BV CL9 Vol.3 Specificatii Tehnice

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa Documentatie de atribuire BV-CL9 si canalizare in judetul Brasov Vol.3

- i -

ROMANIA MINISTERUL MEDIULUI

SC COMPANIA APA BRASOV SA

BV-CL-9 - Reabilitarea si extinderea retelelor de

distributie si a sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare apa uzata in Brasov, Sacele, Feldioara,

Sanpetru si Harman

DOCUMENTATIE DE LICITATIE

Volumul 3. Specificatii Tehnice


- ii -

CUPRINS

3.1 DATE GENERALE ............................................................................................................ 1

3.1.1. Romania.................................................................................................................. 1

3.1.2. Domeniul proiectului .............................................................................................. 2

3.2. SPECIFICATII TEHNICE PARTICULARE ................................................................... 2

3.2.1. Situatia existenta.................................................................................................... 2

3.2.2. Lucrari incluse in contract ..................................................................................... 9

3.2.3. Tehnologia de lucru ............................................................................................. 26

3.2.4. Materiale pentru reteaua de distributie apă şi artere........................................ 26 3.2.5. Materiale pentru reteaua de canalizare ............................................................. 37

3.2.6. Desfaceri si refaceri de drumuri ......................................................................... 48

3.2.7. Programul lucrarilor ............................................................................................. 48 3.2.8. Graficul de executare al lucrarilor ...................................................................... 51

3.2.9. Sistemul de Asigurare a Calitatii/ si Control al calitatii ..................................... 51

3.2.10. Detalii de Executie - Adaptare teren ................................................................. 52

3.2.11. Documentatia pe timpul executiei ...................................................................... 54 3.2.12. Autorizatia de Constructie –................................................................................ 54

Proiectul de organizare a executiei POE ......................................................................... 54

3.2.13. Protectia muncii.................................................................................................... 55 3.2.14. Managementul de mediu..................................................................................... 67

3.2.15. Facilitati pentru Consultantul Supervizare......................................................... 68

3.2.16. Teste la Teminare ................................................................................................ 68

3.2.17. Rapoarte ............................................................................................................... 69 3.2.18. Documente pentru Cartea Constructiei ............................................................. 69

3.2.19. Standarde ............................................................................................................. 71

3.2.20. Organizarea de santier........................................................................................ 71 3.2.21. Obstructii Posibile ................................................................................................ 72

3.2.22. Mentinerea serviciilor existente de apa si canalizare...................................... 73

3.2.23. Desene post executie .......................................................................................... 73

3.2.24. Lista fazelor determinante de execuţie .............................................................. 73

3.3. SPECIFICATII TEHNICE GENERALE........................................................................ 76

3.3.1. Preambul .............................................................................................................. 76 3.3.2. Lucrari de demolare, curatare, defrisare ........................................................... 78

3.3.3. Lucrari de terasamente ....................................................................................... 80


- iii -

3.3.4. METODE FARA SAPATURA DESCHISA......................................................... 95

3.3.5. LUCRARI DE BETON ARMAT ........................................................................... 98

3.3.6. LUCRARI PENTRU RETEA DE DISTRIBUTIE APA POTABILA SI RETEA DE CANALIZARE MENAJERA........................................................................................ 122

3.3.7. CONDUCTE DIN OTEL .................................................................................... 128

3.3.8. TEVI DIN POLICLORURA DE VINIL NEPLASTIFIATA (PVC)..................... 142 3.3.9. CONDUCTE DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE (PEID) ............. 150

3.3.10 . CONDUCTE DIN FONTA DUCTILA FD ............................................................165 3.3.11. LUCRARI MECANICE....................................................................................... 168 3.3.12. LUCRARI DE DRUMURI .................................................................................. 182

3.3.13. Lucrari electrice.................................................................................................. 189

3.3.14. Lista standardelor de referinţă aplicabile......................................................... 225


- 1 -

3.1 DATE GENERALE 3.1.1. Romania

Romania este situata in partea de Sud-Est a Europei, de-a lungul fluviului Dunarea, incluzand Delta Dunarii si avand iesire spre Marea Neagra, in partea de Sud-Est a tarii. Tarile invecinate sunt: Ucraina in nord, Ungaria in vest, Serbia in sud-vest, Bulgaria in Sud si Moldova in est.

Populatia: aproximativ 21.681.000 locuitori Suprafata: 237.500 km2 Limba oficiala: romana Capitala Tarii: Bucuresti Relief. variat: Muntii Carpati (alt. max. 2.544m), dealuri si podisuri in centru si

zona de Sub-Carpati, campii (in sud intre Dunare si Muntii Carpati, in vest) Clima: temperat-continentala de tranzitie, specifica Europei Centrale Rauri importante: Dunarea, care curge pe teritoriul Romaniei 1.075 km, care curge

in Marea Neagra prin Delta Dunarii, ecosistem natural cu o suprafata de 4.340 km2.


- 2 -

3.1.2. Domeniul proiectului

3.1.2.1. Date generale Judetul consta din 10 zone urbane si 47 comune avand 589,028 locuitori (anul 2002) din care 74% in zona urbana si 26% in zona rurala. Centrele urbane la recensamantul din anul 2002 au fost: Municipiul Brasov (284,596 locuitori in 2002) – resedinta de judet; Municipiul Codlea (24,286 locuitori in 2002); Municipiul Fagaras (36,121 locuitori in 2002); Muncipiul Sacele (31,192 locuitori in 2002); Orasul Predeal (5,615 locuitori in 2002); Orasul Rasnov (31,192 locuitori in 2002); Orasul Rupea (5,759 locuitori in 2002); Orasul Victoria (9,059 locuitori in 2002); Orasul Zarnesti (25,299 locuitori in 2002); Orasul Ghimbav (5,264 locuitori in 2002). 3.1.2.2. Clima

Judetul Brasov are o clima temperata, ca regiune, este situat in zona de tranzitie intre clima vest Europeana continentala si clima estica excesiv continentala.

Clima din acest sector carpatic este moderat continentala, dominata de circulatia atmosferica de la nord-vest. Climatul acetei regiuni este influnentat si de curentul de aer rece, masivii polari si de curentii calzi de la sud.

Conform Raportului anual al APM Braşov pe anul 2010 regimul pluviometric în anul 2010 pe teritoriul judeţului Brasov s-a caracterizat prin valori anuale usor peste media multianuală fiind excedentar în unele zone din judeţ.

In 2010, temperatura maxima inregistrata in jud.Braşov a fost de 33.1°C, in 15.08.2010 si minumul inregistrat la aceeasi statie a fost de -30.2°C, in luna ianuarie. Temperatura medie înregistrata în timpul aceluiasi an a fost de 8.6°C. Cantitatea anuala maxima de precipitatii a fost în Braşov de 841,6 l/m2 si cea minima

594,1 l/m2.

3.2. SPECIFICATII TEHNICE PARTICULARE 3.2.1. Situatia existenta

Toate documentele, materialele, procedurile si testele privind contractarea vor fi conforme cu toate Normele de Stat, Standardele si Regulamentele din Romania ca si cu cerintele autoritatilor locale. Pot exista cerinte mai stricte de standardizare sau de calitate atunci cand se face o referire speciala la un anumit standard. Atunci cand mai multe standarde listate in Specificatiile Tehnice Generale se refera la acelasi tip de lucrari, se aplica prevederile cele mai restrictive. Antreprenorul are sarcina de a realiza lucrari conforme din punct de vedere calitativ si al preciziei detaliilor cu cerintele Specificatiilor si ale Desenelor; de asemenea, Antreprenorul are obligatia de a institui pe cheltuiala proprie un sistem de control al calitatii si de a-si angaja ingineri, sefi de santiere, diriginti de santiere, tehnicieni de aprovizionare, alti tehnicieni si personal tehnic cu experienta necesara, impreuna cu toate mijloacele de transport, echipamentele si instrumentarul necesar unei bune desfasurari si urmariri a lucrarilor pe toata intinderea lor si pe tot parcursul timpului Lucrarile cuprinse in contractul sunt impartite in cinci loturi cite unul pentru fiecare aglomerare astfel:


- 3 -

Lotul Brasov cuprinde toate constructiile necesare pentru - reabilitarea sistemului de distributie a apei potabile in municipiul BRASOV; - extindere retea canalizare menajera CARTIER TIMIS TRIAJ si - extindere retea canalizare menajera CARTIER STUPINI

Lotul Sacele cuprinde toate constructiile necesare pentru - extindere retea canalizare menajera

Lotul Feldioara cuprinde toate constructiile necesare pentru - extindere retea canalizare menajera

Lotul Sanpetru cuprinde toate constructiile necesare pentru - reabilitarea sistemului de distributie a apei potabile

Lotul Sacele cuprinde toate constructiile necesare pentru - reabilitarea sistemului de distributie a apei potabile

Nu fac parte din contract sursa de apa, tratarea apei, statia de pompe apa potabila precum si statia de epurare ape menajere. Antreprenorul este obligat sa ofere toate loturile. Oferta care nu cuprinde toate loturile va fi exclusa.

3.2.1.1 SITUATIA EXISTENTA A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA REABILITAREA REŢELELOR DE APĂ ÎN BRAŞOV Reteaua acopera Municipalitatea Brasov, incluzand Poiana Brasov si Cartierul Stupini, dar deasemenea o serie de localitati din vecinatate: Ghimbav, Codlea, Rasnov, Sacele, Cristian, Dumbravita, Feldioara, Halchiu, Harman, Sanpetru. Pentru o parte din localitati serviciile de apa nu sunt asigurate de catre operator si pretul este foarte ridicat. In aceste localitati (Dumbravita, Sacele şi Tarlungeni) s-a luat in calcul exportul de apa. Reteaua de alimentare cu apa include mai multe surse de apa subterana sau ape de suprafata, o statie de tratare(Tarlung), conducte de aductiune apa, rezervoare de depozitare, statii de pompare si retele de distributie. In conditii normale, statia, lucreaza intregul an fara intreruperi ale serviciilor de alimentare cu apa. Reteaua de distributie Reteaua de distributie a orasului Brasov are o lungime totala aproximativa de 517 km. Numarul total al populatiei beneficiara este de approx. 272,600 locuitori, ceea ce inseamna approx. 93.9% din totalul populatiei orasului Brasov. Diametrele existente variaza intre 80 mm si 1000 mm, materialele utilizate acopera o plaja intreaga a materialelor uzuale din domeniu. Sistemul de alimentare cu apă al municipiului Braşov s-a dezvoltat în decursul anilor, asigurând furnizarea apei potabile pentru consum casnic, la locul de muncă (intreprinderi, instituţii, spitale etc). De asemenea, reţeaua de transport a apei asigură şi apa industrială necesară bunei desfăşurări a proceselor tehnologice ce se desfăşoară în cadrul unităţilor economice.


- 4 -

În anii 1960 - 1970, în urma industrializării masive al oraşului s-au construit cartiere noi de locuinţe, s-au dezvoltat zone industriale noi, care au impus mărirea capacităţii de alimentare cu apă al localităţii. S-au mărit numărul rezervoarelor de înmagazinare a apei. Realizarea în diferite etape a rezervoarelor, ale arterelor şi reţelelor de distribuţie apă au dus la dublarea traseelor conductelor. Au apărut zone, care sunt alimentate din acelaşi rezervor de acumulare, dar din reţele de transport diferite. În plus, perioada de viaţă a conductelor a expirat - sunt mai vechi de 40 de ani - fapt ce a dus la producerea a numeroase spărturi, astfel înregistrându-se importante pierderi de cantităţi de apă, consum mare de materiale şi forţă de muncă pentru remedierea defecţiunilor. Lipsa hidranţilor de incendiu din zona studiată reprezintă un risc major în siguranţa locuitorilor şi al imobilelor. Lipsa vanelor de secţionare a reţelei duce la sistarea alimentării cu apă a mai multor imobile în caz de intervenţii. Uzura fizică şi morală a reţelelor rezultă consumuri ridicate de energie, costuri de exploatare ridicate, pierderi mari de apă. Conexiuni In concordanta cu inregistrarile Companiei APA Brasov, exista 24,429 conexiuni in reateaua de distributie, distribuite dupa cum urmeaza: • Gospodarii Individuale = 17,880 conexiuni; • Blocuri de apartamente = 3,769 conexiuni; • Consumatori industriali = 2,421 conexiuni; • Institutii Publice = 359 conexiuni. Contorizarea apei 76.13% din aceste conexiuni sunt contorizate din numarul total de conexiuni, respectiv 18,598 unitati. Situatia de contorizare este prezentata mai jos, bazata pe tipurile de consumatori: • Case individuale = 13,668 conexiuni contorizate (76.44%); • Blocuri cu apartamente = 2,783 conexiuni contorizate (73.84%); • Consumatori Industriali = 2,164 conexiuni contorizate (89.38%); • Institutii Publice = 343 conexiuni contorizate (95.54%).

INFRASTRUCTURA APEI IN ALTE LOCALITATI DIN CLUSTER BRASOV

BOD

Bod – Sat nu are retea de distributie a apei. Apa provine de la fantani cu adancimi de 5 – 10 m . Bod – Colonie, localizat langa fabrica de zahar, isi furnizeaza apa din surse subterane ale fabricii. Situatia prezinta o retea de distributie redusa din conducte otel.

CARTIERUL STUPINI


- 5 -

Cartierul Stupini nu are o retea de distributie apa si apa este asigurata din puturi de suprafata(5 – 8 m) a carei calitate este in conformitate cu standardele de calitate apa potabila.

CARTIERUL POIANA BRASOV

Cartierul Poiana Brasov face parte din Municipalitatea Brasov. Exista puturi pentru asigurarea rezervoarelor Magurele cu apa. Apa pompata ajunge la rezervorul Ruia si de acolo este repompata catre rezervoarele Sportul in Poiana Brasov. Pe langa acestea, rezervorul Magurele poate fi alimentat cu apa din rezervorul Lupan gravitational.

CODLEA

Municipalitatea Codlea se va alatura Companiei Regionale de Operare pentru ambele activitati, apa si apa uzata. O descriere complete a situatiei existente si a masurilor de reabilitare propuse este prezentata in SF - capitolul 3.

HARMAN

Harman (4.514 locuitori) este alimentat direct de la conductele ce pornesc din statia de pompare Harman catre rezervorul statiei de pompare Rulmentul. Numarul de locuitori conectati la reteaua de distributie este de 2.301 locuitori, reprezentand 51%. Exista 1.155 conexiuni la reteaua de distributie. Lungimea retelei de distributie este de 16.57 km. In decursul anului 2006 s-au inregistrat urmatoarele debite de apa potabila:

Debitul Total de apa potabila: QT = 11.742 m3/an din care 7.197 m3 contorizati (61.3%);

Apa pentru populatie: 10.051 m3/an, din care 5.856 m3/an contorizati;

Apa pentru institutii publice si industrii mici: 1.691 m3/an, din care 1.341 m3/an contorizati.

SANPETRU

Sanpetru (3.569 locuitori) este alimentat direct de la conductele ce pornesc din statia de pompare Harman catre rezervorul din statia de pompare Rulmentul. Numarul de locuitori conectati la reteaua de distributie apa potabila este de 1.793 locuitori, reprezentand 50.2%. Exista 1.039 conexiuni la reteaua de distributie. Lungimea retelei de distributie este de 16.17 km. In decursul anului 2006 s-au inregistrat urmatoarele debite de apa potabila:

Total debit apa potabila: QT = 9.803 m3/an din care 3.769 m3 contorizati (38.4%);

Apa pentru populatie: 8.998 m3/an, din care 3.306 m3/an contorizati;

Apa pentru institutii publice si pentru industria mica: 805 m3/an, din care 463 m3/an contorizati.

SACELE

Fronturi de apa subterana Sursele independente ale retelei de alimentare Sacele sunt captari de izvor in zona Gârcin, izvoarele din Valea Gârcin, izvoarele din Valea Baciului, "7 izvoare", Poiana Anghelescu si izvoarele de pe strada Izvoareler a orasului. Surse de suprafata


- 6 -

Sursa de suprafata este Lacul de acumulare Târlung care apartine Administratiei Nationale "APELE ROMÂNE" ,si apa tratata din statia de tratare Târlung operata de Compania Apa Brasov. Conductele de distributie apa tratata o Un sistem de conducte pentru aprovizionarea apei asigura transportul apei de la surse la rezervoare si respectiv la reteaua de distributie Lungimea totala a conductelor este de 15,925 m. Rezervoare Sistemul de alimentare cu apa al orasului Sacele prezinta un avantaj de depozitare pentru un volum de 7,500 m3, reprezentand 11 rezervoare: Reteaua de distributie Reteaua de distributie este de 102 km lungime. Majoritatea conductelor retelei de distributie sunt de mai bine de 30 de ani in operare (95%). Conexiuni In Sacele exista 5,784 conexiuni astfel: o 80 conexiuni la blocuri de apartamente; o 5,500 conexiuni la gospodarii individuale; o 204 conexiuni la consumatori industriali. Contorizarea apei Nivelul de contorizare al apei este de 30%.

FELDIOARA

In Feldioara se gaseste un sistem de alimentare cu apa in stadiu incipient. Sistemul existent de alimentare cu apa potabila consta din sursa de apa de suprafata, statie de tratare, conducte de alimentare cu apa potabila, rezervoare de apa potabila si reatea de distributie. Sursa de apa este afluentul Valea Mare, de langa localitatea Crizbav. Sunt asigurate facilitatile pentru alimentarea apei. Statia de tratare apa potabila este aplasata langa sursa de apa si consta din 2 decantoare orizontale si 7 filtre lente si unitate de desinfectie prin clorinare. Capacitatea proiectata deserveste unui debit de 35 l/s. Functionarea statiei este gravitational. Calitatea apei tratate este de conditie slaba.Toate obiectele tehnologice sunt in varsta si necesita reabilitare. In statia de tratare nu exista electricitate. Toate operatiile sunt facute manual. Apa tratata este transportata catre rezervorul de apa de 500 m3 printr-o conducta de aductiune din otel, cu un diametru de 300 mm si o lungime totala de 4 km. De la rezervorul de apa tratata pana la localitatea Feldioara se asigura alimentarea printr-o conducta din otel,cu un dimetru de 300 mm si o lungime totala de 12 km. Conductele sunt vechi, corodate si cu pierderi mari. Reteaua existenta de distributie a apei potabile este realizata din otel si fonta,afectata de coroziune, cu multe problem si mari scurgeri. Reteaua de distributie nu acopera intreaga zona rezidentiala. Unele conducte ale retelei sunt plasate in zone private.


- 7 -

3.2.1.2 SITUATIA EXISTENTA A RETELELOR DE CANALIZARE Situaţia existenta a sistemului de apa uzata se descrie, pe scurt, mai jos:

Reteaua existenta de apa uzata deserveste 308,176 locuitori din 386,424, reprezentand 80% din totalul locuitorilor din cluster Brasov;

Lungimea totala a retelei existente de canalizare este de 514 km;

Statiile de Epurare se afla in mai multe localitati dar se gasesc in conditii neadecvate de functionare; efluentul epurat nu indeplineste conditiile cerute de normativele romanesti cu privire la calitatea apei uzate deversata in emisar (NTPA 001/2002).

In aglomerarea Brasov-Stupini-Sacele, apa uzata este colectata din mai multe localitati: Brasov , inclusiv Poiana Brasov, Rasnov, Cristian, Ghimbav si Sacele. Trebuie mentionat ca sistemul de colectare apa uzata nu este operat de Compania APA Brasov in Rasnov, Cristian si Ghimbav. Apa uzata este descarcata din acele localitati in statia de epurare Brasov.

Tot debitul de apa uzata este descarcat in statia de epurare Brasov, care este de fapt o statie de epurare regionala. Efluentul epurat este descarcat in Raul Ghimbasel, care este tributar raului Olt. In judetul Brasov retelele de canalizare au o lungime totala de 418.2 km, din care:

Municipiul Brasov , total 369.2 km, din care: 353.5 km conducte beton, 1.8 km HDPE, 10 km PVC si 3.9 km GRP;

Harman si Sanpetru, total 49 km, din care: 10 km conducte HDPE si 39 km conducte PVC . Toate retelele de canalizare curg gravitational si nu au sisteme de pompare. In prezent, cartierul Timis-Triaj are un sistem separat. Apa uzata trece printr-un bazin de spumare Imhoff, care nu opereaza satisfacator, apoi este pompata in Timisul Sec. Zona de turism din Poiana Brasov are un sistem centralizat pentru colectarea apei uzate, transport si epurare. Statia de epurare prezinta deficient importante care duc la un efluent nesatisfacator. In prezent, nu exista etele de canalizare in cartierele Stupini si Tractorul VI.

Epurarea apei uzate in alte localitati din judetul Brasov

Trebuie mentionat ca exista un colector care descarca direct in statia de epurare Brasov iar localitatile Rasnov, Cristian si Ghimbav sunt direct conectate la el, orase care au propria retea de canalizare. Aceste localitati nu fac parte din ROC dar trimit apa uzata la statia de epurare Brasov.

BOD

Localitatea Bod nu are un sistem de canalizare centralizat si implicit nu exista statie de epurare.


- 8 -

In Bod – Colonie este un sistem de canalizare in faza incipienta care descarca apa uzata direct in statia de epurare a fabricii de zahar locale.

CARTIERUL STUPINI

Cartierul Stupini nu are un sistem centralizat de canalizare si in consecinta nu este statie de epurare.

CARTIERUL POIANA BRASOV

Cartierul Poiana Brasov face parte din Municipalitatea Brasov. Cartierul Poiana Brasov are un sistem separat de canalizare si propria statia de epurare care nu functioneaza cum trebuie. In timpul Programului ISPA un nou sistem de canalizare va fi instalat, care va conecta cartierul Poiana Brasov la sistemul de canalizare din Rasnov si in consecinta catre Statia de Epurare din Brasov.

CODLEA

Municipalitatea Codlea se va alatura Companiei Regionale de Operare pentru ambele activitati, apa si apa uzata. O descriere completa a situatiei curente si masurile propuse de reabilitare sunt prezentate in capitolul 3.

HARMAN

Harman (4.514 locuitori) are un sistem de colectare ala apei uzate centralizat. Numarul de locuitori conectati la sistemul de canalizare este de 2.249 locuitori, reprezentand 49.8%. Exista 1.129 conexiuni la sistemul de canalizare. Lungimea sistemului de canalizare este de 26.2 km.

SANPETRU

Sanpetru (3.569 locuitori) are un sistem centralizat de canalizare. Numarul de locuitori conectati la reteaua de canalizare este de 1.773 locuitori, reprezentand 49.6%. Exista 1.039 conexiuni la reteaua de canalizare. Lungimea ei este de 23.3 km.

SACELE

In Sacele se afla un sistem de canalizare separat care consta din:

Un Colector Dn 500 mm localizat intre Electroprecizia si cartierul Movila;

Un colector 600/900 de la cartierul Movila la statia de epurare Brasov;

Colectori de canalizare in zona de blocuri (Electroprecizia, Stefan cel Mare, Movila);

6.8 km colectori de canalizare in zona Baciu (15 November, Timis, Aleea Timis, Primaverii, Andrei Muresan, Noua, Campului);

1.8 km colectori de canalizare in zona Turches-Cernatu (Branduselor, Fanetii, Ciucas, Stadion);

0.9 km colectori de canalizare in zona Satulung, pe strada Oituz;

0.9 km colectori de canalizare de la intersectia Bd. Brasovului – strada Timis pana la intersectia strada Bunloc – DN1;

3.0 km colectori de canalizare in cartierul ANL .


- 9 -

Cu exceptia colectorului DN 500 mm si a celui 600/900 toti ceilalti colectori sunt instalati din anul 2001.

FELDIOARA

Nu exista un sistem de canalizare si de epurare in FELDIOARA. Exista numai fose septice cu sistem de infiltrare in pamant.

3.2.2. Lucrari incluse in contract

3.2.2.1 GENERALITATI

Antreprenorul va proiecta (în limita prevederilor Contractului), executa şi termina toate Lucrările, în conformitate cu prevederile Contractului şi va remedia orice defecţiuni ale Lucrărilor.

Antreprenorul va furniza Echipamentele şi Documentele Antreprenorului specificate în Contract, precum şi tot Personalul Antreprenorului, Bunurile, consumabilele şi alte produse sau servicii, provizorii sau permanente, necesare pentru proiectarea(dupa caz), execuţia, terminarea lucrărilor şi remedierea defecţiunilor.

Scopul lucrarilor cuprinde: 1. Proiectare: Desi in mare parte, Proiectul Tehnic ptr realizarea lucrarilor este disponibil in

prezenta documentatie, totusi anumite parti de lucrare vor fi efectuate pe baza proiectului intocmit de Antreprenor. Ca urmare, proiectarea, intocmirea documentatiilor ptr obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare de la toate autoritatile nationale a caror legislatie impune acest lucru ptr. urmatoarele va fi in responsabilitatea Antreprenorului:

Toate subtraversarile(de cursuri de apa, canale, drumuri nationale si judetene, cai ferate), asa cum sunt ele prevazute in volumul 4(Liste de cantitati), precum si in desenele din volumul 6(Desene), al prezentei Documentatii de Atribuire;

Toate statiile de pompare apa uzata (civile, mecanice, hidraulice, electrice, automatizari, SCADA) cu racordurile electrice aferente;

Conductele de refulare aferente statiilor de pompare ape uzate, ce vor cuprinde, dupa caz, in conformitate cu normele de proiectare in vigoare aerisiri-dezaerisiri, camine de golire si curatare, ec. Antreprenorul va face calculul pierderilor de sarcina pe traseul fiecarei refulari in parte si va stabili inaltimea de pompare necesara pentru fiecare statie de pompare. Inaltimile de pompare prezentate in prezenta documentatie sunt aproximative.

Realizarea proiectului de rezistenta al caminelor de vane de pe reteaua de apa potabila si, caminelor de canalizare si al placilor de beton armat, pentru incastrarea ramelor cu capace, pentru caminele de pe reteaua de canalizare (acolo unde este cazul);

Proiectarea si executarea urcarii arterei Fd600mm, din caminul CV CV1, situat pe str. Cuza Voda la Rezervorul de pe str. Maior Cranţa, precum si coborarea acesteia in acelasi camin CV CV1, in municipiul Brasov. Artera va fi din teava de presiune din fonta ductila, conform EN545-D2.5., cu imbinare zavorata.

Proiectarea si executarea cuplarii in Rezervorul de pe str. Maior Cranţa; Executarea tronsonului de artera Fd Ø800mm, din Dealul Melcilor pana in

caminul executat in aval de traversarea Canalului Timis(situat pe str Serii) realizata din teava de presiune din fonta ductila, conform EN545-D2.5., cu imbinare zavorata.

Regularizare parau pe traseul canalizarii(Dn400mm) – Tronson B- Sacele - Str. Finetii - din Str. Campului pina la B-dul Brasovului CM 73, L aprox 350m


- 10 -

Detalii de executie privind adaptarea la teren(realizate in baza detaliilor standard din proiect)pentru bransamentele de apa si racordurile de canalizare.

Proiectarea sprijinirilor pentru transee/excavatii mai adanci de 1,5 m. Alte detalii de executie privind adaptarea la teren, asa cum sunt ele descrise in

continuare in cadrul prezentei Documentatii de Atribuire.

2. Executia lucrarilor si punerea acestora in functiune Executia lucrarilor implica orice activitate aferenta cum ar fi colectarea de date,

prospectarile, sondajele de proba sau alte activitati de acest gen, lucrari temporare, realocare de utilitati, epuismente, etc., necesare pentru realizarea si punerea in functiune a lucrarilor.

3. Remedierea oricaror defectiuni aparute in perioada de Notificare a Defectelor

Pentru lucrarile de extindere si reabilitare retele de distributie apa si retele de canalizare se vor respecta intocmai prevederile Specificatiilor Tehnice Generale precum si indicatiile din planurile incluse in Volumul 6 Piese desenate. Indicatii privind modul de plata al lucrarilor sint incluse in Volumul 4 –Liste de cantitati. Lucrarile aferente montarii apometrelor se vor face numai in prezenta persoanelor delegate de catre Autoritatea Contractanta; in acest sens, Antreprenorul are obligatia de a prezenta Autoritatii Contractante un program de lucru pentru montarea apometrelor pe fiecare strada in parte cu cel putin 1 saptamana inainte de inceperea respectivelor lucrari.

3.2.2.2 DESCRIEREA LUCRARILOR

1. LOTUL BRASOV A. REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA BRASOV

Pentru asigurarea unui sistem de alimentare cu apă demn de încredere din punct de vedere al controlului cantităţii şi monitorizării, sunt prevăzute următoarele: reabilitarea conductelor de aductiune cuprinzând înlocuirea celor existente cu

conducte PEID PE100, Pn10, SDR 17 cu diametrul de 400 mm, 500 mm si 600 mm, precum şi cu conducte din teava de presiune din fonta ductila, conform EN545-D 2.3., cu imbinare zavorata Ø600, Ø800mm, cu o lungime aproximativă de 11 km.

reabilitarea reţelei de distribuţie a apei în zona menţionată cuprinzând înlocuirea reţelei existente cu conducte PEID PE100, Pn10 cu diametre de 90-315 mm, lungime aproximativă de 33,5 km şi înlocuirea a aproximativ 1350 bucăţi de branşamente(De 32-150 mm) cu o lungime totală de cca 13,5km, inclusiv a vanelor, montarea hidranţilor de incendiu (cu racordare Dn 80), apometrelor, apometrelor cu transmiterea datelor la distanţă, căminelor, refacerea drumului în urma săpăturilor.

Lucrările de reabilitare a reţelelor de apă se vor desfăşura în zona ASTRA pe străzile Saturn, Neptun, Apolo, Venus, Baba Novac, Aurora, Înfrăţirii şi Barbu Lăutaru, - în zona centrală pe străzile Lungă, De Mijloc, Avram Iancu, Cuza Vodă, Mihai Viteazu, Bisericii Române, Plevnei, Memorandului, Carierei, Griviţei, E. Racoviţă, Iuliu Maniu, 15 Noiembrie, M. Kogălniceanu, 13 Decembrie, Toamnei, N.Titulescu, Lucian Blaga, str. Mică, str. Vulcan şi str. Independenţei şi străzile adiacente (reabilitarea şi inelarea arterelor de apă dinspre rezervoarele din Dealul Melcilor).


- 11 -

Investiţiile propuse vor asigura îmbunătăţirea calităţii serviciilor de alimentare cu apă şi eliminarea pierderilor. - Din Rezervorul de 10000 mc situat pe Dealul Melcilor va coborâ o arteră de Fd800mm până pe str. Nicolae Titulescu, de unde va pleca un tronson spre Calea Bucureşti, unde se va realiza o bretea cu artera de 600 şi se va cupla cu artera de OL Ø 500 mm în căminul CV CB1. Cuplarea se va realiza într-un cămin nou proiectat CV SP Pr, amplasat în spatele staţiei de pompare-vane al rezervorului, lângă căminul existent. Poziţia exactă se va stabili de comun acord cu beneficiarul. - Artera pe str. Nicolae Titulescu va fi realizată până la intersecţia cu str. Roşiorilor (CV NT4) din conductă de Fd Ø 800 mm. - În căminul CV NT4 se va realiza o legatura intre artera nouă de Fd Ø 800 mm şi cea existentă de OL Ø 800 mm, care are traseul pe str. Roşiorilor spre Tunelul edilitar. - De la căminul CV NT4 artera va fi din conductă de polietilenă PEID PE100 De 500 mm şi se va uni în căminul CV IM1 cu artera PEID PE100 De 500 mm de pe str. Iuliu Maniu. Astfel se va realiza o inelare de arteră Dealul Melcilor, Toamnei, M.Kogălniceanu, Griviţei, 13 Decembrie, Iuliu Maniu. - Pe str. Toamnei artera PEID PE100 De 500 mm proiectată se va cupla şi cu reţeaua de OL Ø 300 mm în căminul CV T1. - Din căminul CV CV2, la intersecţia străzilor Iuliu Maniu-Cuza Vodă artera va pleca spre Rezervorul de pe str. Maior Cranţa, prin ansamblul de camine CV CV1. Artera va fi din conductă de PEID PE100 De 600 mm până la căminele CV1, de unde spre şi dinspre rezervor va fi din tronsoane de fontă ductilă zăvorâtă Fd Ø600 mm. Caminul CV CV1 va fi prevazut cu un reductor de presiune DN300. Reabilitarea rezervorului nu face obiectul prezentului proiect. - Din rezervorul de pe str. M.Cranţa va coborâ conducta in CV CV1, pe partea stanga a strazii Cuza Voda(in sensul de mers dinspre Centru) şi va face legătura cu artera din conductă de PEID PE100 De 600 mm de pe str. Bisericii Române(căminul CV AI7) şi apoi în CV ME1(str Memorandului, in dreptul Cantinei Studentesti) cu reţeaua existenta de OLØ 600 mm. - Artera de PEID PE100 De 600 mm de pe str. Bisericii Romăne va face legătură între artera de Fd800mm de pe str. Griviţei-Mihai Viteazu (reabilitată), intre caminele de vane CV LG10 si ansamblul de cămine CV MV5-R(situat la intersectia str. Mihai Viteazu cu Plevnei). In acest camin se va monta un reductor de presiune DN400mm. - Pe str. E. Racoviţă, până în dreptul străzii Iancu Jianu se va reabilita artera cu conductă de PEID PE100 De 500 mm (căminul CV AR1) .

- Artera reabilitată de pe str. Griviţei-Mihai Viteazu cu conductă de Fd800mm se va cupla cu reţeaua de OL 800mm de pe str. Stadionului în CV3ex. În căminul CV MV5-R s-a prevăzut şi montarea unui reductor de presiune Dn 500mm, realizând interconectarea a celor două zone de presiune: joasă de la CVMV5-R spre str. Stadionului şi medie presiune. Adâncimea medie de pozare ale arterelor va fi de 2.00 m deasupra generatoarei superioare, astfel că branşamentele şi racordurile abonaţilor nu vor fi în general intersectate. În zona canalului Timiş (coborârea arterei de pe Dealul Melcilor)va fi necesară o subtraversare, care se va face în tub de protecţie de 1,5 Dn(Dn.tp=1200 mm).


- 12 -

Pentru o mai bună distribuţie a apei şi evitarea traversării carosabilului pe toată lăţimea străzii în caz de avarie, s-a prevăzut reţea de distribuţie pe ambele părţi a străzilor Lungă, De Mijloc, Avram Iancu şi Mihai Viteazu(până la transformator -CVMV5-R). Reţelele de distribuţie reabilitate vor avea traseul paralel cu cele existente, menţinând şi asigurând alimentarea cu apă a populaţiei. Pentru secţionarea reţelei în vederea unei mai bune exploatări (întreruperea pe zone mici al alimentării cu apă în caz de avarii) se prevăd bretele(traversări)între reţelele paralele de pe străzi(conform planurilor de situaţie şi detalii de cămine). - Pe str. Mihail Kogălniceanu se vor desfiinţa reţelele de distribuţie din OL Ø 200 mm, care sunt într-un grad avansat de degradare, iar blocurile înalte din zonă se vor branşa la reţeaua nouă de distribuţie PEID PE 100, PN10 De 315 mm - prelungind branşamentele existente cu cca 30m( un bransament Dn90mm si 5buc Dn 100mm). Pentru realizarea acestor lucrări se recomandă procedura prin foraj orizontal. - Reţeaua de distribuţie de pe str. Lungă va avea două fire:

-un fir din conductă PEID PE 100, PN10 De 250 mm cu o lungime de 2212 m între CVex1 (str. Stadionului colţ cu Calea Făgăraşului) şi CV LG7 din dreptul Rectoratului (Livada Poştei). - firul 2 din conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm cu o lungime de 2073 m între CV LG15 (str. Stadionului colţ cu Calea Făgăraşului) şi CV LG8 (str. N.Iorga). Pe reţea se vor prevedea 12 hidranţi de incendiu supraterani Dn 80 mm cu două capete.

Reţelele proiectate vor avea traseul paralel cu conducta existentă, în carosabil. Legăturile între cele două fire se realizează prin conducte protejate în conducte de protecţie din OL cu diametrul 1,5Dn reţea(conform planului de situaţie anexat). - Pe str. De Mijloc se vor realiza două fire de distribuţie din conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm cu o lungime de 1382m între CV DM1 (str. Stadionuluii) şi CV DM6 şi 1689m între CV DM13 şi CV LG9. Hidranţii de incendiu se vor amplasa alternativ pe cele două reţele, conform planului de situaţie. Între cele două fire se vor realiza 5 bretele protejate în conductă de OL. Pe str Avram Iancu se va prevedea un fir din conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm cu o lungime totală de 1827 m şi un fir din conductă PEID PE 100, PN10 De 200 mm, L APROX 1320 m între CV AI1 şi CV AI7; între căminul CV AI7 şi CV AI9 reţeaua de distribuţie va fi din conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm. Pe str. Avram Iancu s-au prevăzut hidranţi de incendiu pe firul de conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm. Căminele de vane existente se pot refolosi înlocuindu-se numai placa de beton şi instalaţia hidraulică(conform detaliilor anexate). Căminul CV A14 este nou proiectat. Alimentarea imobilelor de la nr.4, 6, 8, 10, 12 şi 14 se va face dintr-o conductă nouă PEID PE 100, PN10 De 90 mm, L APROX65.00 m, care se va cupla cu reţeaua de distribuţie de pe str. A. Iancu printr-o vană îngropată Dn 80 mm. Pe str. Cuza Vodă vor fi două fire de reţea de distribuţie: - firul 1. între CV AI9 şi CV CV1 cu o lungime de 948 m


- 13 -

- firul 2. între CV CV7 şi CV CV3 cu o lungime de 2324m Firul 2 se va cupla prin căminul CV CV2 la artera din conductă de PEID PE100 De 600 mm. Pe str. Mihai Viteazu, până în dreptul străzii Plevnei (căminul CV MV5-R) se vor poza două fire de reţea din conductă de PEID PE 100, PN10 De 160 mm, iar după această intersecţie de străzi va fi o singură reţea de distribuţie până la căminul CV DEC1, cu o lungime totală de 3272 m. Se vor intercepta reţelele existente de pe străzile adiacente, executând la intersecţii cămine de vane. Pe tronsonul cuprins între CV MV1 şi CV MV2 reţeaua de distribuţie apă va avea traseul paralel cu Canalul Graft. În capătul străzii Mihai Viteazu (colţ cu str. Stadionului) atât artera, cât şi distribuţia intersectează canalul Graft. La execuţia subtraversării canalului se vor respecta condiţiile impuse în Avizele SEGA. Pe str.Plevnei şi B-dul Griviţei se vor reabilita reţelele de distribuţie apă folosindu-se conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm, după cum urmează: - str.Plevnei L APROX 212m între CV MV5-R şi CV G7 - B-dul Griviţei L APROX 1070 m între CV G7 – CV G1 Reţelele de distribuţie din oţel şi azbociment se vor dezafecta. Pe str. Crişan se va reabilita reţeaua de distribuţie pe o lungime de 107 m între căminele CV LG4 şi CV CR1 cu conductă PEID PE 100, PN10 De 250 mm. Pe str. Bisericii Române se va reabilita reţeaua cu conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm pe o lungime totală de 887 m între CV LG10 şi CV MV6. Pe str. Iuliu Maniu se va reabilita reţeaua de distribuţie apă cu conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm şi se vor intercepta reţelele de pe străzile adiacente, executându-se cămine de vană la intersecţii. Pe str. 15 Noiembrie vor fi două reţele de apă paralele din conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm şi se va realiza inelarea cu reţeaua de pe str. Iuliu Maniu. Pe str. 15 Noiembrie, tronsonul cuprins între intersecţia străzilor Calea Bucureşti - Toamnei şi Tunelul edilitar se va prevedea reţea din conductă PEID PE 100, PN10 De 315 mm, Din această reţea se va asigura alimentarea cu apă a blocurilor înalte din zonă. Pe str. Toamnei se va realiza un fir de reţea distribuţie PEID PE 100, PN10 De 160 mm între CV TTex şi CV N14, prin CV T2 cu o lungime totală L APROX322 m (la care se adaugă traversarea de drum în ţeavă de protecţie OL 250 mm cu o lungime de 35m). Pe str. Toamnei se vor prevedea 3 hidranţi de incendiu. Pe str. Lucian Blaga, între CV LB1 şi CV LB3 reţeaua existentă de mai multe dimensiuni şi materiale se va reabilita cu conductă PEID PE 100, PN10 De 200 mm, pe o lungime de 285 m. Se vor intercepta reţelele de pe străzile adiacente, executându-se cămine de vană la intersecţii. Pe str. Nicolae Titulescu, între CV LB3 şi CV NT8 se va executa o reţea distribuţie apă din conductă PEID PE 100, PN10 De 200 mm, pe o lungime de 932 m.


- 14 -

Se vor intercepta reţelele de pe străzile adiacente, executându-se cămine de vană la intersecţii. Reţelele de distributie pe strazile Serii şi Dealul Melcilor se vor reabilita cu conductă de PEID PE 100, PN10 De 160 mm, cu o lungime de 110 m fiecare. Pe str. Vulcan reţeaua de distribuţie existentă este din conductă de azbociment. Se va reabilita cu conductă PEID PE 100, PN10 De 110 mm pe o lungime de 680 m, făcându-se legătura cu reţelele noi de PEID PE 100, PN10 De 90 mm de pe drumurile de acces de pe cele două laturi ale Bisericii. Conducta de azbociment de pe str. Independenţei se va reabilita cu conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm, pe o lungime de 790 m, conform planului de situaţie şi detaliile anexate. În zona vestică al oraşului, pe str.Mică reţeaua de distribuţie este subdimensionată, degradată şi pe o lungime de 250 m traversează proprietăţi private, ceea ce îngreunează întreţinerea şi exploatarea. Se impune reabilitarea reţelei între CV Mex (str.Cărămidăriei) şi CV M2(în dreptul imobilului nr.25) pe o lungime de 478 m. Reţeaua nouă se cuplează în căminul CV M2 proiectat cu conducta de OL Ø 150 mm existentă. În zona Astra se înlocuiesc conductele de azbociment şi cele de oţel cu un grad mare de uzură. Pe str. Înfrăţirii, între CV17 şi CVG18 se va folosi conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm pe o lungime de 260 m. Se vor reabilita branşamentele care sunt cuplate în reţeaua de azbociment Ø 150 mm. Pe str.Aurora, între CV19 şi CVG20 se va folosi conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm pe o lungime de 260 m. Se vor reabilita branşamentele care sunt cuplate în reţeaua de azbociment Ø 150 mm. Cele două reţele de distribuţie proiectate se vor cupla cu reţeaua de distribuţie de pe str. Traian în CV21. Reţeaua de legătură pe str. Szemler Ferencz, în lungime de 143m va fi din conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm. Pe străzile Saturn, Neptun, Apolo, Venus şi între imobilele de pe str. Baba Novac se va realiza o reţea inelară din conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm la care se vor lega branşamentele blocurilor cu regim de înălţime de P+4E. Lungimea totală a reţelei reabilitate este de 4180 m. Branşamentele se vor reabilita până la nivelul instalaţiei de contorizare. Se vor amplasa hidranţi de incendiu Dn 80 mm cu două capete. În zona străzi Barbu Lăutaru, se va reabilita reţeaua de distribuţie apă din conductă de azbociment care asigură alimentarea cu apă ale imobilelor cu regim de înălţime de P+4E. Reţeaua nouă se va cupla în conducta de OL Ø200 mm de pe str. Barbu Lăutaru în căminul CV BL1 cu o conductă PEID PE 100, PN10 De 160 mm până în CV BL2. Pe reţea se vor prevedea hidranţi de incendiu supraterani Dn 80 mm cu două capete.

Executarea tronsonului de artera Fd Ø800mm, din Dealul Melcilor pana in caminul executat in aval de traversarea Canalului Timis(situat pe str Serii) Antreprenorul va prezenta metodologia de executie a tronsonului de artera Fd Ø800mm, din Dealul Melcilor pana in caminul executat in aval de traversarea Canalului Timis(situat pe str Serii). Va avea in vedere reducerea la maximum a intreruperii furnizarii apei si dupa


- 15 -

aprobarea acestor documente de catre Beneficiar si Consultantul de Supervizare va efectua lucrarea in cauza. Proiectarea si executarea traversarii Canalului Timis(situat pe str Serii) Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor si a Autorizatiei de Constructie, precum si Proiectul Tehnic, pentru realizarea traversarii Canalului Timis. Antreprenorul va prezenta metodologia de executie avand in vedere reducerea la maximum a intreruperii furnizarii apei si dupa aprobarea acestor documente de catre Beneficiar si Consultantul de Supervizare va efectua lucrarea in cauza. Executarea tronsonului de urcare al arterei Fd Ø600mm, din str. Cuza Voda, din caminul CV CV1, spre Rezervorul din str Maior Cranta, cuplarea in acest Rezervor, precum si tronsonul de coborare al arterei, pana in caminul CV CV1, din str Cuza Voda Antreprenorul va prezenta metodologia de executie a tronsonului de urcare al arterei Fd Ø600mm, din str. Cuza Voda, din caminul CV CV1, spre Rezervorul din str Maior Cranta, a cuplarii in acest Rezervor, precum si a tronsonului de coborare al arterei, pana in caminul CV CV1, din str Cuza Voda. Antreprenorul va avea in vedere reducerea la maximum a intreruperii furnizarii apei si dupa aprobarea acestor documente de catre Beneficiar si Consultantul de Supervizare va efectua lucrarea in cauza. Cuplarea se va realiza într-un cămin nou proiectat, camin care va contine o vana de linie Dn600mm. Caminul CV CV1 va fi prevazut cu un reductor de presiune DN300. Reabilitarea rezervorului nu face obiectul prezentului proiect. Proiectarea si executarea traversarii Canalului Graft(situat in capătul străzii Mihai Viteazu, colţ cu str. Stadionului- CV 3ex) Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor si a Autorizatiei de Constructie, precum si Proiectul Tehnic, pentru realizarea traversarii Canalului Graft. Antreprenorul va prezenta metodologia de executie avand in vedere reducerea la maximum a intreruperii furnizarii apei si dupa aprobarea acestor documente de catre Beneficiar si Consultantul de Supervizare va efectua lucrarea in cauza. Extinderea bransamentelor existente pe str. Mihail Kogalniceanu Antreprenorul va executa extinderea bransamentelor existente cu cca 30m( un bransament Dn90mm si 5buc Dn 100mm), prin foraj orizontal. Proiectarea si executia caminelor de vane Camine de vane

- Antreprenorul va proiecta structura de rezistenta, va executa si echipa toate caminele de vane conform pieselor desenate.

B. EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA CARTIER TIMIS TRIAJ În cartierul Timiş Triaj din Braşov imobilele sunt racordate - o parte la o reţea de

canalizare veche, degradată, aflată în proprietatea SN CFR - şi o parte în fose septice vidanjabile. Din aceste cauze se va extinde reteaua de canalizare menajera. Lungime reţea de canalizare propusă: 5.497 m, din care 4.421 m canal

gravitaţional (conductă PVC cu mufă şi garnitură de cauciuc D250 mm); 720


- 16 -

m canal gravitaţional (conductă PVC cu mufă şi garnitură de cauciuc D315 mm) şi 356 m canal gravitaţional (conductă PVC cu mufă şi garnitură de cauciuc D500mm). camine de canalizare proiectate, din elemente prefabricate: 121de bucati.

- Va fi folosita o statie de pompare ape uzate, Q hmax = 10 l/s şi H= 8 m.

Se vor executa 285 racorduri de canalizare(lungime medie 15m), inclusiv camine de racord structurate astfel:

250/160 buc 233 315/160 buc 42 500/160 buc 10.

Vor fi două fire de reţea: un fir pe str. Timiş Triaj de la CV102 până la SP01. Între CV076 şi CV067 traseul reţelei de canalizare traversează zona de triaj de cale ferată şi ajunge în staţia de pompare SP01. Antreprenorul va proiecta şi echipa staţia de pompare. Traversarea căilor ferate se va executa de către o firmă de specialitate, conform unui proiect întocmit de proiectant autorizat în asemenea lucrări. Firul 2 se va realiza între CV053 şi Staţia de pompare SP01 pe str. Fundătura Hărmanului. Se va realiza canalizarea imobilelor din minicartierul de case de pe str. Fundătura Hărmanului. Reţelele de pe drumurile de acces la case se vor direcţiona către CV007, prin reţea gravitaţională, din conductă PVC Dn 250 mm. De la Staţia de pompare SP01 va pleca o conductă de refulare PE Dn 160 mm până în căminul de canalizare existent CV113 din dreptul bisericii de pe str.Filiaşi. Reţeaua de canalizare existentă de pe str. Filiaşi, între căminele CV113 şi Staţia de pompare existentă, se va înlocui cu o conductă PVC Dn 500mm, SN4. Proiectarea si executarea STATIEI DE POMPARE SP1(cu racordul electric si conducta de refulare aferenta) Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor si a Autorizatiei de Constructie, precum si Proiectul Tehnic, pentru realizarea Statiei de Pompare ape uzate SP1, cu Q hmax = 10 l/s şi H= 8 m si a conductei de refulare PEID De 160 mm L aproximativ 569 m). Subtraversari – proiectare si executie Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea urmatoarelor lucrari speciale:

- Traversare cale ferată L aproximativ 20 m(tronsonul1)

- Traversare cale ferată L aproximativ 13 m(tronsonul1) - Traversare drum naţional L aproximativ 24 m(tronsonul1) - Traversare cale ferată L aproximativ 18 m(tronsonul2)

- Traversare cale ferată L aproximativ IV 27 m(tronsonul3)


- 17 -



Proiectarea si executia caminelor de canalizare Camine de canalizare

Antreprenorul va proiecta placile de beton armat, pentru incastrarea ramelor cu capace, pentru caminele de pe reteaua de canalizare (acolo unde este cazul).

C. EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA CARTIER STUPINI

Reţeaua de canalizare din cartierul Stupini-Braşov acoperă doar o mică parte din străzi şi este nefuncţională. În mare parte, evacuarea apelor menajere reziduale în momentul de faţă se realizează în fose septice vidanjabile. În vederea reducerii gradului de poluare a mediului ambiental, al apelor subterane şi de suprafaţă, precum şi creşterea confortului urban se va extinde reţeaua de canalizare din cartierul Stupini-Braşov.

Lungime reţea de canalizare propusă: 11.358m, din care 4699m canal gravitaţional din conductă PVC, SN8, cu mufă şi garnitură de cauciuc D250 mm; 5018m canal gravitaţional din conductă PVC, SN8, cu mufă şi garnitură de cauciuc D315 mm; şi 1641m canal gravitaţional din conductă PVC, SN8, cu mufă şi garnitură de cauciuc D400mm; camine de canalizare proiectate, din elemente prefabricate: 233 de bucati.

S-a prevăzut reţea de canalizare menajeră pe străzile din cartier, cuplându-se în colectorul proiectat prin Contractul CL-8, sau în reţeaua existentă.

Se vor executa 413 racorduri de canalizare(lungime medie 15m), inclusiv camine de racord structurate astfel:

250/200 buc 203 315/200 buc 195 400/200 buc 15.

Va fi folosita o statie de pompare ape uzate cu . Q hmax=70 l/s şi H=5 m

S-a prevăzut reţea de canalizare menajeră pe străzile din cartier, cuplându-se în colectorul proiectat prin Contractul CL-8, sau în reţeaua existentă. Pe str.Lânii s-a prevăzut o reţea de canalizare gravitaţională din conductă PVC Dn 250 mm,între CV024 proiectat şi C807(de pe colector). Pe str. Albinelor (tronsonul spre str.Aeroportului) între CV011 şi C798 (de pe colector CL-08) se va folosi conductă PVC Dn 250 mm. Reţeaua de canalizare de pe str. Surlaşului se va cupla în colectorul de pe str. Plugarilor în C865. Tot în colectorul de pe str. Plugarilor se racordează reţelel de pe str. Oiţelor. Pe str. Fagurelui se va poza o reţea nouă de canalizare Dn 250 mm, care va colecta apele menajere si de pe strada Izvorului. Traseul retelei urmareste str Pasunii si se racordează la tronsonul 12, în CV215 de pe reţeaua de canalizare proiectată pe partea dreaptă a DN13 în sensul spre Sighişoara.


- 18 -

Reţelele de canalizare de pe străzile Tâmplarilor si Cavalului se vor racorda în colectorul proiectat (CL-8) pe str. Bârsei. Traversările de canale între CV158-CV157; CV129-CV128; CV119-CV120; CV97-CV199 se vor executa conform avizelor ANIF. Traversările de drum naţional sau judeţean se vor proiecta şi executa de firmă specializată, în conformitate cu avizele de specialitate. Tronsonul 12 are ca punct de plecare refularea existenta in punctul Y si urmareste traseul DN13, in sensul spre Sighisoara, pana in caminul CV173, al colectorului de canalizare Brasov Feldioara(BV-CL8). Aceasta este refularea dintre statie de pompare cu tocator existenta si statia de pompare din punctul Y care trimitea apele uzate menajere colectate in Statia de Epurare din Brasov. La finalizarea lucrarilor pomparea spre Staţia de Epurare Brasov urmează sa fie anulata iar canalizarea existenta sa fie deversata in noul colector.

Antreprenorul va proiecta un cămin de bifurcaţie cu vane CVSP(Detaliu camin bifurcatie DC-04 in Vol. 6.2-Desene), care se va monta pe reţeaua sub presiune(refulare) existentă, in imediata apropiere a caminului de vizitare proiectat CV233.

Din acest cămin va pleca reţeaua nouă de canalizare PVC-Dn 400mm(prin CV233) şi se va racorda în colectorul spre noua Staţie de Epurare din Feldioara, în căminul C173. Proiectarea si executarea STATIEI DE POMPARE SP1(cu racordul electric si conducta de refulare aferenta)

- Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea pentru realizarea Statiei de Pompare ape uzate SP1, cu Q hmax = 70 l/s şi H= 5 m si a conductei de refulare (PEID De 110 mm Laproximativ 90 m).

Proiectarea si executarea traversarilor de paraie Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea traversarii paraielor existente: Subtraversari – proiectare si executie Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor si a Autorizatiei de Constructie, precum si Proiectul Tehnic, pentru realizarea urmatoarelor lucrari speciale: - Traversare canal L aprox 20m(CV158-CV157)

- Traversare canal L aprox 20m(CV129-CV128) - Traversare canal L aprox 20m(CV119-CV120) - Traversare canal L aprox 20m – 6buc pe tronsonul 9-str Izvorului Subtraversari – proiectare si executie Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea urmatoarelor lucrari speciale: - Traversare drum national L aprox 34m(CV194-CV215)


- 19 -

Proiectarea si executia caminelor de canalizare Camine de canalizare Camin de bifurcatie CV SP Antreprenorul va proiecta structura de rezistenta si va executa toate caminele de

canalizare.

2. LOTUL SACELE A. EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA

Pentru asigurarea conditiilor de a racorda intreaga localitate la sistemul de canalizare menajera s-a prevazut executia unor tronsoane principale care vor face legatura cu colectorul de canalizare existent si celelalte strazi care nu au retea de canalizare. Lungimea retelei de canalizare este de 10 890 m structurata pe dimensiuni astfel:

PVC-KG- 250 SN8 L = 4885 m PVC-KG- 315 SN8 L = 3200 m PVC-KG- 400 SN8 L = 2805 m TOTAL 10 890 m

Executia retelei de canalizare menajera se va face la adancimi medii cuprinse intre 2.50-3.5m in functie de caminele de descarcare existente, din care pe strazi asfaltate L = 7460 m iar pe strazi cu imbracaminte din macadam L = 3430 m

Se vor executa 836 racorduri de canalizare(lungime medie 9m) inclusiv camine de racord structurate astfel:

250/160 buc 353 315/160 buc 288 400/160 buc 195 Dintre cele 836 racorduri, 638 se executa la imobile cu strazi cu imbracaminte

asfaltica si 198 pe strazi cu imbracaminte din macadam . Racordarea imobilelor la reteaua stradala se va face fie in caminele de linie

prevazute in aliniament la distante de cca 50-60 m sau direct in reteaua de canalizare prin piese de legatura ramificatii curbe.

Executia retelelor de canalizare se va face pe domeniul public din materiale certificate ptr. astfel de lucrarii conf. specificatii tehnice.

Pe traseul retelei de canalizare se vor executa 233 .camine de vizitare si camine de rupere de panta din care :

camine Tip I H = 1÷2 m 5 buc camine Tip II H = 2÷3 m 208 buc camine Tip III H = 3÷4 m 14 buc camine Tip IV H = 4÷5 m 6 buc

Extindrea canalizarii menajere se va face pe: str. Finetii, B-dul Brasovului, str.

Bunloc, str. N. Iorga, str. Panduri, str. Trandafirilor, str. Barbu Lautaru, str. Eminescu, str. Livezii.

De asemeni s-a prevazut intregirea retelei de canalizare pe str. Ady Endre si str Petofii Sandor care vor asigura preluarea apelor menajere de pe strazile pe care s-a prevazut extinderea retelei de canalizare.

Pentru asigurarea conditiilor de a racorda intreaga localitate la sistemul de canalizare menajera s-a prevazut executia unor tronsoane principale care vor face


- 20 -

legatura cu colectorul de canalizare existent 600/900 si celelalte strazi care nu au retea de canalizare.

Astfel s-a prevazut executia unui colector pe str. Finetii care va face legatura intre colectorul 600/900 de pe str. Cimpului si B-dul Brasovului.

Dupa care se va executa intregirea retelei de canalizarii pe B-dul Brasovului r care se intinde pina la intersectia cu str. Unirii sectorizat pe zone dupa cum urmeaza:

Zona inte str. Noua si str. Bunloc. Tronsonul de canalizare de pe B-dul Brasovului cuprins intre Str. Noua si str. Bunloc

va prelua apele menajere de de la imobilele de pe acest traseu si str. Bunloc si strazile adiacente str. Bunloc.

Acest tronson va crea posibilitatea sa deverseze in reteaua de canalizare de pe str. Bunloc si le va deversa in caminul de canalizare Dn 400 existenta de la intersectia str. Noua cu B-dul Brasovului.

Fara executia canalizarii acest tronson nu se va putea prelua apele menajere de pe str. Bunloc si de pe cele adiacente acesteia.

Tronsonul de canalizare menajera cuprins intre str. Morii si Ciucas, va prelua apele menajere de pe str. Mica si cele care se vor descarca in reteaua de canalizare de pe str. Mica cu descarcare in reteaua de canalizare de pe str. Ciucas.

Tronsonul de canalizare cuprins intre str. Ciucas, Finetii, Ograzii, N. Iorga, Valea Cernatului va prelua apele menajere de la imobilele de pe str. existente amonte de acest tronson str. N. Iorga, Panduri, Trandafirilor, Narciselor, Barbu Lautaru,si se vor descarca in reteaua de canalizare de pe str. Finetii ce descarca apele menajere in colectorul 600/900 de pe str. Cimpului

Tronsonul de canalizare menajera cuprins intre str. M. Eminescu, Ady Endre, Cosbuc va prelua apele menajere de pe str. M. Eminescu si Livezii le va descarca in canalizarea menajera de pe str. A. Endre .

Tronsonul de canalizare de pe M. Eminescu si Livezii care se vor descarca in reteaua de canalizare de pe B-dul Brasovului.

Tronsonul de canalizare menajera de pe B-dul Brasovului cuprins intre str. G. Cosbuc va prelua apele menajere de pe str. amonte de acest tronson inclusiv C. Cosbuc si le va deversa in caminul de canalizare menajera de pe str. Ady Endre care se gaseste in dreptul imobilului nr. 98.

Tronsonul de canalizare cuprins intre str. G.Cosbuc si N. Pana va colecta apele menajere de pe str. existente amonte de acesta si le va deversa in canalizarea menajera de pe str. P. Sandor.

Tronsonul de canalizare menajera cuprins intre str. Zizinului si Unirii va colecta apele menajere de pe str. existente amonte de acesta si le va deversa in canalizarea menajera de pe str. Zizinului.

Tronsonul de canalizare pe str. Ady Endre respectiv de la canalizarea existenta in dreptul imobilului cu nr. 98 pina la intersectia cu B-dul Brasovului va putea prelua apele menajere de pe str. M. Eminescu , Livezii, Bisericii Romane Cosbuc si de pe celelalte strazi amontede DN1A cuprinse intre str. M. Eminescu – Cosbuc.

Avind in vedere ca pe citeva strazi pe care s-a prevazut executia retelei de canalizare printre B-dul Brasovului, Narciselor, Bunloc, Ady Endre sunt colectoare de ape pluviale, unele amenajate altele in curs de amenajare cit si a terenului cu panta spre N este necesar ca reteaua de canalizare sa se execute cit mai adinc pentru a se putea racorda si imobilele aflate aval de strada si cele de pe partea unde se gasesc colectoarele de ape pluviale.

De asemeni pe traseul retelei de canalizare se intilnesc podete de trecere cum ar fi pe DN 1A care au radierul la cca. -2.5 m sub cota carosabilului care necesita subtraversare.


- 21 -

Subtraversarile se vor face in tub de protectie iar executia lucrarilor se va face prin foraje orizontale astfel incit sa nu fie afectata structura de rezistenta a acestora.

Pentru asigurarea unei functionari de lunga durata a retelelor de canalizare ce se executa pe sub albiile unor piraie, conducta de canalizare se va monta in tuburi de protectie metalice ca si la subtraversarea podetelor.

Cele mai importante subtraversarii se gasesc pe B-dul Brasovului DN1A – in zona de intersectie cu str. Ograzii intre str. N. Iorga si Finetii, apoi la intersectia cu str. Timocului in zona str. Oituz .

Tot ca lucrari complexe sunt lucrarile de canalizare de la intersectia B-dul Brasovului cu str. Petofi Sandor si str. Finetii unde adincimea canalizarii este peste 5 m.

In aceste zone se vor folosii tehnologii de sapatura prin forare umeda sau sapatura cu sprijiniri din panouri metalice.

De asemeni pentru executia retelei de canalizare de pe str. Finetii este necesar regularizarea afluentului Dirbav care curge paralel cu str. Finetii prin consolidarea maluriluor iar pozarea tubulaturii de canalizare se va face in spatele zidului de sprijin.

Dupa executia sapaturilor ptr. pozarea conductelor se vor executa sprijinirile de protectie pe tot parcursul executiei pentru a evita surparea peretilor si accidentele de munca.

Odata cu executia retelelor de canalizare se vor executa si racordurile de canalizare la imobilele de pe strazile pe care se executa canalizarea .

In timpul executiei se vor lua toate masurile de protectie pentru evitarea accidentelor de munca printre care se enumara citeva:

- Semnalizarea zonei de lucru prin panouri si indicatoare. - Semnalizarea luminoasa a zonei de lucru si a transeelor si sapaturilor pe timpul

noptii. - Imprejmuirea zonei de lucru cu benzi avertizoare . - Folosirea podetelor de trecere peste transee. - Sprijinrea sapaturile ptr pozarea conductelor. - Asigurarea cailor de acces in jurul transeelor. - Depozitarea si transportul pamintului. Aceste masuri nu sunt limitate iar constructorul va lua toate masurile necesare

realizari lucrarilor inclusiv cele privind sanatateasi igiena la locul de munca. -depozitarea materialelor, a pamintului excavat cit si la circulatia utilajelor necesare

la executia acestora. Dupa executie se vor face probele de functionare si etanseitate iar suprafetele

carosabile si ne carosabile pe care s-au executat lucrariile se vor aduce la starea initiala sau se va imbunatatii in functie de necesitati.

Subtraversari – proiectare si executie Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi

Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea urmatoarelor lucrari speciale:

- Traversare DN1A - L aprox 20m(Dn315mm)- Tronson A - B-DUL

BRASOVULUI INTRE -STR. MORII- VALEA CERNATULUI

- Regularizare parau pe traseul canalizarii(Dn400mm) – Tronson B - STR. FINETII - DIN STR. CAMPULUI PINA LA B-DUL BRASOVULUI CM 73, L aprox 350m

- Traversare parau L aprox 12m, buc=2(Dn315mm) - Tronson A - STR. PETOFI SANDOR - B-DUL BRASOVULUI - (INTRE STR. G. COSBUC-ZIZINULUI)


- 22 -

- Traversare pârâului L aprox 10m(Dn315mm)- Tronson C -STR. NICOLAE IORGA (DIN B-dul Brasovului)

- Traversare parau L aprox 30m, buc=2(Dn250mm) - Tronson J - STR. LIVEZII ( Din B-dul Brasovului )


Antreprenorul va proiecta placile de beton armat, pentru incastrarea ramelor cu capace, pentru caminele de pe reteaua de canalizare (acolo unde este cazul);

3.LOTUL FELDIOARA A. EXTINDERE RETEA CANALIZARE MENAJERA

În localitatea Feldioara nu există reţea de canalizare. Scopul proiectului este de a realiza un sistem de gospodărire a apelor uzate în

conformitate cu standardele UE. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: - reducerea gradului de poluare prin realizarea unei reţele de canalizare - reducerea poluării prin eliminarea foselor septice Lungime reţea de canalizare propusă: 13158 m, din care 2688 m canal

gravitaţional (conductă PVC-KG-SN8 cu mufă şi garnitură de cauciuc D315 mm) şi 10470 m canal gravitaţional (conductă PVC-KG-SN8 cu mufă şi garnitură de cauciuc D250mm, refulare PEID PN6, De 90mm în lungime de 767m, 2 staţii de pompare şi 324 cămine de vizitare din elemente prefabricate. Se vor executa 697 racorduri de canalizare(lungime medie 15m) inclusiv camine

de racord structurate astfel: 250/160 buc 561 315/160 buc 136

Reţeaua nouă va avea două puncte de racord în colector: căminul C697 şi C382(în dreptul Staţiei de Epurare). Reţeaua traversează drumul naţional între căminele CV315 şi CV314, CV303 şi CV302, CV075 şi CV040. Imobilele de pe traseul reţelei proiectate vor fi racordate la canalizare prin racord din conductă PVC Dn 160 mm şi un cămin de racord amplasat la limita de proprietate. În cartierul de blocuri racordurile existente vor fi aduse la nivelul reţelei de canalizare proiectată. Faţă de SF s-au operat următoarele modificări: - Tronsonul 21 de pe str. 1(conf. SF) se prelungeşte până pe DN13/E60, realizându-se reţea de canalizare gravitaţională între CV293 şi CV 268 conform pantei terenului - pe DN13/E60 între CV305 şi CV309 se dublează reţeaua pentru evitarea subtraversării drumului în cazul executării racordurilor de canalizare.


- 23 -

Proiectarea si executarea STATIILOR DE POMPARE(cu racordurile electrice si conductele de refulare aferente)

- Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta,, pentru realizarea Statiei de Pompare ape uzate:

- SP1, cu Q hmax = 2,5 l/s şi H= 15 m si a conductei de refulare PEID De 90 mm L aprox. 268 m si

- SP2, cu Q hmax = 10 l/s şi H= 20m si a conductei de refulare PEID De 90 mm L aprox. 499 m).

Subtraversari – proiectare si executie Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea urmatoarelor lucrari speciale:

- Traversare pârâului Vulcanita L aprox 60m(Dn250mm) - Traversare parauL aprox 12m(Dn315mm)

- Traversare drum naţional L aprox 28m(Dn250mm) - Traversare drum national L aprox 16m(Dn250mm) - Traversare drum national L aprox 17,5m(Dn315mm)


- Antreprenorul va proiecta placile de beton armat, pentru incastrarea ramelor cu capace, pentru caminele de pe reteaua de canalizare (acolo unde este cazul);

4. LOTUL SANPETRU A. REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA

Localitatea Sanpetru este alimentata cu cu apa din sistemul de alimentare al Companiei Companiei Apa – Brasov, respectiv din conducta de aductiune Dn 800 Harman – Rulmentul din care s-a executat o ramificatie spre localitate, in zona str Renasterii.

De la ramificatie s-a executat in urma cu peste 20 ani o retea de distributie apa din conducta de Otel, izolata la exterior cu banda PVC si bitum iar la interior cu bitum.

Reabilitarea reţelei de distribuţie constă în înlocuirea conductelor vechi şi uzate cu tubulatură PEID PE100, SDR17, PN10, cu diametre cuprinse între De110 mm şi De250 mm, în funcţie de necesarul de apă calculat pe tronsoane, dimensionată conform cerinţelor actuale şi viitoare ale localitatii. Propunerile de reabilitare s-au făcut cu respectarea traseelor existente.

Lungime totală reţea propusă pentru reabilitare: 16.330 m, din care:

– PEID PE100, SDR17, PN10 De90 mm: 345 m


- 24 -

– PEID PE100, SDR17, PN10 De110 mm: 12.740 m

– PEID PE100, SDR17, PN10 De160 mm: 2.805 m



– PEID PE100, SDR17, PN10 De250 mm: 180 m Reteaua va avea urmatoarea alcatuire:

– 1050 de bransamente cu lungimea medie 10m. - 85 de tronsoane, pe care se vor monta 69 de hidranti supraterani Dn 80 mm, din care 62 de bucati se vor monta pe reteaua ce urmeaza a fi rebilitata iar 7 bucati se vor monta pe conductele existente, conform proiectului.

- 56 de camine de vane, din care: 24 bucati cu dimensiunea de 1,25 x 1,25 m 27 bucati cu dimensiunea de 1,50 x 1,50 m 5 bucati cu dimensiunea de 2,00 x 2,00 m

- 1050 de bransamente din care: Dn 32 mm – 1020 bucati(950 bucati pe conducta de Ø110mm, 20 bucati pe

conducta de Ø160mm, 20 bucati pe conducta de Ø180mm, 25 bucati pe conducta de Ø200mm si 5 bucati pe conducta de Ø250mm

Dn 40 mm – 20 bucati(15 bucati pe conducta de Ø160mm, 25 bucati pe conducta de Ø200mm

Dn 63 mm – 10 bucati(2 bucati pe conducta de Ø110mm, 5 bucati pe conducta de Ø160mm, si 3 bucati pe conducta de Ø250mm

Proiectarea si executarea traversarilor Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea traversarii paraielor existente: - Traversare pârâului Durbav L aprox 20m(Dn250mm)

- Traversare drum naţional L aprox 15m(Dn250mm) – 4 BUC

Proiectarea si executia caminelor de vane Camine de vane

- Antreprenorul va proiecta structura de rezistenta, va executa si echipa toate caminele de vane conform pieselor desenate prezentate in Volumul 6.


- 25 -

5.LOTUL HARMAN A. REABILITAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA

Reabilitarea reţelei de distribuţie constă în înlocuirea conductelor vechi şi uzate cu tubulatură PEID PE100, PN10, cu diametre cuprinse între De110 mm şi De 315 mm, în funcţie de necesarul de apă calculat pe tronsoane.

Propunerile de reabilitare s-au făcut cu respectarea traseelor existente. Lungime totală reţea propusă pentru reabilitare: 16.573 m, din care:

– PEID PE100, PN10 De 90 mm (hidranti): 310 m

– PEID PE100, PN10 De110 mm: 12.434 m

– PEID PE100, PN10 De160 mm: 1.220 m

– PEID PE100, PN10 De200 mm: 1.672 m

– PEID PE100, PN10 De250 mm: 242 m

– PEID PE100, PN10 De315 mm: 695 m.

– 950 de bransamente cu lungimea medie 10m

Propunerile de reabilitare s-au făcut cu respectarea traseelor existente. Pentru distribuţia apei s-a optat pentru tubulatură PEID, SDR17, PN10 cu diametre cuprinse între De110 mm şi De 315 mm, în funcţie de necesarul de apă calculat pe tronsoane.

Reteaua va avea urmatoarea alcatuire:

- 66 de tronsoane, pe care se vor monta 62 de hidranti supraterani Dn 80 mm; - 28 de camine de vane, din care:

7 bucati cu dimensiunea de 1,25 x 1,25 m 16 bucati cu dimensiunea de 1,50 x 1,50 m 3 bucati cu dimensiunea de 2,00 x 2,00 m 1 bucata cu dimensiunea de 2,50 x 2,50 m 1 bucata cu dimensiunea de 3,00 x 3,00 m,

- 950 de bransamente din care : Dn 32 mm – 900 bucati (805buc pe cond Ø110mm, 80buc

pe cond Ø160mm, 5buc pe cond Ø200mm, 5buc pe cond Ø250mm, 5buc pe cond Ø315)

Dn 40 mm – 25 bucati (5buc pe cond Ø110mm, 10buc pe cond Ø160mm, 3buc pe cond Ø200mm, 2buc pe cond Ø250mm, 5buc pe cond Ø315)

Dn 63 mm – 25 bucati (5buc pe cond Ø110mm, 5buc pe cond Ø160mm, 5buc pe cond Ø200mm, 5buc pe cond Ø250mm, 5buc pe cond Ø315)

Proiectarea si executarea traversarilor Antreprenorul va pregati documentatia tehnica necesara obtinerii avizelor, va intocmi Proiectul tehnic si documentatia necesara pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie de catre Autoritatea Contractanta, pentru realizarea traversarii paraielor existente: - Traversare drum naţional L aprox 15m(Dn250mm) – 2 BUC.


- 26 -

Proiectarea si executia caminelor de vane Camine de vane Antreprenorul va proiecta structura de rezistenta si va executa toate caminele de

vane conform dimensiunilor din piesele desenate.

3.2.2.3 CERINTE COMUNE Pentru lucrarile de extindere si reabilitare retele de canalizare se vor respecta

intocmai prevederile Specificatiilor Tehnice Generale precum si indicatiile din planurile incluse in Volumul 6 Piese desenate. Indicatii privind modul de plata al lucrarilor sint incluse in Volumul 4 –Liste de cantitati.

Antreprenorul va tine cont de faptul ca la descrierea traseului fiecarui tronson in parte

descrierea utilitatilor subterane existente este strict informativa si aceasta nu reflecta cu precizie situatia existenta in teren. Antreprenorul va face propriile investigatii pentru identificarea acestor utilitati si va lua toate masurile necesare pentru protejarea si sustinerea acestora in timpul executiei. In cazul in care este necesara devierea temporara sau permanenta a acestora, Antreprenorul va executa aceste lucrari sub asistenta detinatorului de utilitati si conform acceptului acestuia.

3.2.3. Tehnologia de lucru

Se recomanda realizarea lucrarilor cu sapatura deschisa pina la o adincime de 6 – 6,5 m dupa care se recomanda utilizarea unor tehnologii fara sapatura. Acolo unde se indica in documentatie, in special in zona drumurilor nationale sau judetene, lucrarile de pozare precum si subtraversarile acestora se vor executa prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarile vor fi amplasate la o adincime minima de 1,5 m fata de cota drumului in ax si pina la generatoare superioara a conductei de protectie. Subtraversarile se vor executa sub un unghi cit mai apropiat de 90 de grade sexagesimale dar nu mai mic decit 60 de grade sexagesimale intre axul drumului si axul conductei de protectie. Deasemenea se vor executa subtraversari de râuri si canale prin metode fara sapatura deschisa acolo unde este mentionat in documentatie.

La identificarea conductelor ce se vor dezafecta, antreprenorul va solicita prezenţa şi acordul beneficiarului. Blindarea şi anularea conductelor vechi (fără scoaterea lor din pământ) intră în sarcina executantului. Soluţia cea mai avantajoasă a lucrărilor provizorii se va da de către antreprenorul lucrării, cu acordul beneficiarului. Antreprenorul este liber sa aleaga tehnologia pe care o considera optima.

3.2.4. Materiale pentru reteaua de distributie apă şi artere

Se vor utiliza materialele indicate in prezenta documentatie care sunt in conformitate cu prevederile Specificatiilor tehnice. Antreprenorul va garanta materialul conform


- 27 -

specificatiei pentru transportul de apa potabila cu o calitate conform cu standardelor nationale in vigoare.

1. MATERIALUL CONDUCTEI

a. Pentru artere se va folosi: Teava din fonta ductila, DN 600mm si 800mm, PN 10 cu urmatoarele caracteristici:

Teava de presiune cu mufa, din fonta ductila, cu imbinare zavorata compusa din: segmente metalice de blocare sau inel de blocare, cordon de sudura si camera de siguranta;

grosimea minima a peretelui de fonta: mai mare sau egal cu 9,6 mm pentru Dn800 mm si mai mare sau egal cu 8 mm pentru Dn600 mm;

garnitura de etansare din EPDM conform EN 681-1;

captusire interioara cu mortar de ciment conform EN 545;

protectie exterioara a tevii conform EN 545-Sectiunea D2.3. Se vor folosi tevi cu acoperiri exterioare suplimentare pentru o protectie mai buna conform Sectiunii D 2.3. dupa cum urmeaza:

1. strat de zinc 200g/m2 si acoperire cu polietilena extrudata, in conformitate cu EN 14628, sau

2. strat de poliuretan, in conformitate cu EN 15189, sau 3. strat de zinc 200g/m2 si fibre de armare, acoperite cu mortar de

ciment, in conformitate cu EN 15542;

protectie la imbinare: Material plastic folosit ca invelitoare de protectie suplimentara a imbinarii conform DIN 30 672.

lungime utila a tubului de fonta maximum 7 m. Fitingurile din fontă ductilă – vor avea protectie interioara si exterioara cu acoperiri

epoxidice care au o grosime minima de 250 µM, in conformitate cu EN14901: - Piesa cot cu doua mufe – imbinare zavorata Cot cu doua mufe din fonta ductila, conform EN 545 cu imbinare mecanica cu mufe ,

inclusiv segmente de blocare sau inel de blocare, garnituri conform DIN 28 603 din EPDM.

DN: 600, 800 mm Unghi: 11°; 22°; 30°; 45° PN: 10 - Piesa T – Piesa cu 2 flanse si flansa la 90° (Piesa T) din fonta ductila conform EN 545 cu

imbinare cu flanse conform EN 1092-2.


- 28 -

DN1: 600, 800 mm DN2: 600, 800 mm (Flansa la 90 Grade) PN: 10 - Piesa cu flansa si mufa– imbinare zavorata

Piesa cu flansa si mufa din fonta ductila, conform EN 545 cu imbinare mecanica cu mufe , inclusiv segmente de blocare sau inel de blocare, garnituri conform DIN 28 603 din EPDM respectiv flansa conform EN 1092-2.

DN: 600, 800 mm PN: 10 - Piesa cu doua mufe si flansa la 90 Grade – imbinare zavorata Piesa cu doua mufe si flansa la 90° din fonta ductila, conform EN 545 respectiv DIN

28 650 cu imbinare mecanica cu mufe , inclusiv segmente de blocare sau inel de blocare, garnituri conform DIN 28 603 din EPDM respectiv flansa conform EN 1092-2.

DN1: 600, 800 mm DN2: 600, 800 mm( Flansa la 90 Grade) PN: 10 - Piesa cu o flansa – imbinare zavorata Piesa cu o flansa, F, din fonta ductila, conform EN 545 respectiv DIN 28 650 cu

imbinare mecanica cu mufe , respectiv flansa conform EN 1092-2. DN: 600, 800 mm PN: 10 b. Pentru reteaua de distributie se va folosi: Conducta din PEID, PE100, PN10-

SDR17 de diferite diametre, conform pieselor scrise si desenate atasate documentatiei. Materialul de umplutura pentru pozarea conductei - cuprinde materialul pentru

patul de pozare al conductei(10cm), umplutura laterala precum si stratul de acoperire(30cm) necesar pozarii acesteia. Se vor folosi materialele urmatoare:

Pentru conductele din PE100 se va folosi nisip,

Pentru conductele din fonta ductila se va folosi nisip sau materialul de umplutura specificat de producatorul tevii.

2. CAMINE DE VANE PENTRU APA POTABILA

Antreprenorul va elabora si inainta spre aprobarea Consultantului de Supervizare Proiectul Tehnic pentru executia caminelor de vane in cazul caminelor monolit.


- 29 -

In cazul caminelor monolit, se va prevedea realizarea unei sape de egalizare. Valoarea aferenta sapei se va deconta ca strat de piatra sparta compactata (suprafata bazei caminului x 10 cm); In cazul caminelor prefabricate, acestea se vor poza pe un strat de piatra sparta

compactat corespunzator de cca. 10 cm care se va deconta conform articolului “strat de fundare sau reprofilare din piatra Sparta” din Lista de Cantitati (suprafata bazei caminului x 10 cm);

Căminele de vane proiectate se vor realiza din beton armat monolit sau din semifabricate din beton, pe amplasamentul indicat în planul de situaţie. Partea superioară a căminelor va fi la nivelul terenului sistematizat.

Prepararea betonului se va face conform prevederilor din capitolul 9 al normativului NE012-99. Temperatura de turnare a betonului va fi de 5°C÷30°C. Certificarea calitaţii betonului trebuie făcută prin grija producătorului în conformitate cu Legea 10/1995 şi a Regulamentului privind certificarea calităţii în construcţii.

La realizarea caminelor se va ţine cont de detaliile ce includ partea hidraulică. Pe toată durata execuţiei căminelor, va exista personal tehnic calificat şi atestat pentru astfel de lucrări care să conducă operaţiunile de realizare a căminelor. Din partea beneficiarului lucrările vor fi urmărite de către un diriginte de şantier.

La proiectarea căminelor se va ţine cont de prevederile normativului P 73-78 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide” precum şi de “Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat” indicativ NE 012-99 în alegerea betonului şi a caracteristicilor sale.

În punctele joase ale reţelei şi în zonele de secţionare în cămine se vor prevedea vane de golire si clapet de retinere, cu legare la reţeaua de canalizare din zonă.

Realizarea legăturii căminului de vane-golire la reţeaua de canalizare intră în sarcina antreprenorului.

În acelaşi timp cu reabilitarea reţelelor de distribuţie se vor înlocui şi branşamentele până la limita proprietăţii, în incintă, unde se află instalaţia de contorizare.

