7/18/2019 C Brancovenu Incercare Mai Aproape de Realitate

http://slidepdf.com/reader/full/c-brancovenu-incercare-mai-aproape-de-realitate 1/9

C.Brancoveanu domnitor ctitor si om de cultura

Domnitorul Constantin Brâncoveanu: origine

Constantin Brâncoveanu s-a născut în anul 1654, la Brâncoveni (actualmente

comună în județul lt!, într-o vec"e #amilie $oierească% Bunicul său, marele vornic &redaBrâncoveanu #usese '#oarte $ogat i #ără de )erec"e în această (*ară!, ca i în orice altă*ară+, du)ă cum mărturisea un călător străin care îl cunoscuse, cărturarul sirian cretin&aul din )el% &runcul Constantin, rămas or#an la vârsta de un an, a #ost crescut în legeacretinească a stră$unilor% u li)seau de la curtea $oierească a Brâncovenilor, dascăliclerici care să dea #ragedului vlăstar $oieresc învă*ătură de carte în lim$a românească, imai ales învă*ătură cretină din .#intele /vang"elii i din scrierile .#in*ilor &ărin*i% Du)ăcum, în unc"iul său, .tolnicul Constantin Cantacu0ino, mare dregător dar mai ales marecărturar, educat la niversitatea din &adova, în 2talia, tânărul Constantin a avut cel mai $un dascăl )entru tiin*ele tre$uitoare atunci unui viitor slujitor al domniei, c"emat la

înalte răs)underi în Divanul *ării%/l motenise averi adunate de mult, încă de )e vremea unui strămo al său, marelearma Datco i c"iar mai devreme, co$orându-se s)re )rimele veacuri de în#lorire a *ării3omâneti% David din Brâncoveni se trăgea din vornicul &ârvu Craiovescu , de la care vaînce)e creterea averii Brâncovenilor, deoarece cel mai de seamă motenitor alCraiovetilor a #ost însui atei-vodă Basara$, care s-a stins din via*ă în 1654, #ărăurmai, i atunci tot avutul său, )rintre care 15 de moii, case, vii, live0i% eletee, )ăduri i altele au trecut în stă)ânirea $oierului &reda Brâncoveanu, căsătorit cu one)oată de soră a domnitorului ră)osat% Cărturarul sirian &aul de )el, care a #ost )rimitîn casele de )iatră din Brâncoveni, a rămas uimit de cele vă0ute% /l s)unea că &redaBrâncoveanu stă)ânea )este 788 de sate, în care creteau 8%888 de oi, 4%888 de $oi,1%888 de $ivoli, 4%888 de râmători, 88 de iruri de stu)i cu roiuri de al$ine i că #iecareir dădea câte 188 de vedre de miere% 9n #iecare an vindea la .tam$ul câte 1%888 de $oi% De asemenea avea )este 1%588 de #amilii de *igani meteugari de tot #elul% &redaBrâncoveanu a #ost ucis la 165 tocmai datorită urii înverunate stârnită de averea sa%&entru a înlătura un $oier atât de $ogat, domnul i"nea al 222-lea îl va trimite )e 'Dincăvel arma, sâr$ul, olac, de au omorât )e &reda Bâncoveanu, vel $an, în casele saledomneti din ;ârgovite, ne#iind vinovat de nimic+% verea tânărului Constantin era,aadar, adunată mai întâi )rin motenire% Dar )ână în 16, ca dregător i mare logo#ăt, elva cum)ăra moii mai mari sau mai mici în treis)re0ece locuri din *ară, dintre care celemai cunoscute erau: ogooaia, do$ândită în 161 i ore0u, în 164% 9n tim)ul

domniei, averea sa a crescut du)ă cum se crede, cu încă 17 de moii% '.u$ dominaunc"iului său, <er$an Cantacu0ino, a urcat tre)tele înaltelor dregătorii )ână la aceea demare logo#ăt (astă0i, )rim-ministru! i is)ravnic al scaunului =ării% /l a #ost )e rând )ostelnic al doilea (vtori postelnic) în 16>4 i vtori logo#ăt du)ă doi ani, în domnia lui?"eorg"e-vodă Duca% 9n 16>@, du)ă venirea în scaun a unc"iului său <er$an, a #ostridicat în trea)ta de mare agă, aadar comandant al tru)elor de dără$ani i seimeni irăs)un0ător )e )a0a ca)italiei *ării% 9n acelai an, îm)reună cu al*i trei $oieri, a #ost numit

