b'Y TI.

MORMENTUL

LUI

STEF AN-CEL-MARE ,

VE

DIONISIE OLINESCU

Prcfelior, memb1"l'/' corc.�llonclellt al Societâfe'l geografice 1'omane

,�i at Comisic't c, 1', ele arle ,�i 1IIOl1mnente istori':e elin Viena. . ''' .

-

::lLAi'UA

TIP O G R A li 1 A SOC 1 E '1' ATI î

1898.

MORMENTULLU1

rl'EFAN-CEL-MAREDE

DIONISIE OLINESCUProfcsor, membra corespondent al Societcqef geografice romdnefi al Comi8ief c. r. de arte xi monunzente istorice din Viena.

111000111

SLATL1A

TIPOGRAFIA SOCIETATIf1898.

41 l 0J.POPESCU BAJENAR1T

2)AUTOR. .zi22;1./a.O.Zne,scezV 0 arm, cgre-N2-.. On...A li U L .7494

VIORMENTULLUX

DE

DIONISIE QLINESCUProfeso:., membru corespondent al -Societal,er geografice

romine i al Comisiet c. r. de arta c4i monumentsistorice din Viena.

gNmaiele lul Stefan-cel-Mare nu maT putin r6-suna asta-ITclice Vasile AlexandrP)de eat Infrumósele tirnpuri, cand steagurile sale falfaiadfalnic din vèrfnl .Carpatilor pang la tdrmurileDunarer si ale Mare Negre. Inca astil-di, pe !nal-tul muntilor, i In adéncul vailor, In orase Insate, in palaturT si In bordee, pretutindeni nu-rnele WI se pomeneste en mandrie i recunos-linta de tot acela ce se dice Roman. Romanul ITatribue tot ce'T pare curios, mare, vitejese i chiarnetnteles. Orl-ee cetate, orT-ce zid, orT-ce val, orT-ce sant, Intreaba-1, eine l'a fdeut, el ItT va r'es-

punde: .$tefan-cel-Mare. Orf-ce pod, orT-ce biserica,orl-ce fantana, orT-ce curte sag palat vechig, elva raporta erouluf seit. OrT-ce bunatate, orY-ce a-sedamênt, ale crtruia rèmasite maT traganeaza pana

') CaIendarul pentru poporul roman, pe auul 1846? 1. 43.

qIEFAIMEL4LEARE

i

ki .15'47:g.d

tstä-4T, orT-ce legiuire omeneascä, ori-ce punerT lacale intelepte, Stefan Vodt le a urzit, ig va diceel, i iar Stefan Veda% IrL sf6r§it, acest Domn,pentru MoldovenT, resurna toate faptele istoriee,toate monumentele, toate ispravile i institutiu-pile facute en cincT veacurT de atatia ,stäpanitorT».

Mormêntul aeestta Dom-n '&011, despre care po-porul roman pomenWe eu atata mandriemotiune, pi'l atrilpe,tot ce-T mare ki vitejesc dintreout, se MI5 in Bumvina, itt manastirea Putna.Ea este situata la p6lele muntilor, in distriqulRädautilor. Capita la acestui district, este oravdRadautT, situat pe lThia date la Suceavaspre Cernaut,T, capita/a 130covineT. La 30 de eht-lometri de acest ora$ spre apus, la poalele

CarpatinT, intea.regiune romantica, se aflacomuna Putna, in care fie-care loc i fie-earedulmeaminte§te o fapta mareata tim trecutul Romani-lor, aproape o legenda. La capatul acesteT cornunese afla manastirea Putna, iinfiintata," de cii.lre Ste-fan-cel-Mare.

Manastirea este inconjdratti cu zid cu. me-ter*, avénd, spre resarity poarta de intrare eiiun turn inalt, i spre apus, un a-lt Wan, in carese pastraii in timpurT de restri§te tesaurele ma-nastireT .5i ale boerilor.

Zidurile manastireT nu sunt (10 pe vremea lulStefan-eel-Mare, ci din timpul luT Ge6rge StefanVeda., care a reinoit'o, duph ce-attetramat-o VasileLupul i Cazacii lui Timu§. Asia -0 adevere§teinscriptia slavona de asnpra. 140 de 4ntrare abisericeT:

Aeeasta biserier a ineit'e Io Georgi tefan Waved vistivervit in elide jai Istratie Dabija Voevocil in -soul

7170 (1662),"

i -e-

`te `..de

mun-tiler

On

s'a

4

Toata biserica manastirei este presarata de Mor,-4minte, earl apartin farniliel lul t.efan-cel-Mare...43.1inT de emotiune trecern partici:11, pronaosul si

naosul bisericell spre a ne apropia de morméntulluT §tefan,cel-mare, care se afia in dreapta nao-suluT aü templuluT biserica

A.proprierea de rnormêntul lui tefan IV um-ple sufletul niste miscarl launtrice, -carT tetransporta In trecutul cel glorios al lard, condusade acest extraordinar barbat, mare eroa si mare

Miscarea sufleteasca te Infioreaza, te urn**ple de lacrami si te sgudue in WU, existent& fi-

Ce va fi fast el in vie*daca numaT umbra 111T are atata utere morala?"(Melchisedee, o visit& la eate-va manastirI din Bu-covina, f. 252).

Un mausolea de peatra, en Weil de sada, sidecorat, cu arabescurT indita morméntyl luT *-fan=cel-Mlre. lin acoperernênt saa, purn se clic&in lialba eclesiastical nu pocravet de eatifea rosia,brodat cit fort d?? aur, acapera peatra marmêntald.

Pe. marginea pocrovetula s. afla urmatoareainscriptie slavona (bulgara eeclesiastica), pe carea dam ad in traducere;

Jo Bogdan Vaevod, ca. rnila 10' Dumne4eil,Pamnitorul te'reT Moldovel, a infrumasetat si aacoperit en acest acoperemônt marmêntul tatalul,sén Io §tefan Voevod, care a domnit in tara Mal-daveT 47 de i trei lunT i carele ,s'a mutatpe vecInicul locas in aqu'l 7012 (1504), lunaInlie,(pun de doua? in ora a patra din cji."