Căminul de 1,50x 1,50x 1,70 m (dimensiuni interioare) va avea o formă pătrată în plan. Căminul va avea pe verticală o înălţime de 2,05m. La bază s-a prevăzut un strat de beton de egalizare de cinci centimetri. Radierul va avea o grosime minima de 20cm, iar pereţii vor avea o grosime de minim 15cm. Placa de la partea superioară va avea o grosime minima de 15cm. Înălţimea liberă a căminului va fi de 1,50m. La partea superioară s-a prevăzut un gol circular cu diametrul de 75 cm pentru vizitarea căminului. De asemenea s-au prevăzut trepte metalice de acces. La partea inferioară a căminului s-a prevăzut o başă de colectare a apei ce poate apărea ocazional din infiltrarea apelor meteorice. La exterior bazinul se va proteja prin tencuire împotriva apelor din sol. Nu se vor monta piesele de trecere fără consultarea în prealabil şi a detaliilor prevăzute în planşele cu instalaţia hidraulică aferentă acestui obiect.

Cămine de vane cu urmatoarele dimensiuni: 2,00x2,00x2,10 m; 2,50x2,50x2,10 m; 3,00x3,00x2,10 m; 3,50x3,50x2,10 m; 4,20x4,20x2,50 m; 4,50x4,50x2,50 m(dimensiuni interioare) - vor avea o formă pătrată în plan, si vor avea pe verticală o înălţime de 2,10m. La bază s-a prevăzut un strat de beton de egalizare de cinci centimetri. Radierul va avea o grosime de minim 25cm, iar pereţii vor avea o grosime de minim 20cm. Placa de la partea superioară va avea o grosime de minim 15cm. Înălţimea liberă a căminului va fi de 1,50m. La partea superioară s-a prevăzut un gol circular cu diametrul de 75 cm pentru vizitarea căminului. De asemenea s-au prevăzut trepte metalice de acces. La partea inferioară a căminului s-a prevăzut o başă de colectare a apei ce poate apărea ocazional din


- 30 -

infiltrarea apelor meteorice. La exterior bazinul se va proteja prin tencuire împotriva apelor din sol. Nu se vor monta piesele de trecere fără consultarea în prealabil şi a detaliilor prevăzute în planşele cu instalaţia hidraulică aferentă acestui obiect.

Ramele şi capacele căminelor de vane vor fi de tip carosabil, trafic greu, realizate din material compozit (SMC) si vor respecta prescriptiile SR-EN124.

Capacele căminelor vor fi circulare, cu diametrul de 800 mm, de tip masiv, din material compozit, amestec de poliester armat cu fibra de sticla, cu cadru din acelasi material. Capacele vor suporta sarcini de trafic 40 tone. Capacele vor fi personalizate conform detaliului atasat D05, vor avea culoarea finisării albastru(pentru retele de apa), şi nu se vor decolora în timp.(Vopsea rezistenta la UV). Capacele vor fi etanşe şi bine fixate în cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Capacele vor avea posibilitatea de blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealtă speciala. Treptele realizate din oţel protejat anticoroziv vor fi înglobate în beton şi se vor monta înainte de turnarea betonului în pereţi.

Capacele trebuie să aibă caracteristicile următoare: să fie prevăzute cu sistem de închidere etanşă să fie rezistente la şocuri, calamităţi.

3. BRANSAMENTE DE APA

Proiectarea de detaliu va fi facuta de Antreprenor in baza situatiei reale din teren si respectand detaliile standard din plansa BV-CL9-DA 03. Caminele pentru apometre vor fi amplasate la cca. 1m in interiorul proprietatii si daca nu este suficient spatiu acestea se vor amplasa in trotuar. Vor include: dispozitivele si operatiile necesare in vederea instalarii aparatelor de masura (apometrelor) prevazute (strapungerea peretilor de beton, prize cu colier sub presiune, robinete cu sertar, etc.) in conformitate cu diferitele diametre si tipuri de material, inclusiv caminul ptr apometru din beton prefabricat/monolit si apometru.

In cazul in care se face reabilitarea unui bransament existent, Antreprenorul are obligatia sa conecteze conducta aferenta retelei interioare a imobilului la noul bransament in caminul de apometru. Caminul de apometru va avea o forma dreptunghiulara in plan (lumina de: 1,00 x 1,20 x 1,70m), si vor fi realizate din semifabricate de beton sau din beton armat monolit. In cazul in care se va recurge la varianta monolit, Antreprenorul va face proiectarea de structura a caminului si va supune proiectul aprobarii de catre Consultantul de Supervizare. Nu se vor monta piesele de trecere fără consultarea în prealabil şi a detaliilor prevăzute în planşele cu instalaţia hidraulică aferentă acestui obiect. Căminul se va tencui cu mortar de hidroizolare, atât la interior, cât şi la exterior pentru a fi protejat împotriva pânzei freatice prezente.

Ramele şi capacele căminelor de apometru vor respecta STAS 2308-81, si vor fi executate din material compozit(SMC).

Achizitia, constructia si montarea in teren a caminelor de apometru complet

echipate cu rama si capac (inclusiv apometru si instalatia hidraulica interioara caminului conform detaliului DA 03) se vor deconta la bucata, conform Vol 4.1. – Preambul la Lista de preturi, dar numai dupa ce intregul bransament este finalizat si testat.

Lucrarile pentru detaliile de executie, montarea tevii de bransament si cuplarea acesteia la reteaua de apa stradala si la caminul de apometru se va face prin masurarea


- 31 -

lucrarilor executate (desfacere-refacere, excavatii, nisip, achizitie si montare conducta, umpluturi in transee, etc.) si se vor plati conform articolului aferent din Listele de Cantitati.

4. CONTOARE

Pe branşamentele de apă se vor monta apometre cu sistem telecitire. Apometrul va fi amplasat în aşa fel încât să fie accesibil personalului Companiei Apa în vederea înregistrării consumului de apă.

Contoarele propuse vor fi clasa C, multijet, semiuscat sau uscat, pre-echipate pentru transmiterea la distanţă (conform Caietului de sarcini). - Contoarele vor deţine totalizator cu tamburi pentru metri cubi şi sub-multipli de metru cub; nu se acceptă contoare cu ace indicatoare pentru metri cubi şi sub-multipli de metru cub; - contoarele vor avea set de racorduri cu filet, din alamă, prevăzute cu orificii în vederea sigilării poziţiei corecte de trecere a apei prin apometru.

Conditiile tehnice de calitate vor fi în conformitate cu normele si caietele de sarcini de omologare a produsului. În documentele însotitoare producătorul va garanta buna functionare a produselor livrate. În contractul de livrare cu furnizorul se va solicita un termen de garantie de 24 luni de la punerea în functiune. În cadrul perioadei de garantie, producătorul este obligat să înlocuiască orice componentă (sau întreg echipamentul) care a condus la aparitia unei avarii datorită unei calităti necorespunzătoare a produsului.

Contoarele propuse vor fi clasa C(R=160), mecanism semiuscat sau uscat, monojet sau multijet, pre-echipate pentru transmiterea la distanţă Contoarele vor fi pre-echipate pentru citirea ulterioară cu transmiţătoare ce utilizează principiul detecţiei prin inducţie electrică; nu se acceptă transmiţătoare cu contact Reed; Materialele constructive ale contorului : � să fie compatibile cu apa potabilă (se va prezenta avizul sanitar) � să fie rezistente la coroziune Contoarele de apă trebuie să deţină dupa caz următoarele certificări : � Aprobare de model B.R.M.L. sau Aprobare de model C.E.E. sau M.I.D. � Certificat de conformitate potrivit Legii 608/2001 şi H.G. 264/2006 � Aviz sanitar sau declaraţie de la producător că produsele pot fi utilizate în reţele de apă potabilă Furnizorul va asigura în cadrul contractului următoarele : a) Buletine de verificare metrologică iniţială a contoarelor sau după caz, verificare metrologică C.E.E. şi certificat de conformitate (cf.H.G. 264/2006), sau conform MID b) La livrarea/montarea contoarelor va fi asigurată documentaţie tehnică completă : specificaţii tehnice, performanţele metrologice, instrucţiunile de instalare, utilizare, setare, întreţinere şi service, lista completă a pieselor de schimb (în limba română) c) Asigurarea serviciilor în perioada de garanţie : reparaţii, piese de schimb, asistenţă tehnică d) Asigurarea serviciilor post-vânzare: reparaţii, piese de schimb, asistenţă tehnică, minim 5 ani; - Contoarele vor fi livrate cu seturile de racorduri aferente. - Sensul de curgere a apei prin apometru va fi marcat cu o săgeată pe carcasa acestuia - Gradul de protecţie al totalizatorului : IP68, certificat prin documente de către un organism neutru;


- 32 -

5. HIDRANTI SUPRATERANI

Se vor executa conform detaliilor standard din proiectul tehnic, plansa DA-02. Hidranţii de incendiu vor avea DN 80 mm şi vor fi amplasaţi în conformitate cu prevederile proiectului tehnic, pe conducte cu diametrul minim de 110 mm. Astfel hidranţii se amplasează la o distanţă de maximum 2m de la căile de circulaţie, la minimum 5m de zidurile clădirilor pe care le deservesc şi la minimum 15 m de obiectele care radiază intens căldura în caz de incendiu. Hidranţii de incendiu trebuie sa fie pozaţi riguros vertical, să se respecte adâncimea de îngropare de 1,25 m în dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului şi să se aşeze talpa cotului pe o placă de beton prefabricat având 30x30x15 cm. În jurul hidranţilor supraterani, se execută o betonare uşoară conform detaliu DA-02. Hidranţii vor fi supraterani cu un diametru nominal de 80 mm şi vor avea presiunea minimă PN 10 bar. Hidranţii supraterani vor fi în conformitate cu SR EN 14384-2006.

Caracteristici constructive - Corpul hidrantului sa fie executat din fonta ductila (atat partea supraterana cat si cea subterana) - Coloana hidrantului sa fie prevazuta cu flanse de rupere prinse cu suruburi inox - Tija va fi confecţionată din oţel inoxidabil prelucrată prin roluire. - 2 racorduri laterale tip „B” Presiune nominala PN 16 bar - Hidrantul sa fie prevazut cu sistem de golire automata la intreruperea alimentarii cu apa - ventilul de închidere/etanşare va avea miezul din fontă ductilă GGG şi va fi acoperit complet cu un elastomer special de tip poliuretan. Poliuretanul folosit la încapsularea ventilului de închidere/etanşare va fi compatibil cu apa potabilă şi va asigura revenirea la forma iniţială în cazul deformării accidentale cu particule solide. - niplul de golire va fi din poliamid şi va asigura golirea automată şi completă care elimină riscul deteriorării hidrantului în urma îngheţului. - racordurile şi capace din aluminiu conform cu DIN14318 şi DIN 14319. - suruburile si piulitele vor fi din otel inoxidabil . - hidranţii vor fi prevazuti cu sistem de protecţie la rupere.

Hidrantii montati se vor plati la bucata, si vor cuprinde hidrantul propriu-zis (corpul, cotul cu picior si flansele DN 80, cheile de manipulare), precum si legatura la retea (piesele prin care se face legatura hidrantului la reteaua de alimentare cu apa).

6. ARMATURI SI ACCESORII

Conductele, fitingurile, racordurile şi armăturile folosite pentru realizarea instalaţiilor trebuie să poarte un consemn de marcă care să asigure conformitatea cu normele standard.

- 1. FLANSE Materialul şi modul de îmbinare a flanşelor vor fi în conformitate cu clauzele relevante ale specificaţiilor referitoare la fiecare material de conductă. Dimensiunile, poziţionarea si numărul golurilor de trecere al şuruburilor prin flanşe vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN


- 33 -

2501 sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete şi accesorii. Gama de presiuni nominale pentru flanşe va fi cel puţin egală cu cea mai ridicată presiune a conductelor şi fitingurilor la care sunt anexate, dar cu o presiune nominală de cel puţin PN 10. - 2. GARNITURI ŞI INELE DE ETANŞARE Garniturile şi inelele de etanşare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat pentru utilizarea la apă potabilă, cu o grosime de minimum 3mm în conformitate cu STAS 1733-89, DIN 3535 partea 3, BS 2494:1990 sau echivalent şi vor fi de două tipuri: garnituri plate fără inserţie metalică; garnituri cu inserţie metalică. Depozitarea inelelor sau a garniturilor din cauciuc se va face la întuneric, ferite de îngheţ sau supraîncălzire, libere de orice tensiune. - 3. ŞURUBURI, ŞAIBE, PIULIŢE – DIN OTEL INOX Şuruburile folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu SR ISO 4016:1994 sau SR ISO 4018:1994 - Şuruburi cu cap hexagonal parţial, respectiv total filetate, grad C. Şaibele folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu SR ISO 4759-3:1996 -Şaibe plate pentru şuruburi şi piuliţe cu diametrul nominal al filetului până la 150mm, Grade A.÷.C. Piuliţele folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu STAS 922-89 - Piuliţe hexagonale. Clasa de execuţie C sau echivalent. Piuliţele, şuruburile şi şaibele vor fi zincate, iar înainte de strângere şuruburile vor fi unse cu vaselina grafitată. Şuruburile vor fi suficient de lungi pentru ca cel puţin o spira a filetului sa depaseaca piuliţa atunci când aceasta este strânsă. - 4.ADAPTOARE ŞI CUPLAJE UNIVERSALE DIN FONTA Adaptoarele şi cuplajele se folosesc pentru uşurinţa montarii -demontării, armaturilor pe orice tip de conducta sau pentru trecerea de la un tip de conducta la altul si pot fi: cuplaj universal de larga toleranta din fonta ductila adaptor cu flanşă universal, de larga toleranta, din fonta ductila Specificatii tehnice - a. Cuplaj universal cu sistem incorporat de autoblocare si rezistenta la smulgere si tractiune pe toate tipurile de conducte: otel, fonta, azbociment, PEID,cond.din fibra de sticla,etc. - b. Cuplajul sa aiba sistem unitar de prindere pentru toate tipurile de conducte : otel, fonta, azbociment, PEID, cond.din fibra de sticla,etc.,care sa nu necesite componente suplimentare de montaj functie de tipul si sectiunea conductei. - c. Corp din fonta ductila GGG40 vopsit epoxy (minim 250µm) - d. Sistem de etansare cu inel din PLASTIC tip diafragma cu mare toleranta, demontabila si interschimbabila pentru toate tipurile de conducte - e. Durata de viata a garniturii din plastic =min . 50 ani - f. Suruburi si piulite din inox pasivat, ce rezista foarte bine in conditiile montajului ingropat la actiunea agentilor corozivi din diferite soluri - g. Deflectie unghiulara preluata intre conducte: 4° - h. Temperaturi: -20°C •:• +80°C - i. Standard de referinţa: ISO 9001 - 5. VANE CU SERTAR PANA CAUCIUCATA SI CORP PLAT CU FLANSE (PN 10) (Dn≤300mm)

- Vanele sertar vor fi fabricate conform EN 1074-1 şi 2


- 34 -

- Vor avea flanşe în conformitate cu ISO 7005 partea 2 (EN 1092-2: 1997, DIN 2501). - Standard de executie DIN 3352 - Lungimi de constructie DIN 3202 cu F4

Specificatii tehnice - a. Presiunea nominală : 10 bar - b. corpul şi capacul vor fi din fontă ductilă conform DIN 1693. - c. axul vanei va fi neascendent şi va fi confecţionat din oţel inoxidabil - d. sistemul de etanşare de pe tijă va fi de tipul „fără întreţinere” şi va cuprinde:

* o garnitură hidraulică din cauciuc EPDM * cel puţin doua garnituri tip O-ring din cauciuc care să nu permită contactul metal-

metal dintre tijă şi capac. * un inel raclor rezistent la radiaţii ultraviolete care va preveni pătrunderea

murdăriei dinspre exterior. - e. Sertarul pană va fi din fontă ductilă GGG, încapsulat complet cu cauciuc de tip EPDM. - f. Piuliţă sertar fixă şi integrată în corpul sertarului, din alamă rezistentă la dezincare - g. Şuruburi din oţel inoxidabil - h. Vana sa fie prevazuta cu sistem de protectie pentru cazul in care axul este suprasolicitat la torsiune. - i. În cazul îngropării directe se vor folosi tije extensibile şi cutii de suprafaţă. Cutiile de suprafaţă vor avea următoarele caracteristici:

- corpul va fi din poliamidă rezistentă la temperaturi de până la 250°C. - capacul din fontă GG.

6. VANE FLUTURE DUBLU EXCENTRICE CU FLANSE, CU ACTIONARE MANUALA

DN>300mm Specificatii tehnice 1. Presiunea de lucru = 10 bar 2. Corp si disc din fonta ductila GGG40 conf. DIN 1693 3. Protectie anticoroziva interna si externa cu vopsea epoxy aplicată electrostatic

conf. DIN 30677 4. Ax din oţel inoxidabil AISI 431 5. Inel reţinere garnitura din oţel inoxidabil AISI 420 6. Şuruburi si pene din oţel inoxidabil A2 7. Material scaun din oţel inoxidabil DIN X 20 Cr 13, AISI 420 8. Garnitură de etanşare din cauciuc EPDM 9. Vana va fi cu actionare manuala si va fi prevazuta cu reductor, roata de

manevra si indicator de pozitie a discului . 10. Flanşe conform EN1092-2 (ISO 7005-2)

Vana de reducere a presiunii reduce, controlează şi menţine constantă o presiune aval prestabilită, indiferenet de variaţiile de presiune şi/sau debit din amonte.


- 35 -

Vanele de reglaj vor fi montate orizontal, intre doua vane cu sertar pana cauciucata, în cămine. Vor fi prevăzute cu conductă de by-pass, pe care de asemenea se va monta vana reducatoare de presiune. Imbinarea vanelor se va face cu flanse. Precizia de reglaj trebuie să fie în intervalul 2÷5%. Vanele de reducere a presiunii vor avea prevăzut în aval şi un ventil de suprapresiune, pentru protecţia conductelor din aval. Înainte sau dupa vana de reglaj se va monta un compensator de montaj care are rolul de a linisti turbulentele ce apar în urma reglarii la nivelul vanei dar si de a usura montarea si demontarea vanei de reglare. De asemenea, inaintea vanei de reglaj se va monta un filtru de impuritati. Toate vanele vor fi protejate interior si exterior împotriva coroziunii cu un strat de vopsea epoxidica. Piesele interioare vor fi executate din materiale anticorozive. Corpul vanei si capacul vor fi din fonta ductila. Vanele trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici constructive; • rezistenta la coroziune • rezistenta mare la cavitatie • forma hidrodinamica foarte buna • amortizarea foarte buna a zgomotelor

- 7. CLAPETELE DE REŢINERE Clapetele de reţinere vor fi de tipul cu clapă, montate cu flanşe, având dimensiunile între flanşe conform DIN 3202-F6 şi dimensiunile flanşelor, poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a şuruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent sau cu arc, montat între flanşe. Pentru împiedicarea accesului animalelor sau insectelor în interiorul rezervoarelor prin intermediul conductelor de preaplin, la gurile de descărcare sau la căminele de deversare se vor prevedea clapete unisens. Acestea vor fi prevăzute cu flanşă, care va avea dimensiunile, poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a şuruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent.

- 8. DISPOZITIVE AUTOMATE DE AERISIRE-DEZAERISIRE

Specificatii tehnice - a. Clasa de presiune: PN 16 - b. Presiunea de operare: între 0,2 – 16 bar - c. Vanele de aerisire vor fi cu triplă acţionare şi vor avea următoarele caracteristici:

- corp şi capac componentă cinetică din fontă cenuşie GG - corp componentå automată: nylon armat sau fontă cenuşie - scaun de etanşare: Bronz/EPDM - flotor din policarbonat - Protectie anticoroziva cu pulbere epoxidica - modalitatea de conectare: flanşă conform ISO 7005-2 (EN 1092-2, DIN 2501)

- d. Vana va permite:

* Admisie de aer la golirea reţelei * Eliberare de aer la încarcarea reţelei * Eliberare de aer sub presiune.


- 36 -

Vanele de aerisire–dezaerisire vor fi cuplate la conducte pe mosoare de oţel, pe generatoarea superioară a conductelor prin intermediul unei vane de închidere (vana cu flanse cu sertar pana cauciucat)

- 9. VENTILE DE SUPRAPRESIUNE (PROTECŢIE ÎMPOTRIVA LOVITURII DE BERBEC) Pentru protejarea conductelor reţelei de distribuţie din aval de căminele cu vane

reductoare de presiune (în caz de defectare a vanei) şi protejarea conductelor de aducţiune împotriva loviturii de berbec, se vor instala ventile de suprapresiune.

Ventilul de suprapresiune va acţiona imediat şi va elibera rapid apa rezultată din unda de presiune.

Ventilul va avea corpul din fontă, celelalte materiale componente fiind aliajele de bronz, oţelul inox sau alte materiale rezistente la coroziune. Garniturile vor fi din cauciuc (EPDM).

Modul de îmbinare va fi cu filet. Instalarea se va putea face fie pe vertical, fie orizontal. Inspecţiile şi întreţinerea se pot face fără a schimba presiunea prestabilită şi fără a demonta ventilul.

Ventilul va fi reglat în fiecare caz pentru a declanşa la o presiune mai mare cu 0,5÷1 bar decât presiunea de regim a tronsonului aval (după vana de reducere de presiune). - 10. DEBITMETRE DE APĂ(Dn150mm) Debitmetrele de apă vor avea clasa de precizie C conform SR-ISO 4064/1-96 şi trebuie să fie etanşe, cu cadran semi-uscat sau uscat, corespunzător gradului de protecţie IP 68. Toate contoarele de apă care sunt procurate din import trebuie să aibă aprobare de model în România, trebuie să fie marcate conform normelor în vigoare şi să aibă un certificat individual de verificare metrologică. Contoarele vor fi pre-echipate pentru citirea ulterioară cu transmiţătoare ce utilizează principiul detecţiei prin inducţie electrică; nu se acceptă transmiţătoare cu contact Reed; Contoarele de apă vor fi montate în camine, în poziţie orizontală, cu capul contorului vertical. Se vor prevedea tronsoane stabilizatoare cu lungimea de 10 (5)x DN în amonte şi 3 (5) x DN în aval, în funcţie de recomandările producătorului. Corpul contorului va fi din fontă şi va fi prevăzut cu flanşe, ale căror dimensiuni, poziţionare şi număr de goluri de trecere a şuruburilor vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent.

- 11. SUPORTURI PENTRU VANE

Pentru susţinerea vanelor si apometrelor din cămine se vor prevedea suporturi metalice confecţionate din ţeavă de oţel şi o placă pătrată din tablă groasă la partea inferioară, înălţimea suporturilor se va stabili pe şantier, în funcţie de distanţele pe verticală din interiorul căminului. Pentru a nu supune solicitării conductele din PEID în cazul blocării vanei de golire, vanele de golire se vor fixa cu suporturi cu două coliere de fixare, iar suporturile de vane vor fi fixate de radierul căminului cu şuruburi tip CONEXPAND. Suporturile vor fi protejate anticorozov prin vopsirea după confecţionare cu un strat de grund şi un strat de vopsea epoxidică. - 12. COMPENSATORI DE MONTAJ CU TIRANTI Compensatorii de montaj vor avea urmatoarele caracteristici tehnice minimale:


- 37 -

- a. Compensatoarele axiale de montaj cu tiranţi vor avea corp şi flanşe de legătură din oţel carbon, cu garnitură din cauciuc EPDM. Flanşele de legătură vor fi conform ISO 7005-1 (EN 1092-2: 1997, DIN 2501).

- b. Compensatoarele vor avea protecţie internă si externa: acoperire epoxidică - c. Produsul va fi livrat impreuna cu suruburile de montaj si cu garniturile de etansare - d. Presiunea nominală : 10 / 16 bar - e. Temperatura de lucru: max. 70°C

DOCUMENTE CE VOR INSOTI PRODUSELE Toate produsele ce vor fi inglobate in lucrarile permanente ale Lucrarii, vor fi însoţite de urmatoarele documente:

* Agrement tehnic emis de MLPAT, impreuna cu Avizul tehnic IGCPM în conformitate cu OG nr 60/1997 de aprobare a legii nr 212 referitoare la prevenirea şi apărarea contra incendiilor.

* Pentru produsele cu marcaj CE se pot prezenta Certificat de calitate EC si Declaratie de conformitate.

* Specificatiile tehnice ale produsului de la producator. * Declaratia producatorului / furnizorului de conformitate a produsului cu agrementul

tehnic elaborat pentru acesta. * Certificat de calitate de unde sa reiasa ca s-au facut teste hidraulice conform EN 14384(EN 1074-6) si care sa confirme faptul ca hidrantii au fost testati şi au rezistat la presiunea de încercare. * Instructiuni de montare si utilizare * Instructiuni de intretinere Antreprenorul are obligatia de a transmite spre aprobarea Consultantului de Supervizare toate specificatiile tehnice ale materialelor insotite de documentele relevante mentionate mai sus.

3.2.5. Materiale pentru reteaua de canalizare

Se vor utiliza materialele indicate in prezenta documentatie care sunt in conformitate cu prevederile Specificatiilor tehnice. Antreprenorul va garanta materialul conform specificatiei pentru transportul de apa uzate menajere. Calitatea apei uzate menajere indeplineste conditiile prevazute in norme pentru descarcarea de ape uzate in sistemul public de canalizare.

1. CONDUCTELE DE CANALIZARE Pentru retelele de canalizare se vor folosi conductele de PVC-KG-SN8, de diferite

diametre, conform EN 1401. 2. RACORDURILE DE CANALIZARE


- 38 -

Se vor executa pe baza detaliilor de executie realizate de Antreprenor tinand cont de detaliilor standard din proiectul tehnic, plansa DC-03 din conducte PVC-KG Dn160mm, SN 8.

Pentru lucrarile de extindere si reabilitare retele de canalizare se vor respecta intocmai prevederile Specificatiilor Tehnice precum si indicatiile din planurile incluse in Volumul 6 Piese desenate. Indicatii privind modul de plata al lucrarilor sint incluse in Volumul 4.1 – Preambul la Liste de cantitati.

Camine de racord

Acest capitol se referă la specificatiile pentru livrarea si construirea căminelor de vizitare din PVC care vor fi instalate pentru toate racordurile individuale ale sistemului de canalizare proiectat. Caminele de racord vor fi din PVC (315mm/160mm) si vor fi amplasate la maxim 1 metru in exteriorul proprietatii.

Se compun din:

- capac telescopic-alcatuit din capac de fonta carosabil si tub telescopic;

- coloana caminului-din tub PVC gofrat sau plin cu garniturile aferente si face legatura intre capacul telescopic si baza caminului.

- baza camin. Achizitia, si montarea in teren (include desfacere-refacere sistem rutier, excavatii,

nisip, achizitie si montare camin, umplutura transee, cuplarea caminului la instalatia interioara de canalizare-dupa caz, etc) a caminelor de racord (complet echipate cu rama si capac) se vor deconta la bucata, conform Vol 4.1. – Preambul la Lista de preturi, dar numai dupa ce intregul racord este finalizat si testat.

Lucrarile pentru detaliile de executie, montarea tevii de racord si cuplarea acesteia la reteaua de apa stradala si la caminul de racord se va face prin masurarea lucrarilor executate (desfacere-refacere, excavatii, nisip, achizitie si montare conducta, umpluturi in transee, etc.) si se vor plati conform articolului aferent din Listele de Cantitati.

3. CĂMINE DE CANALIZARE

Camine standard din elemente prefabricate din beton conform EN 1917/2005

Această Specificatie se referă la construirea completă a căminelor din elemente prefabricate din beton.

Caminele se vor aseza pe un pat compactat din balast de cca. 10cm

Diametrul de lucru minim pentru elementele prefabricate din beton este de 1000 mm. Aceste elemente prefabricate trebuie să fie imbinate complet cu un pat de mortar pentru a putea rezista la solicitările verticale.

O atentie specială trebuie acordată la imbinarea conductelor de canalizare pentru a se obtine o imbinare etanşă si flexibilă. Toate elementele de constructie trebuie să aibă aceeaşi compozitie uniformă. Elementele nu trebuie să aibă defecte care ar putea afecta rezistenta, etanşeitatea sau durabilitatea.

Capetele tuburilor, deschiderilor si a reductiei conice ale caminului trebuie să fie in unghi drept fată de axa lui. Atunci când se testează tubul de 1000 mm, rezistenta


- 39 -

minimă la strivire F este de 35 kN/m pentru fiecare metru inăltime de constructie.

Toate rosturile vor fi etanşate cu membrane speciale din cauciuc sau mortar de ciment impermeabil, dintr-un amestec de ciment, agregate pentru beton de maxim 4 mm, si apă in cantitate corespunzătoare. Proportia amestecului: ciment : agregate = 1:3.

Un inel de aducere la cota va fi instalat intre reductia conica si capac. In principiu, totuşi, nu ar trebui folosite mai mult de două inele de aducere la cota.

Având in vedere faptul că inelele de aducere la cota nu permit singure adaptarea exactă la inăltimea terenului, este de asemenea prevăzut un strat de egalizare din beton turnat la fata locului, cu o grosime maximă de 5 cm. Inăltimea maximă a inelelor de aducere la cota (ca regulă, două tuburi )si a stratului de egalizare este de 28 cm.

Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente omologate. Fiecare dintre acestea vor fi marcate corespunzător şi vor fi însoţite de certificate de calitate şi de garanţie, după caz. Se va respecta în totalitate tehnologia de execuţie a lucrărilor din prezenta documentaţie tehnică şi normele specifice date de furnizor.

Partea interioară a radierului (precum şi jgheabul) trebuie să aibă o rugozitate comparabilă cu cea a canalizării astfel ca viteza apei din canal să nu se micşoreze la trecerea prin cămin. Acostamentul radierului se va finisa astfel încât materialul decantat să fie spălat cu uşurinţă de fluxul de apă din canal şi să revină în jgheab.

Pe suprafaţa elementelor nu se admit fisuri, denivelări, pori, părţi desprinse sau segregări. Aceste condiţii sunt impuse cu precădere în zonele de contact cu inelele de etanşare din cauciuc. Condiţia de permeabilitate pentru elementele de beton este P8, conform normativului P73-78.

Amplasarea în plan a căminelor de vizitare respectă STAS 3051/91. În cazul căminelor de vizitare care se amplasează la o schimbare de direcţie a

canalului, unghiul dintre cele două direcţii trebuie să fie de maxim 90° în cazul canalelor cu dimensiunea orizontală a secţiunii transversale până la 500 mm inclusiv.

Ramele şi capacele căminelor de vizitare vor respecta EN 124. Se prevăd rame cu capace carosabile din material compozit (SMC).

Capacele căminelor vor fi circulare, cu diametrul de 800 mm, de tip masiv, din material compozit, amestec de poliester armat cu fibra de sticla, cu cadru din acelasi material. Capacele vor suporta sarcini de trafic 40 tone. Capacele vor avea culoarea finisării negru (pentru retele de canalizare), şi nu se vor decolora în timp.(Vopsea rezistenta la UV). Capacele vor fi ventilate şi bine fixate în cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Capacele vor avea posibilitatea de blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealtă speciala. Treptele realizate din oţel protejat anticoroziv vor fi înglobate în beton şi se vor monta înainte de turnarea betonului în pereţi.

La căminele cu adâncimi mai mari de 5,00 m se vor prevedea scări de acces cu coş de protecţie şi balustradă. Toate construcţiile metalice vor fi protejate anticoroziv.

Capacele trebuie să aibă caracteristicile următoare:

să fie ventilate

să fie prevăzute cu sistem de închidere etanşă


- 40 -

să fie rezistente la şocuri, calamităţi.

Montajul căminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul conductelor stradale, de regulă din aval în amonte. Verificarea calităţii căminelor de vizitare, precum şi probele de etanşeitate se vor realiza concomitent cu verificarea şi probarea tronsoanelor de canalizare.

Pentru caminele

4. STATII POMPARE APA UZATA Generalitati Avand in vedere ca locatiile statiilor de pompare sunt la intersectii de strazi (vezi Vol. 6

Desene), statiile de pompare ape uzate vor fi proiectate si executate de catre Antreprenor sub forma unui cheson circular, care poate fi de tip:

prefabricat in constructie monobloc din PEID, cu peretele in constructie dubla de tip “fagure” compatibila pentru instalari in soluri cu panza freatica aproape de suprafata si care in cazul deteriorarii unuia dintre pereti sa ramana in continuare complet etans evitandu-se infestarea apei din panza freatica sau aparitia infiltratiilor, sau

turnat monolit din beton armat. Indiferent de tipul chesonului, acesta va fi calculat impotriva flotabilitatii (plutirii) in

cazul in care studiul geotehnic intocmit prin grija Antreprenorului va evidentia prezenta panzei freatice. Deasemenea in ambele cazuri (prefabricat/monolit) chesonul va fi prevazut cu basa pentru instalarea unei pompe de drenaj in vederea evacuarii apei uzate ce poate ajunge accidental in cheson.

In interiorul chesonului care va ramane in permanenta uscat, se va monta un sistem de pompare/evacuare ce va include si rezervorul de colectare a apei menajere, sistem a carei functionare trebuie sa fie complet automatizata, si care trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

1. In cazul utilizarii sistemului de pompare, acesta trebuie sa permita: pomparea in sistem automat a apei menajere incarcate cu solide de pana la

30mm, si colectarea si evacuarea automata a solidelor cu un gabarit mai mare de 30mm

(solide ce nu pot fi preluate de rotorul pompei) dar mai mic de 80% din diametrul interior al conductei de refulare.

2. In cazul utilizarii sistemului prin evacuare (cu aer comprimat), acesta trebuie sa permita:

evacuarea automata apei menajere incarcate cu solide cu un gabarit de pana la 80% din diametrul interior al conductei de refulare.

Sistemul de pompare/evacuare trebuie sa includa toate echipamentele si facilitatile

necesare indeplinirii cerintelor impuse mai sus, si trebuie sa asigure functionariea in sistem automat (2 pompe/compresoare, rezervor interior pentru colectarea apei menajere, vane, clapeti de retinere pentru fiecare echipament de pompare/evacuare, tevi refulare, tablou automatizare, sistem de ventilatie, senzori de nivel, capac acces statie carosabil, sistem iluminare interior, pompa drenaj, etc), inclusiv sistemul pentru separarea si evacuarea corpurilor solide cu gabarite cuprinse intre 30 mm si 80% din diametrul conductei de refulare in cazul folosirii sistemului de pompare, si sistemul


- 41 -

pentru separarea si evacuarea corpurilor solide cu gabarite de pana la 80% din diametrul conductei de refulare in cazul folosirii sistemului prin evacuare.

Staţia de pompare/evacuare trebuie să fie complet etanşă la apă şi mirosuri şi accesibilă în interior. Avand in vedere ca locatiile statiilor de pompare sunt prevazute la intersectii de strazi si in imediata vecinatate a locuintelor, zgomotele si vibratiile produse de echipamentele statiei trebuie sa se inscrie in limitele admise in reglementarile tehnice specifice.

Statiile de pompe vor fi echipate cu instalatii mecanice, hidraulice, electrice, si de automatizare care sa permita functionarea automatizata in conditii de eficienta si siguranta maxima. Vor fi prevazute toate facilitatile necesare pentru montarea si demontarea facila si in deplina siguranta a echipamentelor.

Lucrarile de constructie, daca este cazul, vor incepe cu lucrarile de epuisment pentru

scaderea nivelului apei subterane la minim 0,50 m sub nivelul fundatiei. Instalaţii mecanice si hidraulice Staţia de pompare/evacuare, va fi echipată cu 2 pompe/compresoare, si trebuie să

rămână complet funcţională în timpul intervenţiei la una din electropompe/compresoare. - Pe colectorul de intrare se monteaza o vana cutit, cu tija de actionare de la

suprafata; - Electropompele (sistem prin pompare) pentru vehicularea apelor uzate cu conţinut de

fecale, fixate cu dispozitiv pentru instalare uscată; - Electropompele/compresoarele vor avea carcasa motorului şi rotorul

pompei/compresorului din fontă, arborele din inox. - Motorul este trifazat, cu grad de protecţie motor = IP 68, clasa de izolaţie F, testat în

conformitate cu prevederile IEC 34-5; - In cazul folosirii sistemului prin pompare, electropompele să fie pentru ape uzate cu

rotor adaptat (posibilitatea de a modifica dimensiunea rotorului astfel incat punctul de functionare sa fie situat pe curba pompei, iar eficienta pompei nu trebuie sa fie mai mica de 90% din eficienta maxima a pompei), rezistente la coroziune şi fără repercursiuni în cazul formării hidrogenenului sulfurat;

- Electropompele/compresoarele trebuie sa fie dotate cu sistem de semnalizare a prezenţei apei in camera statorică.

Instalaţii electrice Antreprenorul va proiecta si realiza instalatiile electrice interioare de iluminat, prize,

forta si priza de pamant, aferente statiilor de pompare ape uzate. Alimentarea cu energie electrica a tabloului electric T.SP. se va realiza din retelele

existente in zona prin intermediul unui bransament trifazic. Avand in vedere ca la data initierii prezentei documentatii avizul pentru racordurile electrice nu a fost inca eliberat, pentru evaluarea lucrarilor de racord electric (conform articolului aferent din Lista de Cantitati) se vor lua in considerare urmatoarele cantitati estimative de lucrari:

- Din LEA j.t., montare cutie de separaţie pe stâlpul de racord, branşament electric trifazat subteran, realizat cu LES j.t. de secţiune corespunzătoare cu lungimea de 100 m, pozat pe domeniul public, (protejat la subtraversări), montare (pe domeniul public) firida de policarbonat E1+1a cu compartiment separat pentru grup de măsură, (prevăzut cu vizor şi fantă securizată pentru acces acţionare întrerupător de joasă tensiune), echipat cu întrerupător automat (I=16A) şi cu protecţie la supratensiuni de frecvenţă industrială (DPST), contor trifazat electronic (inductiv capacitiv) pentru decontarea energiei electrice, LEC jt de secţiune corespunzătoare la TD consumator, priză de pământ, instalaţii electrice de utilizare.


- 42 -

Pentru fiecare statie de pompare/evacuare, Antreprenorul va achizitiona cate un

generator mobil de curent electric de putere corespunzatoare, care va fi utilizat pentru asigurarea functionarii normale a fiecarei statii in cazul caderii alimentarii cu energie electrica. In acest sens in interiorul fiecarei statii se vor crea facilitati la tabloul electric aferent pentru decuplarea statiei de la reteaua de energie electrica si cuplarea la generator. Generatoarele vor ramane in proprietatea Autoritatii Contractante.

Din tabloul electric T.SP. se vor alimenta pe circuite separate pompele/compresoarele, ventilatorul si corpurile de iluminat. Tabloul va fi prevazut cu circuit separate de alimentare pentru modemul de transmisie date. Tabloul electric T.SP. se va monta in interior.

Automatizari Pompele/compresoarele din staţiile de pompare/evacuare vor functiona in mod normal

automat controlat de catre nivele de apa uzata (proiectul de automatizari va fi intocmit de catre Antreprenor).

Staţiile de pompare vor fi echipate cu panou de control şi automatizare pentru 1+1 pompe/compresoare, panou care va avea urmatoarele functii:

- controlul automat al pompelor/compresoarelor; - schimbarea automată secvenţială a pompelor/compresoarelor în operare; - posibilitate operare automata – 0 – manuală - dotat cu senzor de nivel care comanda electropompele in functie de nivelul apei din

bazin. Panoul de control trebuie sa poata transmite la distanta prin GPRS nivelul apei uzate in rezervor, datele electrice (curent, tensiune, putere) si starea de functionare a pompelor si sa permita comanda pompelor de la distanta. Modemul pentru transmisia de date nu face parte din prezentul contract. Se va asigura permutarea functionarii pompelor pentru a asigura un numar de ore de functionare aproximativ egal pentru toate pompele din statie.

Pentru statiile de pompare ape uzate, sondele de nivel selectionate precum si toate accesoriile necesare trebuie sa fie concepute pentru functionare in statii de pompare ape uzate menajere. Se vor respecta prevederile din Specificatiile Tehnice Generale.

In functie de recomandarile producatorului de pompe/compresoare, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului de Supervizare lista si metodologia de efectuare a testelor prealabile punerii in functiune (teste uscate, la rece, etc) si a testelor de punere in functiune. Acesta va asigura toate aparatele de masura si control in vederea efectuarii testelor, precum si sculele speciale necesare. Testele de punere in functiune se vor efectua in prezenta producatorului, a Antreprenorului, a Beneficiarului si Inginerului, si rezultatele testelor vor fi consemnate in procesul verbal de punere in functiune.

Costurile aferente tuturor testelor vor fi suportate de Antreprenor. 4. AUTOSPECIALĂ COMBINATĂ PENTRU CURĂŢAT CANALE CU SISTEM DE

RECIRCULARE A APEI

DIMENSIUNILE de gabarit ale utilajului: - Sasiu cu 2 axe, inălţimea maximă a vehiculului: 3.500 mm, lungime: max. 8.500 mm, ampatament: max. 4.200 mm

SUPRASTRUCTURA : Rezervorul in constructie pentru sasiu cu 2 axe; - Construcţie cilindrica;


- 43 -

- Rezervor subîmpărţit în două compartimente (apă proaspătă + compartiment de decantare noroi şi de separare);

- Compartiment apă proaspătă :3000 litri - Compartiment decantare noroi: 6100 litri - Volum total : 9100 litri - Tabla rezervorului grosime 5 mm. - Rezervor construit din tablă de otel S235 - Dispozitiv de basculare a rezervorului care sa asigure golirea rapida si completa a

acestuia fara asistenta manuala (lopatare) - Dispozitivul de basculare in mai multe trepte cu sistem de siguranta - Rezervor prevazut cu duza de curatire cu apa ,care sa asigure suplimentar curatirea

rapida si completa a acestuia, alimentata direct de la instalatia de inalta presine. Compartiment apă proaspătă de 3000 litri : - Rezervor apă necesar pentru pompa de presiune pentru curăţare - În rezervorul de apă curată este montată pompa de vid - Dotari : Uşă de deschidere - cu închidere cu o singură pârghie Ştuţ de umplere - cu porţiune liberă de curgere Sticlă de vizualizare - pentru indicarea nivelului de apă Golire - DN 80 mm, cu vană manuală fluture Furtun de golire lung 2 m Compartiment decantare noroi de 6100 litri : - posibilitate de umplere completa si in pozitie inclinata - Rezervor construit din tablă de otel S235 Separator: - Sa nu permita aspirarea particulelor de murdărie spre pompa de vid - Capac inspecţie Ø300 mm cu supapă de suprapresiune/ siguranţă - Golire DN100mm cu vană manuală fluture - Material: otel S235, lăcuit la interior - Prevazut cu filtrul rotativ cu autospalare, confecţionat din oţel inoxidabil, pentru

recuperarea apei. - Instalatie de spalare pentru curatarea filtrului rotativ cu coloane cu duze de stropire

pentru apa de înaltă presiune şi joasă presiune Capacul rezervorului - Inchidere cu inel de strangere cu presiune de inchidere uniforma pe intreg perimetrul - Material: otel S235 - Cilindru de deschidere cu supapă de siguranţă - Inel de strângere protejat mecanic - Girofar culoare galbena pe capacul rezervorului, sus


- 44 -

- Prevazut cu stut de golire/aspiratie DN 100 actionat manual,montat in zona me- diana in partea de jos a capacului rezervorului,inclusin elementul de cuplare si capac orb. - Prevazut cu 3 ochiuri de sticla pentru vizualizarea nivelului. - Inclusiv 4 buc. furtun DN 100, tronsoane de 6 m, cu elemente de cuplare Tamburul furtunului de inalta presiune - Tambur furtun suspendat lateral pe capacul rezervorului - Basculant hidraulic spre dreapta, cu 180° - Furtun de spălare de înaltă presiune 150 m, Ø1¼” montat pe tambur - Capacitate tambur: aprox. 150m Ø 1¼“ - Inclusiv 150 m furtun de spălare de înaltă presiune, Ø1¼” ca piesă de uzură - Acţionarea tamburului se face hidraulic, cu un sistem de reglare continuu. Brat telecopic de aspiratie - Ridicare şi coborâre hidraulică, unghiul de basculare 45°; - Acţionare hidraulică şi angrenaj cilindric pentru o pivotare de 320°; - Alungire hidraulică 1,45 m, rază de acţiune 2,95 – 4,40 m; - Admisie mărită în rezervorul de nămol cu clapetă de obturare pneumatică DN 150 mm - Construcţie uşoară; - Comandă de la pupitrul principal de comandă; - 7m de furtun de aspirare Ø125 mm; - 3m de ţeavă de aspirare Ø100 mm; - inclusiv 11 buc. furtun prelungitor, lung.: 3 m, prevăzute cu elemente de cuplare rapidă

la ambele capete. Panou de comandă principal cu urmatoarele functii - Bloc de comandă inclusiv reglarea continuă a vitezei de rabatere,

înfăşurare/desfăşurare furtun de pe tambur; - Pompa de înaltă presiune pornit/oprit, inclusiv indicatorul de întreţinere; - Reglarea prin potenţiometru a presiunii (0 – 200 bar); - Pompa de vacuum pornit/oprit; - Pompa de vacuum comutare pe aspirare/refulare; - Clapeta trompei de aspirare deschisă/închisă; - Manometru presiune şi vid - Regulator continuu electric al turaţie motorului; - Motor diesel pornit/ oprit; - Întrerupător de avarie; - Priză pentru proiectorul de mână; - Comanda completă a trompei de aspirare; - Sistemul de recircularea a apei pornit/oprit; - Bara de protecţie deschisă/închisă; - Comutator pentru preselectarea tamburului; - Contor orar; - Semnalizator funcţionare telecomandă. Pompa de inalta presiune - Functi

onare pe principiul transformării presiunii şi volumului uleiului de antrenare, în presiune şi volum de apă, cu un raport de transformare de 1 :1.

- Capacitatea de transport: 400 l/ min. - Presiunea de lucru: 200 bar .


- 45 -

- Presiunea de lucru şi volumul reglabile independent una de cealaltă ; - Insensibilă la astuparea filtrului sau la lipsa apei; - In cazul funcţionării pe timp de iarnă sa fie posibilă golirea conductelor şi furtunului de

înaltă presiune fara a fi necesară o protecţie suplimentară de golire a instalaţiei. - Nu

este sensibilă la apa uzată Pompa de vid - Pompa de vid cu inel de apa

- Capacitate de transport : cca. 2000 m3/ h - Sub-presiune/ suprapresiune : 0,85 bar/ 0,5 bar - Pompa de vid montată în compartimentul de apă proaspătă - Pompa de vid se serveşte automat de apa necesară funcţionării - Cap de comutare acţionat pneumatic pentru comutarea de pe aspirare/ presiune,

precum şi pentru deschiderea în scopul umplerii compartimentului de apă proaspătă - Pompa dotată cu un sistem intermediar de răcire - Acţionarea pompei de vid se face printr-o unitate hidraulică: pompă – motor cu

pistoane ALTE DOTARI Lada laterala stanga - Lada laterală din oţel inoxidabil, cu încuietori - Amplasată în partea stângă a rezervorului - Spaţiu mare de depozitare; amplasat optim de-a lungul rezervorului. Lada laterala dreapta - Lada laterală din oţel inoxidabil, cu încuietori - Amplasată în partea dreaptă a rezervorului - Spaţiu mare de depozitare; amplasat optim de-a lungul rezervorului. Proiector manual de lucru - 24V / 100 W, cu 10 m de cablu, livrat ca piesă independentă - Construcţie robustă, rezistentă la apă - Se va branşa la priza de pe panoul de comanda principal Lampi de semnalizare cu clipire culoare galbena - Montate de pe părţile laterale ale inelului de strângere a capacului rezervorului Telecomanda radio avand functiile - Motor pornit/ oprit - Accelerare/decelerare motor diesel - Pompa de presiune pornit/oprit - Trompă de aspirare: - sus/ jos - pivotare stânga/dreapta - telescop deschis/închis - clapeta de aspirare deschisă/ închisă - Pompa de vid aspirare/refulare Camera video pentru vizualizare in spatele autospecialei - Cameră video cu microfon şi unghi de observaţie foarte larg - Clapeta se deschide automat la mersul în marşarier


- 46 -

- Monitor color TFT-LCD 7” şi difuzor în cabina şoferului - Complet montată şi cablată Sistem de etalare fortata a furtunului pe tambur - Dispozitiv de etalare automată montat pe tambur - Acţionare mecanică prin transmisie cu lanţ Pachet de iarna - Carcasă căptuşită, cu capac de vizitare şi sistem diesel independent de încălzire - Încălzitor de aer pentru protecţia instalaţiei la lucru în timpul iernii (cca. -15°C) - Robinete de golire în punctele sensibile ale instalaţiei - Pupitru de comandă şi supraveghere - Sistem de suflare cu aer sub presiune a conductelor pentru

îndepărtarea completă a apei Instalatie de spalat pe maini - Rezervor de apă cu robinet pentru spălarea mâinilor Contor pentru masurarea lungimii desfasurate a furtunului de Ø1¼” - Contor mecanic pentru măsurarea lungimii desfăşurate a

furtunului în canal; - Montat pe dispozitivul de etalare Tambur manual pentru 40 m de furtun de Ø ½” - Tamb

ur zincat pentru 40 m furtun de înaltă presiune de ½”; - Inclusi

v pistol manual - inclusi

v 40m de furtun ½ montat pe tambur Sistem de protectie a furtunului de inalta presiune - Sistem de ghidare pentru protejarea furtunului la introducere în cămine Bara de protectie spate - Bară de protecţie spate pliabilă, cu certificat CE CAPETE DE SPALARE SI CURATARE CANAL Cap de curatat standard - 1 buc filet de 1¼” - 1 buc filet de ½” - Fabricat din oţel călit rezistent la abraziune, cu jeturi îndreptate în spate la 30°

pentru curăţiri şi spălări uzuale de canale. Capetele echipate cu duze ceramice amovibile.

- 1 set de duze ceramice pentru cap de curatat de 1¼” ca piese de schimb - 1 set de duze ceramice pentru cap de curatat de ½” ca piese de schimb - Set de scule pentru montarea/demontarea facilă a duzelor - Pentru spălări cu îndepărtarea depunerilor de nămol, nisip, etc.; - Pentru inlăturarea obturărilor uşoare Cap de curatat ‘’ bomba ‘’ - 1 buc filet de 1¼” - Pentru îndepărtarea balastului desprins, prundişului si depozitelor; - Fabricat din oţel călit rezistent la abraziune, cu jeturi îndreptate în spate la 10° si 30°,

cap echipat cu duze ceramice amovibile


- 47 -

- 1 set de duze ceramice pentru cap de curatat de 1¼” ca piese de schimb Cap de curatat cu virf ascutit - 1 buc filet de 1¼” - Pentru deblocarea conductelor complet colmatate, a conductelor obturate de rădăcini - Fabricat din oţel călit rezistent la abraziune,cu jeturi frontale si jeturi indreptate in

spate, echipat cu duze ceramice amovibile - 1 set de duze ceramice pentru cap de curatat de 1¼” ca piese de schimb Cap de curatare cu lant - 1 buc filet de 1¼” - Pentru inlăturarea rădăcinilor, care obturează total conducta, a crustelor şi depozitelor - Pentru inlăturarea resturilor de beton din conducte de canalizare - Cu acelaşi echipament pot fi curăţate diametre diferite de conducta. - 1 set de duze ceramice pentru cap de curatat de 1¼” ca piese de schimb ŞASIUL PURTATOR Motor - Motor cu injecţie directă controlată electronic - Putere 280 - 300 kW - Norma de poluare Euro 5 - Sistem de eşapare vertical, montat în spatele cabinei Şasiul - Rezistenţă mărită adaptată pentru suprastructura specificată - Aripi de protecţie faţă spate rezistente la vibraţii şi coroziune - Apărători pentru noroi pentru roţile faţă şi spate - Cale pentru roţi amplasate pe şasiu - Roata de rezervă - Triunghi reflectorizant - Trusa de prim ajutor - Anvelope mixte iarna/vara Sistemul de franare - Sistem de control al frânării ABS/ASR cu circuite separate; - 2 circuite de aer comprimat pentru frână Directia - Servo-asistată, acţionată hidraulic Cabina - Cabină cu 1 + 2 locuri prevăzută cu centurile de siguranţă corespunzătoare - Volan pe partea stângă - Scaun şofer reglabil - Parasolar interior faţă şi lateral stânga - Oglindă retrovizoare laterală stânga simplă - Oglindă retrovizoare laterală dreapta combinată pentru monitorizarea roţii dreapta faţă - Girofar de culoare galbenă, montat pe cabină - Bord cu cadranele pentru monitorizarea consumului de combustibil şi a orelor de

funcţionare a instalaţiilor speciale; ALTE CERINTE Vopsire – galben Se va asigura :


- 48 -

- Punerea in functiune a utilajului - Instruirea personalului de exploatare - Autospecila omologata RAR

3.2.6. Desfaceri si refaceri de drumuri

In listele de cantitati ptr strazile afectate se vor cota: - detaliu privind sectiunea transversala a sistemului rutier existent pe fiecare

strada in parte, si refacerea acestuia in vederea aduceri la starea initiala; - desfacerea si refacerea suprafetei sistemului rutier afectat de lucrari se va executa

astfel: a) Drumurile asfaltate: se vor executa pe o banda de circulatie, pentru pozarea

conductelor de apa si/sau canalizare in municipiul Brasov(Stupini) conform HCL313 din 16 iunie 2005, atasata;

b) Drumurile asfaltate(din celelalte localitati): se vor executa pe o latime mai mare decat latimea transeii (calculata conform detaliilor standard de pozare a conductelor) cu 0,7m stanga-dreapta acestuia,

c) Alte drumuri decat cele asfaltate: se vor executa numai pe lungimea transeii (calculata conform detaliilor standard de pozare a conductelor).

- Se vor include si testele PROCTOR atat pentru sistemul rutier initial cat si pentru cel nou realizat.

- Antreprenorul va asigura imbinarea corespunzatoare cu suprafetele de asfalt existente. Stratul de uzura va acoperi intreaga latime a suprafetei taiate

Antreprenorul va asigura imbinarea corespunzatoare cu suprafetele de asfalt existente. Stratul de uzura va acoperi intreaga latime a suprafetei taiate.

Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de umplere si aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului (macadam). Pentru drumurile si trotuarele din balast: pavajul va fi refacut si impanat cu criblura.

Suprafata tuturor drumurilor existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor si pavajelor taiate pe durata lucrarilor, fie ele publice sau private, vor fi readuse la situatia lor initiala.

Toate lucrarile de refacere a drumurilor vor fi realizate de un Subcontractant de specialitate nominalizat de Antreprenor si aprobat de Consultantul Supervizare. Orice parte a structuri care a fost avariata dincolo de latimea santului, se va decupa si refacere pe cheltuiala Antreprenorului.

Toate drumurile afectate de lucrari, mai putin cele de pamant si de piatra, vor fi refacute provizoriu printr-un strat de piatra sparta compactata de min. 30 cm pana la cota finita a drumului. Dupa o perioada de timp convenita cu administratia publica locala, se va face refacerea definitiva a drumului prin aducerea acestuia la starea initiala.

3.2.7. Programul lucrarilor

1. Informatii generale

Se solicita proiectarea si executarea lucrarilor propuse programul se prezinta astfel: Perioada totala de finalizare a pentru toate lucrarile este de 30 luni, incluzand:


- 49 -

o Perioada de executie a lucrarilor este de maximum 18 de luni o Perioda de notificare a defectelor care este de minimum 12 luni.

2. Programul de inaintare a documentele de catre Antreprenor Programul de mai jos ofera o privire de ansamblu si un grafic de timp al documentelor principale tehnice si de planificare care vor fi inaintate de catre Antreprenor spre aprobare Consultantului Supervizare, conform Contractului. Documentele vor fi inaintate in conformitate cu legislatia nationala dar vor include minimal conditiile stipulate in prezenta documentatie. Programul obligatoriu de inaintare a documentatiei este prezentat mai jos.

Nr. Documentul Descriere Numar exemplare

Limba Data predarii

1 Plan de Asigurare a Calitatii

2 hard 1 digitala

Romana DI + 1 luna

2 Plan de control al calitatii

2 hard 1 digitala

Romana DI + 1 luna

3 Graficul proiectului Graficul proiectului detaliat pe faze de lucrari si activitati cu resursele preconizate Utilizind MS Project sau Primavera

2 hard 1 digitala

Romana DI + 28 zile Conditie ptr

indeplinirea Datei Intermediare 1

conform Contractului Actualizare si

detailiere permanenta

conform situatiei reale pe santier

4 Documentatie tehnica pentru organizare a executiei DTOE

Conform legislatiei nationale

2 hard 1 digitala

Romana DI + 1,5 luni Conditie ptr


conform Contractului

5 Proiectele tehnice pentru caminele de vane


3 hard

Romana DI + 3 luni Conditie pentru




- 50 -


Limba Data predarii

6 Proiectele tehnice si documentatiile tehnice pentru autorizatia de construire pentru statiile de pompare, si conductele de refulare inclusiv documentatiile pentru obtinerea avizelor


3 hard + 1 copie electronica

Romana DI + 6,5 luni Conditie ptr indeplinirea Datei Intermediare 4 conform Contractului

7 Proiectele si documentatiile necesare obtinerii avizelor si a Autorizatiei de construire pentru realizarea racordurilor de energie electrica la statiile de pompare

Conform legislatiei nationale si cerintelor furnizorului de energie electrica

3 hard + 1 copie electronica

Romana DI + 8,5 luni Conditie ptr indeplinirea Datei Intermediare 5 conform Contractului

8 Proiectele tehnice si documentatiile tehnice necesare obtinerii autorizatiei de construire la: traversari de drumuri, cai ferate, cursuri de apa, canale

Conform legislatiei nationale si cerintelor avizatorilor

3 hard

Romana DI + 10 luni Conditie pentru



9 Plan de Management al Mediului (PMM)


2 hard 1 digitala

Romana DI +2,5 luni

10 Plan de siguranta si sanatatea muncii (SSM)

DI +2,5 luni

11 Programul de inspectie si testare

Include metodele de testare a materialelor,

2 hard 1 digitala

Romana Conform Programului

Antreprenorului


- 51 -


Limba Data predarii

12 Piesele desenate post-executie

Vezi Specificatiile Tehnice respective

5 hard 1 digitala

Romana Conform Programului

Antreprenorului dar minimum 1 luna inaintea inceperii

testelor

3.2.8. Graficul de executare al

lucrarilor Se vor prezenta in mod obligatoriu si resursele materiale si umane propuse pentru indeplinirea diverselor activitati pentru fiecare lot in parte. Se vor avea in vedere datele intermediare conform tabelului de la articolul 3.2.2.1. si conditiilor contractuale privind ritmul lucrarilor (art. 8.6). Ramine la latitudinea Antreprenorului de a organiza activitatile de asa maniera pentru a incepe cit mai repede posibil lucrarile de constructie si de a utiliza la maximum durata de executie alocata. Prima data intermediara pentru perioada de executie prevede ca lucrarile de executie sa inceapa la maximum 15 zile de la obtinerea autorizatiei de constructie. Lucrarile la statiile de pompare ape uzate trebuie sa fie finalizate inainte de racordarea consumatorilor la reteaua de canalizare. Deasemena se va asigura coordonarea cu Antreprenorul Statiei de epurare in vederea crearii conditiilor pentru testarea a intregului sistem de colectare si epurare ape uzate in aglomerare. Pe parcursul lucrarilor graficul se va actualiza permanent tinind cont de situatia de pe teren precum si de comentariile sau recomandarile Consultantului Supervizare.

3.2.9. Sistemul de Asigurare a Calitatii/ si Control al

calitatii Pe toata perioada Contractului, Antreprenorul trebuie sa implementeze, sa documenteze si sa mentina un Sistem de asigurare al calitatii (AC)/Control al calitatii (CC) care sa acopere toate aspectele in privinta Contractului si lucrarilor. Sistemul trebuie sa fie in concordanta cu un Standard de Asigurare a Calitatii international. Sistemul trebuie sa contina cel putin urmatoarele:

1. Generalitati Sistemul de Asigurare a Calitatii pentru Companie trebuie sa arate Organizarea generala a AC si liniile de responsabilitate, monitorizare si actiune. Mai mult, trebuie sa fie prevazute principiile generale si procedurile pentru stabilirea Planurilor de Asigurare a Calitatii, Planurilor de Control, Organizarea AC etc, pentru proiecte specifice si contracte, sub-Antreprenori si furnizori.

2. Lucrarile incluse in acest Contract Plan de Asigurare a Calitatii Plan de Control


- 52 -

Antreprenorul trebuie sa inainteze, ca parte a ofertei sale, cel putin Sistemul de AC pentru Companie, Planul de Asigurare a Calitatii si Planurile de Control initiale pentru Lucrarile incluse in acest Contract, stipuland toate activitatile importante si critice pentru controale, inspectii si teste pentru indeplinirea specificatiilor. Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate numai companiilor cu un sistem eficace de asigurare a calitatii si cerificate ISO 9001:2001.

3. Plan de Asigurare a Calitatii Planul trebuie sa acopere cel putin urmatoarele aspecte:

Organizarea personalului si managementului Antreprenorului pentru proiect, planul de management si organizarea asigurarii calitatii. Persoana responsabila cu SAC-ul Antreprenorului trebuie autorizata si calificata pentru luarea deciziilor in ce priveste aspectele de asigurare a calitatii si trebuie sa fie clar descrise referintele sale si liniile de comunicare cu organismul de asigurare a calitatii in general al Companiei si managementul si reprezentantul managementului. Persoanele care executa controlul si testele de calitate tebuie sa fie independente de acelea care executa si supravegheaza Lucrarile.

Managementul documentelor. Managementul achizitei. Managementul sub-Antreprenorilor si furnizorilor, si cerintelor SAC-ului propriu. Controlul materialelor si executiei, remedierea defectelor si materialelor, proceduri

de actiuni corective, etc. Abordarea deviatiilor, adaugarilor sau variantelor la Documentele Contractului. Sistemul de management al Antreprenorului in ceeea ce priveste documentatia

curenta pentru executarea Lucrarilor va include sub-Antreprenorii si furnizorii acestuia. Se va detalia in primul rand cum se garanteaza ca in executarea Lucrarilor sunt folosite doar documente valabile si aprobate, si in al doilea rand, metoda folosita pentru inregistrarea variatiilor si amendamentelor la documentatie.

Planurile de Control ale Antreprenorului propuse initial care descriu activitatile de verificare importante si critice bazate pe Documentele Ofertei si Consideratiile personale ale Antreprenorului in ce priveste executarea Lucrarilor.

4. Planurile de Control ( PC) Antreprenorul va inainta spre aprobarea Consultantului Supervizare, PC-uri detaliate pentru toate eforturile sau masurile de asigurare a calitatii pentru Lucrari sau sectiunile aferente. Asemenea PC-uri vor fi inaintate Consultantului Supervizare cu cel putin o saptamana inaintea inceperii Lucrarilor sau a unei sectiuni aprobate din Lucrari. PC-urile vor include controale, dupa cum este stipulat in Contract si orice alt fel de controale obisnuite si speciale pe care Antreprenorul le considera necesare pentru asigurarea calitatii lucrarii. Pentru fiecare activitate de control, PC-urile vor descrie tipul, metoda, criteriile de aprobare si documentare si cine este responsabil cu executarea activitatii. Daca Consultantul Supervizare nu aproba PC-ul inaintat, atunci PC-ul va fi modificat in vederea aprobarii. Schimbarile ulterioare in termeni de lucrari de asigurare a calitatii nu vor duce la schimbari ale termenului stabilit pentru finalizarea lucrarilor sau ale sumelor contractului.

3.2.10. Detalii de Executie - Adaptare teren

Bornele topografice vor fi predate de catre proiectant si vor fi lucrate in acelasi sistem.

Multe din autorizatii fac referire doar cu aproximatie la pozitia utilitatilor subterane. In plus, unele din autorizatii nu sunt coerente, existand suprapuneri ale limitelor spatiale. Ca urmare,


- 53 -

Antreprenorul va verifica la fata locului ridicarile topografice si va executa cercetari in teren sub forma unor sapaturi – gropi sau santuri, pentru localizarea exacta a utilitatilor subterane. Pentru fiecare neconcordanta descoperita, Consultantul Supervizare va fi informat iar decizia finala a Consultantului Supervizare va trebui sa fie respectata. In functie de decizia acestuia Antreprenorul va modifica planurile si / sau profilele longitudinale pe care le va inainta pentru aprobare. Sectiunile transversale standard ale transeelor vor fi revizuite de catre Antreprenor, in special in ce priveste geometria si calitatea materialului de fundare si in conformitate cu conductele folosite in mod concret. Sectiunile standard ale drumurilor si ale aleilor vor fi revizuite de catre Antreprenor pentru fiecare strada in parte, dupa indepartarea pavajului existent, actualele sectiuni urmand sa fie executate.

Caminele de vane, placile aferente caminelor de canalizare, statiile de pompare apa uzata, conductele de refulare, racordurile electrice, camasuirea tronsoanelor de canalizare, sprijinirile transeelor/excavatiilor, racordurile de canalizare si bransamentele de apa, precum si sub-traversarile de rauri, canale, drumuri nationale si judetene, cai ferate, vor fi proiectate in detaliu de catre Antreprenor care va realiza si toate studiile si investigatiile necesare. Antreprenorul va avea in vedere faptul ca, pentru cai ferate, drumuri judetene, drumuri nationale, rauri, canale si pentru intersectiile cu conductele de gaz de inalta presiune, autoritatile vor putea impune ca proiectele sub-traversarilor sa fie facute de catre companii agreate de acestea. Deasemenea Antreprenorul va realiza calculul hidraulic necesar pentru stabilirea cu exactitate a inaltimilor de refulare aferente echipamentelor de pompare/evacuare.

Toate Piesele desenate standard cuprinse in documentatie vor fi revizuite de catre Antreprenor, si vor fi supuse aprobarii Consultantului de Supervizare. Intocmirea proiectelor se va face conform cu legislaţia naţională, respectând prevederile Legii nr. 10/24.03.1995 publicată în Monitorul Oficial nr. 12/1995 cu privire la Calitatea în Construcţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Antreprenorul se va sigura ca planurile inaintate spre aprobare sunt tiparite pe hartie cu urmatoarele dimensiuni:

- A0 (841 mm x 1189 mm) - A1 (594 mm x 841 mm) - A3 (297 mm x 420 mm) - A4 (210 mm x 297 mm).

Nu vor fi utilizate dimensiuni de planuri mai mari de A0, cu exceptia cazului in care se convine altfel cu Consultantul Supervizare. Toate calculele vor fi inaintate pe hartie A4. In cazul adoptarii tehnologiei fara sapatura Antreprenorul va intocmi toate investigatiile necesare pentru alegerea unei tehnologii optime si sigure adaptata la conditiile geotehnice si topografice locale. Locatia incintelor de lansare se va stabili de catre Antreprenor in cooperare cu Autoritatea Contractanta si se va obtine acordul acesteia pentru incinte. Antreprenorul va considera toate cheltuielile necesare pentru aplicarea tehnologiei fara sapatura. Pentru lucrarile in sapatura deschisa se va acorda o atentie deosebita proiectarii si implementarii unor sprijiniri ale incintelor si santurilor tinind cont de natura terenului, de adincimea excavatiei, de vecinitatea drumurilor si cladirilor pentru a evita orice pericol pentru personalul de executie si fara sa se afecteze stabilitatea drumurilor si cladirilor. Antreprenorul este obligat sa includa in costuri toate cheltuielile generate de aceste lucrari. Consultantul Supervizare isi va da acordul cu privire la planuri in scris.


- 54 -

In cazul in care planurile nu sunt aprobate, o copie va fi returnata Antreprenorului, avand marcate modificarile necesare. La momentul acordarii aprobarii finale, o copie va fi marcata “Aprobat” de catre Consultantul Supervizare si returnata Antreprenorului. Dupa aprobarea planurilor, Antreprenorul va furniza inca sase copii tiparite dupa toate planurile mecanice si electrice pentru a fi utilizate de catre Consultantul Supervizare. Totusi, trebuie mentionat ca o asemenea aprobare nu trebuie considerata ca reprezentand punctul de vedere al Consultantului Supervizare cu privire la eficienta sau durabilitatea unei componente de lucrari si ca nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatile si obligatiile sale ce rezulta din Contract.

3.2.11. Documentatia pe timpul executiei

In timpul derularii Contractului, Antreprenorul va documenta, spre satisfactia

Consultantului Supervizare si a Organismului National de Control al Calitatii, faptul ca Lucrarile corespund cerintelor de asigurare a calitatii stipulate prin Contract sau aprobate in timpul derularii Contractului. In consecinta, in timpul executarii Lucrarilor, bazandu-se pe planurile aprobate, Antreprenorul va desfasura si documenta controlul calitatii si conformarea sa cu cerintele stipulate.

Controlul calitatii Antreprenorului nu limiteaza responsabilitatea sa pentru executarea Lucrarilor potrivit Contractului. Daca in timpul derularii Contractului Consultantul Supervizare poate argumenta ca Documentarea si/sau Controlul Antreprenorului trebuie prelungite, Antreprenorul va urma instructiunile scrise ale Consultantului Supervizare in acest sens, pe cheltuiala proprie si incadrandu-se in timpul stabilit pentru finalizare.

Toate activitatile de control specificate in Programul de control din proiect si Planul de Control propriu, conform Manualului de Management al Calitatii al Antreprenorului trebuie documentate. PC-urile si toate celelalte aspecte legate de Sistemul AC vor fi pastrate si mentinute de Antreprenor in sistemul de indosariere al AC, care va fi pastrat la locatia proiectului pe toata perioada desfasurarii Proiectului.

Pe baza planurile de calitate si PC-ului, Antreprenorul va produce formele necesare pentru inregistrare, registrele, si listele de verificare etc, inainte ca lucrarile sa inceapa. Toata documentatia va fi asigurata cu date de identificare, data si semnatura persoanei responsabile pentru documentatie. Identificarea va cuprinde cel putin: numele proiectului, numarul activitatii dupa cum este definit in PC, ora si locul activitatii de control. Consultantul Supervizare va avea acces total la sistemul de indosariere si poate, fara preaviz, sa intreprinda un audit de calitate.

La momentul livrarii materialelor si bunurilor in depozitul din organizarea de santier, in urma obtinerii aprobarii prealabile a Consultantului de Supervizare pentru specificatiile tehnice aferente, Antreprenorul va face propria receptie a materialelor/echipamentelor livrate si va inainta Consultantului Supervizare urmatoarea documentatie:

Procesul verbal de receptie interna, avizele de expeditie, toate certificatele (calitate,conformitate,agremente tehnice), documentarea testelor etc, ale materialelor si bunurilor ce urmeaza a fi incorporate in Lucrarile permanente.

listele de identificare cu coroborare intre documente si materiale si bunuri

3.2.12. Autorizatia de Constructie – Proiectul de organizare a executiei POE


- 55 -

Redactarea, continutul si aprobarile legale sunt descrise complet in Legea 453/2001 care amendeaza Legea 50/1991 pentru Autorizarea Constructiilor precum si prevederile Legii 401/din 07.10.2003 pentru modificarea si completarea Legii 50/1991. Antreprenorul va realiza documentatia in limba Romana. Aceasta se trimite de catre Autoritatea Contractanta catre Autoritatile Drumurilor, catre Politia Rutiera etc. pentru obtinerea autorizatiilor de lucru pe drumurile publice si pentru precizarea conditiilor ce trebuie indeplinite pe timpul executiei; apoi, documentatia se trimite la Primarie pentru Autorizatia de Constructie a lucrarilor in teritoriu. Taxele pentru eliberarea autorizatiilor se suporta de catre Autoritatea Contractanta. Documentatia trebuie a includa capitole pentru:

- Managementul Mediului - Sanatate si Siguranta - Metode de executie propuse pentru executia obiectelor cu lucrari complexe

Intrucat Autorizatia de Constructie corespunzatoare acestui “POE” trebuie sa fie obtinuta inainte de inceperea lucrarilor in teren, Antreprenorul va coordona astfel redactarea documentatiei de mai sus incat sa se evite intarzierea executiei.

3.2.13. Protectia muncii

Toate lucrarile se for desfasura in stricta concordanta cu Legislatia Uniunii Europene privind Protectia muncii si legislatia romana sau a tarii de origine a Antreprenorului, oricare din ele este mai stringenta. Posibile Pericole. Se atrage atentia Antreprenorului cu privire la pericolele care pot aparea in timpul executarii Lucrarilor, ce pot afecta sanatatea si siguranta muncitorilor sai, angajatilor Autoritatii Contractante Final si publicului in general.

Urmatoarele domenii de lucru vor implica pericole serioase, prin urmare trebuie intreprinse actiuni adecvate, pe cat posibil, pentru a reduce riscurile:

Excavari (ex. Sustinere pentru a preveni miscarile de teren, contact cu serviciile de mentinere a serviciilor subterane sau aeriene, bariere fizice pentru oprirea vehiculelor, semne de avertizare pentru pietoni)

Lucrul la inaltime (ex. Caderi, prabusirea materialelor) Spatii inchise (ex deficienta de oxigen, gaze/vapori/fum otravitor, gaze

explozive) Canalizari, namol in bazine, camere si conducte (ex leptospirosa/boala lui Weil,

inec, gaz otravitor) Lucrul pe sosele (ex trafic, pietoni) Ridicarea greutatilor (ex echipament corespunzator, teren stabil, sofer

profesionist /aruncator /manipulant calificat) Suprapunere cu actiunile clientului (ex. Statie operationala si echipament

existent) Depozitarea substantelor periculoase, manipularea si folosirea lor (ex.

Chimicale, explozive) Manipularea controlata a deseurilor materiale Siguranta si Metoda de executie.

Inaintea inceperii oricarei operatiuni periculoase, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare Instructiunile in ceea ce priveste Siguranta/Metoda de executie. Instruire. Toti muncitorii trebuie sa fie instruiti corespunzator, intaintea inceperii lucrului si trebuie supravegheati corespunzator in timpul executiei.


- 56 -

Utilaje sigure. Toate instalatiile si echipamentul trebuie sa fie corespunzatoare sarcinii care va fi executata si inspectate/testate corespunzator inaintea punerii in functiune. Raportare. Antreprenorul va trimite Consultantului Supervizare detaliile oricarui accident cat mai curand posibil dupa eveniment. Antreprenorul va pastra registre si va face rapoarte privind sanatatea, siguranta si bunastarea persoanelor, si pagubele asupra proprietatii, la solicitarea rezonabila a Consultantului Supervizare. Indepartare de pe Santier. Consultantul Supervizare va cere Antreprenorului sa inlature (sau sa intervina pentru a fi indepartat) orice persoana angajata la Lucrari care persista in orice comportament care poate aduce prejudicii sigurantei, sanatatii sau protectiei mediului. In mod similar, orice echipament care este nesigur va fi inlaturat de pe santier. Zone restrictionate. In orice parte a Santierului care este desemnata ca “Zona Restrictionata” nu se poate intra fara un «Permis de Munca». Toate zonele ocupate de echipamente activate, operationale, mecanice, electrice sau chimice, si canale colectoare ‘activate’, guri de vizitare si magazii vor fi in mod normal desemnate astfel. Antreprenorul nu va permite nici unui muncitor sau sub-Antreprenor sa intre in vreo astfel de zona pana cand nu i s-a emis un permis. Cand Antreprenorul necesita un astfel de permis, notifica Consultantului Supervizare cu 7 zile inainte si acesta din urma va aranja cu autoritatile competente eliberarea permisului. Cand Antreprenorul primeste un astfel de permis, acesta se va conforma tuturor masurilor de precautie care ar putea fi specificate in acesta si va pastra permisul pana la sfarsitul perioadei acoperite de acesta, inainte de a-l inapoia Consultantului Supervizare. Conformarea cu cerintele stipulate in permis nu il va absolvi pe Antreprenor de indeplinirea responsabilitatilor stipulate in Contract. Mediu periculos. Antreprenorul va furniza echipamentul de monitorizare necesar pentru accesul in medii periculoase sau potential periculoase. Monitorizarea tuturor mediilor periculoase sau potential periculoase va fi intreprinsa de Antreprenor si va fi pastrat un registru corespunzator. Masuri de Urgenta.

Se vor face aranjamentele corespunzatoare pentru interventie in caz de urgenta, incluzand:

Echipament de prim ajutor (pansamente etc.) Persoana(e) instruita(e) pentru acordarea primului ajutor Comunicarea cu, si transportul la, cel mai apropiat spital cu sectie de urgenta Echipament de monitorizare Echipament de salvare Echipament de stingere a incendiilor Comunicarea cu cel mai apropiat centru de Pompieri. Antreprenorul va prevedea tot echipamentul de salvare necesar care va fi verificat si

intretinut in mod regulat. Un registru cu verificarile echipamentului va fi pastrat pe santier. Antreprenorul se va asigura ca un numar adecvat din totalul muncitorilor sai sunt instruiti pe deplin in ce priveste folosinta aparatului cu oxigen si tehnicilor de salvare.

Echipamentele de protectie a personalului vor fi disponibile si folosite de muncitori atunci cand este cazul, incluzand :

Casti de protectie Ochelari de protectie Casti pentru protectia auzului Manusi de protectie


- 57 -

Cizme de protectie Vor fi prevazute conditiile sanitare necesare, inclusiv minimul de apa de baut, toalete, chiuvete cu apa calda, sapun si prosoape si zone curate/uscate/incalzite, echipate cu mese si scaune unde se poate lua masa. MĂSURI DE SANATATE SI SECURITATEA IN MUNCA

Antreprenorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca. In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale in acest domeniu. Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului responsabilitatii angajatorului.

(1) In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:

a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor; b) prevenirea riscurilor profesionale; c) informarea si instruirea lucratorilor; d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in

munca. (2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinand seama de modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente. (3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza urmatoarelor principia generale de prevenire:

a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la sursa; d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de

munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;

e) adaptarea la progresul tehnic; f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este

mai putin periculos; g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile,

organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;

h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;

i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. (4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:

a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca,a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;

b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;

c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini;


- 58 -

d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;

e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate. (5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii:

a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca, luand in considerare natura activitatilor;

b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, luand in considerare natura activitatilor;

c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale; d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.

(6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie obligatii financiare pentru lucratori. PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE TREBUIE: a) sa precizeze cerintele de securitate si sanatate aplicabile pe santier; b) sa specifice riscurile care pot aparea; c) sa indice masurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor; d) sa contina masuri specifice privind lucrarile care se incadreaza in una sau mai multe categorii cuprinse in anexa nr. 2. La elaborarea planului de securitate si sanatate trebuie sa se tina seama de toate tipurile de activitati care se desfasoara pe santier si sa se identifice toate zonele in care se desfasoara lucrarile cuprinse in continuare. Planul de securitate si sanatate trebuie sa contina cel putin urmatoarele: a) informatii de ordin administrativ care privesc santierul si, daca este cazul, informatii care completeaza declaratia prealabila prevazuta la art. 47 din Hg.300/2006 b) masuri generale de organizare a santierului stabilite de comun acord de catre managerul de proiect si coordonatorii in materie de securitate si sanatate; c) identificarea riscurilor si descrierea lucrarilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor; d) masuri specifice de securitate in munca pentru lucrarile care prezinta riscuri; masuri de protectie colectiva si individuala; e) amenajarea si organizarea santierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalitati de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de munca prevazute de antreprenori si subantreprenori pentru realizarea lucrarilor proprii; f) masuri de coordonare stabilite de coordonatorii in materie de securitate si sanatate si obligatiile ce decurg din acestea; g) obligatii ce decurg din interferenta activitatilor care se desfasoara in perimetrul santierului si in vecinatatea acestuia; h) masuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului in ordine si in stare de curatenie; i) indicatii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor si masurile de organizare luate in acest sens; j) modalitati de colaborare intre antreprenori, subantreprenori si lucratorii independent privind securitatea si sanatatea in munca.


- 59 -

Masurile de coordonare stabilite de coordonatorii in materie de securitate si sanatate si obligatiile ce decurg din acestea trebuie sa se refere, in special, la: a) caile sau zonele de deplasare ori de circulatie orizontale si verticale; b) conditiile de manipulare a diverselor materiale, in particular, in ceea ce priveste interferenta instalatiilor de ridicat aflate pe santier sau in vecinatatea acestuia; c) limitarea manipularii manuale a sarcinilor; d) delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, in mod deosebit daca se depoziteaza materiale sau substante periculoase; e) conditiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deseurilor si a materialelor rezultate din daramari, demolari si demontari; f) conditiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate; g) utilizarea mijloacelor de protectie colectiva si a instalatiei electrice generale; h) masurile care privesc interactiunile de pe santier. Planul de securitate si sanatate trebuie sa fie completat si adaptat in functie de evolutia santierului si de durata efectiva a lucrarilor sau a fazelor de lucru. Planul de securitate si sanatate trebuie sa se afle in permanenta pe santier pentru a putea fi consultat, la cerere, de catre inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate si sanatate in munca sau de reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii.

