoare pentru a asigura copiilor ai cãror pãrinþimuncesc dreptul de a beneficia de serviciile ºi aºezãmintele de îngrijire a copiilor, pentru care eiîndeplinesc condiþiile cerute.

ARTICOLUL 191. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile legislative, administrative, sociale ºi educative

corespunzãtoare, în vederea protejãrii copilului împotriva oricãror forme de violenþã, vãtãmare sau abuz,fizic sau mental, de abandon sau neglijenþã, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual,în timpul cât se aflã în îngrijirea pãrinþilor sau a unuia dintre ei, a reprezentantului ori reprezentanþilorlegali sau a oricãrei persoane cãreia i-a fost încredinþat.

2. Aceste mãsuri de protecþie vor cuprinde, dupã caz, proceduri eficiente pentru stabilirea deprograme sociale care sã asigure sprijinul necesar copilului ºi celor cãrora le-a fost încredinþat, precumºi pentru instituirea altor forme de prevenire ºi pentru identificarea, denunþarea, acþionarea în instanþã,anchetarea, tratarea ºi urmãrirea cazurilor de rele tratamente aplicate copilului, descrise mai sus, ºi, dacãeste necesar, a procedurilor de implicare judiciarã.

ARTICOLUL 201. Copilul care este, temporar ori permanent, lipsit de mediul sãu familial sau care, pentru protejarea

intereselor sale, nu poate fi lãsat în acest mediu are dreptul la protecþie ºi asistenþã speciale din partea statului.2. Statele pãrþi, în conformitate cu legislaþia lor naþionalã, vor asigura protecþie alternativã pentru

un astfel de copil.3. Aceastã protecþie poate include, mai ales, plasamentul familial, “kafalah” din dreptul islamic,

adopþia sau, în caz de necesitate, plasarea în instituþii corespunzãtoare de îngrijire a copiilor. În alegerea

vor respecta dreptul copilului ºi al pãrinþilor sãi de a pãrãsi orice þarã, inclusiv propria lor þarã, ºi de areveni în propria lor þarã. Dreptul de a pãrãsi orice þarã nu poate fi îngrãdit decât de restricþiile prevãzuteîn mod expres de lege ºi care sunt necesare pentru protejarea siguranþei naþionale, a ordinii publice, asãnãtãþii publice sau a bunelor moravuri ori a drepturilor ºi libertãþilor altora ºi care sunt compatibile cucelelalte drepturi recunoscute în prezenta convenþie.

ARTICOLUL 111. Statele pãrþi vor lua mãsuri pentru a combate acþiunile ilegale de transferare ºi de împiedicare a

reîntoarcerii copiilor în, respectiv din, strãinãtate.2. În acest scop statele pãrþi vor promova încheierea de acorduri bilaterale ºi multilaterale sau

aderarea la acordurile existente.

ARTICOLUL 121. Statele pãrþi vor garanta copilului capabil de discernãmânt dreptul de a-ºi exprima liber opinia

asupra oricãrei probleme care îl priveºte, opiniile copilului urmând sã fie luate în considerare þinându-se seama de vârsta sa ºi de gradul sãu de maturitate.

2. În acest scop copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în orice procedurãjudiciarã sau administrativã care îl priveºte, fie direct, fie printr-un reprezentant sau un organismcompetent, în conformitate cu regulile de procedurã din legislaþia naþionalã.

ARTICOLUL 131. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a cãuta, de a primi

ºi de a difuza informaþii ºi idei de orice naturã, indiferent de frontiere, sub formã oralã, scrisã, tipãritãsau artisticã ori prin orice alte mijloace, la alegerea copilului.

2. Exercitarea acestui drept poate face subiectul restricþiilor, dar numai al acelor restricþii expresprevãzute de lege ºi absolut necesare pentru:

a) respectarea drepturilor sau a reputaþiei altora; saub) protejarea securitãþii naþionale, a ordinii publice, a sãnãtãþii publice ºi a bunelor moravuri.

ARTICOLUL 141. Statele pãrþi vor respecta dreptul copilului la libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi religie.2. Statele pãrþi vor respecta drepturile ºi obligaþiile pãrinþilor sau, dupã caz, ale reprezentanþilor

legali ai copilului de a-l îndruma în exercitarea dreptului sus-menþionat, de o manierã care sã corespundãcapacitãþilor în formare ale acestuia.

3. Libertatea de a-ºi manifesta propriile convingeri religioase sau alte convingeri nu poate fiîngrãditã decât de restricþiile prevãzute în mod expres de lege ºi care sunt necesare pentru protecþiasecuritãþii publice, a ordinii publice, a sãnãtãþii publice ºi a bunelor moravuri sau a libertãþilor ºidrepturilor fundamentale ale altora.

ARTICOLUL 151. Statele pãrþi recunosc drepturile copilului la libertatea de asociere ºi la libertatea de întrunire

paºnicã.2. Exercitarea acestor drepturi nu poate fi îngrãditã decât de restricþiile prevãzute în mod expres de

lege ºi care sunt necesare într-o societate democraticã, în interesul securitãþii naþionale, al siguranþei sauordinii publice ori pentru a proteja sãnãtatea publicã sau bunele moravuri ori pentru a proteja drepturileºi libertãþile altora.

ARTICOLUL 161. Nici un copil nu va fi supus unei imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaþa sa privatã, în familia sa,

în domiciliul sãu ori în corespondenþa sa, precum ºi nici unui fel de atac ilegal la onoarea ºi reputaþia sa.


ocupãrii unui loc de muncã, activitãþi recreative, de o manierã care sã asigure deplina integrare socialãºi dezvoltare individualã a copiilor, inclusiv dezvoltarea lor culturalã ºi spiritualã.

4. În spiritul cooperãrii internaþionale, statele pãrþi vor favoriza schimbul de informaþii relevanteîn domeniul medicinei preventive ºi al tratamentului medical, psihologic ºi funcþional al copiilorhandicapaþi, inclusiv prin difuzarea ºi accesul la informaþii referitoare la metodele de recuperare, educareºi formare profesionalã, în scopul de a permite statelor pãrþi sã îºi perfecþioneze capacitãþile ºicompetenþele ºi sã îºi extindã experienþa în aceste domenii. În aceastã privinþã se va þine seama, în moddeosebit, de nevoile þãrilor în curs de dezvoltare.

ARTICOLUL 241. Statele pãrþi recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai bunã stare de sãnãtate posibilã

ºi de a beneficia de serviciile medicale ºi de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru a garanta cã niciun copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii.

2. Statele pãrþi vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectivã a acestui drept ºi, în moddeosebit, vor lua mãsurile corespunzãtoare pentru:

a) reducerea mortalitãþii infantile ºi a celei în rândul copiilor;b) asigurarea asistenþei medicale ºi a mãsurilor de ocrotire a sãnãtãþii pentru toþi copiii, cu accent

pe dezvoltarea mãsurilor primare de ocrotire a sãnãtãþii;c) combaterea maladiilor ºi a malnutriþiei, inclusiv în cadrul mãsurilor primare de ocrotire a

sãnãtãþii, recurgând, printre altele, la tehnologii accesibile ºi la aprovizionarea cu alimente nutritive ºi cuapã potabilã, luând în considerare pericolele ºi riscurile de poluare a mediului natural;

d) asigurarea ocrotirii sãnãtãþii mamelor în perioada pre ºi postnatalã;e) asigurarea cã toate segmentele societãþii, în mod deosebit pãrinþii ºi copiii, sunt informate, au

acces la educaþie ºi sunt sprijinite în folosirea cunoºtinþelor de bazã despre sãnãtatea ºi alimentaþiacopilului, despre avantajele alãptãrii, ale igienei ºi salubritãþii mediului înconjurãtor ºi ale preveniriiaccidentelor;

f) crearea serviciilor de medicinã preventivã, de îndrumare a pãrinþilor ºi de planificare familialã,ºi asigurarea educaþiei în aceste domenii.

3. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile eficiente corespunzãtoare, în vederea abolirii practicilortradiþionale dãunãtoare sãnãtãþii copiilor.

4. Statele pãrþi se angajeazã sã favorizeze ºi sã încurajeze cooperarea internaþionalã în vedereaasigurãrii, în mod progresiv, a deplinei înfãptuiri a dreptului recunoscut în prezentul articol. În aceastã privinþãse va þine seama, în mod deosebit, de nevoile þãrilor în curs de dezvoltare.

ARTICOLUL 25Statele pãrþi recunosc dreptul copilului care a fost plasat de cãtre autoritatea competentã pentru a

primi îngrijiri, la protejarea sau tratarea afecþiunilor sale fizice ori mentale, dreptul la verificarea periodicãa tratamentului respectiv ºi a oricãror alte aspecte legate de plasarea sa.

ARTICOLUL 261. Statele pãrþi recunosc dreptul oricãrui copil de a beneficia de asistenþã socialã, inclusiv de

asigurãri sociale, ºi vor lua mãsuri pentru asigurarea exercitãrii depline a acestui drept în conformitatecu legislaþia lor naþionalã.

2. La acordarea indemnizaþiilor prevãzute de lege se va þine seama, când este cazul, de resursele ºisituaþia copilului ºi ale persoanelor responsabile de întreþinerea sa, precum ºi de orice alte împrejurãricare au legãturã cu cererea de acordare a indemnizaþiilor, înaintatã de copil sau în numele sãu.

ARTICOLUL 271. Statele pãrþi recunosc dreptul oricãrui copil de a beneficia de un nivel de trai care sã permitã

dezvoltarea sa fizicã, mentalã, spiritualã, moralã ºi socialã.

uneia dintre aceste soluþii este necesar sã se þinã seama în mod corespunzãtor de necesitatea unei anumitecontinuitãþi în educarea copilului, precum ºi de originea sa etnicã, religioasã, culturalã ºi lingvisticã.

ARTICOLUL 21Statele pãrþi care recunosc ºi/sau autorizeazã adopþia vor veghea ca interesele supreme ale copilului

sã primeze ºi:a) vor veghea ca adopþia unui copil sã fie autorizatã numai de autoritãþile competente care verificã,

în conformitate cu legea ºi cu procedurile aplicabile, precum ºi pe baza tuturor informaþiilor pertinenteºi credibile, cã adopþia se poate realiza luând în considerare statutul copilului în raport cu pãrinþii, curudele ºi cu reprezentanþii sãi legali ºi, dacã este cazul, cã persoanele interesate ºi-au dat consimþãmântulcu privire la adopþie în cunoºtinþã de cauzã în urma unei consilieri corespunzãtoare;

b) recunosc cã adopþia în strãinãtate poate fi consideratã ca un mijloc alternativ de asigurare aîngrijirii necesare copilului, dacã acesta, în þara de origine, nu poate fi încredinþat spre plasament familialsau spre adopþie ori nu poate fi îngrijit în mod corespunzãtor;

c) vor asigura cã, în cazul adopþiei în strãinãtate, copilul beneficiazã de garanþiile ºi standardeleechivalente celor existente în cazul adopþiei naþionale;

d) vor lua toate mãsurile corespunzãtoare pentru a se asigura cã, în cazul adopþiei în strãinãtate,plasamentul copilului nu conduce la obþinerea de câºtiguri materiale necuvenite pentru persoaneleimplicate;

e) promoveazã obiectivele prezentului articol, încheind aranjamente sau acorduri bilaterale orimultilaterale, dupã caz, ºi se strãduiesc, în acest cadru, sã asigure ca plasarea copiilor în strãinãtate sãfie efectuatã de autoritãþile sau organele competente.

ARTICOLUL 221. Statele pãrþi vor lua mãsurile necesare pentru ca un copil care cautã sã obþinã statutul de refugiat

sau care este considerat refugiat în conformitate cu reglementãrile ºi procedurile internaþionale ºinaþionale aplicabile, fie cã este singur sau însoþit de mamã ori de tatã sau de orice altã persoanã, sã beneficiezede protecþia ºi asistenþa umanitarã corespunzãtoare, pentru a se putea bucura de drepturile recunoscute deprezenta convenþie ºi de celelalte instrumente internaþionale privind drepturile omului sau ajutorulumanitar la care respectivele state sunt pãrþi.

2. În acest scop statele pãrþi vor contribui, dupã cum considerã necesar, la toate eforturile întreprinsede O.N.U. ºi de alte organizaþii guvernamentale sau neguvernamentale competente cooperând cu O.N.U.,pentru a proteja ºi ajuta copiii care se gãsesc într-o astfel de situaþie ºi pentru a gãsi pãrinþii sau alþimembri ai familiei oricãrui copil refugiat, în vederea obþinerii informaþiilor necesare pentru reîntregireafamiliei sale. În cazul în care pãrinþii sau alþi membri ai familiei nu pot fi gãsiþi, copilului i se va acordaaceeaºi protecþie ca oricãrui alt copil care este temporar sau total lipsit de mediul sãu familial, indiferentde motiv, în conformitate cu principiile enunþate în prezenta convenþie.

ARTICOLUL 231. Statele pãrþi recunosc cã pentru copiii handicapaþi fizic ºi mental trebuie sã se asigure o viaþã

împlinitã ºi decentã, în condiþii care sã le garanteze demnitatea, sã le favorizeze autonomia ºi sã lefaciliteze participarea activã la viaþa comunitãþii.

2. Statele pãrþi recunosc dreptul copiilor handicapaþi de a beneficia de îngrijiri speciale ºi încurajeazãºi asigurã, în mãsura resurselor disponibile, la cerere, copiilor handicapaþi care îndeplinesc condiþiileprevãzute ºi celor care îi au în îngrijire, un ajutor adaptat situaþiei copilului ºi situaþiei pãrinþilor sau acelor cãrora le este încredinþat.

3. Recunoscând nevoile speciale ale copiilor handicapaþi, ajutorul acordat conform paragrafului 2.al prezentului articol va fi gratuit ori de câte ori acest lucru este posibil, þinând seama de resurselefinanciare ale pãrinþilor sau ale celor care îi au în îngrijire, ºi va fi destinat asigurãrii accesului efectiv alcopiilor handicapaþi la educaþie, formare profesionalã, servicii medicale, recuperare, pregãtire în vederea


condiþia ca principiile enunþate în paragraful 1. al prezentului articol sã fie respectate ºi ca educaþia datãîn aceste instituþii sã respecte normele minimale prescrise de stat.

ARTICOLUL 30În statele în care existã minoritãþi etnice, religioase sau lingvistice ori persoane de origine autohtonã

copilul aparþinând unei astfel de minoritãþi sau având origine autohtonã nu va fi privat de dreptul la viaþãculturalã proprie, de dreptul de a-ºi declara apartenenþa religioasã ºi de a-ºi practica propria religie,precum ºi dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alþi membri ai grupului sãu.

ARTICOLUL 311. Statele pãrþi recunosc copilului dreptul la odihnã ºi la vacanþã, dreptul de a practica activitãþi

recreative proprii vârstei sale, de a participa liber la viaþa culturalã ºi artisticã.2. Statele pãrþi respectã ºi promoveazã dreptul copilului de a participa pe deplin la viaþa culturalã

ºi artisticã ºi încurajeazã punerea la dispoziþie acestuia a mijloacelor adecvate de petrecere a timpuluiliber ºi de desfãºurare a activitãþilor recreative, artistice ºi culturale, în condiþii de egalitate.

ARTICOLUL 321. Statele pãrþi recunosc dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatãrii economice ºi de a

nu fi constrâns la vreo muncã ce comportã vreun risc potenþial sau care este susceptibilã sã îi compromitãeducaþia ori sã îi dãuneze sãnãtãþii sau dezvoltãrii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.

2. Statele pãrþi vor lua mãsuri legislative, administrative, sociale ºi educative pentru a asiguraaplicarea prezentului articol. În acest scop ºi þinând seama de dispoziþiile aplicabile ale celorlalteinstrumente internaþionale, statele pãrþi se obligã, în special:

a) sã fixeze o vârstã minimã sau vârste minime de angajare;b) sã adopte o reglementare cu privire la orele ºi la condiþiile de muncã;c) sã prevadã pedepse sau alte sancþiuni corespunzãtoare, pentru a asigura aplicarea întocmai a

prezentului articol.

ARTICOLUL 33Statele pãrþi vor lua mãsuri corespunzãtoare, inclusiv mãsuri legislative, administrative, sociale ºi

educaþionale, pentru a proteja copiii contra folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe psihotrope, aºa cumsunt acestea definite de convenþiile internaþionale în materie ºi pentru a preveni folosirea copiilor înscopul producerii ºi al traficului ilicit de astfel de substanþe.

ARTICOLUL 34Statele pãrþi se angajeazã sã protejeze copilul contra oricãrei forme de exploatare sexualã ºi de

violenþã sexualã. În acest scop statele vor lua, în special, toate mãsurile corespunzãtoare pe plan naþional,bilateral ºi multilateral, pentru a împiedica:

a) incitarea sau constrângerea copiilor sã se dedea la activitãþi sexuale ilegale;b) exploatarea copiilor în scopul prostituþiei sau al altor practici sexuale ilegale;c) exploatarea copiilor în scopul producþiei de spectacole sau materiale cu caracter pornografic.

ARTICOLUL 35Statele pãrþi vor lua toate mãsurile necesare, pe plan naþional, bilateral ºi multilateral, pentru a

preveni rãpirea, vânzarea ºi traficul de copii în orice scop ºi sub orice formã.

ARTICOLUL 36Statele pãrþi vor proteja copilul contra oricãrei forme de exploatare dãunãtoare oricãrui aspect al

bunãstãrii sale.

2. Pãrinþilor ºi oricãrei alte persoane care au în grijã un copil le revine în primul rândresponsabilitatea de a asigura, în limita posibilitãþilor ºi a mijloacelor lor financiare, condiþiile de viaþãnecesare în vederea dezvoltãrii copilului.

3. Statele pãrþi vor adopta mãsurile corespunzãtoare, þinând seama de condiþiile naþionale ºi în limitamijloacelor lor, pentru a ajuta pãrinþii ºi alte persoane care au în grijã un copil sã valorifice acest dreptºi vor oferi în caz de nevoie asistenþã materialã ºi programe de sprijin destinate, în principal, satisfaceriinevoilor de hranã, îmbrãcãminte ºi locuinþã.

4. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile adecvate pentru recuperarea pensiei alimentare pentru copilde la pãrinþii sãi sau de la alte persoane care rãspund din punct de vedere financiar pentru acesta, atât peteritoriul statului parte, cât ºi în strãinãtate. Astfel, în situaþia în care persoana care rãspunde din punctde vedere financiar pentru copil nu locuieºte în statul în care locuieºte copilul, statele pãrþi vor încurajaaderarea la acorduri internaþionale sau încheierea de asemenea acorduri, precum ºi adoptarea oricãroralte înþelegeri corespunzãtoare.

ARTICOLUL 281. Statele pãrþi recunosc dreptul copilului la educaþie ºi, în vederea asigurãrii exercitãrii acestui drept

în mod progresiv ºi pe baza egalitãþii de ºanse, în special, statele membre vor avea obligaþia:a) de a asigura învãþãmântul primar obligatoriu ºi gratuit pentru toþi;b) de a încuraja crearea diferitelor forme de învãþãmânt secundar, atât general, cât ºi profesional ºi

de a le pune la dispoziþia tuturor copiilor ºi de a permite accesul tuturor copiilor la acestea, de a lua mãsuricorespunzãtoare, cum ar fi instituirea gratuitãþii învãþãmântului ºi acordarea unui ajutor financiar în cazde nevoie;

c) de a asigura tuturor accesul la învãþãmântul superior, în funcþie de capacitatea fiecãruia, prin toatemijloacele adecvate;

d) de a pune la dispoziþie copiilor ºi de a permite accesul acestora la informarea ºi orientarea ºcolarãºi profesionalã;

e) de a lua mãsuri pentru încurajarea frecventãrii cu regularitate a ºcolii ºi pentru reducerea rateiabandonului ºcolar.

2. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile corespunzãtoare pentru a asigura aplicarea mãsurilor dedisciplinã ºcolarã într-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca fiinþã umanã ºi în conformitate cuprezenta convenþie.

3. Statele pãrþi vor promova ºi vor încuraja cooperarea internaþionalã în domeniul educaþiei, maiales în scopul de a contribui la eliminarea ignoranþei ºi a analfabetismului în lume ºi de a facilita accesulla cunoºtinþe ºtiinþifice ºi tehnice ºi la metode de învãþãmânt moderne. În aceastã privinþã se va þineseama, în special, de nevoile þãrilor în curs de dezvoltare.