De desubtul acestui acaperirOnt se 40 NaramorinéntuluT, de forma unuY trapex, cage leste demarmara alba si decorata en. ornamente gotice.

Pe marginea pietrcI morrantale se afla urma-

d

sica,si.spirituall

era

6

6

tórea inscriptie slavona (bulgara ecclesiastica):«Evseviosul Domn Io Stefan Voevod, en mila

liii Dumneclea, Domn al tare MoldoVeT, fiul luTBogdan Voevod, clitoral si cliditoral acestuT dantlocas, carele aid clace i s'a mutat la vecinicelelocasuri in anul 7 . . luna. , . si a domnit anl....n

Data moiler ltti Stefan cel mare lipsesce 0 esteindicata numaI pa pocrovatul facut de fiul luT, deBogdan Voevod. Inscriptia morméntala a fost, ded,prep:till de Inst.*" Stefan cel Mare.

In deceniile din urrna s'air aseclat, langa mot.,m6ntu1 luT Stefan cel mate, maT multe urne desticlä. In ele se afia, dupa cum arata hattiutelede-asupra capacelor urnefor resturile aflate inmorm6htn1 ln tefan eel mare 0 in cele-Paltemorminte ale bisericeY la anul 1856, arid ele u.fost deschise de gtivernul austriac. Citäm din "a-ceste resturt: o parte dintr'o chlarnicla domneasca,de siva, din tnormAntul 1uT Stefan cel mare, ci-te-va inele de aur din morméntul laY Bogdan-Voda,b marama saü broboada a ung Doamne, brodataen strme de aur, si o pareche ,de cerceT de aur deforma lungareata i lticrarati a jotir.

Grigore Urechia, in cronica stt, ie list-feI des-pre moartea luT Stefan cel Mare.

In itnal 7012 (1504), multi vreme daca s'aiiintors Stefan Voda de la Pocutia, la seaunul BM,la Suceava, find bolnav si slab de anT, ca un om,ce eta 1nteatatia anT, In patru-clecl i eapte totin resboae i ostenele i neodihna, In toate par-tile: de se 'Atm cu totil i dupa multe resboaieii noroc ce aü facut, cu mare jale aa raposat

IgartT, Iulie in *IEra acest Domn orn nu mare 1a stat intreg

la minte, nelenevos i lucrul sal scia sä4 acopere;

7

si unde nu cugetaT, acolo ft aflat. La lucrurt deresboaie rnester; unde era nevoe insust se vira,ea vedendu-1 at set, sh nu inderepteze. i pentruaceea, rar resboia do nu birilia. Asisderea si uncle11 biruiail MOT, na perdea nädejdea; ch sciindu-sechclut Jos, se rädica d'asupta biruitorilor.

Ingropat-aii pe tefara Vocla in mânostireaPutna, cu multh jale 0 plAngere tuturor locuito-rilor Ord, cat plangeati toll ca dpph un phrinteal 10r; ch cunosceaii top, ea s'aii schpat de multbine si apárare. Ce dupa moartea lut, 11 4iceail.santill tefan Voclá, nu -pentrn suflet, ci pentrulucrurile sale cele vitejesci, earele nimenea dinDornnt nicT mat nainte, nict dupa aceea nu l'atiajuns."

Dotal contimporanI at lut tefan cel Mare, me-diciT venetian). doctorial Muriano 0 Leonard deMassuri, cart aii petrecut la curtea din Suceava,descrit caracterul la in colort forte vit.

Leonardo de Massuri dice, ch Stefan s'a aritatla mOrte ca 0 in viath. si In slinätate, in acelastimp teribil si prudent..Iarä doctoral Mariano scrie din Suceava intr'a7 Decembre 1502:

teihn este foarte tntelept, iubit de supusii setpentru clementa, justitia, energia 0 liberalitatealul, bine constituit la corp, afari numal de gra-vul morb, de care sper sh-1 vindec:

tefan i-,lice, eh e inconjurat din tOte phrtile dedusmant, cu cart avuse pana acum 36 bhtalif, in-vingandu-I In 34 0 Rind 1nvins numal in done.°

Lang mormhutul NI Stefan eel Mare, se afliportretul lat. Este o lucrare di hi sarsitul seco-luluT trecut si o imitatie a chipulul mut Christosdin ceasloavele românestl. Chutatura but tefan

8

eel Mare este a Imn1 m:ort; ochfl.luY stintPortretul acesta- nu e adeverat,

Croniarul Grigore Thiechia.' dice, cti, tefan eelmare a zidit 44 de m6nästirT 1 biserici. In mat,tote aceste biserici se aft zugavit i portretullul, i anume pe peretele do ctitorie din tem,plurhisericelor sa In evangheliile din vrernealul tefan cel Mare, care se pastreazá acolo panrt-in 4iva de astä-di.

Pa päretele de dedicatie din templul bisericilordin Voronetl, Badeug si din PetrOutt, toate in Bu,covinal se aflä 'portretul 4.11 .$tefart .cel Mare, alDoamneY sale Maria, al fiulai lor Bogdan si al fii-celor lor, i anume la biserica din l3:identl a filM

cel Roxandra si la biserica din Petrrtuct a doneflice.

tefan cel Mare, de obiceiu In costurn ros, estemit la Staturd, cu fata plinfi, farA barh 5. si enmustAti, cu Or lung, blond si cut capul cam plwcat; tinelpiserica respectivrt, oferindu-o hutsChristo$

La aceste portrete gasim, tnsa inconvenientulbisericele acestea aü fost devastate In mat melte--rendurT i apoi iar tetnoite. Aithitectil austriaciaü constatat to. in bisericele din Bucovina se.gd-Sese ma multe Wild de zugeaveli, varI provinde la renoirt PorOtyl de la Vorone este, din a-nul 1546, adicil calla -tefan cel Mare-inu- maTtrOda.

tin criter sigur oferd, bush, portretele luT Fi;tefancel Mare ce le gdsim p. maT multe obleete de povrernea lui, earl n'ati fost supuse urIe Inoin i artremes intacte 'Oa In diva de asta-dI. 'taste o-biecte sunt= dverele tji. peraelele (le la tqip Irn,

inclaiSi.

lai

ca

9

pAratestt ale catapetesenei bisertdeV; epiteafieleevangheliele.