Cerinte Minime de Securitate Si Sanatate Pentru Santiere Observatii preliminare Obligatiile prevazute in prezenta documentatie se aplica de fiecare data cand caracteristicile santierului ori ale activitatii, circumstantele sau un risc o cer. In sensul prezentei anexe, termenul incaperi inseamna, printre altele, baraci. PARTEA A Cerinte minime generale pentru locurile de munca din santiere : 1. Stabilitate si soliditate 1.1. Materialele, echipamentele si, in general, orice element care, la o deplasare oarecare,poate afecta securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie fixate intr-un mod adecvat si sigur. 1.2. Accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decat daca se folosesc echipamente sau mijloace corespunzatoare, astfel incat lucrul sa se desfasoare in conditii de siguranta. 2. Instalatii de distributie a energiei 2.1. Instalatiile trebuie proiectate, realizate si utilizate astfel incat sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucratorii sa fie protejati corespunzator contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori indirecta. 2.2. La proiectarea, realizarea si alegerea materialului si a dispozitivelor de protectie trebuie sa se tina seama de tipul si puterea energiei distribuite, de conditiile de influenta externe si de competenta persoanelor care au acces la parti ale instalatiei. 3. Caile si iesirile de urgenta 3.1. Caile si iesirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere si sa conduca in modul cel mai direct posibil intr-o zona de securitate. 3.2. In caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poata fi evacuate rapid si in conditii de securitate maxima pentru lucratori. 3.3. Numarul, amplasarea si dimensiunile cailor si iesirilor de urgenta se determina in functie de utilizare, de echipament si de dimensiunile santierului si ale incaperilor, precum si de numarul maxim de persoane care pot fi prezente.


- 60 -

3.4. Caile si iesirile de urgenta trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent si sa fie amplasate in locuri corespunzatoare. 3.5. Pentru a putea fi utilizate in orice moment, fara dificultate, caile si iesirile de urgenta,precum si caile de circulatie si usile care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate cu obiecte. 3.6. Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu iluminare de siguranta, de intensitate suficienta in caz de pana de curent. 4. Detectarea si stingerea incendiilor 4.1. In functie de caracteristicile santierului si de dimensiunile si destinatia incaperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice si chimice ale substantelor sau ale materialelor prezente, precum si de numarul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar sa fie prevazute un numar suficient de dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor,precum si, daca este cazul, un numar suficient de detectoare de incendiu si de sisteme de alarma. 4.2. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu si sistemele de alarma trebuie intretinute si verificate in mod periodic. La intervale periodice trebuie sa se efectueze incercari si exercitii adecvate. 4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile si usor de manipulat. 4.4. Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate in locuri corespunzatoare. 5. Ventilatie Tinandu-se seama de metodele de lucru folosite si de cerintele fizice impuse lucratorilor, trebuie luate masuri pentru a asigura lucratorilor aer proaspat in cantitate suficienta. Daca se foloseste o instalatie de ventilatie, aceasta trebuie mentinuta in stare de functionare si nu trebuie sa expuna lucratorii la curenti de aer care le pot afecta sanatatea. Atunci cand este necesar pentru sanatatea lucratorilor, un sistem de control trebuie sa semnalizeze orice oprire accidentala a instalatiei. 6. Expunerea la riscuri particulare 6.1. Lucratorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf. 6.2. Atunci cand lucratorii trebuie sa patrunda intr-o zona a carei atmosfera este susceptibila sa contina o substanta toxica sau nociva, sa aiba un continut insuficient de oxigen sau sa fie inflamabila, atmosfera contaminata trebuie controlata si trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a preveni orice pericol. 6.3. Intr-un spatiu inchis un lucrator nu poate fi in nici un caz expus la o atmosfera cu risc ridicat. Lucratorul trebuie cel putin sa fie supravegheat in permanenta din exterior si trebuie luate toate masurile corespunzatoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv si imediat. 7. Temperatura In timpul programului de lucru, temperatura trebuie sa fie adecvata organismului uman,tinandu-se seama de metodele de lucru folosite si de solicitarile fizice la care sunt supusi lucratorii. 8. Iluminatul natural si artificial al posturilor de lucru, incaperilor si cailor de circulatie de pe santier 8.1. Posturile de lucru, incaperile si caile de circulatie trebuie sa dispuna, in masura in care este posibil, de suficienta lumina naturala.


- 61 -

Atunci cand lumina zilei nu este suficienta si, de asemenea, pe timpul noptii locurile de munca trebuie sa fie prevazute cu lumina artificiala corespunzatoare si suficienta. Atunci cand este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile, protejate contra socurilor. Culoarea folosita pentru iluminatul artificial nu trebuie sa modifice sau sa influenteze perceptia semnalelor ori a panourilor de semnalizare. 8.2. Instalatiile de iluminat ale incaperilor, posturilor de lucru si ale cailor de circulatie trebuie amplasate astfel incat sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucratori. 8.3. Incaperile, posturile de lucru si caile de circulatie in care lucratorii sunt expusi la riscuri in cazul intreruperii functionarii iluminatului artificial, trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta de o intensitate suficienta. 9. Usi si porti 9.1. Usile culisante trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta care sa impiedice iesirea de pe sine si caderea lor. 9.2. Usile si portile care se deschid in sus trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta care sa impiedice caderea lor. 9.3. Usile si portile situate de-a lungul cailor de siguranta trebuie sa fie semnalizate corespunzator. 9.4. In vecinatatea imediata a portilor destinate circulatiei vehiculelor trebuie sa existe usi pentru pietoni. Acestea trebuie sa fie semnalizate in mod vizibil si trebuie sa fie mentinute libere in permanenta. 9.5. Usile si portile mecanice trebuie sa functioneze fara sa prezinte pericol de accidentare pentru lucratori. Acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile si usor de identificat, cu exceptia celor care se deschid automat in caz de pana de energie, si trebuie sa poata fi deschise manual. 10. Cai de circulatie - zone periculoase 10.1. Caile de circulatie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, cheiurile si rampele de incarcare,trebuie sa fie calculate, plasate si amenajate, precum si accesibile astfel incat sa poata fi utilizate usor, in deplina securitate si in conformitate cu destinatia lor, iar lucratorii aflati in vecinatatea acestor cai de circulatie sa nu fie expusi nici unui risc. 10.2. Caile care servesc la circulatia persoanelor si/sau a marfurilor, precum si cele unde au loc operatiile de incarcare sau descarcare trebuie sa fie dimensionate in functie de numarul potential de utilizatori si de tipul de activitate. Daca sunt utilizate mijloace de transport pe caile de circulatie, o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protectie adecvate trebuie prevazute pentru ceilalti utilizatori ai locului. Caile de circulatie trebuie sa fie clar semnalizate, verificate periodic si intretinute. 10.3. Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel incat sa existe o distanta suficienta fata de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoare si scari. 10.4. Daca santierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor fara atributii de serviciu in zonele respective. Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii abilitati sa patrunda in zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil. 11. Cheiuri si rampe de incarcare 11.1. Cheiurile si rampele de incarcare trebuie sa fie corespunzatoare dimensiunilor incarcaturilor ce se transporta. 11.2. Cheiurile de incarcare trebuie sa aiba cel putin o iesire. 11.3. Rampele de incarcare trebuie sa fie sigure, astfel incat lucratorii sa nu poata cadea. 12. Spatiu pentru libertatea de miscare la postul de lucru


- 62 -

Suprafata posturilor de lucru trebuie stabilita, in functie de echipamentul si materialul necesar, astfel incat lucratorii sa dispuna de suficienta libertate de miscare pentru activitatile lor. 13. Primul ajutor 13.1. Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregatit in acest scop. Trebuie luate masuri pentru a asigura evacuarea, pentru ingrijiri medicale, a lucratorilor accidentati sau victime ale unei imbolnaviri neasteptate. 13.2. Trebuie prevazute una sau mai multe incaperi de prim ajutor, in functie de dimensiunile santierului sau de tipurile de activitati. 13.3. Incaperile destinate primului ajutor trebuie sa fie echipate cu instalatii si cu materiale indispensabile primului ajutor si trebuie sa permita accesul cu brancarde. 13.4. Aceste spatii trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. 13.5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde conditiile de munca o cer. Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzator si trebuie sa fie usor accesibile.Un panou de semnalizare amplasat in loc vizibil trebuie sa indice clar adresa si numarul de telefon ale serviciului de urgenta. 14. Instalatii sanitare 14.1. Vestiare si dulapuri pentru imbracaminte 14.1.1. Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia trebuie sa poarte imbracaminte de lucru si daca, din motive de sanatate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe intr-un alt spatiu. Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile, sa aiba capacitate suficienta si sa fie dotate cu scaune. 14.1.2. Vestiarele trebuie sa fie suficient de incapatoare si sa aiba dotari care sa permita fiecarui lucrator sa isi usuce imbracamintea de lucru, daca este cazul, precum si vestimentatia si efectele personale si sa le poata pastra incuiate. In anumite situatii, cum ar fi existenta substantelor periculoase, a umiditatii, a murdariei,imbracamintea de lucru trebuie sa poata fi tinuta separat de vestimentatia si efectele personale. 14.1.3. Trebuie prevazute vestiare separate pentru barbati si femei sau o utilizare separata a acestora. 14.1.4. Daca nu sunt necesare vestiare in sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrator trebuie sa dispuna de un loc unde sa-si puna imbracamintea si efectele personale sub cheie. 14.2. Dusuri, chiuvete 14.2.1. Atunci cand tipul de activitate sau cerintele de curatenie impun acest lucru, lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie dusuri corespunzatoare in numar suficient. Trebuie prevazute sali de dusuri, separate pentru barbati si femei, sau o utilizare separata a acestora. 14.2.2. Salile de dusuri trebuie sa fie suficient de incapatoare, astfel incat sa permita fiecarui lucrator sa isi faca toaleta, fara sa fie deranjat si in conditii de igiena corespunzatoare. Dusurile trebuie prevazute cu apa curenta, rece si calda. 14.2.3. Atunci cand dusurile nu sunt necesare, in sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie sa fie prevazut un numar suficient de chiuvete cu apa curenta calda, daca este necesar. Acestea trebuie sa fie amplasate in apropierea posturilor de lucru si a vestiarelor.


- 63 -

Trebuie prevazute chiuvete separate pentru barbati si pentru femei sau o utilizare separata a acestora atunci cand acest lucru este necesar din motive de decenta. 14.2.4. Daca incaperile cu dusuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste incaperi trebuie sa comunice intre ele. 14.3. Cabine de WC-uri si chiuvete In apropierea posturilor de lucru, a incaperilor de odihna, a vestiarelor si a salilor de dusuri lucratorii trebuie sa dispuna de locuri speciale, dotate cu un numar suficient de WC-uri si de chiuvete, utilitati care sa asigure nepoluarea mediului inconjurator, de regula ecologice. Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate pentru barbati si femei sau utilizarea separate a acestora. 15. Incaperi pentru odihna si/sau cazare 15.1. Lucratorii trebuie sa dispuna de incaperi pentru odihna si/sau cazare usor accesibile,atunci cand securitatea ori sanatatea lor o impun, in special datorita tipului activitatii, numarului mare de lucratori sau distantei fata de santier. 15.2. Incaperile pentru odihna si/sau cazare trebuie sa fie suficient de mari si prevazute cu un numar de mese si de scaune corespunzator numarului de lucratori. 15.3. Daca nu exista asemenea incaperi, alte facilitati trebuie sa fie puse la dispozitie personalului pentru ca acesta sa le poata folosi in timpul intreruperii lucrului. 15.4. Incaperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar in cazuri exceptionale trebuie sa fie dotate cu echipamente sanitare in numar suficient, cu o sala de mese si cu o sala de destindere. Acestea trebuie sa fie dotate cu paturi, dulapuri, mese si scaune, tinandu-se seama de numarul de lucratori. La atribuirea lor trebuie sa se tina seama de prezenta lucratorilor de ambele sexe. 15.5. In incaperile pentru odihna si/sau cazare trebuie sa se ia masuri corespunzatoare pentru protectia nefumatorilor impotriva disconfortului produs de fumul de tutun. 16. Dispozitii diverse 16.1. Intrarile si perimetrul santierului trebuie sa fie semnalizate astfel incat sa fie vizibile si identificabile in mod clar. 16.2. Lucratorii trebuie sa dispuna de apa potabila pe santier si, eventual, de alta bautura corespunzatoare si nealcoolica, in cantitati suficiente, atat in incaperile pe care le ocupa, cat si in vecinatatea posturilor de lucru. 16.3. Lucratorii trebuie sa dispuna de conditii pentru a lua masa in mod corespunzator si,daca este cazul, sa dispuna de facilitati pentru a-si pregati masa in conditii corespunzatoare. PARTEA B CERINTE MINIME specifice pentru posturile de lucru din santiere Observatii preliminare Atunci cand situatii particulare o cer, clasificarea cerintelor minime in doua sectiuni, asa cum sunt prezentate mai jos, nu trebuie sa fie considerata obligatorie. SECTIUNEA 1 Posturi de lucru din santiere, in interiorul incaperilor 1. Stabilitate si soliditate Incaperile trebuie sa aiba o structura si o stabilitate corespunzatoare tipului de utilizare. 2. Usi de siguranta Usile de siguranta trebuie sa se deschida catre exterior si nu trebuie sa fie incuiate, astfel incat sa poata fi deschise usor si imediat de catre orice persoana care are nevoie sa le utilizeze in caz de urgenta. Este interzisa utilizarea usilor culisante si a usilor rotative ca usi de siguranta. 3. Ventilatie


- 64 -

Daca sunt folosite instalatii de aer conditionat sau de ventilatie mecanica, acestea trebuie sa functioneze astfel incat lucratorii sa nu fie expusi curentilor de aer. Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid. 4. Temperatura 4.1. Temperatura in incaperile de odihna, incaperile pentru personalul de serviciu permanent,incaperile sanitare, cantine si incaperile de prim ajutor trebuie sa corespunda destinatiei specifice acestor incaperi. 4.2. Ferestrele, luminatoarele si peretii de sticla trebuie sa permita evitarea luminii solare excesive, in functie de natura activitatii si destinatia incaperii. 5. Iluminatul natural si artificial Locurile de munca trebuie, pe cat posibil, sa dispuna de lumina naturala suficienta si sa fie echipate cu dispozitive care sa permita un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea si sanatatea lucratorilor. 6. Pardoselile, peretii si plafoanele incaperilor 6.1. Pardoselile incaperilor trebuie sa fie lipsite de proeminente, de gauri sau de planuri inclinate periculoase. Pardoselile trebuie sa fie fixe, stabile si nealunecoase. 6.2. Suprafetele pardoselilor, peretilor si plafoanelor incaperilor trebuie sa fie realizate astfel incat sa poata fi curatate si retencuite pentru a se obtine conditii de igiena corespunzatoare. 6.3. Peretii transparenti sau translucizi, in special peretii realizati integral din sticla, din incaperi ori din vecinatatea posturilor de lucru si a cailor de circulatie trebuie sa fie semnalizati clar. Acestia trebuie realizati din materiale securizate sau trebuie sa fie separati de posturile de lucru si de caile de circulatie astfel incat lucratorii sa nu poata intra in contact cu peretii si sa nu poata fi raniti prin spargerea acestora. 7. Ferestre si luminatoare 7.1. Ferestrele, luminatoarele si dispozitivele de ventilatie trebuie sa poata fi deschise, inchise, reglate si fixate in siguranta de catre lucratori. Atunci cand acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel incat sa nu prezinte un pericol pentru lucratori. 7.2. Ferestrele si luminatoarele trebuie prevazute, inca din faza de proiectare, cu sisteme de curatare sau trebuie sa dispuna de dispozitive care sa permita curatarea acestora fara riscuri pentru lucratorii care executa aceasta activitate ori pentru ceilalti lucratori prezenti. 8. Usi si porti 8.1. Pozitia, numarul, materialele din care sunt realizate, precum si dimensiunile usilor si portilor sunt determinate in functie de natura si destinatia incaperilor. 8.2. Usile transparente trebuie sa fie semnalizate la inaltimea vederii. 8.3. Usile si portile batante trebuie sa fie transparente sau sa fie prevazute cu panouri transparente. 8.4. Suprafetele transparente sau translucide ale usilor si portilor trebuie protejate impotriva spargerii atunci cand acestea nu sunt construite dintr-un material securizat si lucratorii pot fi raniti in cazul in care acestea se sparg. 9. Caile de circulatie Traseele cailor de circulatie trebuie sa fie puse in evidenta, in masura in care utilizarea incaperilor si echipamentul din dotare necesita acest lucru, pentru asigurarea protectiei lucratorilor. 10. Dimensiunile si volumul de aer al incaperilor Incaperile de lucru trebuie sa aiba o suprafata si o inaltime care sa permita lucratorilor sa isi desfasoare activitatea fara riscuri pentru securitatea, sanatatea sau confortul lor. SECTIUNEA a 2-a Posturi de lucru din santiere, in exteriorul incaperilor


- 65 -

1. Stabilitate si soliditate 1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la inaltime sau in adancime, trebuie sa fie solide si stabile, tinandu-se seama de: a) numarul de lucratori care le ocupa; b) incarcaturile maxime care pot fi aduse si suportate, precum si de repartitia lor; c) influentele externe la care pot fi supuse. Daca suportul si celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinseca,trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzatoare si sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a partilor acestor posture de lucru. 1.2. Verificare Stabilitatea si soliditatea trebuie verificate in mod corespunzator si, in special, dupa orice modificare de inaltime sau adancime a postului de lucru. 2. Instalatii de distributie a energiei 2.1. Instalatiile de distributie a energiei care se afla pe santier, in special cele care sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic si intretinute corespunzator. 2.2. Instalatiile existente inainte de deschiderea santierului trebuie sa fie identificate, verificate si semnalizate in mod clar. 2.3. Daca exista linii electrice aeriene, de fiecare data cand este posibil acestea trebuie sa fie deviate in afara suprafetei santierului sau trebuie sa fie scoase de sub tensiune. Daca acest lucru nu este posibil, trebuie prevazute bariere sau indicatoare de avertizare,pentru ca vehiculele sa fie tinute la distanta fata de instalatii. In cazul in care vehiculele de santier trebuie sa treaca pe sub aceste linii, trebuie prevazute indicatoare de restrictie corespunzatoare si o protectie suspendata. 3. Influente atmosferice Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea si sanatatea. 4. Caderi de obiecte Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data cand aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protectie colectiva. Materialele si echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel incat sa se evite rasturnarea ori caderea lor. In caz de necesitate, trebuie sa fie prevazute pasaje acoperite sau se va impiedica accesul in zonele periculoase. 5. Caderi de la inaltime 5.1. Caderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, in special cu ajutorul balustradelor de protectie solide, suficient de inalte si avand cel putin o bordura, o mana curenta si protectie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent. 5.2. Lucrarile la inaltime nu pot fi efectuate, in principiu, decat cu ajutorul echipamentelor corespunzatoare sau cu ajutorul echipamentelor de protectie colectiva, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere. In cazul in care, datorita naturii lucrarilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevazute mijloace de acces corespunzatoare si trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare. 6. Schele si scari 6.1. Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite si intretinute astfel incat sa se evite prabusirea sau deplasarea lor accidentala. 6.2. Platformele de lucru, pasarelele si scarile schelelor trebuie sa fie construite,dimensionate, protejate si utilizate astfel incat persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte. 6.3. Schelele trebuie controlate de catre o persoana competenta, astfel: a) inainte de utilizarea lor;


- 66 -

b) la intervale periodice; c) dupa orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pamant ori in alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea. 6.4. Scarile trebuie sa aiba o rezistenta suficienta si sa fie corect intretinute. Acestea trebuie sa fie corect utilizate, in locuri corespunzatoare si conform destinatiei lor. 6.5. Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare. 7. Instalatii de ridicat 7.1. Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele componente si elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie sa fie: a) bine proiectate si construite si sa aiba o rezistenta suficienta pentru utilizarea careia ii sunt destinate; b) corect instalate si utilizate; c) intretinute in stare buna de functionare; d) verificate si supuse incercarilor si controalelor periodice, conform dispozitiilor legale in vigoare; e) manevrate de catre lucratori calificati care au pregatirea corespunzatoare. 7.2. Toate instalatiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare trebuie sa aiba marcata in mod vizibil valoarea sarcinii maxime. 7.3. Instalatiile de ridicat, precum si accesoriile lor nu pot fi utilizate in alte scopuri decat cele pentru care sunt destinate. 8. Vehicule si masini pentru excavatii si manipularea materialelor 8.1. Toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa fie: a) bine concepute si construite, tinandu-se seama, in masura in care este posibil, de principiile ergonomice; b) mentinute in stare buna de functionare; c) utilizate in mod corect. 8.2. Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa aiba pregatirea necesara. 8.3. Trebuie luate masuri preventive pentru a se evita caderea in excavatii sau in apa a vehiculelor si a masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor. 8.4. Cand este necesar, masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducatorul impotriva strivirii in cazul rasturnarii masinii si al caderii de obiecte. 9. Instalatii, masini, echipamente 9.1. Instalatiile, masinile si echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fara motor,trebuie sa fie: a) bine proiectate si construite, tinandu-se seama, in masura in care este posibil, de principiile ergonomice; b) mentinute in stare buna de functionare; c) folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate; d) manevrate de catre lucratori avand pregatirea corespunzatoare. 9.2. Instalatiile si aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate si supuse incercarilor si controlului periodic. 10. Excavatii, puturi, lucrari subterane, tuneluri, terasamente 10.1. In cazul excavatiilor, puturilor, lucrarilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate masuri corespunzatoare: a) pentru a preveni riscurile de ingropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijiniri, taluzari sau altor mijloace corespunzatoare; b) pentru a preveni pericolele legate de caderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei; c) pentru a asigura o ventilatie suficienta tuturor posturilor de lucru, astfel incat sa se realizeze o atmosfera respirabila care sa nu fie periculoasa sau nociva pentru sanatate;


- 67 -

d) pentru a permite lucratorilor de a se adaposti intr-un loc sigur, in caz de incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor. 10.2. Inainte de inceperea terasamentelor trebuie luate masuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane si altor sisteme de distributie. 10.3. Trebuie prevazute cai sigure pentru a intra si iesi din zona de excavatii. 10.4. Gramezile de pamant, materialele si vehiculele in miscare trebuie tinute la o distant suficienta fata de excavatii; eventual, se vor construi bariere corespunzatoare. 11. Lucrari de demolare Cand demolarea unei cladiri sau a unei lucrari poate sa prezinte pericole: a) se vor adopta masuri de prevenire, precum si metode si proceduri corespunzatoare; b) lucrarile trebuie sa fie planificate si executate sub supravegherea unei personae competente. 12. Constructii metalice sau din beton, cofraje si elemente prefabricate grele 12.1. Constructiile metalice sau din beton si elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare si schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente. 12.2. Trebuie prevazute masuri de prevenire corespunzatoare pentru a proteja lucratorii impotriva pericolelor datorate nesigurantei si instabilitatii temporare a lucrarii. 12.3. Cofrajele, suporturile temporare si sprijinele trebuie sa fie proiectate si calculate,realizate si intretinute astfel incat sa poata suporta, fara risc, sarcinile la care sunt supuse. 13. Batardouri si chesoane 13.1. Toate batardourile si chesoanele trebuie sa fie: a) bine construite, realizate din materiale corespunzatoare si solide, de o rezistenta suficienta; b) prevazute cu echipament adecvat pentru ca lucratorii sa se poata adaposti in caz de iruperi de apa si de materiale. 13.2. Constructia, montarea, transformarea si demontarea unui batardou sau cheson trebuie sa se faca numai sub supravegherea unei persoane competente. 13.3. Toate batardourile si chesoanele trebuie sa fie controlate periodic de catre o persoana competenta. Se va acorda o atenţie deosebită următoarelor:

Legea nr.319/ 2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca

nr. 319/2006 Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si

sanatate pentru santierele temporare sau mobile Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentări cu apă ale localităţilor şi

pentru nevoi tehnologice, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 11/1996;

Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I , nr. 11/1996. Deoarece lucrările se vor executa în condiţiile existentei altor reţele edilitare (gaze, cabluri electrice), se impune, convocarea reprezentanţilor deţinătorilor reţelelor urbane, pentru identificarea în teren a intersectărilor şi analiza pe teren a condiţiilor impuse prin avizele acordate la faza de studiu de fezabilitate.

3.2.14. Managementul de mediu


- 68 -

Studiul de Fezabilitate cuprinde printre altele Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM). Studiul de Fezabilitate va fi disponibil la Autoritatea Contractanta si Antreprenorii pot solicita accesul la acest studiu pentru strangerea de informatii. EIM-ul mentionat anterior formeaza baza pentru componenta de mediu a Studiului de Fezabilitate. EIM-ul este aprobat de catre autoritatile romane impreuna cu Studiul de fezabilitate. Daca Antreprenorul se abate de la acesta, el va fi responsabil cu elaborarea amendamentelor necesare la EIM-ul romanesc. Pentru abordarea potentialului impact asupra mediului legat de constructia lucrarilor, Antreprenorul va trebui sa pregateasca un Plan de Management al Mediului (PMM) care sa cuprinda actiunile de remediere necesare care trebuie implementate in timpul constructiei. Acesta va include orele de lucru, nivele de zgomot, mirosurile suparatoare, curatenia principalelor strazi de pe santier, ordinea santierului in sine, printre multe alte aspecte. Antreprenorul isi va baza intocmirea PMM pe EIM inclus in Studiul de Fezabilitate mentionat anterior si standardele de mediu relevante.

3.2.15. Facilitati pentru Consultantul Supervizare

1. Biroul Consultantului Supervizare Se vor amenaja si mentine pe toata durata derularii Contractului spatii de lucru suficiente pentru cinci persoane, respectiv:

minim 3 camere (birouri) cu o suprafata minima de 3 m2/persoana; sala pentru sedinte pentru minim 15 persoane; spatiu amenajat corespunzator pentru oficiu si dotat cu frigider, cuptor cu microunde; grupuri sanitare dotate corespunzator.

De asemenea, birourile, sala de sedinte, oficiul vor fi complet mobilate; spatiile de lucru vor fi echipate cu linii telefonice si internet, fax, doua calculatoare, imprimanta, copiator. Toate spatiile de lucru, inclusiv sala de sedinte vor fi dotate cu aer conditionat. Costurile pentru intretinerea birourilor: curatenie, incalzire si curent electric vor fi suportate de catre Antreprenor. Curatenia birourilor se va asigura zilnic Costurile pentru telefon, fax si internet vor fi suportate de catre Consultantul pentru supervizare. Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului Supervizare echipament de protectie pentru 6 persoane incluzand minimum Casti de protectie, Casti pentru protectia auzului, Manusi de protectie, Cizme de protectie Antreprenorul va pune la dispozitia exclusiva a Consultantului Supervizare un set echipament topografic ( minim 1 nivela + stadie, ruleta 10 m)

2. Autovehicule Antreprenorul va prevedea autovehicule pentru Consultantul Supervizare, respectiv:

2 autoturism pentru Consultantul Supervizare Rezident cu cilindreea 1200 cmc. Antreprenorul va suporta de asemenea asigurarile tip Casco pe toata durata executiei lucrarilor precum si costurile necesare pentru reparatii si pentru verificarile periodice. Costurile pentru carburant vor fi suportate de catre Consultant.

3.2.16. Teste la Teminare Probele de etanseitate respectiv probele de presiune – se va executa conform reglementarilor specifice aplicabile in vigoare precum si a prevederilor din Specificatiile Tehnice Generale. Remedierea defectiunilor se va face in concordanta cu decizia Consultantului Supervizare.


- 69 -

3.2.17. Rapoarte Rapoartele principale care vor fi furnizate de catre Antreprenor sunt rapoartele de progres lunare, asa cum sunt desrise in Conditiile Generale, cu amendamentele urmatoare:

- asigurarea de calitate si documentele de control al calitatii, rezultatele testelor si certificatele materialelor vor fi predate saptamanal in 3 copii

- pentru lucrarile proiectate de catre Antreprenor, asa cum se definesc in presenta documentatie, responsabilul pentru proiect va produce si va preda un raport catre Comisia de Receptie a Lucrarilor, asa cum se prevede in Hotararea de Guvern HG 273/1994. Se vor furniza de asemenea rapoarte saptamanale, care sa cuprinda progresul fizic realizat saptamanal si cumulat, intarzieri/depasiri fata de programul de lucru, probleme aparute, etc. In vederea realizarii raportarii saptamanale Antreprenorul va prezenta programul de lucru pe fiecare strada/tronson defalcat pe saptamani din care sa reiasa cuantumul principalilor indicatori fizici ce sunt prevazuti a fi realizati saptamanal (lungime conducta, nr. camine, nr. bransamente/racorduri, nr. apometre, etc..

3.2.18. Documente pentru Cartea Constructiei Cartea Constructiei este un document descris in intregime in Anexa 6 a Hotararii de

Guvern HG 273/1994. Antreprenorul va intocmi pe cheltuiala proprie «Cartea Constructiei» Cap. „B”(conform Anexei), in conformitate cu reglementarile nationale si o va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare.

Anexa CONŢINUT CAP. B.(CARTEA TEHNICA)

Dosarul va fi intocmit pe străzi, va avea un opis, paginile numerotate. Va avea câte o foaie de capăt, care va separa capitolele referitoare la reţeaua de apă,

reţeaua de canalizare, dispoziţii de şantier, ataşamente, materiale. A. Reţeaua de apă

1. Autorizaţia de construcţie 2. PV trasare 3. Registrul de evidenţa PVLA ( în care vor fi trecute toate PV, PVLA model deja

predat ) 4. PVLA cotă şi dimensiuni săpătură 5. PV natură teren de fundare 6. PVLA pat de nisip şi montaj conductă (se va indica diametrul,tipul şi lungimea

conductei) 7. Schema sudurilor, numerotate, poziţionarea coturilor, T-urilor,hidranţilor, 8. Protocoalele de sudură 9. PV probă de presiune (împreună cu branşamentele, hidranţi,instalaţiile hidraulice

din cămine) 10. PV Fază determinantă 11. PVLA Umplutură Etapa 1(în cazul zonelor verzi până la cota finală ),cu recepţia

pozării benzi de detecţie


- 70 -

12. PVLA compactare, probe compactări 13. PVLA umplutură Etapa 2 (în cazul drumurilor până la infrastructură drum) 14. PVLA infrastructură drum 15. PV recepţie drum, cu proprietarul drumului (inclusiv ptr. Reţea canalizare ) 16. PV recepţie zone verzi (inclusiv ptr. Reţea canalizare ) 17. Registru evidenţa Dispoziţiilor de Şantier(model déjà predat ) 18. Ataşamente inclusiv branşamente, cămine Branşamente(se pot include în poziţiile de mai sus, sau PVLA separat întocmite Tabel cu branşamente, care să cuprindă nr.imobilului,diametrul,lungimea,diametru

contor. Registrul Meteorologic Jurnalul evenimentelor Cămine apă Actele de la poziţiile 3, 4,5, PVLA turnare egalizare PVLA armare şi cofrare PV(calitativă) recepţie aspect beton PVLA izolare hidrofugă PV (calitativă )recepţie montaj instalaţii hidraulice PV recepţie montaj capac din beton Condică betoane Probe betoane B. Reţea Canalizare

Idem poziţiile2,3,4,5,6,9(etanşeitate ),10,11,12,13,14,17,18 Cămine canalizare Idem poziţiile 3,4,5, PVLA montaj cămin PVLA izolaţia hidrofugă (inclusiv etanşarea intre elementele căminului ) Poz.12,13 C. Materiale Certificate de calitate, declaratia de conformitate, agremente, probe, PV recepţie mat. Documentele care se refera la lucrarile de executie trebuie sa fie furnizate de catre

Antreprenor. Ca urmare: - Toate documentele care privesc controlul calitatii lucrarilor vor fi editate in

Limba Romana iar unul din originale va fi pastrat pentru intocmirea Cartii Constructiei; - Toate formularele de acceptare a testelor din teren vor fi editate in Limba

Romana;


- 71 -

- Originalele Certificatelor de Calitate si ale Certificatelor de Conformitate pentru materialele importate vor fi insotite de traducerea in Limba Romana care va indica de asemenea partea din lucrari (obiectul) unde se va incorpora materialul respectiv;

- Un dosar cu tot betonul introdus in lucrari va fi pastrat si completat pe santier si va fi predat Consultantului inainte de receptia lucrarilor pentru fiecare obiect;

- Se va pastra in santier un dosar cu toate dispozitiile Consultantului si cu toate notificarile Antreprenorului referitoare la executia lucrarilor;

- Pe santier se va pastra un dosar cu toate evenimentele speciale: cutremure de pamant, inundatii, temperaturi extreme etc.

- Toate documentele care privesc controlul calitatii lucrarilor vor fi editate in

Limba Romana iar unul din originale va fi pastrat pentru intocmirea Cartii Constructiei; - Toate formularele de acceptare a testelor din teren vor fi editate in Limba

Romana; - Originalele Certificatelor de Calitate si ale Certificatelor de Conformitate pentru

materialele importate vor fi insotite de traducerea in Limba Romana care va indica de asemenea partea din lucrari (obiectul) unde se va incorpora materialul respectiv;

- Un dosar cu tot betonul introdus in lucrari va fi pastrat si completat pe santier si va fi predat Consultantului inainte de receptia lucrarilor pentru fiecare obiect;

- Se va pastra in santier un dosar cu toate dispozitiile Consultantului si cu toate notificarile Antreprenorului referitoare la executia lucrarilor;

- Pe santier se va pastra un dosar cu toate evenimentele speciale: cutremure de pamant, inundatii, temperaturi extreme etc.

3.2.19. Standarde

Toate priectele si lucrarile se vor baza pe standardele nationale aplicabile, in vigoare la data proiectarii. Daca nu exista standarde nationale relevante aplicabile, Antreprenorul va utiliza standarde straine aplicabile (EU, DIN, BS etc) caz în care va ataşa documentaţiei proiectului norma respectivă, împreuna cu traducerea corespunzătoare în limba română. O lista a standardelor naţionale relevante aplicabile este prezentata în capitolul 3.4. Lista nu este exhaustiva.

3.2.20. Organizarea de

santier 1. Pregatirea teritoriului

Lucrarile vor fi planificate si executate astfel incat alimentarea cu apa si canalizarea sa functioneze normal cu exceptia unor intreruperi de scurta durata si cu aprobarea scrisa a Beneficiarului. Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a asigura o cooperare continua cu Beneficiarul care sa-i permita acestuia operarea si intretinerea normala a retelelor de distributie si de canalizare, inclusiv a statiilor de pompare existente, in tot ce priveste implementarea lucrarilor. Antreprenorul va executa lucrarile strict pe teritoriul alocat si va mentine teritoriul respectiv, drumurile de acces, statiile de pompare si alte obiective in stare curata si deschise pentru Autoritatea Contractanta si alti utilizatori pentru operare si folosire curenta. Pe perioada lucrarilor, nivelul de zgomot nu va depasi 90 dB(A), in conformitate cu Ordinul 1957/1995 emis de Ministerul Sanatatii.


- 72 -

2. Protectia serviciilor existente Antreprenorul este responsabil pentru localizarea serviciilor existente si pentru raportarea oricaror daune produse acestora ca urmare a executiei lucrarilor din contract, atat pe timpul cat si dupa executarea acestora. In acest sens, inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul se va coordona in scris atat cu Beneficiarul cat si cu alti Operatori (cabluri, conducte, altele).

3. Semnalizari Antreprenorul va prevedea, instala si intretine la fiecare locatie a lucrarilor cate un panou rezistent la intemperii aprobat de catre Consultant Supervizare. Panoul va avea minimum 4 m inaltime si 2,4 m latime si va furniza minimum urmatoarele informatii: Numele proiectului; Programul EU FONDURI DE COEZIUNE cu LOGO; Consultantul Supervizare; Beneficiarul final; EXEMPLU DE PANOU INFORMATIV Titlul proiectului Amplasamentul Sigla Uniunii Europene Finantat de : Grant-ul Uniunii Europene … Lei … (moneda locala) Contributie locala … Lei … (moneda locala) Autoritatea Contractanta Antreprenorul: {Numele Antreprenorului) Datele cerute in Autorizatia de Constructie; Panourile vor fi afisate cu 2 saptamani inainte de inceperea lucrarilor si vor fi indepartate cel tarziu la 6 luni dupa incheierea lucrarilor si vor fi inlocuite cu placi comemorative.

4. Echipament dezafectat Echipamentul dezafectat reprezinta proprietate publica si nu apartine Antreprenorului. Decizia privind acest echipament va fi luata de catre Beneficiarul Final si va fi transmisa pe cale oficiala de catre Consultant Supervizare catre Antreprenor. In cazul cand Beneficiarul Final decide sa nu pastreze echipamentul dezafectat, acesta va fi evacuat din amplasamnetul lucrarilor de catre si pe cheltuiala Antreprenorului.

3.2.21. Obstructii Posibile

Antreprenorul va lua toate masurile pentruca sa fie depasite efectele diferitelor obstructii ce vor putea fi intalnite in teren pe perioada lucrarilor, cum ar fi:

Obiecte ingropate (pereti, fundatii vechi etc.); Strazi inguste, excavatii adanci, sol slab; Utilitati ingropate (de ex. cabluri electrice si telefonice, conducte de apa sau de

canalizare, de apa calda sau de gaz etc. ); Probleme de trafic – management, redirectionare etc.;

Prin alegerea metodelor de pozare si prin traseul ales, Antreprenorul va asigura ca sa nu fie afectate cladirile, drumurile, aleile, alte constructii, utilitatile subterane, serviciile in general etc. In acest scop, Antreprenorul va colabora strans si se va coordona cu autoritatile locale si cu operatorii de utilitati.


- 73 -

3.2.22. Mentinerea serviciilor existente de apa si canalizare

Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea serviciilor de apa si canalizare din

zonele in lucru si din cele laterale pe perioada instalarii conductelor. Temporar se vor folosi pompe, conducte si alte mijloace pentru a face transferul apei in aval de sectiunea afectata de lucrari. Antreprenorul este responsabil pentru notificarea Consultantului si, prin intermediul acestuia, a Autoritatii Contractante pentru toate lucrarile temporare care ar putea afecta locuitorii pe perioada instalarii conductelor. Antreprenorul va intocmi si va inainta catre Consultant Supervizare Metoda de lucru propusa pentru mentinerea serviciilor de apa pe perioada lucrarilor, in conformitate cu Specificatiile iar acestea trebuie sa fie aprobate ce catre Consultant Supervizare inainte de aprobarea pentru inceperea lucrarilor.

3.2.23. Desene post executie

Releveele lucrarilor executate vor contine toate Piesele desenate (Vol.6) revizuite ale

Contractului precum si desenele aditionale produse de Antreprenor revizuite in final in conformitate cu prevederile contractuale. Piesele desenate (Vol.6) Standard vor fi incluse doar daca au fost folosite ca atare pentru lucrarile care fac obiectul releveului. Toate releveele vor fi in Limba Romana. O copie electronica va fi predata de asemenea odata cu forma finala a releveelor. Toate planurile se vor prezenta in format electronic – AUTOCAD. Pentru acoperirea costurilor provenite din cerintele acestui capitol, un paragraf special va fi inclus in Lista de Cantitati (Vol. 4).

3.2.24. Lista fazelor determinante de execuţie

Proiect nr. …………………………

PROGRAM DE CONTROL pentru urmărirea calităţii lucrărilor în fazele de execuţie determinante

pentru rezistenţa şi stabilitatea conductelor şi accesoriilor de canalizare LUCRAREA: ……………..………………………………………..în calitate de Consultantul Supervizare, ……….....................................……………………………………în calitate de proiectant, ………………………………………………………………….….în calitate de Antreprenor,


- 74 -

In conformitate cu legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, Hot. Guvernului 261/08.06.1994, Hot. Guvernului 272/14.06.1994 şi Hot. Guvernului 273/14.06.1994, STAS-urile şi normativele tehnice în vigoare, stabilesc de comun accord prezentul program pentru controlul calităţii lucrărilor.

Participanţi: IC – ISC I – Consultant Supervizare E – Antreprenor P - proiectant

Nr. crt.

Denumirea lucrării ce se recepţionează sau faza de executie determinantă pentru rezistenţă şi stabilitatea în construcţii

IC I E P

Nr. şi data: - Proces verbal de receptie calitativă (PVRC) - Proces verbal de control al lucrărilor în faze determinante (PVCFD)

0 1 2 3 4 5 6 Tronson ……………………..

1 Predare amplasament x x x (PVRC) 2 Trasare x x (PVRC) 3 Controlul execuţiei săpăturilor

pentru pozarea conductei Natura terenului de fundare

x

x

(PVRC)

4 Controlul pozării conductei şi a execuţiei căminelor, bransamentelor verificându-se - cotele de pozare ale conductei - executare pat pozare; - montare teava : Tronson , L APROXIMATIV m Tronson , L APROXIMATIV m

x x x x

x x x x

(PVRC) (PVRC) (PVRC) (PVRC)

5 Realizarea probei de etanşeitate la conducte

x x x x (PVCFD)

6

Realizarea umpluturii

x

x

(PVRC)

CONSULTANT SUPERVIZARE, PROIECTANT,

ANTREPRENOR, REPREZENTANT I.S.C. NOTA:

- Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi pentru participare cu minimum 5 zile înaintea datei la care urmează a se face verificarea.

- La recepţia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea construcţiei.


- 75 -

Proiect nr. …………………………

PROGRAM DE CONTROL pentru urmărirea calităţii lucrărilor în fazele de execuţie determinante

pentru rezistenţa şi stabilitatea conductelor şi accesoriilor de apă

LUCRAREA: ……………..………………………………………..în calitate de Consultantul Supervizare, ……….....................................……………………………………în calitate de proiectant, ………………………………………………………………….….în calitate de Antreprenor, In conformitate cu legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, Hot. Guvernului 261/08.06.1994, Hot. Guvernului 272/14.06.1994 şi Hot. Guvernului 273/14.06.1994, STAS-urile şi normativele tehnice în vigoare, stabilesc de comun accord prezentul program pentru controlul calităţii lucrărilor.

Participanţi: IC – ISC I – investitor E – executant P - proiectant

Nr. crt.

Denumirea lucrării ce se recepţionează sau faza de execuţie determinantă pentru rezistenţa şi stabilitatea în construcţii

IC I E P

Nr. şi data: - Proces verbal de recepţie calitativă (PVRC) - Proces verbal de control al lucrărilor în faze determinante (PVCF)

0 1 2 3 4 5 6 Tronsonul

1 Predare amplasament x x x (PVRC) 2 Trasare x x (PVRC) 3 Controlul execuţiei săpăturilor

pentru pozarea conductei Natura terenului de fundare

x

x

(PVRC)

4 Controlul pozării conductei şi a execuţiei căminelor, hidranţilor, verificându-se cotele de pozare ale conductelor

x

x

(PVRC)

5 Realizarea probei de presiune pe tronsoane: Tronson , L APROXIMATIV m Tronson , L APROXIMATIV m

x x

x x

x x

x x

(PVCFD) (PVCFD)

CONSULTANT SUPERVIZARE, PROIECTANT,

ANTREPRENOR, REPREZENTANT I.S.C.

NOTA: - Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi pentru participare cu minimum 5 zile înaintea

datei la care urmează a se face verificarea. - La recepţia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea construcţiei.


- 76 -

3.3. SPECIFICATII TEHNICE GENERALE 3.3.1. Preambul

1. Introducere Conditiile Contractului si Planurile obtinute de la Autoritatea Contractanta vor fi interpretate in coroborare cu Specificatiile si aspectele raportate la acestea. Aspectele raportate la, indicate sau descrise in cele mentionate anterior nu sunt neaparat repetate in cele din urma. Indiferent de impartirea Specificatiilor sub diferite titluri, fiecare parte a acestora va fi considerata ca suplimentara si complementara la fiecare din celelalte parti. Titlurile din cadrul Specificatiilor nu vor fi considerate ca parte a acestora si nu vor fi luate in considerare in interpretarea sau alcatuirea acestora in cadrul Contractului. Toate referintele din cadrul Specificatiilor vor fi referinte la Clauzele sau Sub-Clauzele acestora, cu exceptia cazului in care se dispune contrar.

2. Nivel si cote de nivel Cu exceptia cazului in care se specifica contrar, toate nivelele vor fi exprimate in metri fata de nivelul Marea Neagra 1975 cu o acuratete de trei decimale. Datele cu privire la toate nivelele se vor baza pe cotele de nivel aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va stabili, construi si proiecta cotele de nivel suplimentare necesare pe perioada de executare a Lucrarilor, care vor fi verificate periodic. Antreprenorul va fi responsabil pentru executarea Lucrarilor in conformitate cu datele referitoare la nivele. Cotele de nivel si celelalte puncte de referinta din vecinatatea Santierului (Santierelor) vor fi furnizate de catre Consultantul Supervizare Antreprenorului inainte de executarea Lucrarilor( bornele din teren necesare executiei si urmaririi lucrarilor vor fi realizate de catre Antreprenor). Antreprenorul va tine un registru al nivelelor tuturor cotelor si va inainta Consultantului Supervizare o copie a registrului. Sistemul de coordonate al cotelor de pe Santier va fi Sistemul de coordonate utilizat de Autoritatea Contractanta si va fi corelat cu nivelul cotelor si aprobat de Consultantul Supervizare.

3. Dimensiuni Toate dimensiunile, distantele si nivelele continute in Planurile obtinute de la Autoritatea Contractanta sunt exprimate in sistemul metric. In cazul in care sunt necesare planuri de lucru, Antreprenorul va pregati si inainta aceste planuri in sistem metric.

4. Marcajul Lucrarilor Lucrarile vor fi marcate si relationate cu Sistemul National de Coordonate. Antreprenorul va pozitiona cote de nivel temporare si statii de investigatii in locatiile corespunzatoare din cadrul Santierului de Lucrari si, in perioada de executie a lucrarilor, va verifica periodic nivelele bornelor si coordonatele statiilor in raport cu liniile si nivelele de referinta furnizate de catre Consultantul Supervizare. Bornele temporare si statiile de investigare vor fi amplasate in afara Lucrarilor de constructii, cu exceptia cazului in care se specifica contrar. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, in vederea aprobarii, planurile in care se indica amplasarea si nivelele sau coordonatele, dupa caz, ale fiecarei borne de nivel temporare si ale statiilor de investigatii utilizate pentru marcarea Lucrarilor, in dublu exemplar. Inainte de a incepe executia oricarei sectiuni de Lucrari, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare detaliile complete cu privire la amplasare, impreuna cu calculele si planurile suport (inclusiv planurile ce indica amplasamentele si coordonatele punctelor de referinta utilizate), in dublu exemplar. Antreprenorul va identifica dimensiunile amplasamentului tuturor structurilor prin raportarea lor la Lucrarile existente si prin interpretarea Planurilor. Panta colectoarelor, retelelor de conducte si nivelul deversoarelor, radierul canalelor si al altor structuri hidraulice vor fi indicate in planuri, cu exceptia cazurilor in care se solicita contrar sau se aproba de catre Consultantul Supervizare.


- 77 -

Locatiile structurilor care vor fi construite ca si componente de Lucrari vor fi identificate prin raportare la tarusi de otel batuti in beton sau la orice alte mijloace de marcaj aprobate, montate de catre Antreprenor, care trebuie sa stabileasca si coordonatele instrumentelor de marcaj si distanta acestora fata de structurile adiacente existente. Antreprenorul va stabili puncte de coordonate de referinta la intervale nu mai mari de 500 m de-a lungul colectoarelor si conductelor importante, iar aceste puncte vor fi localizate si clar marcate in locurile aprobate, fie pe cladirile existente, ori prin tarusi din otel, fixati in beton. Antreprenorul va stabili sectiunile Lucrarilor in momentul in care este instruit in acest sens de catre Consultantul Supervizare, in scopul facilitarii interventiei Autoritatilor care presteaza servicii in vederea realizarii unor modificari temporare sau permanente la echipamentele sau serviciile impamantate detinute de acestea.

5. Executia si Calitatea executiei Antreprenorul va angaja supervizori inalt calificati si cu experienta, aprobati de catre Consultantul Supervizare, pentru supravegherea investigatiilor si stabilirea acestora, asa cum este descris prin Contract. Instrumentele de investigatie utilizate de catre Antreprenor vor fi moderne din punctul de vedere al tipului si fabricatiei, corespunzatoare pentru executarea lucrarilor si mentinute la standarde de prima clasa. Instrumentele si/sau echipamentul vor fi supuse aprobarii Consultantului Supervizare. Pentru toate instrumentele de investigatie utilizate in cadrul Lucrarilor, Antreprenorul va depune certificatele de etalonare recente emise de catre autoritatile competente. Etalonarea instrumentelor trebuie realizata la fiecare sase luni. Toate jurnalele cu date din teren, calculele si hartile rezultate din activitatile de investigare mentionate anterior vor fi predate Consultantului Supervizare imediat dupa finalizarea activitatii de investigare. Antreprenorul va asigura Consultantului Supervizare forta de munca calificata si necalificata si materialele necesare pentru a facilita verificarea si aprobarea de catre acesta a nivelelor si marcajelor aliniamentelor si localizarii structurilor, asa cum este prevazut in Clauza referitoare la “Marcajul lucrarilor” – “Informatii de ordin general”. Antreprenorul va inregistra progresul Lucrarilor prin efectuarea de fotografii electronice. Antreprenorul va furniza un grafic al principalelor etape ale constructiei pentru Inspectoratul de Stat pentru Verificarea Calitatii in Constructii.

6. Specificatii cu privire la Standarde Toate proiectele, materialele si lucrarile se vor baza pe standardele nationale aplicabile, in vigoare la data proiectarii. Daca nu exista standarde nationale relevante aplicabile, Antreprenorul va utiliza standarde straine aplicabile (EU-DIN, BS etc) caz în care va ataşa documentaţiei proiectului norma respectivă, împreuna cu traducerea corespunzătoare în limba română. O lista a standardelor naţionale relevante aplicabile este prezentata în capitolul 3.7. Lista nu este exhaustiva.

7. Standarde pe Santier Antreprenorul va achizitiona si pastra pe santier o copie dupa fiecare Standard, Ghid si Manual important sau dupa Standardele nationale aprobate la care se face referire in Specificatii. In plus, Antreprenorul va achizitiona si pastra pe santier o copie dupa orice alt Standard, Ghid sau Standard National care se aplica materialelor furnizate. Copiile dupa standarde vor fi disponibile permanent pentru referinta in biroul Consultantului Supervizare. In cazul in care Consultantul Supervizare solicita traducerea in limba romana sau engleza a oricarui Standard sau Manual, Antreprenorul este obligat sa-i furnizeze o copie scrisa la computer in termen de 7 zile de la data primirii solicitarii in scris a Consultantului Supervizare.


- 78 -

8. Aspectele care nu sunt acoperite de Standarde Orice materiale si executia lucrarilor care nu sunt specificate in sau acoperite de Standarde, Ghiduri si Manuale vor fi de asemenea tip si de o asemenea calitate încat să fie in masura sa asigure executarea unei lucrari de prima clasa. In astfel de cazuri, Consultantul Supervizare va determina daca toate materialele sau unele dintre cele oferite sau livrate pe Santier sunt corespunzatoare pentru a fi utilizate in realizarea Lucrarilor, iar hotararea Consultantului Supervizare in aceasta privinta va fi definitiva si fara echivoc.

3.3.2. Lucrari de demolare, curatare, defrisare 3.3.2.1. Aprobarea Se va solicita in scris Consultantului Supervizare acordarea aprobarii pentru demolarea cladirilor si structurilor existente, solicitarea fiind insotita de un program de executie a lucrarilor de demolare. Nicio lucrare de demolare nu va fi initiata inainte de a fi obtinuta aprobarea Consultantului Supervizare si inainte ca zona sa fie prevazuta cu toate lucrarile temporare si/sau devierile necesare, care au fost fie solicitate, fie autorizate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare o notificare scrisa cu privire la intentia sa de a incepe operatiunile de curatare, defrisare si/sau utilizare a explozibilului. Lucrarile nu vor fi incepute inainte de a fi primita aprobarea scrisa din partea Consultantului Supervizare. Antreprenorul se va asigura ca lucrarile de curatare, defrisare si exploziile controlate vor fi realizate cu mult inaintea altor lucrari de constructii in zonele relevante, pentru a fi evitate intarzierile. 3.3.2.2. Gardurile si barierele temporare Limitele birourilor Antreprenorului, ale santierului, magaziilor si depozitelor vor fi convenite cu Consultantul Supervizare. Antreprenorul va realiza o imprejmuire corespunzatoare de-a lungul limitelor convenite, incluzand o poarta care poate fi incuiata. Antreprenorul va inalta garduri similare in jurul tuturor santierelor de constructii inainte de inceperea lucrarilor, pe care le va demonta dupa ce Lucrarile vor fi finalizate. Gardul va fi realizat din scanduri de lemn imbinate, aluminiu sau tabla de otel ondulata, avand o inaltime de 2400 mm si fixate pe stalpi de lemn, beton sau otel. Toate zonele imprejmuite vor fi prevazute cu porti cu incuietori. In unele zone asupra carora s-a convenit cu Consultantul Supervizare, Antreprenorul poate instala imprejmuiri din lanturi sau din plasa de sarma galvanizata.

3.3.2.3. Conditii cu privire la trafic Inainte sa se inceapa executarea unor lucrari asupra unor sosele sau drumuri sau sa fie afectata utilizarea acestora, metoda de lucru a Antreprenorului, inclusiv aranjamentele speciale referitoare la trafic, vor fi convenite cu Consultantul Supervizare, Administratia Drumurilor si Politia si confirmate in scris. Pe perioada executarii Contractului, Antreprenorul va coopera cu Administratia Drumurilor si Politia cu privire la lucrarile ce afecteaza o sosea sau un drum sau accesul la acestea. Antreprenorul va informa Consultantul Supervizare cu privire la conditiile puse de sau aranjamentele facute cu Administratia Drumurilor si Politia. Trebuie fixate bariere in jurul santurilor facute pe strazi sau in zonele pietonale si semnalizate corespunzator. Barierele situate pe drumuri si in zonele pietonale vor fi prevazute cu semne de avertizare iluminate pe timp de noapte si in zonele cu vizibilitate scazuta. In cazul in care Lucrarile necesita, temporar, devierea sau inchiderea unei sosele sau drum pietonal existent, sau accesului publicului pe acestea, Antreprenorul va asigura si intretine o alternativa, care va fi functionala inainte de intersectia cu calea existenta. In cazul in care rampele sunt necesare, acestea vor fi realizate si intretinute la un standard corespunzator sub toate aspectele categoriei sau categoriilor de trafic si pietoni care le vor folosi.


- 79 -

3.3.2.4. Curatarea santierului Antreprenorul va curata zonele rezervate pentru conducte si amplasamentele structurilor de toata vegetatia, inclusiv copacii cu o circumferinta de pana la 0.50 m si inaltime de 1.00 m peste nivelul solului, si toate obstacolele superficiale ca suprafetele drumurilor, borduri, caramizi, gunoi si/sau alte obiecte. Antreprenorul va curata santierul si de copacii cu circumferinta peste 0.5 m, cladiri si/sau structuri, atunci cand este instruit in scris in acest sens de catre Consultantul Supervizare. Masura in care Antreprenorul realizeaza operatiunile de curatare si defrisare va fi cea minim necesara in opinia Consultantului Supervizare pentru executia Lucrarilor.

3.3.2.5. Protectii Copacii si/sau alta vegetatie care va fi pastrata conform Planurilor sau indicatiilor Consultantului Supervizare vor fi excluse de la operatiunea de defrisare si vor fi protejate impotriva daunelor pe perioada executiei Lucrarilor.

3.3.2.6. Dotari ale drumurilor Antreprenorul va reinstala dotarile drumurilor (ca stalpi de iluminat, semne de circulatie sau semafoare) care au fost indepartate in perioada de desfasurare a Lucrarilor. Instalarea dotarilor drumurilor se va face pe amplasamentul initial al acestora, intr-o stare cel putin similara cu cea avuta anterior indepartarii lor si indata ce este posibil dupa finalizarea pozarii conductei intr-o anumita locatie.

3.3.2.7. Depozitare Vegetatia, copacii, etc. rezultand din operatiunile de curatare si defrisare vor fi depozitate intr-un depozit la o raza de aproximativ 15 km, situat intr-o locatie indicata de catre Consultantul Supervizare. Ramasitele de vegetatie, incluzand copaci, butuci si radacini vor fi indepartate de pe Santier de catre Antreprenor, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare.

3.3.2.8. Evacuarea materialelor rezultate din demolare Toate materialele ce rezulta din demolare si lichidare a cladirilor, structurilor si altor obiecte mentionate anterior vor fi evacuate in afara Santierului, cu exceptia cazului in care se specifica contrar in Cerintele Speciale.

3.3.2.9. Umplerea terenului si finisarea suprafetei Toate gropile vor fi umplute cu pamant compactat la aceeasi densitate ca si terenul inconjurator, iar suprafata va fi finisata la nivelul existent al terenului si intr-o maniera considerata satisfacatoare de catre Consultantul Supervizare.

3.3.2.10. Protectia obiectelor existente Antreprenorul nu va demola sau indeparta nicio cladire, structura sau alte obiecte existente, inclusiv copaci, indiferent daca aceasta este prevazuta in Proiect sau nu, decat la primirea unei instructiuni speciale din partea Consultantului Supervizare. Antreprenorul va lua toate masurile de precautie pentru a nu cauza pagube acestor obiecte, incluzand case, cladiri, garduri si copaci, care sunt situate pe Santier(e) sau in apropierea acestuia (acestora). Proprietatile localizate in imediata apropiere a Lucrarilor vor fi protejate impotriva pagubelor ce pot fi cauzate de vehicule, alunecari, vibratii, etc. Pagubele cauzate vor fi reparate de catre Antreprenor astfel incat proprietatea sa fie readusa la starea sa initiala si de o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare.

3.3.2.11. Umplerea si sigilarea conductelor abandonate In situatia in care colectoarele existente sunt conectate la noile sisteme, lungimea colectorului situata in aval de bransament, care nu este incorporata in noul sistem, va fi abandonata. Conductele ingropate care sunt abandonate vor fi sigilate cu dopuri din beton masiv cu o lungime de minim 1.000 mm, la ambele capete si intre camine. Caminele situate pe conductele abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul solului, iar groapa va fi umpluta cu piatra sau alt material de umplutura aprobat, iar suprafata refacuta la un finisaj similar cu cel al zonei inconjuratoare.


- 80 -

Conductele expuse care vor fi abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul final al solului.

3.3.3. Lucrari de terasamente Generalitati

Secţiunea specificaţiilor se referă la lucrările de terasamente autorizate, necesare pentru montarea conductelor îngropate, lucrări care includ în ordine specifică: operaţii pregătitoare privind transpunerea proiectului pe teren desfacerea sistemelor de suprafaţă ale cotelor de teren, scarificarea sistemului cotei de teren şi separarea materialului scarificat săpături mecanizate şi manuale în taluz vertical pentr tranşee, sprijiniri ale malurilor, protejarea celorlalte reţele subterane întâlnite, evacuarea apelor acumulate în spaţiile de lucru şi adiacente, îmbunătăţiri ale terenurilor slabe de fundare, pregătirea paturilor din material granular pentru pozare conducte îngropate, pozarea conductelor îmbinate, executarea pe tipuri a straturilor de umpluturi compactate, refacerea sistemelor de suprafaţă afectate de lucrări sau de organizări de şantier. Se mai referă la:

materialele utilizabile, specifice terasamentelor şi asigurarea gradelor de compactare,

încărcări şi transporturi cu diferite mijloace, controlul privind realizarea nivelelor de calitate corespunzătoare cerinţelor

specifice, asigurarea condiţiilor pentru recepţionarea lucrărilor proiectate.

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele tehnice în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin sistemul de calitate propriu atestat sau prin subcontractare cu un laborator de specialitate acreditat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor necesare dovedirii satisfacerii nivelelor de calitate pretinse prin proiect şi prezentul caiet de sarcini. În acest sens, vor fi prezentate certificate de atestare SQ sau cele de acreditare laborator, împreună cu extrasul de contract difuzabil, din care să rezulte adresa laboratorului şi persoanele contactabile de către Consultantul Supervizare. În cazul unor suspiciuni privind calitatea, Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Consultantului Supervizare, verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini, cazurile supunânduse clauzelor din contract. Antreprenorul este obligat să asigure adaptarea metodelor tehnologice şi organizatorice, specifică fiecărui amplasament, conformânduse şi celor specificate expre în Procesul verbal de predare-primire amplasament. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor climatice în care se execută lucrările de terasamente, a evenimentelor survenite în timpul fazelor de execuţiei asupra cărora produc influienţă şi va asigura înregistrarea documentelor ce atestă calitatea execuţiei şi a rezultatelor obţinute în urma determinărilor şi încercărilor. În condiţii locale deosebite se pot accepta şi se pot aproba derogări de la prezentul caiet de sarcini numai cu acordul scris al Proiectantului şi/sau Consultantului Supervizare sau Reprezentanţilor săi, după caz. În cazul când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini sau defecte calitative, Consultantul Supervizare, va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor. Antreprenorul este răspunzător de pagubele implcite cauzate de aceste întreruperi şi de costurile privind refacerea lucrărilor neconforme cerinţelor.


- 81 -

Neconcordanţele cu proiectul, constatate în etapa vizitări amplasamentelor, vor fi sesizate în scris Consultantului Supervizare spre soluţionare, în timp rezonabil, înainte de termenul de depunere a ofertelor. Neconformităţile constatate în timpul executării lucrărilor de terasamente dintr-un front de lucru, vor fi transmise din timp, acceptat rezonabil, în scris, Consultantului Supervizare, spre soluţionări în condiţii legislative şi timp util menţinerii frontului în stare activă

3.3.3.1. Depozit pamint excedentar Pamintul excedentar va fi depozitat intr-un depozit la o raza de aproximativ 15 km, situat intr-o locatie aleasa de catre Antreprenor si supusa avizarii Consultantului Supervizare.

3.3.3.2. Depozit pamint intermediar Se va considera un depozit de pamint intermediar situat la o raza de aproximativ 10 km, situat intr-o locatie aleasa de catre Antreprenor si supusa avizarii Consultantului Supervizare.

3.3.3.3. Programul şi Declaraţia de metodă Ca parte a Programului de eşalonare a lucrărilor şi a Declaraţiei de metodă, cerute prin contract, Antreprenorul va prezenta un program tehnologic detaliat pentru lucrările de terasamente propuse, pentru fiecare amplasament al proiectului, şi metodele propuse pentru executarea săpăturilor, mişcarea materialelor rezultate şi cele necesare, compactări, depozite sursă sau intermediare şi mişcarea de personal. Va prezenta, de asemenea, şi o listă detaliată cu cantităţile fizice de realizat şi tipurile mijloacelor de mecanizare care vor fi utilizate. Declaraţiile de metodă vor lua în considerare şi cerinţele particulare şi de corelare ale serviciilor tehnice responsabile din primariile cărora le sunt arondate amlasamentele. Lucrările se vor planifica pe tronsoane de dimensiuni ce nu vor depăşi 50÷100 m, după caz, cu operaţii desfăşurate în paralel pe maxim 2÷3 tronsoane succesive.

3.3.3.4. MATERIALE GENERALITĂŢI

Toate lucrările tip vor fi considerate ca fiind uniforme, indiferent de amplasament, iar volumele lor vor fi corelate între ele, funcţie de lungimile conductelor proiectate. Toate materialele rezultate din săpături vor fi evacuate imediat de pe amplasamente, cu excepţia terenurilor agricole. Aceste materiale nu vor fi refolosit pentru realizarea umpluturilor compactate, decât în cazul săpăturilor în terenuri agricole. În cazul terenurilor agricole şi al spaţiilor verzi, anterior demarării săpăturilor, se vor îndepărta straturile vegetale, care apoi vor fi reamenajate la aceleaş grosimi, după finalizarea lucrărilor până la cota iniţială a stratului îndepărtat. Pentru umpluturi vor fi utilizate agregate minerale naturale extrase din balastiere, ca surse acceptate de Consultantul Supervizare sau Reprezentantul său, pe baza rezultatelor încercărilor iniţiale de tip ale furnizorului. Utilizarea materialului se va putea face numai dacă este însoţit de declaraţia de conformitatea cu sarcinile calitative asumate de furnizor, prin proceduri interne proprii pentru produsul tip acceptat de Consultantul Supervizare (sistem 4 de atestare, conform Anexa 3 din HG nr.622/21.07.2007).

MATERIAL PENTRU UMPLUTURI CURENTE, Pentru umpluturi curente vor fi utilizate balasturi naturale extrase din balastiere. Balasturile nu vor conţine materii organice sau alte impurităţi şi trebuie să-şi păstreze gradul prescris după compactare. Limita de umiditate a materialului, încărcat la furnizor în mijlocul de tranport auto, să nu depăşească 30%. Pe amplasamentele Proiectului, procentele de umiditate vor fi reglate până la atingerea celor optime necesare obţinerii gradului minim de compactare cu indice Proctor modificat de 95÷97%, funcţie de intensitatea traficului şi încărcările din circulaţie, aplicând procedee tehnice proprii supuse acceptului Consultantului Supervizare.Atestarea gradului de compactare se face prin document înregistrat.


- 82 -

MATERIAL PENTRU PROTEJARE CONDUCTĂ ÎNGROPATĂ Materialul pentru protejarea conductelor are rolul principal de a menţine forma conductei îngropate şi de a favoriza preluarea încărcarile verticale din umpluturi şi traficul de la cota terenului. Protejarea se realizează prin straturi succesive executate diferit, numai prin compactare manuală, după cum urmează:

materialul pentru pozarea conductelor, constituie un strat bine compactat, de minim 20 cm grosime, pentru amenajarea fundului de tranşee după săpături şi asigurarea realizării pantelor din profilul longitudinal al Proiectului. Stratul va prelua şi încărcarile rezultate în timpul montării tipului de conductă, fără afectarea cotei de rezemare a tipului de conductă în secţiunea transversală din săpătura amenajată. Materialul pentru stratul compactat de pozare va consta din nisip de balastieră cernut cu granulaţia maximă de 10 mm, fără impurităţi şi părţi organice la furnizor, încărcat în mijloc auto. Nisipul va fi însoţit de declaraţia de conformitate cu materialul tip (sistem 4) contractat şi declarat. Acest material va fi folosit şi pentru lestarea provizorie a conductelor montate pe poziţiile din Proiect, prin intermediul unor saci împletiţi din fire biodegradabile, umpluţi 75÷80%. Materialul rezultat în urma săpăturilor pentru tranşee nu va fi utilizat pentru pozarea conductelor proiectate pentru acel amplasament cu exceptia conductelor de fonta ductila, cu strat de zinc si protectie de mortar de ciment la exterior, conform EN545. În cazurile terenurilor de fundare nisipoase nealterate se poate accepta, de Consultantul Supervizare, realizarea pozării conductei, dar numai după finisarea la cotele de radier din Proiect şi prin intermediul unui strat de nisip monogranular necompactat de cca 2 cm.

patul superior de pozare, până sub axul orizontal longitudinal al conductei, din produs mineral monogranular de balastieră prescris de furnizorul conductei pentru condiţiile de pe amplasament, cu rol de a asigurare aliniamentul montajului; compactarea se execută cu grijă sporită şi la un indice Proctor de cca.80%, pe ambele părţi, şi se verifică prin aplicări de sarcini locale diferit direcţionate, sub care să nu se producă deplasări,

umpluturi laterale longitudinale, până la generatoarea superioară, din produs monogranular prescris de furnizorul conductei, cu indice Proctor sporit faţă de stratul inferior, cu rol de distribuire uniformă pe pereţii conductei a încărcărilor verticale preluate în secţiune transversală,

umplutura superioară conductei, cu o grosime minimă de 20 cm, din produs monogranular compactat la un indice minim de 85÷90 %, funcţie de adîncimea de îngropare,

Materialul pentru protejarea conductelor va fi format din agregate minerale produse în staţii de sortare de pe lângă balastiere şi va respecta următoarele prevederi minimale:

Diametru nominal al conductei (mm)

Dimensiunea maximă a particulelor (mm)

Sorturi utilizabile (mm)

Sub 300 10 10 monogranular 300 – 600 15 10 ÷ 14 monogranular Sau 14 ÷ 5 amestec uniform 700 – 1600 20 10; 14; 20, monogranular Sau 14 ÷ 5 amestec uniform

Sau 20 ÷ 5 amestec uniform Peste 1600 25

concasate 10; 14; 20; 40, agregate concasate monogranulare Sau 14 ÷ 5 amestec uniform Sau 20 ÷ 5 amestec uniform Sau 40 ÷ 5 amestec uniform


- 83 -

MATERIAL PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA TERENULUI DE FUNDARE Fundurile de săpătură care prezintă alterări locale vor fi supuse spre soluţionare Proiectantului. Acesta va decide modul de realizare. Terenurile de fundare alterate din vina Antreprenorului, ca urmare a nerespectării tehnologiei, vor fi consolidate pe costuri proprii, dar, numai pe bază de soluţionări date de Proiectant.

3.3.3.5. EXECUŢIE COTE DE TEREN EXISTENTE (CT)

Cotele existente ale terenului, indiferent de sistemul de alcătuire la suprafaţă, constituie baze pentru măsurări cote în adâncimi, în secţiuni corespunzătoare caracteristice ale aliniamentelor Proiectului de pe amplasament. În cazurile în care, din diverse motive, cotele de teren au fost alterate de lucrări comandate de adminisctraţia locală, anterior preluării unui amplasament, cotele de referinţă ale Proiectului vor fi transpuse situaţiei reale întălnite, utilizând elemente edilitare cu cote CT nemodificate, cote ce vor fi menţionate prin Procesul Vebal de Predare-Primire Amplasament.

COTE DE RADIER (CR) Antreprenorul va monta conductele la cotele de radier (CR) indicate în Proiectul aprobat.

La modificarea pozitiei unui camin, in cazul colectoarelor de canalizare, se va tine cont de panta tronsonului, indicata in proiectul verificat precum si de pozitia kilometrica(in teren) a noului amplasament.

LUCRARI PREGATITOARE Înaintea începerii lucrărilor pe un amplasament, se includ a fi executate, fără coantificare distinctă în partea economică, lucrările pregătitoare necesare, după caz, şi apreciate după vizitarea amplasamentelor:

curăţirea suprafeţelor de teren de: frunze, crengi, arbuşti, iarbă, buruieni, noroi acumulat sau alte materiale inutilizabile depozitate accidental, inclusiv transportarea lor la rampele de depozitare indicate şi taxate de Administraţiile Locale,

indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor şi vehiculelor, cu regim de proprietate privată, repoziţionarea lor în afara zonelor de activitate, în urma acordurilor şi/sau somaţiilor ce implică proprietarii sau Administraţia Locală, după caz,

taierea arborilor si/sau arbustilor de pe trasee definite prin Proiect, cu tulpini ≥10 cm, cu aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea rădăcinilor,

colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă în afara amplasamentelor Proiectului, inclusiv protejarea faţă de apele meteorice,

tăierea regulată cu mijloace adecvate a sistemelor rutiere, pentru formarea lăţimilor necesare desfăşurării oparaţiunilor de săpare, lăţimi cel mult mai mari cu maxim 0,40 m decât lăţimile superioare ale traşeelor, menţionate mai jos, de sub sistemele de suprafaţă tăiate:

asigurarea şi ţinerea sub contro permanent a zonelor de activitate, în conformitate cu restricţionările aprobate sau impuse de factorii desemnaţi prin Certificatul de Urbanism

amenajări de eventuale depozite intermediare provizorii, cu acordurile Administraţiilor Locale, pentru ameliorarea influenţelor timpilor de transport auto asupra duratetelor totale de aexecuţie pe amlasamentele Proiectului.

Antreprenorul va consemna şi supune aprobării Consultantului Supervizare, toate lucrările pregătitoare efectuate, din cele enumerate mai sus. Totodată, rămâne responsabil pentru efectele rezultate din neefectuarea unora dintre ele.


- 84 -

TRASAREA LUCRĂRILOR Pozitia retelei proiectate de alimentare cu apa si canalizare, a bransmentelor,

racordurilor si caminelor propuse se va finaliza la predarea amplasamentului in prezenta reprezentantilor detinatorilor de retele. La o dată solicitată de Antreprenor şi aprobată de Consultantul Supervizare, vor fi identificate şi marcate vizibil toate instalaţiile şi reţelele subterane, în prezenţa deţinătorilor acestora, convocaţi de Consultantul Supervizare: electrice, de telecomunicaţii, apă, canal sau de altă natură, ce vor fi intersectate sau în raza cărora vor fi dezvoltate lucrările Proiectului, în vederea protejării acestora sau devierii, conform procedeelor tehnice recomandate prin avize de deţinători, inclusiv recomandările suplimentare specifice amplasamentului predat Antreprenorului (STAS 9570/1 -1989). Trasările în detaliu vor fi efectuate şi înregistrate de Antreprenor după supervizarea documentului operaţiei de către Consultantul Supervizare. În cazuri justificate, traseele Proiectului vor putea fi modificate, cu acordul scris al Consultantului Supervizare pe propunerea făcută în spiritul Proiectului de Antreprenor, în timp rezonabil, după caz şi cu consultarea Proiectantului. Aceste modificări nu vor implica de costuri suplimentare sau vor fi cele stipulate în contract. Antreprenorul este răspunzător de trasarea lucrãrilor conform Proiectului şi de conservarea materializărilor reprezentative de pe amplasament, ca baze pentru măsurători şi verificări, indiferent de volumul lucrărilor dezvoltate şi metodele tehnologice adoptate. Pentru urmărirea realizării pantelor Proiectului, se vor poziţiona, prin metode performante de nivelment, balize de inventar şi se vor utiliza dispozitive adecvate pentru vizări. Dispozitivele pentru vizări vor avea rigle montate pentru cotele caracteristice aliniamentului proiectat.

DESFACEREA SISTEMELOR DE SUPRAFAŢĂ Operaţiile de tăiere a sistemelor de suprafaţă, se vor executa cu unelte corespunzătoare, pentru a asigura o tăiere dreaptă şi exactă. Vor fi evitate alterări ale suprafeţelor adiacente în urma lucrărilor. Refacerile suplimentare rezultate cad în sarcina Antreprenorului. Cazurile particulare vor fi supuse aprobării Consultantului Supervizare. Antreprenorul va aplica metode corespunzătoare pentru sprijiniri şi consolidări pentru a păstra lăţimile tranşeelor în limitele prezentate anterior (la lucrările pregătitoare).

EXCAVAREA TRANŞEELOR PENTRU CONDUCTE Lucrările de terasamente se vor executa în conformitate cu planurile de executie şi se vor respecta prevederile normativelor în vigoare La execuţia lucrărilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C 169-88 „Normativ pentru executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente”.

Avizarea lucrărilor de terasamente Înainte de a începe orice lucrări de acest fel pe un amplasament, Antreprenorul va anunţa în scris Consultantul Supervizare cu cel puţin 7 zile înainte de data propusa. În aceasta perioada Antreprenorul va ţine evidenta nivelelor solului şi topografiei, spre aprobarea Consultantului Supervizare, pentru măsurătorile lucrării. Se vor obţine avize pentru tăierea carosabilului pe drumurile principale permanente. Antreprenorul, când va face demersurile pentru această permisiune, va prezenta o adresă scrisă Consultantului Supervizare şi autorităţilor, referitoare la intenţia sa de a excava, din timp, pentru a permite executarea procedurilor şi aprobărilor necesare. El va colabora cu Poliţia Rutieră referitor la planificarea şi executarea traversării. Antreprenorul va fi complet responsabil de asigurarea drumurilor temporare pentru ocolire, a barierelor, semnelor de avertizare, iluminat şi pază. Autoritatea Contractanta nu va suporta nici o penalitate impusă de autorităţile abilitate, pentru orice întârziere faţă de termenele prevăzute în autorizaţiile de spargere. Nici o excavaţie nu va începe fără obţinerea de către Antreprenor a autorizaţiei de execuţie.


- 85 -

Excavarea şanţurilor pentru conducte va avea un avans de cel puţin 15 m faţă de operaţiunile de punere în operă a conductelor. Aici sunt incluse şi excavaţiile pentru ramificaţii, caz în care cei 15 m vor fi săpări în toate direcţiile urmate de ramificaţie. În cazul în care se iveşte vreun obstacol în timpul săpăturilor, se va informa Consultantul Supervizare şi vor hotărî măsurile necesare a se lua înainte de reluarea operaţiilor de montaj. În cazul în care Antreprenorul nu sapă în avans conform pretenţiilor, scoaterea conductelor deja montate şi repunerea lor după executarea săpăturilor în avans, vor fi făcute pe cheltuiala acestuia. În locurile unde şanţurile pentru conducte subtraversează drumuri, adâncimea acestora va fi minim necesară, iar Antreprenorul este încurajat să folosească fierăstraie speciale circulare pentru pregătirea marginilor şanţului, în funcţie de materialul ce trebuie săpat. Antreprenorul va fi plătit pentru refacerea drumului, iar plata se va face după cantitatea de metri liniari şi nu după suprafaţa porţiunii refăcute. La sãparea santurilor se va tine cont de: felul terenului, existenta apei freatice, necesitatea sprijinirilor, diametrul tevilor, tehnologia de montaj . Santul poate fi sãpat înainte sau dupã asamblarea tevilor pe traseu. Prin sãparea ulterioarã a santului, se pot obtine economii însemnate . Lãtimea santului va fi astfel executatã încît sã îndeplineascã urmãtoarele conditii

- Tuburile asamblate pe mal si apoi se lanseazã în sant: Lmin. = Dext. + 20 cm , dar minim 80 cm . - Cand tuburile se asambleazã în sant: Lmin. = Dext. + 40 cm , între sprijiniri, dar minim 90 cm între sprijiniri .

Lăţimi superioare maxime ale tranşeelor în zonele cu sisteme rutiere tăiate mecanizat(m) Săpăturile se vor executa parţial mecanic şi manual, functie de conditiile impuse în zona de lucru si conform specificaţiilor din listele de cantităţi. Ultimul strat de 30 cm se va săpa manual înainte de montarea conductelor în şanţ. Sapatura mecanizata se va face cu excavator cu descărcarea pământului pe mal si in auto (excedentarul). Săpăturile se vor executa in prezenta sprijinirilor. Săpătura ultimului strat până la cota din proiect şi politura se va executa imediat înainte de asezarea stratului de nisip sub conducta si a stratului de egalizare pentru constructii, pentru a evita degradarea terenului de fundare. Operaţiunea se va executa pe timp uscat, fiind interzis lucrul pe timp de ploaie. În cazul în care se constată apariţia crăpăturilor paralele cu marginea superioară a transeelor sau a gropilor se vor lua măsuri de consolidare suplimentara a malurilor pentru a evita surpările. Pe timp de zi şi noapte se vor lua măsuri de semnalizare a săpăturilor, se vor monta parapeţi de protecţie pe o singură parte pe toată lungimea şanţului deschis, se vor monta podeţe de circulaţie pietonale peste şanţ în zona de circulaţie pietonală. La întâlnirea în săpătura de cable, conducte ori protecţii care semnalizează prezenţa lor în teren, se va opri lucrul în acea zonă, şeful punctului de lucru va lua măsuri de semnalizare a prezentei reţelei subterane, va anunţa Consultantul Supervizare. Lucrul în acea zonă reluându-se doar în prezenţa Angajatorului de reţea, cu luarea tuturor măsurilor de protejare a ei şi de protecţie a muncii. După executarea săpăturii se va proceda la recepţia calitativă a lucrării referitor la natura terenului, cote în plan şi cote de nivel. Recepţia calitativă se va consemna în procese-verbale încheiate cu participarea Proiectantului, Consultantului Supervizare, Antreprenorului şi delegatului Inspectoratului de Stat în Construcţii. Recepţia calitativă a terenului de fundare se va face de catre intocmitorul studiului geotehnic.


- 86 -

Recepţia terenului de fundare constituie faza determinantă prin care se va autoriza începerea lucrărilor de infrastructură (turnarea betonului de egalizare şi a radierului rezervoarelor). Atât recepeţia terenului de fundare, cât şi autorizarea se va consemna în registrul de şantier. Tranşeele conductelor vor fi excavate la secţiunile transversale tipice prezentate în Vol. Piese Desenate. Antreprenorul se va asigura că în fiecare punct lăţimea tranşeei este suficientă pentru a permite pozarea, îmbinarea, realizarea patului şi a împrejmuirii şi reumplerea în jurul conductei conform cerinţelor Consultantului Supervizare. Acolo unde îmbinarea sau sudarea conductelor şi/sau accesoriilor trebuie realizată în tranşee, tranşeea va fi lărgită şi/sau adâncită în formă de clopot, la dimensiunea necesară stabilită de către Consultantul Supervizare. Această lărgire trebuie să permită executarea facilă a sudurilor, îmbinărilor şi fixărilor în toate etapele acestora, a tuturor reparaţiilor necesare la conducte şi la acoperirea de protecţie, şi inspectarea acestor operaţiuni. Antreprenorul va aplica toate măsurile necesare de sprijinire şi consolidare pentru a păstra lăţimea tranşeelor în limitele prezentate în Piesele desenate şi Cerinţe. Pereţii tranşeei excavaţi în rocă vor fi cât mai aproape de verticală, iar Antreprenorul va susţine pereţii în toate zonele în care aceştia sunt slăbiţi indiferent de cauză, şi va îndepărta materialul prăbuşit. În zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare, sau în care Consultantul Supervizare consideră că utilizarea acestor echipamente este imposibilă sau de nedorit, indiferent de motiv, excavarea tranşeei se va realiza manual. Nu se vor efectua plăţi suplimentare pentru lucrările în zonele greu accesibile. Materialul excavat va fi îndepărtat în întregime de pe amplasamentul excavaţiei. Materialul excavat nu va fi depozitat de-a lungul tranşeei. Toate costurile asociate cu transportul materialului de pe şantier vor fi considerate ca incluse în preţurile unitare pentru excavaţii de tranşee. Cu cel puţin două săptămâni înainte de începerea excavărilor de tranşee, Antreprenorul îi va prezenta Consultantului Supervizare propunerea sa pentru amplasarea temporară şi depozitarea a materialului excavat, inclusiv locul de depozitare. Dacă Consultantul Supervizare consideră propunerea ca nesatisfăcătoare, aceasta poate fi respinsă iar Antreprenorul va trebui să o revizuiască corespunzător. Toate costurile suplimentare impuse de o propunere revizuită vor fi suportate de Antreprenor. Antreprenorul va obţine aprobarea din partea autorităţilor pentru depozitarea materialului excavat. Dacă, în opinia Consultantului Supervizare, există o întârziere “nejustificată” pentru: testarea conductelor; îndepărtarea materialului în surplus; curăţarea generală a zonelor în care au fost pozate conducte; refacerea sau întreţinerea suprafeţelor, sau operaţiuni similare, atunci Consultantul Supervizare poate să blocheze deschiderea unor noi tranşee până când lucrările restante nu sunt realizate conform pretenţiilor sale, iar Antreprenorul nu va avea o bază pentru reclamaţii împotriva Angajatorului, în acest sens. “Întârziere nejustificată” va fi considerată situaţia în care mai mult de 100 de metri de tranşee este lăsată deschisă pe orice şantier. “Întârziere nejustificată” va fi considerată şi situaţia în care o anumită secţiune de tranşee este lăsată deschisă pentru mai mult de 2 săptămâni calendaristice. Nu se vor demara lucrări de pozare a conductelor sau de formare a patului conductelor în nici o secţiune de tranşee, până când formaţiunea tranşeei pe acea secţiune particulară nu va fi aprobată de către Consultantul Supervizare.

