CURS 1

MORFOLOGIE BACTERIANA

Se ocupa cu : - 1. studiul formelor - 2. a dimensiunilor - 3. de asezare ale acestora - 4. proprietati tinctoriale. 1. Formele bacteriilor - sub forma de coci( sunt sub forma sferica),coco-bacili(este forma intermediara dintre coci si bacili), bacilli, virioni, spirili, spirocheta. Cocii pot sa fie perfect rotunzi- ex. Staphilococcus aureus - sau putin pliati ex. Streptococcus pyogenes - ex. Streptococcus pneumoniae Coco-bacili ex. Haemophilus influenzae Bacili ex. Escherichia Coli Virioni ex. Vibrio cholenae ca o virgule. Diferenta dintre spirili si spirochete este in pasul dintre 2 spirale. 2. Dimensiuni - grosime de 0,5 1 micron - lungimea 3-6 microni Aceasta valoare variaza cu specia bacteriana /varsta culturii bacteriene - forma bacteriana - mediul de crestere in vitro (in afara organismului uman) Forma bacteriilor : factorul care determina forma bacteriilor este peretele cellular. 3. Asezare - sub forma de gramezi. Organitele commune si facultative ale bacteriilor Organite commune - dinspre interiorul celulei spre periferie. 1. Nucleoid contine materialul nuclear in care se afla molecula de AND, iar cromozomul detine informatia genetica autoduplicare = multiplicare singura si functionala. - organizarea structurala a bacteriei. - este bine delimitat in citoplasma, 2. Plasmide contine un AND circular care nu are legatura cu nucleoidul. Sunt raspunzatoare de alte informatii ex. Rezistenta fata de antibiotice. 3. Citoplasma - este delimitate de membrana citoplasmatica. - contine molecule organice, ioni, enzyme si acizi ribonucleici( care folosesc la sinteza proteica), incluzii citoplasmatice. 4. Membrana citoplasmatica Rolul : - regleaza schimburile dintre bacterie si mediu extern - este locul unde se gasesc enzimele bacteriene cu rol bioenergetic - este locul unde se desf. Biosinteza componentelor majore ale peretelui cellular. - Este locul unde are loc sinteza polizaharidelor capsulare - Are rol in cresterea si diviziunea celulei. - Este structura tinta pt unele subst. chimice, pt unele dezinfectante si pt unele antibiotice. 5. Peretele cellular - este diferit pt bacteriile gram positive in raport cu cele gram negative. - bacteriile gram positive au un perete mai gros de 30-50 microni au o structura mai simpla.

- bacteriile gram negative au un perete mai subtire 3-5 microni au o structura mai complexa. Sunt bogate in lipoproteine si lipopolizaharide. Componenta comuna este peptidoglicanul. Peretele cellular este sensibil la anumite antibiotice(penicilina) si la dezinfectanti(la cei fenolici). Rolul peretelui cellular : - confera forma bacteriilor- rol de exoschelet. - Rol de bariera - Confera proprietatea de colorabilitate - Confera antigenitate - Participa la diviziunea celulara. Este punctual de impact al lizozimului. Organite commune facultative 1. Capsula care este peste peretele cellular si poate sa fie patogenital. 2. Cilii ( flagelii) structura lor este filamentoasa, extrem de flexibila si subtire. Sunt mai mari decat corpul cellular. Sunt organe de locomotie. 3. Fimbriile sunt formatiuni rigide. Nu contribuie la locomotive. Sunt doua feluricomune si de conjugare. 4. Spolul bacterian se dezvolta in interiorul celulei. Nu este o forma de inmultire a bacteriei, ci este o forma de rezistenta.(forma ovalara sau sferica)

Cursul 2 AGENTI FIZICI SI CHIMICI Agentii fizici actioneaza fizic 1. Caldura 2. Filtrarea 3. Radiatii 1. Caldura poate fi - uscata - umeda Uscata a) incalzirea fie directa a obiectului pe care dorim sa-l sterilizam(introducem obiectul in flacara, fie folosim aerul supraincalzit) - b) aducerea la incandescenta introducerea ansei bacteriologice in flacara unui bec Bunsen. - c) aerul supraincalzit. Sterilizarea prin caldura umeda autoclavul : obiecte de metal ( instrumental chirurgical), ata de sutura, obiecte din sticla si portelan, campurile sterile, halatele, lichidele care nu se denatureaza/degradeaza la t ridicate, obiecte din cauciuc( tuburi de dren din cauciuc). Fierberea sterilizarea se poate face prin fierbere, dar nu tine sterilizarea decat cateva minute. Pasteurizarea in alimentatie: lapte/bere. Cum actioneaza caldura asupra bacteriilor? Caldura actioneaza prin denaturarea proteinelor, distrugerea membranelor bacteriilor, clivarea enzimatica a AND-ului. Filtrarea se realizeaza la t camerei. Este foarte ieftina. - bacteriile gram negative daca sunt introduce in organismul uman cu solutii perfuzabile induc stare de febra -> starea de infectie. - - trecerea lichidului prin pori.