7/18/2019 C Brancovenu Incercare Mai Aproape de Realitate

http://slidepdf.com/reader/full/c-brancovenu-incercare-mai-aproape-de-realitate 2/9

is)ravnic de scaun, iar a)oi mare )ostelnic i, în 167, mare s)ătar% avut, aadar,dregătorii de mare răs)undere, )entru că is)ravnicii de scaun *ineau locul domnului cândli)sea din ca)itală, iar marele agă i marele s)ătar aveau #unc*ii militare, ca acelea degeneral, e# al )oli*iei sau ministru al a)ărării na*ionale din tim)urile moderne% 2ată de ce,cu )u*in înainte de moarte, c"iar <er$an-vodă mărturisea s#etnicilor săi că cel mai

nimerit, urma al său în scaun ar #i marele s)ătar Constantin Brâncoveanu, în ca0ul încare motenitorul #iresc, ?"eorg"e Cantacu0ino, #iul domnului n-ar #i avut vârsta )otrivită% Aa vârsta de 78 de ani, în anul 16>4, Constantin Brâncoveanu se căsătorește cuarica (aria!, #iica lui ntonie odă din &o)ești% ntonie odă a #ost domnitor al  Țării3omânești între 166@ -16>7, )us )e tron de către #amilia Cantacu0ino, #iul lui i"ai?recul, un comerciant ridicat la rang $oieresc de i"ai itea0ul%Constantin Brâncoveanu a avut cu arica uns)re0ece co)ii, )atru #ii și șa)te #iice: .tanca: 16>6, aria: 16>, 2linca: 167, Constantin: 16, <te#an: 165, .a#ta: 166,3adu: 16@8, ncu*a: 16@1, Bălaa: 16@, .maranda: 16@6, atei: 16@%

14 ani mai târ0iu, în 16, la vârsta de 4 de ani, Brâncoveanu este )ro)us șisusținut de marele )ostelnic Constantin Cantacu0ino și s)ătarul i"ai Cantacu0ino(#rații domnitorului de#unct Șer$an Cantacu0ino! )entru a deveni Domn al  Țării3omânești%

C.;;2 B3C/, Domn al ;arii 3omanesti

&ersonalitatea voievodului =ării 3omâneti Constantin Brâncoveanu a avut omare in#luen*ă în trans#ormările economice, sociale, )olitice i culturale care au avut loc

la s#âritul sec% al 222-lea, #ăcând din =ara 3omânească un im)ortant centru di)lomaticeuro)ean, dar i unul de lu)tă antiotomană% 9n condi*iile decăderii 2m)eriului toman,dar i ale sângeroaselor ră0$oaie care angajau im)eriile din vecinătatea *ării, reuete săse men*ină )e scaun între anii 16-1>14, conducând *ara 'cu adâncă )rice)ere i înaltă )riveg"ere+, 'cu $lânde*e i ră$dare+, i0vorâte din în*ele)ciune i multa $unătate+%

9n vremea sa au avut loc intense acțiuni )olitice și di)lomatice )entru stăvilireae)ansiunii țariste și otomane în /uro)a de .ud-/st% Eolosind o )olitică a$ilă, s-amenținut 76 de ani la domnie% nii domniei lui Brâncoveanu au #ost marcați de un )rogres economic și cultural-artistic, de inițiative de moderni0are a a)aratului statal, dere#ormare a sistemului #iscal% organi0at cancelaria statului în vederea întreținerii

ra)orturilor cu )uterile străine% /)oca $râncovenească s-a desc"is in#luențeloroccidentale care au înce)ut să )revale0e asu)ra celor orientale% st#el s-a creat o sinte0ăoriginală națională, )rin a)ortul tradiției răsăritene și a celei occidentale%

&rinci)alele direcții ale )oliticii lui Constantin Brâncoveanu au #ost:- întărirea rolului domnieiF- reorgani0area sistemului #iscalF- )romovarea unor relații strânse cu oldova și ;ransilvania%

7/18/2019 C Brancovenu Incercare Mai Aproape de Realitate

http://slidepdf.com/reader/full/c-brancovenu-incercare-mai-aproape-de-realitate 3/9

&ână în anul 1>8@, Constantin Brâncoveanu a reușit să mențină o )oliticăec"ili$rată între 2m)eriul toman, căruia îi era vasal, și .#ântul 2m)eriu 3oman(a$s$urgic!, a cărui e)ansiune ajunsese )ână la "otarele Țării 3omânești (du)ăcucerirea ;ransilvaniei, recunoscută de &oarta tomană )rin tratatul de )ace de laGarloHit0, din 16@@!%

Cu 2m)eriul a$s$urgic, domnul  Țării 3omânești a înc"eiat mai multe tratate secrete% 9nsc"im$ul anumitor servicii, Brâncoveanu a )rimit )entru el și )entru #amilia sa mai multemoșii și titluri no$iliare ale .#ântului 2m)eriu 3oman de ațiune ?ermană%