EXTINDEREA EXCAVAŢIILOR Extinderea excavaţiilor va fi cea minim practicabila după părerea Consultantului Supervizare, pentru construirea lucrării. Excavarea de şanţuri pentru conducte va fi totdeauna limitata la lungimile aprobate anterior, în scris de Consultantul Supervizare. Cu excepţia aprobării scrise a Consultantului Supervizare, lucrarea pe fiecare lungime aprobată va fi executată spre aprobarea Consultantului Supervizare înainte de începerea lucrării pe o lungime nouă.

EXCAVAREA MATERIALULUI NECORESPUNZATOR


- 87 -

Dacă Antreprenorul întâlneşte material pe fundul oricărei excavări, care după părerea lui poate fi necorespunzător, el va informa imediat Consultantul Supervizare, care va da instrucţiuni în scris Antreprenorului, asupra faptului că materialul în cauza va fi tratat ca defectuos. Dacă este cazul, materialul defectuos va fi îndepărtat de Antreprenor spre aprobarea Consultantului Supervizare şi dacă nu se specifica altfel, sau dacă nu se comanda de Consultantul Supervizare. Antreprenorul va umple golurile astfel formate cu material granular corespunzător, cu aprobarea Consultantului Supervizare. Omiterea de către Consultantul Supervizare să dea instrucţiuni, nu va elibera Antreprenorul de răspunderile pentru defectele în lucrare, dacă înaintea construirii, Antreprenorul, nu a cerut în scris Consultantului Supervizare inspectarea fundaţiei descoperite.

SIGURANŢA EXCAVATIEI ŞI CONSTRUCŢII ADIACENTE Antreprenorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavărilor (drumurile şi construcţiile adiacente).

ALUNECĂRI, CĂDERI ŞI EXCAVAŢII ÎN EXCES Antreprenorul va preveni alunecările şi căderile de material din părţile laterale ale excavaţiilor şi taluzărilor. În cazul alunecărilor sau căderilor ce apar în excavaţii şi unde excavaţiile sunt făcute în exces faţă de dimensiunile specificate, orice material necorespunzător care a intrat în excavaţii trebuie înlăturat şi orice umplere adiţională ce poate fi cerută se va face cu material excavat selectat sau importat şi tasat, cu aprobarea Consultantului Supervizare. Excavarea tranşeelor se va realiza în sol stabil. În cazul în care, după opinia Consultantului Supervizare, solul nu corespunde, se va realiza o excavare suplimentară, conform indicaţiilor Consultantului Supervizare, şi se va reface cota cu material de bază compactat, dacă solul natural care înconjoară zona este prea moale. Dacă solul din jur este dur, materialul de umplere va fi beton C15. Aceste lucrări vor fi plătite de către Consultantul Supervizare dacă instabilitatea solului nu este cauzată de metoda de lucru a Antreprenorului altfel lucrarea va fi derulată pe cheltuiala Antreprenorului. Radierul tranşeei va fi, în fiecare punct, la cota necesară iar lăţimea tranşeei va fi suficientă pentru patul de pietriş, nisip şi/sau beton, după cum este indicat în Piesele desenate şi conform instrucţiunilor Consultantului Supervizare. Dacă vreo parte a tranşeei este excavată, din greşeală, la o adâncime mai mare decât cea necesară, Antreprenorul va umple tranşeea cu beton C15 până la cota necesară, pe cheltuiala proprie. Unde se formează goluri prin alunecări sau căderi, sau prin excavări în exces faţă de dimensiunile specificate, care după opinia Consultantului Supervizare pot afecta stabilitatea solului pentru susţinerea lucrării, sau pot afecta construcţiile, sau serviciile adiacente, Antreprenorul va umple golul solid cu beton clasa BC 2. Acest lucru va fi pe cheltuiala Antreprenorului.

RACORDAREA LA CONDUCTA EXISTENTA În cazul racordării conductei proiectate la conducta existentă, Antreprenorul va localiza tronsonul existent înainte de verificarea traseului noului tronson. Consultantul Supervizare va semnala Antreprenorului poziţia aproximativă a vechiului tronson prin intermediul Consultantului Supervizare. Antreprenorul va trebui să furnizeze un detector electromagnetic de metale şi va trebui să determine cu precizie poziţia vechiului tronson de conducta metalică. In final se va face un sondaj de probă într-un loc acceptat de Consultantul Supervizare pentru a se confirma pozitia conductei existente şi pentru a scoate la iveală secţiunea în care se va face jontarea. În cazul în care prin sondaj nu se găseşte conducta, sondajele vor fi continuate în concordanţă cu instrucţiunile Consultantului Supervizare pâna când conducta va fi localizată. Consultantul Supervizare va putea propune şi alte variante de localizare. Costul materialelor


- 88 -

şi echipamentelor necesare pentru localizarea conductei se consideră inclus în costurile de montaj prin contract. După determinarea locului în care se afla existent şi după eliberarea capătului acestuia, Antreprenorul va măsura elevaţia axei acesteia şi diametrul exterior. Rezultatele acestor verificări împreună cu o probă din materialul conductei existente vor fi înaintate Consultantului Supervizare care va confirma fitingurile necesare pentru realizarea jontării şi elevaţia axei noului tronson.

LOCALIZARE SI SUSTINEREA LUCRARILOR SUBTERANE Înainte de excavările în drumuri şi trotuare, Antreprenorul va obţine permisiunea completă şi aprobarea tuturor autorităţilor privind avizările de lucru pentru a începe lucrările după cum este necesar şi respectând toate legile şi reglementările locale. În plus, Antreprenorul va obţine toate informaţiile disponibile de la autorităţi şi alţii, care ar putea fi necesare, referitoare la poziţia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor conductelor de pozat. Antreprenorul va răspunde de localizarea exactă a serviciilor şi în decursul lucrării va lua toate măsurile necesare pentru a evita deteriorările. Unde este necesar, serviciile vor fi temporar susţinute în decursul excavării. Se va prevede suport permanent pentru serviciile care traversează conductele. Dacă acestea se deteriorează în decursul lucrărilor, atunci Antreprenorul va răspunde de legaturi cu autoritatea răspunzătoare şi de repararea serviciului respectiv. Antreprenorul va suporta toate cheltuielile de reparaţii fie prin asigurări, fie prin finanţe proprii. Unde un serviciu sau o blocare este întâlnita de-a lungul traseului unei conducte, Antreprenorul trebuie să informeze Consultantul Supervizare imediat de prezenta ei şi va prezenta detalii, inclusiv tipul serviciului sau blocării, dimensiunile ei, adâncimea sub nivelul solului. Consultantul Supervizare va indica acţiunea ce se va efectua.

EVACUAREA APEI, SUSŢINEREA ŞI ÎNGRĂDIREA EXCAVAŢIILOR Pe toată durata construcţiilor, Antreprenorul va păstra zona de lucru şi toate excavaţiile uscate şi protejate faţă de afluxul apei din orice sursă (ploaie, apă infiltrată, apă din izvoare de suprafaţă şi subterane, apă freatică etc.) şi va asigura şi utiliza toate conductele, pompele, punctele de foraj şi alte aparate şi materiale necesare pentru acest scop. Conductele vor fi pozate în tranşee numai după ce apa a fost evacuată în prealabil. Pe durata construcţiilor, Antreprenorul va proteja structurile şi/sau conductele împotriva plutirii. Acolo unde conductele vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din tranşee şi din sol va continua până la finalizarea reumplerii.Acolo unde dimensiunea conductei depăşeşte 400 mm, Antreprenorul va utiliza sisteme de evacuare a apei cu punct de foraj, dacă Consultantul Supervizare nu hotărăşte utilizarea altui sistem. Evacuarea apei de către Antreprenor va corespunde cerinţelor Consultantului Supervizare şi ale autorităţilor şi persoanelor care au drepturi asupra terenurilor prin care se realizează deversarea apei evacuate. Antreprenorul va proteja Consultantul Supervizare faţă de orice pretenţii sau penalităţi care pot fi generate de nerespectarea cerinţelor. Metoda de menţinere a excavaţiei fără apa, de epuizare şi îndepărtare a apei va fi supusă aprobării Consultantului Supervizare. Antreprenorul va asigura instalaţii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita orice întrerupere în continuitatea epuizării apei subterane. Costul acestei activităţi se va considera inclus în tariful excavării pentru conducte sau în general în tarif. În timpul funcţionarii pompelor în cursul nopţii, se vor lua măsurile necesare ca zona de lucru să fie iluminată în mod corespunzător. Laturile excavaţiilor vor fi susţinute acolo unde este necesar, cu ajutorul grinzilor de lemn, oţel sau alte tipuri de grinzi, pereţi, plăci, foi sau alt sistem aprobat. Acestea vor fi asigurate de către Antreprenor, proiectate corespunzător destinaţiei. Antreprenorul va prezenta Consultantului Supervizare propunerile detaliate pentru susţinerea excavaţiilor, cu şapte zile înainte de începerea oricăror lucrări de excavaţii. Propunerile sale


- 89 -

vor ţine cont de natura solului în care se va excava, de nivelul apei freatice şi de apropierea faţă de clădiri şi drumuri. Dacă, după opinia Consultantului Supervizare, susţinerea propusă de Antreprenor este insuficientă, atunci Consultantul Supervizare va solicita asigurarea unor suporturi mai puternice sau de alt tip faţă de cele propuse de către Antreprenor şi, în această situaţie, Antreprenorul va adapta sistemul de susţinere fără a pretinde vreo sumă pentru această adaptare cerută de Consultantul Supervizare. Nu se vor demonta sistemele de susţinere fără aprobarea Consultantului Supervizare. Grinzile sau alte suporturi pot fi lăsate în poziţie în tranşee care sunt în curs de umplere, dacă Consultantul Supervizare aprobă sau dispune acest lucru. Totuşi, se vor plăti numai grinzile sau suporturile desemnate specific de către Consultantul Supervizare pentru a fi lăsate în poziţie şi pentru care au fost incluse articole specifice în Listele de Cantitati. Antreprenorul va lua toate precauţiile împotriva alunecării, căderilor sau prăbuşirii excavaţiilor, dar dacă acestea se întâmplă, Antreprenorul va trebui să refacă condiţiile zonei, inclusiv refacerea suprafeţelor, toate pe costurile sale. În cazul în care aceste alunecări sau prăbuşiri destabilizează sau slăbesc fundaţii sau suporturi ale Lucrărilor sau clădirilor adiacente, sau creează spaţii libere lângă lucrările noi, Antreprenorul va desfăşura lucrările suplimentare pe care Consultantul Supervizare le poate cere în acest sens, cum ar fi umplerea spaţiilor libere cu beton sau alt material, conform indicaţiilor Consultantului Supervizare, toate costurile fiind suportate de către Antreprenor. Antreprenorul poate utiliza palplanse de oţel pentru susţinerea săpăturilor, după cum este specificat mai sus, după cum consideră de cuviinţă, sau conform indicaţiilor Consultantului Supervizare, sau în situaţiile în care este indicat în Piesele desenate ca parte permanentă a structurilor. Dimensiunile şi tipurile palplanselor utilizate pentru susţineri temporare vor fi determinate de către Antreprenor şi vor fi supuse aprobării Consultantului Supervizare. În cazurile în care palplansele formează o parte permanentă a structurii, dimensiunile şi tipurile vor fi cele indicate în Piesele desenate sau cele indicate de către Consultantul Supervizare. Antreprenorul va prevedea şi întreţine traversări temporare peste tranşeele conductelor în acele poziţii în care excavarea tranşeelor împiedică derularea normală a traficului. Pentru a permite trecerea pietonilor şi vehiculelor, lucrările de excavare, pozarea conductelor, îmbinările şi refacerea suprafeţelor se vor desfăşura în etape, pentru a permite accesul spre case, pe drumuri, alei etc. Antreprenorul nu va începe lucrările de terasamente până când nu va efectua toate măsurile de siguranţa: îngrădirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni şi vehicule, iar pe timpul nopţii să fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase. Execuţia lucrărilor de terasamente se va face având în vedere Normativele Româneşti:

C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente Ordin Nr. 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii. Ca o măsură de siguranţă, în zonele cu densitate mare de lucrări ascunse, se va executa săpătură manuală. Pe durata excavaţiilor, Antreprenorul va lua toate măsurile preventive pentru a proteja muncitorii şi persoanele publice. Aceasta include, dar nu se limitează la acestea, susţinerea pereţilor săpăturilor, îngrădirea zonelor, montarea luminilor de avertizare şi desemnarea unor supraveghetori. Antreprenorul va fi complet responsabil pentru măsurile de întreţinere şi protejare a săpăturilor, tranşeelor şi forajelor (susţinere, evacuarea apei, îngrădirea zonei, iluminat etc.) şi nu va fi eliberat de responsabilităţile din Contract, chiar dacă Consultantul Supervizare nu ridică obiecţii faţă de situaţia lucrărilor.

UTILIZAREA EXPLOZIBILILOR


- 90 -

Utilizarea explozibililor nu va fi permisă.

3.3.3.6. POZAREA CONDUCTELOR Pozarea se va face în conformitate cu normativele nationale in vigoare. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la fiecare grup lucrând simultan câte o echipă. Pozarea conductelor se va face în mediu uscat, prin efectuarea de către Antreprenor a epuizării apelor de ploaie şi a infiltraţiilor. Pozarea tuburilor în tranşee se realizează în ondulaţii, cu scopul de a compensă dilatarea acestora. Conductele vor fi pozate cu precizie, respectându-se aliniamentul şi elevaţia din Piesele desenate cu o toleranta de ± 5 mm. Între porţiunile curbe, aliniamentul va fi drept. Lungimea lăsată în zonele de curbură va fi permisă doar acolo unde se prevede în desen sau cu acordul Consultantului Supervizare în urma unor propuneri bine documentate. Se vor prevedea şi furniza rigle vopsite corespunzător pentru vizare în scopul realizării aşezării corecte a tronsoanelor. Riglele vopsite vor fi ridicate pe conductă sau în imediata ei apropiere. Fiecare tronson va avea cel puţin 3 asemenea rigle. Antreprenorul poate propune Consultantului Supervizare şi alte metode pentru aşezarea corectă a tronsoanelor. Antreprenorul va trebui să obţină de la producător toate datele necesare pentru manevrarea şi jontarea conductelor şi se presupune ca şi-a stabilit toate fazele şi a rezolvat toate problemele legate de montaj, înainte de a preda oferta. În conductă se va introduce un "dop" având diametrul cu 5 mm mai mic decât diametrul interior al tronsonului, care va fi deplasat înainte pe măsură ce progresează lucrările. Atunci când lucrările sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etanş, aprobat de Consultantul Supervizare. Tronsonul va fi fixat în şanţ pentru a se evita plutirea lui în cazul în care şanţul este inundat. Pentru a împiedica scurgerea apei de ploaie prin şanţ, Antreprenorul va astupa şanţul la anumite distante ce nu vor depăşi 250 m, cu dopuri de argilă. Aceste dopuri vor fi îndepărtate atunci când operaţiunile de montaj ajung în dreptul lor. Reumplerea va respecta normele specifice I22 pentru fiecare reţea şi cerinţele Consiliilor Locale. Se vor respecta prescriptiile din prezenta documentatie privind patul de nisip si diversele straturi de umplere. Umplerea tranşeelor nu va începe până când patul tranşeei, pozarea conductelor, îmbinarea şi testarea lor nu sunt aprobate de către Consultantul Supervizare. Consultantul Supervizare va primi o adresă, cu 24 de ore înainte, prin care se va anunţa intenţia de umplere a tranşeei, interval în care acesta va efectua inspecţia. Astuparea şanţurilor pentru conducte se va face în două faze. Suporţii de susţinere ai pereţilor şanţului vor fi retraşi gradat, pe măsura ce şanţul este umplut având grijă ca această retragere să nu afecteze conductele puse în operă. Faza I

Conducta şi patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depăşi cu 300 mm creasta ei, lăsând zonele de legătură descoperite. În continuare se va aşeza un strat uniform de material de umplutura, cu granulaţia de cel mult 25 mm care va fi compactat în straturi nu mai groase de 100 mm după compactare. Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei şi deasupra ei. Compactarea umpluturii se va face în aşa fel încât să se realizeze cel puţin 95% din densitatea maximă a materialului uscat conform STAS 2 914 - 84 Tabelul 2. Această acţiune va începe cât mai curând în urma pozării conductei în porţiunea respectivă. Se


- 91 -

vor face la început încercări privind eficacitatea compactării, iar după aceea se vor repeta la intervale propuse de Consultantul Supervizare.

Faza II După ce tronsonul de conductă în execuţie a trecut de testele de presiune preliminare, golurile lăsate în dreptul jontărilor vor fi acoperite respectându-se aceleaşi reguli ca mai înainte.

Pentru tranşeele practicate în carosabile sau alte zone pavate, umplerea va fi adusă la nivelul terasamentului, sau la nivelul sub-terasamentului în pregătire pentru lucrările de refacere a drumului. Unde tranşeele se află în carosabile, Antreprenorul va proteja conductele împotriva sarcinilor mobile după pozare, pe durata efectuării lucrărilor la drum. Orice conductă avariată după pozare va fi înlocuită iar Antreprenorul va suporta toate costurile şi întârzierile cauzate. Umplerea tranşeelor conductelor, cu excepţia locului îmbinărilor, se va realiza cât mai curând după ce conductele au fost pozate şi îmbinate şi aprobate de către Consultantul Supervizare. Întinderea şi compactarea umpluturii se va realiza în mod uniform, fără dislocarea, deformarea sau deteriorarea conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distanţă mai mică de 30 cm în jurul conductei sau îmbinărilor. Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic în straturi uniforme care nu depăşesc o grosime compactată de 15 cm. Apa necesară compactării terasamentelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie. La punerea în operă a materialului pentru umpluturi se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare stabilită prin încercarea Proctor norma cu o variaţie a acesteia de 2 procente – dacă W opt > 12% şi 1 procente dacă W opt este sub 12% (cazul balasturilor). Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi va face recomandări în consecinţă pentru punerea în operă. Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim două eşantioane prelevate la fiecare 100 m de conductă. Consultantul Supervizare va determina locaţia exactă în plan şi adâncimea testării. Testele care se vor realiza pe aceste eşantioane vor include conţinutul de apă, greutatea specifică, compactarea standard, densitatea in situ prin înlocuirea nisipului, testul de permeabilitate şi analiza gradării. Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la recepţia lucrării. Stratul se poate considera compactat dacă gradul de compactare este 95%, iar cel mediu 98% din valoarea obţinută prin încercarea Proctor normal respectiv. Se întrerupe orice activitate de excavare transport, împrăştiere şi compactare dacă temperatura exterioară scade sub –5ºC. La execuţia lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea măsurilor generale şi a celor specifice lucrărilor de pământ prevăzute în „Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”, indicativ C 16 – 1984. În perioada când temperaturile sunt peste 25ºC se vor lua următoarele măsuri:

compactarea se va executa imediat după umectarea stratului se va urmări starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecvenţă

mărită (la cca. 2 ore – în perioada de arşiţă). Dacă stratul de împrăştiat rămâne o perioadă mai mare necompactat, înainte de începerea compactării se va determina umiditatea din strat şi se va completa până la umiditatea admisă pentru compactare. Antreprenorul va fi responsabil, în toate cazurile, pentru orice tasări ale umpluturii şi va remedia pe cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorările produse de aceasta. Antreprenorul va proteja conductele împotriva deplasării după pozare, pe durata Lucrărilor. Toate conductele deteriorate după pozare vor fi înlocuite iar Antreprenorul va fi responsabil pentru costurile şi întârzierile produse.


- 92 -

3.3.3.7. FOLOSIREA DRUMURILOR PUBLICE Antreprenorul se va asigura cã toate drumurile publice folosite de el nu sunt murdãrite ca urmare a utilizãri lor . Dacã drumurile sunt murdãrite, Antreprenorul va lua toate mãsurile necesare pentru a le curãta , fãrã cheltuieli suplimentare din partea Angajatorului . Toate lucrãrile executate în lungul drumurilor publice vor fi semnalizate corespunzãtor prin grija antreprenorului . La executia lucrărilor de alimentare cu apă si canalizare, în ampriza drumurilor sau străzilor, se vor monta panouri de semnalizare care se vor mentine pe toata durata executiei lucrărilor. Pentru întreruperea circulatiei pe străzile unde se executa lucrări de montare conducte pentru alimentarea cu apă , si pentru solutia de semnalizare propusă , Antreprenorul general al lucrării va obtine avizul Consiliului Local si al Politiei locale .

3.3.3.8. PROTECTIA LUCRARILOR PUBLICE SI PRIVATE Amplasarea lucrărilor incluse în acest contract poate, în unele cazuri, să determine unele conflicte cu utilităţile/serviciile existente. Amplasarea utilităţilor existente este prezentată în Piesele desenate, pe baza celor mai noi informaţii, dar aceste amplasări nu pot fi garantate, astfel că informaţiile trebuie considerate ca fiind doar orientative. Antreprenorul este responsabil de identificarea amplasării exacte a acestor servicii, prin cercetarea tuturor evidenţelor disponibile de la autorităţile respective. Autoritatea Contractanta nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea Pieselor Desenate cu privire la utilităţile existente, iar dacă informaţiile de acest gen se vor dovedi incorecte sau incomplete, Antreprenorul nu va putea ridica nici o pretenţie în acest sens. Antreprenorul va notifica toate autoritãtile publice, companiile utilitare si proprietari privati asupra lucrãrilor care îi vor afecta, cu cel putin 7 zile înaintea începeri lucrãrilor . Antreprenorul va identifica amplasarea utilităţilor în cooperare cu instituţiile de administrare a utilităţilor, şi va marca amplasarea lor înainte de începerea excavaţiilor. Stabilirea aliniamentelor propuse şi marcarea utilităţilor existente vor fi realizate cu cel puţin două luni înainte de începerea excavaţiilor. Planurile care însotesc avizele, aratã care este pozitia posibilã a serviciilor în proprietatea si exploatarea companiilor de utilitãti, care pot fi afectate de lucrãri (apã, electricitate, gaze , telefoane, cabluri TV , drumuri, etc) . Antreprenorul va tine legãtura cu companiile de utilitãti, înaintea începeri oricãrei excavatii. Antreprenorul va verifica pozitia exactã a serviciilor existente, care pot afecta sau sunt afectate de executia lucrãrilor. Antreprenorul se va sigura cã toate aceste servicii sunt protejate adecvat în orice moment în concordantã cu cerintele companiilor de utilitati. Pe durata excavaţiilor, Antreprenorul va fi responsabil de protejarea, susţinerea, îndepărtarea sau mutarea tuturor utilităţilor care pot fi deteriorate în timpul lucrărilor. Înainte de începerea oricărei acţiuni referitoare la utilităţile existente, Antreprenorul va anunţa în scris autorităţile respective. În toate cazurile va coopera cu autorităţile şi va urma instrucţiunile acestora referitoare la protejare, îndepărtare sau mutare. Toate lucrările de protejare şi mutare vor fi realizate în conformitate cu standardele autorităţii respective, inclusiv lungimea maximă a utilităţii care poate fi expusă şi susţinută înainte de a fi mutată. Nu se va plăti nici o întârziere a operaţiunilor Antreprenorului cauzată de problemele legate de identificarea, protejarea, susţinerea, îndepărtarea sau mutarea acestor servicii. Antreprenorul va include astfel în preţurile de ofertă toate costurile alocate acestor servicii, fie din cauza complicaţiilor create de acestea, fie din replanificarea impusă de întârzieri. Antreprenorul va fi responsabil pentru deteriorările produse serviciilor existente. Dacă aceste deteriorări apar din cauza acţiunilor Antreprenorului, chiar dacă au fost luate măsuri speciale de protecţie, Antreprenorul va fi responsabil în totalitate pentru aceste deteriorări chiar dacă


- 93 -

acţiunile şi lucrările au avut sau nu aprobarea Consultantului Supervizare, şi aceste deteriorări vor fi remediate de Antreprenor pe cheltuiala proprie. Antreprenorul nu are dreptul la plăţi suplimentare sau prelungiri ale termenelor justificate de problemele apărute din cauzele menţionate mai sus. Toate cheltuielile posibile ar trebui incluse în preţul unitar al excavaţiilor dat în Listele de Cantitati.

3.3.3.9. REFACEREA SUPRAFEŢELOR În cazul în care nu vor apărea instrucţiuni specifice din partea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va readuce toate zonele de lucru la conductă la o stare curată. Această refacere va continua lucrările de umplere şi va include grămezile de resturi, căile de acces, reziduurile şi orice alte urme ale construcţiilor. Materialele în surplus vor fi transportate la depozitul Antreprenorului cât mai curând posibil după instalarea conductelor pentru a reduce posibilitatea pierderilor cauzate de terţe părţi. Suprafaţa tuturor drumurilor existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor şi pavajelor tăiate pe durata lucrărilor, fie ele publice sau private, vor fi readuse la situaţia lor iniţială. După reumplerea excavaţiilor se va realiza o refacere temporară. Refacerea permanentă va fi aplicată numai după consolidarea suficientă a solului. Antreprenorul va cere Consultantului Supervizare permisiunea de a derula lucrările pentru refacerea permanentă. Toate suprafeţele existente vor fi catalogate de către Antreprenor pentru a se stabili starea curentă, pentru a fi aprobate de către Consultantul Supervizare înainte de începerea excavaţiilor. Antreprenorul va asigura îmbinarea corespunzătoare cu suprafeţele de asfalt existente. Stratul de uzură va acoperi întreaga lăţime a suprafeţei tăiate. Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de umplere şi aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului (macadam). Pentru drumurile cu pavaj: se vor utiliza plăcile de pavare cu latura de 13 cm pozate pe un strat de nisip granulat cu o înălţime de 5 cm. Pentru drumurile şi trotuarele din balast: pavajul va fi refăcut şi împănat cu criblură. Toate lucrările de refacere a drumurilor vor fi realizate de un Subcontractant de specialitate nominalizat de Antreprenor înainte de licitaţie şi aprobat de Consultantul Supervizare. Refacerea permanentă a celorlalte suprafeţe (zone verzi, alei, trotuare şi pavaje) va fi realizată imediat după umplere. Aceste zone vor fi readuse la starea lor iniţială. Dacă apare o tasare excesivă a suprafeţei refăcute, Antreprenorul va excava tranşeea din nou, la o adâncime suficientă pentru a recompacta materialul de umplere şi a reface suprafaţa. Aceasta se va realiza pe cheltuiala Antreprenorului şi nu se vor efectua plăţi suplimentare pentru înlocuirea suprafeţelor drumurilor temporare. Tasarea excesivă va fi definită ca fiind tasarea suprafeţei în orice punct al tranşeei cu mai mult de 5 cm faţă de nivelul suprafeţei înconjurătoare. Orice parte a structuri care a fost avariatã dincolo de lãtimea santului, se va decupa si refacere .

3.3.3.10. TRAVERSĂRI DE CALE FERATĂ SI DRUMURI Traversarile de cale ferata, drumuri judetene si nationale vor fi proiectate de catre Antreprenor, prin proiectanti de specialitate agreati. Proiectele vor fi supuse avizarii de catre Administratorii cailor ferate si drumurilor. Antreprenorul va pregati toata documentatia necesara autorizarii de construire. Realizarea lucrarilor de subtraversare a cailor de comunicatie se va face in conformitate cu avizele si autorizatiile obtinute in baza proiectelor.

Realizarea lucrarilor de subtraversare a cailor de comunicatie trebuie realizate de regula in conditiile de circulatie.


- 94 -

Conditiile care trebuie indeplinite de aceste lucrari sint precizate in STAS9321-87 -Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte_ in functie de tipul conductei (diametru si presiune nominala) si de importanta drumului sau caii ferate. In general se prevad in tuburi de protectie metalice sau de beton armat cu diametrul 1.5xDn prevazute la capete cu camine de vizitare. Diametrul interior al tubului de protectie trebuie sa depaseasca cu cel putin 100 mm diam exterior al conductei, la care se adauga grosimea izolatiei. Spatiul dintre capetele tubului de protectie si conducta se etanseaza elastic. Legarea la pamant a conductei si a tubului de protectie se executa numai la subtraversari de cai ferate electrificate sau care sunt prevazute a fi electrificate si daca conducta, respectiv tubul de protectie sint metalice. Robinetele de sectionare se monteaza in camine de vizitare si sunt obligatorii la subtraversari cu conducte de lichide cu curgere sub presiune. La subtraversarea de cale ferata cu conducte de distributie avand presiunea mai mica de 6 bar, distanta dintre robinetul de sectionare si linia de cale ferata trebuie sa fie de 10-15 m in functie de regimul de presiune (joasa, redusa sau medie).

In cazul drumurilor judetene sau comunale trebuie avuta in vedere posibilitatea trecerii drumului intr-o clasa superioara, in urmatorii 5 ani, tinandu-se seama de studiile si planurile de sistematizare teritoriala. Executia: Pozarea conductei se poate face

In transee deschisa Prin forare orizontala.

Daca natura terenului permite executarea forarii, pozarea prin forare orizontala se face in urmatoarele cazuri:

La subtraversarea drumurilor modernizate cu conducte cu diametrul pana in 1000 mm, care transporta lichide cu curgere sub presiune

La subtraversarea autostrazilor si a drumurilor nationale cu conducte cu diametrul pana la 400 mm care trasnporta lichide cu curgere sub nivel liber.

La subtraversarea cailor ferate , in cazurile recomandate de beneficiar. Inainte de introducerea conductei in tubul de protectie, trebuie sa se ia masuri de protejare a izolatiei anticorozive sau termice. Conductele se introduc in tuburile de protectie cu role sau cu sanii de glisare. Dupa astuparea santurilor, in cazul aplicarii procedeului de sapatura in sant deschis, terenul de umplutura se compacteaza conform STAS7582/81 pt linii ferate , respectiv STAS 2914/84 pentru drumuri. Dupa compactarea terasamentelor trebuie sa se refaca suprastructura caii de comunicatie respective. La traversările de cale ferată, conducta va fi îngropată având o distanţă de cel puţin 2 m între nivelul solului şi coroana conductei, iar la drumuri cel putin 1.5 m. Lucrările la traversarea căii ferate vor fi realizate numai cu aprobarea preliminară şi cu coordonarea Societăţii de Cale Ferată, a cărei aprobări vor fi necesare pentru toate propunerile detaliate ale Antreprenorului. Unele lucrări pot fi realizate numai de către Societatea de Cale Ferată şi acestea vor fi plătite printr-o Sumă de Rezervă corespunzătoare. Antreprenorul îşi va organiza lucrările în aşa fel încât să nu întrerupă traficul sau să-l deranjeze cât mai puţin. Înainte de inceperea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să:

Obţină permisiunea autoritatilor pentru Începerea lucrărilor şi să respecte legislaţia locală si regulamentele locale.


- 95 -

Să predea în detaliu propunerile sale Consultantului Supervizare şi să obţină aprobarea acestuia. Conducta va merge în paralel cu drumurile şi le va intersecta conform desenului sau întelegerii cu Consultantul Supervizare.

3.3.3.11. TRAVERSĂRI DE CANALE ANIF Traversarile de canale ANIF vor fi proiectate de catre Antreprenor, prin proiectanti de specialitate agreati. Proiectele vor fi supuse avizarii de catre Administratorii ANIF. Antreprenorul va pregati toata documentatia necesara autorizarii de construire. Realizarea lucrarilor de subtraversare a canalelor se va face in conformitate cu avizele si autorizatiile obtinute in baza proiectelor.

3.3.3.12. TRAVERSĂRI DE CURSURI DE APA- Traversarile de cursuri de apa vor fi proiectate de catre Antreprenor, prin proiectanti de specialitate agreati. Proiectele vor fi supuse avizarii de catre Administratorii SGA. Antreprenorul va pregati toata documentatia necesara autorizarii de construire. Realizarea lucrarilor de subtraversare a cursurilor de apa se va face in conformitate cu avizele si autorizatiile obtinute in baza proiectelor.

3.3.3.13. GROPI DE IMPRUMUT Antreprenorul are responsabilitatea de a localiza gropi de imprumut pentru toate tipurile de materiale si sa obtina, transporte si plaseze materialul, atunci cand este necesar pentru executia Lucrarilor. Antreprenorul va obtine aprobarea Consultantului Supervizare atat pentru zonele, cat si pentru materialele pe care propune a le utiliza. In cazul in care se stipuleaza sau se dau indicatii in acest sens de catre Consultantul Supervizare, materialul de umplutura care urmeaza sa fie incorporat in Lucrari va fi obtinut din gropi de imprumut, aprobate dupa ce au fost realizate testele care sa confirme ca materialul este adecvat pentru utilizare. La finalizarea lucrarilor de excavatii, Antreprenorul va nivela sau va lasa groapa de imprumut intr-o stare de curatenie satisfacatoare pentru Consultant Supervizare si, in cazul in care este instruit in acest sens, va realiza, fara a fi platit suplimentar, lucrarile de terasament necesare pentru a preveni acumularea apei in zona.

3.3.3.14. TESTE PRELIMINARE EFECTUATE ASUPRA MATERIALULUI DE UMPLUTURA COMPACTAT

In cazul in care se emit instructiuni in acest sens de catre Consultantul Supervizare, materialele propuse pentru utilizare ca umplutura compactata (altele decat cele corespunzatoare, eventual extrase din aceeasi locatie de pe Santier) vor fi testate pe Santier, in conformitate cu procedurile specificate in standardele si normativele nationale aplicabile pentru determinarea caracteristicilor si conformarii acestora.

3.3.4. METODE FARA SAPATURA DESCHISA LUCRARI NOI - INLOCUIRI Lucrarile proiectate pentru reabilitarea prin inlocuire si extinderea retelei de alimentare

cu apa si canalizare se vor executa pe tronsoane a caror lungime va fi de maxim 300 m (deschidere intre doua incinte de lansare a echipamentului de forare orizontala dirijata). Amplasarea caminelor se va face in capetele tronsoanelor in gropile de lansare realizate iar caminele intermediare se vor realiza pe amplasamentele stabilite pentru caminele proiectate.

Principalele faze in executia lucrarilor proiectate pentru reabilitarea respectiv extinderea retelei de alimentare cu apa si canalizare sunt:


- 96 -

1. Recunoasterea si pichetarea traseului conductelor – aceasta etapa se va realiza de catre constructor si beneficiar, in prezenta proiectantului; se marcheaza pe teren punctele caracteristice ale retelelor; se reprezinta sau se planteaza reperi de nivel stabili pentru usurinta determinarii ulterioare a cotelor;

2. Realizarea incintelor de lansare si evacuare a utilajului de foraj orizontal; acestea se vor executa cu dimensiunile necesare pentru introducerea si evacuarea utilajului de foraj; avand in vedere adancimile mari la care se realizeaza reteaua, este absolut necesara realizarea unei incinte de palplanse, pentru a nu periclita stabilitatea constructiilor invecinate; in interiorul incintei de palplanse se va realiza epuismentul apei subterane, in situatia in care aceasta exista;

3. Etape specifice tehnologiei forarii orizontale dirijate Tehnologia forarii orizontale dirijate este un sistem de foraj rotativ, hidrodinamic, dirijat si axat pe trei principii tehnologice de baza:

a. Utilizarea unui echipament de sapare avand forma unui sfredel cu dalta in lance;

b. Avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin dislocarea terenului pe baza injectarii sub presiune inalta a unui jet de fluid special de foraj, ce indeplineste concomitent si functia unui agent de ungere;

c. Pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare, prin teleghidaj; cu ajutorul unui emitator de unde electromagnetice si al unui calculator de parametri (unghiul de inclinare, viteza si directia forarii) permite ocolirea obstacolelor si iesirea cu precizie la locul dorit a forajului subteran.

Tehnologia de foraj orizontal dirijat cuprinde doua etape consecutive respectiv: Etapa initiala a forajului pilot – cuprinde forarea terenului, presarea laterala a materialului grosier si fixarea acestuia in pereti prin crusta fluidului de foraj utilizat, spalarea si evacuarea materialului fin o data cu suspensia de bentonita; Etapa finala a forajului de largire – cuprinde retragerea la punctul initial de plecare a tijelor de forare si (dupa caz) a tubajului de protectie in teren necoeziv, la care se ataseaza un dispozitiv special largitor, concomitent cu introducerea si pozarea conductelor, montarea conductelor retelei se va face dupa tehnologia specifica fiecarui material, conform Specificatiilor Tehnice; Pozitiile gropilor de lansare a echipamentului de forare vor coincide cu pozitii ale caminelor de vizitare, pentru reteaua de canalizare. Restul caminelor de canalizare intermediare se vor realiza prin forare verticala si lansarea caminelor din tub riflat. Materialul rezultat din operatia de forare orizontala, in cantitate extrem de mica comparativ cu cea rezultata din tehnologia cu sapatura deschisa, se depoziteaza in apropierea gropii de lansare, pe partea cu imobilele si nu inspre partea carosabila a drumului, pentru a fi refolosit la sfarsitul operatiunilor; se va evita depozitarea materialului in imediata apropiere a drumului national pentru a se evita antrenarea acestuia pe partea carosabila; Pamantul in exces va fi depozitat si transportat pe locuri alese convenabil (distanta minima de transport, fara a crea prejudicii altor beneficiari);

4. Proba de etanseitate – se va executa conformitate cu specificatiile producatorului; 5. Executarea caminelor si a umpluturii din jurul acestora – se va executa

conformitate cu specificatiile producatorului; 6. Proba hidraulica generala – se va executa conformitate cu specificatiile

producatorului; 7. Ordinea generala de executie

Ordinea generala de executie cuprinde pasii urmatori: 1. Pichetarea traseului retelei; 2. Pichetarea amplasamentelor caminelor de canalizare si apa;


- 97 -

3. Imprejmuirea si semnalizarea corespunzatoare a amplasamentelor in care au loc lucrari deschise;

4. Realizarea caminelor de canalizare cu foraj vertical; 5. Realizarea incintelor de lansare si evacuare a utilajului de foraj; 6. Realizarea elementelor de foraj orizontal dirijat, inclusiv pozarea tuburilor si etansarea

acestora la camine; 7. Realizarea probei de etanseitate pe sectoare de canalizare si apa, in conformitate cu

prevederile legale; 8. Realizarea racordurilor locuintelor invecintate in caminele de canalizare si a

bransamentelor de apa in retea; 9. Refacerea integrala a zonelor afectate la starea initiala.

Semnalizarea lucrarilor Semnalizarea lucrarilor se va efectua in conformitate cu prescriptiile reglementarilor

aplicabile in vigoare. In ceea ce priveste semnalizarea in zona lucrarilor se vor lua urmatoarele masuri:

- se vor monta banda de protectie si indicatoare pentru a se impiedica accesul in zona sapaturii a persoanelor neautorizate;

- se vor lua masuri pentru semnalizarea sapaturii in special noaptea; - se vor lua masuri de avertizare si de protectie in vederea evitarii accidentelor; - se vor asigura pasarele de trecere la locuintele la care a fost sectionat drumul de

acces, iar balustradele si podeaua de sustinere ale pasarelelor vor fi trainice si rigide. Executia caminelor de canalizare cu foraj vertical

Caminele de canalizare se pot executa fie din tuburi de beton simplu, fie din conducte de PVC sau PE sau PEID riflat. Metoda si fazele principale de executie se prezinta in cele ce urmeaza:

Se picheteaza pozitiile caminelor de canalizare, in conformitate cu planul general de situatie;

Se imprejmuieste si se semnalizeaza corespunzator zona in care se realizeaza forajul vertical pentru montajul caminului;

Se realizeaza forajul vertical la adancimea necesara (H=Cota teren - Cota radier camin – 0.5 m); forajul vertical se va realiza cu un diametru mai mare cu minim 200 mm fata de diametrul exterior al tuburilor de camin care se vor lansa; in functie de natura solului, executantul forajului va adopta decizia realizarii acestuia in sapatura uscata sau cu sapatura umeda (adaugare de bentonita); este recomandabila introducerea de bentonita pe parcursul executiei pentru:

o Asigurarea sprijinirii peretilor forajului vertical, bentonita avand o greutate specifica mai mare decat a apei;

o Micsorarea frecarii la sapa utilajului de foraj vertical;

Se lanseaza elementele caminului vertical (tuburile de beton simplu sau conducta de PVC sau PE sau PEID riflat, avand caracteristicile conform cu proiectul;

Dupa ajungerea in pozitie se evacueaza bentonita cu o pompa submersibila, in situatia in care forajul s-a executat cu utilizarea acesteia;

Se toarna in zona inferioara un dop de beton cu ajutorul unei pompe de beton sau manual; volumul de beton se va calcula astfel incat sa se desfasoarea pe inaltimea necesara pentru a asigura etansarea in zona inferioara a caminului;


- 98 -

Zona exterioara se umple dupa cum urmeaza: o Pentru camine din tub riflat cu amestec pamant extras din foraj cu 50-100 kg

ciment la m3 pamant; o Pentru camine din tuburi de beton simplu cu pietris 15-25 mm.

Caminul vertical astfel montat va fi strapuns de elementele de foraj orizontal dirijat;

Dupa strapungere, jumatatea superioara a tubului orizontal de canalizare va fi sectionata si radierul caminului va fi amenajat corespunzator prin realizarea corecta a banchetei caminului;

Se va acorda o atentie deosebita etansarii intre conducta de canalizare si caminul propriu-zis; in acest sens, este recomandabila utilizarea fie a unor cimenturi speciale de etansare sau a rasinilor epoxidice.

Camine In cazul in care conditiile existente o permit se poate propune mentinerea caminului existent. Se va asigura minimum o protectie interioara. In cazul in care mentinerea caminului nu este justificata se vor adopata de preferinta camine noi din beton. Semnalizarea lucrarilor

Semnalizarea lucrarilor se va efectua in conformitate cu prescriptiile reglementarilor aplicabile in vigoare.

3.3.5. LUCRARI DE BETON ARMAT 3.3.5.1. Prevederi generale Se vor respecta prevederile CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului.

3.3.5.2. Organizarea producerii betonului pe santier La demararea Contractului, Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare o Metoda de Executie ce va detalia, in raport cu cerintele Specificatiei, propunerile sale pentru organizarea activitatilor de betonare pe Santier. Metoda de Executie va include urmatoarele aspecte:

1. Statia propusa. 2. Locatia si planul facilitatii de producere a betonului. 3. Metoda de organizare propusa pentru statia de producere a betonului. 4. Procedurile de control al calitatii pentru beton si materialele din beton. 5. Transportul si turnarea betonului. 6. Detaliile cu privire la modalitatea de lucru, incluzand timpul de lovire si procedura

pentru sprijinirea temporara a grinzilor si planseelor. 7. Protectia si maturarea.

3.3.5.3. Betonul gata amestecat Betonul obtinut de la un singur furnizor de beton gata amestecat poate fi utilizat pentru Lucrari cu aprobarea Consultantului Supervizare. O asemenea aprobare nu va fi acordata pana cand Consultantul Supervizare nu este multumit ca organizarea si controlul producerii si livrarii betonului gata amestecat se conformeaza cerintelor din Specificatii. Betonul gata amestecat se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Controlul materialelor componente :


- 99 -

Nr. Materialul component

Inspectia/ incercarea Scop Frecventa minima

1 Cimentul Inspectia bonului de livrare inainte de descarcare

Asigurarea daca expeditia este conforma cu comanda si sursa este corecta

La fiecare livrare

2 Inspectia bonului de livrare inainte de descarcare

Asigurarea daca expeditia este conforma cu comanda si sursa este corecta

La fiecare livrare

3 Inspectia granulozitatii inainte de descarcare

Compararea a granulometriei , a formei si impuritatilor cu aspectul normal

La fiecare livrare , cand livrarea este pe banda transportoare , cu periodicitate in functie de conditiile locale sau de livrare

4

Agregate

Incercare prin cernere conform SR EN 933-1

Evaluare a conformitatii cu granulometria standardizata sau cu alta granulometrie convenita

La prima livrare provenind dintr-o noua sursa , cand informatiile furnizorului nu sunt disponibile . In caz de dubiu dupa examenul vizual Periodic in functie de conditiile locale sau de livrare .

5 Incercare pentru controlul impuritatilor

Evaluare a prezentei si a cantitatii de impuritati

La prima livrare provenind dintr-o noua sursa , cand informatiile de la furnizor nu sunt disponibile . In caz de dubiu dupa examenul vizual . Cu periodicitate in functie de conditiile locale sau de livrare

6 Incercare de absortie a apei EN 1097-6

Evaluarea continutului de apa eficienta din beton a se vedea 5.4.2 din CP012/1-2007

La prima livrare provenind dintr-o noua sursa , cand informatiile de la furnizor nu sunt disponibile . In caz de dubiu dupa examenul vizual .

7 Controlul suplimentar al agregatelor usoare sau grele

Incercare conform SR EN 1097-3

Masurare a densitatii in vrac

La prima livrare provenind dintr-o noua sursa , cand informatiile de la furnizor nu sunt disponibile . In caz de dubiu dupa examenul vizual . Cu periodicitate in functie de conditiile locale sau de livrare

8 Aditivi Inspectia bonului de livrare si a etichetei aplicate pe ambalaj inainte de descarcare

Asigurarea daca expeditia este conforma cu comanda si marcarea este originala

La fiecare livrare

9 Incercari de identificare conform

Pentru comparatie cu informatiile furnizate

In caz de dubiu


- 100 -

Nr. Materialul component

Inspectia/ incercarea Scop Frecventa minima

SR EN 934-2 , de exemplu densitatea, infra-rosu , etc

de producator

10 Apa Incercare conform SR EN 1008

Asigurarea ca apa nu contine constituenti nocivi

La prima utilizare a unei ape nepotabile de la o sursa noua in caz de dubiu

Pentru efectuarea de incercari in caz de dubiu etc este recomandabil de a preleva o proba pe saptamana , pentru fiecare tip de ciment si a o pastra.

Bonul de livrare sau fisa tehnica a produsului trebuie sa contina de asemenea informatii asupra continutului maxim de cloruri si este indicata analiza datelor privitor la reactia alcalii-silice conform dispozitiilor valabile pe locul de utilizare .

Se recomanda prelevarea de probe la fiecare livrare si conservarea acestora. Bonul de livrare trebuie sa contina sau sa fie insotit de o declaratie sau de un certificat de

conformitate , conform cerintelor din standardul sau specificatia corespunzatoare . Acesta nu este necesara cand controlul productiei de agregate este certificat .

3.3.5.4. Materiale si testare – Tipul de Ciment Aptitudinea generală de utilizare este stabilită pentru cimenturi în conformitate cu SR EN 197-1.

- Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse în SR EN 197-1 aptitudinea generală de utilizare trebuie să se facă pe baza prevederilor altor standarde europene de cimenturi în vigoare, a standardelor naţionale SR 3011, SR 7055, STAS 10092, elaborate având in vedere principii şi proceduri recunoscute care sunt în conformitate cu standardul SR EN 206-1. Pentru toate cimenturile pentru care nu există experienţă de utilizare în betoane în ţară,folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercetărilor experimentale prin care să se demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicitări fizico-mecanice si de mediu.

Recomandări generale pentru alegerea cimentului Această anexă prezintă recomandări privind alegerea tipurilor de cimenturi funcţie de temperatura la punerea în operă a betonului. Alegerea cimenturilor funcţie de o anumită aplicaţie şi mediu de expunere se face având în vedere recomandările prezentate în anexa F . Această anexă completează articolul “Alegerea cimentului “al acestui normativ în ceea ce priveşte alegerea tipului de ciment luând în consideraţie execuţia lucrării şi dimensiunile elementelor. Cimentul se alege având în vedere condiţiile de execuţie (lucrări executate în condiţii normale, lucrări executate pe timp friguros, călduros, turnări în elemente masive). Tabelul L.1 prezintă anumite caracteristici ale unor cimenturi fabricate în România, în conformitate cu SR EN 197-1 şi standardele naţionale, cu indicarea unor aptitudini de utilizare şi a unor domenii în care utilizarea este contraindicată.

Tip ciment Sensibilitate la frig

Degajare de caldura

Utilizare *Preferentiala

Contraindicatii Observatii Particulare

CEM I 52,5R Insensibil Ridicata Structuri monolite si prefabricate Betoane pe timp friguros

Betoane masive ** Mortare, sape

Destinat in special structurilor prefabricate;

CEM I 42.5 R Insensibil Ridicata Structuri monolite si

Betoane masive **

Pe timp calduros trebuie


- 101 -

prefabricate Betoane pe timp friguros

Mortare, sape luate masuri speciale

I A 52.5 c Insensibil Ridicata Elemente prefabricate

Betoane masive **

Destinat in special structurilor prefabricate;

SR I Insensibil Redusa Betoane rezistente la sulfati

CD 40 Insensibil Redusa Betoane de drumuri

CEM II A-S 32,5 N sau R

Putin sensibil

Redusa Beton,beton armat

CEM II A-S 42,5 N sau R

Putin sensibil

Medie Beton , beton armat

H II AS Putin sensibil

Redusa Betoane masive

CEM II B 32,5 N sau R

Sensibil Redusa Beton,beton armat

Necesita o tratare prelungita

CEM II B 42,5 N sau R

Sensibil Redusa Beton,beton armat


CEM III A 32.5R

Foarte sensibil

Redusa Beton,beton armat Betonare pe timp calduros

Betonare pe timp friguros


**La turnarea elementelor massive(avand grosimea egala sau mai mare cu 80 cm) se recomanda utilizarea cimenturilor cu degajare redusa de caldura

3.3.5.5. Testarea cimentului Inainte ca cimentul sa fie comandat si livrat pe Santier, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare o lista detaliata a surselor, tara sau tarile de provenienta si denumirea firmei producatorilor pentru tipul de ciment pe care propune sa-l utilizeze. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, gratuit, certificate de testare pentru fiecare transport de ciment. Fiecare certificat va indica faptul ca a fost testata o proba de ciment din transportul respectiv de catre producator sau un laborator agreat si ca aceasta se conformeaza in toate privintele cerintelor Specificatiei. La solicitarea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va furniza probe de ciment prelevate la livrarea acestuia sau in timpul depozitarii pe Santier, pentru a fi testate, gratuit, la un laborator nominalizat. Cimentul de la nici un transport nu va fi utilizat fara aprobarea Consultantului Supervizare, iar Antreprenorul va tine o evidenta a amplasamentului cimentului din fiecare transport, evidenta ce va fi pusa la dispozitia Consultantului Supervizare pentru verificare. In situatia in care, pentru orice motiv, in orice moment al derularii Contractului, Antreprenorul decide sa schimbe sursa, tara sau producatorul pentru orice tip de ciment, care au fost deja aprobate de catre Consultantul Supervizare, acestea il va notifica pe Consultantul Supervizare cu privire la orice asemenea variatie si va efectua toate testele solicitate de catre Consultantul Supervizare prin aprobarea in scris a variatiei, inainte de a comanda materialul de la o sursa sau furnizor nou. In situatia in care cimentul a fost depozitat pe santier pe o perioada mai lunga de 40 zile sau este de o calitate indoielnica conform opiniei Consultantului Supervizare, pot fi solicitate noi


- 102 -

teste pentru a se verifica daca acesta se mai conformeaza cerintelor, teste efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.

3.3.5.6. Livrarea si depozitarea cimentului Cimentul va fi livrat pe Santier in saci de hartie sigilati, rezistenti si marcati corespunzator si permanent sau in alte containere agreate, cu exceptia cazului in care Consultantul Supervizare isi da acordul in scris pentru manipularea cimentului in vrac. Cimentul va fi livrat in cantitati suficiente pentru a se asigura un progres corespunzator al Lucrarilor, iar cantitatile tinute pe stoc pe Santier vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. O astfel de aprobare nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatea sa de a asigura cimentul. Cimentul importat va fi impachetat in saci de plastic sigilati si introdusi in saci de hartie. In timpul transportului cimentului la Santier cu camioane sau alte vehicule, acesta va fi protejat in mod corespunzator impotriva conditiilor meteorologice si contaminarii cu praf, nisip sau alte materii organice. Cimentul care se dovedeste a fi fost expus deteriorii cu apa va fi respins la livrare. Intreaga cantitate de ciment va fi depozitata intr-o cladire etansata (impotriva actiunii conditiilor metereologice, apei si aerului), destinata exclusiv acestui scop. Etajele cladirii vor fi ridicate cu cel putin 300 mm peste nivelul solului pentru a se preveni absorbtia de umezeala. Depozitarea cimentului in aer liber va fi permisa numai pentru lucrari mici cu aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare, in acest caz cimentul va fi plasat pe o platforma inalta si protejat cu invelitoare etanse, aprobate de catre Consultantul Supervizare. Nu este permisa depozitarea sacilor la o inaltime mai mare de 2 metri. In cazul in care cimentul este livrat vrac, acesta va fi depozitat intr-un siloz proiectat in mod corespunzator. Silozul va fi etansat si prevazut cu pereti adecvat izolati impotriva luminii soarelui. In situatia in care se utilizeaza silozurile pentru depozitarea cimentului, fiecare dintre acestea sau compartimentele acestora vor fi separate complet si dotate cu un filtru sau o alta metoda alternativa aprobata de control al prafului. Fiecare filtru al sistemului de control al prafului va fi dimensionat astfel incat sa permita mentinerea cimentului livrat cu scopul de a se preveni emisiile excesive de praf si afectarea acuratetii cantaririi prin cresterea presiunii. Consultantului Supervizare i se vor oferi mijloacele de identificare a diferitelor transporturi de ciment livrat. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a inlesni accesul pentru inspectare si testare. Dupa ce au fost aprobate de catre Consultantul Supervizare, transporturile vor fi utilizate in ordinea in care au fost livrate. Cimentul nu va fi scos din depozit decat daca va fi utilizat imediat.

3.3.5.7. Cimentul masurat prin cantarire Cimentul utilizat la Lucrari va fi masurat prin cantarire. Cimentul din sacii umpluti partial sau nesigilati nu va fi folosit.

3.3.5.8. Respingerea cimentului Indiferent de primirea certificatului de testare necesar, conform clauzei “Livrarea si depozitarea cimentului” si obtinerea aprobarii din partea Consultantului Supervizare, acesta din urma poate respinge cimentul in urma efectuarii altor teste. Consultantul Supervizare poate de asemenea sa respinga cimentul care s-a deteriorat datorita unei protectii inadecvate sau din alte cauze, sau in orice alta situatie cand cimentul nu este agreat. Antreprenorul va indeparta neintarziat de pe Santier cimentul respins, pe cheltuiala sa.

3.3.5.9. Calitatea apei Aptitudinea generală de utilizare este stabilită pentru apa de amestec şi apele de spălare recuperate de la producţia betonului, conform SR EN 1008.


- 103 -

Apa utilizata in orice scop in timpul executiei Lucrarilor va fi potabila, curata, proaspata si fara cantitati inaceptabile de nisip, materii organice, baze, saruri sau alte impuritati si se va conforma cerintelor prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Apa utilizata pentru amestecarea betonului si mortarului, spalarea agregatelor si maturarea betonului va proveni dintr-o sursa aprobata si nu va contine alte materii nocive care sa afecteze semnificativ armatura, timpul de tasare, rezistenta sau durabilitatea betonului sau care sa produca efecte asupra infatisarii betonului intarit prin decolorare sau inflorire. Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare, gratuit, probe din apa propusa a fi utilizata la Lucrari pentru ca Consultantul Supervizare sa efectueze testele de care are nevoie pentru a confirma ca aceasta este adecvata. Probele vor fi livrate in avans fata de Lucrari pentru finalizarea testelor inainte ca apa sa fie necesara si la orice alt moment din derularea Contractului, dupa cum Consultantul Supervizare dispune. La solicitarea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va trata apa luata din alta sursa, fara costuri suplimentare pentru Autoritatea Contractanta, atat cat este necesar pentru a o face adecvata in vederea amestecarii betonului si mortarului.

3.3.5.10. Agregate Aptitudinea generală de utilizare este stabilită pentru: - agregate de masă volumică normală şi agregate grele în conformitate cu SR EN 12620; - agregate uşoare în conformitate cu SR EN 13055-1. - Utilizarea agregatelor din beton reciclat se face în conformitate cu SR EN 13242.

3.3.5.11. Categoriile de beton Categoriile de beton care vor fi utilizate la executarea Lucrarilor impreuna cu rezistenta caracteristica dupa 28 de zile, continutul minim de ciment in termeni de pondere, raportul maxim apa/ciment in termeni de pondere, marimea nominala maxima a agregatului si aplicarea fiecarei categorii sunt indicate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate. Rezistenta caracteristica va fi definita ca valoarea rezistentei cubice sub care limita se previzioneaza sa se incadreze nu mai mult de 5 procente din rezultatele tuturor masuratorilor posibile ale rezistentei cubice a betonului specificat.

3.3.5.12. Proportiile materialelor Proportiile de ciment, agregate si apa, propuse de Antreprenor pentru a fi utilizate la executarea Lucrarilor pentru fiecare categorie de beton vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare in urma realizarii unor teste preliminare, in conformitate cu Specificatiile.

3.3.5.13. Proiectarea amestecului de beton Diferitele categorii de beton vor fi proiectate de catre Antreprenor, acordandu-se o atentie speciala durabilitatii, rezistentei, prelucrabilitatii si finisarii suprafetei, iar aceste calitati trebuie sa fie satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. SPECIFICAŢIA BETOANELOR DE COMPOZIŢIE PRESCRISĂ Generalităţi Betonul trebuie specificat pe baza cerinţelor de baza, care trebuie indicate în toate cazurile şi cu ajutorul cerinţelor complementare de la Cerinţe suplimentare, care trebuie indicate la cerere. Cerinţe de bază Specificaţia trebuie să cuprindă: a) cerinţele de conformitate cu NE 012-1:2007 / SR EN 206-1; b) dozajul de ciment; c) tipul de ciment şi clasa de rezistenţă; d) fie raportul apă/ciment, fie consistenţa, în termeni de clasă sau, în unele cazuri speciale ca valori


- 104 -

specificate. NOTĂ - Valoarea specificată a raportului apă/ciment trebuie să fie mai mică cu 0,02 pentru toate valorile cerute. e) tip, categorie şi conţinutul maxim în cloruri ale agregatelor, masa volumică maximă sau minimă a agregatelor după caz, în cazul betonului uşor sau al betonului greu; f) dimensiunea nominală maximă a agregatelor şi limitele granulometrice; g) tip şi cantitate de aditivi sau adaosuri, dacă este cazul; h) în caz de utilizare de aditivi sau adaosuri, indicaţii privind originea acestor componenţi şi a caracteristicilor cimentului care nu se pot defini prin alte moduri. Cerinţe suplimentare Specificaţia poate conţine: - indicaţii privind originea unora sau a tuturor componentelor betonului ce substituie definirea caracteristicilor,in cazul acelora care nu pot fi definite altfel; - cerinţe suplimentare pentru agregate; - cerinţe privind temperatura betonului proaspăt la livrare - alte cerinţe tehnice. Specificaţia betoanelor de compoziţie prescrisă printr-un standard Pentru betoanele având compoziţia prescrisă într-un standard trebuie specificate: - standardul valabil pe locul de utilizare a betonului care dă cerinţele corespunzătoare; - notarea betonului după acest standard. Betonul având compoziţia prescrisă într-un standard trebuie utilizat numai pentru: - beton de masă volumică normală pentru structuri armate sau nearmate; - clase de rezistenţă la compresiune pentru calcul ≤ C16/20; - clasele de expunere X0 şi XC1. Pentru restricţiile asupra compoziţiei prescrise a betoanelor standardizate

3.3.5.14. Transportul betonului Notă: Se referă la transportul betonului atât de la un furnizor (staţie de betoane), cât şi la cel din interiorul şantierului la locul de turnare. 1 Asigurarea păstrării compoziţiei şi caracteristicilor betonului proaspăt în timpul transportului : a) – împiedicarea pierderii laptelui de ciment, prin etanşare corespunzătoare; b) evitarea intrării în beton a unor substanţe sau materiale străine 2 Asigurarea corelării între transportul betonului şi turnarea acestuia : a) – prevederea în contractul cu furnizorul betonului, dacă este cazul, a duratei de transport,precum şi a modalităţilor de planificare a livrărilor; b) – asigurarea condiţiilor de staţionare, pentru descărcare sau aşteptare, a mijloacelor de transport al betonului de la furnizori, atât în incinta şantierului cât şi, mai ales, pe căi de circulaţie sau alte spaţii publice 3 Asigurarea condiţiilor prealabile pentru transportul în şantier al betonului, dacă este cazul : a) – existenţa programului de livrare a betonului; b) – asigurarea condiţiilor specific acestei categorii de lucrări, după caz: (i) – dotări tehnice; (ii) – facilităţi; (iii) – personal calificat

3.3.5.15. Turnarea si compactarea betonului LUCRARI PREGATITOARE

Intotdeauna va fi obtinuta aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare inainte de turnarea betonului la Lucrari. Executarea lucrărilor de betonare nu poate să înceapă dacă nu este verificată îndeplinirea condiţiilor prealabile, în detaliu, astfel:


- 105 -

a) – întocmirea procedurii pentru punerea în operă a betonului (planul de turnare) pentru obiectul în cauză şi acceptarea acesteia de către investitor; b) – asigurarea livrării sau prepararea betonului corespunzător; c) – stabilirea şi instruirea formaţiilor de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de punere în operă şi măsurile privind igiena şi securitatea muncii şi PSI; d) – recepţionarea calitativă a lucrărilor de săpături, cofraje şi armături (după caz). Betonul trebuie turnat şi compactat astfel încât să se asigure că întreaga armătură şi piesele înglobate sunt acoperite în mod adecvat, în intervalul toleranţelor acoperirii cu beton compactat şi că betonul va atinge rezistenţa şi durabilitatea prevăzute. Trebuie avută o grijă deosebită pentru asigurarea unei compactări adecvate în zonele de variaţie a secţiunii transversale, în secţiunile înguste, în nişe, în secţiunile cu aglomerare de armătură şi la nodurile dintre elementele structurilor. Viteza de turnare şi compactare trebuie să fie suficient de mare pentru a evita formarea rosturilor de turnare şi suficient de redusă pentru a evita tasările sau supraîncărcarea cofrajelor şi susţinerilor. Rostul de turnare se poate forma în timpul turnării dacă betonul din stratul anterior se întăreşte înainte de turnarea şi compactarea următorului strat de beton. Pot fi necesare condiţii suplimentare pentru metoda şi viteza de turnare în cazul în care există prevederi suplimentare pentru finisarea suprafeţei. Trebuie evitată segregarea în timpul turnării şi compactării. În timpul turnării şi compactării betonul trebuie să fie protejat împotriva radiaţiei solare nefavorabile, vânturilor puternice, îngheţului, apei, ploii şi zăpezii. Betonul trebuie să fie pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale : a) - cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidăriile - care sunt în contact cu betonul proaspăt - trebuie să fie udate cu apă atât cu 2…3 ore înainte cât şi imediat înainte de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări trebuie să fie înlăturată ; b) - descărcarea betonului din mijlocul de transport, se face în bene, pompe,benzi transportoare, jgheaburi sau direct în cofraj ; c) - dacă betonul adus la locul de punere în operă nu se încadrează în limitele de consistenţă prevăzute sau prezintă segregări, trebuie refuzat, fiind interzisă punerea lui în operă; se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant; d) - înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m în cazul elementelor cu lăţime de maximum 1,00 m şi 1,50 m în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafaţă (plăci, fundaţii etc.) ; e) - turnarea betonului în elemente cofrate pe înălţimi mai mari de 3,00 m se face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betonează; f) - betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărinduse realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior. g) - dacă se produce deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută în proiect (îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă), poziţia acestora trebuie corectată în timpul turnării ; h) - trebuie urmărită cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii,respectându-se grosimea acoperirii, în conformitate cu prevederile proiectului; i) - nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a vibratorului ; j) - în zonele cu armături dese trebuie urmărită cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu


- 106 -

vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, trebuie create posibilităţi de acces lateral al betonului,prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului ; k) - trebuie luate măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări ale poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora ; l) - circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul turnării se face pe podine astfel rezemate, încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt ; m) - turnarea se face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau în procedura de executare; n) - durata maximă admisă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se consideră de 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri şi 1,5 oră în cazul cimenturilor fără adaosuri; o) - în cazul când s-a produs o întrerupere de turnare de durată mai mare,reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor. p) - instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după 24 … 48 ore, în funcţie de temperatura mediului şi de tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore, dacă temperatura este de peste 20°C şi se foloseşte ciment de tip I,având clasa mai mare de 32,5).

Compactarea betonului trebuie realizată conform prevederilor următoare: a) - betonul trebuie astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus; b) - compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, în funcţie de consistenţa betonului, tipul elementului ş.a.; c) - în afara cazului în care se stabileşte o altă metodă, compactarea se efectuează cu vibrator de interior. Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz, cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri : - introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă ; - întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care punerea în operă trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare unui rost ; - este prevăzută prin reglementări speciale (beton fluid, beton monogranular, beton autocompactant); d) - vibrarea se utilizează ca metodă de compactare şi nu ca o metodă de deplasare a betonului pe distanţe lungi, sau de prelungire a duratei de stocare pe şantier; e) - vibrarea cu vibratoare de adâncime sau de suprafaţă se aplică systematic după turnare până la eliminarea aerului oclus. Se evită vibraţiile excesive care pot conduce la slăbirea rezistenţei suprafeţei sau la apariţia segregării; f) - în mod normal se recomandă ca grosimea stratului de beton turnat să fie mai mică decât înălţimea tijei vibratoare, asigurându-se sistematic vibrarea şi revibrarea suprafeţei stratului anterior; g) - în cazul în care structura conţine cofraje pierdute, se ia în considerare absorbţia de energie a acestora, atunci când se decide metoda de compactare şi consistenţa betonului; h) - în secţiuni cu grosimi mari, reluarea compactării stratului de suprafaţă este recomandată pentru compensarea tasării plastice a betonului situat sub primul rând de armături orizontale; i) - când se utilizează numai vibratoare de suprafaţă, stratul de beton după compactare nu trebuie în mod normal să depăşească 100 mm, în afara cazului în care se demonstrează prin turnări de probă că sunt acceptabile grosimi mai mari. Pentru a obţine o compactare corespunzătoare, poate fi uneori necesară o vibrare suplimentară la margini;


- 107 -

j) - în timpul compactării betonului proaspăt trebuie evitată deplasarea armăturilor şi/sau a cofrajelor; k) - betonul se compactează numai atât timp cât este lucrabil.

Turnarea betonului în elemente verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) se face respectându-se următoarele prevederi suplimentare: a) - în cazul elementelor cu înălţimea de maximum 3 m, dacă vibrarea betonului nu este stânjenită de grosimea redusă a elementului sau de desimea armăturilor, se admite cofrarea tuturor feţelor pe întreaga înălţime şi turnarea pe la partea superioară a elementului; b) - în cazul în care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului precum şi în cazul elementelor cu înălţime mai mare de 3,00 m, se adoptă una din soluţiile: (i) - cofrarea unei feţe pe maximum 1,00 m înălţime şi completarea cofrajului pe măsura turnării; c) - în cazul pereţilor de recipienţi, cofrajul se montează pe una din feţe pe întreaga înălţime, iar pe cealaltă faţă, pe înălţime de maximum 1,0 m, completându-se pe măsura turnării; d) - primul strat de beton trebuie sa aibă o consistenţă la limita maximă admisă prin procedura de executare a lucrărilor şi nu va depăşi înălţimea de 30 cm; e) - nu se admit rosturi de lucru înclinate rezultate din curgerea liberă a betonului. Turnarea betonului în grinzi şi plăci se face cu respectarea următoarelor prevederi suplimentare: a) - turnarea grinzilor şi a plăcilor începe după 1… 2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau a pereţilor pe care reazemă, dacă procedura de executare a lucrărilor nu conţine alte precizări ; b) - grinzile şi plăcile care sunt în legătură se toarnă, de regulă, în acelaşi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 … 1/3 din deschiderea plăcii şi turnarea ulterioară a acesteia; c) - la turnarea plăcii se folosesc reperi dispuşi la distanţe de maximum 2,0 m, pentru a asigura respectarea grosimii plăcilor prevăzută în proiect Turnarea betonului în structuri în cadre se face dând o deosebită atenţie zonelor de la noduri, pentru a asigura umplerea completă a acestora. Turnarea betonului în elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mică dimensiune este cel puţin egală cu 1,5 m, se face având în vedere aspectele particulare prezentate în continuare: a) - pentru asigurarea calităţii lucrării este necesar să se adopte măsuri speciale la stabilirea compoziţiei betonului şi a tehnologiei de tunare. Astfel, în scopul reducerii eforturilor din temperatură şi contracţie la stabilirea compoziţiei şi preparării betonului se urmăreşte: - adoptarea unui tip de ciment cu căldura de hidratare redusă (corelat cu clasa betonului) şi un dozaj cât mai scăzut, folosind în acest scop un aditiv reducător de apă şi agregate cu dimensiuni cât mai mari; - asigurarea unei temperaturi cât mai scăzute pentru betonul proaspăt,reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificială, folosirea de apă rece, fulgi de gheaţă etc; b) - turnarea betonului în elemente masive se face fie în strat continuu, fie în trepte. Aceste prevederi se aplică şi în cazul elementelor cu grosimea de 0,8 … 1,50 m, dacă volumul acestora depăşeşte 100 m3;detalierea tehnologiei de tunare a betonului se face în mod obligatoriu, prin caiete de sarcini sau proceduri de executare a lucrărilor, ţinând seama de: - capacitatea de turnare a betonului Cb exprimată în m3/h, respectiv cea mai mică dintre valorile capacităţii de preparare, şi cea de transport de la staţie sau de la locul preparare la cel de punere în operă; - durata de timp Ta maximă admisă, pentru turnarea unui nou strat sau treaptă de beton; - grosimea stratului sau treptei, care nu poate depăşi 50 cm; - numărul necesar de trepte suprapuse.


- 108 -

Durata de timp, Ta, se stabileşte cu ajutorul relaţiei: Ta = T - Tt - Ts, în care: T - durata de timp până la începerea prizei betonului; Tt - durata de transport, între terminarea încărcării mijlocului de transport al betonului la staţia de preparare şi terminarea descărcării la locul de turnare; Ts - durata de staţionare şi de transport local, până la tunarea betonului. Durata de timp T, până la începerea prizei betonului se determină de un laborator de specialitate autorizat.

3.3.5.16. Betonul turnat in apa Betonul nu va fi aplicat sub apa fara aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare. Antreprenorul va inainta spre aprobare si va obtine aprobarea Consultantului Supervizare pentru propunerile sale detaliate cu privire la utilaje si metoda de betonare sub apa. Betonul turnat sub apă trebuie să aibă proprietăţi speciale în stadiile proaspăt şi întărit;trebuie să aibă consistenţa necesară pentru a putea fi pus în operă uşor, să aibă o structură densă chiar şi fără compactare şi să nu segrege. Turnarea betonului sub apă se face numai în incinte cu apă stătătoare sau care a fost adusă în această stare prin măsuri corespunzătoare. În cazul în care nu se folosesc aditivi speciali sau adaosuri, nu este admisă căderea liberă a betonului prin apă chiar pe distanţe foarte scurte. Pentru a nu se solubiliza sau segrega, betonul se poate turna prin tuburi. Turnarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie să se facă continuu, capătul inferior al tubului trebuie să fie imersat în beton pe minimum 40 cm în cazul căderii libere a betonului prin tuburi şi pe circa 100 cm în cazul pompării acestuia. La stabilirea compoziţiei betonului turnat sub apă se fac următoarele recomandări: a) - În ceea ce priveşte consistenţa Pentru betoane turnate sub apă se foloseste o consistenţă corespunzătoare clasei S3 sau S4 în funcţie de modul de turnare prin cădere liberă, prin tuburi, sau prin pompare. În cazul betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor, deoarece betonul nu trebuie să conţină o cantitate mare de apă, se impune utilizarea aditivilor mari reducători de apă . b) - În ceea ce priveşte agregatele Pentru a se obţine o bună lucrabilitate la un raport apă/ciment mic şi amestec compact fără mijloace suplimentare de compactare, se recomandă folosirea de agregate rotunde cu o suprafaţă netedă. Se recomandă folosirea unei granulozităţi continue, având în vedere pericolul mai mic de segregare faţă de amestecurile cu granulozitate discontinuă. Se recomandă, pentru a nu provoca dificultăţi la turnare, ca dimensiunea maximă a agregatelor să fie de 32 mm. c) - În ceea ce priveşte cimentul În general se recomandă majorarea cu circa 10 % a dozajului de ciment în comparaţie cu cerinţele normale pentru a îmbunătăţi coeziunea betonului proaspăt prin solubilizare şi pentru a asigura o cantitate suficientă de ciment după o posibilă solubilizare care apare aproape inevitabil. Conţinutul de ciment trebuie stabilit ţinând seama că un dozaj mare poate provoca fisuri termice. Folosirea cimenturilor cu adaosuri este recomandată pentru betonul turnat sub apă în vederea creşterii rezistenţei sale la atacul chimic şi reducerii căldurii de hidratare. În cazuri speciale, pe baza unor experimentări de laborator şi a unor proceduri pentru amestecuri special proiectate, prin folosirea unor aditivi speciali şi de adaosuri, betonul poate fi turnat prin cădere liberă prin apă. În cazul fundaţiilor la care săpăturile se execută cu epuismente, dacă apa nu se poate evacua complet şi pe fundul gropii rămâne un strat de apă de circa 10....15 cm grosime, se admite în mod excepţional, turnarea betonului sub apă. În acest caz punerea în operă se începe de la un colţ al fundaţiei, turnându-se un prim strat de beton care iese deasupra


- 109 -

nivelului apei şi care se extinde treptat pe întreaga suprafaţă. În acest caz se toarnă beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea saturată a agregatelor, cu spor de ciment 10 - 15 %). Punerea în operă trebuie să continue apoi în uscat, prin turnarea betonului deasupra stratului turnat anterior . In timpul si dupa betonarea sub apa, operatiunile de pompare si deshidratare din imediata apropiere vor fi suspendate pana ce Consultantul Supervizare va permite continuarea acestora.

3.3.5.17. Betonarea la temperaturi ridicate Se atrage atentia Antreprenorului cu privire la prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Metodele Antreprenorului se vor conforma la recomandarile continute in acel document, cu modificarile si completarile urmatoare. Antreprenorul va avea grija sa previna fisurarea sau craparea betonului in conditii de temperaturi ridicate. Antreprenorul va face aranjamentele ca betonul sa fie turnat dimineata devreme sau seara tarziu, dupa cum se dispune de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va acorda o atentie speciala cerintelor specificate in cele ce urmeaza cu privire la intarire. Cofrajul va fi ferit de expunerea directa in soare atat inainte de turnarea betonului, cat si in timpul dispunerii lui. Antreprenorul va lua masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca armatura, si cea interioara si cea care iese in afara sectiunii ce va fi betonata, este mentinuta la cea mai scazuta temperatura practicabila. Betonul la turnare nu va avea o temperatura mai mare de 32º C. Daca este necesar, Antreprenorul va raci agregatele si apa de amestec prin metodele aprobate de Consultantul Supervizare. Acolo unde este cazul, Antreprenorul va proiecta, instala si opera un sistem de racire prin care apa de racire este pompata printr-un sistem de conducte pentru a se scadea temperatura hidratarii in timpul betonarii. Propunerile pentru un asemenea sistem de racire vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare cu mult inainte de executarea operatiunilor de betonare. Temperaturile aerului ambient, ale betonului de la diferite nivele si intervalele ce nu depasesc 5 m precum si ale apei, unde este cazul, vor fi masurate cu ajutorul unor termocupluri si vor fi inregistrate cu un aparat de inregistrare de tip Philips PR 3210 A/00 sau unul similar aprobat.

3.3.5.18. Betonarea pe vreme rece Vremea rece este definita ca situatia existenta a Lucrarilor, in care una sau ambele din conditiile urmatoare apar:

i) Temperatura aerului la momentul analizat este sub 21°C; ii) Temperatura medie zilnica a aerului timp de trei sau mai multe zile consecutive a

scazut sub 5°C. In nici o situatie betonul nu poate fi plasat in contact cu terenul sau cofrajul inghetat sau in contact cu gheata, zapada sau inghetul de pe teren, cofraj sau armatura. Betonarea nu va fi realizata cu materiale inghetate. Betonarea poate avea loc pe vreme rece cu conditia sa fie luate masuri de precautie speciale pentru a se asigura ca temperatura la suprafata betonului la momentul dispunerii nu este mai mica de 5°C, pe o perioada consecutiva de cel putin:

4 zile, atunci cand cimentul utilizat in beton este ciment obisnuit de tip Portland; 2 zile, atunci cand cimentul utilizat este ciment cu intarire rapida de tip Portland.

Astfel de masuri de precautie vor include urmatoarele: i) Incalzirea agregatelor si a apei de amestec, cu conditia ca temperatura sa nu

depaseasca 60°C. Apa si agregatele vor fi amestecate pe o perioada suficient de lunga pentru ca ele sa dobandeasca o temperatura uniforma inainte de adaugarea cimentului.


- 110 -

ii) Inconjurarea completa a betonului proaspat turnat cu un strat si incalzirea aerului din interiorul invelisului, care va trebui pastrat umed. Curentii de aer cald sau uscat nu vor fi indreptati direct catre suprafata betonului.

iii) Izolarea cofrajului si a suprafetelor finisate ale betonului. iv) Dotarea cu ecrane care sa protejeze betonul de curentii de aer.

Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare detaliile cu privire la masurile de precautie pe care le propune pentru a proteja betonul de consecintele temperaturilor scazute, cu detalierea metodelor pe care le propune pentru a evalua momentul corect cand aceasta protectie trebuie indepartata. Betonarea in apa rece nu va fi pusa in practica pana ce masurile propuse nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare.

3.3.5.19. Betonarea pe vreme nefavorabila Betonarea nu va fi permisa in timpul ploilor torentiale, cand temperatura aerului scade sub 2°C, sau cand temperatura betonului depaseste 32°C. Atunci cand temperatura aerului depaseste 25°C, betonarea va fi permisa numai dupa ce sunt luate masuri de precautie speciale, aprobate de Consultantul Supervizare, cu scopul de a se preveni asezarea timpurie a betonului, ca de exemplu scaderea temperaturii apei ce va fi utilizata in amestec sau printr-un sistem de racire, mentinerea permanenta a agregatelor si cofrajelor pulverizate cu apa si constructia unor parasolare pentru zona de lucru.

3.3.5.20. Betonarea in straturi mari Un strat mare este definit ca stratul a carui dimensiune minima este mai mare de 1.5 m. Facand obiectul cerintelor pentru construirea si localizarea imbinarilor mobile si cerintelor cu privire la blocurile de testare detaliate in clauza urmatoare, Antreprenorul nu va fi restrictionat in privinta marimii unui strat mare, cu conditia sa fie luate masurile adecvate pentru a se controla diferentele de temperatura. Asemenea masuri vor fi evaluate prin raportare la cele ce urmeaza:

a) Temperaturi: i) Temperatura betonului la momentul turnarii nu va depasi 15°C si temperatura

maxima de hidratare nu va depasi 60°C, cu exceptia existentei unor temperaturi ridicate, caz in care se aplica cerintele Clauzei „Betonarea la temperaturi ridicate”.

ii) Diferenta de temperatura intre termometrele din beton, situate aproape de suprafata betonului si in interiorul betonului, la o distanta de 1 metru de suprafata nu va depasi 20°C in orice etapa dupa turnare.

b) Monitorizarea schimbarilor de temperatura: Se vor amplasa seturi de termometre pentru inregistrarea temperaturilor din

beton in locatii din aproprierea fiecarei fatade de beton, expuse la distante ce nu vor depasi 5 m. Alte seturi vor fi plasate in locatiile corespunzatoare din interiorul betonului la o distanta de 1 m de fiecare fata. Temperaturile betonului vor fi inregistrate la intervale ce nu vor depasi 6 ore, sau la intervalele indicate de catre Consultantul Supervizare, pe o perioada de cel putin 7 zile.

Acolo unde dimensiunea minima a stratului este cuprinsa intre 1.5 m si 2.0 m, temperaturile interne vor fi inregistrate de catre termometre plasate la adancimea de mijloc a stratului cu grosimea cea mai mica.

c) Izolarea si protejarea suprafetelor de beton: i) Cofrajele vor fi placate cu furnir cu o grosime de 19 mm, sau o alta combinatie

de materiale avand o valoare de izolare echivalenta. Cofrajele vor ramane pe pozitie pe o perioada suficienta pentru a se asigura ca cerinta legata de controlul temperaturii, specificata la punctul a), ii) poate fi mentinuta si dupa indepartarea sa.