Radiatiile UV au effect bactericide, omoara bacilul Koch. Sunt foarte utile pentru : sterilizarea aerului din incaperi. Daca soarele nu poate sa patrunda, trebuie sa existe lampi germicide.(cu cuartz). Ele actioneaza prin inhibarea replicarii AND-ului. Agentii chimici : 1. Distrugerea componentei lipidice a membranei celulare(bacteriene). - Etanolul : este antiseptic tegumentar. - Detergentii : care sunt compusi de amoniu cuaternar si care poarta numele de detergenti cationici. Utilizare : antiseptic tegumentar. - Fenolii : sapun germicide bifenolul. 2. Modificarea structurii proteinelor : - clorul este agent oxidant si este utilizat pentru purificarea apei menajere.(toalete, clante) - iodul : antiseptic tegumentar(inainte de punctionarea unei vene) - metale grele : mercurocrom antiseptic tegumentar Nitrat de Argint la nastere/nou-nascuti, cateva picaturi la nivelul globilor oculari(sifilis=> orbire) 3. modificarea AND-ului bacterian - coloranti pentru a colora bacteriile pt a le vedea mai bine la microscop. - dezinfectanti. Ex. Violet de gentiana antiseptic tegumentar Albastru de metilen folosit pt tegumente, mucoase. Verde malachite folosit in mediu de cultura, permite cresterea bacilului Koch, dar pe celelalte le inhiba. Chimioterapice 1. Efect bactericide distrugerea bacteriilor 2. Efect bacteriostatic prin care este inhibata cresterea bacteriilor. I. Inhibarea sintezei peretelui cellular II. Inhibarea sintezei proteinelor III. Inhibarea sintezei acizilor nucleici IV. Alterarera functionarii membranei celulare V. Alte mecanisme de actiune I.Inhibarea sintezei peretelui cellular - bacteriile mor datorita ruperii lor. - chimioterapicele actioneaza doar in perioada de crestere a bacteriilor. Reprezentanti : Peniciline, Cefalosporinele, Carbapenemii, Monobactamii, Vancomicina, Bacitracina, Capsofunginul(Antifungic). II. Inhibarea sintezei proteinelor Reprezentanti : Aminoglicozidele : Gentamicina, Kanamicina, Acitracina. Tetraciclina Eritromicina Clindamicina III. Inhibarea sintezei acizilor nucleici a) inhibarea sintezei precursorilor : Sulfonoamide Trimetoprim b) inhibarea sintezei AND : Chinolone Fluorochinolone Flucitozina (antifungic) c) inhibarea sintezei ARN mesager : Ifampicina IV. Alterarea functionarii membranei celulare

a) alterarea membranei celulare bacteriene : Polimixin b) alterarea membranei celulare fungice : Nistatin, Azoli Clotrimazolul. V. Alte mecanisme de actiune : a) activitatea antibacteriana : Izoniazid, Metronidazolul actioneaza pe paraziti. b) activitatea antifungica. Antivirale : 1. prevenirea infectiilor produse de virusul gripal : AMANTADINA 2. inhibarea sintezei acizilor nucleici virali : acyclovir infectie cu virus, Herpes Simplex 1,2 , virusul ZOO- STERIAN (numai in primele 5 zile) 3. inhibitori ai retrovirusurilor : HIV 4. inhibitori ai sintezei proteinelor virale : Interferon hepatita virus C 5. inhibarea eliberarii virusurilor : - virusurile nu se pot modifica singure, nu sunt capabile sa-si sintetizeze energia si au nevoie de o celula gazda. - Odata ajunse in celula umana se descompun si se compun cu corpul celulei. Ex. TAMIFLU. Curs 3 Microbiocenzele corpului uman Microbiocenoza reprezinta : - asociatie microbiana dinamica formata in principal din bacterii si din anumiti fungi. Rolul microbiocenozelor : a) mentinerea echilibrului local => stare de eubioza. b) Realizeaza o protectie locala b.1) ocupa receptorii pt diferite bacterii b.2) secreta bacteriocine substante care inhiba dezvoltarea bacteriilor patogene. c) pot sa aiba functii nutritive : secretia vitaminelor B si K. Unii membri ai biocenozei pot cauza infectii. a) cand ajung in alte arii ecologice b) poate sa produca : b.1) disbioza perturbare majora b.2) disbacterioza locala c) pot sa apara la indivizi c.1) debilitate c.2) cu imonodeficienta Microbiocenoza tegumentului : - reprezentanti : Staphylococcus epidermidis Stafilococul alb. a) pe tegument este nepatogen b) produce endocardite( pe valve cardiace artificiale) - Conynebacterium spp difteromorfi - Staphylococcus aureus a) la suprafata tegumentului b) in stratul cornos al tegumentului c) la baza foliculului pilos d) la nivelul glandelor sebacee. - Pseudomonas aeruginosa