Iti tetraevangelkul din hiserica Gitzahurnovului,scris In 1401 pe epitrafilul din biserica de la Pe-trttutl, 116 dalA. §i.pe dvera din man6stirea Putna,din anal 1500, tastrele daruite de Insust Stefaneel, Mare, find in viatti, se aft portretul lui, carein esecutare se aseamanh mai malt c,u portetuldin hiserica Voronetulut Stefan este mic 1 sta-iurg, cur fatii plink MIA barb5, Ott rnt1et5T §i parlung i blond.

.Stefan cel Mare tare s'a urcat pe tronul Mol-dova- numaI prin munca sa proprie, invingand

alungand din lard pa.. Pettu Aron, se trageadin fam ilia Drago§iclilor-MusateM sail Mugttinesti,cari, infintand &gut Moldov4 at condos, intoc-mai ca Bmarahe§tii In Muntenia, destinele 14 cu.mid intreruperi pretäderi in alte familii, pankla Suprimarea suveranittitei terer de dare Turd,and puliga de ban i favOrea vizirilor decideariumWea Voevocjilor. Familia Drago*icjilor-Musti-tinestI a .fost inruditrt cu a Basarabilor, siand, de §i de origine din Ardeal, se crede a fifost deScedinte din familia Asaniclilor din impe--riul romano-hulgar.

Irk fosta biserich episcopalä din Midänti grtsimmormintele striims4i1or luT Stefan cel Mare:

Dupg cum ne aratä inscriptiunile morminielor,sunt aci InmormAntati «stramo§ii sei# bêtrAnulBogdan Voevod, Lavo Voevod, Maria, nepoatalui Latco i strgmoga m Stefan cel Mare, RomanVoevod, Stefan Voevod eel Betrâti, carele trcisla tárgul dela Ilarlda, Bogdan Voevod, fratele luiAlexaddru Voevod.

Lateo Voevod era din familia lot rago l a

pi

si

-si

fit

10

fost domnitor inaintea lui Petru Voevod, care ainaugurat domnia MuOte$tilor.

Resultd, deci, netndoelnic cii t.efan cel Mareera din familia prago§i4ilor-Mu$'ate$ti,

Pomelnicul intirlästirei Bistrita aminte$te -caDdinnele lui Stefan bel Mare pe: «Eudochia, Ma-ria $i a doua Maria $i MäruNa, mama luT Ale-xandru».

Alexandru a fost fiul eel mai maq al NT t.e-

fan cel Mare, $i participd, dupa cum ne spuneinscriptia de la biserica de la Resboeni, la bata-lia de la Valea-Alba, uncle teftin eel Mare a fostbath" de Turd, $i la anul 1481, dupa cum nespune inscriptia de pe biserica de la Btideng dinBucovina, la btitälia de la Riunnic. Fiul lui Ale-Xandru este Ingropat In biserica de la MA:161ALAlexandru a.rnurit In 25 Julie 1496 i a fost hi-grQpat In mandstirea Bistrita.

Doarnha Ma'ru,ca, mama lui Alexandru, trebuesä fi fost ded tritaiu sotie a lui .5tefan cel Mare,

Doamna'a doua a luT tefari cel Mare a fostEudochia, din ramilia voevoclilor OlelcovicT dinChiev, cu care s'a cAsatorit tri 5 Julie 1463, Ea amurit in anul 1467, fail sa se scie unde a fostinmormântatii. Familia Olelcovici era inrudit4 cudinastia domnitdre- din Polonia i Moscova.

In anal 14172, se casätori Stefan eel Mare, cuMaria, fiica principeluT de la Mangop din CH-meea, care era din familia Comnenilor din Trappezunt. Ea repaosä in 19 Decembre 1476 §i esteInmormentatá, hi templul bisericei de la Pntna.Pe acoperemêntul de matasri al mormêntuluT eT,esta infata,sata, moart6.,In costum bizantin t cucoroana pe cap; In colturile acoperämêntului estebrodatá pajura bizantini bicefaj.ä.

it

Cea din Lama sotie a lur Stefan cel Mare a fostMaria, fiica liii Radu-Voda, domnul Muntenier. Eaeste tnmormentata In mándstirea Putna, landStefan cel Mare, in an ul 1513, adica dupa 9 arilde la moartea lur.

Din copil la Stefan cel Mare, pomelnicul dela manastirea Bistrita arnintete pe: Alexandru,

Petru, Bogdan i Olena. Numerur acesta estetnsa necomplect, cad pe peretele de deflicatie dela biserica din Petrairti aflärn portretul a dotipfiice ale lur tefan cel Mare i la biserica din Ba-deup al fiicer Roxandra. In pronaosul bisericerde la manastirea Putna se afla mormentul Marier,ce se dice Kneajna, fiica luT «Stefan Voevodp (in-scriptia rnormentuluI), care a murit in anuL1518.'rlaitlul de «kneajna» se da fetelor i surorilor ne-maritate ale domnitorilor. Bogdan este succeso-ral luT Stefan cel Mare pe tronul Moldovel i esteIngropat in pronaosul bisericel de la Patna, langasora sa Maria kneajna. Petra. §i Vlad Bogdan ailmurit in copilarie i sunt inmormantatT tn tern-plul bisericel de la Pntna, alaturea de mormantulMariel do la Mangop.