ARTICOLUL 291. Statele pãrþi sunt de acord cã educaþia copilului trebuie sã urmãreascã:a) dezvoltarea plenarã a personalitãþii, a vocaþiilor ºi a aptitudinilor mentale ºi fizice ale copilului;b) cultivarea respectului pentru drepturile omului ºi libertãþile fundamentale, precum ºi pentru

principiile consacrate în Carta Naþiunilor Unite;c) educarea copilului în spiritul respectului faþã de pãrinþii sãi, faþã de limba sa, de identitatea ºi

valorile sale culturale, faþã de valorile naþionale ale þãrii în care acesta locuieºte, ale þãrii de origine,precum ºi faþã de civilizaþii diferite de a sa;

d) pregãtirea copilului sã îºi asume responsabilitãþile vieþii într-o societate liberã, într-un spirit deînþelegere, de pace, de toleranþã, de egalitate între sexe ºi prietenie între toate popoarele ºi grupurileetnice, naþionale ºi religioase ºi cu persoanele de origine autohtonã;

e) educarea copilului în spiritul respectului faþã de mediul natural.2. Nici o dispoziþie din prezentul articol sau din art. 28 nu va fi interpretatã de o manierã care sã

aducã atingere libertãþii persoanelor fizice sau juridice de a crea ºi conduce instituþii de învãþãmânt, cu


(ii) de a fi informat în cel mai scurt termen ºi direct despre acuzaþiile care i se aduc sau, dacã estecazul, prin intermediul pãrinþilor sãi sau al reprezentanþilor legali ºi de a beneficia de asistenþã juridicãsau de orice alt fel de asistenþã corespunzãtoare, în vederea formulãrii ºi susþinerii apãrãrilor sale;

(iii) dreptul la examinarea, fãrã întârziere, a cauzei sale de cãtre o autoritate sau o instanþã judiciarãcompetentã, independentã ºi imparþialã, printr-o procedurã de audiere echitabilã ºi conformã cuprevederile legii, în prezenþa celor care îi asigurã asistenþã juridicã sau de altã naturã, iar dacã acest lucru nueste considerat contrar interesului major al copilului, þinând seama mai ales de vârsta ori de situaþia acestuia,în prezenþa pãrinþilor sãi sau a reprezentanþilor sãi legali;

(iv) de a nu fi constrâns sã depunã mãrturie sau sã mãrturiseascã cã este vinovat; dreptul de ainteroga sau de a cere interogarea martorilor acuzãrii, de a obþine aducerea ºi interogarea martorilorapãrãrii, în condiþii de egalitate;

(v) dacã se dovedeºte cã a încãlcat legea penalã, dreptul de a recurge la o cale de atac cu privire ladecizie ºi la orice mãsurã luatã în consecinþã, în faþa unei autoritãþi sau a unei instanþe judiciare superioarecompetente, independente ºi imparþiale, conform legii;

(vi) dreptul de a fi asistat gratuit de un interpret, dacã nu înþelege sau nu vorbeºte limba utilizatã;(vii) dreptul la respectarea deplinã a vieþii sale private, în toate fazele procedurii.3. Statele pãrþi se vor strãdui sã promoveze adoptarea de legi ºi proceduri, înfiinþarea de autoritãþi

ºi instituþii, special concepute pentru copiii bãnuiþi, acuzaþi sau gãsiþi vinovaþi de încãlcarea legii penaleºi, în special:

a) sã stabileascã o vârstã minimã sub care copiii sã fie prezumaþi ca neavând capacitatea de a încãlcalegea penalã;

b) sã ia, ori de câte ori este posibil ºi recomandabil, mãsuri de soluþionare a cazurilor acestor copii,fãrã a recurge la procedura judiciarã, cu condiþia ca drepturile ºi garanþiile legale sã fie respectate pedeplin.

4. Va fi prevãzutã o întreagã gamã de dispoziþii, precum cele referitoare la îngrijire, orientare ºisupraveghere, la îndrumare, la perioadele de probã, la plasamentul familial, la programe de educaþiegeneralã ºi profesionalã ºi la soluþii alternative celor privind îngrijirea într-un cadru instituþional, pentrua asigura copiilor un tratament în interesul bunãstãrii lor ºi proporþional cu situaþia lor ºi cu infracþiuneasãvârºitã.

ARTICOLUL 41Nici o dispoziþie din prezenta convenþie nu aduce atingere prevederilor mai favorabile pentru

realizarea acestor drepturi ale copilului care pot figura:a) în legislaþia unui stat parte; saub) în dreptul internaþional în vigoare pentru statul respectiv.

PARTEA a II-aARTICOLUL 42

Statele pãrþi se angajeazã sã facã larg cunoscute atât adulþilor, cât ºi copiilor principiile ºi dispoziþiileprezentei convenþii, prin mijloace active ºi adecvate.

ARTICOLUL 431. În vederea examinãrii progreselor înregistrate de statele pãrþi în executarea obligaþiilor pe care

ºi le-au asumat în virtutea prezentei convenþii, se instituie un comitet al drepturilor copilului, ale cãruiatribuþii sunt descrise mai jos.

2. Comitetul se compune din 10 experþi de o înaltã þinutã moralã ºi care posedã o competenþãrecunoscutã în domeniul reglementat de prezenta convenþie. Membrii Comitetului sunt aleºi de statelepãrþi din rândul cetãþenilor lor ºi acþioneazã în nume propriu, þinându-se seama de necesitatea asigurãriiunei repartiþii geografice echitabile ºi a reprezentãrii principalelor sisteme juridice.

ARTICOLUL 37Statele pãrþi vor veghea ca:a) nici un copil sã nu fie supus la torturã, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau

degradante. Pedeapsa capitalã sau închisoarea pe viaþã fãrã posibilitatea de a fi eliberat nu va fi pronunþatãpentru infracþiunile comise de persoane sub vârsta de 18 ani;

b) nici un copil sã nu fie privat de libertate în mod ilegal sau arbitrar. Arestarea, deþinerea sauîntemniþarea unui copil trebuie sã fie conformã cu legea ºi nu va fi decât o mãsurã extremã ºi cât maiscurtã posibil;

c) orice copil privat de libertate sã fie tratat cu omenie ºi cu respectul cuvenit demnitãþii umane ºide o manierã care sã þinã seama de nevoile persoanelor de vârsta sa. Astfel, orice copil privat de libertateva fi separat de adulþi, cu excepþia cazurilor în care se apreciazã ca fiind în interesul major al copiluluisã nu se procedeze astfel, ºi va avea dreptul de a menþine contactul cu familia sa prin corespondenþã ºivizite, în afara unor cazuri excepþionale;

d) copiii privaþi de libertate sã aibã dreptul de a avea acces rapid la asistenþã juridicã sau la oricealtã asistenþã corespunzãtoare, precum ºi dreptul de a contesta legalitatea privãrii lor de libertate, în faþaunui tribunal sau a unei alte autoritãþi competente, independente ºi imparþiale, ºi dreptul la judecarea înprocedurã de urgenþã a cazului respectiv.

ARTICOLUL 381. Statele pãrþi se angajeazã sã respecte ºi sã asigure respectarea regulilor dreptului umanitar

internaþional aplicabile în caz de conflict armat ºi menite sã garanteze protecþia copilului.2. Statele pãrþi vor lua toate mãsurile posibile pentru a garanta ca persoanele care nu au împlinit

vârsta de 15 ani sã nu participe direct la ostilitãþi.3. Statele pãrþi se vor abþine de a înrola în forþele lor armate persoane care nu au împlinit vârsta de

15 ani. Atunci când încorporeazã persoane mai mari de 15 ani, dar mai mici de 18 ani, statele pãrþi sevor strãdui sã înroleze, cu prioritate, pe cei mai în vârstã.

4. Conform obligaþiei care le revine în virtutea dreptului umanitar internaþional de a protejapopulaþia civilã în caz de conflict armat, statele pãrþi vor lua toate mãsurile fezabile, astfel încât copiiiafectaþi de conflictul armat sã beneficieze de protecþie ºi de îngrijire.

ARTICOLUL 39Statele pãrþi vor lua toate mãsurile corespunzãtoare pentru a facilita recuperarea fizicã ºi psihologicã

ºi reintegrarea socialã a copiilor, victime ale unei forme de neglijenþã, exploatare sau abuz, de torturãsau pedeapsã ori tratamente crude, inumane sau degradante ori victime ale unui conflict armat. Aceastãreadaptare ºi aceastã reintegrare se vor desfãºura în condiþii care favorizeazã sãnãtatea, respectul de sineºi demnitatea copilului.

ARTICOLUL 401. Statele pãrþi recunosc oricãrui copil bãnuit, acuzat sau cu privire la care s-a dovedit cã a comis

o încãlcare a legii penale dreptul la un tratament conform cu simþul demnitãþii ºi al valorii personale, care sãîntãreascã respectul sãu pentru drepturile omului ºi libertãþile fundamentale ale altora ºi care sã þinãseama de vârsta sa, precum ºi de necesitatea de a facilita reintegrarea sa în societate ºi asumarea de cãtreacesta a unui rol constructiv în societate.

2. În acest scop ºi þinând seama de dispoziþiile în materie ale instrumentelor internaþionale, statelepãrþi vor veghea, în special:

a) ca nici un copil sã nu fie bãnuit, acuzat sau declarat vinovat de o încãlcare a legii penale datoritã unoracþiuni sau omisiuni care nu erau interzise de dreptul naþional sau internaþional în momentul comiterii lor;

b) ca orice copil bãnuit sau acuzat de o încãlcare a legii penale sã aibã garantate cel puþin urmãtoareledrepturi:

(i) de a fi prezumat nevinovat pânã la stabilirea vinovãþiei sale conform legii;


ARTICOLUL 45Pentru a promova aplicarea efectivã a convenþiei ºi a încuraja cooperarea internaþionalã în domeniul

vizat de convenþie:a) Instituþiile specializate, Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii ºi alte organe ale Naþiunilor Unite

au dreptul de a fi reprezentate la analizarea modului de aplicare a acelor dispoziþii din prezenta Convenþie,care þin de mandatul lor. Comitetul poate invita instituþiile specializate, Fondul Naþiunilor Unite pentruCopii ºi orice alte organisme competente pe care le va considera corespunzãtoare sã dea avize specializateasupra aplicãrii convenþiei în domeniile care þin de mandatele lor respective. Comitetul poate invitainstituþiile specializate, Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii ºi alte organe ale Naþiunilor Unite sã îiprezinte rapoarte asupra aplicãrii Convenþiei în sectoarele care þin de domeniul lor de activitate.

b) Comitetul transmite, dacã considerã necesar, instituþiilor specializate, Fondului Naþiunilor Unitepentru Copii ºi altor organisme competente orice raport al statelor pãrþi, care conþine o cerere sau carespecificã necesitatea asigurãrii de consultanþã ori asistenþã tehnicã, însoþit, dacã este cazul, de observaþiileºi sugestiile Comitetului referitoare la cererea sau specificaþia respectivã.

c) Comitetul poate recomanda adunãrii generale sã cearã Secretarului General sã dispunãefectuarea, în numele Comitetului, a unor studii asupra problemelor specifice care afecteazã drepturilecopilului.

d) Comitetul poate face sugestii ºi recomandãri de ordin general, pe baza informaþiilor primite înconformitate cu art. 44 ºi art. 45. Aceste sugestii ºi recomandãri de ordin general se vor transmite tuturorstatelor pãrþi interesate ºi se vor supune atenþiei adunãrii generale, însoþite, dacã este cazul, de observaþiilestatelor pãrþi.

PARTEA a III-aARTICOLUL 46

Prezenta convenþie este deschisã spre semnare tuturor statelor.

ARTICOLUL 47Prezenta convenþie face subiectul ratificãrii. Instrumentele de ratificare vor fi înaintate Secretarului

General al Organizaþiei Naþiunilor Unite.

ARTICOLUL 48Prezenta Convenþie va rãmâne deschisã aderãrii oricãrui stat. Instrumentele de aderare vor fi

înaintate Secretarului General al Organizaþiei Naþiunilor Unite.

ARTICOLUL 491. Prezenta convenþie va intra în vigoare în a treizecea zi de la depunerea la Secretarul General al

ONU a celui de-al douãzecilea instrument de ratificare sau de aderare.2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta convenþie sau care va adera la aceasta dupã depunerea

celui de-al douãzecilea instrument de ratificare sau de aderare convenþia va intra în vigoare în a treizeceazi de la depunerea de cãtre statul respectiv a intrumentului sãu de ratificare sau de aderare.

ARTICOLUL 501. Orice stat parte poate sã propunã un amendament ºi sã depunã textul acestuia la Secretarul

General al Organizaþiei Naþiunilor Unite. Secretarul General va comunica propunerea de amendamentstatelor pãrþi, cerându-le sã îi facã cunoscut dacã sunt în favoarea convocãrii unei conferinþe a statelorpãrþi, în vederea examinãrii propunerii ºi a supunerii ei la vot. Dacã în termen de 4 luni de la aceastãcomunicare cel puþin o treime din numãrul statelor pãrþi se pronunþã în favoarea convocãrii unei

3. Membrii Comitetului sunt aleºi prin vot secret de pe o listã de persoane desemnate de statele pãrþi.Fiecare stat parte poate desemna un candidat dintre cetãþenii sãi.

4. Primele alegeri vor avea loc în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenþii,iar ulterior, la fiecare 2 ani. Cu minimum 4 luni înaintea datei fiecãrei alegeri Secretarul General alOrganizaþiei Naþiunilor Unite va invita în scris statele pãrþi sã propunã candidaþii lor într-un termen dedouã luni. Secretarul General va întocmi apoi o listã alfabeticã a candidaþilor astfel desemnaþi, indicândstatele pãrþi care i-au desemnat, ºi o va comunica statelor pãrþi la convenþie.

5. Alegerile vor avea loc la reuniunile statelor pãrþi, convocate de Secretarul General, la sediul ONU.La aceste reuniuni, la care cvorumul se întruneºte cu douã treimi din numãrul statelor pãrþi, candidaþiialeºi în Comitet sunt cei care obþin cel mai mare numãr de voturi ºi majoritatea absolutã a voturilorreprezentanþilor statelor pãrþi prezente ºi votante.

6. Membrii Comitetului se aleg pentru un mandat de 4 ani. Ei pot fi realeºi la o nouã prezentare acandidaturii lor. Mandatul a 5 membri desemnaþi la primele alegeri va înceta dupã 2 ani. Numele celor5 membri vor fi trase la sorþi de cãtre preºedintele reuniunii, imediat dupã prima alegere.

7. În caz de deces sau de demisie a unui membru al Comitetului sau dacã, pentru orice alt motiv, unmembru declarã cã nu îºi mai poate exercita funcþiile sale în cadrul Comitetului, statul parte care a prezentatcandidatura membrului respectiv numeºte un alt expert dintre cetãþenii sãi pentru a ocupa postul vacant pânãla expirarea mandatului respectiv, sub rezerva aprobãrii de cãtre Comitet.

8. Comitetul aprobã regulamentul sãu de ordine interioarã.9. Comitetul alege biroul sãu pentru o perioadã de 2 ani.10. Adunãrile Comitetului se þin, în mod normal, la sediul ONU sau în orice alt loc corespunzãtor

stabilit de Comitet. Comitetul se reuneºte, de regulã, în fiecare an. Durata sesiunilor sale se stabileºte ºi,dacã este cazul, se modificã de cãtre reuniunea statelor pãrþi la prezenta convenþie, sub rezerva aprobãriide cãtre adunarea generalã.

11. Secretarul General al Organizaþiei Naþiunilor Unite pune la dispoziþie Comitetului personalulºi dotãrile necesare acestuia pentru a-ºi îndeplini eficient funcþiile încredinþate conform prezenteiconvenþii.

12. Membrii Comitetului creat în virtutea prezentei convenþii primesc, cu aprobarea adunãriigenerale, indemnizaþii din resursele Organizaþiei Naþiunilor Unite, în condiþiile ºi modalitãþile fixate deadunarea generalã.

ARTICOLUL 441. Statele pãrþi se angajeazã sã supunã Comitetului, prin intermediul Secretarului General al

Organizaþiei Naþiunilor Unite, rapoarte privitoare la mãsurile pe care le adoptã pentru punerea în vigoarea drepturilor recunoscute în prezenta convenþie ºi la progresele realizate în exercitarea acestor drepturi:

a) în termen de 2 ani începând de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenþii pentru statele pãrþiinteresate;

b) în continuare, la fiecare 5 ani.2. Rapoartele întocmite conform prezentului articol trebuie, dacã este cazul, sã arate cauzele sau

dificultãþile care împiedicã statele pãrþi sã se achite pe deplin de obligaþiile prevãzute în prezentaconvenþie. Ele trebuie, de asemenea, sã cuprindã informaþii suficiente pentru a da Comitetului o ideeexactã asupra aplicãrii convenþiei în þara respectivã.

3. Statele pãrþi care au prezentat Comitetului un raport iniþial nu vor repeta în rapoartele pe care leprezintã ulterior conform prezentului articol, paragraful 1. alin. b), informaþiile de bazã pe care le-aucomunicat anterior.

4. Comitetul poate cere statelor pãrþi toate informaþiile complementare referitoare la aplicareaconvenþiei.

5. Comitetul înainteazã la fiecare 2 ani Adunãrii Generale, prin intermediul Consiliului Economicºi Social, un raport de activitate.

6. Statele pãrþi asigurã difuzarea pe scarã largã a propriilor rapoarte pe teritoriul lor.


Legea copilului

Legea nr. 272/2004 din 21/06/2004Publicatã în Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23/06/2004privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului

CAPITOLUL IDispoziþii generale ºi definiþiiArt. 1. - (1) Prezenta lege reglementeazã cadrul legal privind respectarea, promovarea ºi garantarea

drepturilor copilului.(2) Autoritãþile publice, organismele private autorizate, precum ºi persoanele fizice ºi persoanele

juridice responsabile de protecþia copilului sunt obligate sã respecte, sã promoveze ºi sã garantezedrepturile copilului stabilite prin Constituþie ºi lege, în concordanþã cu prevederile ConvenþieiOrganizaþiei Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificatã prin Legea nr. 18/1990,republicatã, ºi ale celorlalte acte internaþionale în materie la care România este parte.

Art. 2. - (1) Prezenta lege, orice alte reglementãri adoptate în domeniul respectãrii ºi promovãriidrepturilor copilului, precum ºi orice act juridic emis sau, dupã caz, încheiat în acest domeniu sesubordoneazã cu prioritate principiului interesului superior al copilului.

(2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legãturã cu drepturile ºiobligaþiile ce revin pãrinþilor copilului, altor reprezentanþi legali ai sãi, precum ºi oricãror persoane cãroraacesta le-a fost plasat în mod legal.

(3) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile ºi deciziile careprivesc copiii, întreprinse de autoritãþile publice ºi de organismele private autorizate, precum ºi în cauzelesoluþionate de instanþele judecãtoreºti.

(4) Persoanele prevãzute la alin. (3) sunt obligate sã implice familia în toate deciziile, acþiunile ºimãsurile privitoare la copil ºi sã sprijine îngrijirea, creºterea ºi formarea, dezvoltarea ºi educarea acestuiaîn cadrul familiei.

Art. 3. - De dispoziþiile prezentei legi beneficiazã:a) copiii cetãþeni români aflaþi pe teritoriul României;b) copiii cetãþeni români aflaþi în strãinãtate;c) copiii fãrã cetãþenie aflaþi pe teritoriul României;d) copiii care solicitã sau beneficiazã de o formã de protecþie în condiþiile reglementãrilor legale

privind statutul ºi regimul refugiaþilor în România;e) copiii cetãþeni strãini aflaþi pe teritoriul României, în situaþii de urgenþã constatate, în condiþiile

prezentei legi, de cãtre autoritãþile publice române competente.Art. 4. - În sensul prezentei legi, termenii ºi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaþii:a) copil - persoanã care nu a împlinit vârsta de 18 ani ºi nu a dobândit capacitatea deplinã de

exerciþiu, în condiþiile legii;b) familie - pãrinþii ºi copiii acestora;c) familie extinsã - copilul, pãrinþii ºi rudele acestuia pânã la gradul IV inclusiv;d) familie substitutivã - persoanele, altele decât cele care aparþin familiei extinse, care, în condiþiile

legii, asigurã creºterea ºi îngrijirea copilului;e) planul individualizat de protecþie - documentul prin care se realizeazã planificarea serviciilor,

prestaþiilor ºi a mãsurilor de protecþie specialã a copilului, pe baza evaluãrii psihosociale a acestuia ºi a

asemenea conferinþe, Secretarul General convoacã conferinþa sub auspiciile Organizaþiei NaþiunilorUnite. Orice amendament adoptat de majoritatea statelor pãrþi prezente ºi votante la conferinþã este supusspre aprobare adunãrii generale.

2. Orice amendament adoptat conform dispoziþiilor paragrafului 1. al prezentului articol va intraîn vigoare dupã aprobarea sa de cãtre Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite ºi dupãacceptarea sa cu o majoritate de douã treimi din numãrul statelor pãrþi.

3. La intrarea sa în vigoare amendamentul are forþã obligatorie pentru statele pãrþi care l-au acceptat,celelalte state rãmânând legate de dispoziþiile din prezenta convenþie ºi de toate amendamenteleanterioare acceptate de ele.

ARTICOLUL 511. Secretarul general al Organizaþiei Naþiunilor Unite va primi ºi va comunica tuturor statelor textul

rezervelor formulate de state la data ratificãrii sau aderãrii.2. Rezervele incompatibile cu obiectul ºi scopul prezentei convenþii nu sunt admise.3. Rezervele pot fi retrase în orice moment printr-o notificare în acest sens adresatã Secretarului

General al ONU, care va informa, în consecinþã, toate statele pãrþi la convenþie. Notificarea va produceefecte de la data la care este primitã de Secretarul General.

ARTICOLUL 52Orice stat poate denunþa prezenta convenþie printr-o notificare scrisã adresatã Secretarului General

al Organizaþiei Naþiunilor Unite. Denunþarea produce efecte la un an de la data la care notificarea a fostprimitã de Secretarul General.

ARTICOLUL 53Secretarul General al ONU este desemnat ca depozitar al prezentei convenþii.

ARTICOLUL 54Originalul prezentei convenþii, ale cãrei texte în limbile arabã, chinezã, englezã, francezã, rusã ºi

spaniolã sunt autentice în egalã mãsurã, va fi depus la Secretarul General al Organizaþiei Naþiunilor Unite.Drept care plenipotenþiarii subsemnaþi, împuterniciþi în mod corespunzãtor de guvernele lor

respective, au semnat prezenta convenþie.


CAPITOLUL IIDrepturile copilului

SECÞIUNEA 1Drepturi ºi libertãþi civileArt. 8. - (1) Copilul are dreptul la stabilirea ºi pãstrarea identitãþii sale.(2) Copilul este înregistrat imediat dupã naºtere ºi are de la aceastã datã dreptul la un nume, dreptul

de a dobândi o cetãþenie ºi, dacã este posibil, de a-ºi cunoaºte pãrinþii ºi de a fi îngrijit, crescut ºi educatde aceºtia.