a) in spital face ravagii locuri umede( chiuvete,bai), calduroasa, chiar si in sapunurile lichide. - Peptococcus spp. Microbiocenoza cavitatii bucale Reprezentanti : Streptococcus viridans Streptococcus mutans - se mai pot gasi streptococi comensali care pot fi intalniti : a) limba b) mucoasa palatine c) saliva Microbiocenoza cavitatii nazale Reprezentanti : a) Staphylococcus aureus c) Staphylococcus epidermidis d) Corynebacterium spp Microbiocenoza faringelui Reprezentanti : a) streptococcus viridans c) Neisseria spp d) Cele comensabile e) Alte tipuri de streptococci f) Staphylococcus epidermidis g) Bacterii conditionat patogene - Streptococcus pyogenes - Streptococcus pneumoniae - Haemophyllus influenzae - Staphylococcus aureus se gaseste in criptele amigdaliene. Microbiocenoza colonului - sunt 2 tipuri de reprezentanti : 1. Cei comensali : Escherichia Coli, Streptococcus faecalis La copii pana in 2 ani si varstanici peste 75 ani E. Coli pathogen 2. Cei conditionati pathogen : E. Coli poate sa produca infectii urinare Bacteroides fragilis peritonita Clostridium difficille colita severa PATOGENEZA = capacitatea unui microorganism de a produce boala. - virulenta este o masura a patogenezei care ne arata gradul de patogenitate a unei bacterii. - In functie de virulenta, un microorganism poate sa fie : pathogen, conditionat pathogen( opportunist), nepatogen Tipuri de infectii bacteriene : - infectiile pot fi clasificate : A) din punct de vedere epidemiologic a) o infectie poate sa fie endemica ( o infectie prezenta constant la un nr redus de subiecti intr-o populatie aflata intr-o zona geografica limitata) b) infectii epidermice prezente la un nr. Mai mare de subiecti si pe suprafete intinse.

c) Infectii pandemice care se regasesc pe toata suprafata globului. B) din punct de vedere clinic, infectiile pot sa fie : a) inaparente, lipsite de simptome, iar boala poate sa fie demonstrata prin : - depistare de anticorpi / sau izolare de bacterii patogene. b) Latente, in care exista simptome clinice, cand infectia se reactiveaza(infectia se trateaza, dar revine) c) Cronica, cand microorganismele continua sa se dezvolte iar simptomele sunt specifice. Stadiile patogenezei : a) trasmiterea b) aderarea c) colonizarea celulelor epiteliale d) invadarea structurilor colonizate d2) producerea de toxine e) aparitia simptomelor clinice. Caracteristicile infectiei : a) specificitate etiologica => infectia e produsa de un anumit tip de microorganism b) evolutie stadiala perioada de incubatie - debutul - perioada de stare - evolutie fie spre convalescenta urmata de vindecare, fie spre deces. - Exista un symptom comun care poarta numele de febra. - Apar anumite modificari sangive : Modificari : - leucocitoza cu neutrofilie - creste VSH-ul in infectii( in hemoragii externe, VSH-ul scade/in hemoragii interne, sange in scaun, atunci VSH-ul creste.) - fibrinogenul - proteica C reactiva, analiza strict legata de infectii. TOXINOGENEZA Sunt 2 tipuri : exotoxina endotoxina Exotoxina : a ) sunt de natura proteica b) sunt eliberate in special de bacterii gram + si doar de cateva bacterii gram -. Endotoxinele : - sunt secretate de bacterii gram - sunt componente ale peretelui lor cellular, iar eliberarea toxinelor se face numai prin ruperea celulei bacteriene in timpul fagocitarii lor de catre neutrofile sau de catre macrophage, Efecte : 1. toxice 2. pirogene 3. imunogene

Curs 4 Mecanisme de aparare antiinfectioase Sunt 2 tipuri : mecanisme nespecifice / specifice A) Mecanisme nespecifice ( rezistenta naturala) - impiedica patrunderea si dezvoltarea bacteriilor in organismul uman. Factorii : aI ) barierele fizice a.1) tegument este o bariera pt bacterii, datorita cheratinizarii celulelor epidermice. a.1.1) descuamarea celulelor de suprafata urmata de o decontaminare mecanica. a.1.2) pH-ul scazut al pielii aII) mucoasele a.2.1) integritatea mucoaselor a.2.2) cilii tractului respirator b) bariere chimice ( secretii antimicrobiene) b.1) secretii care asigura aciditatea locala b.1.1) saliva b.1.2) pH-ul scazut in secretiile vaginale b.1.3) aciditatea sucului gastric b.2) lizozimul b.2.1) din lacrimi b.2.2) din secretiile nazale b.2.3) saliva b.2.4) secretiile intestinale c) microbiocenozele c.1) bacteriile care fac parte din microbiocenozele organismului uman ocupa receptorii de pe suprafata celulelor epiteliale(tegument) c.2) bacteriile din microbiocenozele organismului uman produc bacteriocine(substante dinamice ce actioneaza asupra bacteriilor si le distrug) d) inflamatia caracterizata prin 4 elemente : 1. rubor 2. dolor 3. calor 4. tumor Rol : sa limiteze procesul infectiilor, sa nu se raspandeasca in organism, e)fagocitoza anunta ca o celula straina este in organism, sunt distruse toate celulele straine, dar si cele moarte care vor fi inlaturate din organism. Exista mai multe cellule care participa la fagocitoza => se unesc cellule fagicite pt ca fagociteaza : 1) polimorfonuclearele neutrofile 2) monocite circulante 1 singur nucleu 3) macrophage echivalentul lui 2. dar nu se gasesc numai in tesuturi. Fazele fagocitozei : 1) chemotaxie reprezinta deplasarea orientate a fagocitelor spre tinta. 2) Opsonizarea