- 111 -

ii) Suprafetele care nu sunt formate vor fi protejate cat de curand posibil, dupa ce are loc dispunerea initiala, prin oricare din urmatoarele mijloace: prin batatorirea suprafetei cu cel putin 100 mm strat de apa, prin acoperirea suprafetei cu un strat de polietilena peste care va fi turnat un

strat de nisip cu o grosime de cel putin 50 mm. Atunci cand se adopta cea de-a doua masura de protectie, Antreprenorul va parcurge pasii necesari pentru a se asigura ca nu se pierde nisip prin actiunea vantului; grosimea stratului de nisip va fi pastrata in permanenta la minimum specificat, de 50 mm. Oricare ar fi metoda de protectie adoptata, protectia insasi va trebui ferita de razele soarelui. Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare detalii cu privire la masurile de precautie pe care propune a le lua pentru a proteja betonul de efectele cresterii de temperatura si detalii cu privire la masurile pe care le propune pentru a estima corect momentul in care trebuie indepartat stratul protector. Betonarea in straturi mari nu va fi pusa in practica pana ce masurile propuse nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare.

3.3.5.21. Turnarea si compactarea betonului Betonul nu va fi aplicat sub apa fara aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare. Antreprenorul va inainta spre aprobare si va obtine aprobarea Consultantului Supervizare pentru propunerile sale detaliate cu privire la utilaje si metoda de betonare sub apa. Betonul turnat sub apă trebuie să aibă proprietăţi speciale în stadiile proaspăt şi întărit;trebuie să aibă consistenţa necesară pentru a putea fi pus în operă uşor, să aibă o structură densă chiar şi fără compactare şi să nu segrege. Turnarea betonului sub apă se face numai în incinte cu apă stătătoare sau care a fost adusă în această stare prin măsuri corespunzătoare. În cazul în care nu se folosesc aditivi speciali sau adaosuri, nu este admisă căderea liberă a betonului prin apă chiar pe distanţe foarte scurte. Pentru a nu se solubiliza sau segrega, betonul se poate turna prin tuburi. Turnarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie să se facă continuu, capătul inferior al tubului trebuie să fie imersat în beton pe minimum 40 cm în cazul căderii libere a betonului prin tuburi şi pe circa 100 cm în cazul pompării acestuia. La stabilirea compoziţiei betonului turnat sub apă se fac următoarele recomandări: a) - În ceea ce priveşte consistenţa Pentru betoane turnate sub apă se foloseste o consistenţă corespunzătoare clasei S3 sau S4 în funcţie de modul de turnare prin cădere liberă, prin tuburi, sau prin pompare. În cazul betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor, deoarece betonul nu trebuie să conţină o cantitate mare de apă, se impune utilizarea aditivilor mari reducători de apă . b) - În ceea ce priveşte agregatele Pentru a se obţine o bună lucrabilitate la un raport apă/ciment mic şi amestec compact fără mijloace suplimentare de compactare, se recomandă folosirea de agregate rotunde cu o suprafaţă netedă. Se recomandă folosirea unei granulozităţi continue, având în vedere pericolul mai mic de segregare faţă de amestecurile cu granulozitate discontinuă. Se recomandă, pentru a nu provoca dificultăţi la turnare, ca dimensiunea maximă a agregatelor să fie de 32 mm. c) - În ceea ce priveşte cimentul În general se recomandă majorarea cu circa 10 % a dozajului de ciment în comparaţie cu cerinţele normale pentru a îmbunătăţi coeziunea betonului proaspăt prin solubilizare şi pentru a asigura o cantitate suficientă de ciment după o posibilă solubilizare care apare aproape inevitabil. Conţinutul de ciment trebuie stabilit ţinând seama că un dozaj mare poate provoca fisuri termice. Folosirea cimenturilor cu adaosuri este recomandată pentru betonul turnat sub apă în vederea creşterii rezistenţei sale la atacul chimic şi reducerii căldurii de hidratare. În cazuri speciale, pe baza unor experimentări de laborator şi a unor proceduri pentru amestecuri special proiectate, prin folosirea unor aditivi speciali şi de adaosuri, betonul poate fi turnat prin cădere liberă prin apă.


- 112 -

În cazul fundaţiilor la care săpăturile se execută cu epuismente, dacă apa nu se poate evacua complet şi pe fundul gropii rămâne un strat de apă de circa 10....15 cm grosime, se admite în mod excepţional, turnarea betonului sub apă. În acest caz punerea în operă se începe de la un colţ al fundaţiei, turnându-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei şi care se extinde treptat pe întreaga suprafaţă. În acest caz se toarnă beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea saturată a agregatelor, cu spor de ciment 10 - 15 %). Punerea în operă trebuie să continue apoi în uscat, prin turnarea betonului deasupra stratului turnat anterior . Antreprenorul va privi compactarea betonului ca pe o operatiune de importanta fundamentala, al carui obiectiv va fi sa se realizeze un beton etans cu o rezistenta si densitate maxima. Turnarea si compactarea betonului presupune : Asigurarea conformităţii spaţiului în care se toarnă betonul a) – existenţa documentelor de recepţie a trasării de detaliu a lucrărilor de cofraje, precum şi a montării armăturii şi pieselor înglobate; b) – verificarea stării cofrajului, mai ales sub aspectul stabilităţii,curăţeniei, etanşeităţii şi pregătirii suprafeţelor care vor veni în contactcu betonul; c) – verificarea stării armăturilor şi a pieselor înglobate, mai ales în privinţa poziţiei, a fixării faţă de cofraj şi între straturi şi a stării de curăţenie Îndeplinirea formelor care permit efectuarea turnării betonului : a) – existenţa procedurii de turnare a betonului, acceptată de investitor; b) – existenţa programului de livrare a betonului; c) – existenţa documentelor privind calitatea şi recepţia betonului; d) – asigurarea supravegherii operaţiunilor de turnare şi de compactare a betonului; e) - stabilirea rosturilor de turnare şi a măsurilor care trebuie luate în cazul întreruperii fortuite a turnării betonului 3 Respectarea condiţiilor specifice privind turnarea şi compactarea betonului a) – verificarea betonului proaspăt înainte de turnare; b) - înălţimea de cădere a betonului; c) - grosimea şi poziţia straturilor succesive de beton; d) - modul de compactare a betonului; f) - realizarea rosturilor de turnare; g) – realizarea rosturilor în cazul întreruperii fortuite a turnării betonului; h) – aplicarea condiţiilor specific betoanelor speciale (cu agregate uşoare, autocompactante, torcretate,turnate în cofraje glisante, turnate sub apă, ciclopiane ş.a.); i) – realizarea epruvetelor (cilindri/cuburi, prisme ş.a.) pentru verificarea carcteristicilor betonului întărit 4 Asigurarea condiţiilor prealabile pentru turnarea şi compactarea betonului a) – comanda pentru beton, asigurarea transportului betonului şi îndeplinirea cerinţelor înaintea începerii turnării betonului; b) – asigurarea condiţiilor specific acestei categorii de lucrări: (i) – dotări tehnice; (ii) – facilităţi; (iii) – spaţii de circulaţie şi de acces pentru turnarea şi compactarea betonului,după caz; (iv) – personal calificat


- 113 -

3.3.5.22. Imbinarile de constructie Imbinarile de constructie vor fi formate pe planuri orizontale sau verticale. Pozitionarea exacta a imbinarilor de constructie, in cazul in care nu este indicata in Planuri, va fi convenita cu Consultantul Supervizare inainte de inceperea betonarii. Imbinarile de constructie se vor realiza in general pe planurile cu forfecare minima si vor fi in plus amplasate astfel incat cantitatea de beton dispusa printr-o singura operatiune sa fie limitata ca marime si forma pentru a se minimiza contractarea si consecintele temperaturii. Cofrajul pentru imbinarile de constructie va imprejmui lucrarea si va incorpora cheile de forfecare ale proportiilor substantiale astfel incat sa se realizeze o imbinare etansa. Marginile exterioare ale imbinarilor de constructie vor fi formate prin margini batatorite invelite, securizate in cofraj astfel incat sa se asigure un finisaj perfect drept. Capetele vor fi fixate bine si etanse la pasta de ciment si ajustate la armatura si alte elemente fixate. Propunerea Antreprenorului cu privire la pozitionarea, numarul si proiectarea imbinarilor de constructie va face obiectul aprobarii Consultantului Supervizare inainte de inceperea lucrarilor.

3.3.5.23. Protectia si intarirea betonului Tratarea şi protecţia betonului după turnare : 1 Cunoaşterea metodelor şi condiţiilor adecvate de tratare şi protecţie a betonului după turnare a) – modalităţile de tratare şi protecţie; b) – corelarea unor condiţii privind carcteristici ale betonului şi, după caz, ale suprafeţei acestuia, în funcţie de domeniul şi condiţiile de utilizare preconizate şi modalităţile de tratare şi protecţie; c) – cunoaşterea comportării betonului respectiv, în perioada de întărire şi următoare, precum şi a influenţei unor condiţii de mediu asupra acestei comportări; d) – cunoaşterea mijloacelor şi a produselor care se pot utiliza pentru tratarea şi protecţia betonului respectiv 2 Respectarea condiţiilor specifice privind tratarea şi protecţia betonului după turnare a) – prevederea, în proiect sau caiete de sarcini, a metodelor şi condiţiilor de tratare şi protecţie a betonului,diferenţiată, după caz, pe elemente ale construcţiei; b) – stabilirea duratei de tratare şi protecţie; c) – aplicarea metodelor şi condiţiilor de tratare şi protecţie (inclusiv de prelucrare a suprafeţei betonului) pe baza prevederilor din proiecte, caiete de sarcini şi/sau documentele tehnice ale furnizorilor de produse specifice,după caz; d) – verificarea aplicării metodelor şi condiţiilor de tratare şi protecţie a betonului 3 Asigurarea condiţiilor prealabile pentru tratarea şi protecţia betonului după turnare a) – accesul liber la suprafeţele/zonele pe care se aplică tratarea şi protecţia betonului; b) – asigurarea condiţiilor specific acestei categorii de lucrări: (i) – dotări tehnice; (ii) – facilităţi; (iii) – personal calificat; Betonul va fi protejat de daunele produse de conditiile climaterice (raze solare ce bat direct, ploaie, zapada sau inghet), de curgerea apei sau deteriorare mecanica pe perioada de intarire. Toate metodele ce vor fi utilizate pentru intarirea si protejarea betonului proaspat turnat vor face obiectului aprobarii prealabile a Consultantului Supervizare. inainte de inceperea betonarii.


- 114 -

3.3.5.24. Inregistrarea betonarii Antreprenorul va pastra pe Santier un registru complet al lucrarilor in care se va indica ora si data cand a fost turnat betonul pentru fiecare componenta de Lucrari. Registrul va fi pus oricand la dispozitia Consultantului Supervizare pentru inspectie.

3.3.5.25. Lucrari defectuoase Orice parte a unei lucrari care prezinta defecte , va fi, la ordinul scris al Consultantului Supervizare, sectionata imediat si reconstruita intr-o maniera aprobata, fara costuri suplimentare. Tolerantele dimensionale se vor incadra in limitele stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Orice scurgeri sau fisuri vor fi etansate prin injectare cu rasina sintetica sau prin orice alte metode aprobate de Consultantul Supervizare.

3.3.5.26. Betonul de egalizare Un strat de beton de categoria D, de minim 75 mm, va fi dispus sub fundatii acolo unde se indica pe Planuri sau se dispune de catre Consultantul Supervizare. Stratului de baza i se va permite intarirea inainte ca betonul de rezistenta pentru fundatie sa fie turnat.

3.3.5.27. Incarcarea structurilor de beton Nici o sarcina externa de nici un tip nu va fi aplicata pe vreo parte a unei structuri de beton pana cand betonul nu a atins clasa de rezistenta optima la 7 zile si numai cu aprobarea Consultantului Supervizare Sarcina maxima proiectata nu va fi aplicata pana cand nu se confirma ca a fost atinsa rezistenta specifica dupa 28 zile. Antreprenorul nu va face umplutura in jurul unei structuri ce incorporeaza un parter sau etaj inainte de obtinerea confirmarii ca placa si peretele au atins rezistenta specifica la 28 de zile.

3.3.5.28. Elementele de beton prefabricat GENERALITATI

Elementele de beton prefabricat, atat cele armate, cat si cele nearmate, se vor conforma cerintelor din Specificatii, acolo unde este cazul. Elementele de beton prefabricat vor fi produse fie pe Santier sau intr-o fabrica de beton agreata de catre Consultantul Supervizare. Toate elementele de beton prefabricat vor avea gravate data turnarii si numarul de identificare inainte ca betonul sa se intareasca complet. Orice unitate care nu este datata poate fi respinsa de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va lua masurile necesare cu privire la intarirea si protejarea unitatilor dupa fabricare. Transportarea elementelor prefabricate, pe Santier va fi permisa numai in una din urmatoarele conditii: 28 zile dupa fabricare, sau dupa ce rezistenta la comprimare specificata in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate va fi atinsa. Acolo unde instalarea elementelor de beton prefabricate in cadrul unei anumite structuri se face astfel incat fatadele unitatii vor fi expuse intern sau extern, suprafetele expuse ale elementelor asa cum sunt finisate vor fi uniforme in ceea ce priveste culoarea si textura. Cimentul, agregatele si celelalte materiale utilizate la fabricarea elementelor vor fi obtinute din aceleasi surse aprobate in perioada de fabricatie. Betonul pentru elementele prefabricate va fi turnat si compactat prin metodele aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Calitatea betonului si testele asupra betonului Betonul utilizat la fabricarea elementelor de beton prefabricate se va conforma in toate privintele Clauzei “Betonul” si categoria de beton necesara va fi conforma cerintelor stipulate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate. Proiectarea, amestecarea, testarea, intarirea si controlul de calitate al betonului utilizat la elementele prefabricate se vor conforma prevederilor Clauzei “Betonul”. Cofrajul si finisajele betonului se vor conforma Clauzei “Cofrajul si finisajele betonului”.


- 115 -

Partile incastrate Partile incastrate, precum si consolele de ridicare, colierele de strangere, structurile de sprijinire a materialelor de imbinare, etc. vor fi fixate pe pozitiile indicate in planurile de lucru. Partile incastrate nu vor prezenta rugina, mizerie sau grasimi si vor fi depozitate corespunzator inainte de utilizare. Transportul, depozitarea si montajul In orice moment si pana la finalizarea Lucrarilor, elementele prefabricate vor fi protejate in mod adecvat pentru a se conserva toate suprafetele si partile permanent expuse. Protectia nu va marca sau nu va deforma in niciun mod betonul. Transportul, depozitarea si montajul elementelor de beton prefabricat se vor realiza astfel incat sa se evite deteriorarea lor si sa se pastreze suprafetele elementelor fara mizerie sau alte urme nedorite. Incarcarea si descarcarea, depozitarea si montajul elementelor prefabricate de beton pe Santier se vor realiza de catre muncitori calificati si sub supravegherea unui supraveghetor competent. Elementele de beton prefabricate care se constata ca sunt crapate, deteriorate sau de o calitate inferioara fie inainte, fie dupa montaj vor fi respinse si vor fi inlocuite de catre Antreprenor.

Montarea elementelor prefabricate Elementele de beton prefabricate vor fi plasate, stratificate, imbinate si fixate conform liniilor, nivelelor si altor detalii indicate in planurile de lucru aprobate. Mortarul uscat, atunci cand este necesar, va fi utilizat pentru imbinare si compactare, dupa cum se specifica in Clauza “Mortarul uscat”. Mortarul va fi turnat si compactat pe etape, acolo unde este posibil din ambele parti ale spatiului ce este umplut, cu ajutorul ciocanirii unui bat de lemn, pana ce mortarul este bine compactat.

Producerea in fabrica Elementele de beton prefabricate pot fi produse intr-o fabrica agreata de catre Consultantul Supervizare si care nu se gaseste pe Santier. In situatia in care elementele vor fi produse intr-o fabrica, atunci Antreprenorul il va informa pe Consultantul Supervizare in avans cu privire la numele si adresa fabricii si data probabila cand se va incepe fabricarea. Antreprenorul va face aranjamentele necesare ca Consultantul Supervizare sa inspecteze fabrica in timpul orelor de lucru.

Programul de lucru si metoda de executie Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare Programul de Lucru si Metoda de Executie, oferind detalii complete cu privire la metoda sa de executare a tuturor operatiunilor legate de producerea si construirea elementelor de beton prefabricate, care vor include urmatoarele:

Perioada necesara pentru realizarea planurilor si calculelor detaliate; Datele inceperii fabricarii elementelor de beton prefabricate; Datele de livrare pe Santier impreuna cu Specificatiile pentru constructie; Succesiunea construirii si perioada necesara pentru lucrarile de constructie de pe

Santier; O descriere a patului de turnare, a matritei si cofrajului pentru diferite tipuri de piese; Procedura pentru armare, turnarea betonului si metoda de intarire a betonului; Procedura pentru transportul, manipularea, ridicarea si amplasarea fiecarui tip de

element de beton prefabricat; Rezistenta necesara pentru betonul turnat „in situ” inainte de inceperea lucrarilor de

constructie pe santier; Proiectarea, fabricarea si detaliile de montaj pentru adaptarea betonului turnat „in situ”

la ansamblu; Caracteristicile suporturilor temporare care sunt considerate necesare pentru a se

asigura o stabilitate adecvata in timpul construirii si pentru a sustine efectele sarcinilor de constructie, sarcinilor determinate de vant si a altor sarcini tranzitorii.


- 116 -

Nu se va permite inceperea lucrarilor pana cand programul sau metoda de executie nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare.

3.3.5.29. Conexiunile la structurile de beton, gaurile si deschiderile temporare GENERALITATI

Toate conexiunile la structurile de beton, gaurile si deschiderile temporare din structuri vor fi conforme cu Planurile si/sau instructiunile Consultantului Supervizare. Constructiile de otel si alte componente ce vor fi turnate pe loc, ca suruburile de ancorare, cadrele de otel, fasungurile, benzile, tolele de etansare din cauciuc, etc. vor fi fixate si incastrate de catre Antreprenor conform planurilor de lucru aprobate. Antreprenorul va furniza de asemenea sabloane si alte mijloace suplimentare pentru pozitionarea corecta a constructiilor si a componentelor, dupa cum s-a mentionat anterior. Antreprenorul se va asigura ca toate constructiile si componentele mentionate anterior se afla la timp pe santier pentru a se evita intreruperile pe durata executarii lucrarilor de betonare. Daca sunt prevazute nise, acestea vor fi suficient mai mari decat dimensiunile constructiilor sau ale componentelor pentru ca acestea sa fie incastrate.

CONDUCTELE INZIDITE SI ALTE COMPONENTE Conductele si celelalte componente ce trec prin structurile din beton, acolo unde este posibil, vor fi introduse in structura pe masura ce lucrarile progreseaza, fiind instalate si conectate la restul sistemului pentru a se asigura potrivirea acestora inainte sa se inceapa betonarea. Inainte de turnarea betonului, suruburile, conductele sau canalele sau orice alte elemente de fixare care sunt inzidite vor fi fixate in pozitia corecta si miezurile de turnare si celelalte dispozitive de formare a gaurilor vor fi tinute pe pozitie prin fixarea de cofraj sau prin alte mijloace. Gaurile nu vor fi taiate in beton fara a fi obtinuta aprobarea prealabila in scris a Consultantului Supervizare. In cazul in care aceasta procedura nu poate fi adoptata, gaurile si deschiderile de dimensiuni corespunzatoare vor fi formate pentru astfel de componente pentru a le permite inzidirea mai tarziu odata cu sau dupa instalarea restului de sistem. Asemenea gauri sau deschideri vor avea o forma si dimensiuni suficiente pentru a permite turnarea si coeziunea betonului sau pastei de ciment. Suprafetele gaurilor sau deschiderilor vor fi tratate ca imbinari de constructie. Toate componentele ce vor fi inzidite vor fi sprijinite in pozitia lor corecta pentru a se preveni miscarea sau deterioarea in timpul inzidirii. In special, nici o conducta cu imbinari cu flansa nu va fi incastrata in beton pana cand nu s-a verificat coroborarea cu acuratete cu celelalte conducte si nu a fost asigurata pe pozitie. Betonul utilizat pentru inzidire va fi de aceeasi categorie ca cel inconjurator, exceptand faptul ca amestecul va incorpora de asemenea si un aditiv de expansiune utilizat cu respectarea instructiunilor producatorului. Mortarul ciment nisip sau pasta de ciment utilizata in acest scop va incorpora si un aditiv de expansiune. Betonul, mortarul si pasta de ciment vor fi amplasate si compactate prin metode care vor evita miscarea si deterioarea componentelor inzidite.

TAIEREA SAU DEPLASAREA ARMATURII Armatura nu va fi taiata, indoita sau deplasata pentru a facilita inzidirea fara aprobarea Consultantului Supervizare. Atunci cand armatura este taiata sau deplasata pentru a facilita formarea gaurilor sau a deschizaturilor, Antreprenorul va furniza si fixa o armatura de otel suplimentara, dupa cum s-a dispus si aprobat de catre Consultantul Supervizare, pentru a transfera presiunile dintr-o parte in cealalta a gaurii, deschizaturii sau nisei. Taierea sau deplasarea armaturii va fi permisa numai dupa aprobarea si inspectarea de catre Consultantul Supervizare.


- 117 -

CURATAREA Inainte de umplerea sau de introducerea pastei, gaurile sau deschiderile vor fi degrosate si curatate pentru a fi indepartat praful sau alte impuritati. Deschizaturile si gaurile vor fi umezite cu apa curata inainte de umplere sau injectare. Filetele suruburilor de ancorare sau celelalte componente vor fi curatate si date cu ulei imediat dupa umplere sau injectare.

INJECTAREA IN SPATII INGUSTE In situatia in care spatiul dintre fixare sau unitatea ce va fi inzidita si betonul adiacent este mai mica sau egala cu 25 mm, materialul de injectare se va compune din o parte ciment si doua parti nisip, cu un aditiv de expansiune aprobat.

IMBINAREA INTRE BETONUL VECHI SI NOU Cand un beton nou este imbinat cu un beton vechi sau existent, Antreprenorul va taia betonul vechi pentru a forma o suprafata dreapta. Imbinarea va fi considerata ca imbinare de constructie si tratata cu un compus aprobat de rasina epoxidica, inainte de turnarea noului beton. Suprafata expusa a imbinarii intre betonul vechi si nou va fi formata cu o insertie de lemn de 20 mm x 25 mm. Dupa ce betonul s-a intarit complet, insertia de lemn va fi inlaturata si spatiul va fi umplut cu rasina de ermetizare aprobata.

INJECTAREA SUB BALUSTRADE Injectarea sub balustrade va fi executata cu mortar din rasina sintetica pe baza epoxidica si aprobata de Consultantul Supervizare.

3.3.5.30. Cofrajul betonului GENERALITATI

Cofrajul va include toate formele temporare pentru modelarea betonului impreuna cu toate constructiile temporare necesare pentru sustinerea acestor forme.

PLANURI SI CALCULE Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare planurile si calculele ce vor indica detaliile cofrajului pe care intentioneaza sa il utilizeze. Planurile vor indica materialele propuse si detaliile de constructie, ca de ex. marimea pieselor, spatierea si pozitionarea zidariei, traverselor, piroanelor si impanarilor. Cofrajul nu va fi construit pana cand planurile si calculelele (daca este cazul) nu vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. O asemenea aprobare nu il va scuti pe Antreprenor de responsabilitatea sa cu privire la potrivirea si performanta cofrajului. Orice schimbari sau modificari ale cofrajului solicitate de catre Consultantul Supervizare vor fi executate fara costuri suplimentare pentru Autoritatea Contractanta. Cofrajul va avea un proiect si o constructie adecvate pentru suportarea unor sarcini fara a se curba, distorsiona sau deplasa excesiv. Cofrajul va fi astfel construit incat sa previna pierderile de apa sau de pasta din ciment. Se va acorda o atentie speciala cofrajului atunci cand se utilizeaza vibratoare cu tije sau cu clapete pentru compactarea betonului.

3.3.5.31. Finisajul suprafetelor de beton Urmatoarele cerinte referitoare la finisajul suprafetelor de beton se vor aplica dupa caz, cu exceptia situatiei in care se specifica contrar sau se indica contrar in planuri.

a) Suprafetele expuse (altele decat cele superioare expuse), suprafetele in contact cu lichide, incluzand radierele colectoarelor si suprafetele exterioare verticale ale chesoanelor „in-situ”: Textura necesara a suprafetei va fi aceea obtinuta prin


- 118 -

utilizarea unei fatade de metal netede impermeabile sau a unui material similar, cu exceptia cazului in care se dispune altfel.

b) Suprafetele acoperite: Textura necesara a suprafetei va fi aceea obtinuta prin utilizarea unui lemn cu imbinarile stranse sau a unui material similar.

c) Suprafetele superioare expuse: Suprafetele superioare expuse ale platelajului si suprafetele superioare in contact cu apa vor fi finisate cu o mistrie de otel pana la obtinerea unui finisaj dens, uniform si neted, care sa nu prezinte urme de mistrie. Celelalte suprafete superioare expuse vor avea un finisaj neted obtinut cu ajutorul unei mistrii de lemn.

d) Drumuri de beton si suprafete dure: Drumurile de beton si suprafetele dure vor avea finisajul suprafetei obtinut prin utilizarea conventionala a unui batator manual sau a unei grinzi vibratoare.

e) Zonele tencuite sau superficiale: Zonele care vor fi ulterior tencuite sau vor primi un strat superficial vor fi crestate corespunzator pentru a oferi o fixare efectiva.

f) Ridicaturile expuse: Ridicaturile expuse vor fi formate cu un con de 20 mm pe 20 mm.

g) Beton texturat: Suprafetele ce vor include un finisaj de beton texturat vor fi acelea detaliate in Planuri. Antreprenorul va construi o proba de l m² spre a fi aprobata de Consultantul Supervizare inainte de construirea betonului texturat in Lucrarile permanente.

h) Toate suprafetele: Toate suprafetele vor fi fara crapaturi, urme de nisip, fagure, porozitate si pierderi de pasta de ciment sau ciment de legatura.

In cazul suprafetelor partial impamantate, calitatea suprafetei expuse se va extinde la 500 mm sub nivelul final al solului.

3.3.5.32. Dimensiuni si suprafete ale betonului „In-Situ” Executia cofrajelor si betonului se va face astfel incat betonul sa nu necesite in mod normal lucrari de remediere, suprafetele fiind perfect compactate, netede si fara iregularitati. Suprafetele de beton cu diverse finisaje nu vor depasi in niciun caz tolerantele maxime admise stipulate in tabelul urmator. In tabel, “linie si nivel” si “dimensiune” vor avea sensul de dimensiunile liniilor, nivelelor si sectiunilor indicate in Planuri. Iregularitatile suprafetei vor fi clasificate drept “abrupte” sau “graduale”. Iregularitatile abrupte includ, dar nu sunt limitate la, terasari si muchii cauzate de deplasarea sau amplasarea gresita a cofrajului, noduri libere sau alte defecte ale materialelor cofrajului si vor fi testate prin masurare directa. Iregularitatile graduale vor fi testate cu ajutorul unui sablon drept pentru suprafetele plane sau echivalentul sau pentru suprafetele curbate, sablonul fiind lung de 3.0 m pentru suprafetele neformate si de 1.5 m pentru suprafetele formate.

Tolerante maxime [mm] pentru betonul „In-Situ” Finisaj

Linii si nivele (cu exceptia tunelelor)

Iregularitate abrupta

Iregularitate graduala Dimensiune

Suprafete expuse sau suprafete formate cu PVC/PAFSIN si suprafete in contact cu lichide

± 3 0 ± 3 ± 6

Suprafete tencuite ± 6 ± 3 ± 6 ± 6 Alte suprafete acoperite ± 12 ± 6 ± 6 + 12 / – 6 Suprafete expuse neformate ± 6 ± 3 ± 3 ± 6 Suprafete acoperite neformate ± 12 ± 6 ± 6 + 12 / – 6

3.3.5.33. Armatura de otel TIPURI, CALITATE SI DEPOZITARE


- 119 -

Armatura de otel pentru beton va fi formata din bare de otel sau tesatura de fire de otel, cu exceptia cazului in care se indica contrar. Barele de otel vor fi reprezentate de bare de otel deformate sau/si rotunde usoare, dupa cum se stipuleaza in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Armatura din tesatura din fire de otel se va conforma la prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate tesaturile din fire de otel vor fi livrate ca foi plate. Antreprenorul va pregati specimene de testare din armatura de otel care va fi utilizata in Lucrari. Specimenele de testare vor fi prelevate in prezenta Consultantului Supervizare si vor avea o marime suficienta pentru efectuarea testelor, asa cum se descrie in cele ce urmeaza. Acestea vor fi testate in laboratoare agreate si vor fi inaintate Consultantului Supervizare copii legalizate ale rezultatelor testelor. Specimenele vor fi testate cu privire la proprietatile de indoire si tensionare, iar tesatura din fire si cu privire la rezistenta la forfecare la sudare. Metodele si cerintele pentru testare vor fi realizate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Nicio armatura de otel nu va fi utilizata la Lucrari pana ce Consultantul Supervizare nu a aprobat rezultatele testelor. Daca se dispune de catre Consultantul Supervizare, procedurile de testare vor fi repetate pe cheltuiala Antreprenorului pentru fiecare noua livrare de armatura de pe parcursul executarii Lucrarilor. Depozitarea armaturii se va face pe postamente sau suporturi deasupra solului. Tipurile si dimensiunile diferite vor fi pastrate separat.

GRAFICE DE INDOIRE SI TAIERE Antreprenorul va pregati pentru uz propriu grafice de indoire a barelor si listele de bare, grafice de taiere si listele foilor pentru tesaturile din fire pentru fiecare structura individuala, din informatiile oferite in planuri si Specificatii, si va avea responsabilitatea sa se asigure ca sunt furnizate informatiile corecte atunci cand se comanda armatura. Copiile dupa aceste grafice, liste sau comenzi vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare. Suporturile pentru barele de otel vor fi incluse in graficele de indoire. Aprobarea graficelor de indoire si taiere, listelor si comenzilor nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatea sa de a executa fixarea armaturii conform planurilor si/sau cerintelor stipulate in prevederile standardelor si normelor nationale aplicabile.

PROTECTIE SI CURATARE Armatura va fi protejata permanent impotriva deteriorarii si la momentul amplasarii in structura va fi curatata de noroi, zgura, rugina, vopsea, ulei sau orice alta substanta straina. Armatura de otel va fi curatata cu atentie de betonul intarit sau partial intarit, uleiul sau vopseaua de cofraj care s-au depus in timpul construirii Lucrarilor adiacente.

INDOIREA BARELOR Armatura de otel va fi taiata din bare drepte fara noduri sau curburi sau alte defecte si va fi curbata la rece de catre un muncitor competent, cu experienta. Barele cu diametre mai mari de 12 mm vor fi indoite intr-o masina de curbare proiectata in acest scop si aprobata de Consultantul Supervizare. Bara de armatura care a fost deja indoita nu va fi indoita din nou in locul curburii anterioare.

TAIEREA TESATURII DIN FIRE Armatura din fire va fi taiata drept din foi. Taierea foilor se va realiza in asa fel incat sa se limiteze pierderea de material. Nu va fi permisa utilizarea la Lucrarile Permanente a partilor taiate ramase.

IMBINAREA PRIN SUPRAPUNERE A BARELOR SI A PLASELOR Barele si plasele suprapuse sunt permise atunci cand sunt necesare si se aproba de catre Consultantul Supervizare. Nu se va efectua sudarea armaturii decat cu autorizarea


- 120 -

Consultantului Supervizare. In cazul cand se aproba de catre Consultantul Supervizare, sudarea si testarea armaturii se vor conforma cerintelor stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Cu exceptia situatiei cand se specifica contrar, lungimea de suprapunere a barelor se va conforma standardului, iar suprapunerile vor fi pozitionate in zigzag. Suprapunerile la sectiunile adiacente din tesaturile de fire vor fi realizate in general dupa cum urmeaza:

Cap la Cap prin suprapunerea celor doua piese, una buclata (masurata de la capetele firelor longitudinale din cealalta piesa) si securizarea celor doua piese impreuna cu legaturi de sarma amplasate la intervale de 450 mm.

Una langa Alta prin plasarea celor doua fire din margine (firele longitudinale din marginile tesaturii), una de-a lungul si suprapusa celeilate si securizarea celor doua piese impreuna cu legaturi de sarma amplasate la intervale de 900 mm.

FIXAREA ARMATURII Armatura de otel va fi amplasata si fixata cu acuratete pe pozitie si tinuta in acea pozitie pe timpul plasarii betonului. Pozitionarea corecta va fi obtinuta prin utilizarea suporturilor barelor de otel, blocuri, legaturi, ancoraje si alte asemenea suporturi aprobate. Blocurile de spatiere pentru tinerea armaturii departe de contactul cu formele sau armatura adiacenta vor fi realizate din blocuri de beton prefabricat dens, cu dimensiunile si formele aprobate. Blocurile vor fi dotate cu o cavitate semi-circulara si sarme de legat duble curbate. Etanseitatea acestor blocuri va fi cel putin similara cu cea a betonului in care sunt turnate. Nu se va permite utilizarea materialului de concasare, a bucatilor de piatra sparta, caramizilor sau altor materiale. Otelul va fi indoit si legat in pozitia corecta cu sarme de otel. In plus fata de orice cerinta, otelul de armatura va fi fixat astfel incat sa suporte propria greutate si alte sarcini care pot fi postate pe timpul constructiei fara a se deplasa, a devia sau a suferi vreo miscare. In elementele de beton cu doua straturi de armatura, straturile paralele de bare de otel vor fi sprijinite pe pozitie cu ajutorul unor saboti de otel. Blocurile de spatiere vor fi plasate la fiecare sabot pentru a sustine straturile de armatura ale betonului de fundatie sau cofrajului. Invelisul de beton de pana la cea mai apropiata armatura, excluzand zugraveala si alte finisaje decorative si betonul de sub fundatie se vor conforma standardelor respective. Distanta intre oricare doua bare paralele, cu exceptia celor de la suprapuneri, va fi cu cel putin 5 mm mai mare decat marimea nominala a agregatului. Toata armatura ce proiecteaza afara din imbinarile constructiei, sau care este probabil sa fie expusa la conditiile meteorologice pe o perioada indelungata inainte de a se incepe betonarea, va fi acoperita cu polietilena, banda oarba, pasta de ciment sau alte materiale satisfacatoare pentru Consultant Supervizare cu scopul de a se preveni ruginirea excesiva sau patarea betonului inconjurator. In situatia in care, in ciuda acestor masuri de precautie, apar pete de rugina pe suprafetele vizibile in permanenta, acestea vor fi indepartate imediat intr-un mod satisfacator pentru Consultant Supervizare.

APROBAREA INAINTE DE BETONARE Armatura, dupa fixarea pe pozitie, va fi inspectata si aprobata de catre Consultantul Supervizare inainte ca betonul sa fie turnat. Betonul turnat cu nerespectarea acestei cerinte va fi indepartat impreuna cu armatura si inlocuit de catre Antreprenor pe cheltuiala sa, daca se dispune in acest sens de catre Consultantul Supervizare.Elementele de beton prefabricat

GENERALITATI Elementele de beton prefabricat, atat cele armate, cat si cele nearmate, se vor conforma cerintelor din Specificatii, acolo unde este cazul.


- 121 -

Elementele de beton prefabricat vor fi produse fie pe Santier sau intr-o fabrica de beton agreata de catre Consultantul Supervizare. Toate elementele de beton prefabricat vor avea gravate data turnarii si numarul de identificare inainte ca betonul sa se intareasca complet. Orice unitate care nu este datata poate fi respinsa de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va lua masurile necesare cu privire la intarirea si protejarea unitatilor dupa fabricare. Transportarea elementelor prefabricate, pe Santier va fi permisa numai in una din urmatoarele conditii:

28 zile dupa fabricare, sau dupa ce rezistenta la comprimare specificata in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate va fi atinsa.

Acolo unde instalarea elementelor de beton prefabricate in cadrul unei anumite structuri se face astfel incat fatadele unitatii vor fi expuse intern sau extern, suprafetele expuse ale elementelor asa cum sunt finisate vor fi uniforme in ceea ce priveste culoarea si textura. Cimentul, agregatele si celelalte materiale utilizate la fabricarea elementelor vor fi obtinute din aceleasi surse aprobate in perioada de fabricatie. Betonul pentru elementele prefabricate va fi turnat si compactat prin metodele aprobate de catre Consultantul Supervizare.

CALITATEA BETONULUI SI TESTELE ASUPRA BETONULUI Betonul utilizat la fabricarea elementelor de beton prefabricate se va conforma in toate privintele Clauzei “Betonul” si categoria de beton necesara va fi conforma cerintelor stipulate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate. Proiectarea, amestecarea, testarea, intarirea si controlul de calitate al betonului utilizat la elementele prefabricate se vor conforma prevederilor Clauzei “Betonul”. Cofrajul si finisajele betonului se vor conforma Clauzei “Cofrajul si finisajele betonului”.

PARTILE INCASTRATE Partile incastrate, precum si consolele de ridicare, colierele de strangere, structurile de sprijinire a materialelor de imbinare, etc. vor fi fixate pe pozitiile indicate in planurile de lucru. Partile incastrate nu vor prezenta rugina, mizerie sau grasimi si vor fi depozitate corespunzator inainte de utilizare.

TRANSPORTUL, DEPOZITAREA SI MONTAJUL In orice moment si pana la finalizarea Lucrarilor, elementele prefabricate vor fi protejate in mod adecvat pentru a se conserva toate suprafetele si partile permanent expuse. Protectia nu va marca sau nu va deforma in niciun mod betonul. Transportul, depozitarea si montajul elementelor de beton prefabricat se vor realiza astfel incat sa se evite deteriorarea lor si sa se pastreze suprafetele elementelor fara mizerie sau alte urme nedorite. Incarcarea si descarcarea, depozitarea si montajul elementelor prefabricate de beton pe Santier se vor realiza de catre muncitori calificati si sub supravegherea unui supraveghetor competent. Elementele de beton prefabricate care se constata ca sunt crapate, deteriorate sau de o calitate inferioara fie inainte, fie dupa montaj vor fi respinse si vor fi inlocuite de catre Antreprenor.

INSTALAREA BETONULUI PREFABRICAT Elementele de beton prefabricate vor fi plasate, stratificate, imbinate si fixate conform liniilor, nivelelor si altor detalii indicate in planurile de lucru aprobate. Mortarul uscat, atunci cand este necesar, va fi utilizat pentru imbinare si compactare, dupa cum se specifica in Clauza “Mortarul uscat”. Mortarul va fi turnat si compactat pe etape, acolo unde este posibil din ambele parti ale spatiului ce este umplut, cu ajutorul ciocanirii unui bat de lemn, pana ce mortarul este bine compactat.

PRODUCEREA IN FABRICA


- 122 -

Elementele de beton prefabricate pot fi produse intr-o fabrica agreata de catre Consultantul Supervizare si care nu se gaseste pe Santier. In situatia in care elementele vor fi produse intr-o fabrica, atunci Antreprenorul il va informa pe Consultantul Supervizare in avans cu privire la numele si adresa fabricii si data probabila cand se va incepe fabricarea. Antreprenorul va face aranjamentele necesare ca Consultantul Supervizare sa inspecteze fabrica in timpul orelor de lucru.

PROGRAMUL DE LUCRU SI METODA DE EXECUTIE Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare Programul de Lucru si Metoda de Executie, oferind detalii complete cu privire la metoda sa de executare a tuturor operatiunilor legate de producerea si construirea elementelor de beton prefabricate, care vor include urmatoarele:

Perioada necesara pentru realizarea planurilor si calculelor detaliate; Datele inceperii fabricarii elementelor de beton prefabricate; Datele de livrare pe Santier impreuna cu Specificatiile pentru constructie; Succesiunea construirii si perioada necesara pentru lucrarile de constructie de pe

Santier; O descriere a patului de turnare, a matritei si cofrajului pentru diferite tipuri de piese; Procedura pentru armare, turnarea betonului si metoda de intarire a betonului; Procedura pentru transportul, manipularea, ridicarea si amplasarea fiecarui tip de

element de beton prefabricat; Rezistenta necesara pentru betonul turnat „in situ” inainte de inceperea lucrarilor de

constructie pe santier; Proiectarea, fabricarea si detaliile de montaj pentru adaptarea betonului turnat „in situ”

la ansamblu; si Caracteristicile suporturilor temporare care sunt considerate necesare pentru a se

asigura o stabilitate adecvata in timpul construirii si pentru a sustine efectele sarcinilor de constructie, sarcinilor determinate de vant si a altor sarcini tranzitorii.

Nu se va permite inceperea lucrarilor pana cand programul sau metoda de executie nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare.

3.3.6. LUCRARI PENTRU RETEA DE DISTRIBUTIE APA POTABILA SI RETEA DE CANALIZARE MENAJERA

3.3.6.1. Informatii generale Prezentul capitol se aplica la Proiectarea si executarea retelelor de apa potabila si a retelelor de canalizare menajera. Procedurile de proiectare si constructie a retelelor de conducte vor fi stabilite in general in conformitate cu standardele si normativele nationale aplicabile. 3.3.6.2. Durata de viata proiectata Retelele de conducte vor fi proiectate pentru a asigura o durata de viata de minim 50 de ani. 3.3.6.3. Scenarii de incarcare Lucrarile de terasamente pentru conducte si conductele vor fi proiectate pentru toate scenariile de incarcare previzibile, incluzand urmatoarele:

a) presiunea maxima de lucru in retelele finalizate; b) teste de presiune pentru partile de retele finalizate si pentru intreaga retea

(presiuni testate in teren); c) testele de presiune hidrostatica impuse pentru conducte si piesele de imbinare, la

fabrica (testele de presiune hidrostatica). Testele de presiune hidrostatica ale lucrarilor si testele de presiune efectuate in teren vor fi realizate dupa cum se arata in Specificatii sau cum se impune pentru a demonstra factorii de siguranta corespunzatori.


- 123 -

In ciuda celor anterior mentionate si tinand cont de cerintele Specificatiilor pentru gradul de indoire al conductelor rigide si flexibile, toate conductele, piesele de imbinare si auxiliare conductelor vor fi proiectate astfel incat sa ofere un factor de protectie corespunzator impotriva:

a) fortelor interne maxime dezvoltate din presiunea de lucru, presiuni testate in teren; b) presiunile minime si maxime exercitate de undele de soc ce rezulta din conditiile

de operare; c) fortele maxime externe ce rezulta din conditiile de incarcare externe, incluzand

fortele rezultate din greutatea proprie, plutire, supraincarcare si variatiile de temperatura;

d) coroziunea externa avand in vedere protectia specificata si natura apei de suprafata si celei de subteran care este probabil sa apara;

e) fortele care apar prin manevrarea si pozarea conductelor si pieselor de imbinare. 3.3.6.4. Transportul si depozitarea Toate echipamentele necesare pentru incarcarea, transportul la santierul de constructii sau pentru depozitare si descarcare vor fi furnizate de catre Antreprenor. Conductele vor fi manipulate astfel incat deteriorarea lor sa fie evitata pe cat posibil. Acestea vor fi ridicate numai cu cordoane dintr-un material si de o forma care protejeaza conductele si Sistemele de protectie a lor impotriva deteriorarii. Antreprenorul va verifica conductele in ceea ce priveste defectele sau deteriorarile vizibile si il va notifica pe Consultantul Supervizare in cazul in care le observa. Antreprenorul va avea responsabilitatea sa remedieze orice defect sau deteriorare pentru a obtine aprobarea Consultantului Supervizare. Toate conductele vor fi protejate impotriva conditiilor meteorologice defavorabile, incluzand lumina soarelui si impotriva ciocnirii in timpul transportului, depozitarii si legarii. Daca o conducta este ciocnita, aceasta va fi curatata inainte de instalare. Antreprenorul va avea responsabilitatea de a obtine toate avizele necesare pentru transportul conductelor. Acolo unde este posibil, Antreprenorul se va asigura ca nu sunt depasite restrictiile de tonaj pe drumurile publice. Antreprenorului ii va reveni responsabilitatea sa remedieze pagubele cauzate acestor drumuri. Atunci cand conductele sunt colectate de pe un amplasament de depozitare, Antreprenorul va asigura impotriva alunecarii conductele ramase. In momentul in care un amplasament de depozitare este golit de materiale, Antreprenorul va curata amplasamentul si drumul de acces si le va aduce in starea initiala. 3.3.6.5. Re-rotunjirea si taierea conductelor Conductele care au fost manipulate fara grija pot prezenta o ovalizare la capatul mufei care sa impiedice asamblarea corecta a retelei de conducte. O asemenea ovalizare poate fi corectata cu ajutorul unui echipament de tensionare special aprobat de Consultantul Supervizare. Conductele vor fi taiate in unghiuri drepte cu axa conductei. Se recomanda folosirea frezei-modul pentru taierea conductelor. Se va acorda atentie indepartarii bavurilor si refacerii muchiilor pentru a se facilita fixarea imbinarilor automate si evitarea deteriorarii inelului de imbinare. Muchiile, realizate cu o pila pentru DN 300 si sub acest diametru si cu o freza-modul pentru DN mai mari de 300, trebuie sa se conformeze strict la muchiile originale din fabrica. 3.3.6.6. Excavarea santurilor Santurile vor fi excavate la latimea, adancimea si liniile indicate pe planuri si vor fi executate conform Clauzei “Lucrari de terasamente”. 3.3.6.7. Pozarea si imbinarea conductelor Inainte de introducerea conductelor in sant, Antreprenorul va inspecta cu atentie si va curata conducta pentru a se asigura ca au fost inlaturate toate materiile straine. Aliniamentul


- 124 -

conductei in sant va fi controlat printr-un instrument de nivel si mira care sa asigure nivelul corect. Antreprenorul va pastra interiorul conductelor curat si fara apa, mizerie, pietre si alte materii straine pe masura ce are loc pozarea si, la sfarsitul zilei de lucru sau la orice alt moment cand instalarea nu are loc, capetele deschise ale conductelor vor fi sigilate cu busoane. Antreprenorul va lua masurile de precautie necesare pentru a se preveni plutirea conductelor. Conductele vor fi pozate in linii drepte atat in plan orizontal, cat si vertical. Schimbarile de directie mai mici de 11¼° vor fi realizate prin devierea conductelor dupa imbinarea in unul sau mai multe puncte. Unghiul de deviere al fiecarei imbinari depinde de DN si prezinta urmatoarele valori maxime: DN Deviatia maxima 100 la 300 3.5° 350 la 600 2.5° 700 la 2000 1.5° Nu se pot face devieri la imbinarile blocate. Imbinarea mufelor si fasungurilor si a conductelor si fitingurilor cu flansa se va efectua in stricta conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorilor. Coborarea conductelor se va executa in conditii sigure, conform reglementarilor aplicabile cu privire la protectia muncii si a practicilor obisnuite. Conductele invelite cu bitum vor fi manipulate cu ajutorul unor cotade corespunzatoare care sa nu deterioreze nici conducta, nici invelisul. Va fi utilizat un numar suficient de masini de ridicat (ex. cu grinzi laterale) pentru a se asigura ca nu se vor exercita presiuni negative asupra conductei. Raza curburii oricarei deformari elastice aparute in timpul coborarii nu va fi mai mica decat cea indicata in sectiunile longitudinale. Antreprenorul, inainte de coborarea conductei, se va asigura ca fundul santului este nivelat si fara pietre si alte materii nocive care ar putea deterioara invelisul. Procedura de coborare va asigura ca acea conducta sa nu fie supusa la socuri sau alte presiuni inutile. Conducta va fi pozata intr-o linie dreapta pe cat posibil, pastrand o distanta fata de peretii santului de cel putin 0.20 m. Va fi sprijinita pe toata lungimea si, pe cat posibil, nesupusa la presiuni. In situatia in care o sectiune este avariata in timpul coborarii, aceasta va fi scoasa, reparata si coborata din nou. Orice defect care poate afecta calitatea structurala a conductei va fi tratat dupa cum se dispune de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va suporta toate costurile asociate tratamentului. In zonele unde conductele pot fi plutitoare, acestea vor fi securizate impotriva fortei ascensionale cu “carlige” din beton armat sau prin ancorare in teren solid, astfel incat sa fie obtinut un factor de siguranta de 1.2 impotriva fortei ascensionale. Modificarea ancorajelor sau orice alta manipulare care deterioreaza galvanizarea ancorajelor nu este permisa. Daca conditiile permit, se poate obtine o sarcina temporara, cu aprobarea Consultantului Supervizare, prin incarcarea conductei cu apa curata dupa coborare. Apa va indeplini cerintele stabilite pentru apa potabila. Dupa ce conducta a fost coborata si ancorajul sau sprijinul a fost montat, conducta poate fi golita de apa. Acolo unde este posibil, capetele conductei coborate vor fi inchise cu capace etanse. Antreprenorului ii revine responsabilitatea sa mentina conducta curata pe interior si fara materii straine. Orice excavatie suplimentara necesara dupa coborarea conductei va fi executata numai cu permisiunea si in prezenta Reprezentantului Consultantului Supervizare. 3.3.6.8. Umplerea santurilor conductelor Selectarea umpluturii din jurul conductelor. Umplutura pentru reteaua de conducte va fi executata conform Clauzei “ Lucrari de terasamente”.


- 125 -

Patul de beton si zona inconjuratoare. Acolo unde va fi asigurata protectie de beton pentru conducte, Consultantul Supervizare poate dispune sa fie turnat un strat de sustinere din beton de categoria D pe intreaga latime a fundului santului, astfel incat sa respecte urmatoarele cerinte: Detalii cu privire la betonul de sustinere Diametru nominal al conductei (mm) 600 sau < 700 900 1000 2000 Grosimea min. a betonului de sustinere (mm) 75 75 75 Prelungirea min. a sustinerii de fiecare parte corpului conductei (mm) 150 150 230 Distanta min. intre betonul de sustinere 150 150 230 si corpul conductei (mm) Distanta min. intre betonul de sustinere 25 25 25 si dedesubtul fasungului conductei (mm) Betonul de sustinere va fi lasat sa se aseze si spalat cu atentie inainte de inceperea pozarii conductelor. Lungimea retelelor pozate intr-o operatiune, inainte de betonarea liniei de conducte, va fi aceea indicata de Consultantul Supervizare astfel incat sa permita pozarea cu acuratete a conductelor si compactarea corespunzatoare a umpluturii. Conductele de pana la si inclusive 1200 mm diametru nominal vor fi ferm sprijinite pe blocuri de beton prefabricate si separate de acestea printr-un suport gros de 25 mm din lemn de esenta moale saturat. Dupa ce reteaua de conducte a fost testata de catre Antreprenor si aprobata de Consultantul Supervizare, betonul va fi spalat cu atentie si va fi turnat beton de categoria C si compactat pentru a se evita deranjarea conductelor si imbinarilor pana cand se obtine profilul corespunzator pentru tipul de protectie impus. Protectia de beton a retelelor va fi un pat sau o imprejmuire de beton de categoria C, pe lungimile dispuse de Consultantul Supervizare in scris. Protectia de beton va fi amplasata pe intreaga latime a santului si in niciun caz sub 150 mm latime de fiecare parte a corpului conductei. Atunci cand se asigura suport pentru excavatii, pe suport se va amplasa carton gudronat inainte de betonare pentru a se facilita scoaterea suportului. In cazul conductelor cu mufe si fasunguri, cu imbinari flexibile, protectia de beton de la fiecare imbinare va fi intrerupta in plan vertical la marginea fasungului cu o placa fibrolemnoasa sau cu un alt material aprobat de Consultantul Supervizare, avand urmatoarele grosimi: Diametrul nominal al conductei (mm) Grosimea placii fibrolemnoase (mm) ≤ 300 12 350 la 600 24 700 la 1200 36 1400 la 2000 48 In cazul in care doua sau mai multe retele de conducte sunt pozate in acelasi sant, imbinarile vor coincide in punctele unde continuitatea betonului dimprejur este intrerupta; imbinarile retelei cu conductele mai lungi si orice imbinari intermediare din celelalte retele cu conducte mai scurte vor fi imprejmuite cu beton. 3.3.6.9. Sprijinirile conductelor Antreprenorul va avea grija sa sprijine in mod corespunzator conductele in timpul instalarii pana in momentul finalizarii suporturilor si ancorajelor permanente aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul se va asigura ca nu sunt aplicate sarcini sau presiuni excesive pe fitinguri, conducte sau structuri in timpul instalarii.


- 126 -

Sistemele de conducte vor fi finalizate si verificate cu privire la pozitionarea si aliniamentul corect inainte si dupa ce vor fi montate in beton, acolo unde este cazul. 3.3.6.10. Rambleele Restul de sant de deasupra imprejmuirii conductei va fi umplut cu material aprobat, selectat conform Specificatiei. 3.3.6.11. Ancoraje si blocuri de ancorare Ancorajele si blocurile de ancorare ale conductelor sub presiune vor fi proiectate pentru a rezista la orice balansuri la care ar putea fi supuse. In cazul in care exista o miscare inacceptabila a unui bloc sau ancoraj, Antreprenorul va proiecta din nou si va reconstrui structura, cu marirea factorilor de siguranta, in masura in care este necesar pentru a asigura o rezistenta corespunzatoare. Testarea retelelor sub presiune

TESTAREA RETELELOR SUB PRESIUNE DIN OTEL SAU FONTA Retelele sub presiune (impreuna cu toate particularitatile si vanele incorporate) vor fi testate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Santul va fi umplut pe corpul conductei, lasandu-se imbinarile neacoperite astfel incat sa se impiedice miscarea conductei pe perioada lasarii imbinarilor accesibile. De asemenea blocurile de reazem vor fi construite inaintea testarii. In cazul drumurilor cu trafic greu, umplutura la imbinari va fi plasata inainte de testare daca Consultantul Supervizare aproba in scris. Consultantul Supervizare va fi notificat cu cel putin doua zile inainte sa inceapa testul de presiune al unei sectiuni. Presiunile testate, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare, vor fi: 1.5 × presiunea maxima de lucru sau presiunea de soc maxima, daca este cazul, oricare este mai mare. Conductele vor fi umplute si testate pe sectiuni de lungimi convenabile, care nu vor depasi 1000 m. Acolo unde conductele sunt pozate cu panta abrupta, lungimea conductei testata odata va fi cea indicata de Consultantul Supervizare. Capetele conductelor ce sunt testate vor fi inchise cu cep sau flanse oarbe ancorate, furnizate de Antreprenor. Nu se vor folosi vane in acest scop. Toate vanele de spalare si supapele de aer vor fi inlocuite cu flanse oarbe inainte de inceperea testului. Dupa pozare, imbinare si ancorare, conducta va fi umpluta cu apa incet si cu grija astfel incat sa se evite lovitura de berbec si aerul sa fie eliberat prin capatul superior al conductei sau, in cazul unui punct inalt intermediar, prin instalarea unei conexiuni de serviciu cu robinet. Conductele captusite pe interior cu mortar vor fi lasate pline, cel putin 24 de ore inainte de testare. Presiunile de testare vor fi aplicate cu ajutorul unei pompe de testare operate manual sau electrica conectata la conducta sau cu ajutorul a doua manometre instalate in paralel, calibrate la un laborator de testare agreat. Presiunea de testare va fi mentinuta cel putin 30 de minute fara ca presiunea sa scada cu mai mult de 0.2 bar. In timpul testarii, imbinarile de conducte vor fi testate cu privire la pierderi, dar durata testului nu va depasi in niciun caz 2 ore, caz in care este permisa o cadere de presiune de 0.3 bar. In cazul in care apar pierderi la imbinari, acestea vor fi reasamblate pentru a se elimina asemenea pierderi sau, daca aceasta se dovedeste imposibila, Antreprenorul va livra si asambla noi imbinari pe cheltuiala sa. In cazul in care se sparge vreo conducta sau imbinare sau daca apa curge prin corpul conductei sau imbinarii, Antreprenorul va scoate conducta sau imbinarea defecta si o va inlocui cu alta noua pe cheltuiala sa. In toate cazurile mentionate anterior, lungimea testata va fi re-testata in maniera descrisa mai sus si procesul se va repeta, daca este cazul, pana cand conducta va suporta intr-o maniera satisfacatoare testul prescris.


- 127 -

Va fi pregatit un raport al testarii cu privire la orice aspect si fiecare test realizat. Raportul testarii va contine minim urmatoarele date:

Numarul si data testului Descrierea sectiunii testate cu indicarea clara a extremitatilor sectiunii Schita, ce indica in ordinea pozarii, numarul si caracteristicile conductelor, fitingurilor,

particularitatilor si ale altor aparate incorporate in sectiune Durata testului, presiunea de testare si rezultatele obtinute Deciziile legate de posibile lucrari de reparatii si concluzii.

Raportul testului va fi semnat de catre Antreprenor si Consultantul Supervizare. Antreprenorul va furniza forta de munca, va instala si pune in functiune pompele de testare, manometrele si celelalte echipamente necesare pentru realizarea testului si va umple conductele cu apa si le va goli dupa efectuarea testului, toate acestea cu aprobarea Consultantului Supervizare. Apa utilizata pentru testare va fi obtinuta dintr-o sursa aprobata. Apa drenata din conducte va fi descarcata astfel incat sa nu afecteze stabilitatea Lucrarilor sau structurile adiacente.

TESTAREA CONDUCTELOR DE PRESIUNE TERMOPLASTICE Testarea conductelor termoplastice (PVC, polietilena. PAFSIN) va fi facuta in general asa cum este specificat in prezenta documentatia impreuna cu procedurile detaliate mai jos care vor lua in considerare deformarea materialului. Procedura va fi urmatoarea: Conducta va fi umpluta complet si aerul va fi evacuat din sistem inainte ca procedurile

de proba sa inceapa Presiunea trebuie aplicata la o valoare constanta iar timpul tL care trece de la

inceputul presurizarii pana la atingerea presiunii de proba trebuie inregistrat. Citiri ale presiunii la anumite intervale trebuie facute si inregistrate prin intermediul

aparatelor montate temporar de masurare si inregistrare a presiunii. Prima citire P1 este luata la un interval de timp t1 egal sau mai mare cu tL A doua citire P2 este luata la un interval t2 egal sau mai mare cu 5 × tL Se calculeaza N1 = (loge P1 - loge P2) / (loge t2 - loge t1)valoare care trebuie sa fie

intre 0.04 si 0.12.Daca N1 este mai mare decat 0.25, atunci exista o pierdere inacceptabila in sistem

O a treia citire P3 este facuta la un interval t3 egal sau mai mare cu 15 × tL Se calculeaza N2 = (loge P2 - loge P3) / (loge t3 - loge t2) Daca N2 este mai mare de

0.25, atunci exista o piedere inaccaptabila.Daca raportul N1 / N2 este mai mic de 0.8, exista o pierdere inacceptabila.

Testarea conductelor cu nivel liber

Conductele de canalizare vor fi testate cu aer sau apa, dupa cum se stipuleaza in cele ce urmeaza sau dupa cum dispune Consultantul Supervizare, atunci cand au fost montate si imbinate, inainte sa fie dispusa imprejmuirea de beton sau pamant. Un alt test va fi efectuat atunci cand va fi finalizata imprejmuirea de beton sau umplutura a fost dispusa si compactata la o adancime de 300 mm deasupra coronamentului conductei. TESTAREA CU AER: CONDUCTELE CU DIAMETRUL DE PESTE 750 MM Conductelor ce vor fi supuse testului cu aer li se va pompa aer pe lungimea testata pana la o presiune echivalenta cu 100 mm apa, indicata de un manometru din sticla gradat, sub forma de tub in U. Dupa cinci minute fara o pompare suplimentara, aceasta presiune nu trebuie sa fi scazut sub 75 mm apa in manometru. Metoda de pompare va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare si va fi astfel incat sa evite schimbari semnificative de temperatura sau umiditate in aerul pompat in conducta. TESTUL CU APA: CONDUCTE DE PANTA LA SI INCLUSIV DN 750 MM


- 128 -

Conductele ce vor fi supuse testului cu apa vor fi umplute cu apa pana la o inaltime manometrica de cel putin 1.2 m deasupra coronamentului conductei din capatul inalt si nu mai mult de 6 m deasupra capatului jos la conductei. Conductele cu panta abrupta vor fi testate pe sectiuni, astfel incat sa nu se depaseasca presiunea manometrica maxima mentionata anterior. Cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare, testul va incepe la o ora dupa umplerea sectiunii de testare, timp in care nivelul apei in conducta verticala de alimentare va fi astfel incat sa produca inaltimea minima de testare de 1.2 m. Pierderea de apa intr-o perioada de 30 de minute va fi masurata prin adaugarea de apa la intervale regulate de 10 minute pentru a se mentine nivelul initial al apei si inregistrarea volumelor adaugate. Sectiunea de conducta va trece testul daca volumul de apa adaugata nu depaseste 0.12 litri pe ora, pe 100 m de conducta, pe milimetru de diametru nominal interior al conductei. Cu aprobarea Consultantului Supervizare, conductele ce nu sunt sub presiune, cu diametrul nominal mai mare de 1000 mm pot fi alternativ testate prin combinarea inspectiei vizuale pe interior si utilizarea echipamentului proiectat pentru testarea etanseitatii imbinarilor individuale. In cazul conductelor ce nu sunt sub presiune, infiltratia totala nu va depasi 6 litri pe zi pe milimetru de diametru nominal, pe kilometru de conducta, iar conductele si imbinarile nu trebuie sa prezinte infiltratii vizibile in timpul inspectiei interne. Infiltratia va fi masurata dupa ce s-a executat umplutura si nivelul apei subterane va reveni la cel anterior constructiei (vor trece cel putin 7 zile de la dispunerea umpluturii) si dupa ce au fost efectuate toate testele de presiune. Antreprenorul va furniza forta de munca, va instala si pune in functiune pompele de testare, manometrele de presiune si celelalte echipamente necesare pentru efectuarea testului si va umple conductele cu apa si ulterior le va goli dupa testare, toate acestea cu aprobarea Consultantului Supervizare. Apa utilizata pentru testare va fi obtinuta dintr-o sursa aprobata. Apa drenata din conducte va fi evacuata astfel incat sa nu fie afectata stabilitatea Lucrarilor sau a structurilor adiacente.

3.3.7. CONDUCTE DIN OTEL GENERALITATI

Conductele si fitingurile de otel vor fi produse in fabrica. Sudarea din fabrica a suturilor longitudinale si in spirala se va face printr-un proces de sudare cu ajutorul unui arc submers automat, cu exceptia conductelor cu diametrul mai mic, dupa cum se detaliaza in sectiunea “Fabricare” din aceasta clauza. Capetele conductelor, fitingurile si particularitatile vor fi pe deplin pregatite pentru imbinare prin metoda specificata, inainte de livrarea pe santier. Protectia anticoroziva interna si externa va fi in mod normal aplicata din fabrica, iar conductele si fitingurile vor fi livrate pe santier impreuna cu o cantitate adecvata de materiale care sa permita finalizarea sistemelor de protectie ale imbinarilor sudate pe santier.

MATERIALE Conductele de otel vor fi fabricate si testate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Calitatea otelului va fi de clasa Fe 44, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare avand urmatoarea compozitie chimica:

Carbon, max: 0.21 % Fosfor, max: 0.04 % Sulf, max: 0.04 % FABRICAREA


- 129 -

Procesul de fabricare va fi astfel: Pentru conductele DN ≤ 300 mm sunt acceptabile conductele fara suduri sau sudate

HFI Pentru conductele 300 mm ≤ DN ≤ 500 mm sunt acceptate conductele fara suduri si

cu suduri longitudinale sau in spirala Pentru conductele DN>500 mm sunt acceptabile conductele cu suduri longitudinale

sau in spirala. Sudarea prin rezistenta de contact si de admisie poate fi utilizata pentru sudurile longitudinale in conductele fabricate din benzi de otel laminat, cu o grosime ce nu depaseste 12.7 mm. Nu este acceptata sudura de joasa frecventa. Sudarea cu arc submers, printr-un proces automat, poate fi utilizata pentru suturile longitudinale si in spirala la conductele cu un diametru nominal de peste 300 mm, utilizandu-se o tabla de otel cu o grosime ce nu depaseste 32 mm. Vor exista cel putin doua trasee de sudare, dintre care unul in interiorul conductei. Tratamentul cu caldura va fi aplicat tuturor conductelor finisate la rece si zonelor sudate cu rezistenta la contact si conductelor cu sudura de admisie. Tablele subtiri si groase de otel vor fi modelate prin rulare sau presare, fiind permisa ajustarea latimii tablei subtiri si celei groase de otel. Reparatiile prin sudare nu sunt permise in:

Materialele de baza Conductele fara sudura sau cu sudura HFI Crapaturile in cusaturile de sudura.

Celelalte defecte din cusaturile de sudura vor fi reparate conform unei proceduri aprobate de sudare pentru reparare si ulterior radiografiate. Nu vor fi permise jonctiunile si sudurile pe muchie. Capetele conductelor vor fi tesite sau drepte, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate unitatile vor avea un finisaj bine executat, fara defecte vizibile si vor trece toate testele stipulate. Unitatile sudate cap la cap, prin rezistenta de contact si de admisie, nu vor include suturi folosite pentru unirea unor lungimi de platbanda de otel. Cand suturile de platbanda spirale sunt necesare pe conducte, vor aparea pe cat posibil cat mai aproape de mijlocul conductei si niciodata mai aproape cu 3 x diametrul nominal al conductei de capetele conductei.

CONDUCTELE SUDATE PRIN REZISTENTA LA CONTACT Conductele sudate prin rezistenta la contact se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare sau dupa cum urmeaza: Diametru exterior Grosimea minima Greutate Presiunea hidrostatica de

testare [mm] [mm] [kg/m] [bar]

60.3 2.8 3.97 70 73.0 3.2 5.51 70 88.9 3.2 6.76 70 114.3 3.6 9.83 70 141.3 3.6 12.22 60 168.3 3.6 14.62 60 219.1 4.0 21.22 51 273.1 4.0 26.54 41 323.9 4.0 31.56 35 355.6 4.4 38.11 35 406.4 4.4 43.62 31 Tolerantele pe diametrul exterior vor fi ± (0.5% × OD + 1) mm. Grosimea peretelui va fi cuprinsa intre limitele: – 0.0 mm / + 10% din grosimea specificata a peretului.


- 130 -

CONDUCTELE SUDATE CU ARC SUBMERS Diametrul exterior si grosimea peretelui conductelor cu suturi spiralate se vor conforma urmatorului tabel: Diametrul exterior Standard Greutate Presiune de testare Grosimea peretelui hidrostatica [mm] [mm] [kg/m] [bar] 219.1 4.5 23.8 50 273.0 5.0 33.0 40 323.9 5.6 44.0 34 355.6 5.6 48.3 34 406.4 6.3 62.2 29 457.2 6.3 70.0 28 508.0 6.3 77.9 26 558.8 6.3 85.9 26 609.6 6.3 93.8 24 660.4 7.1 114.0 26 711.2 7.1 123.0 24 762.0 8.0 149.0 22 812.8 8.0 159.0 21 914.4 10.0 223.0 23 1016.0 10.0 248.0 21 1120.0 10.0 273.0 22 1220.0 12.5 372.0 21 1320.0 12.5 403.0 21 1420.0 12.5 435.0 21 1520.0 14.2 529.0 21 1620.0 14.2 564.0 21 1720.0 14.2 600.0 20 1820.0 14.2 636.0 19 2020.0 16.0 795.0 17 2220.0 16.0 876.0 16 2540.0 17.5 1089.0 16 Tolerantele pentru diametrul exterior vor fi:

Pentru conducte < 1000 mm: + (0.5% × OD + 1) mm Pentru conducte > 1000 mm: + 6 mm

Tolerantele cu privire la diametrul interior la capetele conductelor vor fi de + 1.6 mm derivate din masurarea circumferintei. Tolerantele (t) cu privire la grosimea peretelui vor fi:

pentru t < 10 mm: – 0.35 mm/ + 10% din grosimea specificata a peretelui pentru t > 10 mm: – 0.50 mm/ + 10% din grosimea specificata a peretelui

Abaterea marginilor de tabla nu va depasi 10% din grosimea peretelui sau 1.5 mm, oricare dintre valori este mai mica. Totusi, la o grosime specificata a peretelui sub 10 mm, abaterea poate atinge maxim 1 mm pe o lungime care sa nu depaseasca diametrul exterior. Centrele cusaturilor de sudura interioare si exterioare nu vor fi deplasate cu mai mult de 3 mm una fata de cealalta (4 mm pentru grosimi ale peretilor mai mari de 16 mm). Centrul cusaturilor de sudura longitudinale si in spirala nu vor fi deplasate cu mai mult de 2 mm fata de centrul nisei sudurii. Penetrarea completa a sudurii va fi asigurata in orice conditii.

LUNGIMILE CONDUCTELOR Conductele de otel vor fi livrate in urmatoarele lungimi:

Cea mai scurta conducta: 8.5 m Cea mai lunga conducta: 14.0 m Lungimea medie min. aceptabila: 12.0 m ESANTIONAREA, INSPECTAREA SI TESTAREA


- 131 -

In scop de esantionare, conductele vor fi lotizate dupa cum urmeaza: conducte < 500 mm: 100 conducte sau pana in 100 de conducte conducte > 500 mm: 50 conducte sau pana in 50 de conducte

Din fiecare lot va fi selectata o conducta pentru testare destructiva dupa cum se enumera in cele ce urmeaza, inainte de testare esantionele fiind supuse unui tratament de sase ore la o temperatura de 250 º C:

Testele de tensionare vor fi efectuate pe o singura proba taiata din materialul de baza si o proba taiata perpendicular pe cusatura de sudura si continand cusatura de sudura

Testul de incovoiere va fi efectuat pe doua probe taiate perpendicular pe cusatura de sudura si continand cusatura de sudura. Testul de incovoiere va fi realizat prin incovoierea probei la 180° in jurul unui strung cu un diametru de trei ori mai mare decat grosimea peretelui conductei. Dupa incovoiere, proba nu trebuie sa se crape in materialul de sudura sau intre materialul de sudura si metalul de baza, pe o dimensiune mai mare de 3 mm. Alternativ, daca apare crapatura sau ruptura, proba va fi deschisa si va fi examinata suprafata de ruptura. Proba va fi considerata ca a trecut testul daca suprafetele de ruptura nu indica prezenta bulelor de gaz sau a incluziunilor de miez, cu o dimensiune de peste 2 mm

Testarea la turtire. Din conductele cu diametru nominal de peste 50 mm si nu mai mare de 150 mm se vor taia inele de testare nu mai mici de 38 mm si se vor turti intre placi paralele. Sudurile din proba vor fi pozitionate in punctul de maxima incovoiere si nu vor indica niciun semn de ruptura, pana cand distanta dintre placi nu este mai mica de 75% din diametrul exterior initial al conductei. Niciun semn de ruptura nu va aparea in materialul de baza pana cand distanta dintre placi nu va fi mai mica de 60% din diametrul exterior initial al conductei

si unor teste non distructive, dupa cum urmeaza: Teste de impermeabilitate pentru toate conductele Inspectia la suprafata pentru toate conductele Inspectia non distructiva a tuturor conductelor Inspectia dimensiunilor tuturor conductelor.

Testul de impermeabilitate va avea loc la laboratorul de testare ce va fi aprobat de Autoritatea Contractanta. Testul se va efectua la temperatura camerei cu aplicarea apei la o presiune de 50 bar, pe o durata de minim 5 ore. Testul va avea loc inainte de izolarea conductei, iar rapoartele testelor vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare. Antreprenorul va suporta costurile efectuarii testului de impermeabilitate.

CAPTUSIREA INTERNA Conductele vor fi captusite pe interior cu mortar de ciment daca este specificat in acest fel. Captuseala din mortar de ciment va fi realizata din ciment rezistent la sulfati si va fi aplicata prin metoda centrifugarii. Conductele si fitingurile cu diametrul nominal de pana la si inclusiv 150 mm vor fi galvanizate prin cufundare la cald. Se vor respecta prevederile din cap 3.4 privind protectia. Galvanizarea va avea loc inainte de filetarea sau imbinarea suprafetelor.

PROTECTIE EXTERIOARA Se vor respecta prevederile din cap 3.4 privind protectia precum si STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.

Pregatirea mecanica a suprafetelor. STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate.

Electrod de referinta Cu/CuSO4. SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea

conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine


- 132 -

STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie.

STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditiile tehnice generale.

STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel.

STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor Suprafetele care trebuie protejate vor fi inainte curatate prin decapare cu acid, detartrare abraziva, mecanica sau cu flacara pentru a indeparta toate reziduurile, rugina, grasimea si alte materii straine. Suprafata va fi apoi sablata la un nivel de calitate Sa 2½. Stratul de acoperire cu lac bituminos sau gudron va fi realizat prin aplicarea la cald a lacului bituminos sau a gudronului, realizand o grosime minima de 3.5 mm. Stratul de acoperire va cuprinde un prim strat de fibra de sticla cu densitatea de 50 grame/metru patrat, rasucit in spirala si dispus prin suprapunere, separat de suprafata tevii printr-un strat de lac bituminos de cel putin 1 mm grosime, si un al doilea strat din bitum sau gudron, intarit longitudinal, fibra de sticla rasucita in spirala pe teava si dispus prin suprapunere, si separata de stratul de intarire din sticla printr-un strat de lac bituminos de cel putin 1 mm grosime. Straturile de lac bituminos vor fi testate din punct de vedere al continuitatii acoperirii prin folosirea detectoarelor de spatii libere. Va fi remediat orice orificiu sau discontinuitate. Gradul de adezivitate al stratului de protectie ca fi verificat prin taierea unei portiuni de 50mm latime. Inspectia din timpul si dupa exfoliere va arata gradul de adezivitate intre protectie si teava pe interaga suprafata.

MARCAJE, CLASA DE TOLERATA SI CERTIFICAREA Urmatoarele marcaje vor fi realizate cu vopsea alba reflectorizanta, rezistenta la conditiile meteorologice, situate la un capat al conductei:

Marcajul producatorului Clasa materialului Diametrul exterior si grosimea peretelui Lungimea conductei in metri, cu doua zecimale Numarul conductei (individual si selectat in ordine consecutiva, doua conducte neputand avea acelasi numar). Numarul conductei va asigura legatura deplina cu rapoartele testelor.

Simbolurile de toleranta pentru conductele > 500 mm vor fi marcate dupa cum urmeaza: Diametrul interior al capetelor conductelor va fi masurat, derivat din masuratorile circumferintei si incadrat in clasa de toleranta corespunzatoare. Simbolul respectiv va fi apoi stampilat cu vopsea la fiecare capat. Clasa de toleranta (mm) Simbol – 1.6 – 0.8 – – 0.8 + 0.8 0 + 0.8 + 1.6 + Pachetul de certificare al conductei va cuprinde Rapoartele Testelor Certificate de Producator si Certificatul de inspectie, inclusiv Rapoarte ale unor Inspectori Independenti si certificate eliberate de terte parti, in cazul in care se impun, toate marcate cu numarul de contract al livrarii si continand:

Rezultatele analizelor la temperatura si pe produs. Rezultatele testelor mecanice. Rapoartele examinarii non distructive cu specificarea metodei de executie utilizate. Declaratia de conformare la verificarile vizuale si de dimensiune. Declaratia cu privire

la procesul de fabricare si tipul de tratament aplicat la temperatura ridicata.


- 133 -

Declaratia de conformare la cerintele de testare hidrostatica, inclusiv presiunile de testare.

Rapoartele si certificatele de inspectie pentru tratamentele suprafetelor. COTURILE

Generalitati Retelele de conducte vor fi pozate astfel incat sa urmareasca conturul terenului cat de indeaproape posibil. Montarea de coturi va fi limitata la schimbarile bruste de directie sau pante. Se vor face ajustari la conturul terenului, acolo unde este posibil, prin excavatii corespunzatoare ale santului, astfel incat conducta sa urmareasca santul numai printr-o deformare elastica. Daca Antreprenorul doreste si a obtinut aprobarea Consultantului Supervizare se vor monta coturi in teren. Antreprenorul va folosi numai coturi produse in fabrica, acolo unde se stipuleaza in planuri. Cand ratiuni tehnologice il impiedica sa utilizeze coturi, dupa cum s-a specificat, el are responsabilitatea sa adapteze aceste coturi la tehnologia sa. Coturi elastice Schimbarile de directie sau panta prin deformari elastice – coturile elastice – vor fi executate ca arcuri circulare cu o raza minima, asa cum este definita in urmatorul tabel: Conducte de otel: Coturi elastice, Raza minima in m DN DO Perete minR , m, minR , m,

Factor de proiectare Factor de proiectare [mm] [mm] [mm] F = 1.0 F = 0.9 200 219.1 4.5 335 372 250 273.0 5.0 417 463 300 323.9 5.6 495 550 350 355.6 5.6 543 603 400 406.4 6.3 621 690 450 457.2 6.3 698 776 500 508.0 6.3 776 862 550 558.8 6.3 853 948 600 609.6 6.3 931 1034 650 660.4 7.1 1009 1121 700 711.2 7.1 1086 1207 750 762.0 8.0 1164 1293 800 812.8 8.0 1241 1379 900 914.4 10.0 1397 1552 1000 1016.0 10.0 1552 1724 1100 1120.0 10.0 1711 1901 1200 1220.0 12.5 1863 2070 1300 1320.0 12.5 2016 2240 1400 1420.0 12.5 2169 2410 1500 1520.0 14.2 2321 2579 1600 1620.0 14.2 2474 2749 1700 1720.0 14.2 2627 2919 1800 1820.0 14.2 2780 3088 2000 2020.0 16.0 3202 3557 2200 2220.0 16.0 3518 3909 2500 2540.0 17.5 4026 4473 Coturi realizate pe santier Schimbarile de directie sau de panta care nu pot fi realizate cu coturi elastice vor fi executate cu coturi realizate pe santier, produse de Antreprenor. Coturile executate pe santier vor fi obtinute prin incovoierea conductelor drepte cu ajutorul unei masini de indoit. Pe intreaga sectiune de indoire, aceste incovoieri vor avea o raza constanta, dupa cum se prescrie in planul standard aplicabil. In scopul controlarii razei de indoire, Antreprenorul va prevedea, pentru fiecare diametru utilizat, un compas de grosime


- 134 -

lung de 2.5 m, construit cu raza prevazuta. Cand sunt indoite conducte pre-invelite, se vor utiliza matrice adecvate pentru o buna sprijinire. Coturile vor fi realizate astfel incat sa nu apara nicio reducere masurabila a grosimii peretelui in timpul incovoierii. Operatiunile de indoire pot avea loc atunci cand invelisul a avut o temperatura la suprafata in ultimele 12 ore ce nu a depasit 40°C, masurata pe partea care a a stat in soare. Indoirea insasi poate fi executata numai cand temperatura invelisului este de 30°C sau mai mica. Masurile care vor fi luate in perioadele cand temperaturile specificate anterior nu pot fi asigurate prin procedeele obisnuite pot fi:

Varuirea cu vopsele potrivite Scut impotriva razelor soarelui Racirea cu apa Operatiunile de indoire sa aiba loc doar dimineata.

Masurile specifice care vor fi aplicate vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va furniza si utiliza instrumentele capabile sa masoare unghiul cu o acuratete de 0.5°. Masina de indoire va fi operata de catre o persoana calificata, cu experienta in producerea coturilor pe santier. Nu trebuie sa apara cute in perete si diferenta intre diametrele maxime si minime nu va depasi in niciun loc 3% din diametrul nominal D. Indoirea in etape se va executa conform planului standard aplicabil. Conductele nu vor fi indoite mai aproape de doua ori diametrul fata de capete si nu vor fi executate taieturi mai aproape de 2 m (1.5 m pentru conductele cu diametrul nominal D ≤ 300 mm) de sectiunea indoita. Numai conductele care nu contin capete de platbanda vor fi utilizate la indoirea conductelor cu suduri in spirala. Atunci cand se indoaie conducte cu suduri longitudinale, cusatura de sudura va fi amplasata in partea tensionata, 30° – 45° de axa neutra, daca este vizibila. Totusi, in cazul unei intersectii cu o lungime care permite utilizarea numai a doua conducte, ambele continand atat coturi peste, cat si sub forma de sageata, cusatura de sudura longitudinala se va executa de-a lungul axei neutre. Indiferent ca sunt folosite conducte cu suduri longitudinale sau in spirala la aceste intersectii, coturile peste si in forma de sageata vor fi separate de o portiune de conducta dreapta de cel putin 1.0 m pentru a se asigura rotunjimea necesara a conductei. Antreprenorul va pastra un registru al tuturor coturilor construite, incluzand numarul conductei, lungimea conductei, unghiul de indoire si amplasamentul conductei. Conductele care devin inutilizabile prin indoire incorecta vor fi inlocuite pe cheltuiala Antreprenorului. Invelisul conductei care este deteriorat prin indoire va fi reparat de Antreprenor pe cheltuiala sa. Toate coturile construite vor fi marcate cu vopsea lizibila precizand unghiul si scopul. Coturile produse in fabrica Schimbarile de directie si de panta, care nu pot fi executate cu ajutorul coturilor elastice sau a celor realizate pe santier, vor fi executate cu coturi produse in fabrica, furnizate de Antreprenor. Coturile produse in fabrica vor avea R = 1.5 × D sau 3 × D. Atunci cand coturile produse in fabrica sunt taiate pe santier, partea care nu este necesara imediat va fi marcata cu noul sau unghi.