(3) Pãrinþii aleg numele ºi prenumele copilului, în condiþiile legii.(4) Copilul are dreptul de a-ºi pãstra cetãþenia, numele ºi relaþiile de familie, în condiþiile prevãzute

de lege, fãrã nici o ingerinþã.(5) Dacã se constatã cã un copil este lipsit, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identitãþii

sale sau de unele dintre acestea, instituþiile ºi autoritãþile publice sunt obligate sã ia de urgenþã toatemãsurile necesare în vederea restabilirii identitãþii copilului.

Art. 9. - (1) În scopul realizãrii dreptului prevãzut la art. 8 alin. (1), unitãþile sanitare care au înstructurã secþii de nou-nãscuþi ºi/sau de pediatrie au obligaþia de a angaja un asistent social sau, dupãcaz, de a desemna o persoanã cu atribuþii de asistenþã socialã.

(2) În vederea stabilirii identitãþii copilului pãrãsit sau gãsit ori a pãrinþilor acestuia, organele depoliþie competente au obligaþia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile cu realizareademersurilor ce le revin, potrivit legii, pentru înregistrarea naºterii copilului.

Art. 10. - (1) Certificatul medical constatator al naºterii, atât pentru copilul nãscut viu, cât ºi pentrucopilul nãscut mort, se întocmeºte în termen de 24de ore de la naºtere.

(2) Rãspunderea pentru îndeplinirea obligaþiei prevãzute la alin. (1) revine medicului care a asistatsau a constatat naºterea ºi medicului ºef de secþie.

(3) Când naºterea a avut loc în afara unitãþilor sanitare, medicul de familie având cabinetulînregistrat în raza teritorialã unde a avut loc naºterea este obligat ca, la cererea oricãrei persoane, întermen de 24 de ore, sã constate naºterea copilului, dupã care sã întocmeascã ºi sã elibereze certificatulmedical constatator al naºterii copilului, chiar dacã mama nu este înscrisã pe lista cabinetului sãu.

Art. 11. - (1) În situaþia în care copilul este pãrãsit de mamã în maternitate, unitatea medicalã areobligaþia sã sesizeze telefonic ºi în scris direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului ºiorganele de poliþie, în termen de 24 de ore de la constatarea dispariþiei mamei.

(2) În termen de 5 zile de la sesizarea prevãzutã la alin. (1), se întocmeºte un proces-verbal deconstatare a pãrãsirii copilului, semnat de reprezentantul direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului, reprezentantul poliþiei ºi al maternitãþii; când starea de sãnãtate a copilului permite externarea,în baza procesului-verbal, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului va stabili mãsuraplasamentului în regim de urgenþã pentru copil.

(3) În termen de 30 de zile de la întocmirea procesului-verbal, poliþia este obligatã sã întreprindãverificãrile specifice privind identitatea mamei ºi sã comunice rezultatul acestor verificãri direcþieigenerale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului.

(4) În situaþia în care mama este identificatã, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului va asigura consilierea ºi sprijinirea acesteia în vederea realizãrii demersurilor legate deîntocmirea actului de naºtere.

(5) În situaþia în care, în urma verificãrilor efectuate de poliþie, nu este posibilã identificarea mamei,direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului transmite serviciului public de asistenþã socialãîn a cãrui razã administrativ-teritorialã s-a produs naºterea dosarul cuprinzând certificatul medicalconstatator al naºterii, procesul-verbal prevãzut la alin. (2), dispoziþia de plasament în regim de urgenþãºi rãspunsul poliþiei cu rezultatul verificãrilor.

(6) În termen de 5 zile de la primirea documentaþiei prevãzute la alin. (5), serviciul public deasistenþã socialã are obligaþia de a obþine dispoziþia de stabilire a numelui ºi prenumelui copilului, în

familiei sale, în vederea integrãrii copilului care a fost separat de familia sa într-un mediu familial stabilpermanent, în cel mai scurt timp posibil;

f) planul de servicii - documentul prin care se realizeazã planificarea acordãrii serviciilor ºi aprestaþiilor, pe baza evaluãrii psihosociale a copilului ºi a familiei, în vederea prevenirii separãriicopilului de familia sa;

g) reprezentant legal al copilului - pãrintele sau persoana desemnatã potrivit legii sã exercitedrepturile ºi sã îndeplineascã obligaþiile pãrinteºti faþã de copil;

h) A.N.P.D.C. - Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului;i) C.P.C. - comisia pentru protecþia copilului;j) D.G.A.S.P.C. - direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului;k) S.P.A.S. - serviciul public de asistenþã socialã;l) O.R.A. - Oficiul Român pentru Adopþii.Art. 5. - (1) Copiii au dreptul la protecþie ºi asistenþã în realizarea ºi exercitarea deplinã a drepturilor

lor, în condiþiile prezentei legi.(2) Rãspunderea pentru creºterea ºi asigurarea dezvoltãrii copilului revine în primul rând pãrinþilor,

aceºtia având obligaþia de a-ºi exercita drepturile ºi de a-ºi îndeplini obligaþiile faþã de copil þinând seamacu prioritate de interesul superior al acestuia.

(3) În subsidiar, responsabilitatea revine colectivitãþii locale din care fac parte copilul ºi familia sa.Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a sprijini pãrinþii sau, dupã caz, alt reprezentantlegal al copilului în realizarea obligaþiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltând ºi asigurând în acestscop servicii diversificate, accesibile ºi de calitate, corespunzãtoare nevoilor copilului.

(4) Intervenþia statului este complementarã; statul asigurã protecþia copilului ºi garanteazãrespectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specificã realizatã de instituþiile statului ºi deautoritãþile publice cu atribuþii în acest domeniu.

Art. 6. - Respectarea ºi garantarea drepturilor copilului se realizeazã conform urmãtoarelorprincipii:

a) respectarea ºi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;b) egalitatea ºanselor ºi nediscriminarea;c) responsabilizarea pãrinþilor cu privire la exercitarea drepturilor ºi îndeplinirea obligaþiilor

pãrinteºti;d) primordialitatea responsabilitãþii pãrinþilor cu privire la respectarea ºi garantarea drepturilor

copilului;e) descentralizarea serviciilor de protecþie a copilului, intervenþia multisectorialã ºi parteneriatul

dintre instituþiile publice ºi organismele private autorizate;f) asigurarea unei îngrijiri individualizate ºi personalizate pentru fiecare copil;g) respectarea demnitãþii copilului;h) ascultarea opiniei copilului ºi luarea în considerare a acesteia, þinând cont de vârsta ºi de gradul

sãu de maturitate;i) asigurarea stabilitãþii ºi continuitãþii în îngrijirea, creºterea ºi educarea copilului, þinând cont de

originea sa etnicã, religioasã, culturalã ºi lingvisticã, în cazul luãrii unei mãsuri de protecþie;j) celeritate în luarea oricãrei decizii cu privire la copil;k) asigurarea protecþiei împotriva abuzului ºi exploatãrii copilului;l) interpretarea fiecãrei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelaþie cu ansamblul

reglementãrilor din aceastã materie.Art. 7. - Drepturile prevãzute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fãrã nici o discriminare,

indiferent de rasã, culoare, sex, limbã, religie, opinie politicã sau altã opinie, de naþionalitate, apartenenþãetnicã sau origine socialã, de situaþia materialã, de gradul ºi tipul unei deficienþe, de statutul la naºteresau de statutul dobândit, de dificultãþile de formare ºi dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale pãrinþilorori ale altor reprezentanþi legali sau de orice altã distincþie.


(2) Exercitarea dreptului prevãzut la alin. (1) va fi facilitatã de Autoritatea Naþionalã pentruProtecþia Drepturilor Copilului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, pe baza unei proceduriaprobate prin ordin comun.

Art. 18. - (1) Copiii neînsoþiþi de pãrinþi sau de un alt reprezentant legal ori care nu se gãsesc subsupravegherea legalã a unor persoane au dreptul de a li se asigura, în cel mai scurt timp posibil,reîntoarcerea alãturi de reprezentanþii lor legali.

(2) Deplasarea copiilor în þarã ºi în strãinãtate se realizeazã cu înºtiinþarea ºi cu acordul ambilorpãrinþi; orice neînþelegeri între pãrinþi cu privire la exprimarea acestui acord se soluþioneazã de cãtreinstanþa judecãtoreascã.

(3) Pãrinþii sau, dupã caz, altã persoanã responsabilã de supravegherea, creºterea ºi îngrijireacopilului sunt obligaþi sã anunþe la poliþie dispariþia acestuia de la domiciliu, în cel mult 24 de ore de laconstatarea dispariþiei.

Art. 19. - (1) Misiunile diplomatice ºi consulare ale României au obligaþia de a sesiza AutoritateaNaþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului cu privire la copiii cetãþeni români aflaþi în strãinãtatecare, din orice motive, nu sunt însoþiþi de pãrinþi sau de un alt reprezentant legal ori nu se gãsesc subsupravegherea legalã a unor persoane din strãinãtate.

(2) Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului va lua mãsurile necesare pentruîntoarcerea copilului la pãrinþi sau la un alt reprezentant legal, imediat dupã identificarea acestora. Încazul în care persoanele identificate nu pot sau refuzã sã preia copilul, la cererea Autoritãþii Naþionalepentru Protecþia Drepturilor Copilului, tribunalul de la domiciliul copilului sau Tribunalul Bucureºti, însituaþia în care acest domiciliu nu este cunoscut, va dispune plasamentul copilului într-un serviciu deprotecþie specialã propus de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului.

(3) Procedura de întoarcere a copiilor în þarã, de identificare a pãrinþilor sau a altor reprezentanþilegali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de întoarcerea în þarã a acestora, precumºi serviciile de protecþie specialã, publice sau private, competente sã asigure protecþia în regim de urgenþãa copiilor aflaþi în situaþia prevãzutã la alin. (1) se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 20. - (1) Misiunile diplomatice ºi consulare strãine au obligaþia de a sesiza AutoritateaNaþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului ºi Autoritatea pentru Strãini despre toate situaþiile încare au cunoºtinþã de copii cetãþeni strãini aflaþi pe teritoriul României, care, din orice motive, nu suntînsoþiþi de pãrinþi sau de un alt reprezentant legal ori nu se gãsesc sub supravegherea legalã a unorpersoane. În cazul în care autoritãþile române se autosesizeazã, acestea vor înºtiinþa de urgenþã misiuneastrãinã competentã cu privire la copiii în cauzã.

(2) În situaþia copiilor prevãzuþi la alin. (1), Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia DrepturilorCopilului, pânã la definitivarea demersurilor legale ce cad în competenþa Autoritãþii pentru Strãini, vasolicita Tribunalului Bucureºti stabilirea plasamentului copilului într-un serviciu de protecþie specialãpropus de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului.

(3) Mãsura plasamentului dureazã pânã la returnarea copilului în þara de reºedinþã a pãrinþilor oriîn þara în care au fost identificaþi alþi membri ai familiei dispuºi sã ia copilul.

(4) În cazul nereturnãrii copilului, acesta beneficiazã de protecþia specialã prevãzutã în prezentalege.

Art. 21. - În vederea aplicãrii prevederilor art. 19 ºi 20 se încheie tratatele necesare cu statele saucu autoritãþile statelor vizate, pe baza propunerilor Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia DrepturilorCopilului ºi ale Ministerului Afacerilor Externe, precum ºi a altor instituþii interesate.

Art. 22. - (1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice ºi a vieþii sale intime, private ºifamiliale.

(2) Este interzisã orice acþiune de naturã sã afecteze imaginea publicã a copilului sau dreptul acestuiala viaþã intimã, privatã ºi familialã.

(3) Participarea copilului în vârstã de pânã la 14 ani la dezbateri publice în cadrul unor programeaudiovizuale se poate face numai cu consimþãmântul scris al acestuia ºi al pãrinþilor sau, dupã caz, alaltui reprezentant legal.

conformitate cu prevederile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilã, cu modificãrileulterioare, ºi de a face declaraþia de înregistrare a naºterii la serviciul de stare civilã competent.

(7) Dupã înregistrarea naºterii copilului, serviciul public de asistenþã socialã are obligaþia de atransmite direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului actul de înregistrare a naºteriicopilului.

Art. 12. - (1) În situaþia copilului gãsit, precum ºi a celui pãrãsit de pãrinþi în alte unitãþi sanitare,a cãrui naºtere nu a fost înregistratã, obligaþia de a realiza demersurile prevãzute de lege pentruînregistrarea naºterii copilului revine serviciului public de asistenþã socialã în a cãrui razã administrativ-teritorialã a fost gãsit sau pãrãsit copilul.

(2) Expertiza medico-legalã necesarã pentru înregistrarea naºterii copilului este gratuitã.Art. 13. - (1) Unitãþile sanitare, unitãþile de protecþie socialã, serviciile de îngrijire de tip rezidenþial,

entitãþile fãrã personalitate juridicã, alte persoane juridice, precum ºi persoane fizice, care interneazãsau primesc în îngrijire femei gravide ori copii care nu posedã acte pe baza cãrora sã li se poatã stabiliidentitatea, sunt obligate sã anunþe, în termen de 24 de ore, în scris, autoritatea administraþiei publicelocale în a cãrei razã îºi au sediul sau, dupã caz, domiciliul, în vederea stabilirii identitãþii lor.

(2) Cel care ia un copil pentru a-l îngriji sau proteja temporar, pânã la stabilirea unei mãsuri deprotecþie în condiþiile legii, are obligaþia de a-l întreþine ºi, în termen de 48 de ore, de a anunþa autoritateaadministraþiei publice locale în a cãrei razã teritorialã îºi are sediul sau domiciliul.

Art. 14. - (1) Copilul are dreptul de a menþine relaþii personale ºi contacte directe cu pãrinþii, rudele,precum ºi cu alte persoane faþã de care copilul a dezvoltat legãturi de ataºament.

(2) Copilul are dreptul de a-ºi cunoaºte rudele ºi de a întreþine relaþii personale cu acestea, precumºi cu alte persoane alãturi de care copilul s-a bucurat de viaþa de familie, în mãsura în care acest lucru nucontravine interesului sãu superior.

(3) Pãrinþii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaþiile personale ale acestuiacu bunicii, fraþii ºi surorile ori cu alte persoane alãturi de care copilul s-a bucurat de viaþa de familie,decât în cazurile în care instanþa decide în acest sens, apreciind cã existã motive temeinice de naturã aprimejdui dezvoltarea fizicã, psihicã, intelectualã sau moralã a copilului.

Art. 15. - (1) În sensul prezentei legi, relaþiile personale se pot realiza prin:a) întâlniri ale copilului cu pãrintele ori cu o altã persoanã care are, potrivit prezentei legi, dreptul

la relaþii personale cu copilul;b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;c) gãzduirea copilului pe perioadã determinatã de cãtre pãrintele sau de cãtre altã persoanã la care

copilul nu locuieºte în mod obiºnuit;d) corespondenþã ori altã formã de comunicare cu copilul;e) transmiterea de informaþii copilului cu privire la pãrintele ori la alte persoane care au, potrivit

prezentei legi, dreptul de a menþine relaþii personale cu copilul;f) transmiterea de informaþii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluãri medicale sau

ºcolare, cãtre pãrintele sau cãtre alte persoane care au dreptul de a menþine relaþii personale cu copilul.(2) Transmiterea informaþiilor prevãzute la alin. (1) lit. e) ºi f) se va face cu respectarea interesului

superior al copilului, precum ºi a dispoziþiilor speciale vizând confidenþialitatea ºi transmitereainformaþiilor cu caracter personal.

Art. 16. - (1) Copilul care a fost separat de ambii pãrinþi sau de unul dintre aceºtia printr-o mãsurãdispusã în condiþiile legii are dreptul de a menþine relaþii personale ºi contacte directe cu ambii pãrinþi,cu excepþia situaþiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.

(2) Instanþa judecãtoreascã, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poatelimita exercitarea acestui drept, dacã existã motive temeinice de naturã a periclita dezvoltarea fizicã,mentalã, spiritualã, moralã sau socialã a copilului.

Art. 17. - (1) Copilul ai cãrui pãrinþi locuiesc în state diferite are dreptul de a întreþine relaþiipersonale ºi contacte directe cu aceºtia, cu excepþia situaþiei în care acest lucru contravine interesuluisuperior al copilului.


Art. 28. - (1) Copilul are dreptul la respectarea personalitãþii ºi individualitãþii sale ºi nu poate fisupus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.

(2) Mãsurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decât în acord cu demnitatea copilului,nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea care se aflã în legãturã cu dezvoltarea fizicã,psihicã sau care afecteazã starea emoþionalã a copilului.

Art. 29. - (1) Copilul are dreptul sã depunã singur plângeri referitoare la încãlcarea drepturilor salefundamentale.

(2) Copilul este informat asupra drepturilor sale, precum ºi asupra modalitãþilor de exercitare aacestora.

SECÞIUNEA a 2-aMediul familial ºi îngrijirea alternativãArt. 30. - (1) Copilul are dreptul sã creascã alãturi de pãrinþii sãi.(2) Pãrinþii au obligaþia sã asigure copilului, de o manierã corespunzãtoare capacitãþilor în continuã

dezvoltare ale copilului, orientarea ºi sfaturile necesare exercitãrii corespunzãtoare a drepturilorprevãzute în prezenta lege.

(3) Pãrinþii copilului au dreptul sã primeascã informaþiile ºi asistenþa de specialitate necesare învederea îngrijirii, creºterii ºi educãrii acestuia.

Art. 31. - (1) Ambii pãrinþi sunt responsabili pentru creºterea copiilor lor.(2) Exercitarea drepturilor ºi îndeplinirea obligaþiilor pãrinteºti trebuie sã aibã în vedere interesul

superior al copilului ºi sã asigure bunãstarea materialã ºi spiritualã a copilului, în special prin îngrijireaacestuia, prin menþinerea relaþiilor personale cu el, prin asigurarea creºterii, educãrii ºi întreþinerii sale,precum ºi prin reprezentarea sa legalã ºi administrarea patrimoniului sãu.

(3) În cazul existenþei unor neînþelegeri între pãrinþi cu privire la exercitarea drepturilor ºiîndeplinirea obligaþiilor pãrinteºti, instanþa judecãtoreascã, dupã ascultarea ambilor pãrinþi, hotãrãºtepotrivit interesului superior al copilului.

Art. 32. - Copilul are dreptul sã fie crescut în condiþii care sã permitã dezvoltarea sa fizicã, mentalã,spiritualã, moralã ºi socialã. În acest scop pãrinþii sunt obligaþi:

a) sã supravegheze copilul;b) sã coopereze cu copilul ºi sã îi respecte viaþa intimã, privatã ºi demnitatea;c) sã informeze copilul despre toate actele ºi faptele care l-ar putea afecta ºi sã ia în considerare

opinia acestuia;d) sã întreprindã toate mãsurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor;e) sã coopereze cu persoanele fizice ºi persoanele juridice care exercitã atribuþii în domeniul

îngrijirii, educãrii ºi formãrii profesionale a copilului.Art. 33. - Copilul nu poate fi separat de pãrinþii sãi sau de unul dintre ei, împotriva voinþei acestora,

cu excepþia cazurilor expres ºi limitativ prevãzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare ºi numai dacãacest lucru este impus de interesul superior al copilului.

Art. 34. - (1) Serviciul public de asistenþã socialã va lua toate mãsurile necesare pentru depistareaprecoce a situaþiilor de risc care pot determina separarea copilului de pãrinþii sãi, precum ºi pentruprevenirea comportamentelor abuzive ale pãrinþilor ºi a violenþei în familie.

(2) Orice separare a copilului de pãrinþii sãi, precum ºi orice limitare a exerciþiului drepturilorpãrinteºti trebuie sã fie precedate de acordarea sistematicã a serviciilor ºi prestaþiilor prevãzute de lege,cu accent deosebit pe informarea corespunzãtoare a pãrinþilor, consilierea acestora, terapie sau mediere,acordate în baza unui plan de servicii.

Art. 35. - (1) Planul de servicii se întocmeºte ºi se pune în aplicare de cãtre serviciul public deasistenþã socialã, organizat la nivelul municipiilor ºi oraºelor, precum ºi de persoanele cu atribuþii deasistenþã socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritorialãunde se aflã copilul, în urma evaluãrii situaþiei copilului ºi a familiei acestuia.

(4) Copiii nu pot fi folosiþi sau expuºi de cãtre pãrinþi, reprezentanþi legali sau alte persoaneresponsabile de creºterea ºi îngrijirea lor, în scopul de a obþine avantaje personale sau de a influenþadeciziile autoritãþilor publice.

(5) Consiliul Naþional al Audiovizualului monitorizeazã modul de derulare a programeloraudiovizuale, astfel încât sã se asigure protecþia ºi garantarea dreptului copilului prevãzut la alin. (1).

Art. 23. - (1) Copilul are dreptul la libertate de exprimare.(2) Libertatea copilului de a cãuta, de a primi ºi de a difuza informaþii de orice naturã, care vizeazã

promovarea bunãstãrii sale sociale, spirituale ºi morale, sãnãtatea sa fizicã ºi mentalã, sub orice formãºi prin orice mijloace la alegerea sa, este inviolabilã.

(3) Pãrinþii sau, dupã caz, alþi reprezentanþi legali ai copilului, persoanele care au în plasament copii,precum ºi persoanele care, prin natura funcþiei, promoveazã ºi asigurã respectarea drepturilor copiilorau obligaþia de a le asigura informaþii, explicaþii ºi sfaturi, în funcþie de vârsta ºi de gradul de înþelegereal acestora, precum ºi de a le permite sã-ºi exprime punctul de vedere, ideile ºi opiniile.

(4) Pãrinþii nu pot limita dreptul copilului minor la libertatea de exprimare decât în cazurileprevãzute expres de lege.

Art. 24. - (1) Copilul capabil de discernãmânt are dreptul de a-ºi exprima liber opinia asupra oricãreiprobleme care îl priveºte.

(2) În orice procedurã judiciarã sau administrativã care îl priveºte copilul are dreptul de a fi ascultat.Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultatºi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacã autoritatea competentã apreciazã cã audierea lui estenecesarã pentru soluþionarea cauzei.