3) Inglobarea bacteriilor in fagocit 4) Formarea fagozomului vezicula in care este introdusa bacteria si exista anumite enzyme care actioneaza asupra bacteriei 5) Digerarea bacteriilor majoritatea bacteriilor sunt fagocitate => ele sunt distruse=> vor fi distruse si fagocitele => apare asa numitul detritus cellular(resturi celulare)=> formeaza puroiul detritusurile polimorfonuclearele neutrofile care au fagocitat dar care nu au fost distruse si bacterii libere. - Exista bacterii care sunt fagocitate dar care nu sunt distruse si raman in interiorul unor fagocite. B.) Imunitatea specifica - prin antigen => o molecula, o particular sau o celula nerecunoscuta de organismul gazda ca proprie(self). - anticorpii sunt globuline serice care sunt secretate fata de un antigen. Exista 5 tipuri de imunoglobuline (Ig) : IgGMA, IgM, IgA, IgD, IgE. Ig are 2 parti : un fragment Fab care leaga anticorpul de antigen si un fragment Fc prin care anticorpul se leaga de cellule cu rol imun. IgG = clasa majora a Ig serice. - aprox. 70-80% din totalul Ig serice - prezinta 4 subclase : Ig G1, IgG2, IgG3, IgG4. - Este principalul anticorp. - Singura Ig care strabate placenta si furnizeaza protectie nou-nascutului de la nastere pana in momentul dezvoltarii sistemului lui imun. Aprox 6 luni de viata. - Difuzeaza cel mai rapid. - IgG participa la apararea anti-virala si anti-parazitara. - IgM repr. Cel mai activ anticorp si participa la raspunsul imediat imun. - IgA se prezinta sub mai multe forme. Ig As: - se gaseste in : saliva, secretii nazale, lacrimi, sudoare. - ea inhiba aderarea bacteriilor la celulele mucoaselor astfel prevenind infectia. IgD creste in alergii IgE are rol in hipersensibilitate. Sistemul complement - format din 15- 20 proteine - participa la 1) Opsonizare 2) Fagocitoza 3) Chemotaxie 4) Bacterioliza Activarea complementului pe 2 cai - calea clasica calea mediate de anticorpi - calea alterna care se realizeaza in prezenta unor componente naturala ale sangelui. Importanta sistemului complement : a) apararea antimicrobiana poate fi : a.1) antibacteriana a.2) antiparazitara 2.3) antivirala b) generarea si dezvoltarea inflamatiei locale c) limitarea procesului infectios. -

CURS 5

Coci gram pozitiv

Sunt : Stafilococi si Streptococi Stafilococii sunt coci gram pozitivi asezati in ciorchine , bacterii facultative anaerobe microanaerobe si . Clasificare : A. Stafilococi coagulazo pozitiv : Staphylococcus aureus, intermedius. B. Stafilococi coagulazo negative : Staphylococcus epidermidis, strictosenso, hominis. Stafilococul aureu : a) Habitatul natural : 1. Tegument : in special in zonele pieloase si umede. 2. Vestibul nasal 3. Glande mamare 4. Faringe 5. Cavitatea bucala 6. Tractul intestinal b) Caractere antigenice 1. Toate componentele peretelui cellular 2. Bacteriile pot sa prezinte antigene de natura capsulare. 3. Prezinta antigene de natura proteica. 4. Bacteriile pot sa produca toxine - enzime c) Factorii de patogenitate capabili sa induca boala. 1. Factorii de aderenta si colonizare 2. Factorii antifagocitari 3. Factorii de declansare a reactiilor sistemice. 4. Factorii hipersensibilizati care actioneaza in timp. 5. Enzime extracelulare 6. Factorii toxici citozina - enterotoxine - tozina epidermolitica si exfoliativa - toxina sindromului de soc toxic 1. d) Infectii stafilococice - stafilococi proprii sau primiti de la pacienti. 1. Stafilococii proprii : Stafilococii de pe tegument, cavitatea nazala, din caile respiratorii proprii, din intestin. 2. Poarta de intrare : leziuni tegumentare, glandele sebacee si sudoripare, foliculii pilosi. 3. Tipuri de infectii stafilococice: 3.1 Infectii tegumentare : foliculita, furuncul antracoid, hidrosadenite, mastite, etc. 3.2 Propagare sistemica fascite, artrite, miozita. 3.3 Infectii pulmoare : abcese pulmonare, pneumonii, pleurezii.. 3.4 Sunt infectii acute ale cailor respiratorii superioare : rinita, faringita, traheobronsita, bronsita, laringita. 3.5. Tractul urinar si genital : cistita, pielonefrita, abces renal uretrite, protatite. 3.6. Sangele 3.7. Intestin enterocolita stafilococica, toxinfectia alimentara stafilococica. 3.8. Sindromul de soc toxic stafilococic.