9n 1>8@, o conjunctură euro)eană ne#avora$ilă și greșelile )olitice ale luiConstantin Brâncoveanu au dus la de0astrul #amiliei% tunci, regele .uediei, Carol al22-lea, #usese învins de &etru cel are la &oltava% .ca)ată de amenințarea suedo-germană )entru )rima dată în istorie, armata rusă a intrat )e teritoriul oldovei, )entru alu)ta cu sultanul%Brâncoveanu s-a gândit atunci să se alie0e cu rușii% 2-a scris lui &etru cel are o scrisoareîn care i-a )romis că îl va ajuta cu a)rovi0ionarea armatei% 9n sc"im$, țarul i-a trimis

mulțumirile sale și 88 de )ungi cu aur, )entru )lata serviciilor%&entru mai multă siguranță însă, 9nalta &oartă l-a trimis de îndata ca domn în

oldova )e Dimitrie Cantemir, dușman știut al #amiliei Brâncovenilor, cu însărcinareade a ra)orta Divanului orice mișcare #ăcută de acesta% &rimul lucru )e care l-a #ăcut însăCantemir a #ost să se alie0e cu țarul% &rudent, Brâncoveanu a încercat să mențină unec"ili$ru între cele două ta$ere% /l și-a adunat oștile în ta$ăra de la rlați, &ra"ova,a)roa)e de granița cu oldova% 9n ca0ul în care rușii ar #i vrut să intre în Țara3omânească, se alia cu ei% /l intenționa însă să rămână de )artea turcilor dacă aceștia ar#i #ost mai ra)i0i% &lanurile i-au #ost date )este ca) însă de vărul sau, s)ătarul ;omaCantacu0ino, care îm)reună cu mai mulți $oieri ai lui Brâncoveanu a #ugit în lagărul

țarului% .)eriat, Brâncoveanu i-a trimis lui &etru cel are cele 88 de )ungi îna)oi, iarturcilor )rovi0iile, contri$uind la eșecul militar al țarului, în $ătălia de )e &rut(.tănilești, 1>11!, care s-a vă0ut nevoit să înc"eie )ace cu turcii% .ultanul a "otărât să seră0$une% &entru aceasta a )us la cale un )lan, a)licat a$ia du)ă trei ani,când Brâncoveanu nici nu mai $ănuia că ar mai avea dușmani% ;oate rudele lui,Cantacu0inii, care îi s)rijiniseră )ână atunci domnia, se întoarseră însă îm)otrivalui% Brâncoveanu )regătea la vremea aceea nunta #iului său, 3adu% ireasa, #ata luintio" odă Cantemir, se a#la la 2stan$ul% &entru a nu su)ăra 9nalta&oartă, Brâncoveanu i-a trimis o scrisoare sultanului, îm)reună cu 4%888 de gal$eni și o $lană de samur% li &așa, comandantul oștilor otomane, )regătea atunci o mare lovitură

îm)otriva .#ântului 2m)eriu 3oman de ațiune ?ermană, motiv )entru care s-a decis să-lscoată )e Brâncoveanu din joc înainte de înce)erea lu)telor% iclean, li &așa i-acomunicat lui odă că &oarta nu se o)une căsătoriei%Brâncoveanu a trimis la 2stan$ul,du)ă mireasă, un convoi condus de domnița Bălașa și de soțul ei% /ra )e la s#âr șituliernii anului 1>1, când domnița .tanca, una dintre #iicele domnitorului, s-a îm$olnăvitgrav% 9naintea mor ții ea a avut o vi0iune: )e )eretele din #ața )atului i-a a)ărut o ceată deturci, care îl ducea )e tatăl ei în lanțuri la 2stan$ul% Deși Brâncoveanu #ăcuse marie#orturi )entru a-i convinge )e otomani că gestul s)ătarului ;oma Cantacu0ino (trecerea

7/18/2019 C Brancovenu Incercare Mai Aproape de Realitate

http://slidepdf.com/reader/full/c-brancovenu-incercare-mai-aproape-de-realitate 4/9

de )artea rușilor în tim)ul ră0$oiului ruso-turc din 1>11! nu e)rimase și voința sa, onouă acu0ație s-a adăugat la adresa voievodului% 9nvinuit, du)ă cum s)unea cronicarulturc e"med 3așid că 'adunase multe $ogății și arme )entru a se o)une și )regăti orăscoală, aște)tând ca să-și arate dorința de a domni în c"i) a$solutinde)endent+, Brâncoveanu a #ost ma0ilit in 1>14, în a)ro)ierea &aștilor%