(3) Dreptul de a fi ascultat conferã copilului posibilitatea de a cere ºi de a primi orice informaþiepertinentã, de a fi consultat, de a-ºi exprima opinia ºi de a fi informat asupra consecinþelor pe care lepoate avea opinia sa, dacã este respectatã, precum ºi asupra consecinþelor oricãrei decizii care îl priveºte.

(4) În toate cazurile prevãzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare ºi lise va acorda importanþa cuvenitã, în raport cu vârsta ºi cu gradul de maturitate a copilului.

(5) Orice copil poate cere sã fie ascultat conform dispoziþiilor alin. (2) ºi (3). În caz de refuz,autoritatea competentã se va pronunþa printr-o decizie motivatã.

(6) Dispoziþiile legale speciale privind consimþãmântul sau prezenþa copilului în procedurile careîl privesc, precum ºi prevederile referitoare la desemnarea unui curator, în caz de conflict de interese,sunt ºi rãmân aplicabile.

Art. 25. - (1) Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conºtiinþã ºi de religie.(2) Pãrinþii îndrumã copilul, potrivit propriilor convingeri, în alegerea unei religii, în condiþiile legii,

þinând seama de opinia, vârsta ºi de gradul de maturitate a acestuia, fãrã a-l putea obliga sã adere la oanumitã religie sau la un anumit cult religios.

(3) Religia copilului care a împlinit 14 ani nu poate fi schimbatã fãrã consimþãmântul acestuia;copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul sã-ºi aleagã singur religia.

(4) Atunci când copilul beneficiazã de protecþie specialã, persoanelor în îngrijirea cãrora se aflã lesunt interzise orice acþiuni menite sã influenþeze convingerile religioase ale copilului.

Art. 26. - (1) Copilul are dreptul la liberã asociere în structuri formale ºi informale, precum ºilibertatea de întrunire paºnicã, în limitele prevãzute de lege.

(2) Autoritãþile administraþiei publice locale, unitãþile de învãþãmânt ºi alte instituþii publice sauprivate competente iau mãsurile necesare asigurãrii exercitãrii corespunzãtoare a drepturilor prevãzutela alin. (1).

Art. 27. - (1) Copilul aparþinând unei minoritãþi naþionale, etnice, religioase sau lingvistice aredreptul la viaþã culturalã proprie, la declararea apartenenþei sale etnice, religioase, la practicarea proprieisale religii, precum ºi dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alþi membri ai comunitãþii din careface parte.

(2) Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii asigurã ºi urmãreºte exercitarea drepturilorprevãzute la alin. (1).


(2) Tutela se instituie conform legii de cãtre instanþa judecãtoreascã în a cãrei circumscripþieteritorialã domiciliazã sau a fost gãsit copilul.

Art. 41. - (1) Pot fi tutori persoanele fizice sau soþul ºi soþia împreunã, care au domiciliul în Româniaºi nu se aflã în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevãzute de lege.

(2) Persoana fizicã sau familia care urmeazã a fi tutore trebuie sã fie evaluatã de cãtre direcþiageneralã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului cu privire la garanþiile morale ºi condiþiile materialepe care trebuie sã le îndeplineascã pentru a primi un copil în îngrijire. Evaluarea se realizeazã de cãtredirecþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de la domiciliul persoanei sau familiei,acordându-se prioritate membrilor familiei extinse a copilului.

Art. 42. - (1) Instanþa judecãtoreascã numeºte cu prioritate ca tutore, dacã motive întemeiate nu seopun, o rudã sau un afin ori un prieten al familiei copilului, în stare sã îndeplineascã aceastã sarcinã.

(2) Persoana fizicã, respectiv soþii care urmeazã a fi tutori sunt numiþi pe baza prezentãrii de cãtredirecþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului a raportului de evaluare a acestora. Propunerease va face þinându-se seama de relaþiile personale, de apropierea domiciliilor, precum ºi de opiniacopilului.

SECÞIUNEA a 3-aSãnãtatea ºi bunãstarea copiluluiArt. 43. - (1) Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bunã stare de sãnãtate pe care o poate

atinge ºi de a beneficia de serviciile medicale ºi de recuperare necesare pentru asigurarea realizãriiefective a acestui drept.

(2) Accesul copilului la servicii medicale ºi de recuperare, precum ºi la medicaþia adecvatã stãriisale în caz de boalã este garantat de cãtre stat, costurile aferente fiind suportate din Fondul naþional unicde asigurãri sociale de sãnãtate ºi de la bugetul de stat.

(3) Organele de specialitate ale administraþiei publice centrale, autoritãþile administraþiei publicelocale, precum ºi orice alte instituþii publice sau private cu atribuþii în domeniul sãnãtãþii sunt obligatesã adopte, în condiþiile legii, toate mãsurile necesare pentru:

a) reducerea mortalitãþii infantile;b) asigurarea ºi dezvoltarea serviciilor medicale primare ºi comunitare;c) prevenirea malnutriþiei ºi a îmbolnãvirilor;d) asigurarea serviciilor medicale pentru gravide în perioada pre- ºi postnatalã, indiferent dacã

acestea au sau nu au calitatea de persoanã asiguratã în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate;e) informarea pãrinþilor ºi a copiilor cu privire la sãnãtatea ºi alimentaþia copilului, inclusiv cu

privire la avantajele alãptãrii, igienei ºi salubritãþii mediului înconjurãtor;f) dezvoltarea de acþiuni ºi programe pentru ocrotirea sãnãtãþii ºi de prevenire a bolilor, de asistenþã

a pãrinþilor ºi de educaþie, precum ºi de servicii în materie de planificare familialã;g) verificarea periodicã a tratamentului copiilor care au fost plasaþi pentru a primi îngrijire, protecþie

sau tratament;h) asigurarea confidenþialitãþii consultanþei medicale acordate la solicitarea copilului;i) derularea sistematicã în unitãþile ºcolare de programe de educaþie pentru viaþã, inclusiv educaþie

sexualã pentru copii, în vederea prevenirii contactãrii bolilor cu transmitere sexualã ºi a graviditãþiiminorelor.

(4) Pãrinþii sunt obligaþi sã solicite asistenþã medicalã pentru a asigura copilului cea mai bunã starede sãnãtate pe care o poate atinge ºi pentru a preveni situaþiile care pun în pericol viaþa, creºterea ºidezvoltarea copilului.

(5) În situaþia excepþionalã în care viaþa copilului se aflã în pericol iminent ori existã risculproducerii unor consecinþe grave cu privire la sãnãtatea sau integritatea acestuia, medicul are dreptul de

(2) La nivelul municipiului Bucureºti întocmirea ºi punerea în aplicare a planului prevãzut la alin.(1) se realizeazã de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de la nivelul fiecãruisector.

(3) Planul de servicii se aprobã prin dispoziþia primarului.(4) Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea separãrii copilului de pãrinþii sãi. În acest scop

serviciul public de asistenþã socialã ori, dupã caz, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului de la nivelul fiecãrui sector al municipiului Bucureºti sprijinã accesul copilului ºi al familieisale la serviciile ºi prestaþiile destinate menþinerii copilului în familie.

(5) Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea cãtre direcþia generalã de asistenþã socialãºi protecþia copilului a cererii de instituire a unei mãsuri de protecþie specialã a copilului, numai dacã,dupã acordarea serviciilor prevãzute de acest plan, se constatã cã menþinerea copilului alãturi de pãrinþiisãi nu este posibilã.

Art. 36. - (1) Dacã existã motive temeinice de a suspecta cã viaþa ºi securitatea copilului suntprimejduite în familie, reprezentanþii serviciului public de asistenþã socialã ori, dupã caz, ai direcþieigenerale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureºti audreptul sã viziteze copiii la locuinþa lor ºi sã se informeze despre felul în care aceºtia sunt îngrijiþi, despresãnãtatea ºi dezvoltarea lor fizicã, educarea, învãþãtura ºi pregãtirea lor profesionalã, acordând, la nevoie,îndrumãrile necesare.

(2) Dacã, în urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constatã cã dezvoltarea fizicã, mentalã,spiritualã, moralã sau socialã a copilului este primejduitã, serviciul public de asistenþã socialã este obligatsã sesizeze de îndatã direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în vederea luãrii mãsurilorprevãzute de lege.

(3) Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului este obligatã sã sesizeze instanþajudecãtoreascã în situaþia în care considerã cã sunt întrunite condiþiile prevãzute de lege pentru decãderea,totalã sau parþialã, a pãrinþilor ori a unuia dintre ei din exerciþiul drepturilor pãrinteºti.

Art. 37. - (1) Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului va lua toate mãsurilenecesare pentru ca pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti, precum ºi cei cãrora le-a fost limitatexerciþiul anumitor drepturi sã beneficieze de asistenþã specializatã pentru creºterea capacitãþii acestorade a se ocupa de copii, în vederea redobândirii exerciþiului drepturilor pãrinteºti.

(2) Pãrinþii care solicitã redarea exerciþiului drepturilor pãrinteºti beneficiazã de asistenþã juridicãgratuitã, în condiþiile legii.

Art. 38. - Instanþa judecãtoreascã este singura autoritate competentã sã se pronunþe, luând înconsiderare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la:

a) persoana care exercitã drepturile ºi îndeplineºte obligaþiile pãrinteºti în situaþia în care copiluleste lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea pãrinþilor sãi;

b) modalitãþile în care se exercitã drepturile ºi se îndeplinesc obligaþiile pãrinteºti;c) decãderea totalã sau parþialã din exerciþiul drepturilor pãrinteºti;d) redarea exerciþiului drepturilor pãrinteºti.Art. 39. - (1) Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea pãrinþilor sãi sau care,

în vederea protejãrii intereselor sale, nu poate fi lãsat în grija acestora are dreptul la protecþie alternativã.(2) Protecþia prevãzutã la alin. (1) include instituirea tutelei, mãsurile de protecþie specialã prevãzute

de prezenta lege, adopþia. În alegerea uneia dintre aceste soluþii autoritatea competentã va þine seama înmod corespunzãtor de necesitatea asigurãrii unei anumite continuitãþi în educarea copilului, precum ºide originea sa etnicã, religioasã, culturalã ºi lingvisticã.

Art. 40. - (1) Tutela se instituie în situaþia în care ambii pãrinþi sunt decedaþi, necunoscuþi, decãzuþidin exerciþiul drepturilor pãrinteºti sau li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor pãrinteºti, puºi subinterdicþie, declaraþi judecãtoreºte morþi sau dispãruþi, precum ºi în cazul în care, la încetarea adopþiei,instanþa judecãtoreascã hotãrãºte cã este în interesul copilului instituirea unei tutele.


Art. 48. - (1) Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, ca organ de specialitate al administraþiei publicecentrale, precum ºi inspectoratele ºcolare ºi unitãþile de învãþãmânt, ca instituþii ale administraþiei publicelocale cu atribuþii în domeniul educaþiei, sunt obligate sã întreprindã mãsuri necesare pentru:

a) facilitarea accesului la educaþia preºcolarã ºi asigurarea învãþãmântului general obligatoriu ºigratuit pentru toþi copiii;

b) dezvoltarea de programe de educaþie pentru pãrinþii tineri, inclusiv în vederea prevenirii violenþeiîn familie;

c) organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþeleprogramei ºcolare naþionale, pentru a nu intra prematur pe piaþa muncii;

d) organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala, în vedereareintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt;

e) respectarea dreptului copilului la timp de odihnã ºi timp liber, precum ºi a dreptului acestuia dea participa liber la viaþa culturalã ºi artisticã;

f) prevenirea abandonului ºcolar din motive economice, luând mãsuri active de acordare a unorservicii sociale în mediul ºcolar, cum sunt: hranã, rechizite, transport ºi altele asemenea.

(2) În cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de cãtrecadrele didactice, de a fi informat asupra drepturilor sale, precum ºi asupra modalitãþilor de exercitarea acestora. Pedepsele corporale în cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise.

(3) Copilul, personal ºi, dupã caz, reprezentat sau asistat de reprezentantul sãu legal, are dreptul dea contesta modalitãþile ºi rezultatele evaluãrii ºi de a se adresa în acest sens conducerii unitãþii deînvãþãmânt, în condiþiile legii.

(4) Cadrele didactice au obligaþia de a semnala serviciului public de asistenþã socialã sau, dupã caz,direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului cazurile de rele tratamente, abuzuri sau deneglijare a copiilor.

Art. 49. - (1) Copilul are dreptul la odihnã ºi vacanþã.(2) Copilul trebuie sã beneficieze de timp suficient pentru odihnã ºi vacanþã, sã participe în mod

liber la activitãþi recreative proprii vârstei sale ºi la activitãþile culturale, artistice ºi sportive alecomunitãþii. Autoritãþile publice au obligaþia sã contribuie, potrivit atribuþiilor ce le revin, la asigurareacondiþiilor exercitãrii în condiþii de egalitate a acestui drept.

(3) Autoritãþile publice au obligaþia sã asigure, potrivit atribuþiilor care le revin, locuri de joacãsuficiente ºi adecvate pentru copii, în mod special în situaþia zonelor intens populate.

CAPITOLUL IIIProtecþia specialã a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pãrinþilor sãi

SECÞIUNEA 1Dispoziþii comuneArt. 50. - Protecþia specialã a copilului reprezintã ansamblul mãsurilor, prestaþiilor ºi serviciilor

destinate îngrijirii ºi dezvoltãrii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pãrinþilor sãi sau acelui care, în vederea protejãrii intereselor sale, nu poate fi lãsat în grija acestora.

Art. 51. - (1) Copilul beneficiazã de protecþia specialã prevãzutã de prezenta lege pânã la dobândireacapacitãþii depline de exerciþiu.

(2) La cererea tânãrului, exprimatã dupã dobândirea capacitãþii depline de exerciþiu, dacã îºicontinuã studiile într-o formã de învãþãmânt de zi, protecþia specialã se acordã, în condiþiile legii, pe toatãdurata continuãrii studiilor, dar fãrã a se depãºi vârsta de 26 de ani.

(3) Tânãrul care a dobândit capacitate deplinã de exerciþiu ºi a beneficiat de o mãsurã de protecþiespecialã, dar care nu îºi continuã studiile ºi nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiindconfruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiazã, la cerere, pe o perioadã de pânã la 2 ani, de protecþie

a efectua acele acte medicale de strictã necesitate pentru a salva viaþa copilului, chiar fãrã a avea acordulpãrinþilor sau al altui reprezentant legal al acestuia.

(6) Vizitele periodice ale personalului medical de specialitate la domiciliul gravidelor ºi al copiilorpânã la împlinirea vârstei de un an sunt obligatorii, în vederea ocrotirii sãnãtãþii mamei ºi copilului,educaþiei pentru sãnãtate, prevenirii abandonului, abuzului sau neglijãrii copilului.

Art. 44. - (1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sã permitã dezvoltarea safizicã, mentalã, spiritualã, moralã ºi socialã.

(2) Pãrinþilor sau, dupã caz, altor reprezentanþi legali le revine în primul rând responsabilitatea dea asigura, în limita posibilitãþilor, cele mai bune condiþii de viaþã necesare creºterii ºi dezvoltãrii copiilor;pãrinþii sunt obligaþi sã le asigure copiilor locuinþã, precum ºi condiþiile necesare pentru creºtere, educare,învãþãturã ºi pregãtirea profesionalã.

Art. 45. - (1) Copilul are dreptul de a beneficia de asistenþã socialã ºi de asigurãri sociale, în funcþiede resursele ºi de situaþia în care se aflã acesta ºi persoanele în întreþinerea cãrora se gãseºte.

(2) În cazul în care pãrinþii sau persoanele care au, potrivit legii, obligaþia de a întreþine copilul nupot asigura, din motive independente de voinþa lor, satisfacerea nevoilor minime de locuinþã, hranã,îmbrãcãminte ºi educaþie ale copilului, statul, prin autoritãþile publice competente, este obligat sã asigureacestora sprijin corespunzãtor, sub formã de prestaþii financiare, prestaþii în naturã, precum ºi sub formãde servicii, în condiþiile legii.

(3) Pãrinþii au obligaþia sã solicite autoritãþilor competente acordarea alocaþiilor, indemnizaþiilor,prestaþiilor în bani sau în naturã ºi a altor facilitãþi prevãzute de lege pentru copii sau pentru familiile cucopii.

(4) Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a informa pãrinþii ºi copiii în legãturãcu drepturile pe care le au, precum ºi asupra modalitãþii de acordare a drepturilor de asistenþã socialã ºide asigurãri sociale.

Art. 46. - (1) Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specialã, adaptatã nevoilor sale.(2) Copilul cu handicap are dreptul la educaþie, recuperare, compensare, reabilitare ºi integrare,

adaptate posibilitãþilor proprii, în vederea dezvoltãrii personalitãþii sale.(3) Îngrijirea specialã trebuie sã asigure dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau socialã

a copiilor cu handicap. Îngrijirea specialã constã în ajutor adecvat situaþiei copilului ºi pãrinþilor sãi ori,dupã caz, situaþiei celor cãrora le este încredinþat copilul ºi se acordã gratuit, ori de câte ori acest lucrueste posibil, pentru facilitarea accesului efectiv ºi fãrã discriminare al copiilor cu handicap la educaþie,formare profesionalã, servicii medicale, recuperare, pregãtire, în vederea ocupãrii unui loc de muncã, laactivitãþi recreative, precum ºi la orice alte activitãþi apte sã le permitã deplina integrare socialã ºidezvoltare a personalitãþii lor.

(4) Organele de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi autoritãþile administraþiei publicelocale sunt obligate sã iniþieze programe ºi sã asigure resursele necesare dezvoltãrii serviciilor destinatesatisfacerii nevoilor copiilor cu handicap ºi ale familiilor acestora în condiþii care sã le garantezedemnitatea, sã le favorizeze autonomia ºi sã le faciliteze participarea activã la viaþa comunitãþii.

SECÞIUNEA a 4-aEducaþie, activitãþi recreative ºi culturaleArt. 47. - (1) Copilul are dreptul de a primi o educaþie care sã îi permitã dezvoltarea, în condiþii

nediscriminatorii, a aptitudinilor ºi personalitãþii sale.(2) Pãrinþii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educaþiei care urmeazã sã fie datã

copiilor lor ºi au obligaþia sã înscrie copilul la ºcoalã ºi sã asigure frecventarea cu regularitate de cãtreacesta a cursurilor ºcolare.

(3) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate cere încuviinþarea instanþei judecãtoreºti de a-ºischimba felul învãþãturii ºi al pregãtirii profesionale.


(2) Persoana sau familia care primeºte un copil în plasament trebuie sã aibã domiciliul în Româniaºi sã fie evaluatã de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului cu privire la garanþiilemorale ºi condiþiile materiale pe care trebuie sã le îndeplineascã pentru a primi un copil în plasament.

Art. 59. - Pe toatã durata plasamentului, domiciliul copilului se aflã, dupã caz, la persoana, familia,asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidenþial care îl are în îngrijire.

Art. 60. - (1) Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 2 ani poate fi dispus numai la familiaextinsã sau substitutivã, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidenþial fiind interzis.

(2) Prin excepþie de la prevederile alin. (1), se poate dispune plasamentul într-un serviciu de tiprezidenþial al copilului mai mic de 2 ani, în situaþia în care acesta prezintã handicapuri grave, cudependenþã de îngrijiri în servicii de tip rezidenþial specializate.

(3) La stabilirea mãsurii de plasament se va urmãri:a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsã sau la familia substitutivã;b) menþinerea fraþilor împreunã;c) facilitarea exercitãrii de cãtre pãrinþi a dreptului de a vizita copilul ºi de a menþine legãtura cu

acesta.Art. 61. - (1) Mãsura plasamentului se stabileºte de cãtre comisia pentru protecþia copilului, în

situaþia în care existã acordul pãrinþilor, pentru situaþiile prevãzute la art. 56 lit. b) ºi e).(2) Mãsura plasamentului se stabileºte de cãtre instanþa judecãtoreascã, la cererea direcþiei generale

de asistenþã socialã ºi protecþia copilului:a) în situaþia copilului prevãzut la art. 56 lit. a), precum ºi în situaþia copilului prevãzut la art. 56 lit.

c) ºi d), dacã se impune înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã dispus de cãtre direcþia generalãde asistenþã socialã ºi protecþia copilului;

b) în situaþia copilului prevãzut la art. 56 lit. b) ºi e), atunci când nu existã acordul pãrinþilor sau,dupã caz, al unuia dintre pãrinþi, pentru instituirea acestei mãsuri.

Art. 62. - (1) Drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti faþã de copil se menþin pe toatã durata mãsuriiplasamentului dispus de cãtre comisia pentru protecþia copilului.

(2) Drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti în situaþia copilului pentru care nu a putut fi instituitã tutelaºi pentru care instanþa a dispus mãsura plasamentului sunt exercitate ºi, respectiv, îndeplinite de cãtrepreºedintele consiliului judeþean, respectiv de cãtre primarul sectorului municipiului Bucureºti.

(3) Prin excepþie de la prevederile alin. (2), pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti, precum ºi ceicãrora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor pãrinteºti pãstreazã dreptul de a consimþi la adopþiacopilului lor.

(4) Modalitatea de exercitare a drepturilor ºi de îndeplinire a obligaþiilor pãrinteºti cu privire lapersoanã ºi la bunurile copilului aflat în situaþia prevãzutã la art. 56 lit. c) ºi d) ºi, respectiv, la art. 56 lit.b) ºi e) se stabileºte de cãtre instanþa judecãtoreascã.

Art. 63. - Comisia pentru protecþia copilului sau, dupã caz, instanþa care a dispus plasamentulcopilului va stabili, dacã este cazul, ºi cuantumul contribuþiei lunare a pãrinþilor la întreþinerea acestuia,în condiþiile stabilite de Codul familiei. Sumele astfel încasate se constituie venit la bugetul judeþului,respectiv la cel al sectorului municipiului Bucureºti de unde provine copilul.