Streptococi : - sunt coci gram pozitiv, unele specii putand fi microaerofile aerotolerante. Clasificare : - streptococ beta- hemolytic de grup A - steptococ beta- hemolytic de grup - streptococcus agalactiae - streptococul fecal - streptococul viridans apartin de clasa viridans : streptococ salivarius, streptococ mutans, streptococ sanguis. a) Habitatul natural : cavitatea bucala, faringele, tractul intestinal, caile genitale. b) Caractere de antigenitate 1. Proteina M 2. Polizaharidul C 3. Componente extracelulare c) Factori de patogenitate Factori de aderare, proteina M rol antifagocitar, Capsula unele prezinta capsule, rol fagocitar, factori de invazie. d) toxinele streptococice 1. Streptolizina O 2. Streptolizina S 3. Eritrotoxina DIK Infectii streptococice : - infectii acute eruptive : Scarlatina - infectii acute neeruptive angina streptococica, piodemite( pe piele apar colectii purulente), cellulite, flegmoane. - Complicatii supurative acute otite, sinuzite, mastoidite. - Complicatii supurative tardive glomerulonefrita acuta GNA, rheumatism articular acut.

Coci gram negative 1. Neisseria gonorrhoeae - Habitat este o bacterie strict adaptata la om si este intalnita la nivelul mucoasei genitale, anale si faringiana. - Trasmitere sexuala / la nastere, de la mama la fat. - Caractere de patogenitate cilii, pilii favorizeaza atasarea de tinta a bacteriilor. - proteaze pt imunoglobulina A serica - endotoxina gonococi. - Patogeneza : bacteriile infecteaza mucoasele, ele pot disemina de la poarta de intrare. Infectia produsa de gonococ : 1. Barbat uretrita gonococica ( poate croniciza) 2. Femei uretrita gonococica, cervicita, salpingita, abcese ovariene, pot apare artrite gonococice( in complicatii) 2. Neisseria meningitides Habitat la nivelul mucoasei rinofaringiene la purtatori sanatosi. Factori de patogenitate : Polizaharidul capsular, Endotoxina. Infectii : Meningita meningococica, Septicemia meningococica. Infectii insotitoare : Rinofaringita, otita, conjuctivita, pericardite, artrite, infectii resp.

CURS 6 ENTEROBACTERII 2 tipuri : 1. patogene reprezentat de Salmonella, Shigella, Yersinia(in mod obisnuit nu se gasesc in organismul uman) => produc boala. 2. conditionat patogene : Escherichia Coli, Proteus, Klebsiella pneumoniae, Genul Proteus Providenciae Morganella ( pot fi gasite in mod obisnuit, in organismul uman) Salmonella bacterie gram negative produce mai multe tipuri de infectii : 1. Enterocolita ( inflamatia intestinului insotita de diaree, frecvent asociata cu bacteriemie, doza infectanta este de 100 de mii bacterii) 2. Febra tifoida aceste bacterii se vor localiza in monocitele din placile Peyer. De la acest nivel disemineaza in fagocitele din ficat si splina. Ulterior apare bacterieme si febra, parasesc organismul prin materiile fecale. Clasificare : 1. Salmonella Typhi produce febra tifoida ( poate fi gasita numai la om) 2. Salmonella Paratyphi sunt de 3 feluri : S. Paratyphi a, b, c. Produc febrele enterice. - orice bacterie care nu este tratata se va produce septicemii. Septicemia dupa vindecare la 10% raman cu sechele. Bacteria se transmite prin apa, alimente contaminate. - Morfologie : sunt bacilli gram negativ, majoritatea sunt encapsulate, exceptie este S. Typhi, prezinta flageli peritrichi. - Caractere de cultura : pe medii selective si diferentiale care contin saruri biliare dau nastere unor colonii lactozonegative. Pe aceste medii de cultura dau nastere H2S, puncte negre in centrul coloniilor => colonii in ochi de pisica. Caractere biochimice care sunt folosite pt identificarea acestui germen : - fermenteaza glucoza cu formare de acid si gaz. - Reactia endol este negative. - Testul ureaza este negative - Sunt bacterii lactozonegative - Folosesc citratul ca unica sursa de carbon - Produce H2S - Mobilitatea + Shigella - produce dizenteria bacilara - este un bacil gram negative, imobil, prezinta antigenul O si produce o boala strict umana. Doza infectanta este de 100 de bacterii. Trasmiterea este fecal orala prin intermediul alimentelor, fecalelor si a mainilor murdare. Va invada cellulele mucoasei ileonului si colonului. Apoi apar ulcerele ca urmare a lezarii vaselor, dupa care invadeaza tesuturile din jur = produc enterotoxine. Tipuri : Shigella dezinteriae produce dizenteria forma grava. Shigella sonnei forma usoara, cu diaree 2-3 zile. Caractere biochimice : - fermenteaza glucoza - reduce nitratii la nitriti. - Produce H2S - Reactia ureaza este negativa. - Nu produce gaz - Nu utilizeaza citratul ca unica sursa de carbon

-

Bacterie lactazo negativa.