Constantin Brâncoveanu a #ost întemni*at ini*ial la /di-Iule, a)oi la Bostangi% #osttorturat )entru a s)une unde a de)o0itat $anii în alte *ări, dar dei #ostul domnitor a cedattorturii i a s)us tot ce vroiau turcii să a#le, acetia nu au )utut să )ună mâna )e imenselesume% 9nvinuit de trădare de către turci, a #ost eecutat la 2stan$ul în 1>14, îm)reună cucei )atru #ii ai săi%

Cultura în vremea domniei lui Constantin Brancoveanu

 9n )erioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, cultura românească a cunoscuto )erioadă de în#lorire, domnitorul #iind un #ervent s)rijinitor al culturii% 9n cei 76 de anide domnie, Brâncoveanu  s-a dovedit un gos)odar desăvâr șit și $un administrator alavuțiilor țării, instaurând o e)ocă de )ros)eritate și de )ace%Domnitorul a inițiat o am)lă activitate de construcții religioase și laice, îm$inândarmonios în ar"itectură, )ictură murală și scul)tură tradiția auto"tonă, stilul neo-$i0antinși ideile novatoare ale renascentismului italian într-un nou stil caracteristic, numit stilul $râncovenesc% Denumirea de stil $râncovenesc, sau de artă $râncovenească, este #olosităîn istoriogra#ia română de artă )entru ar"itectura și artele )lastice din  Țara 3omâneascăîn tim)ul domniei lui Constantin Brâncoveanu%

Deoarece această e)ocă a in#luențat în mod "otărâtor evoluțiile de mai târ0iu,

termenul se #olosește )rin etensie și )entru a descrie o)erele de artă din vremea )rimilor avrocordați, )ână către 1>8% 2storicii de artă caracteri0ea0ă uneori stilul )rin analogiecu renașterea a)useană, datorită structurilor sale clare, raționaliste, dar eu$eranța luidecorativă )ermite și #olosirea termenului de $aroc $râncovenesc%Constantin Brâncoveanu și-a asumat rolul de )rotector al ti)arului și școlilor din  Țara3omânească, dar și din ;ransilvania, numele său #iind întâlnit între cele ale donatorilorde la școala românească din Șc"eii Brașovului% .-a înconjurat de )ersonalități de culturădin țară și străinătate, susținând #inanciar și di)lomatic )regătirea tinerei generații decadre în școlile euro)ene% 9n 16@ l-a adus de la 2stan$ul )e ntim 2vireanul, viitorulmitro)olit, su$ îndrumarea căruia s-au ti)ărit numeroase căr ți românești, grecești, slave

și c"iar ara$e, turcești și georgiene% Constantin Brâncoveanu a în#iințat în 16@4cademia domnească din București, o școală su)erioară ('colegiu )u$lic )entru )ământeni și străini+! având ca lim$ă de )redare greaca vec"e, în clădirile de lamănăstirea '.#ântul .ava+% 9n 1>8> el a reorgani0at-o, numind în #runtea ei )e învățatulgrec .evastos GJminitis, urmat de arcu &or#iro)ol% &rin în#iin*area cademieiDomneti de la .#ântul .ava în 16@4 cu )redare în lim$a greacă,Constantin Brâncoveanu )une $a0ele învă*ământului su)erior în =ara 3omânească,

7/18/2019 C Brancovenu Incercare Mai Aproape de Realitate

http://slidepdf.com/reader/full/c-brancovenu-incercare-mai-aproape-de-realitate 5/9

în0estrând institu*ia cu cele necesare $unei des#ăurări a activită*ii% 9n 1>8>, )rin actul'3ânduia dascălilor+, reorgani0a cademia #iând numărul )ro#esorilor, disci)linele de )redare, orarul, localul colii i toate condi*iile necesare )entru des#ăurarea unui )rocesmodern de învă*ământ%

ceastă cademie, numită i cademia grecească du)ă lim$a de )redare,cores)undea unei Eacultă*i de #ilo0o#ie i litere din cadrul niversită*ilor euro)ene%Datorită organi0ării moderne, cademia se $ucura de un mare )restigiu, devenind un #arde lumină )entru =ara 3omânească, dar i în întreg sud-estul /uro)ei, #iind )re0en*i aicii tineri greci, $ulgari, sâr$i i aromâni% &etru cel are trimite, de asemenea, )e ndreii"ailov i Danilă asiliev ca să înve*e latina i celelalte tiin*e% 9n )aralel cu 'cademiade la .#ântul .ava+, #uncționau și alte școli, în incinta unor mănăstiri, în care se )reda înslavonește și în românește% șa au #ost școlile de la mănăstirile .#ântul ?"eorg"e ec"iși Colțea, amândouă în București, care )regăteau dieci )entru cancelariile domnești, )reoți și dascăli% Biserica greacă îi găsea re#ugiul în =ara 3omânească la curtea