SECÞIUNEA a 3-aPlasamentul în regim de urgenþãArt. 64. - (1) Plasamentul copilului în regim de urgenþã este o mãsurã de protecþie specialã, cu

caracter temporar, care se stabileºte în situaþia copilului abuzat sau neglijat, precum ºi în situaþia copiluluigãsit sau a celui abandonat în unitãþi sanitare.

(2) Dispoziþiile art. 58-60 se aplicã în mod corespunzãtor.(3) Pe toatã durata plasamentului în regim de urgenþã se suspendã de drept exerciþiul drepturilor

pãrinteºti, pânã când instanþa judecãtoreascã va decide cu privire la menþinerea sau la înlocuirea

specialã, în scopul facilitãrii integrãrii sale sociale. În cazul în care se face dovada cã tânãrului i s-auoferit un loc de muncã ºi/sau locuinþã, iar acesta le-a refuzat ori le-a pierdut din motive imputabile lui,în mod succesiv, prevederile prezentului alineat nu mai sunt aplicabile.

Art. 52. - Serviciile de protecþie specialã sunt cele prevãzute la art. 108-110.Art. 53. - (1) Mãsurile de protecþie specialã a copilului se stabilesc ºi se aplicã în baza planului

individualizat de protecþie.(2) Planul prevãzut la alin. (1) se întocmeºte ºi se revizuieºte în conformitate cu normele

metodologice elaborate ºi aprobate de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului.(3) Mãsurile de protecþie specialã a copilului care a împlinit vârsta de 14 ani se stabilesc numai cu

consimþãmântul acestuia. În situaþia în care copilul refuzã sã îºi dea consimþãmântul, mãsurile deprotecþie se stabilesc numai de cãtre instanþa judecãtoreascã, care, în situaþii temeinic motivate, poatetrece peste refuzul acestuia de a-ºi exprima consimþãmântul faþã de mãsura propusã.

Art. 54. - (1) Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului are obligaþia de a întocmiplanul individualizat de protecþie imediat dupã primirea cererii de instituire a unei mãsuri de protecþiespecialã sau imediat dupã ce directorul direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului adispus plasamentul în regim de urgenþã.

(2) În situaþia copilului pentru care a fost instituitã tutela, dispoziþiile alin. (1) nu sunt aplicabile.(3) La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protecþie se acordã prioritate reintegrãrii

copilului în familie sau, dacã aceasta nu este posibilã, plasamentului copilului în familia extinsã.Obiectivele planului se stabilesc cu consultarea obligatorie a pãrinþilor ºi a membrilor familiei lãrgitecare au putut fi identificaþi.

(4) Planul individualizat de protecþie poate prevedea plasamentul copilului într-un serviciu de tiprezidenþial, numai în cazul în care nu a putut fi instituitã tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul lafamilia extinsã, la un asistent maternal sau la o altã persoanã sau familie, în condiþiile prezentei legi.

Art. 55. - Mãsurile de protecþie specialã a copilului sunt:a) plasamentul;b) plasamentul în regim de urgenþã;c) supravegherea specializatã.Art. 56. - De mãsurile de protecþie specialã, instituite de prezenta lege, beneficiazã:a) copilul ai cãrui pãrinþi sunt decedaþi, necunoscuþi, decãzuþi din exerciþiul drepturilor pãrinteºti

sau cãrora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor pãrinteºti, puºi sub interdicþie, declaraþijudecãtoreºte morþi sau dispãruþi, când nu a putut fi instituitã tutela;

b) copilul care, în vederea protejãrii intereselor sale, nu poate fi lãsat în grija pãrinþilor din motiveneimputabile acestora;

c) copilul abuzat sau neglijat;d) copilul gãsit sau copilul abandonat de cãtre mamã în unitãþi sanitare;e) copilul care a sãvârºit o faptã prevãzutã de legea penalã ºi care nu rãspunde penal.Art. 57. - Pãrinþii, precum ºi copilul care a împlinit vârsta de 14 ani au dreptul sã atace în instanþã

mãsurile de protecþie specialã instituite de prezenta lege, beneficiind de asistenþã juridicã gratuitã, încondiþiile legii.

SECÞIUNEA a 2-aPlasamentulArt. 58. - (1) Plasamentul copilului constituie o mãsurã de protecþie specialã, având caracter

temporar, care poate fi dispusã, în condiþiile prezentei legi, dupã caz, la:a) o persoanã sau familie;b) un asistent maternal;c) un serviciu de tip rezidenþial, prevãzut la art. 110 alin. (2) ºi licenþiat în condiþiile legii.


situaþie care impune acest lucru, rapoarte privitoare la evoluþia dezvoltãrii fizice, mentale, spirituale,morale sau sociale a copilului ºi a modului în care acesta este îngrijit.

(3) În situaþia în care se constatã, pe baza raportului întocmit potrivit alin. (2), necesitateamodificãrii sau, dupã caz, a încetãrii mãsurii, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copiluluieste obligatã sã sesizeze de îndatã comisia pentru protecþia copilului sau, dupã caz, instanþajudecãtoreascã.

Art. 70. - La încetarea mãsurilor de protecþie specialã prin reintegrarea copilului în familia sa,serviciul public de asistenþã socialã, organizat la nivelul municipiilor ºi oraºelor, persoanele cu atribuþiide asistenþã socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum ºi direcþia generalã deasistenþã socialã ºi protecþia copilului, în cazul sectoarelor municipiului Bucureºti, de la domiciliul sau,dupã caz, de la reºedinþa pãrinþilor au obligaþia de a urmãri evoluþia dezvoltãrii copilului, precum ºi modulîn care pãrinþii îºi exercitã drepturile ºi îºi îndeplinesc obligaþiile cu privire la copil. În acest scop acesteaîntocmesc rapoarte lunare pe o perioadã de minimum 3 luni.

Art. 71. - Copilul faþã de care a fost luatã o mãsurã de protecþie specialã are dreptul de a menþinerelaþii cu alte persoane, dacã acestea nu au o influenþã negativã asupra dezvoltãrii sale fizice, mentale,spirituale, morale sau sociale.

CAPITOLUL IVProtecþia copiilor refugiaþi ºi protecþia copiilor în caz de conflict armatArt. 72. - (1) Copiii care solicitã obþinerea statutului de refugiat, precum ºi cei care au obþinut acest

statut beneficiazã de protecþie ºi asistenþã umanitarã corespunzãtoare pentru realizarea drepturilor lor.(2) Copiii prevãzuþi la alin. (1) beneficiazã de una dintre formele de protecþie prevãzute de

Ordonanþa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul ºi regimul refugiaþilor în România, aprobatã cumodificãri prin Legea nr. 323/2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 73. - (1) În situaþia în care copilul care solicitã statutul de refugiat este neînsoþit de cãtre pãrinþisau de un alt reprezentant legal, susþinerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare astatutului de refugiat se asigurã de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în acãrei razã administrativ-teritorialã se aflã organul teritorial al Ministerului Administraþiei ºi Internelorunde urmeazã a fi depusã cererea.

(2) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copilului aflat în situaþia prevãzutã la alin. (1)se analizeazã cu prioritate.

(3) În scopul susþinerii adecvate a intereselor copilului prevãzut la alin. (1), direcþia generalãde asistenþã socialã ºi protecþia copilului desemneazã o persoanã cu studii superioare juridice saude asistenþã socialã din cadrul personalului propriu sau al unui organism privat autorizat, care sãsusþinã drepturile copilului ºi sã participe, alãturi de acesta, la întreaga procedurã de acordare astatutului de refugiat.

(4) În situaþia în care se constatã cã persoana desemnatã de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialãºi protecþia copilului nu îºi îndeplineºte corespunzãtor obligaþia de apãrare a intereselor copilului saudovedeºte rea-credinþã în îndeplinirea acesteia, Oficiul Naþional pentru Refugiaþi poate solicita direcþieigenerale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului înlocuirea acestei persoane.

Art. 74. - (1) Pânã la soluþionarea definitivã ºi irevocabilã a cererii de acordare a statutului derefugiat, cazarea copiilor prevãzuþi la art. 73 se realizeazã într-un serviciu de tip rezidenþial prevãzut deprezenta lege, aparþinând direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sau unui organismprivat autorizat.

(2) Copiii care au împlinit vârsta de 16 ani pot fi cazaþi ºi în centrele de primire ºi cazare aflate însubordinea Oficiului Naþional pentru Refugiaþi.

(3) Copiii prevãzuþi la alin. (1), cãrora li s-a acordat statutul de refugiat, beneficiazã de protecþiaspecialã a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pãrinþilor sãi, prevãzutã de prezenta lege.

acestei mãsuri ºi cu privire la exercitarea drepturilor pãrinteºti. Pe perioada suspendãrii, drepturile ºiobligaþiile pãrinteºti privitoare la persoana copilului sunt exercitate ºi, respectiv, sunt îndeplinite decãtre persoana, familia, asistentul maternal sau de cãtre ºeful serviciului de tip rezidenþial care a primitcopilul în plasament în regim de urgenþã, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate ºi,respectiv, sunt îndeplinite de cãtre preºedintele consiliului judeþean, respectiv de cãtre primarulsectorului municipiului Bucureºti.

Art. 65. - (1) Mãsura plasamentului în regim de urgenþã se stabileºte de cãtre directorul direcþieigenerale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului din unitatea administrativ-teritorialã în care se gãseºtecopilul gãsit sau cel abandonat de cãtre mamã în unitãþi sanitare ori copilul abuzat sau neglijat, în situaþiaîn care nu se întâmpinã opoziþie din partea reprezentanþilor persoanelor juridice, precum ºi a persoanelorfizice care au în îngrijire sau asigurã protecþia copilului respectiv.

(2) Mãsura plasamentului în regim de urgenþã se stabileºte de cãtre instanþa judecãtoreascã încondiþiile art. 94 alin. (3).

Art. 66. - (1) În situaþia plasamentului în regim de urgenþã dispus de cãtre direcþia generalã deasistenþã socialã ºi protecþia copilului, aceasta este obligatã sã sesizeze instanþa judecãtoreascã în termende 48 de ore de la data la care a dispus aceastã mãsurã.

(2) Instanþa judecãtoreascã va analiza motivele care au stat la baza mãsurii adoptate de cãtre direcþiageneralã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului ºi se va pronunþa, dupã caz, cu privire la menþinereaplasamentului în regim de urgenþã sau la înlocuirea acestuia cu mãsura plasamentului, instituirea tuteleiori cu privire la reintegrarea copilului în familia sa. Instanþa este obligatã sã se pronunþe ºi cu privire laexercitarea drepturilor pãrinteºti.

(3) În situaþia în care plasamentul în regim de urgenþã este dispus de cãtre instanþa judecãtoreascã,aceasta se va pronunþa în condiþiile art. 94 alin. (4).

SECÞIUNEA a 4-aSupravegherea specializatãArt. 67. - (1) Mãsura de supraveghere specializatã se dispune în condiþiile prezentei legi faþã de

copilul care a sãvârºit o faptã penalã ºi care nu rãspunde penal.(2) În cazul în care existã acordul pãrinþilor sau al reprezentantului legal, mãsura supravegherii

specializate se dispune de cãtre comisia pentru protecþia copilului, iar, în lipsa acestui acord, de cãtreinstanþa judecãtoreascã.

SECÞIUNEA a 5-aMonitorizarea aplicãrii mãsurilor de protecþie specialãArt. 68. - (1) Împrejurãrile care au stat la baza stabilirii mãsurilor de protecþie specialã, dispuse de

comisia pentru protecþia copilului sau de instanþa judecãtoreascã, trebuie verificate trimestrial de cãtredirecþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului.

(2) În cazul în care împrejurãrile prevãzute la alin. (1) s-au modificat, direcþia generalã de asistenþãsocialã ºi protecþia copilului este obligatã sã sesizeze de îndatã comisia pentru protecþia copilului sau,dupã caz, instanþa judecãtoreascã, în vederea modificãrii sau, dupã caz, a încetãrii mãsurii.

(3) Dreptul de sesizare prevãzut la alin. (2) îl au, de asemenea, pãrinþii sau alt reprezentant legal alcopilului, precum ºi copilul.

Art. 69. - (1) Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sau, dupã caz, organismulprivat autorizat are obligaþia de a urmãri modul în care sunt puse în aplicare mãsurile de protecþie specialã,dezvoltarea ºi îngrijirea copilului pe perioada aplicãrii mãsurii.

(2) În îndeplinirea obligaþiei prevãzute la alin. (1) direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului sau, dupã caz, organismul privat autorizat întocmeºte, trimestrial sau ori de câte ori apare o


c) mediul în care a crescut ºi a trãit copilul;d) riscul sãvârºirii din nou de cãtre copil a unei fapte prevãzute de legea penalã;e) orice alte elemente de naturã a caracteriza situaþia copilului.Art. 81. - (1) Mãsura supravegherii specializate constã în menþinerea copilului în familia

sa, sub condiþia respectãrii de cãtre acesta a unor obligaþii, cum ar fi:a) frecventarea cursurilor ºcolare;b) utilizarea unor servicii de îngrijire de zi;c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legãturi cu anumite persoane.(2) În cazul în care menþinerea în familie nu este posibilã sau atunci când copilul nu îºi

îndeplineºte obligaþiile stabilite prin mãsura supravegherii specializate, comisia pentru protecþiacopilului ori, dupã caz, instanþa judecãtoreascã, dupã distincþiile prevãzute la art. 80 alin. (2),poate dispune plasamentul acestuia în familia extinsã ori în cea substitutivã, precum ºiîndeplinirea de cãtre copil a obligaþiilor prevãzute la alin. (1).

Art. 82. - În cazul în care fapta prevãzutã de legea penalã, sãvârºitã de copilul care nurãspunde penal, prezintã un grad ridicat de pericol social, precum ºi în cazul în care copilul pentrucare s-au stabilit mãsurile prevãzute la art. 81 sãvârºeºte în continuare fapte penale, comisiapentru protecþia copilului sau, dupã caz, instanþa judecãtoreascã dispune, pe perioadãdeterminatã, plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidenþial specializat.

Art. 83. - Este interzis sã se dea publicitãþii orice date referitoare la sãvârºirea de faptepenale de cãtre copilul care nu rãspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia.

Art. 84. - (1) Pe toatã durata aplicãrii mãsurilor destinate copilului care sãvârºeºte faptepenale ºi nu rãspunde penal, vor fi asigurate servicii specializate, pentru a-i asista pe copii înprocesul de reintegrare în societate.

(2) Tipurile de servicii specializate prevãzute la alin. (1), precum ºi standardele referitoarela modalitatea de asigurare a acestor servicii se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.

CAPITOLUL VIProtecþia copilului împotriva exploatãriiArt. 85. - (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva oricãror forme de violenþã, abuz,

rele tratamente sau neglijenþã.(2) Orice persoanã fizicã sau juridicã, precum ºi copilul pot sesiza autoritãþile abilitate de

lege sã ia mãsurile corespunzãtoare pentru a-l proteja împotriva oricãror forme de violenþã,inclusiv violenþã sexualã, vãtãmare sau de abuz fizic sau mental, de rele tratamente sau deexploatare, de abandon sau neglijenþã.

(3) Angajaþii instituþiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intrã în contact cucopilul ºi au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente au obligaþiade a sesiza de urgenþã direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului.

Art. 86. - (1) Pãrinþii copilului sau, dupã caz, alt reprezentant legal al acestuia, autoritãþilepublice ºi organismele private au obligaþia sã ia toate mãsurile corespunzãtoare pentru a facilitareadaptarea fizicã ºi psihologicã ºi reintegrarea socialã a oricãrui copil care a fost victima oricãreiforme de neglijenþã, exploatare sau abuz, de torturã sau pedeapsã ori tratamente crude, inumanesau degradante.

(2) Persoanele menþionate la alin. (1) vor asigura condiþiile necesare pentru ca readaptareaºi reintegrarea sã favorizeze sãnãtatea, respectul de sine ºi demnitatea copilului.

Art. 75. - (1) În situaþia în care cererea copilului prevãzut la art. 72, de acordare a statutului derefugiat, este respinsã în mod definitiv ºi irevocabil, direcþia generalã de asistenþã socialã ºiprotecþia copilului sesizeazã Autoritatea pentru Strãini ºi solicitã instanþei judecãtoreºti stabilireaplasamentului copilului într-un serviciu de protecþie specialã.

(2) Mãsura plasamentului dureazã pânã la returnarea copilului în þara de reºedinþã a pãrinþilorori în þara în care au fost identificaþi alþi membri ai familiei dispuºi sã ia copilul.

Art. 76. - (1) Copiii afectaþi de conflicte armate beneficiazã de protecþie ºi asistenþã încondiþiile prezentei legi.

(2) În caz de conflicte armate, instituþiile statului iau mãsurile necesare pentru dezvoltarea demecanisme speciale menite sã asigure monitorizarea mãsurilor adoptate pentru protejareadrepturilor copilului.

Art. 77. - Nici un copil nu va fi folosit ca spion, cãlãuzã sau curier în timpul conflictelorarmate.

Art. 78. - (1) În situaþia existenþei unui conflict armat, Autoritatea Naþionalã pentru ProtecþiaDrepturilor Copilului, în colaborare cu Ministerul Administraþiei ºi Internelor, cu MinisterulApãrãrii Naþionale, precum ºi cu alte instituþii cu atribuþii specifice, are obligaþia de a iniþia ºi dea implementa strategii ºi programe, inclusiv la nivel familial ºi comunitar, pentru a asigurademobilizarea copiilor soldaþi ºi, respectiv, pentru a remedia efectele fizice ºi psihice aleconflictelor asupra copilului ºi pentru a promova reintegrarea socialã a acestuia.

(2) Organele administraþiei publice centrale menþionate la alin. (1), în colaborare cu AgenþiaNaþionalã de Ocupare a Forþei de Muncã ºi cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, vor promovamãsurile corespunzãtoare pentru:

a) educarea în spiritul înþelegerii, solidaritãþii ºi pãcii, ca un proces general ºi continuu înprevenirea conflictelor;

b) educarea ºi pregãtirea copiilor demobilizaþi pentru o viaþã socialã activã ºi responsabilã.Art. 79. - (1) În orice judeþ sau sector al municipiului Bucureºti, preºedintele consiliului

judeþean ori, dupã caz, primarul sectorului municipiului Bucureºti are obligaþia de a înainta direcþieigenerale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, în termen de 24 de ore de la iniþierea unui conflictarmat, o listã completã a tuturor copiilor aflaþi pe teritoriul respectivei unitãþi administrativ-teritoriale, în vederea monitorizãrii situaþiei acestora.

(2) Infrastructura având ca destinaþie protecþia ºi promovarea drepturilor copilului nu va fifolositã în scopuri militare.

(3) În cazul acþiunilor de evaluare desfãºurate în urma unor conflicte armate, copiilor li se vaacorda prioritate. Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, în colaborare cuprotecþia civilã, va lua mãsurile necesare pentru a se asigura supravegherea copiilor care suntevacuaþi de cãtre persoane care îºi pot asuma responsabilitatea ocrotirii ºi siguranþei lor. Ori de câteori este posibil, membrii aceleiaºi familii vor fi cazaþi împreunã.

CAPITOLUL VProtecþia copilului care a sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penalArt. 80. - (1) Pentru copilul care a sãvârºit o faptã prevãzutã de legea penalã ºi care nu rãspunde

penal, la propunerea direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în a cãrei unitateadministrativ-teritorialã se aflã copilul, se va lua una dintre mãsurile prev. la art. 55 lit. a) ºi c).

(2) În dispunerea uneia dintre mãsurile prevãzute la art. 55 lit. a) ºi c), Comisia pentru ProtecþiaCopilului, atunci când existã acordul pãrinþilor sau al altui reprezentant legal al copilului, ori, dupãcaz, instanþa judecãtoreascã, atunci când acest acord lipseºte, va þine seama de:

a) condiþiile care au favorizat sãvârºirea faptei;b) gradul de pericol social al faptei;


SECÞIUNEA a 3-aProtecþia copilului împotriva abuzului sau neglijenþeiArt. 89. - (1) Prin abuz asupra copilului se înþelege orice acþiune voluntarã a unei persoane care se

aflã într-o relaþie de rãspundere, încredere sau de autoritate faþã de acesta, prin care este periclitatã viaþa,dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau socialã, integritatea corporalã, sãnãtatea fizicã saupsihicã a copilului.

(2) Prin neglijarea copilului se înþelege omisiunea, voluntarã sau involuntarã, a unei persoane careare responsabilitatea creºterii, îngrijirii sau educãrii copilului de a lua orice mãsurã subordonatã acesteiresponsabilitãþi, fapt care pune în pericol viaþa, dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau socialã,integritatea corporalã, sãnãtatea fizicã sau psihicã a copilului.

Art. 90. - Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice formã, precum ºi privarea copiluluide drepturile sale de naturã sã punã în pericol viaþa, dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sausocialã, integritatea corporalã, sãnãtatea fizicã sau psihicã a copilului, atât în familie cât ºi în oriceinstituþie care asigurã protecþia, îngrijirea ºi educarea copiilor.

Art. 91. - (1) Orice persoanã care, prin natura profesiei sau ocupaþiei sale, lucreazã direct cu un copilºi are suspiciuni în legãturã cu existenþa unei situaþii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligatã sãsesizeze serviciul public de asistenþã socialã sau direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului în a cãrei razã teritorialã a fost identificat cazul respectiv.

(2) Pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de neglijare a copilului, la nivelul fiecãrei direcþiigenerale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului se înfiinþeazã obligatoriu telefonul copilului, al cãruinumãr va fi adus la cunoºtinþã publicului.