Fiica Elena, nascuta din casatoria lui Stefancel Mare CU Eudochia de la Chiev, s'a maritat Iaanul 1484 duph Ivan, fiul tarulur rusesc Ioan ITLVasilievicr, care, dupa. moartea tatalul sea, erasa urmeze pe tronul Rusier. Ea a avut o soartatragica. Dup.& mórtoa. sotuluT, Elena §i fiul el Di-mitrie ere] aprig persecutatr de Sofia, nevasta adcrua a tarulur, care voia numaT de cat sa asiguretronul pentru fiul el Vasilie. Tarui, descoperindcomplotul Sofiel In contra nepotului sell Dimitrie,ii incoroneaza, a-vend el nurnal versta de 15 anr,ca principe de coróná al Rusier. La anul 1502

Bias,

1 '2

1nsä, in urma intrigilor SofieT, Elena $i fiul elDimitrie furti intemnitall ca complotang tn con-tra faruluT i fiul SofieT, Vasile, e proclamat prin-cipe de coroang, in locul luT Dimitrie. Mama $ifiul mor sub povara suferinfelor Hi temulfg :- E-lena In 18 Ianuarie 1504, in v'erstä de 40 de anT,

Dimitrie in 14 Februarie 1509, In vérstd de 25de anT.

Usfind la o parte sfir$itul tragic al fiicei saleElena i nepotuluT Dimitrie, fost principe decoroan5. al Rusiel, incuscrirea luT tefan eel Marecu dinastiile slave din nordul EuxopeT: Lituania,Pdlonia i Rusia i cu dinastia paleologh din Man-gop .$i cea din Persia a radicat mult prestigiulMoldovei care a avut un rol preponderant intrestate. Mârirea MoldoveT Ins& se atribue geniuluTsè mare ca general, admini$trator i domnitor,

cu drept cuvent posteritatea 11 numesce CelMare.

tefan cel Mare a domnit de la 2 Aprilie 1457ph.n5. la 2 Iulie 1504. De ja Inceputul domniel sale,el a fost prima cu entusiasm de poporul moldo-venesc, aclamandul la locul «Direptate», la Su-ceava, cu mulfT anT de la Dumnecleil sh dom-nesa» eSi cu voia tutulor radicat domnclice cronicarul Grigore Urechi5.--$ tefan Voda,gatindu-se de mai marT lucrurT sã fac:t, nu cercäs5, a$eze taxa, ci de rësbóie se g`ati, cä art fmprtr-Lit sale steagurT, carT toate cu norocvenit »

tefan cel mare, la inceputul domnieT sale, areorganisat Ora militäresce, sciind bine c5. tariaunuT Stat constA In forfa luT militark In asigu-rarea lini$ter in lii untru i in paclirea integritti-eI teritoriuluT lui contra celor-Palte State vecine,

sal

Pad

osteT i-ad

18

ce, in vremurile sale, când raporturile internatio-nab raü foarte slabe d nehotárite, era de o im-portant& forte mare.

Positia geografieä a MoldoveT era eat se pOte denefavorabilä, La Nord se Intindea puternicul re-gat al PolonieT, la apus regatul Ungariei, la sudMuntenia, care, find in legäturi cu Ungariasub suzeranitatea Turciei, era maT tot-d'aunagatade a nelinisti Moldova, iar In dosul Munteniel,peste Dunäre, puternica i fanatica Turcie, care,cu o vehement& ne maT au4ith ameninta toateStatele vecine cut eutropirea. Moldova era atunclmaT mare ea acum, apartinendu-I Bucovina §iBasarabia; dar, cu toate acestea, avea un teritoriiimodest fat& cu teritoriile vaste ale PolonieT, Un-gariei si ale TurcieT. Independenta MoldoveT eradeci amenintatá In oei-ce moment. Si t.efan celMare, tn tad Indelungata sa domnie, de 43 deant, a stiut a o mentine si pLizi si a tine sus stin-dardul téreT.

Herberstein, ambasadoruI I m péra t ulul germanMaximilian la curtea rnoscovitä, relateaclä despreo vorbd inteleaptä a luT Stefan-cel-Mare, In Rerummoscovitorum commentarii (Francofurti 1600, p. S)':

qtephanus, crebro in conviviis ejns mentionem faciensdiceret: ilium domi sedendo et dormitando imperium snumriugere, se vero pugnando quotidie vix limites defendersposseo)

In romanaste:«Cuscrul, mied itarul de la Moscovia, seciencl

dormitand, 40 märeste tara, pe cand eü, luptin-du-me iluic de abia pot aptira hotarele tereh.

Si cu toate resboaiele sale cele multe, Moldovanu s'a sdracit, ci prospera. Medicul Muriano ra-portéza la sfarsitul domnieT Jul tbfan-ce1-11Tare,

14

c5. «Moldova este o lard frumoasti i roditoare, bine'ase4ata. Pe tntinsurile ei pasc turme de vite. Ar-mata el constä din 60.000 de oamenT. Stefan estefoarte Intelept i iubit de supusil sel pentra cle-menta, justitia, energia, i liberalitatea lui.»

Si de si flind Stefan-Voda orn resboinic, cliceUrechid, i de-a-pururea tragendu-1 inima sprevérsare de sangeéra la pace prea lesne se primi".

De la tnceputul domnieT sale (1457) pand la a-nul 1472, resboaiele luT Stefan rel Mare ad fostIndreptate contra Ungurilor, Muntenilor i Thta-rilor, -spre a's1 asigura tronul Moldovel -contra luTPetru Aron, care ucisese pe t4t61 sCt i arnenintanecontenit de a ocupa Moldova, cand cu ajutorulUngurilor, cand cu acela al Polonflor. Stefan celMare recunoaste chiar de la tnceput- suprematiapolon5. asupra Moldova, spre a avea mana liberdpentru atacurile sale contra UngarieT i Munte-nieT, detronand pe Vlad Tepes i Radu cel Frumosdin Muntenia si ocupfind Chilia Cetatea A115.,ce erad In posesiunea comunä a MuntenilorUngurilor. Devasteaztt in mai multe rendurT Tran-silvania si bate pe Mate1 Corvin, regele Ungariei,panä ce scap5, de pretendentul Petru Aron si deamestecul Ungurilor In afacerild Moldovel.

De la 1474 Incep luptele Stefan-cel-Marecontra TurcieT, care, atitata prin detronarea luiRadu-Voold din Muntenia, vasalul ei, arneninácu cutropirea Moldovei.