darnicului voievod care ajuta )o)oarele $alcanice ca i )o)orul său în lu)ta deemanci)are na*ională% st#el se e)lică mul*imea dona*iilor #ăcute în $ani, moii, odoare,căr*i, ti)ogra#ii i o$iecte $isericeti românilor din ;ransilvania, &atriar"iei /cumenice,ănăstirilor din t"os, locurilor s#inte de la 2erusalim, de la untele .inai, &atriar"iilordin ntio"ia i leandria, mănăstirilor i $isericilor de )este Dunăre, din .er$ia,Bulgaria etc% serie de școli românești eistau în orașele țării, în mănăstiri și c"iar înmediul rural% 9n câteva mănăstiri au luat #iință $i$lioteci, cu lucrări )rocurate din maricentre culturale din a)usul /uro)eiF )rintre acestea se remarcau $i$lioteca de lamănăstirea ărgineni (ctitoria lui Constantin Cantacu0ino, )ostelnicul! și $i$liotecamănăstirii ore0u, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu% Căr*ile erau ti)ărite într-un

volum )otrivit cu acela al ctitorilor cărora urmau să le #ie dăruite, du)ă cercetătorii de a0iîntre 188 i 1888 de eem)lare sau c"iar mai multe mii (căr*ile de cult, care erau #oartecerute!% /le erau dăruite de Domnitor, care nu #ăcea nego* de căr*i s#inte ci le socotea o#a)tă $ună, )entru 0idirea su#letească a credincioilor% 9nce)utul acestei lucrări careocu)ă un loc atât de mare între #a)tele cretineti ale s#ântului Constantin a #ost c"iar Biblia de la Bucureşti din 16, rămasă în istoria scrisului românesc de Bi$lia lui <er$an,dar la ti)ărirea căreia .#ântul ucenic a avut un rost de seamă ca is)ravnic al căr*ii% .ecuvine adăugat că .#ântul Constantin a ajutat )rin $ogate danii i ti)ărirea de căr*i#olositoare în străinătate% Aa 1>17 a)ărea la ene*ia în ti)ogra#ia lui ntonio Bortoli, Magnum Dictionarium sive Thesaurum universae linguae graecae (Marele Dicţionar sau

Tezurul întregii limbi greceşti), într-o edi*ie nouă, îngrijită de ?"eorg"e ;ra)e0untiul, )ro#esor la cademia domnească din Bucureti, /ra cel mai mare dic*ionar al lim$ii elinealcătuit )ână în 157, când #usese )u$licată cea dintâi edi*ie la 3oma% ceastă edi*ie adoua cu însemnate adăugiri #a*ă de cea dintâi era înc"inată Domnului =ării 3omâneti,Constantin Brâncoveanu, care )lătise c"eltuielile de ti)ar% .#ântul Constantin a vrut săajute ast#el )e dascălii i s)udeii (studen*ii! din cademia Domnească în#iin*ată de el,unde învă*ătura era dată grecete, lim$a culturală din această )arte a /uro)ei stă)ânită în

7/18/2019 C Brancovenu Incercare Mai Aproape de Realitate

http://slidepdf.com/reader/full/c-brancovenu-incercare-mai-aproape-de-realitate 6/9

trecut de 2m)eriul $i0antin în care lim$a greacă a #ost #olosită în colile înalte i în căr*ilede tiin*ă )ână în veacul al 2-lea%

 umărul mare de căr*i ti)ărite (4 de căr*i, în total @6 de volume, trase în )este58%888 de eem)lare!, însemnătatea lor, de la .#intele .cri)turi i căr*ile de sluj$ă )ână la

cele #olositoare de su#let sau de învă*ătură, #rumuse*ea ti)arului, )odoa$elor (gravuri,în#lorituri, icoane! au #ăcut din anii de domnie ai .#ântului Constantin în care el a dat lalumină aceste căr*i, una dintre cele mai în#loritoare e)oci ale culturii româneti, nu numaireligioase, dar i laice% .#ântul Constantin a #ost )e dre)t cuvânt numit un &rinci)e alculturii noastre, adeverind #a)tul că cel ce do$ândete, )rin credin*a i )urtarea sa,virtu*ile cretine i atinge trea)ta s#in*eniei se arată strălucit i destoinic nu numai întrecele du"ovniceti, ci deo)otrivă în cele ale acestui veac, în )olitică, în cârmuirea *ării, înlitere, tiin*e i arte, adică ajunge om desăvârit întru toate%Ctitor de sfinte lăcaşuri