Art. 92. - În vederea asigurãrii protecþiei speciale a copilului abuzat sau neglijat, direcþia generalãde asistenþã socialã ºi protecþia copilului este obligatã:

a) sã verifice ºi sã soluþioneze toate sesizãrile privind cazurile de abuz ºi neglijare, inclusiv celevenite din partea asistenþilor familiali;

b) sã asigure prestarea serviciilor prevãzute la art. 107, specializate pentru nevoile copiilor victimeale abuzului sau neglijãrii ºi ale familiilor acestora.

Art. 93. - Pentru verificarea sesizãrilor privind cazurile de abuz ºi neglijare a copilului,reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului au drept de acces, în condiþiilelegii, în sediile persoanelor juridice, precum ºi la domiciliul persoanelor fizice care au în îngrijire sauasigurã protecþia unui copil. Pentru efectuarea acestor verificãri, organele de poliþie au obligaþia sãsprijine reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului.

Art. 94. - (1) Reprezentanþii persoanelor juridice, precum ºi persoanele fizice care au în îngrijiresau asigurã protecþia unui copil sunt obligaþi sã colaboreze cu reprezentanþii direcþiei generale de asistenþãsocialã ºi protecþia copilului ºi sã ofere toate informaþiile necesare pentru soluþionarea sesizãrilor.

(2) În situaþia în care, în urma verificãrilor efectuate, reprezentanþii direcþiei generale de asistenþãsocialã ºi protecþia copilului stabilesc cã existã motive temeinice care sã susþinã existenþa unei situaþiide pericol iminent pentru copil, datoratã abuzului ºi neglijãrii, ºi nu întâmpinã opoziþie din parteapersoanelor prevãzute la alin. (1), directorul direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copiluluiinstituie mãsura plasamentului în regim de urgenþã. Prevederile art. 58-60, art. 64 alin. (3) ºi ale art. 66se aplicã în mod corespunzãtor.

(3) În situaþia în care persoanele prevãzute la alin. (1) refuzã sau împiedicã în orice mod efectuareaverificãrilor de cãtre reprezentanþii direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, iar aceºtiastabilesc cã existã motive temeinice care sã susþinã existenþa unei situaþii de pericol iminent pentru copil,datoratã abuzului ºi neglijãrii, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sesizeazãinstanþa judecãtoreascã, solicitând emiterea unei ordonanþe preºedinþiale de plasare a copilului în regimde urgenþã la o persoanã, la o familie, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidenþial,licenþiat în condiþiile legii. Prevederile art. 58-60 ºi ale art. 64 alin. (3) se aplicã în mod corespunzãtor.

SECÞIUNEA 1Protecþia copilului împotriva exploatãrii economiceArt. 87. - (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatãrii ºi nu poate fi constrâns la o

muncã ce comportã un risc potenþial sau care este susceptibilã sã îi compromitã educaþia ori sã îi dãunezesãnãtãþii sau dezvoltãrii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.

(2) Este interzisã orice practicã prin intermediul cãreia un copil este dat de unul sau de ambii pãrinþiori de reprezentantul lui legal în schimbul unei recompense sau nu, în scopul exploatãrii copilului sau amuncii acestuia.

(3) În situaþiile în care copiii de vârstã ºcolarã se sustrag procesului de învãþãmânt, desfãºurândmunci cu nerespectarea legii, unitãþile de învãþãmânt sunt obligate sã sesizeze de îndatã serviciul publicde asistenþã socialã. În cazul unor asemenea constatãri, serviciul public de asistenþã socialã împreunã cuinspectoratele ºcolare judeþene ºi cu celelalte instituþii publice competente sunt obligate sã ia mãsuri învederea reintegrãrii ºcolare a copilului.

(4) Inspecþia Muncii, în colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului,are obligaþia de a promova campanii de conºtientizare ºi informare:

a) pentru copii - despre mãsurile de protecþie de care pot beneficia ºi despre riscurile pe care leimplicã cazurile de exploatare economicã;

b) pentru publicul larg - incluzând educaþie parentalã ºi activitãþi de pregãtire pentru categoriileprofesionale care lucreazã cu ºi pentru copii, pentru a-i ajuta sã asigure copiilor o realã protecþieîmpotriva exploatãrii economice;

c) pentru angajatori sau potenþiali angajatori.

SECÞIUNEA a 2-aProtecþia copilului împotriva consumului de droguriArt. 88. - (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe

psihotrope.(2) Este interzisã vânzarea de solvenþi copiilor, fãrã acordul pãrintelui ori al altui reprezentant legal.(3) Agenþia Naþionalã Antidrog, în colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor

Copiilor, ºi, dupã caz, cu alte autoritãþi sau organe de specialitate ale administraþiei publice centrale, areobligaþia de a lua mãsurile corespunzãtoare pentru:

a) prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit al acestor substanþe;b) conºtientizarea publicului larg ºi, în mod particular, a copiilor cu privire la aceastã problematicã,

inclusiv prin intermediul sistemului de învãþãmânt ºi, dupã caz, prin introducerea acestui subiect înprograma ºcolarã;

c) sprijinirea copiilor ºi familiilor acestora, prin consiliere ºi îndrumare - dacã este necesar, denaturã confidenþialã, dar ºi prin elaborarea de politici ºi strategii care sã garanteze recuperarea fizicã ºipsihicã ºi reintegrarea socialã a copiilor dependenþi de droguri, inclusiv prin dezvoltarea în acest scopde metode de intervenþie alternativã la instituþiile psihiatrice tradiþionale;

d) dezvoltarea suplimentarã a sistemelor pentru adunarea unor date reale asupra apariþieiconsumului de droguri la copii, ca ºi asupra implicãrii acestora în producþia ºi traficul ilicit de droguri;evaluarea permanentã a acestor situaþii, a progreselor realizate, a dificultãþilor întâmpinate ºi, respectiv,a obiectivelor propuse pentru viitor;

e) dezvoltarea unui sistem de informare publicã care sã reducã toleranþa în ceea ce priveºte consumulde droguri ºi sã ajute la recunoaºterea primelor simptome de consum de droguri, mai ales în rândulcopiilor.

(4) Instituþiile prevãzute la alin. (3) se vor asigura cã opiniile copiilor sunt luate în considerare laelaborarea strategiilor antidrog.


CAPITOLUL VIIInstituþii ºi servicii cu atribuþii în protecþia copilului

SECÞIUNEA 1Instituþii la nivel centralArt. 100. - Monitorizarea respectãrii principiilor ºi drepturilor stabilite de prezenta lege ºi de

Convenþia Organizaþiei Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificatã prin Legea nr. 18/1990, republicatã, precum ºi coordonarea ºi controlul activitãþii de protecþie ºi promovare a drepturilorcopilului se realizeazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului, organ despecialitate al administraþiei publice centrale, cu personalitate juridicã, aflat în subordinea MinisteruluiMuncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.

Art. 101. - Apãrarea drepturilor ºi libertãþilor copilului în raporturile acestuia cu autoritãþile publicecu scopul de a promova ºi de a îmbunãtãþi condiþia copilului se realizeazã ºi prin instituþia AvocatulPoporului.

SECÞIUNEA a 2-aInstituþii ºi servicii la nivel localArt. 102. - Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia sã garanteze ºi sã promoveze

respectarea drepturilor copiilor din unitãþile administrativ-teritoriale, asigurând prevenirea separãriicopilului de pãrinþii sãi, precum ºi protecþia specialã a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de îngrijireapãrinþilor sãi.

Art. 103. - (1) Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a implica colectivitatea localãîn procesul de identificare a nevoilor comunitãþii ºi de soluþionare la nivel local a problemelor socialecare privesc copiii.

(2) În acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzând, dar fãrã a se limita,oameni de afaceri locali, preoþi, cadre didactice, medici, consilieri locali, poliþiºti. Rolul acestor structurieste atât de soluþionare a unor cazuri concrete, cât ºi de a rãspunde nevoilor globale ale respectiveicolectivitãþi.

(3) Mandatul structurilor comunitare consultative se stabileºte prin acte emise de cãtre autoritãþileadministraþiei publice locale.

(4) Pentru a-ºi îndeplini rolul pentru care au fost create, structurile comunitare consultative vorbeneficia de programe de formare în domeniul asistenþei sociale ºi protecþiei copilului.

Art. 104. - (1) În subordinea consiliului judeþean ºi, respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelormunicipiului Bucureºti funcþioneazã comisia pentru protecþia copilului, ca organ de specialitate alacestora, fãrã personalitate juridicã, având urmãtoarele atribuþii principale:

a) stabilirea încadrãrii în grad de handicap ºi orientarea ºcolarã a copilului;b) pronunþarea, în condiþiile prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei

mãsuri de protecþie specialã a copilului;c) soluþionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal;d) alte atribuþii prevãzute de lege.(2) Organizarea ºi metodologia de funcþionare a comisiei pentru protecþia copilului se

reglementeazã prin hotãrâre a Guvernului.Art. 105. - (1) Serviciul public specializat pentru protecþia copilului, existent în subordinea

consiliilor judeþene ºi a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti, precum ºi serviciulpublic de asistenþã socialã de la nivelul judeþelor ºi sectoarelor municipiului Bucureºti se reorganizeazãca direcþie generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului.

(2) Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului este instituþie publicã cu personalitatejuridicã, înfiinþatã în subordinea consiliului judeþean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor

(4) În termen de 48 de ore de la data executãrii ordonanþei preºedinþiale prin care s-a dispusplasamentul în regim de urgenþã, direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului sesizeazãinstanþa judecãtoreascã pentru a decide cu privire la: înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã cumãsura plasamentului, decãderea totalã sau parþialã din exerciþiul drepturilor pãrinteºti, precum ºi cuprivire la exercitarea drepturilor pãrinteºti.

Art. 95. - (1) În cadrul procesului prevãzut la art. 94 alin. (3) ºi (4), se poate administra, din oficiu,ca probã, declaraþia scrisã a copilului referitoare la abuzul sau neglijarea la care a fost supus. Declaraþiacopilului poate fi înregistratã, potrivit legii, prin mijloace tehnice audio-video. Înregistrãrile se realizeazãîn mod obligatoriu cu asistenþa unui psiholog.

(2) Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea înregistrãrii declaraþiei sale.(3) Dacã instanþa judecãtoreascã apreciazã necesar, aceasta îl poate chema pe copil în faþa ei, pentru

a-l audia. Audierea are loc numai în camera de consiliu, în prezenþa unui psiholog ºi numai dupã oprealabilã pregãtire a copilului în acest sens.

Art. 96. - În cazul în care abuzul sau neglijarea a fost sãvârºitã de cãtre persoane care, în baza unuiraport juridic de muncã sau de altã naturã, asigurau protecþia, creºterea, îngrijirea sau educaþia copilului,angajatorii au obligaþia sã sesizeze de îndatã organele de urmãrire penalã ºi sã dispunã îndepãrtareapersoanei respective de copiii aflaþi în grija sa.

Art. 97. - În instituþiile publice sau private, precum ºi în serviciile de tip rezidenþial, publice sauprivate, care asigurã protecþia, creºterea, îngrijirea sau educarea copiilor, este interzisã angajareapersoanei împotriva cãreia a fost pronunþatã o hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã pentrusãvârºirea, cu intenþie, a unei infracþiuni.

SECÞIUNEA a 4-aProtecþia copilului împotriva rãpirii sau oricãror forme de traficareArt. 98. - (1) Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia

Drepturilor Copilului, în colaborare cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, vor efectua demersurilenecesare pentru adoptarea tuturor mãsurilor legislative, administrative ºi educative destinate asigurãriiprotecþiei efective împotriva oricãror forme de trafic intern sau internaþional al copiilor, în orice scopsau sub orice formã, inclusiv de cãtre propriii pãrinþi.

(2) În acest scop, autoritãþile publice menþionate la alin. (1) au responsabilitatea elaborãrii uneistrategii la nivel naþional pentru prevenirea ºi combaterea acestui fenomen, inclusiv a unui mecanismintern de coordonare ºi monitorizare a activitãþilor întreprinse.

SECÞIUNEA a 5-aProtecþia copilului împotriva altor forme de exploatareArt. 99. - (1) Copilul are dreptul la protecþie împotriva oricãrei forme de exploatare.(2) Instituþiile ºi autoritãþile publice, potrivit atribuþiilor lor, adoptã reglementãri specifice ºi aplicã

mãsuri corespunzãtoare pentru prevenirea, între altele:a) transferului ilicit ºi a nereturnãrii copilului;b) încheierii adopþiilor, naþionale ori internaþionale, în alte scopuri decât interesul superior al

copilului;c) exploatãrii sexuale ºi a violenþei sexuale;d) rãpirii ºi traficãrii de copii în orice scop ºi sub orice formã;e) implicãrii copiilor în conflicte armate;f) dezvoltãrii forþate a talentelor copiilor în dauna dezvoltãrii lor armonioase, fizice ºi mentale;g) exploatãrii copilului de cãtre mass-media;h) exploatãrii copilului în cadrul unor cercetãri ori experimente ºtiinþifice.


(2) Accesul la aceste servicii se realizeazã în baza planului de servicii sau, dupã caz, a planuluiindividualizat de protecþie, în condiþiile prezentei legi.

Art. 109. - Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigurã, la domiciliul uneipersoane fizice sau familii, creºterea ºi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de pãrinþiisãi, ca urmare a stabilirii în condiþiile prezentei legi a mãsurii plasamentului.

Art. 110. - (1) Serviciile de tip rezidenþial sunt acele servicii prin care se asigurã protecþia, creºtereaºi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de pãrinþii sãi, ca urmare a stabilirii în condiþiileprezentei legi a mãsurii plasamentului.

(2) Fac parte din categoria serviciilor de tip rezidenþial centrele de plasament ºi centrele de primirea copilului în regim de urgenþã.

(3) Sunt considerate servicii de tip rezidenþial ºi centrele maternale.(4) Serviciile de tip rezidenþial care aparþin autoritãþilor administraþiei publice se organizeazã numai

în structura direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, în regim de componentefuncþionale ale acestora, fãrã personalitate juridicã.

(5) Serviciile de tip rezidenþial se organizeazã pe model familial ºi pot avea caracter specializat înfuncþie de nevoile copiilor plasaþi.

Art. 111. - (1) Pentru asigurarea prevenirii separãrii copilului de pãrinþii lui, consiliile locale alemunicipiilor, oraºelor, comunelor ºi sectoarelor municipiului Bucureºti au obligaþia sã organizeze, înmod autonom sau prin asociere, servicii de zi, potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivã.

(2) În situaþia în care consiliul local nu identificã resurse financiare ºi umane suficiente pentru aorganiza serviciile prevãzute la alin. (1), la cererea acestuia, consiliul judeþean va asigura finanþareanecesarã înfiinþãrii acestor servicii. Consiliul local asigurã finanþarea cu pânã la 50% a cheltuielilor defuncþionare a acestor servicii, cota-parte ºi cuantumul total al acestor cheltuieli fiind stabilite anual prinhotãrâre a consiliului judeþean.

Art. 112. - Pentru asigurarea protecþiei speciale a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotireapãrinþilor sãi, consiliul judeþean ºi, respectiv, consiliul local al sectorului mun. Bucureºti au obligaþia sãorganizeze, în mod autonom sau prin asociere, servicii de tip familial ºi de tip rezidenþial, potrivitnevoilor identificate la nivelul unitãþii lor administrativ-teritoriale. În funcþie de nevoile evaluate alecopiilor plasaþi, consiliul judeþean poate organiza ºi dezvolta ºi servicii de zi.

CAPITOLUL VIIIOrganisme privateArt. 113. - (1) Organismele private care pot desfãºura activitãþi în domeniul protecþiei drepturilor

copilului ºi al protecþiei speciale a acestuia sunt persoane juridice de drept privat, fãrã scop patrimonial,constituite ºi acreditate în condiþiile legii.

(2) În desfãºurarea activitãþilor prevãzute la alin. (1), organismele private acreditate se supunregimului de drept public prevãzut de prezenta lege, precum ºi de reglementãrile prin care aceasta estepusã în executare.

Art. 114. - Organismele private legal constituite ºi acreditate pot înfiinþa, organiza ºi dezvoltaserviciile de prevenire a separãrii copilului de familia sa, precum ºi de protecþie specialã a copilului,prevãzute la art. 107, numai pe baza licenþei eliberate de Autoritatea Naþionalã pentru ProtecþiaDrepturilor Copilului.

CAPITOLUL IXLicenþierea ºi inspecþia serviciilor de prevenire a separãrii copilului de familia sa, precum ºi a celor

de protecþie specialã a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pãrinþilor sãiArt. 115. - (1) Autoritãþile publice sau organismele private autorizate pot înfiinþa, organiza ºi

dezvolta servicii de prevenire a separãrii copilului de familia sa, precum ºi servicii de protecþie specialã

municipiului Bucureºti, care preia, în mod corespunzãtor, funcþiile serviciului public de asistenþã socialãde la nivelul judeþului ºi, respectiv, atribuþiile serviciului public de asistenþã socialã de la nivelulsectoarelor municipiului Bucureºti.

(3) Instituþia prevãzutã la alin. (2) exercitã în domeniul protecþiei drepturilor copilului atribuþiileprevãzute de prezenta lege, precum ºi de alte acte normative în vigoare.

(4) Structura organizatoricã, numãrul de personal ºi finanþarea direcþiei generale de asistenþã socialãºi protecþia copilului se aprobã prin hotãrâre a consiliului judeþean, respectiv a consiliului local alsectorului municipiului Bucureºti, care o înfiinþeazã, astfel încât sã asigure îndeplinirea în modcorespunzãtor a atribuþiilor ce îi revin, precum ºi realizarea deplinã ºi exercitarea efectivã a drepturilorcopilului.

(5) Atribuþiile ºi regulamentul-cadru de organizare ºi funcþionare ale direcþiei generale de asistenþãsocialã ºi protecþia copilului se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii,Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.

Art. 106. - (1) Serviciile publice de asistenþã socialã organizate la nivelul municipiilor ºi oraºelor,precum ºi persoanele cu atribuþii de asistenþã socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunaleîndeplinesc în domeniul protecþiei copilului urmãtoarele atribuþii:

a) monitorizeazã ºi analizeazã situaþia copiilor din unitatea administrativ-teritorialã, precum ºimodul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând centralizarea ºi sintetizarea datelor ºi informaþiilorrelevante;

b) realizeazã activitatea de prevenire a separãrii copilului de familia sa;c) identificã ºi evalueazã situaþiile care impun acordarea de servicii ºi/sau prestaþii pentru prevenirea

separãrii copilului de familia sa;d) elaboreazã documentaþia necesarã pentru acordarea serviciilor ºi/sau prestaþiilor ºi acordã aceste

servicii ºi/sau prestaþii, în condiþiile legii;e) asigurã consilierea ºi informarea familiilor cu copii în întreþinere asupra drepturilor ºi obligaþiilor

acestora, asupra drepturilor copilului ºi asupra serviciilor disponibile pe plan local;f) asigurã ºi urmãresc aplicarea mãsurilor de prevenire ºi combatere a consumului de alcool ºi

droguri, de prevenire ºi combatere a violenþei în familie, precum ºi a comportamentului delincvent;g) viziteazã periodic la domiciliu familiile ºi copiii care beneficiazã de servicii ºi prestaþii;h) înainteazã propuneri primarului, în cazul în care este necesarã luarea unei mãsuri de protecþie

specialã, în condiþiile legii;i) urmãresc evoluþia dezvoltãrii copilului ºi modul în care pãrinþii acestuia îºi exercitã drepturile ºi

îºi îndeplinesc obligaþiile cu privire la copilul care a beneficiat de o mãsurã de protecþie specialã ºi a fostreintegrat în familia sa;

j) colaboreazã cu direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în domeniul protecþieicopilului ºi transmit acesteia toate datele ºi informaþiile solicitate din acest domeniu.

(2) La nivelul sectoarelor municipiului Bucureºti, atribuþiile prevãzute la alin. (1) sunt exercitatede direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului.

Art. 107. - (1) Pentru prevenirea separãrii copilului de pãrinþii sãi, precum ºi pentru realizareaprotecþiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de pãrinþii sãi, se organizeazã ºifuncþioneazã urmãtoarele tipuri de servicii:

a) servicii de zi;b) servicii de tip familial;c) servicii de tip rezidenþial. (2) Regulamentul-cadru pentru organizarea ºi funcþionarea serviciilor prevãzute la alin. (1) se

aprobã prin hotãrâre a Guvernului.Art. 108. - (1) Serviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigurã menþinerea, refacerea ºi

dezvoltarea capacitãþilor copilului ºi ale pãrinþilor sãi, pentru depãºirea situaþiilor care ar putea determinasepararea copilului de familia sa.


(3) În funcþie de fiecare caz în parte, primarul decide, prin dispoziþie, cu privire la acordareaprestaþiei financiare excepþionale ºi cuantumul acesteia.

Art. 122. - Cuantumul maxim, precum ºi condiþiile de acordare a prestaþiilor financiareexcepþionale se stabilesc prin hotãrâre a consiliului local.

Art. 123. - Prestaþiile financiare excepþionale pot fi acordate ºi sub formã de prestaþii în naturã,pe baza dispoziþiei primarului, constând, în principal, în alimente, îmbrãcãminte, manuale ºi rechizitesau echipamente ºcolare, suportarea cheltuielilor legate de transport, procurarea de proteze,medicamente ºi alte accesorii medicale.

CAPITOLUL XIReguli speciale de procedurãArt. 124. - (1) Cauzele prevãzute de prezenta lege privind stabilirea mãsurilor de protecþie

specialã sunt de competenþa tribunalului de la domiciliul copilului.(2) Dacã domiciliul copilului nu este cunoscut, competenþa revine tribunalului în a cãrui

circumscripþie teritorialã a fost gãsit copilul.Art. 125. - (1) Cauzele prevãzute la art. 124 se soluþioneazã în regim de urgenþã, cu citarea

reprezentantului legal al copilului, a direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului ºi cuparticiparea obligatorie a procurorului.