TEURI SI YURI Teurile, incrucisarile, lateralele, Y-urile, capetele si alte fitinguri care ofera mijloacele de separare sau unire a debitelor in retele vor fi produse in fabrica sau fabricate pe santier. Teurile si Y-urile vor fi armate cu coliere sudate pe conductele principale in jurul ramificatiilor sau teurilor. Latimea colierelor va fi de 250 mm si grosimea de 10 mm pentru toate dimensiunile de ramificatii si teuri.


- 135 -

SUDAREA RETELELOR DE CONDUCTE Antreprenorul va furniza personalul, echipamentele si materialele necesare. Echipamentul va include, dar nu se va limita la:

Aparate de sudura si generatoare adecvate pentru sudarea retelelor. Echipamentul de pre-incalzire care asigura pre-incalzirea uniforma in jurul intregii

circumferinte a marginilor de sudura. Echipament de tratare post-sudura cu temperaturi ridicate. Coliere de aliniere interne si externe (colierul extern va fi operat hidraulic). Baldachine de protectie (sau umbrele si inele cu scut impotriva vantului) astfel incat

sudura sa poata fi executata si pe vreme relativ nefavorabila. Suporturi izolate, protejate contra vremii pentru izolatia interna a sudurilor pe muchii

(latime de cel putin 1.5 × D). Antreprenorul va superviza locatia, sudorii si munca acestora pe intreaga durata de lucru. In acest scop, Antreprenorul va folosi un Consultant Supervizare specializat in sudura sau alternativ, daca Consultantul Supervizare accepta, un Consultant Supervizare avand cunostinte teoretice bine documentate si experienta practica in executarea si evaluarea lucrarilor de sudura. Sudura va fi controlata de catre o companie de inspectie independenta, angajata de Antreprenor. Antreprenorul este singurul responsabil cu documentarea faptului ca sudarea si inspectarea acesteia indeplinesc toate cerintele specificate. Materiale Otelul la care se refera aceasta specificatie se va conforma la metalul de baza stipulat in Clauza “Conductele de otel, Pozare si Testare” - “Materiale”. Se va acorda atentie obtinerii unui mediu de lucru favorabil: selectarea consumabilelor care scot fum putin, etc. Metalul selectat incarcat prin sudura va conferi un metal de sudura potrivit proprietatilor metalului de baza pe cat posibil. Limita de curgere a consumabilelor nu va depasi limita de curgere a materialului de baza cu mai mult de un nivel in EN 499 si nici nu se va permite una mai scazuta. Procesul de sudura Procesele acceptabile de sudura sunt:

Sudura cu scut cu arc de metal (Stick) SMAW Sudura cu arc cu gas wolfram (TIG) GTAW Sudura cu arc de metal cu gaz (MIG/MAG) GMAW Sudura cu arc cu flux la miez FCAW

Folosirea unui proces de sudura, altul decat cele enumarate anterior, este permisa numai cu aprobarea prealabila a Consultantului Supervizare. Procesele pot fi utilizate in combinatie daca aceeasi combinatie si succesiune a proceselor a fost calificata de testul de calificare a procedurii de sudare. Calificarea procedurii de sudare

Antreprenorul va inainta specificatii detaliate cu privire la procedura de sudare in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate dimensiunile, toate combinatiile de materiale care vor fi imbinate si sudurile de reparare vor fi acoperite de fisa tehnologica. Specificatiile de procedura fac obiectul aprobarii Consultantului Supervizare.

Consultantul Supervizare poate aproba, la libera sa alegere, utilizarea unor proceduri deja stabilite, testate suficient si documentate, nu mai vechi de 2 ani. Transferul fiselor de calificare a procedurii de sudare de la un Antreprenor la altul nu este permis. Pentru fiecare specificatie de procedura si inainte de inceperea sudarii pe scara larga, Antreprenorul va executa sudura unor imbinari de testare in conditiile de pe santier si respectand detaliile specificatiilor de procedura aprobate.


- 136 -

Testul de calificare se va efectua pe otel cu cea mai mare limita minima de curgere specificata /carbon echivalent maxim care se previzioneaza a fi acoperit de Fisa Tehnologica a Operatiilor de Sudare. Toate rezultatele inregistrarilor de calificare a procedurii vor fi inaintate Consultantului Supervizare pentru aprobarea procedurilor de sudura. Calificarea sudorilor si a operatiunilor de sudura

Consultantul Supervizare va accepta numai sudorii si operatorii sudori calificati care isi pot dovedi calificarea in sudarea retelelor de conducte. Inainte de executarea sudurilor la scara, operatorii se vor califica pentru procedurile de sudura relevante conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Testele de calificare sunt acceptabile daca intrunesc cerintele cu privire la testarea vizuala, testarea distructiva si examinarea radiografica, dupa cum se stipuleaza in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Testarea va fi efecuata de catre un laborator agreat, pe cheltuiala Antreprenorului. Certificatele de testare a performantelor sudorilor si operatorilor-sudori vor fi eliberate si pastrate pe santier pe intreaga durata a lucrarilor. Testele de calificare a sudorilor si operatorilor-sudori pot fi efectuate impreuna cu testele de calificare a procedurilor de sudura. Aceste certificate sunt valabile pe o perioada de numai sase luni dupa ultima sudura executata. Pregatirea sudurii Clasele pieselor de material, grosimea peretelui si indicii de presiune se vor conforma cerintelor stipulate de specificatiile si planurile aplicabile. Fiecare conducta sau componenta va fi inspectata vizual pentru a se asigura ca nu a suferit nicio deteriorare determinabila prin examinare vizuala. Amplasarea pieselor defecte se va decide dupa consultari cu Consultantul Supervizare. Toate cerintele cu privire la pregatirea sudurii, continute in fisa tehnologica calificata a sudurii, vor fi respectate cu strictete. Sudura

Sudura va fi executata de sudori calificati si in stricta conformitate cu procedurile calificate de sudura. Procesul de sudare va fi suspendat de catre Antreprenor atunci cand conditiile meteorologice predominante vor afecta calitatea lucrarii, de ex. umiditate in aer, nisip vanturat, vant puternic sau furtuni. Curburile difuze in afara nisei sudurii nu sunt permise. In cazul in care apar curburi difuze in aceasta zona, acest fapt va fi adus in atentia Consultantului Supervizare care poate solicita ca sectiunea defecta sa fie reparata sau taiata pe cheltuiala Antreprenorului.

Impamantarile pentru sudura vor fi intodeauna pozitionate in centrul imbinarii, in cazul sudurii la radacina sau in solzi, la capete. Acestea vor fi conectate mecanic sau magnetic la conducta. Fiecare pasaj va fi finalizat in jurul intregii circumferinte inainte ca urmatorul pasaj sa fie inceput. Pozitiile start/stop nu vor fi identice pe pasajele succesive. La finalizarea sudurii in solzi la capete, cusatura de sudura si suprafata conductei vor fi curatate de petele de sudura sau alte depuneri si va fi infasurata intr-un strat izolator uscat si impermeabil pentru a se asigura o racire lenta a zonei sudate si a o proteja de ploaie. Curatarea dupa sudura

Suprafata va fi uscata, fara pete de ulei, grasime, sol sau reziduuri de beton. Praful de rugina si zgura vor fi indepartate cu o perie de sarma imediat inainte de inspectia pentru sudura. Pe conductele drepte, perierea se va efectua mecanic cu ajutorul unor perii ascutite


- 137 -

pentru a se evita lustruirea suprafetei de otel. Asadar este necesara existenta unui stoc de perii, disponibile imediat. Sudurile executate cu metale subtiri de baza vor fi spalate cu apa dulce. Este permisa ca alternativa curatarea prin sablare de calitatea Sa 2. Tratarea la temperaturi ridicate post-sudare

TTRPS a cusaturilor de sudura va fi executata numai daca se specifica astfel in fisa tehnologica aprobata a sudurii sau daca se indica pe material. Procedurile TTRPS vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. Identificarea cusaturilor de sudura

Fiecare sudura transversala va fi numerotata de catre Antreprenor conform sistemului ce va fi specificat de Consultantul Supervizare. Acest numar va fi vopsit pe invelisul conductei, pe fata imbinarii, la 0.5 m - 1.0 m de cusatura de sudura, impreuna cu numarul si lungimea conductei, in scopul de a facilita completarea registrului conductei.

Pentru fiecare conducta si fiecare sectiune asupra careia s-a efectuat testul de presiune, Antreprenorul va completa formulate tiparite si le va introduce in jurnalul conductei. Pe masura progresului lucrarilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului Supervizare formularele introduse in jurnalul conductei. Inainte de inceperea unui test de presiune, jurnalul conductei completat pentru sectiunea in cauza va fi predat Consultantului Supervizare. Inchiderea capetelor conductei

Pe durata sudarii unui segment de conducta, toate capetele deschise ale acelui segment vor fi obturate cu un dop sau capac. Cand se intrerupe constructia unei conducte, Antreprenorul va inchide capetele lantului de conducte. Obturarea va fi destul de ermetica pentru a preveni intrarea materiilor straine in conducta. Dopurile sau capacele nu trebuie fixate prin sudare sau alta metoda ce deterioreaza conducta. Ele se ataseaza conductei si vor ramane pe loc pana la pozarea lantului de conducte.

INSPECTIA SUDURII-CONDITII GENERALE Examinarea se va realiza conform specificatiei si prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare:

Examinarea radiografica conform. Sudarea prin fuziune pe circumferinta imbinarilor la conductele de otel cu o grosime a peretelui de pana la 50 mm

Examinarea cu ultrasonice Examinarea particulelor magnetice conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare

Examinarea penetrarii lichidelor Examinarea vizuala Masurarea duritatii

Antreprenorul va angaja o companie de inspectie independenta care va executa, va evalua si documenta inspectiile tuturor sudurilor. Compania de inspectie va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare. Examinarea non-distructiva va fi efectuata conform procedurii scrise. Procedura se va conforma cerintelor metodei standard adecvate si conform acestei specificatii. Procedurile vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare si vor fi calificate satisfacator pentru Consultant Supervizare.

Sfera examinarii Sudurile vor fi 100% examinate vizual. Sudurile garantate (care nu vor fi supuse testului de presiune) si sudurile solidare vor fi 100% examinate prin radiografie si ultrasunete.


- 138 -

Toate sudurile care au fost reparate sau inlocuite vor fi in procent de 100% re-examinate prin aceleasi metode si cu aceleasi criterii de acceptare care au fost impuse si pentru lucrarea originala.

Examinarea ultrasonica poate inlocui radiografia atunci cand examinarea radiografica nu este practica si poate fi utilizata ca metoda generala de confirmare a radiografiei atunci cand exista probleme de interpretare /verificare. Sudurile cu filet si sudurile de conectare a bransamentelor, care nu sunt radiografiate, vor fi examinate cu particule magnetice si metoda de penetrare, in masura specificata pentru sudurile cap la cap. Atunci cand se impune examinarea pe loc a sectiunilor subsecvente, sudurile vor fi selectate astfel incat sa se asigure ca sunt incluse munca fiecarui sudor si fiecare procedura de sudura. Daca examinarea pe loc dezvaluie defecte, vor fi examinate alte doua suduri, cea precedenta si cea subsecventa, executate de catre acelasi sudor. In cazul in care una din aceste suduri prezinta defecte, vor fi examinate trei suduri precedente si trei subsecvente, pe cheltuiala Antreprenorului. Daca cinci sau mai multe suduri subsecvente ale aceluiasi sudor prezinta defecte, toate sudurile executate de acel sudor vor fi examinate aditional, pe cheltuiala Antreprenorului. Toate sudurile cap la cap din sistemul de conducte cu o presiune proiectata > 16 bar vor fi 100 % examinate prin radiografie. Cel putin 10% din celelalte suduri cap la cap vor fi examinate prin radiografie de-a lungul intregii lor circumferinte, dupa cum s-a descris anterior. Consultantul Supervizare poate solicita o examinare mai extinsa. In special pentru statiile de tratare, toate sudurile in:

conducte ce contin substante letale conducte de exploatare a hidrogenului conducte tehnologice subterane conducte duble (interioare)

vor fi 100% examinate prin radiografiere. Criteriile de acceptare

Criteriile de acceptare vor fi cele stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Testarea productiei Consultantul Supervizare va fi indreptatit sa selecteze un numar de cusaturi de sudura pentru testare destructiva.

Antreprenorul va avea responsabilitatea sa scoata cusaturile, sa teseasca capetele conductei si sa sudeze imbinarea la loc. Testele destructive vor fi conforme conditiilor din specificatia generala pentru sudura ce acopera testele de calificare pentru procedurile de sudare, cu exceptia cazului in care s-a convenit altfel.

Autoritatea Contractanta va suporta costurile acestor teste, in cazul in care sudurile se dovedesc a fi acceptabile. Totusi, in cazul in care rezulta ca aceste cusaturi de sudura nu se conformeaza cerintelor, insusi Antreprenorul va suporta costurile. In aceasta situatie, Consultantul Supervizare poate insista sa se testeze si alte cusaturi de sudura, iar costul testarii si refacerii cusaturii de sudura va fi suportat de catre Antreprenor, indiferent de rezultate. Daca si aceste cusaturi de sudura nu se conformeaza cerintelor, controlul poate fi extins, pe cheltuiala Antreprenorului. Sfera unei asemenea inspectii suplimentare va fi decisa de catre Consultantul Supervizare, cu scopul de a stabili, intr-o maniera satisfacatoare, daca lucrarile de sudura se conformeaza cerintelor sau nu. In cazul in care apare o schimbare de personal pe parcursul desfasurarii lucrarilor de sudura, aceasta ar putea influenta calitatea cusaturilor de sudura si Consultantul Supervizare poate solicita ca o noua cusatura de sudura sa fie testata destructiv, pe cheltuiala Antreprenorului.


- 139 -

Cerintele cu privire la documentatie Inainte de examinare:

Certificatele pentru personalul NDE Procedurile NDE Formularele de rapoarte Cererile de abateri de la cerintele specificate, daca este cazul

In timpul examinarii: Rapoartele din teren

Dupa examinare: Rapoartele examinarilor autorizate cu rapoartele si filmele din teren atasate. Invelisul cusaturilor de sudura

Dupa finalizarea cu succes a procedurilor de inspectie, cusaturile de sudura si zona inconjuratoare vor fi curatate cu grija si protejate cu o captuseala interna si un strat extern conform prevederile din cap 3.4 privind protectia.

FILETELE Conductele de otel cu diametre nominale de pana la si inclusiv 150 mm pot fi infiletate la ambele capete si prevazute la un capat cu un manson insurubat detasabil. Mansoanele vor avea o lungime minima de 44% din diametrul conductei, plus 30 mm, si filete paralele. Capetele conductelor vor fi prevazute cu filete conice. Mansoanele vor fi fabricate din materiale similare cu cele ale conductelor.

IMBINARILE CU FLANSE SI CUPLURI MECANICE Atunci cand sunt necesare flanse, acestea vor fi piese forjate sau realizate din placi de otel ce respecta specificatiile cu privire la otel, ca material pentru conducte. Flansele vor fi de tipul sudate si perforate pentru aplicare, NP 10 sau NP 16. Cuplurile mecanice vor fi de tipul specificat pentru conductele din fonta ductila. Suruburile si garniturile, ca si protectia anticoroziva, vor fi de tipul specificat pentru conductele din fonta ductila.

SISTEMUL DE PROTECTIE CATODICA Generalitati Lucrarile sistemului catodic includ masuratori, analize, proiectare, livrare si instalare, controlul si testarea sistemului instalat, ca si manualul de operare si intretinere. Standarde Lucrarile sistemului de protectie catodica vor fi proiectate, pregatite si instalate conform cerintelor standardelor relevante si surselor stiintifice. Specificatiile pentru Lucrari Urmatoarea specificatie prevede conditiile minime cu privire la lucrarile ce vor fi executate de catre Antreprenor.

a) Masuratorile pentru determinarea rezistentei specifice a solului de-a lungul rutei conductei.

b) Masurarea valorii pH-ului de-a lungul rutelor conductelor pentru a se determina variatia caracteristicilor solului.

c) Analiza continutului de cloruri si sulfati de-a lungul conductei pentru a determina pozitia flanselor de izolare.

d) Investigarea continuitatii electrice de-a lungul conductei pentru a determina pozitia flanselor de izolare.

e) Selectarea locatiilor paturilor anodice. f) Deciderea punctelor potrivite pentru conectari de pe linia conductei. g) Pregatirea proiectului, incluzand calculele si criteriile aprobate de catre Consultantul

Supervizare.


- 140 -

h) Proiectul va fi marcat pe planul conductelor si va include divizarea conductelor cu flanse de izolare, locatiile de montare a unitatilor de transformare/grupurilor de redresare, paturile anodice, a stalpilor de masurare si rutelor cablurilor.

i) Planurile detaliate pentru cutiile unitatilor de transformare/grupurilor de redresare si stalpilor de masurare.

j) Diagrame electrice. k) Anozii vor fi proiectati pentru o durata de viata de minim 15 ani.

Specificatiile cu privire la materiale Anozi auxiliari. Anozii din siliciura de fier vor fi utilizati pe sectiunile de conducta care sunt protejate de un sistem catodic extern. Dimensiunile anozilor vor fi:

Diametrul capacului: 100 mm Diametrul corpului: 75 mm Lungime: 1500 mm Greutate: 45 kg

Compozitia chimica a anozilor va fi: Siliciu (Si): 14-16 % Crom(Cr): 4-4.5 % Carbon (C): 1 % Mangan (Mg): 1 % Fier (Fe): aprox. 78 %

Capacele vor fi protejate cu material izolant, iar conexiunea la cabluri va fi de asemenea izolata cu material dur. Anozii turnati nu vor prezenta pori si crapaturi. Va fi prelevata o proba din fiecare anod pentru analize chimice si electrice. Anozi pentru instalare subterana. Anozii de magneziu vor fi utilizati pe sectiunile de conducta care sunt protejate cu sistem galvanic. Anozii vor avea o greutate intre 7 si 15 kg. Anozii vor contine 99.9 % magneziu (Mg). 10 % din anozi vor fi testati cu privire la:

Potentialul electric: (ref la electrodul Cu/CuSO) -1500 mV in apa marina Capacitatea teoretica de curent: 2200 Ah/kg Eficienta anodului: 50%

Anozii vor fi curatati de mizerie, rugina, piatra si alte substante straine. Materialul pentru suprafata de sprijin a anodului. Materialul care va fi folosit pentru suprafata de sprijin a anozilor din siliciura de fier va fi praful de cocs, cu aproximativ 10 % var nestins amestecat in cocs in momentul dispunerii materialului. Marimea maxima a particulelor din praful de cocs trebuie sa fie de 10 mm, iar indicele de trecere printr-o sita nr. 100 nu va depasi 5 %. Rezistenta electrica a materialului nu va depasi 5 ohm. Pentru fiecare anod se vor folosi 200 kg de material. Materialul care va fi folosit pentru suprafata de sprijin a anozilor de magneziu va fi un amestec de gips, bentonit si sulfat de sodiu, care sa confere o rezistenta electrica de 25–100 ohm. Unitatea de transformare/grupul de rectificare. Unitatea va fi din dioda de siliciu, de tipul cu racire in ulei si cu o capacitate de doua ori mai mare decat cea necesara. Unitatea va fi protejata impotriva supratensiunii si va fi capabila sa functioneze continuu intre – 15 si + 70 grade C. Voltmetrul din unitate va avea un interval de 0–15 V, iar ampermetrul din unitate un interval de 0–50 A, ambele cu o precizie de 1%.


- 141 -

Cutia, cablurile si celelalte componente vor fi astfel cum se stipuleaza in clauzele referitoare la instalatiile electrice, iar cutiile vor fi montate securizate pe fundatii de beton armat. Unitatea va fi conectata la reteaua electrica, avand un contor electric aprobat. Posturile de masurare Posturile de masurare vor fi reprezentate de cutii mici cu conexiunile polare necesare stabilite in siguranta, in beton impamantat. Se vor respecta clauzele din specificatie cu privire la instalatiile electrice. Un cablu separat dublu va fi conectat la fiecare anod din posturile de masurare, cu o lungime minima de 3 m, fara imbinari. Conductorul de curent din anod va fi din otel. Electrozii de referinta vor fi Cu/CuSO4. Instalarea Instalarea anozilor se va executa conform practicii in materie. Materialul suprafetei de sprijin a anodului va inconjura fiecare anod, avand un strat minim de 250 mm. Conexiunile electrice vor fi executate pe masura ce sudurile si imbinarile termice vor fi izolate cu materiale aprobate. Rezistenta suprafetelor de sprijin va fi verificata imediat dupa instalare. Toate cablurile impamantate vor fi marcate cu banda de cablu corespunzatoare si montate conform clauzelor cuprinse in specificatia electrica. Excavatiile si umplutura vor fi executate conform clauzelor relevante stipulate in aceasta specificatie. Perioada anterioara darii in exploatare Dupa finalizarea lucrarilor de instalare a sistemelor, urmatoarele masuratori se vor efectua si inregistra ca documentatie: Sistemul electric extern

Potentialul conductei/terenului Rezistenta suprafetei de sprijin a anodului Tensiunea electrica rezultata a transformatorului/rectificatorului Curentul pentru suprafata de sprijin a anodului In orice punct de pe linia conductei potentialul nu trebuie sa fie sub – 850 mV, masurat

in raport cu electrodul Cu/CuSO4 Potentialul conductei/terenului nu va fi mai mic de – 2 volti la punctul de conectare a

curentului pe conducta Rezistenta combinatiei anod – suprafata de sprijin nu va depasi 1 ohm Curentul electric furnizat de transformator/rectificator nu va fi sub 80 % din necesarul

sistemului. Sistemul anodic galvanic

Potentialul conductei/terenului Potentialul anodului/terenului Potentialul sistemului/terenului Curentul in anod Potentialul conductei/terenului nu trebuie sa fie, in orice punct, mai mic de – 850 mV,

masurat in raport cu electrodul Cu/CuSO4. In cazul in care masuratorile mentionate anterior nu sunt conforme cerintelor, Antreprenorul va face, pe cheltuiala sa, corectiile necesare asupra sistemului pana cand masuratorile se conformeaza specificatiei. Operarea si intretinerea Antreprenorul va pregati un manual de operare si intretinere, incluzand masuratorile finale care vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare. In cazul in care sistemul de protectie catodica nu este predat clientului imediat dupa instalare, pe o perioada de 12 luni de functionare, masuratorile si verificarile necesare vor fi efectuate de catre Antreprenor si inregistrate conform manualului.


- 142 -

Daca apar defecte in sistem in aceasta perioada, acestea vor fi remediate de catre Antreprenor, fara costuri aditionale pentru Client. Flansele de izolare Flansele de izolare pentru protectia conductelor de otel impotriva curentului dispersat vor fi utilizate in urmatoarele locatii:

a) La toate conexiunile intre teurile de pe conductele de otel si ramificatiile din fonta ductila

b) De oricare parte a vanelor de pe conductele de otel c) De orice parte a liniilor de inalta tensiune (peste 50 kV) suspendate sau

impamantate, la o distanta de 75 m de liniile de inalta tensiune d) In punctele selectate, determinate prin proiectul sistemului de protectie catodica al

Antreprenorului e) In orice alte puncte unde prezenta flanselor de izolare este considerata ca fiind

necesara. Flansele de izolare vor asigura o deconectare electrica completa a sectiunilor de conducta sau conductei si accesoriilor. Garnitura de izolare va avea o grosime de 4 mm, cu minim 1 mm material vulcanizat sau similar, pe oricare parte. Mansoanele de izolare din jurul suruburilor vor fi dintr-o bucata pentru fiecare surub si se vor prelungi prin saibe de etansare si de otel la oricare dintre capete. Grosimea peretelui va fi de minim 1.0 mm. Saibele de etansare vor avea un diametru cu 15 mm mai mare decat diametrul saibelor de otel si o grosime de 4 mm.

3.3.8. TEVI DIN POLICLORURA DE VINIL NEPLASTIFIATA (PVC)

TEVI PVC PENTRU APLICATII SUB PRESIUNE SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu

apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati

SR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi

SR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri

SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare

TEVI PVC PENTRU APLICATII FARA PRESIUNE Tevile si racordurile PVC pentru aplicatii fara presiune vor fi in conformitate cu SR EN 1401-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice îngropate pentru

bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem


- 143 -

SR ENV 1401-3:2002 Sisteme îngropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari, fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalare

SR ENV 1329-2:2002 Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor murdareti uzate (la temperaturã scãzutãti ridicatã) din interiorul structurii clãdirilor. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR ENV 1452-6:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu apã. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 6: Ghid de instalare

SR EN ISO 13783:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legãturã duble de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U), rezistente la sarcinã axialã. Metodã de încercare a etanseitãtiiti a rezistentei la tractiune, cu solicitare la încovoiereti presiune internã

SR ENV 1401-2:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice îngropate pentru bransamenteti sisteme de evacuare fãrã presiune. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR ENV 1452-7:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR EN 1453-1:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu pereti structurati pentru evacuarea apelor menajere si apelor uzate (la temperatura joasa si la temperatura ridicata) din interiorul cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi si sistem

I. Generalităţi DISPOZIŢII GENERALE PENTRU EXECUTANT

Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentei investiţii, executantul va desfăşura următoarele activităţi:

Studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi desenate din documentaţie, menţionate în borderou, precum şi a legislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice de execuţie la care se face trimitere, astfel încât la începerea execuţiei să poată fi clarificate toate lucrările ce urmează a fi executate

Conductele, bransamentele şi racordurile folosite pentru realizarea instalaţiilor trebuie să poarte un consemn de marcă care să asigure conformitatea cu normele standard

Va sesiza proiectantul în termen legal de eventualele neconcordanţe între elementele grafice şi cifrice sau va prezenta obiecţiuni în vederea rezolvării şi concilierii celor prezentate. În timpul execuţiei:

Va asigura aprovizionarea ritmică cu materialele şi produsele cuprinse în proiect în cantităţile şi sortimentele necesare

Va sesiza proiectantul în cazul imposibilităţii procurării anumitor materiale şi produse prevăzute în documentaţia de proiectare prezentând în acelaşi timp o ofertă a altui material similar, cu caracteristici cel puţin identice din punct de vedere tehnic şi economic cu cel prevăzut în proiect

Va asigura forţa de muncă şi mijloacele de mecanizare necesare în concordanţă cu graficul de execuţie şi cu termenele parţiale stabilite

Va respecta cu stricteţe tehnologia şi caracteristicile de lucru menţionate în proiect (tipul materialului, diametre, pante, adâncimea de pozare, pat de material, montaj, etc).

Executantul lucrărilor este obligat să păstreze pe şantier, la punctul de lucru, pe toată durata de execuţie şi a probelor tehnologice, întreaga documentaţie pe baza căreia se execută lucrările respective, inclusiv dispoziţiile de şantier date pe parcurs.


- 144 -

Această documentaţie împreună cu procesele verbale de lucrări ascunse, documentele care atestă calitatea materialelor, instalaţiilor, celelalte documente care atestă buna execuţie sau modificările stipulate de proiectant în urma deplasărilor în teren, vor fi puse la dispoziţia organelor de îndrumare – control.

Modificările de orice fel ale prevederilor proiectului tehnic se vor executa numai cu avizul proiectantului. Modificările consemnate în caietul de procese verbale vor fi stipulate şi în partea desenată a documentaţiei, în scopul informării beneficiarului la punerea în funcţiune despre elementele reale din teren. În caz contrar, executantul devine direct răspunzător de eventualele consecinţe negative cauzate de nerespectarea proiectului. DISPOZIŢII GENERALE PENTRU BENEFICIAR Beneficiarului, prin dirigintele de şantier, îi revin următoarele sarcini:

Recepţia documentaţiei tehnice primite de la proiectant şi verificarea pieselor scrise şi desenate, precum şi a corespondenţei dintre acestea, exactitatea elementelor principale (lungimi, diametre, trasee, etc.)

Sesizarea proiectantului de orice neconcordanţă sau situaţie specifică apărută la execuţie, în scopul analizei comune şi găsirii rezolvării urgente

Anunţarea proiectantului în vederea prezentării la fazele determinante: trasare reţele, punere în funcţiune sau alte situaţii

Neacceptarea modificărilor faţă de proiectul tehnic fără avizul proiectantului Urmărirea ritmică a execuţiei lucrărilor în scopul respectării documentaţiei tehnice,

participarea conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calităţii lucrărilor, la confirmarea lucrărilor ascunse şi a cantităţilor de lucrări, efectuate de executant la nivelul fiecărei faze determinante

Neacceptarea sub nici un motiv a trecerii la o altă fază sau recepţia lucrărilor executate fără atestarea tuturor elementelor care concură la o bună calitate a materialelor şi execuţiei

Pentru orice nerespectare a prevederilor proiectului tehnic, beneficiarul, prin dirigintele de şantier, va solicita sprijinul proiectantului în scopul clarificării problemelor. II. Lucrări pregătitoare Înainte de începerea execuţiei, beneficiarul împreună cu executantul lucrării vor convoca pe şantier delegaţi de la toate unităţile deţinătoare de gospodării subterane, cu ajutorul cărora se vor identifica şi marca pe teren toate punctele de apropiere sau intersecţie a traseului lucrărilor proiectate cu reţele sau construcţii subterane existente în zonă şi se vor stabili într-un proces verbal măsurile de siguranţă necesare a fi luate pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente. Pentru depistarea gospodăriilor subterane a căror poziţie nu se cunoaşte cu exactitate se vor face sondaje manuale în prezenţa delegatului unităţii ce administrează instalaţia respectivă. III. Materiale şi echipamente Condiţii generale Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente omologate. Fiecare dintre acestea vor fi marcate corespunzător şi vor fi însoţite de certificate de calitate şi de garanţie, după caz. Se va respecta în totalitate tehnologia de execuţie a lucrărilor din prezenta documentaţie tehnică şi normele specifice date de furnizor. Domenii de aplicare. Caracteristici şi avantaje

Policlorura de vinil (PVC) este un material termorigid obţinut prin polimerizarea clorurii de vinil. Se prezintă sub formă de pudră amorfă de culoare albă.

Produsele din PVC se fabrică dintr-un amalgam numit „mixtură PVC” care se amestecă cu diferiţi aditivi de prelucrare, coloranţi şi materiale de umplutură. Ţevile din PVC se produc prin extrudare, iar fitingurile prin injecţie.

Ţevile şi fitingurile din PVC rigid sunt destinate reţelelor de canalizare gravitaţională a apelor uzate menajere şi a apelor pluviale.


- 145 -

Conductele de canalizare din PVC se utilizează atât în interiorul clădirilor, pentru conductele principale (îngropate sau la suprafaţă) cât şi în exterior (îngropate). Temperatura maximă admisibilă a apei menajere nu trebuie să depăşească 60ºC. În aceste condiţii de exploatare, durata de viaţă a acestor reţele este de min. 50 ani. Caracteristicile generale ale materialului:

densitate: 1,37÷1,47 kg/dm3 sarcina unitară maximă: ≥ 48 MPa (480 kgf/cm2) modul de elasticitate: 3000÷3500 MPa coeficient de dilatare termică liniară: 0,06÷0,08 mm/m°C conductivitate termică: 0,13 kcal/hm°C rezistenţă electrică superficială: ≥ 1012 W alungirea la rupere: ≤ 10%.

Utilizarea ţevilor de policlorură de vinil are o serie de avantaje tehnice şi economice:

durată de viaţă ridicată greutate specifică mică, din această cauză manipularea, transportul şi montajul se

realizează uşor şi rapid eficienţă în utilizare, rezistenţă la coroziune, rezistenţă la îmbătrânirea accelerată,

siguranţă în exploatare, durată mare de folosinţă comportare bună în condiţiile terenurilor agresive, rezistenţă la microorganismele din apele

reziduale pierderile de sarcină sunt minime deoarece nu se formează excrescenţe în interiorul

conductelor, coeficienţii de depuneri interne fiind minimi materiale ecologice, îmbinări perfect etanşe şi nu permit formarea depunerilor şi

dezvoltarea coloniilor de alge. Teava Riflata pentru canalizare Tevile riflate din polietilena si fitingurile pentru canalizari cu perete dublu pot fi folosite daca indeplinesc necesitatile sistemelor moderne de canalizare: durabilitate, etanseitate, costuri scazute, clase de resistenta SN4 si SN8 si gama variata de fitinguri confectionate (mansoane de racord, garnituri, coturi, capace, teuri, racorduri Y, etc) IV. Prescripţii de livrare, transport şi depozitare

Ţevile din PVC trebuie să aibă suprafaţa interioară şi exterioară curată şi netedă, să nu aibă defecte de importanţă, ca de exemplu rizuri, cratere, deformaţii etc. La examinarea cu ochiul liber ţevile din PVC trebuie să fie drepte, culoarea lor să fie uniformă şi de aceeaşi nuanţă, suprafaţa interioară şi exterioară să fie netedă, fără fisuri, arsuri sau cojeli.

Ţevile din PVC se fabrică şi se livrează sub formă de bare drepte cu lungimi de 1, 2, 3, 5 şi 6 m. Extremităţile ţevilor vor fi debavurate şi curate. Manipularea şi transportul ţevilor din PVC se face cu grijă pentru a se feri de lovituri. În timpul transportului ţevile trebuie să se sprijine pe toată lungimea lor. Nu se admite transportul împreună cu alte obiecte cu muchii tăietoare.

La încărcare - descărcare şi diverse alte manipulări în depozite şi pe şantier, ţevile din PVC nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. În timpul transportării pe şantier şi mai ales în timpul aşezării de-a lungul săpăturilor, trebuie evitată târârea tuburilor pe teren, deoarece se pot produce daune ireparabile din cauza şanţurilor, pietrelor şi altor obiecte existente în zonă.


- 146 -

Ţevile din PVC vor fi aşezate pentru transport numai pe suprafeţe drepte şi netede sprijinite continuu pe toată lungimea lor, în stive ce nu depăşesc 0,75 m înălţime. Materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se răsturna unele peste altele în timpul transportului.

Se recomandă ca la încărcarea în mijloacele de transport, la început să se aşeze ţevile cele mai grele, pentru a evita deformarea celor mai uşoare. Fixarea încărcăturii se poate face cu funii sau benzi de cânepă sau nylon sau similare. Descărcarea se va efectua astfel încât să se evite căderea ţevilor unele peste altele, pe suprafeţe tari sau cu muchii ascuţite.

Toate vehiculele care vor transporta conducte vor trebui să aibă platforma suficient de mare astfel încât conductele să nu atârne în afara ei. Conductele vor fi manevrate conform recomandărilor producătorului.

Fitingurile şi armăturile se vor ambala şi livra în cutii sau în pungi de plastic. Conductele şi fitingurile din PVC pot fi depozitate în aer liber, dar nu mai mult de 2÷3

luni. La depozitare mai îndelungată se va asigura protecţie împotriva radiaţiilor solare cu ecrane (copertine) opace care nu împiedică aerisirea.

Depozitarea ţevilor tip bară se face în rastele metalice pentru a le proteja de acţiuni mecanice, stivuite pe traverse de lemn astfel încât să nu provoace deformarea mufelor din seria orizontală de jos. La depozitarea în vrac, înălţimea maximă la care pot fi suprapuse conductele fără a se produce deformarea lor în rândurile inferioare este de 1,5 m. În timpul depozitării, chiar şi temporar, ţevile trebuie să se sprijine pe toată lungimea lor.

Conductele depozitate în vrac se aşează prin alternanţa capetelor nemufate cu a celor şanfrenate, astfel încât să se realizeze o suprafaţă etanşă, mufele rămânând în exterior. Când se utilizează bare de sprijin, acestea trebuie să aibă cel puţin 7,5 cm lăţime şi să fie aşezate la distanţe egale de 1÷2 m, respectiv la 0,5 m de capetele conductelor. Inelele de etanşare se depozitează în locuri uscate şi răcoroase, protejate de razele solare şi ferite de contactul cu substanţe chimice, uleiuri minerale, combustibili. În şantier, unde temperatura poate depăşi 25°C trebuie evitată depozitarea tuburilor înfiletate unul în altul deoarece se produce ovalizarea tuburilor situate în stratele de jos (datorită greutăţii excesive). La temperaturi joase creşte probabilitatea ruperii tuburilor din PVC. V. Trasarea lucrărilor

Trasarea conductelor se materializează pe teren prin ţăruşi amplasaţi pe axul viitoarelor trasee la intervale de cca. 25÷50 m şi la toate punctele caracteristice (la cotiri în plan şi în profil, în vârfurile de unghi ale acestora, la tangentele de intrare şi ieşire din curbele realizate prin pozarea tuburilor, în axul căminelor, în punctele de racord, în punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conductă, în punctele cu masive de probă şi de ancoraj) şi marcaţi în conformitate cu notaţiile punctelor de pe planşe.

Fiecare ţăruş va avea doi martori amplasaţi perpendicular pe ax la o distanţă care să-i asigure împotriva degradării în timpul executării săpăturilor, al depozitării pământului şi al circulaţiei pe marginea şanţului.

De asemenea se plantează ţăruşi pe porţiunile de aliniament, din 50 în 50 m, pe axul traseului. Respectarea întocmai a cotelor de pozare şi a pantelor conductei prevăzute în proiect prezintă o deosebită importanţă pentru funcţionarea corespunzătoare a colectoarelor de canalizare. VI. Executarea săpăturilor

Executarea săpăturile va începe numai după organizarea completă a lucrărilor şi aprovizionarea, pe tronsoane dinainte precizate, a tuturor materialelor (conducte, piese speciale, planşe, etc.) şi a utilajelor necesare pentru executare, astfel încât tranşeele să stea deschise o perioadă cât mai mică de timp. În zonele în care este pământ vegetal se va depozita separat pentru a putea fi valorificat ca atare.


- 147 -

Execuţia săpăturilor se va face după o prealabilă nivelare şi pregătire a terenului, astfel încât să se prevină inundarea tranşeelor din ploi, să se asigure o scurgere normală a apelor superficiale care ar putea fi stânjenită de realizarea săpăturilor şi a depozitelor de pământ. În terenuri alunecătoare săpăturile se deschid pe tronsoane relativ scurte, de max. 15÷20 m, executarea urmând să se facă foarte rapid.

Săpăturile se vor limita la tronsonul pentru care sunt asigurate toate cele necesare realizării tuturor lucrărilor, inclusiv probele de etanşeitate. La executarea săpăturilor, depozitarea pământului se va face la cel puţin 0,50 m depărtare de marginea tranşeei, pe o singură parte a tranşeei, aceea opusă căii de acces şi transport a tuburilor şi materialelor pentru conductă.

La execuţia săpăturilor se vor folosi sprijiniri corespunzătoare naturii terenului întâlnit. În lungul şanţului se vor monta parapete, iar în locul de traversare a acestuia se vor monta podeţe prefabricate corespunzătoare scopului pentru care s-au prevăzut (pietoni, vehicule).

În zona reţelelor subterane existente se vor executa numai săpături manuale. Operaţiunea de săpare a ultimilor 20 cm, până la cota inferioară a şanţului, se va face manual şi numai atunci când au fost aduse lângă şanţ tuburile din PVC şi au fost pregătite toate piesele speciale necesare.

Lăţimea şanţurilor se prevede de min.0,75m, adâncimea fiind variabilă funcţie de adâncimea de îngheţ, care este de 1,2 m, deasupra generatoarei superioare a conductelor, a pantei longitudinale şi în funcţie de reţelele edilitare subterane existente cu care se intersectează şi faţă de care trebuie pozate conductele.

Adâncimea minimă de îngropare a conductelor din PVC este determinată de adâncimea maximă de îngheţ şi de traficul stradal. Adâncimea maximă de îngropare este determinată de asigurarea pantei de curgere, umplutură şi de grosimea peretelui conductei.

Amenajarea şanţului trebuie să fie sub cota determinată de profilul longitudinal şi să respecte panta prevăzută de proiectant.

Fundul şanţului trebuie să fie neted, fără pietre şi rădăcini, de rezistenţă corespunzătoare pentru susţinerea conductei, respectiv a patului de susţinere.

În cazul în care prin săparea mecanizată a şanţului nu se poate asigura netezimea fundului şanţului, se va proceda la îndepărtarea manuală a pământului din ultimul strat de 20 cm, iar în cazul în care sunt necesare umpluturi de egalizare a fundului, trebuie efectuată compactarea acestora. VII. Pozarea conductelor

După executarea şanţului pe traseul şi la adâncimea dată în proiect, se nivelează fundul săpăturii cu un strat de nisip sau pământ mărunţit selecţionat. Lăţimea minimă a şanţului este: B = D + 0,50 m (B = 0,25 + 0,5 = 0,75 m).

Necesitatea executării patului de susţinere se decide în funcţie de calitatea solului de la fundul şanţului. Se renunţă la patul de susţinere când solul prezintă o rezistenţă bună la încărcare şi este granulos. Compactarea fundului şanţului trebuie efectuată şi în asemenea cazuri.

În toate celelalte cazuri se execută pat de susţinere, cu grosimea minimă de 10 cm, iar în cazul solului stâncos sau pietros, cu grosime minimă de 15 cm. În cazul solurilor nefavorabile – cu conţinut ridicat de materii organice, sol uşor sub nivelul apei freatice – este recomandabilă consolidarea fundului prin executarea unei fundaţii sub patul de susţinere. Ca material pentru patul se susţinere pot fi utilizate solurile uşor compactabile, granuloase sau slab impermeabile, lipsite de aglomerări şi cu granulaţie Dmax≤20 mm.


- 148 -

După poziţionarea tuburilor în săpătură, deasupra acestora se aşterne un strat de pământ selecţionat sau nisip în grosime mai mare de 10cm, măsurat de la generatoarea superioară a tubului. Acest strat va trebui să înconjoare tubul de fiecare parte. Compactarea stratului până la 2/3 din grosimea tubului trebuie executată cu mare grijă, manual, încercând să se evite deplasarea tuburilor.

Pentru compactarea manuală se recomandă utilizarea bătătorului din lemn cu muchii rotunjite, încercând să se evite deplasarea tuburilor. Compactarea va trebui să fie aplicată tubului doar lateral şi niciodată vertical.

Partea superioară a şanţului se va reumple cu materiale rezultate din săpătură curăţat de elemente cu diametru mai mare de 10 cm şi de fragmente vegetale şi animale, fiecare strat de 15÷20 cm fiind compactat separat.

Compactarea mecanizată, cu bătătoare mecanice grele, poate fi practicată numai de la înălţimea de 1 m deasupra conductei. Conductele nu se vor poza pe cât posibil la temperaturi ambiente sub 0°C. În nici caz nu se vor efectua montaje la temperaturi sub –5°C.

Nu se recomandă prelucrarea mecanică a ţevilor la temperaturi sub +5°C. Înainte de începerea pozării, tuburile din PVC trebuie verificate unul câte unul pentru a descoperi eventualele defecte de fabricaţie.

Capetele, mufele, garniturile trebuie să fie toate în stare bună. Piesele speciale de îmbinare vor fi ţinute pe şantier în magazie până la folosirea lor în execuţie.

Îmbinarea ţevilor din PVC cu alte tipuri de material se va face prin mufare. Coborârea tuburilor în şanţ se execută manual, tuburile din PVC fiind uşoare şi cu

lungimi mici. La terminarea lucrărilor se îndepărtează toate materialele de construcţie rămase precum şi surplusul de pământ, lăsându-se traseul lucrărilor în stare curată. VIII. Sisteme de îmbinare

Tuburile şi racordurile din PVC pot fi unite între ele cu ajutorul sistemelor de tip rigid sau elastic. Îmbinările rigide (nedemontabile – prin lipire) se recomandă pentru terenuri stabile, în zone fără activitate seismică accentuată şi în zone cu dilatări termice liniare scăzute. Îmbinarea se realizează cu mufa pe tubul care trebuie unit sau cu manşon cu mufe duble.

Îmbinările elastice (demontabile – etanşare cu inele de cauciuc elastomerice) se recomandă pentru terenuri instabile, în zone seismice şi cu dilatări termice liniare ridicate. La extremitatea sa netedă, tubul din PVC poate fi tăiat în mod normal pe axa lui cu ajutorul unui fierăstrău cu dinţi fini sau cu freza. Pentru introducerea extremităţii astfel obţinute în mufă (atât în cazul îmbinărilor rigide, cât şi în cazul celor elastice), aceasta trebuie teşită după un unghi precizat de către producător menţinând la extremitate o grosime indicată de asemenea de producător.

La realizarea îmbinărilor se recomandă respectarea prescripţiilor producătorului în ceea ce priveşte pregătirea şi realizarea îmbinărilor.

PVC-ul este un material maleabil la temperaturi ridicate. Prelucrarea ţevilor din PVC are loc la 130-140°C (la temperaturi mai ridicate, PVCul se carbonizează), temperatură la care PVC-ul se modelează uşor, iar după răcire îşi menţine deformarea produsă. Încălzirea se execută prin insuflare cu aer cald, cu lampă de benzină sau cu arzător cu gaze. Îndoirea conductelor se poate executa la cald, după cum urmează:

prin umplere cu nisip cu ajutorul unui agent adecvat, de exemplu tub de cauciuc, arc din inox.

La metoda umplerii cu nisip, capătul conductei tăiate la dimensiunea cerută se astupă cu un dop de cauciuc, iar conducta se umple cu nisip preîncălzit. După compactarea nisipului, se astupă şi capătul celălalt al conductei cu ajutorul unui dop de cauciuc. Conducta încălzită se îndoaie după şablonul dorit. Pentru schimbarea direcţiei în plan a conductelor din PVC, se recomandă utilizarea racordurilor şi joncţiunilor speciale realizate tot din PVC.


- 149 -

IX. Proba de etanşeitate Reţelele exterioare de canalizare se vor proba preliminar la fiecare tronson, pe

marginea şanţului. Proba finală (fază determinantă) se poate realiza pe mai multe tronsoane dar numai în şanţ. La verificarea tranşeei şi a patului de nisip a conductei se va urmări adâncimea tranşeei, aliniamentul, panta părţii inferioare a tranşei şi natura terenului. Se admit următoarele abateri limită la montajul conductei:

la pante ±10% faţă de proiect la cote ± 5 cm faţă de cote proiectate.

Conducta trebuie să asigure debitele de calcul la presiunile de serviciu pe toată lungimea ei. Verificarea hidraulică, de rezistenţă şi de etanşeitate se va face înainte de executarea umpluturilor.

Metoda 1

Nu se admite încercarea pneumatică. Încercarea se face pe porţiuni de conducte pe care au fost montate toate fitingurile, căminele şi a căror lungime nu trebuie să depăşească 200 m. Conducta va fi închisă la cele două extremităţi ale sale cu ajutorul unor dopuri cu etanşeitate mare şi terminate fiecare cu un racord cu tub vertical, pentru a permite crearea presiunii hidrostatice.

Conducta trebuie să fie ancorată cu grijă, pentru evitarea oricărei mişcări cauzate de presiunea hidrostatică. De aceea tranşeea se va umple parţial până la 20–30 cm peste partea superioară a tubului lăsându-se îmbinările libere. Umplerea va trebui executată cu grijă în aşa fel încât să favorizeze ieşirea aerului, având grijă să nu se formeze perne de aer pe conductă.

O presiune minimă de 0,3 m coloană de apă (măsurată în punctul cel mai înalt al tubului) va fi aplicată celei mai înalte părţi ale canalului, iar o presiune maximă de până la 0,75 m coloană de apă, se va aplica celei mai joase părţi terminale. În cazul canalizărilor cu înclinări mari, poate fi necesară efectuarea probei pe secţiuni, motiv pentru care se vor evita presiuni excesiv de mari.

Sistemul va trebui lasat plin cu apă cel puţin 1 oră înainte de a efectua măsurarea. Pierderea de apă, după trecerea perioadei de timp de 1 oră, va fi restabilită prin adăugarea de apă, la intervale regulate de timp, cu ajutorul unui cilindru gradat, verificând cantitatea necesară pentru menţinerea nivelului iniţial. Pierderea de apă nu poate să depăşească 3 l/km pentru fiecare 25 mm de diametru interior de conductă, pentru 3 bari şi în interval de 24 ore.

Practic, conducta se consideră acceptată atunci când după prima umplere pentru completarea reglărilor, nu se observă variaţii ulterioare de nivel.

Metoda 2 Proba se va face umplând conducta între două cămine la presiune hidrostatică. Înălţimea coloanei de apă din cămine va fi de 1,20m÷1,50m. Înainte de a se ridica presiunea la valoarea prescrisă se va asigura evacuarea aerului din conductă. În cazul în care după 30 minute de la oprirea presiunii de probă nu apar scurgeri vizibile şi nivelul apei din camine nu scade, proba se consideră reuşită. Numai în acest caz se poate trece la umplerea şanţului, în zona îmbinărilor, cu nisip până la 15 cm peste partea superioară a conductei şi în continuare cu pământ. Închiderile provizorii realizate la cele două capete ale tronsonului supus probei se vor îndepărta numai atunci când se realizează joncţiunea cu tronsonul următor. X. Executarea lucrărilor anexe Executarea construcţiilor accesorii la reţeaua de canalizare are ca regulă generală punerea în funcţiune a reţelei din aval spre amonte.


- 150 -

3.3.9. CONDUCTE DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE (PEID)

Tevile de polietilena de inalta performanta (PEID), clasificate PE 100, tevile si fitingurile vor fi conforme cu standardul de referinta SR ISO 4437. Antreprenorul va confirma cu documente de la producator urmatoarele: Rezistenta la presiuni supra-tranzitorii Durata de viata la o presiune de 1,2 ori mai mare decat rezistenta minima ceruta,

pentru a determina durata probei de presiune.

Prezentul caiet de sarcini este intocmit pe baza standardelor, prescriptiilor, prevederilor si normativelor in vigoare si contine proceduri minime pentru executia lucrarilor corespunzatoare retelei de alimentare cu apa potabila din conducte de polietilena de inalta densitate PEID, PE 100, PN 10, SDR 17. In sensul prezentelor prevederi, prin termenul de conducta se intelege ansamblul format din: tevi, fitinguri (coturi, teuri, reductii, capace), flanse, armaturi: NOTE IMPORTANTE a) Prezentul caiet de sarcini se va citi împreună cu instrucţiunile date de furnizorul conductelor pentru : - Transportul conductelor şi fitingurilor din polietilenă - Stocarea şi manipularea lor, la locul de punere în operă - Pregătirea conductelor, fitingurilor şi garniturilor de cauciuc pentru montare - Lansarea în şanţ şi montarea propriu-zisă a conductelor, a robinetelor, compensatorilor, etc. - Probele de presiune - Instrucţiuni pentru condiţii speciale (de calitate a terenului de fundaţie, de pante accentuate, nivel apă freatică, actiune corozivă, etc.) b) Se recomandă specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenţa directă a unor specialişti de la firma furnizoare. Cerintele caietului de sarcini nu vor exonera Contractantul de responsabilitatea efectuarii verificarilor si incercarilor pe care le considera necesare, in vederea asigurarii calitatii materialelor si a executiei

I. TEHNICA MONTĂRII în şanţuri deschise a conductelor din polietilenă de înaltă

densitate, comportă următoarele faze şi operaţiuni: a) Faze premergătoare:

a.1. Pregătirea traseului conductei (eliberarea terenului şi amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea şi manipularea materialelor). a.2. Marcarea traseului şi fixarea de repere în afara amprizei lucrărilor, în vederea execuţiei lucrărilor. a.3. Recepţia, sortarea şi transportul ţevilor şi a celorlalte materiale legate de execuţia lucrărilor a.4. Pregătirea şi realizarea unui montaj preliminar al instalaţiilor hidraulice din cămine(acolo unde este cazul).

b) Faza de execuţie: b.1. Săparea tranşeelor manual sau mecanizat, conform indicaţiilor din proiect b.2. Pregătirea patului de pozare a tuburilor b.3. Lansarea cu atenţie, cu utilaje specializate a tuburilor şi fitingurilor, etc. necesare b.4. Curăţirea capetelor drepte, centrarea tuburilor şi ungerea garniturilor, conform indicaţiilor furnizorilor de tuburi b.5. Lipirea conductei de polietilenă b.6. Umplerea parţială a tranşeei cu pământ (lăsând manşoanele sau zonele de lipitură


- 151 -

descoperite), incluzand semnalizarea conductei cu folie de polietilena(va fi insotita de 2 fire metalice, din otel inoxidabil(0,5 mm) prinse solidar prin intermediul unei folii adezive de PE, firele metalice vor avea forma ondulata si vor permite o elongatie de 25% inainte de ruperea de catre un excavator, de asemeni vor fi rezistente la smulgere in timpul miscarilor pamantului.) b.7. Montarea armăturilor, pieselor speciale şi execuţia căminelor de vane din B.A.

c) Faza de probe şi punere în funcţiune c.1. Executarea închiderii la capete a fiecărui tronson la care se face proba de presiune c.2. Executarea masivelor de ancoraj, provizorii, la capetele tronsoanelor c.3. Executarea montajului de alimentare cu apă la partea de sus a conductei pentru care se face proba şi de evacuare a apei(în partea de jos) a conductei(cu toate accesoriile necesare: robineţi, manometre, etc.) c.4. Proba de presiune necesară, executată în conformitate cu normativele în vigoare cu privire la presiunea de încercare, pierderile de presiune admisibile,etc. c.5. Înlăturarea defecţiunilor (în caz că există pierderi de apă) şi refacerea probei c.6. Executarea umpluturilor şi refacerea terenului şi a îmbrăcăminţii rutiere (conform destinaţiei iniţiale) c.7. Legarea tronsoanelor c.8. Proba generală a conductei şi completarea umpluturilor c.9. Spălarea cu apă curată a conductelor în interior c.10. Dezinfectarea conductelor (întrucât transportă apă potabilă) c.11. Obţinerea Buletinului de analiză al calităţii apei. c.12. Punerea în funcţiune, la presiunea de regim c.13. Recepţia generală a conductei.

II. FAZELE DE PROBE ŞI PUNERE ÎN FUNCŢIUNE

1. Încercarea hidraulică va fi făcută pe tronsoane de cca. 150 - 200 m la care sunt

montate armăturile şi după montarea masivelor de ancoraj provizorii la cele două capete (obligatoriu) şi aleatoriu (pe traseu, dacă sunt prevăzute în proiect). Robinetele de linie sau ramificaţie, capetele libere, vor fi asigurate obligatoriu în timpul probelor, cu masive de ancoraj de beton.

Presiunea de regim = 10 bar ; Presiunea de încercare: La temp. mai mici sau egale cu 20 C se efectueaza la PN 12 bar timp de 1 h ,cu

pierderi admisibile de 0,2 bar (dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni).

La temp. cuprinse intre 20 - 28C(dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni) se efectueaza la 10 bar, timp de1h, cu pierderi admisibile de 0,9 bar.

La temp. de peste 28 C durata este de 30 minute cu pierderi admisibile de 0,9 bar, dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni.

2. Succesiunea operaţiilor este: - se instalează agregatele de pompare a apei în capătul tronsonului de conductă

amplasat mai jos (în plan vertical) - la instalarea agregatelor de pompare se va avea în vedere ca să fie refolosită apa la

trosonul următor - se montează capetele de probă dotate cu robineţi, robineţii de golire şi de aerisire ca şi

aparatele de măsură a presiunii (manometru) - se deschid ventilele de dezaerisire - se umple conducta de apă, se închid robinetele de dezaerisire şi se continuă pomparea


- 152 -

până la realizarea presiunii de încercare - se notează presiunea din 10 în 10 minute şi se notează căderile bruşte de presiune - până la atingerea presiunii de 4 bar, se poate folosi electropompă, după această

presiune se va folosi obligatoriu pompă manuală. - În perioadele reci , după efectuarea probei, golirea se face imediat. - Rezultatele probelor de presiune se consemnează într-un proces-verbal, care face parte

integrantă din documentaţia necesară la recepţia preliminară şi definitivă a conductei. - După terminarea completă a lucrărilor de execuţie pe conductă se va executa o probă

generală pe întreaga ei lungime, în regim de exploatare. - Nu se permit probe pneumatice. - Punerea in functiune a instalatiei In conformitate cu SR 4163-3/95 spalarea si dezinfectarea retelelor de distributie a apei

se va face urmarind urmatoarele etape: După ce proba de presiune a fost încheiată şi s-a constatat că nu mai sunt

necesare nici un fel de reparaţii, se procedează la spălarea conductelor. Spălarea se face de către constructor, cu apă potabilă, pe tronsoane de

(100…500)m. Durata spălării este determinată de necesitatea îndepărtării tuturor impurităţilor din interiorul conductei. În cazul în care se spală mai multe tronsoane succesive, spălarea se face dinspre amonte spre aval.

Dezinfectarea se face imediat după spălare, pe tronsoane separate de restul reţelei şi cu branşamentele închise. Dezinfectarea se face, de regulă, cu clor sau cu o altă substanţă dezinfectantă, sub formă de soluţie, care asigură în reţea minimum (25…30)mg clor activ la 1 l apă.

Soluţia se introduce în reţea prin hidranţi sau prin prize special amenajate şi se verifică dacă a ajuns în întreaga parte de reţea supusă dezinfectării. Verificarea se face prin hidranţi sau cişmelele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerată terminată în momentul în care soluţia dezinfectată apare în toate aceste puncte de verificare, în concentraţia dorită.

Soluţia se menţine în reţea 24 h, după care se evacuează prin robinetele de golire sau prin hidranţi şi se procedează la o nouă spălare cu apă. Spălarea se consideră terminată în momentul în care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se înscrie în limitele admise. După terminarea spălării este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice şi bacteriologice. Se recomandă ca evacuarea apeiprovenind de la dezinfectarea reţelei în reţeaua de canalizare să se facă cu luarea măsurilor necesare de neutralizare a clorului.

În cazul în care între dezinfectarea şi darea în exploatare a reţelei trece o perioadă de timp mai mare de 3 zile sau în cazul în care, după dezinfectare, apa transportată prin tronsonul respectiv nu îndeplineşte condiţiile bacteriologice şi biologice de calitate, dezinfectarea se repetă.

După dezinfecţia conductei, se va obţine Buletinul de analiză al calităţii apei, ce este un document esenţial, alături de proba de presiune şi graficul de lucrări, pe baza căruia exploatarea asigură asistenţa tehnică la închiderea apei şi la legăturile la reţeaua existentă.

III. INSTRUCŢIUNI DE MONTAJ

Antreprenorul nu trebuie să deschidă front de lucru pe o lungime mai mare de 50 ml,

astfel ca la sfârşitul zilei de lucru să nu rămână şanţ deschis, respectiv conducta montată să fie acoperită cu pământ compactat, până la nivelul fundaţiei sistemului rutier.

III.1. Generalităţi

Pentru orice şantier de montaj de conducte de apă potabilă este obligatoriu să se niveleze cu grijă fundul tranşeei, cu scopul ca panta să fie constantă între punctele de începere şi încheiere a pantei prevăzute, iar cotele tuburilor după pozare să fie în conformitate cu cele


- 153 -

înscrise în profilul în lung, din proiect. Pentru traseele având un profil orizontal ( chiar dacă prezintă denivelări), se va realiza un

profil cu pante ascendente mici ( panta de la 2 la 3 mm/m) şi pante descendente mari ( panta de la 4 la 6 mm/m), cu scopul de a acumula aerul in punctele inalte de unde va putea fi evacuat printr-o supapa ( in special pentru conductele de diametre mari).

III.2. Manipularea, transportul, depozitarea si conservarea materialelor

Principii generale Tuburile din polietilenă sunt rigide, relativ uşoare, deci uşor de manevrat. Sunt robuste,

rezistente la şocuri şi nu se sparg. Totuşi este absolut necesar ca manipularea şi transportul tuburilor din PEID să se facă cu atenţie, pentru a le feri de lovituri şi zgârieturi.

Pentru manevrare şi ancorare, este admisă numai folosirea chingilor din nylon sau polipropilena. Se interzice folosirea lanţurilor sau a cârligelor metalice în contact cu materialul. La încărcarea, descărcarea şi alte diverse manipulări în depozite şi pe şantiere, tuburile din PE nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.

Tuburile din PEID se livrează şi se transportă orizontal, în pachete ambalate, pentru diametrele de la DN>110mm, iar pentru DN<110mm în colaci sau pe tamburi. În timpul verii, tuburile, racordurile şi piesele din PEID se transportă acoperite cu prelate.

Tuburile din PEID cu DN>110 mm se vor aşeza în stive cu înălţime maximă de 1.5 m. Se recomandă astuparea provizorie a capetelor tuburilor pentru a împiedica intrarea animalelor, pietrelor, pamântului sau apei.

Tuburile, racordurile şi piesele din PEID se depozitează în magazii sau locuri acoperite şi ferite de soare. Trebuie să se evite orice contact cu hidrocarburi ( carburanţi, uleiuri…).

Temperatura recomandată de depozitare este îintre +5ºC…+40ºC şi nu vor avea în apropiere surse de caldură. Depozitarea se va face pe suprafeţe orizontale, pentru păstrarea caracteristicilor geometrice ale tuburilor.

Racordurile şi piesele se vor depozita în rafturi, pe sortimente şi dimensiuni. Reguli practice Tuburile din PEID trebuie să fie ridicate şi nu târâte sau rostogolite pe pământ sau pe

obiecte dure. Trebuie să se evite contactul cu piesele metalice ieşite în afară, de ex. Protejarea, în

timpul transportului, a părţilor metalice ale vehiculului şi controlarea platformelor camioanelor, ca şi a paleţilor de manevrare ( cuie…).

Tuburile vor fi stocate pe suprafeţe plane şi amenajate ( fără pietre ieşite în afară).

Pentru o stocare de lungă durată, este bine să se evite contactul direct cu solul folosind, de exemplu, paleţi.

Colacii vor fi stocaţi de preferinţă culcaţi. În acest caz, suprapunerea colacilor nu va trebui să depaşească înălţimea de un metru. Este de preferat să nu se dezlege colacii din chingi decât în momentul utilizării lor pe şantier.

Tuburile trebuie să fie utilizate în ordinea livrării lor. Reguli speciale pentru tuburile infasurate pe tamburi Chiar pe suprafeţe plane, este obligatorie sprijinirea de o parte şi de alta a tamburului,

atât pentru ambalajele pline, cât şi pentru cele goale. Pe şantier, sprijinirea se poate realiza foarte simplu cu ajutorul cărămizilor. Distanţa până la sol va fi supravegheată, în special pe şantier.

În timpul transportului cu camionul, tamburul va fi aşezat astfel încât să fie sprijinit în patru puncte pe platformă şi totodată legat cu chingi pentru ca eforturile să se exercite asupra părţilor metalice ale tamburului şi nu asupra tubului. Legarea în chingi a tubului, realizată strat cu strat, se va păstra până la utilizarea pe şantier. În caz de utilizare parţială, extremitatea exterioară liberă va fi ancorată solid înainte de orice manevrare.


- 154 -

Temperaturi de prelucrare şi montare pe şantier Temperatura optimă de prelucrare şi montare a tuburilor din PEID este între

+5ºC…+30ºC. Când se depăşesc aceste temperaturi se iau măsuri speciale: între +5ºC...-5ºC se asigură corturi încălzite, iar peste 30ºC se feresc de razele soarelui.

Verificarea materialelor Înainte de folosire, tuburile, racordurile şi piesele din PEID vor fi verificate vizual şi

dimensional, astfel: a) la examinarea cu ochiul liber, tuburile trebuie să fie liniare; culoarea să fie uniformă;

suprafeţele interioară şi exterioară să fie netedă, fără fisuri, arsuri cu cojeli. Nu se admit goluri de aer, incluziuni şi arsuri în secţiunea transversală a tuburilor. Suprafaţa interioară şi exterioară a racordurilor şi pieselor din PEID trebuie să fie netedă,

fără denivelări, arsuri, zgârieturi, incluziuni, cojeli, iar capsulele de protecţie ale bornelor electrice ale

manşoanelor. b) Abaterile geometrice ale tuburilor, racordurilor şi pieselor din PEID la măsurarea cu

şublerul trebuie să se înscrie în norme. Tuburile, racordurile şi piesele din PEID găsite necorespunzătoare se refuză la recepţie şi

nu se introduc în lucru. Trasarea lucrărilor inclusiv cota de fundare Pentru pozarea tuburilor în reţelele de apă, se utilizează frecvent trei metode de trasare: - cu jaloane de nivel ( teuri) - cu utilizarea nivelei ( cu lunetă) - cu laser (pentru şantierele importante) Jaloanele de nivel ( teuri) sunt constituite din nişte teuri fixate pe picioare. Sunt

folosite în seturi de 3, din care 2 cu marcaj simplu alb şi 1 cu marcaj dublu roşu şi alb şi sunt utilizate pentru a determina cotele punctelor intermediare ale pantei ce trebuie respectate pe o conductă căreia i se cunosc doar punctele extreme.

La utilizarea nivelei, obiectivul este de a căuta înălţimea diferitelor puncte ale generatoarei superioare a conductei de sub o suprafaţă de nivel luată ca origine, această origine fiind materializată print-un punct de referinţă a cărui cotă este cunoscută şi care este marcată pe un jalon sau un reper de nivelment. Cunoscând panta de respectat, ca şi lungimea unui tub, este uşor să se calculeze cotele prevăzute ale diferitelor puncte ale conductei.

Pe şantierele importante, se utilizează aparate cu laser cu scopul de a stabili aliniamentul şi panta conductelor. Laserul emite un fascicul de lumină roşie intens şi precis localizat care serveşte de referinţă în direcţie şi în pantă. Raza este vizualizată pe o ţintă sub forma unei pete luminoase.Ţinta poate fi plasată fie pe tub, fie pe un jalon. Reglajul constă în a plasa pata roşie în mijlocul ţintei.

Această metodă prezintă numeroase avantaje, care sunt, între altele: - siguranţa obţinerii unei pante şi a unei direcţii precise; - corectarea fundului tranşeei cu rapiditate şi precizie, deoarece adâncimea este

controlată în permanenţă, ceea ce evită compensările în adâncime cu materiale de umplutură costisitoare;

- utilizarea mai bună a echipei de şantier, disponibilă pentru alte operaţii. Pe parcursul realizarii lucrarilor mai sus mentionate se va verifica:

Ce se verifica Cum se face verificarea

Acte ce se vor intocmi

Cine participa


- 155 -

Modul in care s-a realizat trasarea si respectarea cotei de fundare

Control vizual sau cu aparatura specifica

Procese verbale Diriginte Constructor

Patul de pozare -Fundul santului in care se pozitioneaza conducta trebuie sa aiba o buna

consistenta. -Dupa saparea transeii pana la adancimea stabilita in proiect, se curata fundul

santului de prundis, pietre, care impiedica nivelarea sa si se trece la depunerea in straturi succesive a patului de nisip pe care se sprijina teava in grosime de minim 10cm

Pe parcursul realizarii lucrarilor mai sus mentionate se va verifica: Ce se verifica Cum se face

verificarea Acte ce se vor intocmi

Cine participa

Modul in care s-a realizat patul de pozare



III.3. Punerea în operă

Imbinarea conductelor Constructorul va avea obligatoriu in dotare utilajele, ustensilele si aparatura necesara

recomandate de furnizori pentru montarea acestor conducte.Conductele prevazute prin proiect se imbina prin urmatoarele procedee:

�sudura cap la cap (imbinare nedemontabila); �electrofuziune (imbinare nedemontabila); �imbinare cu flanse (imbinare demontabila).

Se vor prezenta protocoale de sudură. Factorii care condiţionează realizarea sudurii şi rezistenţa la presiunea interioară: - temperatura exterioară poate influenţa sudura prin timpul de sudură pentru cazul

temperaturilor >5ºC; - în cazul temperaturilor <5ºC prin necesitatea unei protecţii ( cort, prelată sau folie de

plastic)care trebuie să acopere maşina de sudură, sudorul şi care va fi incalzită cu ajutorul unui generator de aer cald pentru a evita răcirea bruscă, ce poate duce la fragilitatea sudurii;

- în caz de temperaturi >40-45ºC şi expunere directă la razele solare, protecţia locului demuncă prin acoperire în scopul obţinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului,iar în măsura în care este posibil, extremităţile opuse ale tubului de sudat se obturează pentru a reduce cât mai mult posibil răcirea suprafeţelor sudurii prin acţiunea curenţilor de aer, vântului;

- compatibilitatea materialelor sudate, adică indicele de fluiditate - topire MFI să fie cuprins între 0.4-0.7(1.3) g/10min. sau acelaşi tip de polietilenă PE 100, PE 80, etc.;

- sudorii vor fi instruiţi de producători sau atestaţi de intreprinderi autorizate; - respectarea parametrilor de sudură: presiune (apăsarea suprafeţelor) şi timp, precum şi

timpul de răcire înainte de îndepărtarea clemelor de fixare ale dispozitivului de poziţionare. Cel mai economic mod de a valorifica avantajele tehnice pe care le prezinta un sistem

integrat din PEID, capabil sa preia sarcini de capat, consta in electrofuziunea conductelor. Sudura cap-la-cap este cea mai frecvent utilizata metoda, totusi electrofuziunea ar

putea fi preferata prioritar, din cauza lipsei de spatiu. Imbinarea conductelor prin fuziune se executa de personal calificat, cu echipamente adecvate si prin metoda corespunzatoare materialelor de asamblat..


- 156 -

Sudarea cap la cap Sudarea cap la cap se va aplica doar pentru asamblarea elementelor din materiale

similare si avand aceeasi grosime a peretelui.Sudarea cap la cap este adecvata pentru asamblarea tuburilor si armaturilor cu diametre mai mari de 63 mm.Tuburile cu grosimea peretelui mai mica de 20 mm pot fi asamblate prin sudare cap la cap si cu ajutorul echipamentelor manuale cu functionare intr-un singur ciclu.Tuburile cu grosimea peretelui de 20 mm sau mai mare trebuie asamblate numai cu ajutorul tehnologiei de sudare cap la cap, prin intermediul echipamentelor automatizate avand ciclu dublu de functionare. Sudura cap la cap se realizeaza cu ajutorul unei placi electrice cu suprafata incalzita. La aceasta tehnologie este esentiala verificarea independenta a temperaturii la suprafata.Pentru asamblarea cap la cap a elementelor din PEID – PE100 se vor respecta instructiunile producatorului echipamentelor de sudura. Mai jos sunt enuntate etapele procedurii de sudare cap la cap prin presare manuala:

1. Se verifica daca echipamentul este complet, curat, fara defectiuni si in stare de functionare.

2. Prima sudura va fi una de incercare. Pentru diametre mai mari de 180 mm se executa doua suduri de incercare. Astfel se asigura faptul ca placa de incalzire este curata.

3. Se verifica daca tuburile (sau tubul si fitingul) ce urmeaza sa fie asamblate au acelasi diametrul intern, presiune de calcul si sunt realizate din acelasi material.

4. Se curata tuburile (sau tubul si fitingul) care urmeaza sa fie asamblate. 5. Se separa complet colierele de fixare si se pozitioneaza echipamentul de taiere. 6. Se pozitioneaza tuburile (sau tubul si fitingul) chiar in dreptul lamei echipamentului de

taiere si se strang colierele de fixare. 7. Se pune in functiune echipamentul de taiere si se preseaza capetele tuburilor (sau

ale tubului sifitingul) contra lamei dispozitivului, pana ce extruziunea incepe sa se detaseze continuu dinambele componente de asamblat.

8. Se continua taierea, pe masura ce tuburile (sau tubul si armatura) se separa. Se opreste echipamentul de taiere si se indeparteaza, dupa ce lamele de taiere s-au oprit.

9. Se indeparteaza bavurile. Nu se ating capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului). Se verifica daca diferentele sunt in limite acceptabile.

10. Se aduc in contact capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului) si se verifica daca intre ele nu este un interstitiu vizibil. Piesele se reajusteaza, daca este necesar. Se verifica daca diferentele sunt in limite acceptabile.

11. Se verifica nivelul combustibilului in generatorul electric.Capetele sunt in contact strans (fara joc).

12. Se pune in functiune generatorul si se asteapta ca placa de incalzire sa ajunga la temperatura de operare.

13. Se selecteaza regimul adecvat de crestere a presiunii de sudare. Se preseaza piesele contra placii de incalzire utilizand acest nivel de presiune.

14. Se verifica dimensiunea initiala a bordurii de sudat. 15. Dupa bordurarea initiala, presiunea din sistem trebuie adusa la nivelul

corespunzator termofuziunii. Capetele tuburilor (sau ale tubului sifitingului) trebuie sa ramana in contact cu placa de incalzire pe o durata corespunzatoare timpului de termofuziune.

16. Se deschid colierele, se indeparteaza placa de incalzire si se verifica daca pe ea a ramas material topit. Daca se constata existenta acestuia, nu se efectueaza imbinarea.

17. Daca placa de incalzire este curata, cele doua capete se aduc imediat in contact, timp de 10 secunde, printr-o miscare lina. Materialul topit trebuie sa se ruleze in mod uniform inapoi, fata de linia de contact.

18. Se lasa imbinarea sa se raceasca pe durata specificata, mentinand-o in tot acest timp la presiunea de racire.


- 157 -

19. Dupa racire (temperatura sudurii trebuie safie mai mica de 40°C), se desfac colierele.

20. Se scot din coliere tuburile asamblate. 21. Se verifica imbinarea. 22. Daca este necesar, dupa racire se indeparteaza materialul in exces. 23. Se indeparteaza orice impuritate de pe fetelede incalzire. Îmbinarea prin electrofuziune Realizarea imbinarii necesita folosirea unor racorduri sau mansoane electrosudabile,

precum si a unui echipament special. Atunci cand acestea sunt conectate la o sursa de curent corespunzatoare, mansonul se topeste in tub fara a fi nevoie de echipamente suplimentare de incalzire.

Echipamentele de sudura moderne sunt unitati portabile total automatizate care permit un control precis al tuturor parametrilor ceruti de procesul tehnologic (pozitie, temperatura, timp etc.). Suplimentar, echipamentul are posibilitatea de inregistrare a urmatorilor parametri:

�identificarea operatorului; �numarul operatiei; �data si ora efectuarii acesteia; �originea si tipul racordului sau mansonului folosit la imbinare; �parametrii ciclului de sudare. Este foarte important ca cei care efectueaza asamblarea sa acorde o mare atentie

procedurilor astfel incat: -Suprafata oxidata a tubului peste adancimea mansonului sa fie inlaturata. -Toate partile imbinarii trebuie mentinute curate si uscate inainte ca acestea sa fie

asamblate, deoarece orice impuritate poate conduce la o asamblare defectuoasa. Daca se foloseste procedeul de stergere, este foarte important sa existe asigurarea ca suprafata care urmeaza sa fie asamblata este uscata.

-Dispozitivele de fixare trebuie sa fie folosite corect, pentru a nu exista deplasari in timpul procesului de imbinare si a ciclului de incalzire si racire.

-Protectiile pentru sudura sunt utilizate astfel incat praful si ploaia sa nu contamineze imbinarea.Elementele de cuplare prin electrofuziune ajung in mod uzual pana la dimensiuni de 400 mm.

-Uneori tevile livrate in colaci pot avea o ovalizare prea mare pentru a se potrivi in elementele decuplare (mansoane electrosudabile), sau coturile tuburilor pot face ca alinierea capetelor sa fie imposibila. Solutiile de abordare in acest caz pot fi:

(i) Utilizarea sculelor mecanice de indreptare sau rotunjire de capete de tuburi sau fitinguri;

(ii) Imbinarea prin fuziune a unui tronson drept de tub in capatul colacului, inainte de imbinare.

Imbinarea prin electrofuziune a conductelor si fitingurilor parcurge urmatoarele etape: Etapa 1: Stabilirea reperelor de prelucrare 1a. Se indreapta prin taiere capetele de conducta in vederea imbinarii. 1b. Se curata capetele tubului pe o portiune de aproximativ 500 mm folosind o carpa

curata 1c. Se marcheaza zona, de pe care stratul oxidat de suprafata trebuie inlaturat, prin

plasarea mansonului necesar fixarii, de-a lungul capatului de tub unde va avea loc imbinarea. Se traseaza o linie in jurul circumferintei la o distanta adecvata de capatul tubului, folosind un marker potrivit. In acest stadiu, nu se scoate inca mansonul din ambalajul sau.

Etapa 2: Pregatirea capetelor conductelor


- 158 -

2a. Cu ajutorul unui dispozitiv de aschiere mecanicse indeparteaza in mod uniform materialul aflat in exces fata de adancimea de insertie de pe suprafata identificata a tubului, pana la o adancime de 0,2 -0,4 mm.

2b. Se asigura faptul ca tot materialul de polietilenain exces a fost indepartat. 2c. Nu se ating suprafetele aschiate. 2d. Cu ajutorul unei oglinzi se verifica daca si suprafetele inferioare de la extremitatea

tubului fixau fost aschiate complet. Etapa 3: Alinierea conductelor de imbinat 3a. Se scoate mansonul electrosudabil din ambalaj si se verifica eticheta, ca asigurare

a faptului ca a fost aleasa dimensiunea corecta; 3b. Se potriveste acesta pe extremitatea tubului mobil. Se marcheaza pe tub

adancimea de penetrare, cu capatul tubului aliniat la semnul de mijloc; 3c. Se pozitioneaza din nou pe extremitatea tubului fix. Se marcheaza pe tub

adancimea depenetrare, cu capatul tubului aliniat la semnul de mijloc. 3d. Se pozitioneaza, fara a o strange, clema de fixare, pe tubul fix; 3e. Se pozitioneaza tubul mobil in dispozitivul de cuplare; 3f. Dupa ce se verifica faptul ca dispozitivul de cuplare este centrat cu clema de fixare

si ca tuburile sunt introduse in dispozitiv cu adancimea de penetrare, se strange clema complet.

3g. Se roteste usor dispozitivul de cuplare, pentru a verifica daca tuburile sunt corect aliniate.

Etapa 4: Procesul de electrofuziune 4a. Se verifica daca exista suficient combustibil in generator, pentru intreaga perioada

de fuziune. Se verifica dispozitivul de control si cablurile pentru a nu prezenta defectiuni. 4b. Se indeparteaza, capacele terminalelor electrice de pe dispozitivul de cuplare. 4c. Se conecteaza cablurile generatorului la borneledispozitivului de cuplare. 4d. Severifica timpul de fuziune indicat pe eticheta si se introduce in timer-ul

dispozitivului de control. 4e. Se apasa butonul de pornire al dispozitivului de control si se asigura faptul ca ciclul

de fuziune este parcurs in intregime. 4f. La sfarsitul ciclului de incalzire, indicatorii de topire trebuie sa aiba o valoare

crescuta. Daca nu se constata nici o modificare vizibila a acestora, imbinarea trebuie taiata si se va executa o noua imbinare.

4g. Se asteapta ca ansamblul sa se raceasca, respectandu-se timpul de racire indicat pe eticheta.

4h. Se indeparteaza cablurile si clemele de fixare. Îmbinarea cu flanşe Cea mai des intalnita este imbinarea cu flansa metalica care necesita utilizarea unei

piese speciale (adaptor pentru flanse) care se racordeaza la conducta printr-una dintre imbinarile fixe amintite.

La îmbinarea cu flanşe, prin intermediul adaptorului de flanşe (gât) se va avea în vedere corelarea flanşelor metalice adiţionale cu cele ale robineţilor după standardele ISO, în funcţie de presiune.

Flansa utilizata este introdusa liber pe aceasta piesa, fiind utilizata drept contraflansa pentru fixarea armaturilor.Presiunea nominala a flanselor va fi cel putin egala cu cea mai mare presiune nominala a conductelor sau fitingurilor la care sunt atasate. Dupa curatirea flanselor, garnitura va fi pozitionata cu grija iar suruburile se vor strange initial cu mana. In continuare, suruburile de fixare se vor strange cu cheia alternandu-le pe cele diametral opuse.Garnitura de etansare si lungimea suruburilor folosite, trebuie sa fie potrivite tipului de adaptor. Garniturile de etansare din cauciuc vor fi pastrate la intuneric, la adapost de efectele temperaturilor reduse sau mari si se va evita deformarea lor pana in momentul utilizarii.


- 159 -

Suruburile, piulitele si saibele vor fi din otel inox. Zonele filetate ale suruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitata pana in momentul utilizarii lor. Lungimea suruburilor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca atunci cand acestea sunt stranse cu piulitele sa ramana cel putin un pas peste piulita.

IV. MONTAREA ACCESORIILOR

Adaptoare şi cuplaje Adaptoarele şi cuplajele se folosesc pentru uşurinţa demontării, pe conductele de oţel, PEID/PVC sau pentru trecerea de la oţel la PEID/PVC /FONTA /FIBRE DE STICLA şi pot fi:

adaptor universal cu flanşă; cuplaj universal din fonta ductila cu protectie la smulgere piese de tranzitie OL -PEID; compensatoare de montaj cu presetupă ( telescopice)

Materialul (agreat de beneficiar) din care sunt alcătuite adaptoarele si cuplajele este fontă ductilă (conform DIN 1693 sau BS 2789- grad 420-12) cu suruburilede prindere din inox acoperite cu vopsea sau răşini epoxidice, astfel încât să poată fi montate atât în cămine, cât şi îngropate.

Pregătirea capetelor conductelor pentru cuplajele respective va fi făcută în conformitate cu cerinţele şi toleranţele specificate de către producător. În căminele de vane pentru montarea armăturilor se vor utiliza adaptoare de flanşă PE cu flanşă de oţel.

Robinetele (vanele) fac parte dintr-o instalatie de suprafaţă sau o instalatie îngropată. În acest din urmă caz, ele sunt fie îngropate direct sub rambleu şi plasate sub capace cu cheie, fie situate în cămine de vane, cu guri de vizitare. Ele pot ocupa:

- pe o conductă orizontală, trei poziţii: în picioare (de preferinţă), răsturnare (se evită la diametre DN>300mm) sau culcate;

- pe o conductă verticală, o poziţie orizontală. Mai mult, pentru a evita ca tubulaturile să nu exercite, în momentul montarii lor pe

flanşele vanelor, o forţă anormală de tracţiune capabilă să provoace smulgerea lor sau deformarea ansamblului, este bine ca, înaintea pozării vanei, să se procedeze la imbinarea sa cu racordurile flanşe-mufe sau racorduri cu flanşe în afara tranşeei şi să se coboare apoi ansamblul în vederea pozării. Este de dorit ca vana să se sprijine în tranşee pe un masiv în cazul în care nu este fixată pe conductă.