Sahul Persiei, Uzun-Hassan, Inrudit ca Stefancel Mare prin sotia sa Ecateriva, care era o rudaa Doamnel tnT Stefan-cel-Mare, Maria de la Man-gop, Ii invifä prin arnbasadorut sea I,iac Bey, .96mijloceasc4 coalitia tutulor principilor crestinicontra T urcilor, dusmanul corn um Stefan-cel-Mare

i

liff

5i

15

intervine pe langa Papa din Roma pentru for-rnarea uneT a1iane antiturce. La Rahova,VasluT, bate Stefan-cel-Mare, cu 40.000, dupa altiTcu 50.000 de osta§T, armata turceasca de 120.000de oamenT, atacti apoT pe Radu-Voda, aliatul Tur-cilor, la Ramnic, SY nimice§te oastea i anexeazajildetul Putnel saü Vrancei la Moldova, devenindMilcovul hotarul sudic al Moldovel. Pica GrigoreUrechia, ca zabovind Stefan-Voda acolo pana ase strangere ostile toate, aduand i pe multi dinboeriT t6reT romane§tI i alti oarnenT de frunte, a-colo ail pus pre aT s6T boerT i oamenT, de alldespartit din Milcovul cel Mare o parte d9 WM,pe vine pe langa Odobe§tT çi trece de da In apaPutneY i acela pana asta-0 este hotar Orel Mol-dovel §i 16reI Romane*tT."

PrincipiT cre§tinI ats re'mas uimi1 de victoriatefan cel Mare, ca un ce fara seaman pe vre-

mea aceea. Republica vane-liana felicita pe Stefaneel Mare 0 intervine pe langa Papa de la Roma,ca sa acorde o sulMntie lui Stefan eel Mare, pecare Papa o prornite, dar care In urma este -za-darnicita prin intrigile regeluT Matei Corvin dinUngaria.

Istoricul polon Dlugosz exlama, entusiasmat deVictoria Jul Stefan cel Mare

«0 barbat minunat, In nimic maT inferior du-cilor eroid, pe earl nol Ii admirim, care, yn tim-purile noastre, a repurtat cel o vietoriestrAlucitA contra Turcilor, dintre principiTlumeT;dupa judecata mea eel mal vrednic a fi numitIn fruntea urAi coalitiunT a EuropeI cre§tine con-tra Turcilor.

Turcia ameninp din noii cu invasiune Moldovacuc.reate Crimea, Imprensa en principatul

langá

lui

si

16

Mangopulul, tarsi d.-sale Maria de Mangbp. $tefancel Mare se adreseaei printeo scrisoare catre re-gele Ungariel si toI principil crestini, cit Turciavrea sh cucereasca Moldova, carq este poarta dres-tintitatei, i ar trebui ajutata -pe uscat i pe mare

ca numal prin o lucrare oomuna, s'ar puteataia dreapta paganismulut" Stefan cel, Mare e6-mine, ins6, parasit, cilcl Papa, regele Matei Corvin

tel-Palp principI crqtinl nu s'ail tinut de pro-misiunile date. Stefan cel Mare este batut la Va-lea Alba sail 13.6sboenI de ditre Turd, undo pa-tinT a scapat, preferind sit mart cnarmele in man6, langa, femeile i copal lor., viceistoricul titre Sead-Eddin, cil ((c6cluril In mama.MusuImanilor mil de btietI si de copile moldovene.»Voice i Stefan-cel-Mare in inscriptia de la bisericade la Reiboenl: A rëmas isbanda la Turcl si a-tatia de mulp aü perit, cat ail treilbit poeana cutrupurile lor, unde au lost resboiul i multl dinboeril eel marl ail picat, i vitejil cel bunI aitperit cn totulatuncl i ne:vindu-se ajutor nieldintr'o parte ail picat, nu fieste cum, ci panh Iamoarre s apIra, nidI biruip de arme i stropistIde multirnea Turcilor.»,

Parasit de Europa crestin6, ,$tefan cel Mare trecela Sniatin, in Polonia, unde fu Verjut, cu cati-vade-aI lul mancand inteo crasma de rend"') si a-duraind aci pe Moldovenil re1ugia se pane lagoana Turcilor, pe caril fugareste- peste Dunare.Sthrue a injgheba cualitia Puterilor nordice:- aLituaniel, PolorileT, Moscoviel si a Tatariel in con-tra Tureilor. Din causa intrigilor AotieT a doua atarulul Moscoviel in contra flicel luT ,§tefan cel

1) A. D. Xenopoll Istoia Itombilorl t, IV) t 73,

si

MoldovenT

i

17

Mare, tratárile de cualitie se zadarnicesc, si Ste-fan cel Mare e,te silit a opri solil tarului. impre-una cu mesterii italieni, c,e trecead din italia prinMoldova in Rusia.

Regele polon intra in anul 1497 In Moldovaspre a o .cuceri si a o supune, dar este batut cudesavdrsire in padurea de la Cosmin, laugh Cer-nauti, când, in arma mal multor devastarT in-Polonia din partea lui Stefan pel Mare, se inchee,un tratat de pace vecinica intre Moldova si Polonia.

Boala laY Stefan-cel-Mare, un reumatism arti-cular impreunat cu ranile invechite de la picióre,primite la asediul cetatei Chilia si Cetatea Alba,cum si bêtranetea inaintatd, facura pe Stefan-,celMare neputincios de a-si urma politica. Si atundin boala sa de moarte, se arat5, dupa cum rela-teaza medicul sell Leonardi Massuri .., teribil si.prudent in acelas timp. Cu done' 4ile inainteamorteT sale, Wail adunatI se eertati, nevoind arecunoaste pe Bogdan ca succesorul söd.. Atuncii,lasa sa fie transportat pe locul «Direptateip afaradin orzts, porunceste decapitarea boerilor resvra-tig i recomanda de a se supune Turcilor, cartsunt- eel mai puternict si inteleptr. Reintors Inpalat, moare in deplina liniste. Vice cronicarulGrigore trechid: Jail inaintea Fa.vêr*rel salechiernat-ad vladicil si WO sfetniciI sbi, _boerT marisi alliT, -loci Off ad prilejit, aratandu-le cum nu'vor putea tine tara, precum, o aii tinut-o el; ci,socotind de cat top' ma puternicl pe Turd simaTintelepti, ad dat invêtatura sa se inchine Turculur

Stefan eel Mare a fost, deci, nu numal un ge-neral mare, ci si un In§emnat politic, cautand totd'a-una( de a isola pe injmicil seT, incheiênd cuuniT tratate de pace §i de Supunere, spre a putea

is

lovi cu atai maT sigur In IlusmanuI cel maT pe-riculos. Ca militar, Ii admiram in alegerea geni-alh a teramuluT i timpuluT de lupta si in Intre-buintarea tuturor mijloacelor de apérare, ca Inbättilia on MOO Corvin la Baea, in btithlia de laRahova cu TurciT, cum si de la BAtalia de laCosmin.