Constantin Brâncoveanu a #ost unul dintre cei mai mari ctitori de $iserici imănăstiri din *ările române% 9ncă înainte de a ajunge domnitor, el a ridicat două $iserici,una la &otlogi i alta la ogooaia, lângă Bucureti% 3âvna ctitorească o arată .#ântulConstantin de tânăr, înainte multe de a #i ales în scaunul domnesc% 3e)arti*ia $isericiimănăstirii Bistri*a i $iserica .#ântul Dumitru din &otlogi datea0ă din 16, când nuîm)linise trei0eci de ani% .#ântul Constantin Brâncoveanu a #ost unul din marii ctitori din=ara 3omânească nu numai în ce )rivete numărul dumne0eietilor lăcauri înăl*ate saurectitorite de el, ci i )rin #rumuse*ea )icturii, icoanelor i vaselor liturgice dăruite% 9nvremea lui s-a )lămădit o 'des#ătată, #rumoasă i iscusită+ artă $isericească, atât înar"itectură, cât i în 0ugrăveala, numită 'stilul $râncovenesc+, ultimul ca)itol mare alartei vec"i româneti i unul dintre cele mai strălucite din arta cretină de du)ă căderea

9m)ără*iei $i0antine%2storicii consemnea0ă 1@ $iserici 0idite din temelii de .#ântul Constantin , sau

re0idite, re)arate i în#rumuse*ate de dânsul în tot cu)rinsul =ării 3omâneti i alte cinciîn Bucureti% Du)ă ce s-a urcat )e tronul =ării 3omâneti, Brâncoveanu a mai ctitorit totîn Bucureti încă trei $iserici, )e locul unora mai vec"i: $iserica .#ântul 2oan cel aresau '?recesc+, demolată în secolul trecut, $iserica mănăstirii .#ântul .ava, demolată însecolul trecut i $iserica .#ântul ?"eorg"e ou, eistentă i a0i, în centrul ca)italei, #iindrecent restaurată% 9n această din urmă $iserică au #ost de)use i osemintele ctitorului, înanul 1>78, aduse în ascuns de la Constantino)ol, de către so*ia sa, doamna arica% mai0idit o $iserică în satul Doiceti (jude*ul Dâm$ovi*a!% 9m)reună cu unc"iul său, s)ătarul

i"ai Cantacu0ino, a ridicat mănăstirea din 3âmnicu .ărat, cu "ramul dormirea aiciiDomnului, înc"inată mănăstirii .#ânta /caterina de la untele .inai% 9n vara anului 16@8,Constantin Brâncoveanu a )us )iatra de temelie a celei mai de seamă din ctitoriilesale: ănăstirea ore0u (sau ' Hurezi+!, cu "ramul .#in*ii îm)ăra*i Constantin i /lena%&rintre alte $iserici i mănăstiri ctitorite sau re#ăcute de $inecredinciosul voievod, tre$uieamintite: ănăstirea .âm$ăta de .us,ănăstirea .ur)atele, ănăstirea &olovragi iănăstirea ;urnu din ;ârgoru ec"i (jude*ul &ra"ova!%

7/18/2019 C Brancovenu Incercare Mai Aproape de Realitate

http://slidepdf.com/reader/full/c-brancovenu-incercare-mai-aproape-de-realitate 7/9

.e adăugă re#acerea )alatului /)isco)iei din Bu0ău i două cruci de )iatră, una la&odul Dâm$ovi*ei, alta la mânăstirea Co0ia (cruce cu cimea i arg"ia0matar! în drea)taintrării în $iserică!% Dar .#ântul a ctitorit $iserici i în rdeal (la Eăgăra, în 16@ imănăstirea .âm$ăta de .us, înainte de 1>81! i a 0idit sau re)arat numeroase lăcauri din3ăsăritul cretin% n cărturar din 0ilele noastre arată că dărnicia .#ântului Constantin-