Supapele, clapeţii, reductorii de presiune trebuie să fie pozate în mod obligatoriu în cămine de vizitare. Supapele se montează vertical la partea superioară a conductei cu ajutorul unui teu cu flanşă. Este absolut necesar să se plaseze un robinet de separare în amonte de aparatele care nu au propriul lor mijloc de izolare.

Pe parcursul realizarii lucrarilor mai sus mentionate se va verifica:

Ce se verifica Cum se face verificarea

Acte ce se vor intocmi

Cine participa

Modul in care s-a realizat montarea conductei



IV.1. Controlul etanşeităţii

Proba conductelor principale şi a branşamentelor


- 160 -

Proba hidraulică de presiune a unei reţele constituie examenul final: ea permite, în

special, să se verifice dacă montajul imbinărilor a fost bine făcut şi în mod corect. Ea este realizată de antreprenor pe masura avansării lucrărilor. Lungimea tronsoanelor supuse probei depinde de configuraţia şantierului (traseu, profil al tronsonului supus probei). Se recomandă să nu se depăsească lungimi de 200m: cu cât tronsonul supus probei este mai mare, cu atât este mai dificilă depistarea eventualelor pierderi de apă.

Proba se realizează, pe cât posibil, înaintea umplerii complete a tranşeei, pentru a putea examina efectiv tronsonul de conductă supus probei.

Înainte de probă: conducta se obturează în aval cu o placă de capăt prevazută cu un orificiu cu robinet plasat în partea de jos pentru racordarea la pompă şi umplere. Extremitatea înaltă a tronsonului este obturată cu o placă plină echipată cu un robinet plasat spre partea de sus pentru evacuarea aerului.

Mai mult, pentru a evita orice deplasare a conductei sub efectul presiunii, se va avea grijă să se pozeze “călăreţi”, adică să se efectueze acoperirea tuburilor pe partea lor mediană.

Proba conductei În ceea ce priveşte conductele din PEID, se efectuează, pentru a ţine cont de

elasticitatea lor diferită, o punere prealabilă sub presiune de 15 minute înaintea probei propriu-zise.

Conducta se umple progresiv cu apă, asigurându-se o evacuare corectă a aerului. În momentul punerii sub presiune, se produce o tasare a sprijinirii ( ex.: sub o presiune de 8 bari, o conducta de 400 mm suportă o forţă de împingere de 10000 kgf).

În timpul probei, pungile de aer rămase se dizolvă în apă într-o manieră reversibilă şi se produce o cădere de presiune. Umplerea conductei trebuie deci să se realizeze încet, prin punctele joase ale reţelei, fără să se depăşească un debit de 0.1 l/s pentru un DN<90 sau de 0.5 l/s pentru DN între 90 şi 160 ori 2l/s pentru diametre mai mari de 200. În aceste condiţii nu se mai formează decât puţine pungi de aer şi prin aceasta se facilitează mult evacuarea prin punctele înalte.

În această probă, trebuie să se efectueze o punere sub presiune “preliminară” de 1.5 ori presiunea de serviciu, cu reajustarea presiunii la fiecare oră, 3 sau 4 ori la rând fără decompresiune ( după prima oră, scăderea presiunii poate atinge valori importante).

Este bine să se efectueze proba oficială după temperatura de vârf a zilei şi să se evite probele pe timpul nopţii: într-adevar, în cazul unui tronson cu umplutura incompletă sau pozat deasupra solului, dacă temperatura ambiantă se ridică mult între momentul de început şi cel de sfârşit al probei, tubul se dilată mai mult decât apa si presiunea poate cădea, cu aproximativ 0.5 la 1 bar pentru o variaţie de 10ºC.

După probă, antreprenorul trebuie să remedieze, dacă este necesar, pe cheltuiala sa, orice defecţiune de etanşeitate. Reparaţiile odată efectuate, se procedează la o nouă probă, aşa cum a fost descrisă mai sus.

Branşamentele se supun probelor prin punerea sub presiunea de serviciu înaintea oricărei operaţii de acoperire a tranşeei. Racordurile care alimentează hidranţii de incendiu, sunt supuse probelor în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii ca şi reţeaua.

Proba conductei este faza determinanta conform programului de control anexat Proba generală a reţelei Înainte de recepţia provizorie a lucrărilor, antreprenorul procedează, în prezenţa

beneficiarului, la o punere sub presiune generală a reţelei, robinetele şi vanele de branşament şi de racordare fiind închise.

În timpul probei, pungile de aer rămase se dizolvă în apă într-o manieră reversibilă şi se produce o cădere de presiune. Este deci absolut necesar să se umple conductele încet, prin


- 161 -

punctele joase ale reţelei, cu un debit de ordinul a 1/20 la 1/15 din debitele lor nominale prevăzute. Această operaţie este indispensabilă pentru a da timp aerului să se acumuleze în punctele înalte şi în sfârşit să se evacueze prin supape sau hidranţi. Se vor utiliza robinete ( vane) de golire pentru a verifica sosirea progresivă a apei. Într-o primă etapă, aceste robinete sunt deschise, apoi sunt închise pe măsură ce apa inaintează. Operaţia de umplere fiind terminată, reţeaua este pusă sub presiune timp de 48 ore. După această perioadă, se măsoară pierderea prin raportarea la capacitatea reţelei; aceasta nu trebuie să depaşească 2%.

IV.2. Acoperirea conductelor Acoperirea este o operaţie foarte delicată pentru stabilitatea tubului. Ea asigură srijinirea

sa şi transmiterea unuformă a efectului lateral al pământului, important în special pentru tuburile semi-rigide şi flexibile care, prin deformarea lor proprie, fac să intervină contrasprijinirea laterală pentru asigurarea stabilităţii lor. Această operaţie consta în umplerea prin straturi succesive de 15 cm bine compactate.

Acoperirea conductelor până la aprox. 30 cm deasupra generatoarei superioare se deosebeşte de umplutura care are loc dincolo de această zonă.

Alegerea materialelor de acoperire şi punerea lor în operă au o mare influenţă asupra durabilităţii reţelei. Astfel, atunci când debleurile nu prezintă o capacitate corespunzătore de compactare şi conducta o necesită, trebuie să se utilizeze materiale friabile de adaos ( cum sunt: nisipurile,pietrişurile, pământ) sau o protecţie din beton. Materialul de umplutură trebuie să fie curăţat de pietre şi blocuri ( granule de 20 mm cel mult) şi de materiale solidificate. Mai mult, nu trebuie să fie utilizate ca umplutură soluri susceptibile să deterioreze conductele (cenuşi agresive), precum şi soluri care pot avea tasări ulterioare. În zona tubului, până la 0.30 m deasupra generatoarei superioare, materialele de umplutură trebuie să fie puse în straturi succesive de grosime maximă de 0.15 m; aceste materiale vor fi compactate manual sau cu echipament uşor. Compactarea nu trebuie totuşi să fie excesivă pentru a nu periclita stabilitatea tubului, în special la tuburile deformabile.

IV.3. Umplutura Este necesară o umplutură de calitate pentru asigurarea, pe de o parte, a transmiterii

uniforme a sarcinilor care acţionează asupra conductei şi, pe de altă parte, a protejării sale împotriva oricărei deteriorări în timpul realizării umpluturilor superioare.

2

Diametru interior [mm] h1 h2 h3 h4

80 0.12 0.38 100 0.13 0.39 125 0.14 0.40 150 0.15 0.43 200 0.16 0.46 250 0.17 0.50 300 0.18 0.55 350 0.19 0.59 400 0.21 0.62

0.10

0.30

RECOMANDARI DE DIMENSIONARE A PATULUI DE

POZARE SI A ZONEIDE ACOPERIRE


- 162 -

Materialul utilizat este în general similar celui pus în operă pentru acoperirea tubului. Umplutura este realizată prin straturi succesive a căror grosime este determinată în funcţie de echipamentul de compactare ( niciodată mai mare de 0.30 m), ţinând cont de natura rambleului, pentru a garanta o compactare optimă şi uniformă. Cât timp durează această operaţie, tuburile nu trebuie să sufere nici o deterioare.

Din acest motiv, nu se admite folosirea de echipamente de compactare medii sau grele pornind de la o înălţime de acoperire de 1m.

În cazul acoperirii mici (<1.0m) a tuburilor, pe traseul conductelor sunt interzise circulaţia vehiculelor, precum şi stocarea materialului rezultat din săpătură. În ambele cazuri pot apărea suprasarcini excepţionale care acţionează asupra tuburilor, de aceea se protejează cu o placă de beton de 20 cm grosime.

În timpul realizării umpluturii şi inainte de compactare, toate materialele de sprijinire sunt retrase progresiv pentru a restabili o perfectă omogenitate între umplutură şi terenul natural. Pentru a evita orice confuzie în cazul deschiderii unei săpături, se recomandă amplasarea în umplutură, deasupra generatoarei conductei, între 30 si 60 cm, a unui grilaj avertizor albastru şi/sau a unor benzi longitudinale de culoare albastră care să marcheze poziţionarea în sol a reţelelor de apă potabilă. Controlul compactării tranşeelor

Compactarea zonei de acoperire şi a zonei de umplutură influenţează direct asupra repartiţiei sarcinilor la periferia tubului, deci asupra stabilităţii acestuia. Este necesar să se verifice ulterior calitatea realizării acestei operaţii.

Pe parcursul realizarii lucrarilor mai sus mentionate se va verifica: Ce se verifica Cum se face

verificarea Acte ce se vor

intocmi Cine

participa Modul in care s-a

realizat umplutura cu nisip (pana la 20cm deasupra grneratoarei superioare) si in continuare pana la nivelul de fundare a sistemului rutier inclusiv montarea benzii de semnalizare avertizare

Control vizual sau cu aparatura specifica, inclusiv probe de laborator pentru compactari

Procese verbale

Diriginte Diriginte

Punere in functiune Dacă s-au respectat toate condiţiile de pozare, conductele vor fi un excelent mijloc de

transport, sigur, economic ţi durabil. Cu toate măsurile luate, curăţarea conductelor este greu de realizat. Ele mai conţin încă

pământ şi pietre care, depunându-se în robinete, pot împiedica manevrarea lor, deteriora locaşurile şi clapetele de închidere. Înainte de punerea definitivă în funcţiune a reţelei de apă potabilă, ca şi după orice reparaţie efectuată pe o conductă de apă, se va dezinfecta reţeaua înainte de distribuirea apei la consumatori.

Dezinfectarea se poate efectua fie cu clor, fie cu permanganat de potasiu. Va trebui să se obţină la capetele reţelei:

- o coloraţie violacee pentru permanganat; - un conţinut de 5 mg clor pe litru. Este absolut necesar să se respecte un timp de contact minim pentru operaţia de

dezinfectie; acest timp de contact depinde de produsul utilizat şi de doza introdusă. Cantităţi orientative de dezinfectant:

4


- 163 -

DEZINFECTANT UTILIZAT

TIMP DE CONTACT (MINIM IN ORE )

DOZA RECOMANDATA (MG DEZINFECTANT)

Clor sau hipoclorit 24 30 Permanganat de

potasiu 24 50

In conformitate cu SR 4163-3/95 spalarea si dezinfectarea retelelor de distributie a apei se va face urmarind urmatoarele etape

După ce proba de presiune a fost încheiată şi s-a constatat că nu mai sunt necesare nici un fel de reparaţii, se procedează la spălarea conductelor.

Spălarea se face de către constructor, cu apă potabilă, pe tronsoane de (100…500)m. Durata spălării este determinată de necesitatea îndepărtării tuturor impurităţilor din interiorul conductei. În cazul în care se spală mai multe tronsoane succesive, spălarea se face dinspre amonte spre aval.

Dezinfectarea se face imediat după spălare, pe tronsoane separate de restul reţelei şi cu branşamentele închise.

Dezinfectarea se face, de regulă, cu clor sau cu o altă substanţă dezinfectantă, sub formă de soluţie, care asigură în reţea minimum (25…30)mg clor activ la 1 l apă.

Soluţia se introduce în reţea prin hidranţi sau prin prize special amenajate şi se verifică dacă a ajuns în întreaga parte de reţea supusă dezinfectării. Verificarea se face prin hidranţi sau cişmelele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerată terminată în momentul în care soluţia dezinfectată apare în toate aceste puncte de verificare, în concentraţia dorită.

Soluţia se menţine în reţea 24 h, după care se evacuează prin robinetele de golire sau prin hidranţi şi se procedează la o nouă spălare cu apă. Spălarea se consideră terminată în momentul în care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se înscrie în limitele admise. După terminarea spălării este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice şi bacteriologice. Se recomandă ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea reţelei în reţeaua de canalizare să se facă cu luarea măsurilor necesare de neutralizare a clorului.

În cazul în care între dezinfectarea şi darea în exploatare a reţelei trece o perioadă de timp mai mare de 3 zile sau în cazul în care, după dezinfectare, apa transportată prin tronsonul respectiv nu îndeplineşte condiţiile bacteriologice şi biologice de calitate, dezinfectarea se repetă.

După dezinfecţia conductei, se va obţine Buletinul de analiză al calităţii apei, ce este un document esenţial, alături de proba de presiune şi graficul de lucrări, pe baza căruia exploatarea asigură asistenţa tehnică la închiderea apei şi la legăturile la reţeaua existentă.

La sfarsitul operatiunii se va urmari: Ce se verifica Cum se face

verificarea Acte ce se vor

intocmi Cine

participa Modul in

care s-a realizat spalarea si dezinfectarea conductelor

Laborator de analize

Procese verbale Buletine de

analiza

Diriginte Constructor

V. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE A TUBURILOR, RACORDURILOR ŞI PIESELOR DIN POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE (PEID)

V.1. Domeniu de utilizare

Tuburile, racordurile(de îmbinare) şi piesele (manşoane, coliere de priză) din PEID se vor


- 164 -

folosi astfel: a) la reţelele exterioare de transport şi distribuţie de apă potabilă, tehnologică şi de

incendiu, inclusiv branşamentele; b) ele se vor utiliza în raport cu presiunea şi temperatura apei din reţea.

Temperatura Material maxima

Presiunea maximă[bari]

PEID 20 45 15 În terenuri sensibile la înmuiere se vor folosi numai în cazurile şi condiţiile de execuţie

precizate in “Normativul pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe terenuri slabe” indicativ P7.

Nu se vor utiliza ţevile din PEID: a) la conducte aşezate în locuri unde, în timpul exploatării, este posibilă deteriorarea lor

prin lovire ( varianta aeriană) şi nu li se poate asigura o protecţie eficace împotriva lovirilor; b) la conductele montate în galerii unde există pericolul de apariţie a incendiilor; c) la conducte montate îngropat în terenuri cu conţinut de hidrocarburi. V.2. Materiale Se vor folosi numai materiale care corespund d.p.d.v. calitativ şi care au agrementul

tehnic MLPTL, precum şi avizul Ministerului Sănătăţii în cazul tuburilor, racordurilor şi pieselor pentru apa potabilă.

Se va urmări să existe corespondenţa între racorduri, tuburi şi piese, atunci când producătorii sunt diferiţi. De regulă, se vor utiliza acele tuburi care au piese de îmbinare compatibile pentru PEID, fontă ductilă, PAFSIN, oţel, PVC şi eventual beton.

Pentru solvenţi degresanţi, adezivi, garnituri, scule şi dispozitive de montaj şi întreţinere se vor lua în consideraţtie indicaţiile producătorului de tuburi şi racorduri.

Coeficienţi de siguranţă calculaţi ( după un proiect de norme ISO) după curbele de regresie ale PEID la 20ºC, ce se aplică rezistenţei admisibile “σ”:

Temperatura(º) 20 25 30 35 40 coeficient 1 0.78 0.62 0.48 0.37

VI. RETELE DE CANALIZARE DIN PEID

CONSIDERATII GENERALE

Prezentul caiet de sarcini este intocmit pe baza standardelor, prescriptiilor, prevederilor si normativelor in vigoare si contine proceduri minime pentru executia lucrarilor corespunzatoare retelei de canalizare cu circulatie fortata (prin pompare) din conducte de polietilena de inalta densitate PEID ± PE 80 ± PN 6 ± SDR 17.6. In sensul prezentelor prevederi, prin termenul de conducta se intelege ansamblul format din: tevi, fitinguri (coturi, teuri, reductii, capace), flanse, armaturi. Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul conductelor pentru:

-Transportul conductelor si fitingurilor; -Stocarea si manipularea lor la locul de punere in opera; -Pregatirea conductelor, fitingurilor si garniturilor pentru montare; -Lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor; -Cond speciale de montaj(in functie de calitatea terenului de fundatie,nivel apa

freatica,actiuni corozive, etc.).


- 165 -

Contractantul are responsabilitatea efectuarii verificarilor si incercarilor pe care le

considera necesare, in vederea asigurarii calitatii materialelor si a executiei.

DOMENIUL DE APLICARE Prezentele proceduri se aplica conductelor de transport al conductei de canalizare

cu circulatie fortata. Nu fac obiectul caietului de sarcini: -conductele aferente instalatiilor hidraulice proprii statiilor de pompare; -conductele care intra in componenta echipamentelor

RESPONSABILITATI Proiectantul raspunde de conceptia corecta a solutiilor tehnice si constructive, de

alegerea materialelor, de stabilirea caracteristicilor conductelor potrivit conditiilor de functionare ale retelei de canalizare. Este obligatoriu ca executia lucrarilor pentru canalizare din tuburi de polietilena, sa se faca de catre unitati de constructii profilate pe astfel de lucrari si dotate cu utilaje si personal specializat. Unitatea de constructii ce va asigura montajul, raspunde de alegerea corecta a procedeelor tehnologice de executie in conformitate cu prescriptiile de protectie a muncii, precum si de calitatea executiei si respectarea prescriptiilor impuse de furnizorul de polietilena. In cazul unor abateri de la prevederile prezentelor instructiuni, unitatea de constructii, cu avizul prealabil al proiectantului vor putea stabilii solutii compensatoare motivate corespunzator din punct de vedere tehnic care sa nu afecteze siguranta de functionare a lucrarilor.

3.3.10 . CONDUCTE DIN FONTA DUCTILA Fd

Fonta ductilă are proprietăţi mecanice(elasticitate, rezistenţă la şocuri, întindere)remarcabile. Sunt concepute a rezista la presiuni înalte, să reziste la apele agresive. Tuburile din fonta ductila sunt produse prin centrifugare in conformitate cu standardul international ISO 2531-1991. Rezistenta minima la tractiune este de 420 N/mm2. Limita conventionala de elasticitate de 0,2% este de minimum 300 N/mm2. Alongatia minima la ruptura este de 10% pentru diametrele nominale DN 60 la 1000 mm si 7% pentru diametrele.nominale DN 1200 la 2000. Valorile limitei conventionale de elasticitate de 0,2 % cuprinse intre 270 N/mm² si 300 N/mm² sunt admise atunci cand alongatia la rupere este mai mare sau egala cu 12% pentru diametrele nominale DN 60 la 1000 mm si cu 10% pentru diametrele nominale DN 1200 la 2000 mm. Tuburile si racordurile (piese de imbinare) din fonta ductila se vor folosi astfel: la retelele exterioare de transport si distributie de apa rece potabila, tehnologica si de incendiu, inclusiv bransamentele ele se vor utiliza in raport cu presiunea si temperatura apei din retea:

Temperatura°C Material

optima maxima Presiunea

maxima (bar)

Fonta Ductila 20° 45° 25


- 166 -

Domeniul de utilizare a tuburilor si racordurilor din fonta ductila este foarte larg si se refera la pozare ingropata, traversari de poduri, pozare aeriana, in galerie, in tunel sau in panta. In functie de metoda de imbinare, se acopera intreaga gama de utilizare a tuburilor si racordurilor din fonta ductila:

conductele cu imbinari automate se preteaza cel mai bine la pozare ingropata, in panza freatica sau la presiuni puternice;

in conditii de restrictii generate de aglomerari sau in terenuri cu coeziune mica se monteaza cu succes conductele cu imbinari zavorate;

imbinarile mecanice asigura montarea racordurilor cu mare usurinta, ca si imbinarea tuburilor in subsoluri aglomerate si in galerii;

tuburile imbinate cu flanse isi gasesc intrebuintarea la statii de pompare, camere de vane a rezervoarelor, pasaje aeriene, galerii tehnice, rezervoare;

se recomanda protejarea tuburilor, racordurilor si imbinarilor cu mansoane din polietilena cand acestea sunt utilizate in soluri cu rezistivitate mica, in zone traversate de curenti vagabonzi, in soluri cu continut ridicat de sulfati sau cloruri sau care prezinta o activitate bacteriana.

Izolaţia exterioară are rolul de a asigura o protecţie durabilă împotriva coroziunii solului. În cazuri de coroziune ridicată a solurilor sau existenţei de curenţi vagabonzi se folosesc ca protecţie suplimentară manşoane de polietilenă.

Protecţia interioară a ţevilor din fontă ductilă este alcătuită din mortar de ciment aplicat prin centrifugare.Acest procedeu asigură o acoperire interioară bine compactată şi o suprafaţă interioară lisă.

Suprafaţa interioară a mortarului de ciment are rugozitate scăzută, ceea ce favorizează curgerea şi diminuează pierderile de sarcină, garantândîn timp performanţele hidraulice.

Teava din fonta ductila, DN 600mm si 800mm, PN 10 cu urmatoarele caracteristici:

Teava de presiune cu mufa, din fonta ductila, cu imbinare zavorata compusa din: segmente metalice de blocare sau inel de blocare, cordon de sudura si camera de siguranta;

grosimea minima a peretelui de fonta: mai mare sau egal cu 9,6 mm pentru Dn800 mm si mai mare sau egal cu 8 mm pentru Dn600 mm;

garnitura de etansare din EPDM conform EN 681-1;

captusire interioara cu mortar de ciment conform EN 545;

protectie exterioara a tevii conform EN 545-Sectiunea D2.3. Se vor folosi tevi cu acoperiri exterioare suplimentare pentru o protectie mai buna conform Sectiunii D 2.3. dupa cum urmeaza:

1. strat de zinc 200g/m2 si acoperire cu polietilena extrudata, in conformitate cu EN 14628, sau


- 167 -

2. strat de poliuretan, in conformitate cu EN 15189, sau 3. strat de zinc 200g/m2 si fibre de armare, acoperite cu mortar de

ciment, in conformitate cu EN 15542;

protectie la imbinare: Material plastic folosit ca invelitoare de protectie suplimentara a imbinarii conform DIN 30 672.

lungime utila a tubului de fonta maximum 7 m. Fitingurile din fontă ductilă – vor avea protectie interioara si exterioara cu acoperiri

epoxidice care au o grosime minima de 250 µM, in conformitate cu EN14901: - Piesa cot cu doua mufe – imbinare zavorata

Cot cu doua mufe din fonta ductila, conform EN 545 cu imbinare mecanica cu mufe , inclusiv segmente de blocare sau inel de blocare, garnituri conform DIN 28 603 din EPDM.

DN: 600, 800 mm Unghi: 11°; 22°; 30°; 45° PN: 10 - Piesa T – Piesa cu 2 flanse si flansa la 90° (Piesa T) din fonta ductila conform EN 545 cu

imbinare cu flanse conform EN 1092-2. DN1: 600, 800 mm DN2: 600, 800 mm (Flansa la 90 Grade) PN: 10 - Piesa cu flansa si mufa– imbinare zavorata Piesa cu flansa si mufa din fonta ductila, conform EN 545 cu imbinare mecanica cu

mufe , inclusiv segmente de blocare sau inel de blocare, garnituri conform DIN 28 603 din EPDM respectiv flansa conform EN 1092-2.

DN: 600, 800 mm PN: 10 - Piesa cu doua mufe si flansa la 90 Grade – imbinare zavorata Piesa cu doua mufe si flansa la 90° din fonta ductila, conform EN 545 respectiv DIN

28 650 cu imbinare mecanica cu mufe , inclusiv segmente de blocare sau inel de blocare, garnituri conform DIN 28 603 din EPDM respectiv flansa conform EN 1092-2.

DN1: 600, 800 mm DN2: 600, 800 mm( Flansa la 90 Grade) PN: 10 - Piesa cu o flansa – imbinare zavorata

Piesa cu o flansa, F, din fonta ductila, conform EN 545 respectiv DIN 28 650 cu imbinare mecanica cu mufe , respectiv flansa conform EN 1092-2.

DN: 600, 800 mm


- 168 -

PN: 10 Materialul de umplutura pentru pozarea conductei - cuprinde materialul pentru

patul de pozare al conductei(10cm), umplutura laterala precum si stratul de acoperire(30cm) necesar pozarii acesteia. Se vor folosi materialele urmatoare:

Pentru conductele din fonta ductila se va folosi nisip sau materialul de umplutura specificat de producatorul tevii.

Vehiculele trebuie să fie adecvate transportului şi operaţiunilor de încărcare şi descărcare a ţevilor şi a fitingurilor din fontă ductilă. Acestea trebuie să evite contactul între elementele de conductă şi suprafeţele metalice pentru a evita deteriorarea protecţiei.Facilitarea încărcării şi descărcării ţevilor prin utilizarea unor chingi textile sau cârlige adecvate.

3.3.11. LUCRARI MECANICE

3.3.11.1. Lucrari incluse in contract Lucrarile Mecanice incluse in Contract constau in pregatirea proiectului, a planurilor de lucru, fabricarea, montajul temporar la producatori sau subAntreprenorii de lucrari ai acestora, testarea, transportul pe Santier, montajul si darea in exploatare a echipamentului pentru Proiectul propus. Majoritatea componentelor echipamentului ce va fi furnizat vor fi astfel cum sunt detaliate in Specificatii, Cerintele Speciale si cum sunt indicate in planurile atasate la Documentatia de atribuire, dar Antreprenorul va include toate lucrarile auxiliare minore necesare pentru functionarea eficienta a lucrarilor ca intreg, fie ca sunt specificate sau nu. Echipamentul va fi completat cu motoare electrice, toate accesoriile specificate in cele ce urmeaza si va fi nou fabricat. Vor fi incluse toate coloanele, cuplurile, lagarele, balustradele, vanele, conductele, manometrele, placile de acoperire si cadrele, suruburile de ancorare, lubrifiantii, pupitrele de comanda, mecanismele de reglare si piesele de schimb impreuna cu toate celelalte aparate, dispozitive auxiliare si conexiuni, pentru ca lucrarile sa fie complete si perfecte in cel mai mic detaliu. Dispunerea utilajelor indicate in planurile atasate la Documentatia de atribuire se doreste a servi drept ghid pentru Ofertant. Fiecare Ofertant poate modifica dispunerea orientativa in mod adecvat conform cerintelor de amenajare.

3.3.11.2. Proiectarea si constructia Lucrarile vor fi proiectate sub toate aspectele astfel incat sa se conformeze celei mai recente practice ingineresti. Filozofia de proiectare va fi reprezentata de simplicitate si durabilitate astfel incat echipamentul sa ofere o functionare fara probleme pe termen lung, cu costuri de intretinere mici. O atentie speciala va fi acordata usurarii accesului pentru a se facilita inspectia, curatarea, intretinerea si reparatia.


- 169 -

Intregul echipament furnizat va fi proiectat sa intruneasca necesitatile unei operari satisfacatoare in conditiile variatiilor incarcarilor de operare, presiunilor si temperaturilor, inclusiv a temperaturii ambientale.

3.3.11.3. Lucrul in zonele periculoase Antreprenorul se va asigura ca intregul personal ce lucreaza sau viziteaza Santierul se va conforma masurilor de protectie impuse de catre Consultantul Supervizare, ca de exemplu sistemul “Permisului de lucru” pentru accesul in zonele cu risc ridicat, incluzand epuismentele, camerele vanelor, colectoarele si cladirile, pe langa Zonele de Pericol Electric.

3.3.11.4. Instructiunile de Operare si Intretinere Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, cu cel putin doua luni inainte de darea in exploatare, doua copii in versiune provizorie a Instructiunilor de Operare si Intretinere pentru toate sectiunile de lucrari, in limba romana. Instructiunile de operare vor fi pregatite astfel incat sa ofere o descriere pas cu pas a pregatirii si punerii in functiune a lucrarilor in ansamblu si oprirea acestora. Manualul de instructiuni pregatit de catre Antreprenor si manualele cu privire la utilajele furnizate de subAntreprenori vor fi tiparite pe hartie A4 si vor fi legate printr-o metoda ce permite indepartarea foilor. Dupa aprobarea Consultantului Supervizare antreprenorul va furniza sase copii dupa manualele cu instructiuni finale, in limba romana.

3.3.11.5. Protectia si impachetarea in vederea expedierii Inainte de a fi expediate de la Producator, toate utilajele vor fi adecvat protejate impotriva coroziunii si deteriorarii accidentale, prin vopsire sau alte mijloace aprobate, pe intreaga perioada de transport, depozitare si constructie. Antreprenorul va avea responsabilitatea ca Utilajele sa fie astfel impachetate si/sau protejate incat sa asigure livrarea lor pe Santier intacte si nedeteriorate. Toate utilajele si echipamentele vor fi ambalate in containere si ambalaje de cea mai buna calitate; nu va fi utilizat lemnul de mana a doua. Utilajele vor fi astfel ambalate incat sa suporte manipularea fara grija in tranzit si toate pachetele vor fi adecvate pentru mai multe etape de manipulare prin transport maritim, aerian sau terestru, mutare pe santier si stocare, incluzand posibilele intarzieri in livrare. Lazile de ambalare vor fi din planse intregi, nefiind permise lazile din sipci. Flansele conductelor, vanelor si fitingurilor vor avea capetele deschise protejate cu banda adeziva sau vor fi imbinate si apoi protejate cu discuri de lemn securizate cu pivoti de serviciu (care nu vor fi folositi pe santier) sau prin alte mijloace aprobate. Mansoanele si flansele cuplurilor flexibile vor fi legate cu sarma. Lazile ce contin inele de cauciuc, suruburi sau alte componente de mici dimensiuni nu vor cantari in mod normal peste 500 kg brut. Toate releele, instrumentele, etc. vor fi impachetate pentru transport, avand suruburi si/sau cleme de transport, marcate clar cu rosu, pentru a preveni miscarea componentelor mobile. In cadrul instructiunilor de operare si intretinere se va face referire la acestea, detaliindu-se modul de indepartare al acestor elemente de fixare temporare, inainte de instalarea echipamentului. Fiecare cutie sau pachet va contine o lista cu continutul, plasata intr-un plic rezistent la apa, iar doua copii dupa aceasta vor fi inaintate Reprezentantului Consultantului Supervizare de pe Santier, inainte de expediere. Toate componentele de material vor fi clar marcate pentru o identificare imediata in lista cu continutul ambalat. Antreprenorul va avea obligatia sa includa in Pretul Contractului toate materialele si lazile de ambalare necesare pentru transportul si livrarea in conditii de siguranta a Echipamentelor.


- 170 -

Consultantul Supervizare poate solicita sa inspecteze si sa aprobe ambalajul inainte de expediere, dar Antreprenorul va fi pe deplin raspunzator ca ambalajul sa fie adecvat pentru tranzit si o astfel de inspectie nu-l va exonera pe Antreprenor de raspunderea pentru pierderile sau pagubele cauzate de o ambalare defectuoasa.

3.3.11.6. Depozitarea si protectia pe santier Consultantul Supervizare va conveni cu Antreprenorul datele de livrare a echipamentului conform prezentei Specificatii: In cazul in care Programul Lucrarilor Civile este intarziat, in scopul prevenirii intarzierii expedierii Echipamentului sau a deteriorii celui depozitat pe santier, Antreprenorul va:

1) Ambala in mod adecvat toate componentele de echipamente pentru a inlesni depozitarea acestora in aer liber pe santier fara a suporta deteriorari de niciun fel.

sau 2) Va realiza pe santier un depozit aprobat, ce se conformeaza la urmatoarele cerinte

minimale, care de asemenea vor preveni deteriorarea Echipamentelor. Echipamentul electric: acoperit, cu aer conditionat, in zona etansata contra

patrunderii prafului si insectelor. Utilaje mecanice rotative: zone acoperite. Conducte, vane, constructii de otel, etc: invelite, situate in aer liber pe o suprafata

dura de sustinere. Sistemele de protectie ce vor fi utilizate vor fi de tipul celor ce nu se deterioreaza in lumina ultravioleta. Utilajele vor fi gata de montaj pe Santier pana la expirarea perioadei de fabricatie si transport, iar in cazul in care sunt finalizate si gata de montaj inainte de data convenita, Antreprenorul va amenaja depozitarea pe santier, asa cum este definita aceasta aici, pe propria cheltuiala, inclusa in Pretul Contractului. Antreprenorul va furniza asigurarea si va fi pe deplin si singurul raspunzator pentru siguranta tuturor echipamentelor depozitate pe Santier pe perioada ce precede montajul. Antreprenorul va avea responsabilitatea sa inspecteze intregul echipament inainte de depozitare si sa faca aranjamentele ca echipamentul deteriorat sa fie remediat inainte de livrarea la depozit. Antreprenorul va scoate echipamentul din depozit si il va livra la locul de montaj la primirea instructiunii de la Consultantul Supervizare. Antreprenorul va fi responsabil cu operarea, siguranta si intretinerea intregului echipament de pe santier in timpul si dupa montaj, pana la eliberarea Certificatului de Finalizare.

3.3.11.7. Piesele de sprijin ale conductelor si vanelor Toate suporturile necesare incluzand constructiile din otel de rezistenta, fundatiile, consolele, etrierele, sabotii de glisare, labele de gasca, piesele de expansiune, suruburile de fixare, suruburile de fundatie, punctele de fixare si ancorare si celelalte atasamente vor fi furnizate pentru a sprijini conductele si echipamentul asociat acesteia, intr-o maniera aprobata. Vanele, debitmetrele, filtrele si celalalte dispozitive montate pe conducte vor fi sprijinite independent de conductele la care sunt conectate. Acolo unde este posibil, imbinarile flexibile vor fi prevazute cu suruburi de ancorare sau alte mijloace, pentru a transfera presiunile longitudinale de-a lungul conductei ca intreg, astfel incat ancorele exterioare de la capetele oarbe, teuri si vane sa fie mentinute la minim.


- 171 -

Antreprenorul va indica pe planurile sale de lucru ce blocuri de reazem sunt necesare pentru a ancora conductele pe care le-a livrat. Consolele sau celelalte forme de sprijin care pot fi proiectate cu usurinta vor fi construite ca fiind rigide, din sectiuni de otel, prin nituire sau sudare, de preferinta fata de utilizarea turnarilor. Niciun punct de trecere al conductei prin plansee sau pereti nu va fi utilizat ca punct de sprijin, cu exceptia cazului in care se aproba de catre Consultantul Supervizare. Toate consolele si piesele de fixare vor fi galvanizate prin cufundare la cald conform Clauzei „Galvanizarea”.

3.3.11.8. Pompe GENERALITATI

Toate echipamentele statiilor de pompare, masinile si aparatele vor fi noi, complete si de prima clasa. Curbele de performanta si graficele de functionare ale sistemului pompe – sistem de refulare, pentru un domeniu de presiuni vor fi furnizate la depunerea ofertei pentru licitatie. Graficele vor indica randamentele si puterea utilajelor. Testarea pompelor trebuie asigurata conform standardelor romane si europene si la livrare utilajele vor fi insotite de diagramele de testare pe bancul de proba al uzinei producatoare. Graficele privind proiectul sistemului si al pompelor vor ilustra conditiile proiectului referitor la eficienta energetica si vor tine seama de urmatoarele conditii:

- cand sistemul hidraulic este in situatia prezenta; - domeniul complet de presiuni statice la nivelul statiei; - combinatiile posibile de operare a fiecarei pompe in ansamblul lucrarilor.

Pompele vor fi poziţionate pentru a facilita condiţiile favorabile de admisie în întreaga gamă de operare a pompei. Va fi depus graficul pentru Înălţimea de Aspiraţie Pozitivă Netă Cerută (ÎAPNC) pentru gama completă de debite, care va fi compatibilă cu cea disponibilă pentru a permite pompei să opereze, fără cavitaţii, pe întreaga gamă de debite la toate situatiile posibile. Turatia proiectată pentru orice pompă nu va depăşi 1450 rpm decât dacă este montată cu acţionare variabilă, caz în care viteza maximă permisă nu va depăşi 1800 rpm. Proiectul de asamblare a unităţilor de pompe şi metoda de a suporta ansamblurile rotative vor asigura că nici o unitate sau arbore nu operează la o viteză mai mică sau mai mare de 25% din viteza critică. Diametrele rotorului vor fi cu cel puţin 5% mai mici decât diametrul maxim care poate fi fixat în carcasă. Părţile rotative a fiecărei pompe vor fi suportate de pivoţi solizi. Proiectul trebuie să fie elaborat astfel încât nici o actiune să nu fie transferată de la pompă la arborele motorului unde acestea nu formează o unitate integrală. Împingerea şi lagărul de alunecare combinate trebuie să poată să aibă o rotaţie în sens invers la 150% fata de rotatia normala in operare.


- 172 -

Pompele instalate in camera uscata vor fi echipate cu etanşare mecanică cu dublu efect cu conexiune cu apă de etanşare / lichid de etanşare şi bucşă a arborelui. Pompele submersibile vor fi echipate cu etanşări mecanice cu dublu efect cu senzor de detectare a curgerilor în cutia de ungere dintre cele două etanşări, toate etanşările metalice fiind din material SiC/SiC. Acolo unde se găseşte că arborii prezintă un risc din cauza unei uzuri excesive a pivoţilor şi a presgarniturii, vor fi fixate noi bucşe. Inelele de compensare a uzurii şi ştuţurile de ţeavă vor fi montate la carcasă şi rotor la sectiunile de etansare. Acolo unde este necesară apă pentru etanşare şi lubrifiere, aceasta va fi lipsita de suspensii iar ţeava asociată se va fixa cu robinete pentru evacuarea aerului şi indicatori ai curgerii. Pompa va fi completă, cu tot echipamentul suplimentar necesar şi cu dispozitivele de măsurare pentru a fi o unitate completă şi trebuie pregatita imediat pentru utilizare. Aceasta va include vane de izolare, clapet de reţinere, reţea de ţevi de evacuare a apei de răcire, reţea de ţevi pentru golirea presgarniturii, reţea de eliberare a aerului, indicator de presiune, reţea de manometre, şuruburi de ancorare, platforme de acces şi alte articole după cum este corespunzător. Indicatoarele de presiune vor fi montate într-o poziţie care exclude vibraţiile şi stricăciuni accidentale. Diafragmele din taburetul capului de pompă vor fi protejate şi, dacă se găsesc în exterior sau în zone cu praf şi particule în exces, protecţia va fi din policarbonat solid sau plastic acrilic pentru a oferi protecţie faţă de vânt şi particulele purtate de vânt. Toate ştifturile, şuruburile şi bucşele folosite în construcţia pompelor vor fi din oţel inoxidabil. Toţi arborii intermediari dintre pompe şi motoare vor avea protecţie completă şi adecvată. Se va analiza optiunea ca toate pompele, acolo unde este posibil, vor avea acelaşi producător şi design pentru a simplifica cerinţele legate de piesele de schimb şi întreţinere ale clientului. În oferta lor, participantuii la licitaţie vor da detalii legate de cerinţele puterii motorului, configuraţia pompei şi dimensiunile ansamblului pompă - motor. Pompele trebuie puse în mişcare de motoare electrice, dacă nu se specifică altceva. Motoarele trebuie să aibe puterea nominală cel puţin de 125% faţă de puterea maximă necesară pentru ca pompa să funcţioneze la punctul optim. Piesele de angrenaj trebuie proiectate şi construite în concordanţă cu cerinţele specificate mai înainte. Orice putere transmisă trebuie să aibe puterea nominală cel puţin egală cu puterea motorului.

POMPELE DE APA UZATA SUBMERSIBILE

Pompele si motoarele vor fi continuu etalonate. Toate componentele vor putea fi renovate in timpul reparatiei generale si toate componentele ce pot fi inlocuite vor fi disponibile cu usurinta. Motorul si pompa vor forma o unitate integrala, adecvata pentru operare in conditii de submersie. Carcasa statorica, incastrarea pompei, rotorul si conexiunea de evacuare vor fi fabricate din fonta (EN GJL-250). In locul fontei se poate utiliza si otelul inoxidabil. Arborele pompei va fi fabricat din otel inoxidabil ( X 2 CrNiMoN 22-5-3)

Proiectul de montaj va fi conform dimensiunilor recomandate de furnizori, cu scopul de a se obtine o eficienta ridicata pentru toate pompele.


- 173 -

Pompele vor fi livrate impreuna cu toate dispozitivele de protectie, asa cum este recomandat de catre producator pentru o functionare sigura si indelungata. Etansarea arborelui mecanic va fi realizata din doua etansari independente pentru a se obtine o dubla protectie.montata in bloc de inox fara elemente mediene in miscare, cu rol de etansare Unitatea va fi echipata cu un detector de pierderi si un senzor de temperatura situat in aripile statorice. Senzorii vor opri pompele in cazul in care lichidul patrunde in carcasa statorica si respectiv in eventualitatea unei supraincalziri si cu senzori de prezenta ape vehiculate in camera cu ulei si senzori de temperatuta PTC. Vor fi utilizate bare de ghidaj din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2, pentru coborarea si ridicarea pompelor. Atunci cand pompa este coborata, aceasta va bloca automat conexiunea de evacuare. Va fi livrat cotul cu picior din fonta pentru sprijinirea pompelor. Lanturile din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2 fixate pe partea superioara a pompelor, vor fi utilizate pentru ridicarea si coborarea pompelor. Se va livra si instala si sistemul necesar ridicarea pompelor. Motorul va fi cuplat direct la pompă şi construit pentru funcţionare continuă sau sub apă clasa de izolatie F si clasa IP 68. Pentru motoare cu P > 25 KW se va monta senzori de temperatura in lagare tip PT 100 Capătul de cablu trebuie să fie impermeabil şi înzestrat cu un manşon şi o variaşie de întindere. Motorul va avea rulmeţii de tip bilă în poermanenţă unşi şi întreţinerea liberă. Pentru prevenirea actiuni corozive a factorilor fizici-chimici din apa partile in contact apa se vor proteja in mod obligatoriu cu un strat de material ceramic fara solventi; nepoluant. Nu se acepta strat de grund intre intre stratul ceramic si miezul piesei acoperite.

CARACTERISTICILE POMPEI CENTRIFUGE

Caracteristicile pompei centrifuge vor fi stabile, cu presiunea de refulare scăzând continuu de la un maximum pana la inchiderea supapei de golire. Caracteristicile vor fi supra-presiunea şi, dacă nu se specifică altfel, toate pompele vor fi potrivite pentru operarea în paralel cu alte pompe care refulează în acelaşi sistem. Cu excepţia pompelor axiale, toate pompele vor putea să fie pornite şi operate pe perioade scurte cu vanele de refulare închise. Randamentul pompei, care nu ar trebui să fie mai mic de 80-85%, trebuie să fie bine menţinut pe toată zona de funcţionare a pompei, chiar dacă aceasta necesită folosirea unui motor mai mare şi asigurarea unui vârf al consumului de energie.

3.3.11.9. Instalare si testarea echipamentelor APROBAREA INSTALARII

In cazul in care nu sunt specificate detalii (in Specificatie sau in planurile asociate) cu privire la locatia precisa sau metoda de instalare a echipamentului de masurare, senzorilor sau a celorlalte echipamente montate pe santier, Antreprenorul va inainta detaliile instalatiei propuse spre aprobare Consultantului Supervizare si va obtine aceasta aprobare inainte de a incepe lucrarile de instalare.

CERTIFICATELE DE TESTARE


- 174 -

Vor fi furnizate certificate de testare care vor oferi detalii cu privire la toate testele electrice si mecanice efectuate pe echipamente si materiale, inclusiv echipamentul de ridicare, rezervoarele, vasele sub presiune, cablurile si cablajul, atat la fabrica, cat si pe santier. Vor fi furnizate copii dupa certificatele tuturor testelor hidraulice ale lucrarilor. In termen de doua saptamani de la finalizarea testelor la care a luat parte, Antreprenorul va obtine si va inainta Consultantului Supervizare si celorlalte parti indicate certificatele de testare si curbele tuturor componentelor care certifica faptul ca au fost satisfacator testate, care descriu si ofera caracteristicile complete ale acestor teste. In Instructiunile de operare si intretinere vor fi incluse certificatele de testare ale componentelor majore, asa cum sunt detaliate in alta parte.

TESTELE HIDRAULICE ALE INSTALATIILOR

Intregul echipament ce face obiectul presiunii exercitate de apa bruta incluzand vasele sub presiune, pompele, fitingurile si vanele vor fi testate hidraulic la presiunea care este specificata sau la cel putin de 1.5 ori presiunea maxima de lucru. Vor fi inaintate certificatele de testare pentru toate componentele. Oricare dintre componentele testate hidraulic pot fi supuse re-testarii la intamplare, dispuse de Consultantul Supervizare si se va inainta Consultantului Supervizare notificarea cu privire la datele de testare.

3.3.11.10. Inspectia, testarea si garantarea instalatiilor Anexa Caracteristicilor Specifice va fi pregatita pentru urmatoarele componente de catre Ofertant, cu Caracteristicile Specifice garantate si eficienta echipamentului oferit pentru functiile specificate, la care acesta va fi obligat si care nu pot fi schimbate decat cu aprobarea in scris a Consultantului Supervizare. Pentru urmatoarele componente vor fi necesare teste complete conforme standardelor relevante si care sa demonstreze garantiile acordate:

- Toate pompele cu capacitate peste 15 l/s - Toate suflantele - Toate ingrosatoarele banda sau centrifugele - Toate panourile de control/panourile electrice de conexiuni - Toate intrerupatoarele - Toate condensatoarele electrice cu factor de corectie de inalta tensiune - Toate instrumentele de indicare si de control al procesului - Toate contoarele si instrumentele de masurare electrice - Toate controlerele logice programabile (PLC)

In plus, toate celelalte componente de echipament care nu sunt supuse la testarea probata vor fi montate temporar la fabrica, testate cu privire la operarea satisfacatoare si propuse pentru inspectie. Vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare copii certificate ale interpretarilor testelor date de catre prooducator, inainte de impachetarea pentru expediere. O asemenea inspectie, examinare sau testare nu il va elibera pe Antreprenor, producator sau furnizor de echipament de nicio obligatie care ii revine. Chiar daca Consultantului Supervizare i se va facilita participarea la testarea si/sau inspectia la fabrica a tuturor componentelor de echipament, el poate dispune ca testele sa aiba loc in absenta sa, iar testele vor fi efectuate ca si in prezenta sa, inaintandu-se copiile corespunzator certificate ale interpretarii testelor. Atunci cand componentele de echipament au aceesi marime si functie, se poate solicita, la alegerea Consultantului Supervizare, ca un numar redus de componente sa fie supuse


- 175 -

testelor la care acesta sa ia parte, dar acest fapt nu il va elibera pe producator de obligatia de a efectua teste de performanta asupra tuturor componentelor inainte de a le propune spre testare. In cazul in care, in urma inspectiei, examinarii sau testarii unui material sau echipament, Consultantul Supervizare va decide ca asemenea componente sau parti din acestea sunt defectuoase sau nu se conformeaza la Specificatii sau la cerintele de performanta, acesta poate sa respinga componentele sau partile de componente in cauza, notificandu-l in scris pe producator cu privire la aceasta respingere intr-un timp rezonabil si precizand motivele pe care s-a bazat o astfel de decizie. Retestarile se vor efectua pe cheltuiala producatorului. Daca si cand Consultantul Supervizare este multumit ca echipamentul a trecut testele impuse, el il va informa pe Antreprenor in scris cu privire la aceasta. Fiecare pompa (mai mare de 15 l/s) va fi testata cu martori ca o unitate integrala, la o capacitate de 50%, 100% si 110% din capacitatea etalon (puncte de functionare). Testele vor include curbele de eficienta pentru capacitatile anterior mentionate – atat pentru motoare, cat si pentru pompe. Curbele pentru motoare se vor baza pe indicii de eficienta specificati de producator.

3.3.11.11. Coordonarea programului de testare pe santier Antreprenorul va avea responsabilitatea de a coordona programul de testare pe santier a tuturor componentelor si de a se asigura ca toate partile interesate sunt prezente la testare pentru a-si indeplini obligatiile.

3.3.11.12. Testele la Terminare Dupa ce montajul s-a finalizat si echipamentul functioneaza satisfacator dupa prima punere in functiune, Antreprenorul il va informa pe Consultant Supervizare ca este pregatit sa demonstreze performanta instalatiilor. O astfel de demontratie va fi denumita de aici inainte ca Testarea pe santier, la care Consultantul Supervizare va lua parte. Antreprenorul va testa apoi complet toate componentele de echipament si va include prevederi si aranjamente pentru:

i) personalul de operare si de testare calificat pentru a se testa intregul echipament. ii) alimentarea cu si evacuarea serviciilor, lubrifiantilor, combustibililor si electricitatii. iii) instrumente de masurare si testare pentru a demonstra faptul ca echipamentele

functioneaza astfel incat se conformeaza la testele lucrarilor. Toate testele vor fi efectuate de catre Antreprenor sub supravegherea si in mod multumitor pentru Consultant Supervizare, dupa cum urmeaza:

i) Echipamentul de ridicare. Fiecare instalatie, inclusiv sinele si traversele vor fi testate pe santier la sarcinile de testare asigurate de catre Antreprenor, astfel incat sa demonstreze ca intregul este capabil sa ridice in mod satisfacator cu 25% peste sarcina nominala (ridicare in centrul cadrului, acolo unde este posibil) si vor fi furnizate certificatele de testare.

ii) Pompele. Fiecare set va fi testat cu privire la capacitate, consumul de energie de varf si viabilitatea mecanica.

iii) Echipamentul de dozare. Fiecare set va fi testat cu privire la dozarea volumelor specificate. Eficienta amestecului va fi determinata prin prelevarea de probe si analizarea lor cu privire la agentul dizolvat dupa 15 minute, 30 minute si o ora de la inceperea amestecarii.


- 176 -

iv) Conductele. Conductele montate pe santier vor fi testate hidraulic dupa montare la cel putin de 1.5 ori presiunea maxima de lucru. Antreprenorul va furniza toate materialele necesare, inclusiv flanse oarbe, pentru izolarea echipamentului.

Antreprenorul va face aranjamentele pentru alimentarea si evacuarea apei utilizate la testare, care va fi obtinuta dintr-o sursa aprobata de catre Consultantul Supervizare.

Testul final va fi realizat in prezenta Consultantului Supervizare. Antreprenorul va avea responsabilitatea in fata Consultantului Supervizare cu

privire la testarea sudorilor si inspectarea si testarea imbinarilor sudate, ca si de supraveghere a remedierilor defectelor de sudura.

Sudurile defecte vor fi remediate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Antreprenorul va pune la dispozitie toate facilitatile necesare, forta de munca si echipamentul pentru executarea corespunzatoare a inspectiilor si a testarilor de incovoiere incluse in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Vor fi permise Antreprenorului doua seturi de teste de incovoiere.

Conductele din fonta vor fi testate pe lungimile intre caminele de vizitare, caminele de vane sau pe lungimi mai scurte dispuse sau aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Fitingurile necesare pentru inchiderea temporara a orificiilor de deschidere de pe conducta care va fi testata vor fi proiectate in acest scop si vor fi adecvat consolidate pentru a suporta presiunea aplicata.

3.3.11.13. Specificatia pentru pregatirea si vopsirea utilajelor Aplicabila suprafetelor din urmatoarele locatii:

‘A’ Suprafata situata deasupra nivelului lichidului de proces si care nu este expusa la improscare cu aceasta, situata in medii non-agresive.

‘B’ Suprafete in contact cu apa netratata sau apa trata potabila. Vopselele utilizate pentru componente aflate in contact cu apa tratata potabila nu vor fi toxice.

‘C’ Suprafete sub nivelul lichidului de proces sau expuse la improscare cu acesta, situate in medii si/sau solutii non-agresive.

‘D’ Suprafete in contact cu solutii si/sau medii agresive. Pregatirea si vopsirea constructiilor de otel

Pregatierea facilitatilor si vopsirea initiala a constructiilor de otel situate in locatiile A, B & C

CONSTRUCTII DE OTEL PRELUCRAT

1. Pregatirea lucrarilor se va realiza dupa ce s-a finalizat prelucrarea si urmele de grasime au fost inlaturate.

2. Otelul, altul decat cel inoxidabil (cu exceptia celui care va fi ulterior total incastrat in beton sau care va fi impartit in parti suficient de mici pentru a fi galvanizat prin scufundare la cald, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare) va fi curatat prin prelucrare cu alice, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, astfel incat grosimea peliculei de la punctul cel mai de jos la cel mai inalt sa nu depaseasca 75 microni, ± 25%.


- 177 -

NB: Otelul galvanizat va fi lasat nevopsit in astfel de locatii. 3. Protectia initiala va fi aplicata in termen de 4 ore de la prelucrarea cu alice intr-o

zona curata din atelier si se vor aplica prevederile Specificatiilor. 4. Suprafetele vor fi complet lipsite de substante abrazive libere si li se va da un strat

de amorsare din poliamida: - fosfat de zinc epoxidic – doua straturi, sau - zinc cromat epoxidic – doua straturi*

* Acesta alternativa nu se va aplica suprafetelor din Locatia B. 5. Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa

uscata peste varfuri de cel putin 50 microni. 6. Pe invelisul de amorsare vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea.

CONSTRUCTIILE DIN OTEL SUDAT SI SECTIUNILE ACOPERITE

1. Constructiile de otel realizate la locul Lucrarilor vor primi pregatirea si protectia initiala mentionate mai sus, numai dupa ce prelucrarea si fabricarea au fost finalizate. Cand fabricarea se realizeaza prin suduri continue, toate suprafetele expuse vor fi accesibile pentru un tratament ulterior. Zgura si stropii vor fi inlaturati prin detasare din zona sudurilor, inainte de curatarea prin prelucrare cu alice.

2. Suprafetele interioare ale carcaselor si ale altor asemenea sectiuni inchise, acolo unde curatarea prin prelucrare cu alice nu este posibila, vor fi curatate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si apoi astupate si etansate. Pe aceste suprafete interioare nu se va aplica vopsea.

3. Sistemele de vopsire pentru o finisare primara vor fi aplicate in 48 ore de la amorsarea initiala, conform 3.

PROTECTIA INITIALA

1. Suprafetele constructiilor de otel care vor fi fabricate pe santier vor fi pregatite asa cum s-a specificat anterior si protejate initial cu o amorsa din material aprobat: - fosfat de zinc epoxidic – doua straturi, sau - zinc cromat epoxidic – doua straturi*

* Acesta alternativa nu se va aplica suprafetelor din Locatia B. 2. Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa

uscata peste varfuri de cel putin 50 microni. 3. Pe invelisul de amorsare vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea. 4. Constructiile de otel vor fi protejate in depozite acoperite situate la locul Lucrarilor

pana cand fabricatia va fi gata sa inceapa pe Santier. Dupa fabricarea pe Santier va fi aplicat primul strat de finisaj, cu conditia ca prevederile Specificatiilor sa fi fost indeplinite in mod satisfacator.

Pregatierea facilitatilor si vopsirea initiala a constructiilor de otel situate in locatia D 1. Pregatirea lucrarilor se va realiza dupa ce s-a finalizat prelucrarea si urmele de

grasime au fost inlaturate. 2. Otelul, altul decat cel inoxidabil va fi:

- pregatit si galvanizat prin scufundare la cald conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

3. Protectia initiala va fi aplicata numai la Lucrari. 4. Protectia initiala a suprafetelor galvanizate la cald va cuprinde:


- 178 -

i) Curatarea cu atentie si degresarea tuturor suprafetelor, urmata de decapare cu spalare – T, dupa cum se descrie in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

ii) In cazul in care o suprafata nu devine neagra, curatarea, degresarea si decaparea vor fi repetate.

5. Toate suprafetele vor fi apoi spalate cu grija cu apa curata, uscate complet si aplicat un strat de amorsa din: - poliamida intarita fosfat de zinc epoxidic – doua straturi

6. Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa uscata peste varfuri de cel putin 40 microni.

Sistemul de vopsire pentru o finisare primara in locatiile A, B and C 1. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate li se va aplica, inainte de expediere,

conform amplasamentului, un prim strat de finisaj, usor diferit ca nuanta de invelisul final, aplicat cu pensula sau pulverizare fara aer.

2. Suprafetelor din Locatia A un strat din material aprobat: - poliamida intarita epoxidica oxid feric micaceu – doua straturi

- va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa uscata de cel putin 125 microni. Intervalul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore.

3. Suprafetelor din Locatia B un strat din material aprobat: - aduct de amina – rasina epoxidica pura intarita – doua straturi

- va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa uscata de cel putin 125 microni. Intervalul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore. (A se face trimitere si la aplicarea stratului final, conform Specificatiilor).

4. Suprafetelor din Locatia C un strat din material aprobat: - poliamida intarita epoxidica - doua straturi

- va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa uscata de cel putin 125 microni. Intervalul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore. (A se face trimitere si la aplicarea stratului final, conform Specificatiilor).

5. Vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea pe sistemul de vopsire de finisaj primar.

6. Zonelor care vor deveni inaccesibile la montajul pe Santier (cu exceptia conexiunilor de pe santier) li se va aplica un strat final conform Specificatiilor.

PREGATIREA OTELULUI CARE VA FI TOTAL INCASTRAT IN BETON

Otelul care va fi total incastrat in beton va fi curatat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si nu va fi amorsat.

REPARAREA VOPSELEI DETERIORATE

1. Zgura si stropii vor fi inlaturati prin detasare din zona sudurilor si aceste zone, impreuna cu toate celelalte zone cu amorsa deterioarata, vor fi curatate mecanic cu peria de sarma si apoi vor primi un strat protector de amorsa din poliamida intarita aprobata: - fosfat de zinc epoxidic – doua straturi de amorsa, sau


- 179 -

- zinc cromat epoxidic – doua straturi de amorsa* * Acesta alternativa nu se va aplica suprafetelor din Locatia B. Vopseaua va fi aplicata cu pensula pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 50 microni, avandu-se grija sa se acopere complet suprafetele inegale, in special acelea ale sudurilor.

2. Primul sistem de vopsea de finisaj va fi aplicat in 48 de la amorsa, conform Specificatiilor.

SISTEMUL DE VOPSIRE PENTRU O FINISARE PRIMARA A SUPRAFETELOR GALVANIZATE IN LOCATIA D

1. Imediat dupa finalizarea montarii pe amplasament si inainte de imersiune sau expunerea la solutii sau medii agresive, toate suprafetele vor fi examinate, iar urmele de grasime sau alte substante contaminante vor fi inlaturate.

2. Zonele unde protectia initiala aplicata pe Lucrari a fost deteriorata in tranzit sau/si la montare vor fi curatate cu grija si revopsite conform Specificatiilor.

3. Suprafetele care au primit protectia initiala si zonele deteriorate in tranzit/montaj, care au fost reparate, vor fi curatate cu grija si li se va aplica un prim strat de finisaj din: - poliamida intarita epoxidica - doua straturi

- va fi aplicata cu pensula pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni.

4. Nu vor exista goluri in finisaj. 5. Sistemul de vopsire de finisare finala va fi aplicat in 48 ore fata de stratul de mai sus

in conformitate cu Specificatiile. SISTEMUL DE VOPSIRE PENTRU O FINISARE FINALA IN LOCATIILE A, B AND C

1. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate (cu exceptia acelor zone care sunt inaccesibile si carora invelisul final li s-a aplicat la Lucrari) li se va aplica un strat final de culoare (care va fi aprobat). Acest strat final va fi aplicat cu pensula dupa ce toate lucrarile civile asociate au fost finalizate.

2. Conexiunile cu suruburi, altele decat suprafetele de etansare ale conexiunilor cu suruburi de blocare, vor fi unite “umede”.

3. Zonele ale caror invelisuri de finisaj final au fost deteriorate in tranzit/sau montaj vor fi revopsite conform Specificatiilor.

4. O atentie speciala va fi acordata deteriorarii severe care duce la expunerea metalului gol, caz in care zonele deteriorate vor fi sablate pana la obtinerea unui finisaj lucios, amorsate si revopsite conform Specificatiilor.

5. Suprafetelor din Locatia A, invelisuri suficiente din: - email de silicon alchilat aprobat

- va fi aplicat pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 50 microni.

6. Suprafetelor din Locatia B un strat din: - aduct de amina – rasina epoxidica pura intarita – doua straturi

- va fi aplicat pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni. (Aprobarea aplicarii acestui strat final la Lucrari, acolo unde intarzierea aplicarii poate cauza deficienta de aderare intre invelisuri).


- 180 -

7. Suprafetelor din Locatia C un strat de: - poliamida intarita epoxidica - doua straturi

- va fi aplicat pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni. (Aprobarea aplicarii acestui strat final la Lucrari, acolo unde intarzierea aplicarii poate cauza deficienta de aderare intre invelisuri).

SISTEMUL DE VOPSIRE PENTRU O FINISARE FINALA IN LOCATIA D

1. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate galvanizate care au primit prima pelicula de finisaj li se va aplica un strat final cu pensula, in 48 de ore de la aplicarea primului strat de finisaj.

2. Toate suprafetele vor primi un strat protector din: - poliamida intarita epoxidica - doua straturi

Va conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni. FORMULA VOPSELEI DIN RASINA EPOXIDICA

1. Continutul rasinii epoxidice impreuna cu agentul de intarire nu va avea mai putin de 40% din greutate liant solid.

2. Procentul de pigment al liantului nu va depasi 80% din greutate. GROSIMEA TOTALA A VOPSELEI

Grosimea totala a vopselei la inspectia finala a lucrarilor va fi dupa cum urmeaza: Suprafetele in Locatia A – nu mai putin de 200 microni. Suprafetele in Locatiile B, C si D - nu mai putin de 300 microni.

Pregatirea si vopsirea celorlalte componente CONDUCTELE (NECAPTUSITE) CU EXCEPTIA CELOR CARE VOR FI POZATE IN

SOLURI AGRESIVE

1. Conductele de otel cu diametrul interior sub 80 mm, care vor fi utilizate la temperaturi de pana la 40°C, vor fi galvanizate prin scufundare la cald conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si invelite in polietilena atunci cand sunt pozate in sol. Atunci cand sunt utilizate la temperaturi de peste 40°C, conductele din otel galvanizat nu vor fi pozate in sol.

2. In Locatiile A, C si D conductele din fonta, fonta ductila si otel cu diametrul interior de 80 mm si peste, utilizate la temperaturi de pana la 40°C vor fi curatate conform practicii acceptate a producatorului si vor fi cufundate la cald pe interior si exterior intr-o solutie de bitum aprobata. Conductele din fonta ductila si otel vor fi invelite in polietilena inainte de pozarea in sol. Atunci cand sunt utilizate la temperaturi de peste 40°C va fi aplicata o solutie de bitum numai pe suprafata externa a conductelor din fonta ductila si otel, inainte de captusire si acestea nu vor fi pozate in sol.

3. Pe suprafetele exterioare ale conductelor expuse se vor aplica doua invelisuri de: - strat de protectie din aluminiu – un singur strat

Urmata de un numar suficient de straturi din: - email de silicon alchilat aprobat care sa confere o grosime a peliculei uscate de cel putin 100 microni dupa ce lucrarile de constructii civile au fost finalizate.


- 181 -

4. In Locatia B conductele din fonta, fonta ductila sau otel, cu diametrul interior de 80 mm sau mai mare, vor fi tratate in stricta conformitate cu cerintele pentru echipamentul din Locatia B. Conductele din fonta ductila si otel vor fi invelite in polietilena inainte de a fi pozate in sol. Atunci cand sunt utilizate la temperaturi de peste 40°C, conductele din fonta ductila si otel nu vor fi pozate in sol.

OTELUL FABRICAT

1. Componentele din otel moale vor fi galvanizate prin scufundare la cald dupa ce prelucrarea si fabricarea se realizeaza prin sudare continua sau intermitenta, toate suprafetele expuse vor fi accesibile pentru galvanizare. Alternativ, componentele din otel moale vor fi pregatite conform prevederilor Specificatiilor, in functie de locatie.

2. Toate celelalte componente si atasamente, fie ca sunt din fonta sau otel turnat, vor fi curatate cu grija prin sablare, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate imperfectiunile suprafetei vor fi corectate cu cutitul.

3. Amorsarea si vopsirea se vor executa in functie de locatie. COMPONENTELE DIN METALE NEFEROASE (CARE VOR FI UTILIZATE NUMAI

IN LOCATIILE A SI B)

Componentele din metale neferoase, cu exceptia aluminiului de rezistenta, vor fi curatate, degresate, amorsate si vopsite in functie de locatie.

ALIAJUL DE ALUMINIU DE REZISTENTA (CARE VA FI UTILIZAT DOAR IN LOCATIA A)

Aliajul de aluminiu (de rezistenta) rezistent la coroziune nu va fi vopsit, cu exceptia cazului in care se solicita aceasta in mod special de catre Consultantul Supervizare, exceptand gaurile pentru suruburi si fatadele, care vor fi degresate si li se va aplica un strat de:

zinc cromat epoxidic – doua straturi CASA SCARII DIN OTEL MOALE, INCLUZAND GRINZILE LONGITUDINALE,

BENZILE DE RULARE, STALPII SI PIESELE DE SUSTINERE ALE ACESTORA DIN LOCATIILE A, B SI C

Aceste componente vor fi pregatite si galvanizate prin scufundare la cald conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare dupa ce prelucrarea si fabricarea au fost finalizate si vor ramane nevopsite.

DISPOZITIVELE DE FIXARE

1. Suruburile, piulitele, saibele si celelalte dispozitive de fixare demontabile ale tuturor componentelor galvanizate si ale altor componente din aliaj de aluminiu vor fi confectionate din otel inoxidabil conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, Clasa 316S16 si vor ramane nevopsite. Saibele P.T.F.E. vor fi montate sub capul surubului atunci cand se fixeaza componentele galvanizate si componentele din aliaj de aluminiu.

2. Dispozitivele de fixare, cu exceptia celor puternic tensionate, ale componentelor feroase vor fi pregatite si galvanizate ca si otelul, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, amorsate si vopsite in raport cu locatia.


- 182 -

3. Nu vor fi acceptate electro galvanizarea, placarea cu nichel, cadmiu sau alt proces de placare, cu exceptia placarii cu crom.

4. Imbinarile cu suruburi ingropate in pamant vor fi protejate cu chit rasinos, care nu se va intari si invelite cu 3 straturi de banda P.T.F.E.

SUPRAFETELE DE ALUNECARE SI ROTATIVE PRELUCRATE

Aceste suprafete nu vor fi vopsite, dar li se va placa un strat de amestec de plumb alb si seu sau alt asemenea material aprobat, inainte de expediere de la Lucrari.

ORIFICIILE TEMPORARE

Toate orificiile temporare din echipamente, cum ar fi conexiunile la conducte ce vor fi realizate pe Santier, vor fi prevazute cu piese de lemn insurubate pe pozitie.

MOTOARELE ELECTRICE, DECLANSATOARELE, PANOURILE, CARCASELE SI CONDUCTOARELE DIN OTEL MOALE

1. Suprafetele motoarelor si declansatoarelor individuale vor avea finisajul recomandat de producator in raport cu locatia si li se vor aplica suficiente straturi pe santier din: - email de silicon alchilat aprobat

care sa confere o pelicula uscata cu o grosime de cel putin 100 microni. 2. Panourile si alte spatii inchise similare vor fi curatate, degresate, amorsate si

emailate la un standard superior al finisajului si vor fi stivuite uscate. Grosimea finala a peliculei nu va depasi 125 microni.

NB. Procesul propus va fi inaintat spre aprobare. 3. Conductoarele din otel moale vor fi galvanizate prin scufundare la cald conform

prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. ATELIERUL SI CONDITIILE DE PE SANTIER

1. Pregatirea si vopsirea ce vor avea loc la Lucrari vor fi realizate sub acoperis, la o temperatura ambientala controlata intre 16°C si 21°C si o umiditate relativa sub 85%.

2. In niciun caz vopsirea pe santier nu va avea loc la o temperatura ambientala sub 5°C, pentru aplicarea straturi lor epoxidice sau pe suprafete care nu sunt complet uscate.

SUPRAFETELE GALVANIZATE NEVOPSITE DIN LOCATIILE B SI C

1. Suprafetele nu vor fi imersate timp de trei luni de la galvanizarea prin scufundare la cald si/sau inainte de a se forma o patina protectiva adecvata.

2. Vopseaua va fi achizitionata de la un producator aprobat si va fi aplicata in stricta conformitate cu aceasta specificatie. Antreprenorul va emite o copie dupa aceasta specificatie fiecarui sub-Antreprenor implicat si producatorului vopselei.

3. Producatorul vopselei va verifica pe loc pregatirea si vopsirea si va trimite Antreprenorului un raport scris cu observatiile sale, pentru a fi inaintat Consultantului Supervizare.

3.3.12. LUCRARI DE DRUMURI


- 183 -

3.3.12.1. Defrisare si curatire Defrisarea si curatarea pentru lucrarile de drumuri vor fi executate in conformitate cu Clauza “Curatarea si defrisarea” din Specificatie.

3.3.12.2. Lucrarile de terasament pentru drumuri Lucrarile de terasament pentru drumuri se vor conforma in general Clauzei “Lucrari de terasamente” din Specificatie. Atunci cand densitatea terenului uscat la o adancime de 0.3 m de la nivelul platformei este sub 90% din densitatea maxima a terenului uscat, determinata conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, subsolul va fi refinisat si compactat la 90% din densitatea maxima a terenului uscat. Umplutura mai jos de 0.3 m adancime sub nivelul de platforma va fi compactata la 90% din densitatea maxima a terenului uscat. Umplutura ce se incadreaza in 0.3 m adancime sub nivelul de platforma va fi compactata la 95% din densitatea maxima a terenului uscat. Atunci cand se compacteaza sectiuni din subsol, se va acorda o atentie speciala conditiei ca subsolul natural sau umplutura sa fie compactate cu o usoara panta spre exterior pentru a se asigura o buna scurgere a apei de suprafata. Materialul excavat pentru patul de suport al drumului care este adecvat pentru umplutura va fi utilizat in acest scop in masura in care este posibil.

3.3.12.3. Finisarea si protectia subsolului In momentul in care subsolul a fost compactat in gradul dorit, suprafata va prezenta un strat paralel cu suprafata finisata a carosabilului si cu nivelele si sectiunea transversala corecte. Suprafata finisata a subsolului va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare inainte de amplasarea materialului de egalizare. Subsolul, odata compactat, cu forma definita si aprobat, va fi protejat si mentinut bine drenat. Utilajele si materialele nu vor fi depozitate sau stivuite pe strat. Traficului Antreprenorului nu i se va permite sa treaca peste subsolul finalizat, decat daca se aproba de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va repara, pe cheltuiala sa, orice portiuni moi sau deteriorari ale subsolului.

3.3.12.4. Materialul si Constructia Stratului de egalizare Materialul granular utilizat la stratul de egalizare se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate materialele vor fi dispuse, imprastiate egal si compactate, imprastierea efectuandu-se in paralel cu dispunerea. Materialul va fi imprastiat intr-unul sau mai multe straturi astfel incat, dupa compactare, grosimea totala sa fie cea impusa. Compactarea sub-bazei va fi de 98% din densitatea maxima a terenului uscat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si se va executa imediat ce este posibil, dupa ce materialul a fost imprastiat. Atunci cand utilajul de compactare nu are capacitatea necesara, stratul de egalizare va fi dispus in doua sau mai multe straturi. Pe perioada constructiei, stratul de egalizare va fi mentinut in conditii de drenaj permanent. Evacuarea va fi deviata permanent in afara constructiei. Evacuarea va fi deviata in afara constructiei pentru a se evita eroziunea.

3.3.12.5. Conditii cu privire la compactare Utilajele de compactare cu vibratii pot fi utilizate daca sunt aprobate de Consultantul Supervizare. Numarul traversarilor va fi determinat avandu-se in vedere caracteristicile utilajului si materialului care vor fi utilizate. Daca este necesar, vor fi prelevate specimene de testare pentru a se determina metoda optima de compactare. Suprafata fiecarui strat de material va fi, dupa finalizarea compactarii, bine inchisa, nemiscata sub utilajul de compactare si fara planuri de tasare. Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea stratului si recompactate.


- 184 -

3.3.12.6. Materialul si constructia bazei Baza va contine unul din urmatoarele materiale:

Piatra de fundatie selectata Piatra sfaramata Baza de pietris stabilizat cu ciment.

Pietrisul selectat sau piatra sfaramata vor avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de conditiile existente ale terenului. Materialul pentru baza va fi bine calibrat, in conformitate cu urmatoarele cerinte:

Valoarea CBR dupa 24 ore de inmuiere nu va fi mai mica de 80% Limita lichidului si indicele de plasticitate nu vor depasi 25% si respectiv 8% Limitele de calibrare vor fi:

Marimea sitei Procentajul de trecere a masei

75 mm 37.5 mm 20 mm 10 mm 5 mm

600 micron 75 micron

100 85–100 60–100 40–70 25–45 8–22 0–10

Marimea particulelor va fi determinata prin metoda spalarii si cernerii, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare Pietrisul selectat si piatra sfaramata vor fi compactate la 100% din densitatea maxima uscata. Compactarea se va executa prin udare si cu cilindrul compresor pana cand nu mai apar miscari vizibile ale materialului de piatra compactata, iar pietrele din materialul de baza atunci cand vor fi aruncate sub cilindru vor fi sfaramate. Un strat de finisare de nisip va fi cilindrat pentru a umple golurile din suprafata. Pietrisul selectat stabilizat cu ciment va avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de conditiile existente ale terenului. Pietrisul va fi conform cerintelor specificate anterior si va fi stabilizat cu ciment Portland in procent de 6 - 8%. Pentru a se obtine un amestec uniform de materiale si apa, pietrisul selectat stabilizat cu ciment va fi fabricat intr-un malaxor, transportat la amplasament si compactat la 100% din densitatea maxima uscata. Daca conditiile permit si Consultantul Supervizare aproba, baza de pietris selectat stabilizat cu ciment va fi fabricata pe santier, cu ajutorul unor biele rotative si cisterne de apa pentru a se obtine o baza bine amestecata. Conditiile de compactare vor ramane neschimbate, de ex. 100% din densitatea maxima uscata. Materialul va fi dispus, imprastiat egal si compactat, imprastierea efectuandu-se in paralel cu dispunerea. Materialul pentru baza drumului va fi imprastiat de preferinta intr-un singur strat, utilizandu-se o masina de derulat sau un utilaj similar aprobat. Materialul va fi imprastiat astfel incat dupa compactare grosimea totala sa fie conforma cerintelor. Antreprenorul va organiza lucrarea astfel incat sa fie evitate imbinarile longitudinale pe materialul intarit. Daca nu este posibil, atunci inainte de inceperea lucrarii pe o imbinare longitudinala de material intarit, marginea compactata anterior, in cazul in care a fost expusa mai mult de o ora, va fi taiata vertical pentru a se obtine o fata echivalenta cu grosimea specificata a stratului de material corect compactat. Compactarea bazei drumului la un minim de 100% din densitatea maxima uscata va fi finalizata de indata ce este posibil dupa ce materialul a fost imprastiat. Echipamentul de compactare nu se va sprijini direct pe materialul intarit sau deja intarit dispus anterior, decat in masura in care este necesar pentru a se obtine compactarea specificata a imbinarii. Se va


- 185 -

acorda o atentie speciala obtinerii compactarii complete in vecinatatea imbinarilor longitudinale si transversale, iar Antreprenorul va folosi suplimentar compactoare mici speciale daca este necesar sau se dispune de catre Consultantul Supervizare. Materialul necompactat sau slab compactat din vecinatatea imbinarilor de constructie va fi indepartat si inlocuit cu material proaspat. Suprafata fiecarui strat de material compactat, la finalizarea compactarii, va fi bine inchis, nu se va misca sub utilajul de compactare si nu va prezenta planuri de compactare, creste, fisuri sau material necompactat. Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea stratului si recompactate. Daca aceasta nu se poate realiza in 2 ore de amestecare, remedierea va cuprinde spargerea materialului pe intreaga grosime a stratului, indepartarea lui si inlocuirea cu material proaspat amestecat si compactat conform Specificatiei. Imediat dupa finalizarea compactarii, baza va fi maturata timp de cel putin 7 zile, cu exceptia cazului cand se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Maturarea se va realiza fie prin acoperirea cu un strat de plastic impermeabil, asigurat impotriva vanturarii de pe suprafata cu imbinari suprapuse pe cel putin 300 mm si stabilizate astfel incat sa se evite pierderea de umiditate sau in conformitate cu clauzele din Specificatie ce se refera la beton, sau prin pulverizare cu un compus de maturare aprobat. In ciuda celor mentionate anterior, Antreprenorul va construi baza drumului conform conditiilor si specificatiilor emise de Autoritatea sau Municipalitatea in cauza. Specificatia care a fost inclusa aici va fi aplicata numai in absenta unor conditii speciale ale acestor autoritati.

3.3.12.7. Pavajele asfaltice PAVAJELE ASFALTICE DE ACOPERIRE

Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde: Stratul de beton asfaltic Stratul de legatura Stratul de uzura

Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in special in ceea ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris. Stratul de beton asfaltic va fi cel mai gros si cel de uzura cel mai subtire.

BETONUL ASFALTIC AMESTECAT LA CALD Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor amestecurilor produse local. Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel:

Umplutura de praf inert 5 - 7 % bitum 70 - 75 % material calcaros gri sau albastru 23 - 25 % nisip

Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in masura in care este posibil. Vor fi furnizate Consultantului Supervizare numele si adresele producatorilor locali. Niciun amestec bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de Antreprenor si aprobata de Consultantul Supervizare, in scris. Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al asfaltului care va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de fabricatie se va incadra in gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi modificata in scris de Consultantul Supervizare.

LIMITARI DETERMINATE DE CONDITIILE METEOROLOGICE Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu este ploioasa. Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 °C si in


- 186 -

scadere, dar pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 °C si in crestere, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare.

PREGATIREA Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi curatata cu atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi acoperit cu un strat adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va fi utilizat va fi supus aprobarii Consultantului Supervizare. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient timp inainte de plasarea amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o pelicula subtire adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna legatura. Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub presiune, in cantitati de cel putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe metru patrat de suprafata, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Jaloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si intretinute de catre Antreprenor, supuse verificarii si corectarii Consultantului Supervizare, cu scopul ca Lucrarile sa se conformeze traseelor indicate pe planuri. Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si spatiate dupa cum dispune Consultantul Supervizare.

TRANSPORTUL Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de imprastire in camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea minima de pelicula de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura. Livrarile vor fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru o zi sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina artificiala satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. Incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi respinse. Nu va fi permisa remorcarea pe materialul proaspat dispus.

AMPLASAREA Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si excavare sau cea indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui amestec la momentul plasarii in utilajul de imprastiere va fi cea indicata de Consultantul Supervizare, plus sau minus 10 °C. Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului de asfalt sa fie neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata, sa se conformeze la sectiunea transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei benzi amplasate inainte de turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre Consultantul Supervizare. Atunci cand doua utilaje de imprastiere functioneaza decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult decat permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi. In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a lungul marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata pana cand nu este aplasat materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea va fi discontinua. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in stare de usoara compactare. Cilindrarea benzii adiacente va incepe de-a lungul imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil. In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi imprastiat manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid decat poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.


- 187 -

Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si structurilor similare vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea amestecului de bitum.

COMPACTAREA AMESTECURILOR Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem. Cilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara o dislocare nedorita. Nu va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat imprastiate. Cilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem, urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti. Cilindrarea va incepe la extremitatile benzilor si va continua catre centrul pavajului, suprapunandu-se pe fasiile succesive cu cel putin jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta. Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor diferite. Testele de conformitate in ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adaugare de material, dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii. In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi continuata pana ce se va obtine o densitate de cel putin 100%. In timpul cilindrarii, rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de acestea, dar nu se va permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindre aditionale si suficiente daca se constata ca nu se atinge densitatea pavajului. In zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat cu atentie cu batatoare manuale la cald, cu o greutate de cel putin 10 Kg, cu o suprafata de batere de cel mult 300 cm². Nu va fi permisa repararea stratului superficial al unei zone cilindrate. Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient, va fi indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite stationarea cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua masurile de precautie necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol sau alte materii straine pe pavaj, indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza. Antreprenorul va asigura forta de munca competenta care sa fie capabila sa execute lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului. Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o margine dreapta de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa finalizarea cilindrarii finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice iregularitate care depaseste toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare. Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privinta grosimii dupa cum dispune Consultantul Supervizare. Acolo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 5 mm mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul satisfacator, fara costuri suplimentare. Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte zone ale stratului. Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat sa asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate suprafetele de contact batatorite vor fi acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de plasarea amestecului proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in fagure, sau slab compactate, toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma, verticala sau cu panta abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa circulatia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.