La copil al timpului s8a, tefan cel Mare nu in-ceta de a multumi luT Dumne4eil pentru isbAndarepurtatá asupra dusmanilor si a zidi o mantis-tire sail biserica.

Dupti 1uara cetateT Chilia incepu a zidi maná-stirea Putna, In care se afla morméntul sn; dupabätalia de la Rahova, biserica din YasluT si Ca-sole domnesiT, «call _se cunosteail Inca pe vremea»cronicaruluT Gr. Urechiä, dupa resboiul de laRimnic, biserica de la Badauti si de laimpreuna cu curtile dorm-les-IL Vice Gr. Urechià,c5. Stefan cel Mt.re ma zidit 44. de maniistirT si bi-sericl."

Nu trebue insa sa ne explicam zidirea mtinas-tirilor de pe aceea vreme numaT din motive curatreligiose. In mandstA se concentrau atunci togãinteligenta si arta ta,riT; ele erail adeverate cetritTde aparare, zidite find pe la poalele inuntilor, pecursul riurilor i pe InálIimi, i intarite cit zidurlgroase, cu metereze i turnurT de ap6rare,in carese refugia populatiunea In timp de invastunT.

Din clädirile vechT, au remas pand In cliva deasta-cli numal rretnastirile si zidite deYoevocliT i boerii romAni. NumaT aceste monu-mente ne-ad pa'strat mormintele eroilor roman!din trecut i ast-fel ni facut posibil a sti si aavea morméntul ltif Stefan cel Mare, celui maTmare eroil Moldoveau, care, cat-va träi poporul

bhriciIe

sa

19

roman, va t obiectul celet mal marl veneratitnilamintirea until trecut frumos, sctrinp §i glo-

rios.Intre ziclurile -§i tornurile Invechite si caronie

ale acestor mâniistirT, conteMplarea pioasa. a, a-cestor merminte de erol de serole intregi te sub-juga; o lutne intreaga trece dinaintea noastra,desfaSurându-ne faptele mar* i isbêndile.trecute,si, ihdurerati la amintirea epocef glorióse a MI.5tefan-cel-Mare1 la restristea ce 'i-a urmat, prirvim cu uimire 1a acea drama a trecutuluT nos-tru :

La poalele CarpatilorSub acest vechiti momentDorad erott al Romabilor0 Stefan, eroti sfantCa sentinek falniceCarpap te pgzese.Si de sub1ima41 glorieCu secolii pptesc."

V. Alexandri.

COnd Moldova sd'alla in decade*, cAnd dom-nia lurceasca deveni a-fot puternieä si influintagreceasca generala In taril, in secolul al 18-lea, a-mintirea lui $tefan cel Mare era mai mare In-tar& Atunci, nn calugar necunoscut pAna in cihrade asta-qI tinu uu necrolog, una din cele malfrurnóse creatiuni 9ratorice romOnestI je mor-men tul luT tefan cel Mare din mánastirea Putna.

«Ce minte asa bogatä in ghndurIA-lice anoni-muI oratorce mestesug asa de iscusit la Imp li-nirea cuvéntulul s Otä impodobi atAtea risipeale vrasmasilor, atatea starimari de cetall, atAteazidirl de locasuri sfinte si atata intelepciune a a-cestuT barbat, ,carele cu vitejie -ne-a aparat, cu In-

20

telepcinne ne-ti ocarmuit i In cat a trait, voinicia'noastra i fericirea a Inflorit?. In clilele ml stram-batatea era nabu0ta §i legata, dreptatea stiracu-la eel bogat nu o putea Ineca, Gel puternic nuo putea dace, cel de neam nu o putea ponegri.Cumpana prin care se cumpaneail, era la mijlocde fata. Curtea luT deschisa: sërmanul asupritvkluva, dreptatea lor lui o aratail. 0 vreme feri-cart ! 0 stapalire luminata I. 0 tail norocitä

dreptatea sa nu mai putin de cat Domnul, stapa-ne0e1 0 viata fericitii! Oobiceiuri de aur! Odulcestapanire, Intre earl stramo0T no0ri ail petrecut!Oare yeti mai veni vr'odata? Oare ne vom maiinvrednici i nol vd avea? Oare 41 fost numai§i ati trecut, .lasandu-ne nou6 numal o amara po-menire de voi? At4ta e dulce dreptatea la o sta.-panire, i atata-i strambatatea de email, In catnoi, dupti atatea veacuri pe tin Domn drept plan-gem atunci, cand pe cei strambi sail IT uitam,sail nu ne aclucem aminte de ei far% numal sa-Ihulim

Iar poporul roman, in suava sa poesie, cantaneIncetat despre straja lui Movilä Burcel :

Dar In varfu-I sa te aeiCa stejar s privighiedi,Si Tataril de-I vedea,C'att intrat in sera mea,Ta sa strie cat ee-I putea:Sal Stefane, la hotare,C'an intrat sable in tarti.C'atnneI et te-olCa un smeu repediSi niet urma,-a rémaneaDe Tatarl in Ora mea.")

Poesil popnlare de V. Alexandri, 1868.