(2) Audierea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie ºi se face cu respectareaprevederilor art. 24, cu excepþia cauzelor care privesc stabilirea unei mãsuri de protecþie specialãpentru copilul abuzat sau neglijat; în acest caz, audierea copilului se face cu respectarea prevederilorart. 95 alin. (3).

(3) Termenele de judecatã nu pot fi mai mari de 10 zile.(4) Pãrþile sunt legal citate dacã citaþia le-a fost înmânatã cel puþin cu o zi înaintea judecãrii.Art. 126. - (1) Hotãrârile prin care se soluþioneazã fondul cauzei se pronunþã în ziua în care au

luat sfârºit dezbaterile.(2) În situaþii deosebite, pronunþarea poate fi amânatã cel mult douã zile.Art. 127. - (1) Hotãrârea instanþei de fond este executorie ºi definitivã.(2) Hotãrârea se redacteazã ºi se comunicã pãrþilor în termen de cel mult 10 zile de la pronunþare.Art. 128. - Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicãrii hotãrârii.Art. 129. - Dispoziþiile prezentei legi referitoare la procedura de soluþionare a cauzelor privind

stabilirea mãsurilor de protecþie specialã se completeazã în mod corespunzãtor cu prevederile Coduluide procedurã civilã.

Art. 130. - (1) În toate cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, direcþia generalã deasistenþã socialã ºi protecþia copilului de la domiciliul copilului sau în a cãrei razã administrativ-teritorialã a fost gãsit copilul întocmeºte ºi prezintã instanþei raportul referitor la copil, care vacuprinde date privind:

a) personalitatea, starea fizicã ºi mentalã a copilului;b) antecedentele sociomedicale ºi educaþionale ale copilului;c) condiþiile în care copilul a fost crescut ºi în care a trãit;d) propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidenþial în care ar putea fi plasat

copilul;e) orice alte date referitoare la creºterea ºi educarea copilului, care pot servi soluþionãrii cauzei.(2) În toate cauzele care privesc stabilirea, înlocuirea ori încetarea mãsurilor de protecþie specialã

stabilite de prezenta lege pentru copilul care a sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penal se va întocmiun raport ºi din partea serviciului de reintegrare ºi supraveghere de pe lângã instanþa judecãtoreascã.

Art. 131. - Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi sunt scutite de taxa judiciarã de timbruºi de timbru judiciar.

a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pãrinþilor sãi, prevãzute de prezenta lege, numaidacã au obþinut licenþa de funcþionare pentru serviciul respectiv, eliberatã de Autoritatea Naþionalã pentruProtecþia Drepturilor Copilului.

(2) Licenþa de funcþionare prevãzutã la alin. (1) se acordã pe baza îndeplinirii standardelorminime obligatorii elaborate pentru serviciile de prevenire a separãrii copilului de familia sa,precum ºi pentru serviciile de protecþie specialã a copilului lipsit, temporar sau definitiv, deocrotirea pãrinþilor sãi. Standardele se elaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru ProtecþiaDrepturilor Copilului ºi se aprobã prin ordin al secretarului de stat.

Art. 116. - Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului efectueazã inspecþiiperiodice cu privire la modul în care autoritãþile publice sau organismele private autorizate respectãstandardele prevãzute la art. 110.

Art. 117. - Condiþiile ºi procedura de acordare, retragere, anulare sau suspendare a licenþeiprevãzute la art. 115, precum ºi condiþiile ºi procedura de efectuare a inspecþiilor prevãzute la art.116 se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.

CAPITOLUL XFinanþarea sistemului de protecþie a copiluluiArt. 118. - (1) Prevenirea separãrii copilului de familia sa, precum ºi protecþia specialã a

copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pãrinþilor sãi se finanþeazã din urmãtoarelesurse:

a) bugetul local al comunelor, oraºelor ºi municipiilor;b) bugetele locale ale judeþelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureºti;c) bugetul de stat;d) donaþii, sponsorizãri ºi alte forme private de contribuþii bãneºti, permise de lege.(2) Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului poate finanþa programe de

interes naþional pentru protecþia ºi promovarea drepturilor copilului, din fonduri alocate de labugetul de stat cu aceastã destinaþie, din fonduri externe rambursabile ºi nerambursabile, precumºi din alte surse, în condiþiile legii.

Art. 119. - (1) Pentru fiecare copil faþã de care s-a luat mãsura plasamentului se acordã oalocaþie lunarã de plasament, în cuantum de 670.000 lei, care se indexeazã prin hotãrâre aGuvernului. De aceastã alocaþie beneficiazã ºi copilul pentru care a fost instituitã tutela, în condiþiilelegii.

(2) Alocaþia se plãteºte persoanei sau reprezentantului familiei care a luat în plasament copilulsau tutorelui.

(3) Alocaþia de plasament se suportã de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii,Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.

Art. 120. - Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizaþiilor asistenþilor maternali,precum ºi cele legate de aplicarea prevederilor Legii nr. 326/2003 privind drepturile de carebeneficiazã copiii ºi tinerii ocrotiþi de serviciile publice specializate pentru protecþia copilului,mamele protejate în centre maternale, precum ºi copiii încredinþaþi sau daþi în plasament la asistenþimaternali profesioniºti se suportã de la bugetul judeþului, respectiv de la bugetul sectoruluimunicipiului Bucureºti, ºi se gestioneazã de cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþiacopilului.

Art. 121. - (1) Primarii acordã prestaþii financiare excepþionale, în situaþia în care familia careîngrijeºte copilul se confruntã temporar cu probleme financiare determinate de o situaþieexcepþionalã ºi care pune în pericol dezvoltarea armonioasã a copilului.

(2) Prestaþiile excepþionale se acordã cu prioritate copiilor ale cãror familii nu au posibilitateasau capacitatea de a acorda copilului îngrijirea corespunzãtoare ori ca urmare a necesitãþii suportãriiunor cheltuieli particulare destinate menþinerii legãturii copilului cu familia sa.


CAPITOLUL XIIIDispoziþii tranzitorii ºi finaleArt. 137. - În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, direcþia generalã de

asistenþã socialã ºi protecþia copilului va reevalua împrejurãrile care au stat la baza mãsurilor deprotecþie dispuse de comisia pentru protecþia copilului ºi, dupã caz, va solicita instituirea tuteleisau stabilirea unei mãsuri de protecþie specialã, în condiþiile prezentei legi.

Art. 138. - Centrele de plasament, centrele de primire în regim de urgenþã ºi centrele maternaleorganizate în structura fostelor servicii publice specializate pentru protecþia copilului sereorganizeazã prin hotãrârea consiliului judeþean, respectiv a consiliului local al sectoarelormunicipiului Bucureºti în structura direcþiei generale de asistenþã socialã din subordinea consiliuluijudeþean, respectiv a consiliului local al sectoarelor municipiului Bucureºti, în regim decomponente funcþionale ale acestora, fãrã personalitate juridicã.

Art. 139. - (1) Serviciile de zi destinate prevenirii situaþiilor ce pun în pericol securitatea ºidezvoltarea copilului, înfiinþate de consiliile judeþene, precum ºi personalul care deserveºte acesteservicii se transferã consiliilor locale pe teritoriul cãrora acestea funcþioneazã.

(2) Fac excepþie de la prevederile alin. (1) serviciile de zi specializate pentru copilul abuzatsau neglijat, care se considerã de interes judeþean.

(3) În situaþia în care serviciile prevãzute la alin. (1) fac parte dintr-un complex de serviciicare are ca obiect de activitate ºi protecþia copilului în regim rezidenþial, respectiv centru deplasament, centru de primire în regim de urgenþã sau centru maternal, transferul se realizeazã numaidacã este posibilã separarea patrimoniului ºi a personalului.

(4) Consiliile locale au obligaþia sã pãstreze destinaþia ºi structura de personal a serviciilorpreluate.

(5) Transferul prevãzut la alin. (1) se realizeazã pe bazã de protocol încheiat între consiliuljudeþean ºi consiliul local.

Art. 140. - Personalul didactic ºi didactic auxiliar, transferat potrivit art. 46 din Ordonanþa deurgenþã a Guvernului nr. 26/1997 privind protecþia copilului aflat în dificultate, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare, care la data intrãrii în vigoare a prezentei legi este încadratcu acest statut în cadrul serviciilor publice specializate pentru protecþia copilului, îºi pãstreazãstatutul.

Art. 141. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, consiliile judeþene,respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti, Ministerul Sãnãtãþii, MinisterulAdministraþiei ºi Internelor ºi Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului auobligaþia sã desemneze persoanele dintre cele cu atribuþii de control, care vor constata contravenþiileºi vor aplica sancþiunile menþionate în prezentul capitol.

Art. 142. - (1) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã:a) art. 88 din Codul familiei;b) Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 26/1997 privind protecþia copilului aflat în

dificultate, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare, cu excepþia art. 20;

c) Hotãrârea Guvernului nr. 604/1997 privind criteriile ºi procedurile de autorizare aorganismelor private care desfãºoarã activitãþi în domeniul protecþiei copilului, publicatã înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 16 octombrie 1997;

d) Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei pentruprotecþia copilului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 15 octombrie2001, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 71/2002;

e) lit. A a alin. (2) al art. 3 din Regulamentul-cadru de organizare ºi funcþionare a serviciuluipublic de asistenþã socialã, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 90/2003, publicatã în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 81 din 7 februarie 2003, cu modificãrile ulterioare.

CAPITOLUL XIIRãspunderi ºi sancþiuniArt. 132. - (1) Îndemnul ori înlesnirea practicãrii cerºetoriei de cãtre un minor sau tragerea de

foloase de pe urma practicãrii cerºetoriei de cãtre un minor se pedepseºte cu închisoare de la 1 la3 ani.

(2) Recrutarea ori constrângerea unui minor la cerºetorie se pedepseºte cu închisoare de la 1la 5 ani.

(3) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) sau (2) este sãvârºitã de un pãrinte sau de reprezentantullegal al minorului, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani, pentru fapta prevãzutã la alin. (1), ºide la 2 la 7 ani ºi interzicerea unor drepturi, pentru fapta prevãzutã la alin. (2).

Art. 133. - Fapta pãrintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a se folosi de acestapentru a apela în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor financiar sau material, se pedepseºtecu închisoare de la 1 la 5 ani ºi interzicerea unor drepturi.

Art. 134. - (1) Nerespectarea obligaþiilor prevãzute la art. 36 alin. (2), art. 48 alin. (4) ºi art.91 constituie abatere disciplinarã gravã ºi se sancþioneazã potrivit legii.

(2) Nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 36 alin. (2), art. 87 alin. (3) teza întâi constituieabatere disciplinarã.

Art. 135. - (1) Constituie contravenþii urmãtoarele fapte:a) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 9 alin. (1), în termen de 30 de zile de la data intrãrii

în vigoare a prezentei legi;b) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 9 alin. (2);c) nerespectarea obligaþiilor prevãzute la art. 10 alin. (1) ºi (3);d) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 11 alin. (1);e) necomunicarea de cãtre organele de poliþie a rezultatelor verificãrilor specifice privind

identitatea mamei în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (3);f) neefectuarea de cãtre serviciul public de asistenþã socialã a declaraþiei de înregistrare a

naºterii, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6);g) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 11 alin. (7);h) nerespectarea obligaþiilor prevãzute la art. 13 ºi la art. 18 alin. (3);i) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (2)-(4) ºi ale art. 83;j) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 96.(2) Contravenþiile prevãzute la alin. (1) se sancþioneazã astfel:a) cu amendã de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, cele prevãzute la lit. a), c), g) ºi h);b) cu amendã de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, cea prevãzutã la lit. f);c) cu amendã de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei, cele prevãzute la lit. b), d) ºi j);d) cu amendã de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, cele prevãzute la lit. e) ºi i).(3) Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunii se fac de cãtre persoane anume

desemnate dintre cele cu atribuþii de control din:a) Ministerul Sãnãtãþii, pentru contravenþiile de la alin. (1) lit. a), c) ºi d);b) Ministerul Administraþiei ºi Internelor, pt. contravenþiile de la alin. (1) lit. b), e), h) ºi i);c) Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului, pentru contravenþia de la alin.

(1) lit. j);d) consiliul judeþean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului Bucureºti, pentru

contravenþiile de la alin. (1) lit. f) ºi g).Art. 136. - Contravenþiilor prevãzute la art. 135 le sunt aplicabile prevederile Ordonanþei

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor, aprobatã cu modificãri ºicompletãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile ulterioare.


(5) Condiþiile ºi procedura de acordare, retragere, anulare sau suspendare a licenþei prevãzutela art. 115, precum ºi condiþiile ºi procedura de efectuare a inspecþiilor prevãzute la art. 116 seelaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie.

(6) Procedura referitoare la exercitarea dreptului copilului ai cãrui pãrinþi locuiesc în statediferite de a întreþine relaþii personale ºi contacte directe cu aceºtia, prevãzutã la art. 17 alin. (2),se elaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie împreunã cuMinisterul Afacerilor Externe.

(7) Tipurile de servicii specializate, prevãzute la art. 84 alin. (2), ce se asigurã pe toatã durataaplicãrii mãsurilor destinate copilului care sãvârºeºte fapte penale ºi nu rãspunde penal, pentru a-i asista pe copii în procesul de reintegrare în societate, precum ºi standardele referitoare lamodalitatea de asigurare a acestor servicii se elaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentruProtecþia Copilului ºi Adopþie în colaborare cu Ministerul Justiþiei.

(8) Atribuþiile ºi Regulamentul-cadru de organizare ºi funcþionare a direcþiei generale deasistenþã socialã ºi protecþia copilului, prevãzute la art. 105 alin. (5), se elaboreazã de cãtreMinisterul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 ºi aleart. 76 alin. (1) din Constituþia României, republicatã.

(2) Se modificã în mod corespunzãtor dispoziþiile referitoare la înregistrarea naºterii copiluluiabandonat de mamã în spital, cuprinse în Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilã,publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 11 noiembrie 1996, cu modificãrileºi completãrile ulterioare.

(3) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã orice alte dispoziþii contrare.Art. 143. - (1) Formarea iniþialã în domeniul protecþiei drepturilor copilului este obligatorie

pentru toate categoriile profesionale din sistem ºi pentru cei care au atribuþii decizionale privitoarela copil.

(2) Educaþia permanentã ºi formarea profesionalã continuã în domeniul protecþiei speciale acopilului se asigurã pentru toate categoriile profesionale din sistem.

(3) Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului împreunã cu MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii, Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, Ministerul Sãnãtãþii,precum ºi, dupã caz, cu celelalte instituþii publice ºi private interesate vor asigura formarea iniþialãºi continuã a personalului care, în exercitarea sarcinilor ce îi revin, intrã în contact cu domeniulprotecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului.

Art. 144. - (1) La angajarea personalului de educaþie, protecþie ºi îngrijire din cadrulinstituþiilor publice ºi private, care, prin natura profesiei, intrã în contact cu copilul, se va prezentaîn mod obligatoriu ºi o expertizã neuropsihiatricã.

(2) Anual personalul prevãzut la alin. (1) este evaluat din punct de vedere psihologic.(3) Rapoartele privind expertizele neuropsihiatrice, precum ºi rapoartele de evaluare

psihologicã se pãstreazã conform legii la dosarul personal al salariatului.Art. 145. - (1) Regulamentele proprii ale persoanelor juridice care desfãºoarã activitãþi de

protecþie a copilului vor specifica expres regulile stabilite pentru a asigura exercitarea drepturilorºi îndeplinirea îndatoririlor pe care le au copiii, în conformitate cu vârsta, sãnãtatea ºi gradul dematuritate al acestora.

(2) Aceste regulamente vor fi expuse într-un loc vizibil, astfel încât sã permitã accesul copiilorºi informarea lor adecvatã.

Art. 146. - Prevederile prezentei legi se completeazã cu alte reglementãri care se referã ladrepturile copilului, inclusiv cu prevederile cuprinse în convenþiile ºi tratatele internaþionale la careRomânia este parte.

Art. 147. - Elaborarea proiectelor de acte normative care fac referire la oricare dintre drepturilecopilului prevãzute de prezenta lege se realizeazã obligatoriu cu avizul Autoritãþii Naþionale pentruProtecþia Drepturilor Copilului.

Art. 148. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 1 ianuarie 2005, cu excepþia prevederilor art.17 alin. (2), art. 19 alin. (3), art. 84 alin. (2), art. 104 alin. (2), art. 105 alin. (5), art. 107 alin. (2)ºi art. 117, care intrã în vigoare la 3 zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I.

(2) Procedura de întoarcere a copiilor în þarã, de identificare a pãrinþilor sau altor reprezentanþilegali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de întoarcerea în þarã a acestora,precum ºi serviciile de protecþie specialã, publice sau private, competente sã asigure protecþia înregim de urgenþã a copiilor aflaþi în strãinãtate, care, din orice motive, nu sunt însoþiþi de pãrinþisau de un alt reprezentant legal ori nu se gãsesc sub supravegherea legalã a unor persoane dinstrãinãtate, prevãzutã la art. 19 alin. (3), se elaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentruProtecþia Copilului ºi Adopþie.

(3) Organizarea ºi metodologia de funcþionare a comisiei pentru protecþia copilului, prevãzutãla art. 104 alin. (2), se elaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie.

(4) Regulamentul-cadru pentru organizarea ºi funcþionarea serviciilor prevãzute la art. 107alin. (2) se elaboreazã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie.


Inspectoratul ªcolar al Judeþului Bistriþa-NãsãudAdresa Zimbrului 2, BistriþaTel. 0263/213529 Fax 0263/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului BotoºaniAdresa Nicolae Iorga 28, BotoºaniTel. 0231/584050 Fax 0231/584052E-mail: [email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului BraºovAdresa Iuliu Maniu 52, BraºovTel. 0268/415104 Fax 0268/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului BrãilaAdresa Bdul A.I.Cuza 172, BrãilaTel. 0239/ 619160 Fax 0239/ [email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului BuzãuBd. Bãlcescu 20, BuzãuTel. 0238/716453; Fax 0238/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului Caraº-SeverinAdresa Str. Ateneului nr. 1, ReºiþaTel. 0255/214238 Fax 0255/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului CãlãraºiAdresa Sloboziei 28, CãlãraºiTel. 0242/315647 Fax 0242/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului ClujAdresa P-þa ªtefan cel Mare 4, Cluj-NapocaTel. 0264/596067 Fax 0264/[email protected] [email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului ConstanþaAdresa Str. ªtefan cel Mare 6, ConstanþaTel. 0241/611913 Fax 0241/[email protected]

Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiStr. Gen. Berthelot 28-30Sector 1, 010174, Bucureºtitel. centralã: 021 / 310 4320; 021 / 314 2680tel. cabinet ministru: 021 / 312 7165tel. cercetare: 021 / 319 2326, 021 / 319 2339www.edu.ro

Inspectoratul ªcolar al Municipiului BucureºtiAdresa Icoanei 19, sector 2Tel. 021/2118485; 021/2107532/34Fax 021/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului AlbaAdresa Bethlen Gabriel 7, Alba-IuliaTel. 0258/811662 Fax 0258/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului ArgeºAdresa Bd. Eroilor 4-6, PitestiTel. 0248/218319 Fax 0248/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului AradAdresa Decebal 32, AradTel. 0257/280008 Fax 0257/[email protected][email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului BacãuAdresa Oituz 24, BacãuFax 0234/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului BihorAdresa Mihai Eminescu 11, OradeaTel. 0259/416454 Fax 0259/[email protected]

Inspectorate ºcolare


Inspectoratul ªcolar al Judeþului IaºiAdresa N. Bãlcescu 26, IaºiTel. 0232/268019 Fax 0232/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului IlfovCalea 13 Septembrie nr. 209 Sector 5Tel 3173651 Fax [email protected]@gmail.com

Inspectoratul ªcolar al Judeþului MaramureºAdresa Gh. ªincai 46, Baia MareTel. 0262/212114 Fax 0262/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului MehedinþiAdresa str.I.C.Brãtianu, nr.7, Dr. Tr. SeverinTel. 0252/315579 Fax 0252/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului MureºAdresa Victor Babeº 11, Tg. MureºTel. 0265/213779 Fax 0265/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului NeamþAdresa Lt. Drãghicescu 4A, Piatra NeamþTel. 0233/215807 Fax 0233/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului OltAdresa Ec. Teodoroiu 64b, SlatinaTel. 0249/412314 Fax 0249/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului PrahovaAdresa Democraþiei 35, PloieºtiTel. 0244/577699 Fax 0244/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului Satu MareAdresa 1 Dec. 1918 nr. 6, Satu MareTel. 0261/733917 Fax 0261/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului CovasnaAdresa str. Victor Babeº_ nr. 15/C, Sf. GheorgheTel. 0267/314782; 315155 Fax 0267/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului DambovitaAdresa Bulevardul Regele Carol I, nr. 62, TargovisteTel. 0245/ 211891 Fax 0245/ [email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului DoljAdresa Breslei 97, CraiovaTel. 0251/422175; 421303 Fax 0251/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului GalatiAdresa Strada Portului, Nr. 57 bis, GalatiTel. 0236/460170 Fax 0236/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului GiurgiuAdresa Str.Portului nr.17, GiurgiuTel. 0246/214255 Fax 0246/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului GorjAdresa Victoriei 132-134, Tg. JiuTel. 0253/227177 Fax 0253/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului HarghitaAdresa Libertatii 5, Miercurea-CiucTel. 0266/312514 Fax 0266/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului HunedoaraAdresa Gh. Baritiu 2, DevaTel. 0254/213315; 215755 Fax 0254/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului IalomitaAdresa Strada Lacului, nr. 19, SloboziaTel. 0243/236383 Fax 0243/[email protected]


Direcþii de muncã, solidaritatesocialã ºi familie

Albastr. Regina Maria nr.2, 510103, Alba IuliaTel. 0258-812736, 0258-812470, 0258-813478; Fax 0258-819846E-mail: [email protected]