voievod Brâncoveanu s-a arătat #a*ă de multe ae0ăminte ortodoe vestite% 9nConstantino)ol, la ?alata-.araJ, el a re0idit în 16@> $iserica .#ântul icolae care #usese )ustiită de #oc, a)oi $iserica &anag"ia de la la"-.araJ (în 16@@!, mănăstirile &anag"iaCamariotissa din insula alIi (a0i ai$eli da!, în 1>87 i .c"im$area la Ea*ă din insula&roti (a0i Genali da!, în 1>8% Aângă ;re$i0onda (;ra$0on! a re#ăcut mănăstirea .umela(16@4 K 16@5! , iar la untele .inai, mănăstirea .#ânta /caterina, în 1>88% &e lângăaceste ctitorii .#ântul a în0estrat aceste lăcauri cu $ani, veminte, odoare, căr*i imanuscrise5%.#ântul Constantin a 0ugrăvit $iserica mănăstirii .#in*ii r"ang"eli din ;ârguor, ctitoriea lui ntonie-vodă din &o)eti, stră$unicul doamnei sale aria i a re0idit $isericamănăstirii amul, ctitorie a $oierilor Bu0eti din secolul al -lea, dar re#ăcută de maica

sa .tanca, i a îm)odo$it-o cu 0ugrăveala iscusitului meter &ârvu utu% De aceea, în )ridvorul $isericii mănăstirii ure0i )e care 'vrut-au i )re dinlăuntru a o îm)odo$i i a oîn#rumuse*a cu de toate, 0ugrăvind-o ca nu alta asemenea, mai vrut-au, între altele, ca idunga cea mare i $lagorodnă a rodului său, atâta des)re tată, cât i des)re mamă, să se0ugrăvească+% adar, .#ântul nu ctitorea singur , ci îm)reună cu to*ii moii i strămoiisăi, dând ast#el )ildă de evlavioasă )omenire a înaintailor i de )ă0ire a voin*ei lor de lise )ăstra i îngriji lăcaurile 0idite de ei%

.e mai cuvine să cugetăm la #a)tul că ctitoriile .#ântului Constantin Brâncoveanunu erau numai 0idiri înăl*ate întru slava lui Dumne0eu, ci, deo)otrivă, ae0ăminte0iditoare de su#let, în care du"ovnicii iscusi*i, "arnici )reo*i de mir sau cărturari vesti*i seîngrijeau de creterea cretinească a tinerilor i de vie*uirea cuviincioasă a credincioilor,

 )aro"iei sau înc"inători% .e tie că mănăstirea ure0i era în0estrată cu o #rumoasă $i$liotecă de căr*i du"ovniceti, de istorie i alte tiin*e ale vremii, astă0i risi)ită% 2ar lamănăstirea .#ântul .ava din Bucureti se a#la una din vestitele coli ale /uro)ei de3ăsărit, cademia domnească%

.#ântul Constantin se îngrijea nu numai de trăinicia i )odoa$a ctitoriilor sale, cii de rosturile du"ovniceti, culturale i educative% /l urma ast#el )redania înaintailor săi,dar a lăsat înaltă )ildă ctitorilor de du)ă dânsul, nu numai domnitori ai *ării, dar i $oieri,negustori, meteugari sau c"iar smerite o$tii săteti din tot cu)rinsul *ării 3omâneti%

eteugurile 0idirii i îm)odo$irii s#intelor $iserici în vremea .#ântuluiConstantin Brâncoveanu sunt socotite cele mai reuite din toată ar"itectura i artacretină românească% &rin $isericile $râncoveneti românii au ajuns vesti*i în cultura lumiiîntregi româneti% /le sunt numărate a0i între monumentele de însemnătate mondială%9ntru totul credincioase străvec"ilor modele lăsate de meterii 9m)ără*iei $i0antine, acestelăcauri urmea0ă i )ilda 0idirilor româneti din trecut, )line de cuviin*ă, trainice,#rumoase, aa cum este )otrivit lăcaurile înc"inate Domnului, în care se săvâresc.#intele ;aine%Martirizarea

.#âritul .#ântului Constantin a #ost atât de neate)tat, nedre)t i crud, încât a 0guduit )eto*i ce care au #ost de #a*ă la uciderea lui i a celor dim)reună cu dânsul, iar )rin s)usele

7/18/2019 C Brancovenu Incercare Mai Aproape de Realitate

http://slidepdf.com/reader/full/c-brancovenu-incercare-mai-aproape-de-realitate 8/9

i scrierile martorilor a ajuns )ână la marginile Aumii cretine% cesta a #ost i sco)ul.ultanului "med al 222-lea care a dat groa0nica )oruncă a uciderii mucenicilor Brâncoveni, si a stat de #a*ă la inde)linirea )oruncii lui i i-a adus să )rivească )e mul*isoli, negu*ători i călători străini a#la*i atunci în Constantino)ol ca să le #ie )ildă des)remoartea Domnitorului cretin i să )ovestească i celor din *ările lor% Du)ă ma0ilirea sa,