I Un-cle

a

m'oin

I»

wadi,

21

Cu redqteptarea noasta nationalti, a card con-secinta a fost unirea pe vecie a Moldovei i Mun-tenieT sub numele de Romania, Stefan cel Maredeveni eroul tuturor Romani lor i mernoria Int

'se improspeta cu o tárie mare. Tinerimea malariauniversitará din Viena i Bucure§ti se aduna tnanul 1871, 15 August la morméntul 10 Stefan celMare din manastirea Putna, in Bucovina, spre ase'rbAtori aniversarea de patru sute de ani de lamoartea tiff, a depune omagiile sale pe mormén-tul cella mai mare eroil Roman §i «a suge pu-terea, ce sustine pentru bine §i adevér, §i ce is-vorète pe la mormintele oamenilor mari.D1)

Serbarea se savèr§i in modul cel maT demn.nit'afi representanti din toate locurile locuite deRomani, din Romania, din Ardeal i Ungaria,cad, in «Impreunarea amintirel trecutuluicu na-zuintele i sperankle in viitor, Stefan cel Mareincetase de a fi eroul unei pail a tèrilor locuitede Roman1o2).

TJn arc mare de triumf cu inscriptia: diemo-riei lui ,Stefan cel Mare, méntuitorul neamului,Infrumuseta intrarea in manastirea impodobita.In fata morméntului lui Stefan cel Mare, se a,$e-Ora pe un piedestal negrui urnele comernorativecu diferite inscriptiuni, ca «Eroului, Invingtoru-lui, Aperatorul tit Esistentel Române, Scutului cre§-tinatatei, etc. etc. Flamurile doamnelor din B1.1-'

covina, din Romania (IaT), ail lost legate de co-loanele mausoleului de la rnormêntol lui Stefaneel Mare. In sunetul clopotulul Buga, un clopoturin Inca de pe vremea lui Stefan cel Mare, in-cepu solemnitatea religiósà; se cant& dmnul Jai

0 A. D. Xenopol, Cuventeree feetiy4, f. 187.2) Xenopol, ibidem.

Ve-

22

$tefan cel Mare», compus de Vasile Alexandri,dud totj cei de fata cactura in genuchi, si d. A.D. Xenopol tinu_ euv'entarea festiva. Când era sasestarvascii solemnitateal cii canlarea 4vecTnica4 a-mintire». locotenentul colonel I3oteanu din armatarornana in deplina uniforma, 1uiiin stindard Indreapta sa i cu o voce din cele maT emotionatemanifestUl pe parnentra strain austriac sentirnen-tele bravd arrnate române, pe care o'representa,$1. säruta cu devotiune morméntul mareluT

Cu douë-clecT de anh in urma, egumenul Arti-mon &011ie al manastird Putna cern de la gu-vernul austrjac din CernatitT, ca mormentul luT

t.efan cel Mare sa se descopere $i rerna$itele ace-stuT mare Domnitor sa se a$ede trite() cripta a$aconstruita, ia pelerinii cel din toate olaturileMol-doveT SA e adune la acest morment al erouluT,.nut nurnai mausoleul din gall sail vada ci chiarsicriul i reliquile,» (Arch i va g uvei n ulnI austriac).

Guvernul austriac orclonti, in anul 1856, des,coperirea tutmOr mormintelor din manastirea Put-na. Ancheta, ce se cornpimea din un membru alconsistoriulia metropoliton, un impiegat al gu-verikului din CernautT, un inginer al statululun medic, incepu hicrarile in 1.2 Ncembre

Ne oprim la morrnintele din naosul sail tem-plul bisericei, uncle este morm'entul lui §'tefan cetMare $i sa vedem ce s'a descoperit in acele mina-site ale trecutuluT. Ne vom tine aci de procesulverbal oficial al anchetd, cum i de descrierea

martor ocular, publicata Intfun calendar din'1857 din Ia$1.

Naintea astrucariT morminlelor, comisia onn-

1) Converbiri Literare, pro. 1871.

1856..

u.-nut

era:).

$1,

213

dui de a departa tot arinisul din asti parte abisericei, inteo adancime pana tinde numat decat ar trebui sá se vada toate mormintele, ate.-s'ar fi Oland pe asta lature a bisericei. Se vècluradouè bolte t stanga, A della 1i dithinea44'se mat

o bond: a lui Petra si Bogdan, lui Ste-fan cel Mare, si in partea despre resArit Cate 6halt& neregulata., Se s4pa in dreapta."

«Incordal ea e mare,. clice martorul oculara,, 9ise exprima pe fata taturor asistenlilor, Se da deun corp tine pietre netede, grose si care searnO.naft mare. Peatra se descopere mat departe, cadlucratorii chiar si din a lor propriii stramur 'stindoesc puterile, spre a scoate tarina de pe Ring&peatrti. Se descopera q lespeda mare ca de. saptepalme i larga ca de WI, palme, i Incratk dindaltä. Ea este acoperemèntul until mormênt ziditdin peatra ilbri. cioplita. NLI e mai malt indoealA,acesta este local rapaosului re"ma'silelorini Stefancel Mare."

oPe Imprejur i fara de a mai atinge mai de-parte. rnormAntul acesta, se fac incercari de na-mat este, vreun mormênt. Sferdelele de fer, Intrç-luintats spre acest scop, ajung pe sub mausoleullig Stefan cel Mare papa t paretit bisericei sfintr'o adéncime &se; de mare, in cat mai de deolitnu se mat póte sa fie un rnormênt.