Escherichia Coli - este un bacil gram negativ si au mai multe antigene : antigenul somatic O, antigenul flagelar H, antigenul capsular. - Infectii urinare, meningita neonatala, produce diareea voiajorilor, produc infectii la nivel intestinal. - Produce 2 tipuri de enterotoxine : termolabila si termostabila. - Unele tulpini produc diareea hemoragica, altele sindrom ureo-hemolitic( bacteria in sine se gaseste in organismul uman) la copiii pana la 2 ani E. coli in scaun- patogen. - Caractere biochimice fermenteaza glucoza cu producere de gaz, producere de H2S pozitiv si negative, reactia Vogeus Proskauer- negativ. Genul Proteus Providanciae Morganella - bacilli gram neg. care produc ureeaza si sunt extrem de mobile, fenomenul de catarare , fenomenul de valurire. Se gasesc in colon, in sol si in apa. Cresterea pHului urinar este rezultatul acestor bacterii in urina. Consecinta este aparitia calculilor urinary, care vor leza epiteliul uretral, vor adera bacterii la acest nivel si vor aparea colonii. - Sunt 4 tipuri de Proteus : Proteus vulgaris, Proteus mirabilis produce infectii comunitare si respectiv nozocomiale, Morganella morgani, Providanciae retgeri. - Caractere biochimice : testul oxidaza este negativ, produce H2S, testul indol este pozitiv pt Proteus Vulgaris si negativ la Proteus mirabilis, testul ureaza este pozitiv, fermenteaza glucoza si produce gaz si fenil-alamin-dezaminaza. Klebsiella enterobacter serratia - sunt prezente in colon, in sol, in apa si in 10% din cazuri in tractul resp. al omului. Klebsiella afecteaza in principal diabeticii, varstnicii si alcoolicii. - Enterobacter serratia produc infectii nozocomiale, iar serratia contamineaza apa din instalatiile din unitatile de Terapie Intensiva. - Poate produce : infectii urinare( cu Klebsiella la femei in varsta), Klebsiella ozenae produce rinita atrofica. - Klebsiella pneumoniae produce pneumonii care duce la necroza. - Caractere biochimice : - fermenteaza lactoza, nu produc gaz, nu produc H2S, folosesc citratul ca unica sursa de carbon, reactia Voges- Proskauer este pozitiva.

CURS 7 Mycobacterium tuberculosis Produce tuberculoza(TBC). Este o bacterie ubicuitara, un bacil strict aerob, poarta numele de Koch. Produce cea mai mare rata de decese in comparatie cu orice alta bacterie. 3 milioane de oameni mor anual. Bacteria creste foarte lent, isi dubleaza populatia in 18 ore, motiv pt care culturile trebuie urmarite timp de 6-8 saptamani. Bacteria este rezistenta la acizi si baze (dezinfectante) si la deshidratare si supravietuieste in sputele uscate. Unele tulpini sunt rezistente la antituberculostatice.

Se poate transmite de la om la om prin picaturi si aerosoli. Locul initial al afectiunii = plamanul. Rezervorul natural este omul. In anumite tari este incriminat si Myconbacterium bovis prin laptele vacilor. Patogeneza - bacilul Koch nu produce exotoxine, nu contine endotoxine in peretele cellular. Bacilul supravietuieste si se multiplica in fagozomul cellular. Leziunile produse depend de prezenta bacteriei si f. important de apararea gazdei. - Care sunt leziunile produse ? de diferite tipuri 1. leziuni exudative 2. leziuni granulomatoase 3. leziuni tubercul/ tuberculoase !!!! Raspandirea din locul infectiei : - de la plaman la pleura - prin sange aparat urogenital, oase, alte zone. - Testul Mantou (IDR) in antebrat se injecteaza 2 unitati de pipidin. Daca apare o induratie (roseata) trebuie citita cu liniarul. Dimensiuni : - induratia peste 15mm pozitiv la persoanele fara factori de risc cunoscuti. - o induratie mai mare de 10mm pozitiva la persoanele cu factorii de risc cunoscuti. - induratia mai mare de 5 mm la personae cu imunitate scazuta(virusul HIV, diferite tipuri de cancere, afectiuni tratate cu imunomodulatoare: artrite reumatoide). Treponema Pallidum - produce sifilis ( categoria Spirili) Caracteristici : - nu creste pe medii de cultura, nici pe culturi de cellule, in schimb pot fi administrate la animale de lab(iepure). - Contine antigene treponemice care sunt anticorpi specifici detectabili prin teste. Pot produce anticorpi specifici numiti reagene. - Se transmite prin leziuni ale tegumentelor, ale mucoaselor, contact intim cu persoanele infectate, de la mama la fat. - Incidenta crescuta in ultimii ani la homosexuali. Patogeneza : - aceasta bacterie produce toxine si enzyme care afecteaza endoteliul vascular al vaselor mici. Aceste leziuni apar in toate stadiile de boala. Sifilisul primar inmultirea bacteriilor are loc la nivelul inocularii unde se dezvolta., ulterior ulcerul se vindeca spontan. Sifilisul secundar care apare la 1-3 luni de la sifilisul primar. Apare un rash .la nivelul palmelor si plantelor. Papulele umede pot aparea pe tegumente si mucoase. Leziunile umede la nivelul organelor genitale. 1/3 din cauzele sifilisului primar si secundar se vindeca spontan. O alta treime raman latente, iar testele sunt positive. 1/3 evolueaza => sifilis tertiar. Sifilisul tertiar : - gome ale tegumentului si oaselor. - Afectiune SNC produce tabes si pe de alta parte pareza. - Leziuni cardio-vasculare(aortite, anevrisme ale aortei ascendente) - Treponemele sunt mai rare

-

Transmiterea : femeie-fat, netratat poate duce la malformatii.