Aradstr. Gh. Lazãr nr 20, 310126, AradTel. 0257-280178, Fax 0257-281703E-mail: [email protected]

Argeºstrada I. C. Brãtianu nr 32, 110004, PiteºtiTel. 0248-222245; Fax 0248-222213E-mail: [email protected]

Bacãustr. N. Titulescu nr.32, 600267, BacãuTel. 0234-510083/510082; Fax 0234-588605E-mail: [email protected]

Bihorstr. Tudor Vladimirescu nr 2, 410203, OradeaTel. 0259-468382 Fax [email protected]

Bistriþa-Nãsãudstr. Liviu Rebreanu nr 59, 420008, BistriþaTel. 0263-232409 , Fax 0263-213753E-mail: [email protected]

BotoºaniCalea Naþionalã 85, 710048, BotoºaniTel. 0231-536726E-mail: [email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului SãlajAdresa Unirii 2, ZalãuTel. 0260/661391 Fax 0260/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului SibiuAdresa Berãriei 2, Sibiu, 2400Tel. 0269/210466 Fax 0269/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului SuceavaAdresa Calea Unirii, nr. 15, cod 720018, SuceavaTel. 0230-221195 Fax [email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului TeleormanAdresa Carpaþi 15, AlexandriaTel. 0247/312712 Fax 0247/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului TimisAdresa B-dul. C.D. Loga, Nr. 3, TimisoaraTel. 0256/305799 Fax 0256/490429 si 0256/490430E-mail: [email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului TulceaAdresa Dobrogeanu Gherea nr. 3-4, TulceaTel. 0240/515828 Fax 0240/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului VasluiAdresa Str. Donici nr.2, VasluiTel. 0235/311928 Fax 0235/311715E-mail: [email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului VâlceaAdresa Bd. N. Bãlcescu 28, Râmnicu VâlceaTel. 0250/737520 Fax 0250/[email protected]

Inspectoratul ªcolar al Judeþului VranceaAdresa Moldova 9, FocºaniTel. 0237/214141 Fax 0237-214.499E-mail: [email protected]


Covasnastr. Gen. Grigore Bãlan nr 14, 520042, Sf. GheorgheTel. 0267-311917, Fax 0267-311917E-mail: [email protected]/dgmsscovasna

Dâmboviþastr. Tudor Vladimirescu nr 1A, 130078, TârgoviºteTel. 0245-211675; Fax 0245-606041E-mail: [email protected]

Doljstr. Unirii nr. 10, 200585, CraiovaTel. 0251-418120; Fax 0251-418120E-mail: [email protected]

Galaþistr. Regiment 11 Siret nr. 46-A, 800302, GalaþiTel. 0236-460392, Fax 0236-416852E-mail: [email protected]

Giurgiustr. Independenþei, Bloc 106 mezanin, 080116, GiurgiuTel. 0246-213316, 0246-215108; Fax 0246-212872E-mail: [email protected]

GorjBd. Republicii bl 14 sc 1, 210153, Tg. JiuTel. 0253-217020; Fax 0253-212989E-mail: [email protected]

Harghitastr.Florilor nr 94, 530140, Miercurea CiucTel. 0266-372157, 0266-311118; Fax 0266-372157E-mail: [email protected]

HunedoaraPiaþa Unirii nr 2, 330152, DevaTel. 0254-215521, 0254-219155; Fax 0254-233640E-mail: [email protected]

Braºovbd.Eroilor nr.5, 500007, BraºovTel. 0268-476972; Fax 0268-475182E-mail: [email protected]

Brãilastr. Calea Cãlãraºilor nr 19, 810017, BrãilaTel. 0239-625411; Fax 0239-625411E-mail: [email protected]

BucureºtiStr. Piaþa Amzei nr.13 sector 1, 010346, BucureºtiTel. 021-2128415; Fax 021-2128416 / 3168416E-mail: [email protected]

Buzãustr. Unirii bloc 11-DE, 120190, BuzãuTel. 0238-722027, 0238-722028; Fax 0238-724660E-mail: [email protected]://ddfss.buzau.ro

Caraº-Severinstr. Traian Lalescu nr 27, 320050, ReºiþaTel. 0255-214044, 0255-213946; Fax 0255-213946E-mail: [email protected]

Cãlãraºistr. Flacãra nr 18A, 910067, CãlãraºiTel. 0242-314552, 0242-318960; Fax 0242-312153E-mail: [email protected]

Clujstr. George Coºbuc nr.2, 401120, Cluj NapocaTel. 0264-597125, Fax 0264-598060E-mail: [email protected]

Constanþastr.Decebal nr 13C, 900665, ConstantaTel. 0241-612597; Fax 0241-694337E-mail: [email protected]


Prahovastr. Nicolae Iorga nr 1, 100537, PloieºtiTel. 0244-577638; Fax 0244-575119E-mail: [email protected]

Satu Marestr. Tudor Vladimirescu nr 8, 440037, Satu MareTel. 0261-711415; Fax 0261-711415E-mail: [email protected]

Salajstr. Avram Iancu 29, ZalãuTel. 0260-611405; Fax 0260-661398E-mail: [email protected]

Sibiustr. Calea Dumbrãvii, nr. 17, 551061, SibiuTel. 0269-210892; Fax 0269-217875E-mail: [email protected]

Suceavastr. Tudor Vladimirescu, 720036, SuceavaTel. 0230-524731 / 222232; Fax 0230-524731E-mail: [email protected]

Teleormanstr Dunãrii 1, AlexandriaTel. 0247-317086, Fax 0247-317085E-mail: [email protected]

Timiºstr. Florimund de Mercy nr 2, 300085, TimiºoaraTel. 0256-432779; Fax 0256-433963E-mail: [email protected]

Tulceastr. Babadag nr 118, 820126, TulceaTel. 0240-531054; Fax 0240-531052E-mail: [email protected]

Vasluistr. M. Kogãlniceanu nr 24, 730120, VasluiTel. 0235-311563; Fax 0235-314338E-mail: [email protected]

Ialomiþastr. Lacului nr 10 et 2, 920012, SloboziaTel. 0243-232028; Fax 0243-236453E-mail: [email protected]

Iaºistr. Strapungere Silvestru nr.1 bl.L6-7, 700001, IaºiTel. 0232-213887, 0232-210980; Fax 0232-213887, 0232-210980E-mail: [email protected]

IlfovSos. Iancului nr. 48, sector 2, 021726, BucureºtiTel. 021-2569783, Fax 021-2569784E-mail: [email protected]

MaramureºPiaþa Pãcii nr 10, 430404, Baia MareTel. 0262-211443E-mail: [email protected]

MehedinþiBd. Carol I nr. 3, 220099, Turnu-SeverinTel. 0252-313860; Fax 0252-313951E-mail: [email protected]

Mureºstr. Iuliu Maniu nr 2, 540027, Târgu-MureºTel. 0265-264484; Fax 0265-264484E-mail: [email protected]

NeamþBd. Traian nr. 17, bl A4, parter, 610136, Piatra NeamþTel. 0233-233504; Fax 0233-220957E-mail: [email protected]

Oltstr. Aleea Tineretului nr 1A, 230053, SlatinaTel. 0249-410201, 0249-410203; Fax 0249-433706E-mail: [email protected]


Direcþiile de Protecþie ale Copilului

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului AlbaDirector: Sorin Valerian ChirilãPiaþa Iuliu Maniu 20, ALBA IULIATelefon/fax: 0258-83.32.30, 0258-81.82.66E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului AradDirector: Editha IuhaszStr. 1 Decembrie 1918 10/12, ARADTelefon/fax: 0257-21.00.55, 0257-21.00.35E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului ArgeºDirector: Adrian MacoveiP-ta Vasile Milea nr. 1, Et. 3, camera 117, PITEªTITelefon/fax: 0248-22.25.78, 0248-22.25.78E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului BacãuDirector: Sorin BraºoveanuStr. Condorilor nr. 2, BACÃUTelefon/fax: 0234-58.50.33, 0234-51.90.42E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului BihorDirector: Koncsek Vadnai ZitaStr. Feldioarei nr. 13, ORADEATelefon/fax: 0259-47.63.71, 0259-44.74.35E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Bistriþa NãsãudDirector: Rus MarinP-þa Petru Rareº nr. 1A, BISTRIÞATelefon/fax: 0263-23.05.02, 0263-23.05.02E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului BotoºaniDirector: Maria Felicia MihaiStr. Maxim Gorki nr. 4, BOTOªANITelefon/fax: 0231-53.79.93, 0231-51.10.47E-mail: [email protected]

Vâlceastr. Tudor Vladimirescu 1, Et. 3, Râmnicu VâlceaTel. 0250-731599; Fax 0250-734710E-mail: [email protected]

Vranceastr. Brãilei nr 3 bis , 620121, FocºaniTel. 0237-612666; Fax 0237-614939E-mail: [email protected] / [email protected]/ddfss/


Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului DâmboviþaDirector: Ciprian BuhuºiStr. I.C.Vissarion nr. 1, TÂRGOVIªTETelefon/fax: 0245-61.46.23, 0245-21.76.86E-mail: [email protected]

Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului DoljDirector: Gabriela NituicãStr. Nicolae Titulescu 22, CRAIOVATelefon/fax: 0251-41.63.65, 0251-41.78.38E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului GalaþiDirector: Marinela DobreaStr. A.I.Cuza nr. 72, GALAÞITelefon/fax: 0236-31.10.86, [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului GiurgiuDirector: Gemescu MarianaStr. Mihai Viteazul nr. 4, GIURGIUTelefon/fax: 0246-21.95.97, 0246-21.40.11E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului GorjDirector: Constantin PreoteasaStr. Ecaterina Teodoroiu nr. 365bis, TÂRGU-JIUTelefon/fax: 0253-21.25.18, 0253-21.51.11E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului HarghitaDirector: Ion ProcaStr. P-þa Libertãþii nr. 5, MIERCUREA CIUCTelefon/fax: 0266-31.01.92, 0266-31.47.11E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului HunedoaraDirector: Viorica PopescuStr. Iuliu Maniu nr. 18, DEVATelefon/fax: 0254-23.43.84, 0254-23.33.41E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului IaºiDirector: Florin IonStr. Vasile Lupu nr. 57A, IAªITelefon/fax: 0232-47-48-00, 0232-47.77.31/27.96.54E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului BraºovDirector: Luminiþa TârziuStr Iuliu Maniu nr. 6, BRAªOVTelefon/fax: 0268-41.71.00, 0268-41.11.24E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului BrãilaDirector: Alexandru SculschiP-þa Ghioceilor nr. 8, BRÃILATelefon/fax: 0239-67.78.39, 0239-69.48.75E-mail: [email protected]

Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului BuzãuDirector: Alexandrina DogujStr. Al. Marghiloman nr. 29, BUZÃUTelefon/fax: 0238-71.03.29/72.77.87, 0238-72.78.34/72.11.43E-mail: [email protected] [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului CãlãraºiDirector: Mihai RoibuStr. Bãrãganului 1, CÃLÃRAªITelefon/fax: 0242-31.10.60, 0242-30.69.17E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Caraº SeverinDirector: Ana VasileAleea Trei Ape nr. 4, REªIÞATelefon/fax: 0255-21.70.38, 0255-22.43.02E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului ClujDirector: Nicoleta BradStr. G-ral Eremia Grigorescu 37-39, CLUJ-NAPOCATelefon/fax: 0264-42.01.46, [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului ContanþaDirector: Petre DinicãStr. Decebal nr. 22, CONSTANÞATelefon/fax: 0241-468.09.40, 0241-69.41.37

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului CovasnaDirector: Voass MariaStr. P-þa Libertãþii nr. 4, SFÂNTU GHEORGHETelefon/fax: 0267-31.11.90-int.743, 0267-31.46.60E-mail: [email protected]


Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Satu MareDirector: Adrian MarcStr. Corvinilor nr. 18, SATU MARETelefon/fax: 0261-76.88.30E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului SãlajDirector: Milas VioletaP-þa 1 Decembrie 1918 nr. 12, ZALÃUTelefon/fax: 0260-61.88.50, 0260-61.41.20E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului SibiuDirector: Anca DrãganStr. Mitropoliei nr. 2, SIBIUTelefon/fax: 0269-23.25.75, 0269-23.25.75E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului SuceavaDirector: Gheorghe StratonBld. George Enescu 16, SUCEAVATelefon/fax: 0230-52.28.88, 0230-52.33.37E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului TeleormanDirector: Drãghici RodicaStr. Dunãrii nr. 7, ALEXANDRIATelefon/fax: 0247-31.66.11, 0247-31.66.12/40.60.60E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului TimiºDirector: Aurelia AnciuP-þa Regina Maria nr. 3, TIMIªOARATelefon/fax: 0256-27.02.12, 0256-49.43.65/49.40.30E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului TulceaDirector: Dumitra BãdulescuStr. Gavrilov Corneliu nr. 120, TULCEATelefon/fax: 0240-51.64.66, 0240-51.64.66E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului VâlceaDirector: Badea NicolaeBdul Tudor Vladimirescu 28, RÂMNICU VÂLCEATelefon/fax: 0250-73.53.67, 0250-73.47.58E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului IalomiþaDirector: Paul MarcuStr. Dobrogeanu Gherea Nr. 1, SLOBOZIATelefon/fax: 0243-23.10.88, 0243-23.34.07E-mail: [email protected] / [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului IlfovDirector: Adrian Dumitrescuªos.Afumaþi 94-96, VOLUNTARITelefon/fax: 021-270.47.90, 021-240.47.88E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului MaramureºDirector: Cornelica IleaStr. Banatului nr. 1, BAIA MARETelefon-fax: 0262-21.70.09, 0727-22.83.22. 0262-217009E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului MehedinþiDirector: Georgeta AprotosoaieStr. Traian nr. 89, TURNU SEVERINTelefon/fax: 0252-32.44.60, 052-31.92.66E-mail: [email protected]

Direcþia Generalã pentru Protecþia Copilului MureºDirector: Codruþa SavaStr. Gheorghe Marinescu nr. 62, TÂRGU-MUREªTelefon/fax: 0265-21.16.99, 0265-21.10.12E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului NeamþDirector: Mihai HanganuStr. Alexandru cel Bun nr. 11, PIATRA NEAMÞTelefon/fax: 0233-23.49.30, 0233-23.74.38E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului OltDirector: Luminiþa TudoraStr. Drnr. 2, SLATINATelefon/fax: 0249-43.49.02, 0249-41.26.92E-mail: [email protected]

Direcþia Genralã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului PrahovaDirector: Gheorghe Cureleaªos. Vestului nr. 14-16, cod 2000, PLOIEªTITelefon/fax: 0244-58.61.00, 0244-51.14.00E-mail: [email protected]


Sector 5Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sector 5Bdul Regina Elisabeta nr. 29-31, Sector 5, BucureºtiTelefon/fax: 021-310.17.31Director: Florentina MarinE-mail: [email protected]

Sector 6Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sector 6Str. Drumul Taberei nr. 18, Sector 6, BucureºtiTelefon/fax: 021-745.72.37; 021-745.62.29Director: Leonardo BrãilaE-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului VasluiDirector: ªtefãnicã Armeanu Ionelªos. Naþionalã Vaslui-Iaºi nr. 1, VASLUITelefon/fax: 0235-31.51.38E-mail: [email protected]

Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului VranceaDirector: Toader GheþuStr. 1 Decembrie 1918 nr. 32/3, FOCªANITelefon/fax: 0237-23.07.89, 0237-23.07.88E-mail: [email protected]

Municipiul Bucureºti

Sector 1Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sector 1Str. Mareºal Averescu nr. 17, Sector 1, BucureºtiTelefon/fax: 021-222.76.21, 021-223.41.97Director: Dãnuþ FleacãE-mail: [email protected] / [email protected]

Sector 2Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sector 2Str. Olari nr. 11-13, Sector 2, BucureºtiTelefon/fax: 021-252.22.02, 021-252.22.10/252.22.17Director: Dan BarangaE-mail: [email protected]

Sector 3Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sector 3Str. Bdul 1 Decembrie nr. 12-14, Sector 3, BucureºtiTelefon/fax: 021-321.63.62, 021-320.98.64Director: Florin ªtefan VasileE-mail: [email protected]

Sector 4Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sector 4ªos. Olteniþei, nr. 252-254, Sector 4, BucureºtiTelefon/Fax: 021-334.63.59/334.40.16, 021-334.47.70Director: Mihaela DumitrescuE-mail: [email protected]


BIHOR959 Poliþia de Frontierã979 Asistenþã socialã983 SOS Victimele Violenþei în Familie

BISTRIÞA934 Anti-drog983 SOS Victimele Violenþei în Familie

BOTOªANI954 Asistenþã socialã983 SOS Victimele Violenþei în Familie

BRAªOV

BRÃILA934 Anti-drog983 SOS Victimele Violenþei în Familie

BUZÃU934 Anti-drog

CARAª-SEVERIN934 Anti-drog979 Asistenþã socialã983 SOS Victimele Violenþei în Familie

CÃLÃRAªI

CLUJ934 Anti-drog962 Spitalul Clinic de Copii983 SOS Victimele Violenþei în Familie

CONSTANÞA969 Salvarea Mama si Copilul934 Anti-drog979 Asistenþã socialã983 SOS Victimele Violenþei în Familie

COVASNA934 Anti-drog983 SOS Victimele Violenþei în Familie

DAMBOVIÞA979 Asistenþã socialã983 SOS Victimele Violenþei în Familie

DOLJ

Hotline

Bucureºti9341 - Direcþia pentru Protecþia Drepturilor Copilului - Centrul Antidrog

sector 19342 - Direcþia pentru Protecþia Drepturilor Copilului - Centrul Antidrog




sector 59346 - Centrul de Prevenire ºi Consiliere ANTIDROG - sector 69596 - IGP - Prevenirea ºi Combaterea Traficului de Fiinþe Umane9609 - Fundatia Victor Babeº - salvare962 - Spitalul Clinic de Urgenþã973 - Puls Medica976 - SOS Medical & Ambulance Emergency Services SA9852 - Direcþia Protecþia Copilului Sector 2, telefonul copilului08008200200 - Telefonul Verde - Centrul de consiliere Sector 44501893 - Serviciul de primire în regim de urgenþã copii, Sector 5

Judeþe

ALBA979 Asistenta socialã983 SOS Victimele Violenþei în Familie

ARAD959 Poliþia de Frontierã983 SOS Victimele Violenþei în Familie934 Anti-drog983 SOS Victimele Violenþei în Familie

BACÃU934 Anti-drog983 SOS Victimele Violenþei in Familie

În Regulamentul cadru de organizare ºi funcþionare a Direcþiei generale deasistenþã socialã ºi protecþia copilului din 02/09/2004, în art. 3, alin. 1, esteprevãzutã structura organizatoricã orientativã necesarã care cuprinde uncompartiment de intervenþie în regim de urgenþã în domeniul protecþiei copilului,în cadrul cãruia se organizeazã ºi funcþioneaza "telefonul copilului".


SATU MARE983 SOS VictimeleViolenþei în Familie

SÃLAJ934 Anti-drog983 SOS Victimele Violenþei în Familie

SIBIU979 Asistenþã socialã983 SOS Victimele Violenþei în Familie

SUCEAVA934 Anti-drog983 SOS Victimele Violenþei în Familie

TELEORMAN983 SOS Victimele Violenþei în Familie

TIMIª959 Poliþia de Frontierã983 SOS Victimele Violenþei în Familie

TULCEA959 Politia de Frontiera983 SOS Victimele Violenþei în Familie

VASLUI934 Anti-drog959 Politia de Frontiera983 SOS Victimele Violenþei în Familie

VRANCEA934 Anti-drog983 SOS Victimele Violenþei în Familie

VÃLCEA

Alte numere utile (unice la nivel naþional):

955 Poliþia961 Salvarea981 Pompierii956 Jandarmeria982 Protecþia civilã

GALAÞI934 Anti-drog959 Poliþia de Frontierã983 SOS Victimele Violenþei în Familie

GORJ

GIURGIU934 Anti-drog983 SOS Victimele Violenþei în Familie

HARGHITA

HUNEDOARA934 Anti-drog983 SOS Victimele Violenþei în Familie

IALOMIÞA983 SOS Victimele Violenþei în Familie

IASI934 Anti-drog959 Politia de Frontiera962 Medical Ambulance Center983 SOS Victimele Violenþei în Familie

MARAMUREª934 Anti-drog959 Politia de Frontiera983 SOS Victimele Violenþei în Familie

MEHEDINÞI959 Poliþia de Frontierã983 SOS Victimele Violenþei în Familie

MUREª934 Anti-drog983 SOS Victimele Violenþei în Familie

NEAMÞ934 Anti-drog983 SOS Victimele Violenþei în Familie

OLT934 Anti-drog

PRAHOVA934 Anti-drog983 SOS Victimele Violenþei în Familie

Pentru actualizarea ghidului a fost consultatãbaza de date legislativã „Lege 4“ a firmei Indaco Systems

Tel. (01) 3112382 / 3112384www.indaco.ro

Ghid juridic privind

protec]ia copiilor [i a familiei

Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3

Sector 1, cod 010899

Tel. 021 316 61 76; Fax: 021 312 44 86

e-mail: [email protected]; www.salvaticopiii.ro

Cod IBAN RO81RNCB5065000026030005 - BCR PLEVNEI

Material tipãrit în 3.500 exemplare.Se distribuie gratuit.

ISBN 973-87430-9-5

Gh

id ju

rid

ic p

riv

ind

pro

tec]

ia c

op

iilo

r [i

a f

am

ilie

iWorld Learning

ChildNet Program

c i d Sector 1, cod 010899 i Tel. 021 316 61 76; Fax: 021 312 44 … · 2012. 6. 3. · 8 Ghid...

Documents

Transcript of c i d Sector 1, cod 010899 i Tel. 021 316 61 76; Fax: 021 312 44 … · 2012. 6. 3. · 8 Ghid...