«Aci ajunsP incordarea tutulor la cel mai maregrad, clice martorul ocular, si tdcerea, ce urrnO,urk minut, ía atitt de adênca i universala, in catse aucTia cum bate inima in fie-care piept j cum,clipeala aceasta fa intru. adev& sacr`a.p

Comisarul politic- facu. acum Intrebarea la a,cel eclesiastic i consistorial, de pate sa, se ridliceacum chiar si lespeda de pe ntoymênt. Acesta

hi?

al.

adp

24

ins6, rèspunse cá nu, panti ce nu se va face ce-remonialul bisericesc, Se chiamti, deci, intregulsobor mfingstiresc. Archimandriiii, ieromonachif

diaconil, se imbrticará top in ornate pretioasevechi veminte date Inca de insql tefan cel

Mare acestel mânästir i luAnd toll In mainlclii, iar diaconil cu. adelnitT Inconjurtirá mormén-tul luT tefan cel Mare 0 sdv6r0nd serviciul re-ligios, opt Rom. Aril puternici se scoboara in addn-cime, uncle era morrn&itul, 0, de §i cu greutate,his& de o data ridic6 lespeda, de pe mormènt.p

Nu se veclura, vice martorul contimporan, a-cuma ochl Med lacrimi i chiar i pe cel de altneam, earl se afiaii de rap, Ii vècl ea adevërat ur-

cutremuratT in cea mai adâncl adancimea inimel lor. MAreata i lunga neduMerhe otrerupse abia avecinica pomenireD, ifttonatd a-cum de Intregul sober csalughresc, in aeornpania-rea tuturor clopotelor mâniistireT, care efectuh ocomuná lacrimare §i plangere In tot coprinsulcuvéntului."

Spre a se vedea dice maX departe martorulocular; cuprins de un aer sacru i reverentios inaproprierda rèrrisa§itelor WI Stefan cel Mare, nu-mai trebui alt motiv de cAt a se fi nitat la bietilno§tri taranl, cum el, la descoperirea mormántu-14 ca de un instinct sacru manall, top cu la-cArnl pe genunchl pima puindulT rnánile lapiept, ca. la rugiciunT. Fettle lor erag schimbateca la o videnie sfânt4 i tAcerea cea generall., Inbisericá urrnS. acum 0 care se mal Malta prinacompaniarea duiosulul sunet al clopotelor ma-r4stirescl; era, inteadevër, o scen4 de acele ma-r+ i sfinte, carl numal in fantasia cea marm4noasa se pot tnchipui.0

f.

nip §iin-.

28

In mormAnt (-pee proceSul verbal oficial, Sevedea numai partea cea mat mare a capului, siaceasta tntoarsä cu partea despre grumiz, spreapus .$i sub manta domneasca Inca unele oase, cuun oaresl-care sieriti si 13 sine late de fler. Mira-rea fu foarte mare. Prepusul, cum el mormén-tul WI Stefan eel Mare fu cercat, reliquele sale a-tinse si prelioasele de pe clênsele luate, se exprimaindata de tog membriT comisiel si se hotart sl secaute In arhiva mandstirel, de nu waft unde-vavre-o Insemnare despre este.- Se glisi Intre bartiflevechl o scrisoare a mitropolituluT Jacob din anul7265 (1757) catre egumenul de atuncT al mänä-stireT Putna, din care scrisoare se cunoaste tamcu incredintare, a prepusul este intemeiat. Scripsoarea aceasta este urmhtórea:

Cuvioase Egurnene a Putnel kyr Benedict. Pen-tru d-luT Ispravnicul de &weave, ca aifvenit lamandstire si ail desgropat mortul acela uncle ailfost prepusul si n'ati gasit alta nemica, afar& deacele ce ne arata molitfa sa Dionisie in rèvasulsal : bine ad facut de ail venit si n'avem nici oWere de rai, de vreme cá ail esit mánastirea deprepusul ee era`, si molitfel sale Dionisie, r6spunspe carte nu ii-am mal fkut tusk spune molitfelsale din gura, ca am inteles toate, ate mi-ail scrissi toate pietricelele cele ce s'ati aflat si. ineIele sisargele si boldurile 0 altele ce s'ail htlat, toate sàle pecetluesti la UU IOC. i sti puT pe Rafail ar.gintarul ca sa ia mäsura de pe coroana ce este laMaica Precista cea facatoare de minunT, si de pecoroana méntuitoruluT Cristos, ce este tot tntruaceeasi icoana, pe o baxtie, cat II coroana de maresi fará fort, numaT marimea lor, si atal pietrice.tele si inele, cat 0 masurile coroanelor cuT om

26

(la credintri, A ne trimetett Tusk s'd mutt, fro-preunk &u 01.40 sobtwuluT, 0. este o p ung omargáritare, pecetluita Cu. pecetea noasträ i sä odeschidetT i s6. 1uaT dintr'insa 500 fire de mar-g.aritare, care fie let de un fel $i de o potriv5,

sunt, nu §titi 2 sail 300 fire de margKri-stare-tu nechotul, ce aü cridut de pe aer i satrimiteg marggritarol tot odatd, atal cele 500 fire,dt.ice1e cu nechotul, dimpreuna' cu lucrurilece s'aü aflat pe mort cä am, socotit sä facemoroana MaiceT Precistel i Doihnolui Christos altri

rapturA i isOusitä si mai frumoaA si s opodobim cu pietrele bele si cu märgAritare».

Aceasta, scrisoare se trecti'M procesul-verbalmormOntul se acoperh Ancheta a pus arrmatoa-rele tatrebärT: ce sk sO fach provisor en mortnin-ve destoperite ale princilef i princeselor i cumsa se lase ThorrnOntul ldi $tefan cel Mare, parrala o altâ hothrire'?

decisé, Oa mormintele A se lase asa cumsunt, numal rOm'asit,ele scoase din de A se pueIn sicrie noui, fara Insa a se acoperi cu Wind.Mormentol cel Mare, Insa, s5. se aco-pere cu in vel mare de doliü i de-asnpra sase puie 4 candaliere de argint, co facliT marT i osftnta. &nice In mijloc pe Q evangelic. Timpul so-lerraiiratif s'a fixat pe luna IVIaiii 1857, care Instin'a avut lac, govern ul find de alta idee.

Obiectele toate fost scoase de mitropolitulIacob, caci wrisorea misterioasii. 'aJninteste nu-trial de pietre st-umpe, inele i nici de loc de co-roanA, b ie, etc, AcesIe lucruri au fost do sigurpadate de Vasilo VocIrt Lupul i de ginerile seaTimus, etind Lupol a grit:at manastireaNitovcAutand dupd ban!.

FINX.

sh

tie

irn-

let (daftsd

Nasile

mai

Se

n'aii

ii'retul 1 len..bepositul pentru Capita la la Libraria La Biseilca

Alba'," calea Victoriel 85.

1A

..

'N-

-