Leptospire =Bacterii care sunt vizualizate la microscopul optim in camp intunecat. Cresc pe medii cu ser. Leptospira interrogans infecteaza si multe animale, iar ele elimina leptospira prin urina contaminand astfel apa si solul. Omul se contamineaza prin consumul de apa si alimente contaminate. Persoanele cu risc sunt fermierii si minerii. !!!! Transmiterea de la om la om este foarte mica, spre deloc. Infectia se poate produce prin ingerarea alimentelor sau prin tegument intact. Aceste leptospire circula prin sange -> organe => disfunctie hepatica(sclerele pacientului se coloreaza in galben) - rinichiul produce uremie. - La nivelul plamanului produce hemoragie - La nivelul SNC meningita aseptica. Initial apare febra, apoi mialgia severa urmata de o perioada de acalmie in care bacteriile dispar din sange. In fara a II-a a afectiunii( faza imuna) se caracterizeaza prin aparitia semnelor meningitei aseptice. Interesarea hepatica apare in cazuri severe => apar disfunctiile renale ( in cele din urma). CURS 8 Protozoare Entamoeba dysenteriae Entamoeba hystolitica -amiba hematofaba ( care se hraneste cu sange), produce ulceratii, deschide capilare, este localizata in colon, iar boala pe care o produce se numeste dizenterie parazitara. Morfologie : - parazitul se prezinta sub 2 forme : 1. Forma vegetative, din 20-30 microni, este mobile(emite pseudopode) - nucleul situate excentric si contine granulatii cromatice - contine eritrocite inglobate. 1.1. Forma minuta ( dim. Intre 15-20 microni) 1.2. Forma magna ( dim. 20-30 microni) ( se trece din magna minuta si invers in anumite conditii) 2. Forma de chist Localizare : in colon, pot apare metastaze : ficat unde produce abces amoebian hepatic, plaman, creier, tegument. Se gaseste in zonele geografice calde. Se asociaza cu germenii microbieni. Ciclul biologic - chistii sunt eliminate odata cu materiile fecale in mediul extern. Daca conditiile de mediu sunt vitrege : caldura, uscaciune, chistii sunt distrusi. Daca insa conditiile sunt favorabile, atunci chistii raman viabili, contamineaza apa, alimentele, solul si patrund in tubul digestiv al omului.

-

In tubul digestiv are loc deschistarea urmata de inmultirea incolina(cec, colon ascendant, sigmoid), dupa care are loc inchistarea, iar chisturile infectate vor fi eliminati. Forma magna este intalnita la nivelul peretelui intestinal-> submucoasa (inmultirea are loc), ulterior apare necroza zonei care are ca si effect aparitia unui abces in buton de camasa, ulterior apar ulceratii largi si in final lezarea peretelui vascular cu aparitia hemoragiilor. Acest parazit poate sa produca abcese hepatice, pulmonare, cerebrale si cutanate.

Entamoeba Coli - este un comesal al colonului, amibiaza poate coexista cu alte afectiuni digestive. Perioada de incubatie este de lunga durata, debutul afectiunii este insidios, apar dureri abdominale, colici, tenesme si scaune mucosangvinolente. Giardia intestinalis Sinonim : Giardia Lamblia sau Giardia duodenalis Boala : Giardioza sau Lambliaza Sunt 2 forme : - trofozoid (forma vegetativa) - chist ( forma de rezistenta) Morfologie : Trofozoidul : dim 15-20microni, este piriform(forma unei jumatati de para) prezinta 2 nuclei in partea anterioara, 4 perechi de flageli si 4 perechi de blefaroblasti. Chistul : dim 8-12microni, este ovoid, 2-4 nuceli si un fascicul de flagel. CURS 9 GESTODELE 1. Taenia solium gestod lung 2-10 m. Morfologie este constituit din scolex, din strobila. Scolexul este globulos si prezinta 4 ventuze rotunde care incoanjoara rostumul care este prevazut cu doua coroane de carlige chitinoase. Strobila : formata din 900 de proglote. Segmentele tinere sunt mai late decat lungi, segmentele adulte sunt patrate, segmentele batrane sunt mai lungi. Ele elimina oua de materie fecala. Oul se gaseste in uterul segmentelor batrane si prezinta un embrion hexacant. Parazitul se poate prezenta in : ou, larva si adult. Larva intalnite la porc, poarta numele de cisticercus cellulose care are lungimea de 5-20 microni. Poate fi intalnita in muschii limbii, diaphragm si cord. Ciclul biologie - oul este eliminate impreuna cu materiile fecale in mediul extern. Acest ou este ingerat de gazda internediara(porc). In intestinul porcului, oul elibereaza embrionul hexacant. Embrionul hexacant strabate epiteliul intest. al porcului si ajunge in vasele sangvine si limfatice pana ajunge la nivelul tesutului muscular, unde da nastere larvei(cisticercului). La acest nivel, larva creste rapid, astfel incat in 10 saptamani devine infestant pt om. Omul ingera carnea de porc(insufficient preparata termic). Sub actiunea sucului gastric si al bilei, scolaxul larvei evagineaza si se prinde de mucoasa vaginala a omului. Larva creste si devine adult. Creste cu o viteza de 7 cm/zi. Ajunge la maturitate in 2 luni, moment in care incepe sa genereze proglote batrane. Ele se detaseaza se strobila in grupuri si sunt eliminate in mediul extern odata cu materiile fecale. Boala : - prin infestarea cu oua (cisticorcoza umana)