din anul 1>14, Constantin Brâncoveanu a #ost dus la 2stan$ul și înc"is la /dicule,îm)reună cu #amilia sa% /l a #ost acu0at de rela*ii ascunse cu dumanii &or*ii tomane(marile )uteri cretine din acea vreme: 3usia, &olonia, ustria i ene*ia!, decores)onden*a sa cu iena si oscova (cărora le-ar #i #urni0at in#orma*ii secrete des)returci!, de cum)ărarea de moii i construirea unor )alate în străinătate (în ;ransilvania!,de de)unerea de $ani în $ăncile din iena i ene*ia, )recum i de $aterea de monede )urtând c"i)ul său% &entru a i se cru*a via*a, i s-au cerut 78%888 de )ungi cu aur (a)roimativ 11 milioane de gal$eni!, o sumă im)osi$ilă c"iar i )entru '$eiul de aur+,cum era )oreclit Brâncoveanu la 2stan$ul% &leni)otentiarul venetian la ;arigrad, ndreeaemno, a #ost de #ata in 0iua de 15 august(.#anta aria! 1>14, la scena eecutiei luiConstantinBrancoveanu oda si a mem$rilor #amilie sale, ucisi din )orunca sultanului

"met% 2n scrisoarea sa catre dogele enetiei, )leni)otentiarul sau ra)ortea0a ast#el:LDuminica, 15 august de dimineata, s-a taiat ca)ul $atranului )rinci)e al ala"iei, tuturor#iilor lui si unui $oier care ii era vistier% 2ata cum s-a #acut: 2nca de dimineata sultanul"met se )use intr-un caic im)aratesc si veni la seraiul 0is #oisorul 2aliIiacs, )e canalularii egre, in #ata caruia era o mica )iatra, unde au adus )e Brancoveanu oievod, )ecei )atru $aieti ai lui si vistierul acarescu, i-au )us in genunc"i unul langa altul, laoarecare de)artate, un gade le-a scos caciulile din ca) si sultanul i-a mustrat #acandu-i"aini% )oi le detera voie a #ace o scurta rugaciune% 2nainte de a se ridica securea asu)raca)ului lor, #ura intre$ati de voiesc sa se #aca turci si atunci vor #i iertati% ?lasul celina$usit de credinta la $atranului Brancoveanu rasuna si 0ice, s)aimantat de aceastainsulta: LEii meiM 2ata, toate avutiile si tot ce am avut, am )ierdut% .a nu ne )ierdem insasu#leteleM .tati tare si $ar$ateste, dragii mei, si nu $agati seama de moarte: )riviti laristos, antuitorul nostru, cate a ra$dat )entru noi si cu ce moarte de ocara a muritFcredeti tare intr-u acesta si nu va miscati, nici va clatiti din credinta cea )ravoslavnica )entru viata si lumea aceasta%+ Aa aceste cuvinte, "met se #acu ca un leu tur$at si )orunci sa li se taie ca)etele%

?adele in#iorator, ridica securea si ca)ul marelui vistier /nac"e acarescu se rostogoli )e )amant%

)oi ince)u cu uciderea co)iilor% Cand gadele ridica securea la ca)ul #eciorului celui mai

tanar al domnitorului, Bei0adea ateias, numai de 16 ani, acesta se ingro0i de s)aima%.armanul co)il, va0and atat sange de la #ratii lui si de la acarescu se ruga de sultan sa-lierte, #agaduindu-i ca se va #ace turc% 2nsa )arintele sau, domnul al carui ca) ca0u inurma, in#runta )e #iul sau si 0ise: +ai $ine mori in legea crestina, decat sa te #aci )agan,le)adandu-te de 2isus ristos, )entru a trai cativa ani mai mult )e )amantM+ Co)ilasulasculta si, ridicand ca)ul cu glas ingeresc 0ise gadelui: Lreau sa mor crestin, lovesteM+ 2nurma ucise si )e Brancoveanu% , DoamneM , DoamneM &ana imi tremura cand va scriu,

7/18/2019 C Brancovenu Incercare Mai Aproape de Realitate

http://slidepdf.com/reader/full/c-brancovenu-incercare-mai-aproape-de-realitate 9/9

/celenta, ceea ce am va0utN a intre$ OdacaP )utut-a #i de #ata cineva sa nu #i )lans,va0and ca)ul nevinovatului ateias, tanar-tinerel, rostogolindu-se )e jos langa ca)ul )arintelui sau, care se a)ro)iase de al co)iluluiN )area a-l im$ratisaN

?adele, stro)it de sangele cresitinesc, #ace un salut sultanului si se retrage% .ultanul,

insotit de )leni)otentiarii ?ermaniei, 3usiei, ngliei, se ridica sa )lece% a0andu-i cuoc"i lacrimati, s)use sultanul ca regreta acum ceea ce a savarsit%+