- prin infestarea cu cisticerci(demiaza umana) Manifestari clinice : Boala poate sa fie asimptomatica. Poata sa apara astenie, insomnie,tulburari digestive si neuropsihice. 2. Taenia saginata - este un gestod lung, 6-10 m. Anterior este subtire, iar posterior devine lat avand latimea de 1 cm. Este format din scolix, gat, strobila. Scolexul = este alungit, 4 ventuze, central are o depresiune pigmentata si nu are carlige. Strobila = lantul de segmente(proglote) format din 2000 elemente tinere, adulte si batrane. Oul este rotund sau ovalar, prezinta un contur neregulat, masa vitelina si embrion. Gazda intermediara este bovidee. La bovidee se int. larva care poarta numele de cisticercus bovis. Poate fi gasit in muschii masticatori si pericard(larva). Parazitul are 3 fome : ou, larva, adult. Ciclul biologic : proglotele se gasesc la om se elimina pe rand, prezinta miscari active, embrioforii se gasesc pe sol, ei sunt ingerati de bovine. - in intestinul bovidelor, embrioforii sunt eliberati, embrionii strabat peretele, ajung in circulatia bovideelor prin sange sunt transportati spre muschi unde embrionii dau nastere larvelor. Larvele sunt ingerate de om. In intestinul omului, scolexul este eliberat. Acestia se prind pe peretele intest. stadiul de adult 3 luni. Dupa care incepe eliminarea de proglote batrane pline cu oua. Cisticercoza umana = reprezinta dezv. in om a formei larvale. Este frecvent intalnita in cazul afectiunii produsa de Taenia solium. Boala se dezvolta ca urmare a inghitirii oualor din apele poluate, de pe legume si de pe fructe. Exista posibilitatea autoinfestarii. 1. exogena se realizeaza prin alimente 2. endogena se realizeaza printr-o miscare pe care proglotele o au. Proglotele prin miscari antiperistatice ajung in stomac unde depun oua. Acestea elimina embrionii hexacanti, acesti embriofori ajung in circulatie si se vor localiza in ochi, creier si musculature. Forme : cistecercul in musculature are forma alungita, in ochi are forma sferica. - in zonele endemice larvele pot fi localizate in zone nervos central cortico mening. - Localizat in musculature, subcutanat, cord, plamani, ficat. Echinococcus granuloscus Taenia echinococcus - este cel mai mic gestod, 2,5- 9 mm. Frecvent intalnit la caini, pisici. Prezinta cap, gat si corp. Scolexul (capul) =0,3 mm, prezinta 4 ventuze si o dubla coroana de carlige. Strobila (corpul) = 3 proglote, ultimul segment este o proglota plina cu oua care contin embriofoni care au diametrul de 25-35 mm. - forma larvara se numeste hiadatina - descriere : prezinta o membrana cuticulara elastica, apoi o membrane proligera(germinativa) lichid hidatic(este clar ca apa de stanca), apoi nisip hidatic care este format din vezicule proligere si scolici. - Evolutie : memebrana proligera (germinativa) da nastere veziculelor fiice in care se gasesc vezicule proligere cu scolici. Acestea inmuguresc, formeaza chisti, se desprind de perete ce au o structura inverse decat cea initiala. Dimensiuni : 1mm. - Ciclul biologic : - ouale sunt eliminate prin materiile fecale, vor ajunge pe sol sip e apa si vor fi ingerate de oi sau vite care devin gazed interm. Se dezvolta chistul hidatic. - Omul se infesreaza accidental direct de la animal prin intermediul embrioforiilor de pe bot si picioare(caini si pisici) ; sau indirect prin intermediul apei si alimentelor.

-

Localizarea embrioforiilor : in stomac, intestine, vasele sangvine, ficat, plamani si alte organe. Frecvent se descrie un segment chist primitive : fie in ficat sau plaman(localizare). Exista si o hidatidoza secundara, care apare ca o complicatie a chistului primitive si anume atunci cand se rupe. Cel mai frecvent se rupe chistul pulmonary => conduce la o vomica hidatica, iar chisturile cardiace duc la rupture ventriculare.