- 188 -

3.3.12.8. Amplasarea bordurilor Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform Standardelor relevante, aliniate si la nivel, iar bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la aliniament sau nivel, la oricare dintre capete, vor fi inaltate si re-amplasate. Acolo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate inainte de pavaj. La refacere, de obicei se re-folosesc bordurile initiale, cu exceptia cazului in care acestea sunt deteriorate. Acestea vor fi curatate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la aliniamentul si nivelul celor nederanjate. Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm si captusite cu beton, turnat peste si in jurul panelor de fixare din otel anterior inserate in pavajul crud si modelate la sectiunea transversala dorita. Bordurile care sunt amplasate altfel decat pe pavajul de beton vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm, captusite cu beton si modelate la sectiunea transversala dorita. Bordurile circulare turnate special vor fi introduse in curbe cu raza de 13 m sau mai putin. Bordurile vor fi imbinate cu mortar de ciment, cu exceptia imbinarilor de expansiune care sunt realizate cu material de etansare premodelat, cu o grosime de 13 mm. Imbinarile de expansiune vor fi realizate prin fundatia si betonul de captuseala.

3.3.12.9. Aleile Platforma si subsolul aleilor vor fi pregatite dupa cum se stipuleaza pentru drumuri, cu exceptia cilindrarii de proba, care nu este necesara. Dalele de pavaj vor fi din beton prefabricat nearmat cu o grosime minima de 50 mm si avand o culoare naturala, cu exceptia cazului in care se dispune altfel, si se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Marginile aleilor vor fi din beton prefabricat. Acestea vor fi incastrate in fundatie de beton si modelate. Nu este necesara o baza dedesubtul aleilor. Baza va fi cea specificata pentru drumuri, amplasata si compactata la o grosime minima de 75 mm, cu ajutorul unui cilindru cu o masa de cel putin 2.5 tone sau un alt echipament aprobat care confera o compactare echivalenta. Atunci cand se stipuleaza o suprafata finala flexibila, stratul de baza va fi etansat cu un strat de bitum diluat, pulverizat la 100 secunde de grad, la o rata de 1.4 litri/m² si va fi acoperit cu un strat de uzura cu textura medie, avand o dimensiune nominala 6 mm si o grosime de 25 mm, fabricat si amplasat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Atunci cand dalele de beton sunt specificate ca suprafata finala, acestea vor fi incastrate intr-un strat de nisip cu o grosime de 50 mm, amplasata pe stratul de baza. Imbinarile vor fi realizate din mortar 3:1 nisip-ciment. Aleile cu suprafata din dale de beton nu vor avea in mod normal margini de beton prefabricat.

3.3.12.10. Testarea Antreprenorul va efectua teste la intervalele dispuse de catre Consultantul Supervizare pentru a demonstra ca materialele pentru sub-baza granulara si baza drumului se conformeaza Specificatiei si ca densitatile specificate pentru subsol, sub-baza si baza drumului sunt atinse. Antreprenorul va inspecta si testa fiecare zona a stratului pentru conformarea cu acuratete la nivelul suprafetei.


- 189 -

3.3.13. Lucrari electrice Această secţiune acoperă cerinţele generale pentru instalaţiile şi echipamentele electrice. Obiective

Specificaţiile electrice generale trebuie îndeplinite de către toate componentele, echipamentele şi instalaţiile electrice care fac obiectul acestui Contract. Fiecare locaţie are cerinţele sale specifice. În unele dintre ele este necesară doar o reabilitare parţială a instalaţiilor existente, în timp ce în altele este necesară realizarea unor instalaţii complet noi. Cerinţele specifice fiecărei locaţii sunt detaliate în capitolul 2 Specificaţii electrice particulare. În termeni generali, o furnizare completă de echipamente şi lucrări va fi descrisă în detaliu în cele ce urmează. Obiectul lucrărilor poate fi definit sintetic prin intermediul următoarelor elemente cheie:

cabluri de energie (forţă) de medie tensiune (MT) şi de joasă tensiune (JT) pentru alimentarea echipamentelor şi instalaţiilor şi cabluri de comandă, control şi semnalizare;

instalaţii şi sisteme de protecţie împotriva trăsnetelor, inclusiv conductoare de protecţie şi legături de echipotenţializare;

instalaţii de iluminat, inclusiv corpuri de iluminat, atât pentru iluminatul interior, cât şi pentru cel exterior;

aparatură de comutaţie / tablouri electrice pentru distribuţia energiei electrice;

trasee de cabluri, inclusiv toate tipurile de elemente de sprijin, reazem şi fixare;

cablarea circuitelor de de energie (forţă) şi de comandă, control şi semnalizare;

sistem de automatizare a proceselor bazat pe utilizarea unui sistem standardizat industrial ce utilizează automate programabile (PLC – Programmable Logic Controller);

instrumentaţie;

sistem de supraveghere centralizată echipat cu o interfaţă de utilizator standard de calculator personal (PC - Personal Computer);

sistem de alimentare neîntreruptibil bazat pe surse de alimentare neîntreruptibile (UPS – Uninterruptible Power Supply / Source) pentru PC-uri şi automate programabile;

Alte lucrări incluse vor fi după cum urmează: practicarea tuturor tipurilor de găuri şi deschideri în elementele structurale ale

construcţiei necesare atât execuţiei traseelor instalaţiilor electrice, cât şi fixării / susţinerii traseelor de cabluri, componentelor şi echipamentelor electrice pe elementele structurale ale clădirilor;

lucrări de săpătură şi de umplere a şanţurilor pentru cablurile îngropate;

procurarea şi montajul echipamentelor de instrumentaţie necesare;

asigurarea calităţii tuturor lucrărilor;

calibrarea traductoarelor şi transmiţătoarelor;

testări şi puneri în funcţiune;

documentaţie tehnică referitoare la toate lucrările efectuate;


- 190 -

pregătirea şi instruirea personalului;

Coduri şi standarde

În general, lucrările de instalaţii electrice vor fi executate în conformitate cu publicaţiile Comisiei Electrotehnice Internaţionale (CEI), dar şi cu standardele EN (europene) şi SR EN (româneşti armonizate) din domeniu. Componentele de orice fel vor fi din categoria produselor uzinate pe scară largă, având caracteristici conforme cu standarde de calitate recunoscute pe plan internaţional. Toate componentele vor purta marcajul de conformitate europeană CE. Documentele menţionate în continuare reprezintă cele mai importante documente cu care lucrările de instalaţii electrice trebuie să fie conforme:

Directiva de Joasă Tensiune 2006/95/EC (identică cu Directiva 73/23/EEC) Echipamente electrice proiectate pentru utilizarea în anumite limite de tensiune;

Directiva de Compatibilitate Electromagnetică 2004/108/EC (identică cu Directiva 89/336/EEC) de armonizare a legilor statelor membre referitoare la compatibilitate electromagnetică;

Directiva de maşini industriale 89/392/EEC, ulterior completată şi modificată de Directivele 91/368/EEC, 93/44/EEC, 93/68/EEC şi 98/37/EC de armonizare a legilor statelor membre referitoare la maşini industriale;

Seria de standarde SR EN 60034-1 - SR EN 60034-14 Maşini electrice rotative;

Seria de standarde SR EN 60204 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al masinilor;

Seria de standarde SR EN 60439 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune;

Seria de standarde SR EN 60076 Transformatoare de putere;

Seria de standarde SR CEI 60364 Instalaţii electrice în construcţii împreună cu seria de standarde SR HD 384 Instalaţii electrice în construcţii;

BS 7671:2008 Requirements for electrical installations. IEE Wiring Regulations. Seventeenth edition;

IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme electrice);

SR EN 61131 Automate programabile;

SR CEI 61024-1 Protecţia structurilor împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale;

SR EN 61557 Securitate electrică în reţelele de distribuţie de joasă tensiune de 1 kV c.a. şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de supraveghere a măsurilor de protecţie;

Cerinţele ANRE (Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică);

Orice alte reglementări române în domeniu, cum sunt normativele NP I 7, I 18/1, I 18/2, I 20, I 43, NP 061, NP 062, PE 107, ghidul GP 052, etc..

Acolo unde un alt standard, normativ, reglementare sau ghid de proiectare român este mai restrictiv decât documentele menţionate mai sus, standardul sau normativul român are prioritate.


- 191 -

Condiţii de funcţionare

Toate echipamentele, componentele şi materialele: trebuie să fie proiectate şi executate să funcţioneze corespunzător în condiţii de

exploatare şi de mediu cel puţin la fel de solicitante ca şi cele prezentate în acestă specificaţie;

încorporate în instalaţii trebuie să selectate astfel încât să conducă la minimizarea costurilor de întreţinere (mentenanţă). În cadrul proiectului nu vor fi utilizate decât echipamente, componente şi materiale noi;

trebuie să fie produse din gama standardizată a unui producător recunoscut pentru funcţionarea corespunzătoare a produselor sale în condiţii de exploatare şi de mediu similare celor din contract. Numărul de producători diferiţi trebuie menţinut cât mai mic posibil.

Compatibilitate electromagnetică

Compatibilitatea electromagnetică (CEM) reprezintă capabilitatea componentelor, circuitelor, echipamentelor şi sistemelor de a funcţiona în mod corespunzător într-un mediu electromagnetic, fără să producă interferenţe (emisii) inacceptabile cu alte echipamente şi sisteme sau fără să fie afectate de către alte sisteme care funcţionează în acelaşi mediu electromagnetic. Componentele, circuitele, echipamentele şi sistemele care pot cauza astfel de interferenţe sau care pot fi afectate de acestea sunt:

convertizoare de frecvenţă;

demaroare;

echipamente de instrumentaţie;

sisteme electronice de aprindere pentru lămpi cu descărcări în gaze;

surse de alimentare în comutaţie;

trasee paralele lungi de conductoare şi cabluri;

sisteme de comandă (PLC-uri şi PC-uri);

echipamente de telemetrie

Documentaţie

Atât în etapa de proiectare, cât şi în procesul de realizare fizică, toate instalaţiile şi echipamentele electrice vor fi marcate în conformitate cu următoarele standarde de bază:

SR EN 60445 Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare. Identificarea bornelor echipamentelor, a extremităţilor conductoarelor care au un cod de identificare şi reguli generale pentru un sistem alfanumeric;

SR EN 60446:2003 Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin reper numeric;

SR EN 60654 Condiţii de funcţionare pentru mijloace de măsurare şi conducere a proceselor industriale;

IEC 60417 Graphical symbols for use on equipment (SR EN 60417 Simboluri grafice utilizate pe echipamente);


- 192 -

IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme electrice);

SR EN 61082 Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică.

Documentaţia va trebui să includă desene detaliate pentru toate echipamentele şi instalaţiile electrice, constând în următoarele tipuri de desene:

borderou de piese desenate;

planurile instalaţiilor de forţă şi comandă / semnalizare;

planurile instalaţiilor de iluminat interior şi exterior (dacă este cazul);

planurile traseelor interioare şi exterioare de cabluri;

planuri de amplasament pentru toate componentele şi echipamentele electrice;

lista tuturor consumatorilor electrici (inclusiv instrumentaţie);

schema monofilară generală, scheme monofilare, multifilare şi desfăşurate, specificatii de aparataj, liste de conectori, liste de etichete pentru toate tablourile, dulapurile şi cutiile de comandă;

jurnale de cabluri de forţă şi comandă / semnalizare;

liste de intrări / ieşiri pentru automatele programabile;

specificaţii pentru toate componentele şi echipamentele electrice procurate;

Consideraţii de mediu

Instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie să poată funcţiona în condiţii optime în diverse amplasamente din cadrul obiectivelor acestui contract în interiorul şi, după caz, în exteriorul acestora.

Cablare

GENERALITĂŢI

Antreprenorul va furniza cabluri de energie (forţă) şi comandă asociate cu uzina / staţia şi materialele furnizate în cadrul contractului. Instalaţiile electrice vor fi conforme cu cerinţele standardului BS 7671. Cablurile vor fi dimensionate şi alese în conformitate cu cerinţele aceastei specificaţii. Pentru toate cablurile propuse spre aprobare pe perioada Contractului vor fi remise detalii şi calcule de încărcări ale acestora. Antreprenorul va fi răspunzător pentru alegerea traseelor de cabluri, precum şi de calculul lungimii acestora. Tipuri de cabluri Definiţii: XLPE - polietilenă cu structură reticulată; PVC - policlorură de vinil; SWA - armătură din sârmă de oţel; MI - izolaţie minerală.


- 193 -

Cablurile de energie (forţă) de medie tensiune 6 kV - 30 kV vor fi cu conductoare multifilare din cupru cu izolaţie din PVC/XLPE, şi manta exterioară din PVC, armate SWA, conforme cu SR CEI 60502-2. Cablurile de energie (forţă) de de joasă tensiune (< 600/1000 V) vor fi cu conductoare din cupru moale cu izolaţie din PVC/XLPE, şi manta exterioară din PVC, armate SWA sau cu bandă de aluminiu, conforme cu IEC 60502. Instalaţiile electrice interioare de mică putere (iluminat şi prize, încălzire şi curenţi slabi) vor fi realizate cu cabluri de energie de joasă tensiune cu conductoare din cupru cu izolaţie din PVC şi manta exterioară din PVC sau cu conductoare din cupru cu izolaţie din PVC, conforme cu BS 6004şi vor fi instalate în tuburi sau orice alte mijloace de protecţie mecanică. Instalaţiile electrice exterioare de mică putere (iluminat, încălzire şi curenţi slabi) vor fi realizate cu cabluri de energie de joasă tensiune cu conductoare din cupru cu izolaţie din XLPE, armate SWA şi manta exterioară din PVC, conforme cu IEC 60502. Circuitele de alarmă pentru incendiu vor fi executate în cabluri cu izolaţie MI. Cablurile MI vor avea conductori de cupru, ecran din bandă de cupru şi manta exterioară din PVC colorată în roşu. Exceptând cazurile când se specifică altfel de catre producătorii de echipamente, cablurile de comandă, control şi semnalizare vor fi de tip multi-perechi cu conductoare unifilare, vor avea izolaţia şi mantaua din PVC, vor fi ecranate şi armate SWA conforme cu standardul ESI 09-6 Secţiunea 3. Conductorii vor fi monofilari cu diametrul de 0.9 mm. Cablurile vor avea un ecran general. Cablurile şi conductoarele vor avea o secţiune minimă de 1,5 mm2 pentru circuitele de comandă (inclusiv comenzile pentru echipamentele programabile) şi de 2,5 mm2 pentru circuitele de energie (forţă). Secţiunile minime nu se aplică în cazul circuitelor de instrumentaţie/telemăsurare), unde pot fi utilizate cabluri cu secţiuni mai mici sau cabluri speciale.

INSTALARE

(a) Generalităţi Cablurile vor fi instalate în conformitate cu recomandările producătorului. Cablurile vor fi continue fără înnădire. Nu se admit înnădiri decât cu aprobarea scrisă a Consultant Supervizareului. Cablurile vor fi fixate cu coliere sau scoabe, în jgheaburi, paturi de cablu sau în tuburi (ţevi) de protecţie. Cablurile şi conductoarele cu izolaţie sau manta din PVC nu vor fi pozate lângă obiecte din polistiren. Separaţia cablurilor amplasate în şanţuri, jgheaburi tuburi sau în canale de cabluri va fi în conformitate cu BS 7671. Va fi acordată o atenţie specială pentru a asigura o separaţie corectă a circuitelor cu siguranţă intrinsecă. Cablurile vor fi instalate folosind forţă de muncă calificată şi echipamente ca suporţi de tamburi şi role de tragere a cablurilor. Nu se va apela la echipamente de tragere mecanică decât în cazuri extreme şi doar dacă echipamentele de tragere sunt prevăzute cu cu limitatoare de cuplu. (b) Suporturile de cablu


- 194 -

Cu excepţia cablurilor montate subteran, a celor în jgheaburi, paturi de cabluri sau tuburi (ţevi) vor fi sprijinite şi fixate în mod ferm. Cablurile fixate pe paturi de cabluri vor fi sprijinite la intervale care nu depăşesc 500 mm. Clemele de prindere a cablurilor vor fi instalate la distanţele recomandate de către producător. Traseele singulare de cabluri armate cu izolaţie şi manta din PVC vor fi sprijinite numai cu coliere din PVC. Traseele multiple de cabluri armate cu izolaţie şi manta din PVC vor fi fixate în jgheaburi sau paturi de cabluri sprijinite cu elemente de reazem din oţel. Cablurile din PVC nearmat vor fi instalate în tuburi / ţevi de protecţie sau în canale de cabluri. (c) Canale şi jgheaburi (paturi) de cabluri Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi confecţionate din profile metalice perforate realizate din oţel moale galvanizat la cald şi vor avea margini dublu îndoite. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi dimensionate astfel încât să permită adaugarea ulterioară a unui număr suplimentar de cabluri egal cu 25% din cele care vor fi pozate conform condiţiilor contractuale. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi instalate pe suporţi zincaţi adecvaţi (console) în conformitate cu specificaţiile producătorului acestora sau produşi de către acesta. Distanţa minimă din spatele jgheaburilor (paturilor) de cabluri va fi de cel puţin 25 mm şi va fi adecvată pentru a permite fixarea cablurilor cu coliere din PVC. În zona rosturilor de dilatare ale construcţiei, continuitatea mecanică a jgheabului (patului) de cabluri va fi întreruptă iar continuitatea electrică va fi asigurată prin intermediul unui conductor electric flexibil multifilar. Canalele de cabluri vor fi confecţionate fie din oţel moale fie din plastic şi vor fi conforme cu SR EN 50085 şi SR EN 61537. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi confecţionate din oţel moale. Canalele de cabluri şi jgheaburile (paturile) de cabluri confecţionate din oţel moale vor fi galvanizate. În orice loc unde, în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de debitare, găurire sau sudare, acoperirea galvanică a jgheabului (patului) de cabluri este deteriorată, ea va trebui refacută şi adusă la starea iniţială. Numarul de cabluri pozate în jgheaburi (paturi) va fi cel recomandat de standardul BS 7671 iar factorul de umplere nu va depăşi 45 %. Fixarea canalelor de cabluri şi a jgheaburilor (paturilor) de cabluri, precum şi instalarea cablurilor în sau pe acestea vor fi efectuate folosind doar accesoriile şi elementele de îmbinare / fixare aprobate de către producătorului canalelor şi jgheaburilor (paturilor). Aceste accesorii şi şi elementele de îmbinare/fixare vor fi fie produse din material rezistente la coroziune, vopsite sau tratate în mod adecvat pentru a le face rezistente la coroziune. Toate conexiunile şi îmbinările traseelor de canale şi jgheaburi (paturi) de cabluri vor fi prevăzute cu legături electrice realizate cu conductoare multifilare cu rol de a asigura continuitatea electrică a legării la pământ a canalelor şi jgheaburilor (paturilor) de cabluri. (d) Sisteme de tuburi (ţevi) Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor pentru instalaţiile interioare vor fi realizate fie din policlorura de vinil neplastifiată (uPVC) de tip greu ce vor fi asamblate cu adezivi pe bază de solvenţi fie din oţel moale galvanizat la cald conform cu BS 5486 clasa 4, ce vor fi asamblate prin intermediul unor racorduri (mufe) filetate. Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor pentru instalaţiile exterioare vor fi din oţel galvanizat. În orice loc unde, în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de debitare, găurire sau sudare, acoperirea galvanică este deteriorată, ea va trebui refacută şi adusă la starea iniţială.


- 195 -

Sistemele de tuburi (ţevi) de protecţie a cablurilor vor fi conforme, după caz, cu BS 4607, BS 4568 şi SR EN 50086-1 iar numărul de cabluri instalate nu-l va depăşi pe cel recomandat în BS 7671. Elementele de îmbinare/fixare şi accesoriile sistemelor de tuburi (ţevi) de protecţie a cablurilor vor fi produse fie din materiale rezistente la coroziune, vopsite sau tratate în mod adecvat pentru a le face rezistente la coroziune. Nu se vor folosi tuburi (ţevi) cu diametrul mai mic de 20 mm. Cablurile şi conductoarele pozate în tuburi (ţevi) vor fi continue între capetele tubului; nu se permit nici un fel de înnădiri în interiorul tuburilor (ţevilor). Dozele de derivaţie şi tragere vor fi amplasate astfel încât între două doze consecutive să nu există mai mult de două elemente de schimbare a direcţiei (coturi) sau echivalentul acestora, sau o distanţă mai mare de 9 metri una faţă de cealaltă. Dacă se utilizează tuburi (ţevi) metalice flexibile, acestea acestea vor fi din oţel zincat cu manta exterioară din PVC şi vor fi prevăzute cu piese de capăt şi racord corespunzătoare. Separat, în tub se pozează şi un conductor din cupru cositorit (stanat) conectat la ambele capete la instalaţia de legare la pământ. Atunci când tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor se termină în tablouri de distributie, dulapuri, cutii de comandă sau alte echipamente care nu sunt prevăzute cu racord filetat, tuburilor li se vor adapta mufe filetate din bronz (alamă) prevăzute cu garnitură de etanşare. În zona rosturilor de dilatare ale construcţiei, tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor vor fi îmbinate prin intermediul unor elemente expandabile. În zona de îmbinare a tuburilor (ţevilor) vor fi prevăzute, de asemenea, cutii de vizitare în ambele părţi. Dacă distanţa de la suprafaţa dozelor la suprafaţa peretelui sau tavanului finisat depăşeşte 6.5 mm, vor fi prevăzute inelele de extensie. Dozele de derivaţie şi tragere pentru tuburi (ţevi) vor fi fixate de elementele de structură prin intermediul a cel puţin două şuruburi în mod independent de sistemul de tuburi (ţevi). Se vor utiliza şuruburi cu acoperire galvanică rezistentă la coroziune sau de alamă. Elementele de susţinere (suporţii) tuburilor (ţevilor) vor fi prevăzute la distanţa de 300 mm faţă de dozele de derivaţie şi tragere şi la distanţa de 1 metru unul de celălalt pe traseele rectilinii continue. În situaţia în care tuburile (ţevile) urmează să fie montate îngropat în elementele de construcţie, adâncimea canalului practicat trebuie să fie astfel încât să permită aplicarea unui strat de tencuială sau alt finisaj de cel puţin 6 mm peste acestea. Conductoarele şi cablurile vor fi pozate în tuburi numai când temperatura ambientală a înregistrat continuu valori de peste 0º C timp de 24 ore. În principiu, cablarea subcircuitelor finale va fi realizată în buclă, cu efectuarea tuturor conexiunilor în comutatoarele/întreruptoarele principale, în tablourile de distribuţie, în corpurile de iluminat şi în dozele de distribuţie. Conductoarele de fază şi neutre ale circuitelor individuale vor fi pozate în acelaşi canal (tub profilat). Fitingurile tuburilor (canalelor profilate) vor avea aceeaşi culoare cu cea a a tuburilor (canalelor profilate). Nu este admisă utilizarea coturilor de inspecţie sau solide, a elementelor de racordare şi a teurilor ca elemente de configurare a traseelor tuburilor (ţevilor).


- 196 -

Pentru instalaţii de iluminat şi puncte de conexiune (joncţiune) vor fi utilizate doze circulare din tablă de fier decapată. Fitingurile tuburilor (ţevilor) montate îngropat vor fi prevăzute cu capace de acoperire. Mufele şi dopurile de blindare vor fi confecţionate din alamă. Montajul tuburilor (canalelor profilate) se va face astfel încât, după finalizarea acestuia (adică atunci când finisajele pereţilor, tavanelor şi pardoselilor au fost încheiate), operaţiile de cablare electrică să poată fi efectuate comod. Reţeaua de tuburi (canale profilate) va avea, obligatoriu, continuitate electrică şi mecanică. Tuburile (ţevile) vor fi montate îngrijit, într-o dispunere simetrică, cu trasee orizontale sau verticale. Trasee oblice (înclinate) vor fi adoptate doar atunci când acestea sunt paralele cu anumite elemente particulare ale construcţiei. Tuburile (canalele profilate) vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 150 mm de conductele de apă sau ale altor utilităţi. Traseele tuburilor (canalelor profilate) vor fi astfel configurate astfel încât apa provenită prin condensare să se poata acumula în zonele joase ale traseelor, de unde aceasta să poata fi evacuată prin întermediul unui ştuţ de drenare. Tuburile (canalele profilate) vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 150 mm de conductele de apă sau ale altor utilităţi. Toate curburile tuburilor (canalelor profilate) metalice se vor executa pe maşini speciale, utilizându-se profile de formare adecvate. Razele de curbură nu vor fi mai mici decât de trei ori diametrul exterior al tubului. În situaţiile în care, în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de prelucrare sau montaj, acoperirea galvanică a tuburilor (canalelor profilate) metalice este deteriorată, ea va trebui refacută cu grund de zinc şi vopsea de aluminiu şi adusă, astfel, la starea iniţială. Toate filetele expuse vor fi tratate într-o manieră asemănătoare, etanşeitatea imbinărilor filetate fiind asigurată ca şi pentru îmbinarile conductelor de apă. Suprafaţa interioară a tuburilor (ţevilor) şi fitingurilor va fi netedă şi toate capetele tuburilor (ţevilor) vor fi debavurate (alezate). Tuburile (ţevile) încastrate în beton vor fi poziţionate în "axa neutră". Conductele îngropate în pământ vor fi preizolate cu bandaj realizat cu bandă bituminoasă suprapusă (la jumătate din lăţime) sau echivalent. Bandajul va depăşi cu 150 mm punctul unde conducta părăseşte pământul. Tuburile metalice îngropate în pamânt cu rol de protecţie a cablurilor nu vor fi utilizate ca electrozi orizontali pentru prizele de pământ. Nu se vor utiliza grăsimi, pulberi sau alţi lubrifianţi în scopul facilitării operaţiilor de pozare / tragere a conductoarelor şi cablurilor fără acordul prealabil scris al Consultant Supervizareului. Pentru conectarea tuburilor fixe la echipamente care vibrează în decursul funcţionării normale se vor utiliza tuburi flexibile. (e) Reţele electrice subterane - Cabluri îngropate Cablurile îngropate vor fi montate în ţevi de protecţie. La subtraversările drumurilor de acces, la schimbări la direcţie sau la intervale de 30 m pe rute drepte vor fi prevăzute cămine de tragere a cablurilor.


- 197 -

Pentru extinderi viitoare va fi prevăzută cel puţin o ţeavă de rezervă (sau 10 % din totalul ţevilor instalate pe fiecare dintre trasee - care este mai mare). Aranjamentul traseelor cablurilor va trebui să asigure o interferenţă minimă între acestea. În mod deosebit cablurile de semnal, cele ale aparaturii de măsurare şi cele de transmisii seriale de date vor fi separate fizic de cablurile de forţă şi nu vor fi pozate în aceleaşi ţevi. Cablurile se pozează la o adâncime de cel puţin 500 mm şi de maximum 1000 mm faţă de suprafaţa solului, dar, oricum situată sub adâncimea de îngheţ din zona respectivă. Fundul şanţului precum şi primii 25 cm de umplutură nu vor conţine pietre sau obiecte ascuţite / tăioase. Acolo unde şanţurile de cabluri trec prin umplutură de piatră, cablurile vor fi aşezate pe un pat de nisip de 80 mm. După pozare, cablurile vor fi acoperite cu un alt strat de nisip cu grosimea de 80 mm măsurată de la partea superioară a cablului. Acolo unde nisipul poate aluneca, va fi prevăzută o folie adecvată. Deasupra stratului superior de nisip, se va aşeza pe toată lăţimea şanţului o folie (bandă) avertizoare inscripţionată, amplasată la o distanţă de 25 cm de suprafaţa solului. Cablurile aşezate sub sau prin şosele, trotuare, structuri sau clădiri vor fi instalate în canale. În poziţiile indicate în documentaţie (desene) şi la schimbările de direcţie a traseelor cablurilor îngropate vor fi instalate borne sau jaloane (markeri) de trasee de cabluri. Fiecare bornă sau jalon (marker) va fi constituită dintr-un bloc din beton de 30 / 15 cm pe care va fi marcată o săgeată, care să indice direcţia traseului cablului. Cablurile aşezate sub sau prin drumuri, căi de acces, structuri sau clădiri vor fi instalate în tuburi (ţevi) încastrate în beton. Şanţurile săpate pentru pozarea cablurilor vor fi sprijinite în mod adecvat şi vor fi protejate de orice infiltraţie de apă pe perioada pozării cablului. În cazurile în care şanţurile pentru cabluri sunt excavate sau umplute de către terţi, în contract li se vor oferi acestora detalii referitoare la modalităţile de execuţie. Acolo unde cablurile trec din pământ netasat spre o structură fixă, trebuie lăsată suficientă rezervă pentru tasare. (f) Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor Tuburile (ţevile) furnizate conform contractului vor fi din uPVC cu etanşări de capăt realizate cu inele de cauciuc şi vor avea diametrul minim de 100 mm. Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor vor fi prevăzute cu fire de tragere din nylon (min 1 kN). Firele de tragere vor fi rămâne în tub (ţeavă) după instalarea cablurilor. La terminarea lucrărilor instalaţiei În locurile unde intră în clădiri sau în cămine de tragere, sau unde capătul este vizibil, tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor vor fi etanşate la ambele capete folosind spumă poliuretanică impermeabilă la apă, gaze sau dăunători. Lungimea dopului de spumă va fi de cel puţin 300 mm. Capătul tubului (ţevii) va fi încastrat în beton pe toate părţile pe o lungime de 150 mm. (g) Canale de cabluri Acolo unde vor fi utilizate canale de cabluri, Antreprenorul va include pentru instalare, după necesităţi, îndepărtarea şi înlocuirea capacelor acestora. La terminarea instalării cablurilor,


- 198 -

intrările şi ieşirile acestora din canale de cabluri vor fi etanşate folosind o spumă poliuretanică. (h) Identificarea cablurilor La ambele capete cablurile şi conductoarele vor fi prevăzute cu etichete pe care va fi trecut numărul de identificare corespunzător celui din documentaţie. În situaţia în care mai multe fascicole de cabluri sunt pozate în canale, tuburi, jgheaburi, paturi de cabluri sau direct în pământ, pe trasee lungi, prin camere sau clădiri diferite, se vor aplica marcări (etichetări) intermediare. Acolo unde cablurile sunt instalate în tuburi (ţevi), cablurile vor fi identificate prin numerele lor de referinţă în fiecare cămin de tragere a cablurilor. (i) Terminaţiile cablurilor şi conductoarelor În dreptul echipamentelor / instalaţiilor, capetele cablurilor armate vor fi echipate cu terminaţii de cabluri (presetupe) în conformitate cu SR EN 50262 şi BS 6121-5. Toate terminaţiile de cabluri (presetupele) vor fi prevăzute cu manşoane izolatoare din PVC Pentru instalaţii exterioare conectorii vor fi de tip EIW iar pentru instalaţii interioare vor fi de tip CW. Terminaţiile de cabluri (presetupele) vor trebui corect dimensionate funcţie de diametrul exterior al cablului respectiv. Izolaţia interioară a cablului va trebui să intre în presetupă cel puţin 12 mm. Clema de armătură va trebui să fie asigurată să suporte o forţă de tracţiune de 1000 N. Toate terminaţiile de cabluri (presetupele) vor fi prevăzute cu manşoane izolatoare din PVC, piuliţe de blocare şi conexiune la la instalaţia de legare la pamânt. Montajul terminaţiilor cablurilor cu izolaţie minerală (MI) se va face utilizând uneltele şi sculele recomandate de către producătorul cablului. Înainte de terminarea cablului, acesta va fi supus unui test de măsurare a rezistenţei de izolaţie efectuat la 1000 V, care va trebui să releve o valoare mai mare de 500 Megohm (MΩ) a acesteia. Dacă se înregistrează valori ale rezistenţei de izolaţie mai scăzute decât această valoare, Antreprenorul va trebui ca, înainte de retestare, să usuce cablul printr-o metodă aprobată de către Consultant Supervizare. Cablul va fi terminat imediat după obţinerea unei valori măsurate acceptabile a rezistenţei de izolaţie. Cablul va fi retestat după 24 de ore şi orice cabluri cu o rezistenţă de izolaţie mai mică decât această valoare vor fi îndepărtate şi înlocuite. De asemenea, vor fi furnizate manşoane izolatoare din PVC. Inainte de introducerea în terminaţia de cablu (presetupă) cablul va fi îndreptat pe o porţiune de cel puţin 100 mm. Cconductoarele cablurilor vor fi terminate cu conectori de capăt adecvaţi conductorilor respectivi, care vor fi asamblaţi prin sertizare / presare şi nu prin lipire cu aliaj uşor fuzibil. Sculele de sertizare / presare vor fi specifice fiecarui tip de conector utilizat.

Instalaţii de legare la pământ

GENERALITĂŢI

Antreprenorul va furniza un sistem de legare la pământ a instalaţiilor în conformitate cu SR EN 61140, SR HD 60364-4-41 (CEI 60364-4-41), SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54), SR EN 50164-2, STAS 12604/4,5 şi Normativului I 20 şi, acolo unde este cazul, acest sistem va integra orice alt sistem de legare la pământ deja existent. Antreprenorul va dimensiona conductoarele sistemului de legare la pământ, electrozii şi platbenzile, etc. pentru a îndeplini cerinţele BS7671 şi va furniza calculele sale Consultant Supervizareului pentru a fi aprobate. Toate echipamentelor metalice de pe şantier de exemplu scări, mâîni curente, şinele de ghidare a pompelor, elementele de acoperire, terminaţiile (presetupele) metalice ale


- 199 -

cablurilor tip PVC/SWA/PVC, şi conductele de intrare de gaze şi apă, etc, vor conectate la instalaţia de legare la pământ. Carcasele metalice ale echipamentelor de alimentare cu energie electrică vor fi conectate din punct de vedere electric şi mecanic la instalaţia de legare la pământ, dar nu vor fi folosite pentru legarea la pământ a altor elemente (structuri) metalice. Antreprenorul va obţine toate aprobările necesare înainte de conectarea alimentării cu energie electrică.

ELECTROZII PRIZEI DE PĂMÂNT

Sistemele de alimentare cu energie electrică, echipamentele şi structurile vor avea un conductor terminal comun conectat la cel puţin două grupuri de electrozi ai prizei de pământ. Electrozii prizei de pământ vor fi produse de firmă cu diametrul de cel puţin 15 mm şi vor fi introduşi în pământ la o adâncime de cel puţin 2400 mm printr-o metodă aprobată de către producătorul electrozilor. Sistemul de electrozi ai prizei de pământ va avea o rezistenţă maximă de 0.5 ohmi. Conexiunile la electrozii prizei de pământ vor fi uşor accesibile pentru inspectare uşoară şi vor fi protejate împotriva deteriorării mecanice şi coroziunii. Conexiunea finală la electrozii prizei de pământ va fi efectuată într-un cămin de inspecţie de beton, cu capac detaşabil. Electrozii prizei de pământ vor fi executaţi dintr-un material adecvat care garantează o rezistenţă de valoare scăzută şi o durată mare de viaţă. Electrozii de cupru nu vor fi folosiţi în zone cu protecţie catodică. Conexiunile dintre capetele electrozilor verticali şi electrozii orizontali vor fi realizate astfel încât să permită inspecţia uşoară şi testarea rezistenţei de dispersie a electrozilor individuali. Acolo unde condiţiile solului fac impracticabilă utilizarea electrozilor verticali, se poate folosi o configuraţie în formă de grilă, alcătuită din platbandă de cupru de minim 15 mm x 4 mm îngropată orizontal. Platbanda va fi îngropată la o adâncime de minim 600 mm.

CONDUCTOARE DE LEGARE LA PĂMÂNT

Reţeaua de legare la pământ se va extinde de-a lungul instalaţiei în forma unui inel principal de legare la pământ cu ramuri de interconectare la echipamentele şi structurile care vor fi legate la pământ. Conexiunile la instalaţia de legare la pământ vor fi realizate cu conductoare multifilare cu izolaţie din PVC de culoare verde/galben. Toate părţile libere ale conductoarelor de legare la pământ montaţe îngropat vor fi protejate în mod corespunzător împotriva contactului direct cu solul, astfel încât să se prevină coroziunea electrolitică a acestora. Terminaţiile conductoarelor de legare la pământ vor fi făcute cu conectori de capăt (papuci) asamblaţi prin sertizare / presare. Interconexiunile dintre conductoarele de împământare vor fi realizate cu conectori de ramură de tip compresiune sau vor fi sudate prin procedeu Cadwell. Conductorul principal de legare la pământ va avea o secţiune transversală capabilă să îi permită să funcţioneze ca un conductor de protecţie pentru fiecare echipament şi instalaţie conectate la acesta. În punctul de racordare, acesta va fi conectat solid la racordul instalaţiei exterioare de legare la pământ sau la terminalul de legare la pământ al şantierului. În interiorul camerelor tablourilor electrice şi al camerelor de comandă va fi creată o zonă echipotenţială care să includă structurile din oţel ale clădirii şi instalaţilor. În exteriorul camerelor tablourilor electrice şi al camerelor de comandă instalaţia electrică şi echipamentele va fi conectat la un conductor principal extins de legare la pământ. Legăturile dintre elementele metalice exterioare şi structurile metalice de sprijin ale instalaţiilor şi


- 200 -

echipamentelor vor ficonectate, de asemenea, la acest conductor principal extins de legare la pământ. Conductoarele de legătură dintre instalaţiile electrice şi echipamente şi conductorul principal de legare la pământ vor fi considerate, acolo unde este cazul, ca fiind conductoare de protecţie, aşa cum este descris în BS 7671. Armăturile şi bandajele cablurilor nu pot fi utilizate drept conductoare de protecţie. Atunci când se utilizează conductoare plate (platbenzi) din cupru pentru legături sau pentru realizarea continuităţii instalaţiilor de legare la pământ, se vor aplica următoarele: Toate platbenzile vor fi din cupru moale de înaltă conductivitate. Acolo unde platbenzile de cupru se fixează pe o structură a clădirii, vor fi folosite clemele sau brăţări/coliere din alarmă dedicate. Nu este admisă găurirea în scopuri de fixare a platbenzilor de cupru. Găurile practicate pentru conectarea elementelor instalaţiei de legare la pământ nu vor trebui să reducă secţiunea transversală din zona îmbinării. Acolo unde platbenzile de cupru vor fi pozate în pământ, sau sunt expuse coroziunii, acestea vor fi bandajate cu bandă PVC sau imbrăcate cu manşoane din PVC. Platbenzile de cupru vor fi cositorite înainte de îmbinare în zona de contact, iar îmbinările vor fi realizate prin nituire şi apoi lipite solid cu cu aliaj uşor fuzibil. Fixarea conexiunilor pe platbenzile de cupru va fi făcută cu şuruburi, piuliţe şi şaibe din alamă sau bronz de înaltă rezistenţă.

CONEXIUNI

Conductoarele de legare la pământ şi conductoarele de legătură la acestea vor, pe cât posibil, continue pe întreaga lor lungime. Îmbinările dintre conductoarele de legare la pământ şi conductorul principal de legare la pământ vor fi realizate prin compresie. Fiecare îmbinare va avea o plăcuţă de avertizare fixată solid, cu următoarea inscripţionare ”Conductor de protecţie de legare la pământ. Nu îndepărtaţi”. Suprafeţele de contact ale carcaselor tuturor echipamentelor cu conductoarele de legare la pământ vor fi curăţate de vopsea şi alte alte acoperiri neconductive şi vor fi acoperite cu vaselină. Toate conexiunile la instalaţia de legare la pământ vor fi făcute utilizând conectori de capăt (papuci) de cablu cu gaură de şurub cositoriţi (stanaţi) presaţi sau sertizaţi şi vor fi protejate cu vaselină împotriva contactului direct cu aerul atmosferic. Îmbinările vor fi uşor accesibile pentru inspecţie. Acolo unde cablurile şi conductoarele de legare la pământ sunt montate îngropat, îmbinările conductoarelor de legare la pământ vor fi executate în cutii de conexiune montate suprateran. În cazul echipamentelor aflate în mişcare de rotaţie şi care sunt alimentate prin sisteme de perii - inele colectoare, se vor respecta următoarele: Conexiunea la instalaţia de legare la pământ a echipamentelor aflate în mişcare de rotaţie se va face prin intermediul unui inel colector şi al unei perii colectoare separate, în acelaşi mod ca şi celelalte conexiuni electrice. Suplimentar, circuitul de alimentare a echipamentelor aflate în mişcare de rotaţie va fi echipat cu un dispozitiv de protecţie diferenţială dimensionat pentru un curent rezidual de maximum 30 mA şi o durată de deconectare de maximum 0,4 s.


- 201 -

CONFECŢII METALICE EXTERIOARE

Confecţiile metalice situate la o distanţă de până la 2,5 metri de alte structuri (confecţii) metalice, instalaţii şi echipamente aflate sub tensiune sau care fac parte din orice altă zonă prevăzută cu legături de echipotenţializate vor fi conectate la reţeaua generală de legare la pământ (conductorul principal de egalizare a potenţialelor) şi vor fi prevăzute cu o plăcuţă de avertizare fixată solid. La testare, conductorii suplimentari de legare pot fi necesari pentru a asigura integritatea zonelor echipotenţiale şi vor fi montaţi acolo unde se solicită.

INSTALAŢII SPECIALE DE LEGARE LA PĂMÂNT

(a) Instrumentaţie (AMC-uri) O atenţie deosebită va fi acordată legării la pământ corespunzătoare a aparaturii de măsură şi control, a traductoarelor şi transmiţătoarelor care se va face conform instrucţiunilor producătorului. (b) Dispozitive de protecţie împotriva loviturilor de trăsnet (descărcătoare) Acest tip de echipamente vor beneficia de legături la pământ separate de cele ale tabloului sau echipamentului în care sunt amplasate. (c) Sistemele cu protecţie intrinsecă: Acolo unde se furnizează o instalaţie cu protecţie intrinsecă, Antreprenorul se va asigura că instalaţia de legare la pământ este adecvată pentru menţinerea integrităţii instalaţiei fie prin furnizarea unei instalaţii de legare la pământ separate pentru instalaţia cu protecţie intrinsecă sau prin furnizarea unei legături la pământ "curate" în conformitate cu cerinţele producătorului instalaţiei cu protecţie intrinsecă. (d) Instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului Va fi furnizată o instalaţie separată de legare la pământ pentru protecţia clădirilor împotriva trăsnetului în conformitate cu SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54), SR EN 61140, SR EN 50164-2 şi Normativului I 20.

Echipamente electrice exterioare

Gradul de protecţie minim al acestor echipamente va fi IP65. Toate intrările de cabluri se vor face pe la partea inferioară a echipamentelor. Echipamentele vor fi prevăzute cu acoperişuri extinse, ale căror streşini să depăşească marginile echipamentelor, împiedicând, astfel, ca apa de ploaie să se prelingă pe pereţii laterali ai echipamentelor.

Prize de alimentare cu energie electrică

Dacă este necesar pentru alte ţări decât Marea Britanie, prizele standardizate naţional vor avea întâietate faţă de această clauză. Tipuri de prize de alimentare cu energie electrică Prizele de de alimentare cu energie electrică exterioare, din ateliere, încăperi ale uzinei şi din zonele industriale se vor conforma cu CEE 17, IEC 309, SR EN 60309-2 şi vor fi prevăzute cu carcase pentru montaj aparent, după cum urmează: • 400 V – vor fi 3F+N+PE (3 faze + neutru + neutru de protecţie) prevăzute cu un comutator pornit/oprit interblocat cu fişa (steckerul) prizei şi cu un dispozitiv de protecţie diferenţială tetrapolar de 30 mA;


- 202 -

• 230 V – vor fi 1F+N+PE (1 fază + neutru + neutru de protecţie) ) prevăzute cu un comutator pornit/oprit interblocat cu fişa (steckerul) prizei şi cu un dispozitiv de protecţie diferenţială tetrapolar de 30 mA; • 24 V – vor fi 1F+N+PE (1 fază + neutru + neutru de protecţie); Pentru fiecare priză va fi furnizat un ştecher corespunzător. Sisteme de alimentare a prizelor: (a) 24 V - (pentru utilizare cu lămpi portabile): Acestea vor cuprinde un transformator de separaţie de 230/24V. Ambele conexiuni la bornele secundare ale transformatorului vor fi echipate cu siguranţe fuzibile.

Tablouri de distribuţie

Tablourile de distribuţie de joasă tensiune vor fi conforme cu SR EN 60439. Elementele cu care acestea sunt echipate vor fi conforme, la rândul lor, cu cele mai noi revizii ale standarde corespunzătoare (de exemplu, separatoarele cu siguranţe tip MPR vor fi conforme cu SR EN 60947-3, disjunctoarele magnetotermice cu SR EN 60898, etc.). Suporturile siguranţelor fuzibile vor fi uşor detaşabile pentru a facilita cablarea. Va fi prevăzut un număr de minim două circuite de rezervă. Elementele metalice din interiorul tablourilor de distribuţie care se află sub tensiune în funcţionarea normală vor fi complet izolate faţă de carcasă. Bara de legare la pământ va avea cel puţin un punct de conexiune pentru fiecare circuit de distribuţie a unităţii (de exemplu, o unitate cu trei circuite 3F+N va avea 9 puncte de conexiune la bara de legare la pământ). Tablourile de distribuţie vor fi prevăzute cu seturi complete de siguranţe fuzibile MPR sau disjunctoare magnetotermice. Pe faţa interioară a uşii fiecărui tablou de distributie va fi fiixată schema electrică a tabloului respectiv tipărită pe un material neinflamabil. Tablourile de distribuţie vor fi prevăzute cu câte un disjunctor sau separator dimensionat corespunzător. Fiecare circuit de iluminat şi prize va fi prevăzut cu un dispozitiv de protecţie diferenţială (la un curent rezidual de 30 mA).

Montarea echipamentelor

Elementele din teren vor fi montate pe console dedicate sau vor fi sudate, prinse cu şuruburi sau brăţări/cleme pe structura de oţel a echipamentului sau pe structura clădirii. Operaţiile de tăiere sau găurire a structurilor sau elementelor de construcţie în scopul montării echipamentelor şi dispozitivelor electrice nu se vor executa decât aprobarea expresă a managerului de proiect. Echipamentul nu va împiedica îndepărtarea elementelor echipamentului pentru întreţinere. Amplasarea echipamentelor trebuie făcută astfel încât să nu impiedice montarea / demontarea sau întreţinerea altor echipamente. Consolele vor fi realizate din oţel moale galvanizat având grosimea de cel puţin 6 mm. Vor fi folosite toate tipurile de dispozitive de fixare. Dacă este necesar să se practice găuri în carcasele echipamentelor sau tablourilor, se vor lua toate măsurile necesare pentru a fi menţinut gradul de protecţie iniţial al acestora. Asamblările filetate care sunt supuse vibraţiilor vor fi echipate cu saibe elastice (grower). Toate elementele de fixare cun sunt şuruburile, piuliţele şi şaibele vor fi minimum M6 şi vor fi galvanizate.


- 203 -

Aparatele şi echipamentele de comandă individuale care nu sunt înglobate în tablouri sau dulapuri de comandă vor fi astfel poziţionate şi instalate încât să li se asigure un montaj îngrijit şi o fixare fermă. În cazul echipamentelor montate mural care sunt grupate funcţional şi care sunt intercablate, cablurile şi conductoarele vor fi pozate în canale de cabluri.

Protecţii şi finisaje

Materialele sau echipamentele din instalaţie vor fi protejate în mod adecvat împotriva coroziunii. Cu excepţia cazurilor justificate pentru care acest lucru nu este posibil, toate structurile metalice vor fi galvanizate la cald. Orice deteriorare a suprafetei galvanizate va fi imediat remediată. Toate organele de asamblare cum sunt şuruburile, piuliţele şi şaibele vor fi din metale rezistente la coroziune sau vor fi tratate astfel încât să reziste la coroziune.

Instalaţii de iluminat

GENERALITĂŢI

Antreprenorul va proiecta şi executa instalaţiile de iluminat în toata zona şantierului în conformitate cu cerinţele descrise în cele ce urmează. Instalaţiile de iluminat vor asigura un nivel de iluminare suficient pentru acces, întreţinere, exploatare şi func,ionare corectă a instalaţiilor în fiecare zonă. Instalaţiile de iluminat vor fi proiectate în conformitate cu normativele naţionale NP 061-02 şi NP 062-02. Corpurire de iluminat vor fi alese în funcţie de tipul de activitate din zona respectivă. Ori de cite ori este posibil, se vor utiliza de preferinţă corpuri de iluminat cu consum redus de energie şi, după caz, sisteme de comandă pentru optimizarea consumului de energie.

NIVELE DE ILUMINARE ŞI MODUL DE COMANDĂ A INSTALAŢIILOR DE ILUMINAT

(a) Generalităţi Toate zonele unde accesul este necesar, indiferent de scop, vor beneficia de un nivel de iluminare mediu de 30 lucşi şi minimă de 6 lucşi la nivelul solului / pardoselii. Iluminatul va fi comandat manual, prin întreruptoare şi comutatoare instalate în locuri accesibile. Se vor utiliza întreruptoare comandate prin fotocelulă (dublate cu comutatoare manuale amplasate pe tabloul general de iluminat), pentru a preveni funţionarea instalaţiilor de iluminat pe timpul zilei. (b) Iluminatul de incintă În toate zonele unde este necesar accesul personalului pentru activităţi de exploatare / intretinere, va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 100 lucşi şi un un nivel minim de 50 lucşi la nivelul solului sau căilor de acces. Iluminatul va fi comandat manual, prin întreruptoare şi comutatoare instalate în locuri accesibile. (c) Iluminatul căilor de acces şi drumurilor Drumurile de acces din incintă vor beneficia de o iluminare medie de aproximativ 50 lucşi. Iluminatul va beneficia de următoarele opţiuni de comanda printr-un selector Manual / Oprit / Automat: automat - cu fotocelulă (întreruptor crepuscular), care comandă pornirea instalaţiei de iluminat în amurg şi oprirea acesteia după un timp presetat, reglabil de la 0 la 24 ore.


- 204 -

manual - realizat cu întreruptoare separate pe fiecare circuit, întreruptoare care trebuie instalate pe tabloul de distribuţie principal şi la cabina de pază de pe şantier. (d) Iluminatul zonelor tehnologice În toate zonele unde au loc operatiuni de exploatare / intretinere a instalaţiilor tehnologice va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 150 lucşi şi un un nivel minim de 50 lucşi la nivelul solului / pardoselii. Iluminatul va fi comandat manual, prin întreruptoare şi comutatoare instalate în locaţii adecvate pe căile de acces la zona respectivă. (e) Iluminatul, staţiilor şi posturilor de transformare, camerelor de comandă şi camerelor echipamentelor electrice Acestea vor beneficia de o iluminare medie de minim 500 lucşi (minim 150 lucşi la nivelul pardoselii) şi minimum 150 lucşi pe suprafeţele verticale ale panourilor de comandă. Nivelurile de iluminat şi indicii de strălucire din camerele care conţin terminale video (VDU – Video Display Units) vor fi în conformitate cu ultimele documente de indicaţii emise de Instituţia Autorizată pentru Instalaţii în Construcţii (CIBSE - Chartered Institution of Building Services). luminatul va fi controlat manual din locaţii adecvate la fiecare dintre intrările în camere. Iluminatul va fi fără flicker şi va fi reglabil continuu (dimerabil). (f) Iluminatul atelierelor În aceste zone va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 200 lucşi şi un un nivel minim de 50 lucşi la nivelul pardoselii. Nivelurile de iluminat şi indicii de strălucire din camerele care conţin terminale video (VDU – Video Display Units) vor fi în conformitate cu ultimele documente de indicaţii emise de Instituţia Autorizată pentru Instalaţii în Construcţii (CIBSE - Chartered Institution of Building Services). Se vor adăuga surse locale de iluminat suplimentare, după necesităţi. luminatul va fi controlat manual din locaţii adecvate la fiecare dintre intrările în ateliere. (g) Iluminatul birourilor Birourile vor beneficia de un nivel de iluminare mediu de 300 lucşi şi un un nivel minim de 100 lucşi la nivelul pardoselii. Nivelurile de iluminat şi indicii de strălucire din camerele care conţin terminale video (VDU – Video Display Units) vor fi în conformitate cu ultimele documente de indicaţii emise de Instituţia Autorizată pentru Instalaţii în Construcţii (CIBSE - Chartered Institution of Building Services). Iluminatul va fi controlat manual din locaţii adecvate la fiecare dintre intrările în birouri.

ILUMINATUL DE URGENŢĂ (SIGURANŢĂ)

Corpurile de iluminat de urgenţă furnizate vor fi în conformitate cu cerinţele standardului SR EN 60598-2-22 şi au rolul de a permite evacuarea sigură din clădiri în situaţiile de cădere a alimentării cu energie electrică. Corpurile de iluminat de urgenţă vor utiliza, pe cât posibil, corpuri de iluminat normale prevăzute cu sistem de alimentare de rezervă pe baterii şi sursă de alimentare neîntreruptibilă (UPS - Uninterruptible Power Supply). Iluminatul de urgenţă autonom are rolul de a asigura traversarea, evacuarea şi ieşirea în siguranţă din clădiri, structuri şi scării în cazul în care se întrerupe alimentarea normală cu energie electrică.


- 205 -

În plus faţă de corpurile de iluminat pentru situaţii de urgenţă menţionate anterior, cel puţin 10 % din corpurile fluorescente ale instalaţiilor de iluminat normal trebuie să aibă şi rolul de corpuri de iluminat de urgenţă. Aceste corpuri vor fi distribuite uniform pe întreaga suprafaţă. În camerele de comandă / dispecer şi în camerele echipamentelor electrice 30 % din corpurile de iluminat vor fi corpuri de iluminat de urgenţă cu o autonomie de cel puţin 3 ore. Lângă fiecare corp de iluminat de urgenţă va fi montat într-o poziţie accesibilă un comutator de testare manuală a iluminatului de urgenţă

ILUMINATUL EXTERIOR

Iluminatul exterior al uzinei va include stâlpi, console, corpuri de iluminat cu sistem de aprindere încorporat, circuite de comandă cu fotocelulă (întreruptor crepuscular) şi instalaţiile electrice de alimentare corespunzătoare. Stâlpii vor fi confecţionaţi din tuburi de oţel fabricate conform standardelor SR EN 10210 şi SR EN 10067. Înăltimea lor va fi de 5 m pentru iluminarea drumurilor de acces şi de 10 metri pentru zonele de exploatare / intreţinere. Coloanele vor fi prevăzute cu un mecanism de ridicare şi coborâre. Consolele vor avea lungime de 0,5 metri şi inclinare de minim 5 grade. Stâlpii şi consolele vor fi protejate anticoroziv prin galvanizare conform standardului SR EN ISO 1461. Pe suprafaţa de bază a stâlpului până la o înălţime de 250 mm deasupra nivelului solului se va aplica un strat de bitum dur neporos, izolator din punct de vedere electric, în conformitate cu BS 3416. Grosimea stratului aplicat va fi de minimum 0,125 mm în stare uscată. Amplasamentele finale ale stâlpilor de iluminat exterior vor fi stabilite de comun acord cu Consultant Supervizareul înainte de montajul acestora. Gradul de protecţie al corpurilor de iluminat (în compartimentul lămpii) va fi minim IP 54.

ZONELE INTERNE ALE INSTALAŢIEI

Antreprenorul va oferi un nivel de iluminare ridicat în zonele instalaţiei. Iluminatul va cuprinde corpuri de iluminat cu lămpi fluorescente, aplice sau proiectoare, comutatoare şi cablarea electrică. Corpurile de iluminat vor fi montate în poziţii uşor accesibile de la pereţi sau de pe căile de circulaţie intermediare. Accesul la corpurile de iluminat pentru lucrări de întreţinere şi înlocuirea lămpilor nu va necesita schele sau utilizarea de podesturi temporare. Dacă sunt necesare podesturi suplimentare pentru a întreţine corpurile de iluminat, acestea vor constitui o parte din lucrările permanente din şi vor fi furnizate conform contractului. Corpurile de iluminat din zonele tehnologice vor trebui să fie alese astfel încât şă funcţioneze în mediu umed şi chiar să admită stropirea / imersarea ocazională de scurtă durată. În funcţie de înălţimea clădirii, se va alege soluţia de iluminat cea mai avantajoasă din punct de vedere economuc. În clădiri, întreruptoarele şi comutatoarele vor fi instalate lângă uşile de acces (intrare) şi vor fi amplasate la o înălţime de 1400 mm deasupra pardoselii finite. Deasupra fiecărei uşi de acces într-o clădire, în exterior, va fi prevăzut un corp de iluminat (aplică) etanş. Corpurile vor fi echipate cu detectoare (senzori) de mişcare în infraroşu şi cu fotocelulă (întreruptor crepuscular).


- 206 -

Ansambluri prefabricate de aparataj JT

CERINŢE GENERALE

Cu excepţia situaţiilor în care se cere altfel, ANPA vor trebui să fie conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 60947 şi SR EN 60439-1. Forma de separare a ANPA va fi Forma 4 şi acestea vor fi dimensionate la nivelurile specificate în Contract pentru funcţionarea la tensiuni de până la 600 V 50 Hz, schema de legare la pământ TN-C-S. ANPA care trebuie să fie certificate ASTA sunt detaliate în Contract. ANPA vor fi construite astfel încât întreţinerea lor să se facă numai prin partea din faţă. Panourile frontale vor fi prevăzute cu balamale şi dotate cu sisteme de închidere cu cheie comună pentru o aceeaşi secţiune a ansamblului. Modul de intrare a cablurilor precum şi şi alte tipuri de acces vor fi detaliate, după caz, în Specificaţiile electrice particulare. ANPA de exterior vor fi montate în incinte rezistente la coroziune şi la intemperii. Incintele vor avea un grad de protecţie minim IP 56 şi vor permite un spaţiu de minim 1000 mm în faţa echipamentului.

CONSTRUCŢIE

Toate ANPA vor avea o structură modulară care să permită dezvoltări ulterioare. Fiecare secţiune dintr-un tablou va constitui o entitate independentă de celelalte secţiuni şi va fi dotata cu uşă de acces proprie, care va putea fi deschisă la un unghi de cel puţin 90° grade. Tablourile vor fi cu doar cu acces prin faţă şi vor fi prevăzute cu compartimente de cabluri/bare cu capace frontale prinse cu şuruburi. Utilizarea şuruburilor vizibile din exterior nu este acceptabilă. Amplasarea traseelor de cabluri direct între secţiuni sau în spatele acestora nu este acceptabilă. Carcasele modulare ANPA vor fi realizate din tablă de oţel cu grosimea de minim 2 mm, vor fi construite rigid şi vor avea aceeaşi înălţime. Gradul minim de protecţie va fi IP 54, în conformitate cu standardul SR EN 60529 şi va fi precizat, după caz, în Specificaţiile electrice particulare. Culoarea de finisare va fi cea standard a fabricantului, exceptând cazul în care, în Contract se specifică altfel. Compartimentarea interioară a modulelor ANPA va fi realizată cu pereţi rigizi rezistenţi, care să permită separarea individuală a compartimentelor şi a acestora de compartimentul barelor de distribuţie. Aceasta va împiedica atât căderea accidentală a obiectelor în compartimentele inferioare aflate sub tensiune, cât şi propagarea defectului dintr-un compartiment într-altul. Înălţimea totală a modulelor ANPA (inclusiv plinta) nu va depăşi 2500 mm. Mânerele separatoarelor, comutatoarelor, butoanele, lămpile indicatoare şi instrumentaţia se vor afla la o înălţime cuprinsă între 500 şi 1750 mm faţă de nivelul pardoselii finite. Modulele ANPA vor fi dotate la bază cu o plintă înaltă de 125 mm, fabricată din oţel şi protejată împotriva coroziunii. Aceasta plintă va fi va fi decalată spre exterior cu 12 mm faţă de faţa verticală a tabloului, astfel încât să se creeze o suprafaţă frontală continuă. Plintele de baza vor fi instalate şi fixate înainte ca modulele ANPA să fie puse pe poziţie şi fixate în partea superioară. Dacă modulele ANPA sunt prevăzute cu intrarea cablurilor pe la partea inferioară, distanţa dintre partea inferioară a modulelor şi placa cu presetupele de cabluri va fi de minim 250 mm


- 207 -

iar distanţa dintre placa cu presetupele de cabluri şi şirurile de cleme va fi, de asemenea, de minim 250 mm. Toate componentele interne vor fi instalate pe contrapanouri. Acestea vor fi fixate pe panoul de spate al fiecărei secţiuni individuale sau, după caz, pe montanţi (stâlpi) funcţionali interiori, pentru a permite efectuarea comodă a operaţiilor de întreţinere. În cadrul fiecărei secţiuni se va asigura un spaţiu de minim 45 mm între canalele interioare de cabluri şi şirurile de cleme. Numărul de conductoare şi cabluri pozate într-un canal interior de cabluri va oferi un grad de umplere nu mai mare de 45 %.

BARE DE DISTRIBUŢIE

Barele de distribuţie vor fi confecţionate din cupru dur de înaltă conductivitate. Barele vor fi conforme cu SR EN 60439-1 / IEC 60439-1 şi vor fi izolate pe toata lungimea lor cu manşoane din PVC conform BS 159. Barele de distribuţie vor avea aceeaşi secţiune pe întreaga lungime a unui tablou şi exceptând situaţiile când în Contract se menţionează altfel, vor fi dimensionate la acelaşi curent de calcul ca şi întreruptorul / separatorul din amonte. Barele de distribuţie vor fi instalate în compartimente separate în conformitate cu BS 159 şi nu vor prezenta discontinuităţi în zonele de interfaţă între secţiuni adiacente. Barele de distribuţie secundare vor fi din acelaşi tip constructiv şi vor fi dimensionate la aceleaşi valori ale curentului de scurtcircuit ca şi barele de distribuţie principale. Conexiunile aflate sub tensiune de la şi către barele de distribuţie vor fi complet izolate sau ecranate corespunzător. Toate capacele de protecţie şi panourile de acces către barele de distribuţie şi conexiunile acestora vor purta inscripţii de avertizare corespunzătoare. Accesul la barele de distribuţie va trebui să fie comod pentru a permite extinderi sau conexiuni suplimentare în viitor. Conexiunile principale dintre mecanismul întreruptorului principal şi barele de distribuţie precum şi suporţii şi consolele acestora vor fi dimensionate pentru a funcţiona la aceeaşi valoare a curentului de scurtcircuit cu cea specificată pentru barele de distribuţie. Compartimentele barelor de distribuţie vor fi proiectate astfel încât să nu necesite ventilaţie forţată pentru funcţionarea în condiţii normale de temperatură ambiantă. Transformatoarele de curent vor fi de tipul cu montaj pe bară şi vor fi conforme cu cea mai recentă revizie a standardului SR EN 60044-1.

ECHIPAMENTE DE ÎNCĂLZIRE ŞI VENTILARE

În scopul evitării fenomenului de condensare a vaporilor de apă, fiecare secţiune a unui ANPA va fi prevăzută cu un echipament de încălzire controlat prin intermediul unui termostat şi întreruptor pornit / oprit. Echipamentul de încălzire anticondens va fi alimentat dintr-un tablou separat, alimentat, la rândul său din tabloul de servicii interne. Cu excepţia compartimentelor barelor de distribuţie, toate compartimentele care conţin aparataj capabil să genereze căldură în condiţii de funcţionare normală vor fi echipate cu sisteme de ventilare forţată. Ventilatoarele vor fi echipate cu filtre capabile să menţină nivelul de protecţie împotriva intrării apei şi prafului în interiorul ANPA. Ventilatoarele vor porni automat în momentul când echipamentele generatoare de căldură sunt pornite. Pe uşa compartimentului / secţiunii vor fi prevăzute indicatoare de avarie pentru ventilatoare şi de supratemperatură în interiorul compartimentului.


- 208 -

CABLAREA INTERIOARĂ A TABLOURILOR

Cablarea interioară a tablourilor va fi realizată cu conductoare şi cabluri din cupru cu izolaţie din PVC şi vor fi conforme cu standardele SR HD 21 şi SR HD 603. Cablurile vor avea conductoare multifilare. Conductoarele vor avea secţiunea minima de 1,0 mm2. Pentru cablarea echipamentelor montate pe uşile modulelor ANPA se admite o secţiune maximă de 2,5 mm2. Culorile conductoarelor vor fi în conformitate cu standardul SR EN 60446. Conductoarele şi cablurile vor fi etichetate la ambele capete cu ajutorul unor tile din mase plastice în conformitate cu schemele electrice corespunzătoare. Nu se admit etichete autocolante în acest scop. Dacă în interiorul unui compartiment izolat prin intermediul propriul său separator sau disjunctor există terminale care se mai află sub tensiune, acestea vor fi prevăzute cu capace de protecţie transparente cu inscripţii de avertizare corespunzătoare care să indice existenţa pericolului de electrocutarere (Pericol de moarte! Sub tensiune!) precum şi valoarea tensiunii periculoase. Capacele de protecţie vor fi dimensionate astfel încât să acopere complet terminalele de cablu (papucii) aflate sub tensiune şi vor fi fixate ferm cu şuruburi. Conductoarele cablurilor de comandă vor fi prevăzute cu capete terminale sertizate izolate. Fiecare conductor va fi echipat cu un capete terminal. Conductoarele şi cablurile de tensiuni diferite se vor termina în şiruri de cleme distincte. Atunci când echiparea electrică include mai mult de un ANPA, sistemul de etichetare va fi unic în cadrul fiecărui ANPA. Circuitele de energie (forţă) vor fi amplasate distinct de cele de curenţi slabi şi vor fi conforme cu cele mai noi reglementări din domeniul compatibilităţii electromagnetice.

TERMINAŢIILE CABLURILOR

Cablurile se vor termina pe plăci interioare prevăzute cu presetupe de la care conductoarele cablurilor vor avea o lungime liberă de cel puţin 300 mm pentru realizarea traseului până la clemele de conexiune corespunzătoare. Plăcile cu presetupe vor fi dimensionate astfel încât oricare dintre cabluri să poată fi scos fără a fi necesară îndepărtarea altor cabluri. Deasupra şi dedesubtul plăcii cu presetupe se vor asigura spaţii libere de cel puţin 150 mm necesare accesului comod la presetupe. Dacă este necesar, în interiorul ANPA vor fi prevăzute canale de cabluri cu rol de rezemare, rutare şi fixare a cablurilor. Toate conductoarele de comandă vor avea capete terminale sertizate şi izolate. Fiecare conductor va fi conectat la o singură clemă. Dacă conductoarele şi cablurile de tensiuni diferite sunt terminate pe acelaşi şir de cleme, ele vor fi separate prin partiţii izolatoare şi marcate corespunzător. Terminaţiile conductoarelor şi cablurilor vor fi astfel dispuse încât să nu genereze eforturi mecanice (tensiuni) în timpul operaţiilor de fixare a echipamentelor şi strângere a elementelor de conexiune electrică. Cablurile şi conductoarele vor fi identificate folosind tile de plastic la ambele capete. Conductoarele de rezervă vor fi terminate la cleme adecvate şi vor avea o lungime suficientă pentru a atinge orice altă clemă de comandă amplasată poziţionat în cadrul aceluiaşi compartiment.


- 209 -

ŞIRURI DE CLEME

Clemele vor complet izolate, vor asigura un contact mecanic ferm şi vor fi de tipul celor cu montaj pe şină DIN standard. Instrumentele care folosesc pentru conexiune fişe plate, fişe D-sub şi fişe DIN vor fi terminate într-o unitate de interfaţă montată pe o şină DIN cuprinzând conexiunile prizelor şi blocul de conexiuni cu şuruburi cu terminalele etichetate. Nu vor fi conectate mai mult de două conductoare în oricare dintre cleme. Acolo unde pentru instrumente sunt necesare surse de alimentare separate, acestea trebuie să poată fi izolate în mod individual folosind terminale mobile prevăzute cu siguranţe fuzibile. Toate clemele utilizate pentru conductoare şi cabluri aflate la tensiuni mai mari de 110 V c.a. vor fi prevăzute cu etichete de avertizare. În vecinătatea plăcii cu presetupe vor fi prevăzute cleme separate pentru conexiuni de intrare şi de ieşire. Clemele şi şirurile de cleme vor fi etichetate în conformitate cu schemele electrice corespunzătoare. În perspectiva unei extinderi ulterioare, în fiecare compartiment va fi prevăzut un număr de minimum 10 cleme de rezervă (sau de 15 % din numărul total de cleme – care este mai mare).

LEGAREA LA PĂMÂNT A ANPA

ANPA vor fi echipate cu o bara de legare la pământ din cupru dur, amplasată vizibil şi distinct faţă de orice placă cu presetupe şi de traseele de intrare a conductoarelor cablurilor. Bara de legare la pământ va avea o secţiune minimă de 120 mm2 (sau de 50 % din secţiunea barelor de distribuţie – care este mai mare). Pentru o secţiune oarecare a unui ANPA, bara de legare la pământ va fi o piesă continuă (dintr-o singură bucată). Discontinuităţile sunt permise numai în locurile unde din construcţie bara a fost secţionată din considerente de transport şi montaj. se fac conexiuni de instalare. În locurile de discontinuitate, bara de legare la pământ va fi îmbinată cu ajutorul a două eclise prinse cu cel puţin două şuruburi. Eclisele şi zonele de contact ale barelor vor fi decapate şi cositorite (stanate). La ambele capete, bara de legare la pământ va fi conectată la reţeaua generală de legare la pământ. Elementele componente ale carcasei ANPA precum şi toate părţile metalice care, în condiţii normale, nu sunt utilizate ca şi căi de curent, vor fi ferm conectate la bara de legare la pământ. Uşile metalice ale secţiunilor ANPA vor fi conectate, de asemenea, la bara de legare la pământ cu ajutorul unor conductoare flexibile dimensionate corespunzător, prevăzute cu conectorii de capăt (papuci) sertizaţi. Conexiunile principale la bara de legare la pământ vor fi realizate cu organe de asamblare M8 sau echivalente. În zonele unde echipamentelor vor fi conectate la conductoarele de ramificaţie ale instalaţiei de legare la pământ, suprafeţele de contact vor fi bine curăţate de vopsea şi de orice alte acoperiri izolatoare şi apoi vor fi protejate cu vaselină neutră.

IZOLAREA ANPA

(a) Cerinţe generale


- 210 -

Exceptând cazurile când se solicită altfel, izolarea ANPA va fi realizată cu separatoare cu rupere în aer sau întreruptoare automate (disjunctoare) compacte în carcasă turnată (MCCB – Moulded Case Circuit Breaker) cu montaj în interiorul tablourilor metalice. Uşa sau capacul compartimentului va fi interblocată cu separatorul sau întreruptorul automat (disjunctorul) respectiv, astfel încât uşa dulapului să nu poată fi deschisă atunci când acesta este închis. De asemenea, separatorul sau întreruptorul automat (disjunctorul) respectiv nu va putea fi închis decât dacă uşa sau capacul compartimentului este închisă corespunzător. Separatorul sau întreruptorul automat (disjunctorul) va fi prevăzut cu un sistem clar de indicare a poziţiei sale (cum ar fi PORNIT / OPRIT). Indicatorul trebuie să fie vizibil în mod clar din poziţia normală de operare. Separatoarele sau întreruptoare automate (disjunctoarele) vor trebui să poată fi blocate numai pe pozitia ”DESCHIS”. Din raţiuni de întreţinere, contactele lor mobile vor trebui să fie demontabile. Contactele fixe vor trebui să fie complet izolate. Separatoarele sau întreruptoarele automate (disjunctoarele) trebuie să permită ataşarea de contacte auxiliare. Pentru fiecare separator sau întreruptor automat vor fi prevăzute două contacte auxiliare de rezervă. (b) Întreruptoare automate (disjunctoare) Disjunctoarele instalate vor trebui să poată suporta în mod continuu curentul maxim de calcul. Disjunctoarele vor fi conforme cu cea mai recentă revizie a standardului SR EN 60927-2, şi vor fi capabile să suporte curenţii de scurtcircuit specificaţi pentru sistemul respectiv. Disjunctoarele vor fi prevăzute cu un sistem de protecţie adecvat. Disjunctoarele compacte în carcasă turnată (MCCB) vor fi prevăzute cu manete de acţionare rotative. Dacă nu se specifică altfel, disjunctoarele compacte în carcasa turnată MCCB al căror curent nominal depăşeşte 100 A vor fi prevăzute cu un dispozitiv termic de suprasarcină care să prezinte o caracteristică curent – timp inversă şi un dispozitiv electromagnetic de decuplare ajustabil. Disjunctoarele compacte în carcasa turnată MCCB vor avea incluse cel puţin următoarele caracteristici: Interblocare mecanică şi electrică; Indicator mecanic al stărilor deschis, închis şi declanşat; Mecanism de declanşare liberă (trip-free); Cel puţin un contact auxiliar fără tensiune (voltage free), cablat la clemele de ieşire, pentru indicare la distanţă; Bobină de declanşare şi declaşator de tensiune minimă, acolo unde este necesar. Pentru întreruptoarele cu rupere în aer va fi furnizat un troliu de ridicare, pentru a permite îndepărtarea şi instalarea pentru întreţinere a întrerupătoarelor cu rupere în aer. (c) Separatoare, separatoare cu fuzibile Separatoarele de sarcină şi separatoarele de sarcină cu fuzibile vor fi conforme cu cele mai recente revizii a standardelor SR EN 60947-3 şi SR EN 60129 şi vor fi capabile să întrerupă curentul de sarcină nominal dar nu şi pe cel de defect (load break). De asemenea, izolatoarele vor fi capabile să închidă circuitul în condiţii de curent de defect (fault make).


- 211 -

Separatoarele de sarcină şi separatoarele de sarcină cu fuzibile vor trebui să permită ataşarea de contacte auxiliare. Pentru fiecare separator sau întreruptor automat vor fi prevăzute două contacte auxiliare de rezervă. (d) Fiderii de alimentare şi sectiunile barelor de distribuţie Circuitele de alimentare şi barele de distribuţie pentru curenţi de peste 800 A vor fi echipate cu întreruptoare tripolare în aer debroşabile echipate cu mecanisme de armare cu motor a arcurilor. Pentru curenţi de până la 800 A vor fi utilizate întreruptoare cu fuzibile sau întreruptoare automate (disjunctoare) compacte în carcasa turnată (MCCB). Întreruptoarele automate vor trebui să poată fi comandate local şi de la distanţă. Semnalele de comandă de închidere / deschidere de la distanţă vor putea fi date din automatul programabil (automat programabil) de gestiune a sistemului de alimentare cu energie electrică şi, implicit, din SCADA. Întreruptoarele automate vor fi echipate cu contacte auxiliare conectate la secţiunea de triere (selecţie) pentru indicarea stării acestora. Întreruptoarele tripolare în aer de pe intrare vor fi echipate cu dispozitive electronice de protecţie la suprasarcină, la pierderea unei faze de alimentare şi inversarea succesiunii fazelor şi la apariţia defectelor de punere la pământ. După caz, va fi furnizată şi protecţia împotriva defectelor de punere limitată la pământ împreună cu facilităţi de declanşare interdependentă bidirecţională, care să permită funcţionarea paralelă cu echipamentele de medie tensiune. Aceste dispozitive vor prevăzute cu alimentare separată.

MĂSURAREA PARAMETRILOR ENERGIEI ELECTRICE

Fiecare alimentare a unui Centru de Comandă a Motoarelor (CCM) sau a unui tablou de distribuţie va fi echipată în mod obligatoriu cu următoarele: • transformatoare de curent separate pentru sistemele de comandă şi indicare / măsurare; • un voltmetru echipat cu o cheie de comutare, care să permită indicarea tensiunilor de alimentare de fază şi de linie sau, cel puţin, trei lampi indicatoare care să indice prezenţa tensiunilor de alimentare. • pentru alimentări de peste 250 A se va instala suplimentar un multimetru multiparametric (centrală de măsură) prevăzut cu bloc de scurtcircuitare a bornelor secundare ale transformatoarelor de curent şi siguranţe fuzibile. Multimetrul va trebui să măsoare, cel puţin, valorile următoarelor mărimi electrice: curent, tensiune, putere activă, puterea reactivă, putere aparentă, factor de putere şi frecvenţă. Multimetrul va trebui să furnizeze semnale pentru cu sistemul comandă şi gestiune a sistemului de alimentare cu energie electrică şi SCADA.

CONTACTOARE ŞI DEMAROARE DE MOTOARE

(a) Generalităţi Contactoarele şi demaroarele de motoare reprezintă, în general, secţiuni ale unor tipuri particulare de ANPA, denumite Centre de Comandă a Motoarelor (CCM). Contactoarele şi demaroarele vor fi conforme cu SR EN 60947-4 şi vor fi din clasa 12, categoria de utilizare AC-3, dacă nu se specifică altfel. Dacă pentru un anumit demaror se cer anumite caracteristici speciale, acestea vor fi detaliate în Specificaţiile particulare. Configuraţia componentelor şi terminalelor va fi identică pentru fiecare tipo-dimensiune de demaror de motoare.


- 212 -

Toate contactoarele pentru pornire stea / triunghi, de schimbare a sensului de rotaţie, etc. vor fi interblocate mecanic şi electric. Secţiunile de comandă ale CCM vor fi prevăzute cu un sistem de temporizare, care să prevină pornirea simultană a două motoare atât în condiţii normale de exploatare cât, mai ales, la restabilirea tensiunii de alimentare după o întrerupere temporară a alimentării cu energie electrică. Sistemul de temporizare va permite pornirea motoarelor într-o ordine prestabilită. Perioada de timp dintre două porniri consecutive ale motorului trebuie să ţină seama de moetoda de pornire a motorului. Toate componentele cum ar fi relee, contactoare, temporizatoare, regulatoare, etc. vor avea etichete montate în imediata apropiere şi inscriptionate în conformitate cu denumirile din schemele electrice corespunzătoare. Secţiunile contactoarelor şi demaroarelor vor fi, pe cât posibil, separate de secţiunile de comandă. Contactoarele şi demaroarele de motoare vor include ca un minim următoarele echipamente şi facilităţi: întreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic compact în carcasa turnată (MCCB) sau întreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu uşa de acces a secţiunii CCM în poziţiile ÎNCHIS şi DESCHIS blocat. sistem adecvat de pornire directă sau asistată a motoarelor; monitorizarea stărilor şi semnale de comandă necesare interfaţării cu sistemul automat programabil / SCADA; echipament de încălzire anticondens cu termostat controlat comandat prin contactele auxiliare ale contactorului principal. Echipamentul de încălzire anticondens va fi deconectat automat în momentul pornirii motorului şi conectat automat în momentul opririi acestuia; releu electronic de protecţie la suprasarcină, la pierderea unei faze de alimentare şi inversarea succesiunii fazelor; şir de cleme principale şi secundare prevăzute cu o rezervă de 15 % din numărul necesar în cadrul contractului; ampermetre 72 mm x 72 mm, cu scală de 120° şi partea superioară a scalei comprimată pentru cureţi de pornire ai motoarelor montate pe uşa secţiunii; indicator neresetabil al numărului de ore de funcţionare cu afişare până la 99.999,9 ore montat pe uşa secţiunii; butoane de pornire / oprire-blocare / resetare suprasarcină montate pe uşa secţiunii; lămpi indicatoare pentru stările de pornit / oprit / disponibil / avarie montate pe uşa secţiunii; comutator selecţie manual / 0 / automat montat pe uşa secţiunii; siguranţe fuzibile pentru circuitele electrice al rezistenţelor de încălzire a motoarelor; disjunctoare magnetotermice sau siguranţe fuzibile pe circuitele de comandă. Pentru fiecare secţiune a contactoarelor şi demaroarelor va fi prevăzut un buton de oprire cu blocare. Acest buton va fi înseriat pe circuitul de alimentare a părţii de comandă. Dacă butonul este deblocat şi eliberat manual, circuitele de comandă din compartimentul respectiv vor fi realimentate, dar separatorul principal va rămâne pe poziţia DESCHIS. Inchiderea usii va reseta automat butonul de oprire. Butonul va fi utilizabil în toate modurile de comandă.


- 213 -

Semnalele de situaţii de urgenţă, de suprasarcină şi de avarie vor opri instantaneu instalaţia şi o vor mentine în starea de avarie pina când butonul de resetare este acţionat. (b) Tipuri de contactoare şi demaroare de motoare Vor putea fi utilizate următoarele tipuri de contactoare şi demaroare de motoare (pentru tensiuni cu valori de până la 600 V inclusiv): cu pornire directă în tensiunea reţelei de alimentare - Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4, şi, cu exceptia altor prevederi speciale, vor intra în clasa de sarcină intermitentă 12; stea / triunghi - Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4, iar clasa de utilizare va fi AC-3. cu turatie variabilă - Aceste acţionari vor fi de tipul cu invertor de curent alternativ comandat pe principiul modulaţiei în durată a impulsurilor de comandă şi vor trebui să poată comanda turatia, cuplul la arbore şi curentul motoarelor asincrone clasice cu rotor în colivie. Acţionările vor fi cu 12 pulsuri şi vor fi astfel alese încât armonicile generate în sistemul de alimentare cu energie electrică să se situeze în limitele admise şi să nu provoace interferente cu alte echipamente şi instalaţii conectate la sistem. Dacă acţionările cu turatie variabilă nu îndeplinesc cerinţele referitoare la emisiile armonice, ele vor fi echipate cu filtre pentru armonici. Secţiunile contactoarelor şi demaroarelor care contin echipamente de acţionare cu turatie variabilă vor mai include o lampă de avarie a invertorului şi un aparat de indicare a frecvenţei. cu autotransformator. - Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4. Exceptând situaţiile când se specifică altfel, demarorul va lucra în clasa de sarcină intermitentă 0.1, şi categoria de utilizare AC-3. Starterul va avea un număr de trepte suficient pentru a furniza cuplul de pornire minim necesar precum şi orice restricţii impuse de către furnizorul local de energie electrică. Autotransformatorul va fi echipat cu protecţie termică. (c) Separarea contactoarelor şi demaroarelor de motoare Fiecare demaror va fi prevăzut cu un întreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic compact în carcasa turnată (MCCB) sau întreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu uşa de acces sau panoul frontal al secţiunii demarorului. Întreruptorul va fi echipat cu contacte auxiliare pentru a putea separa toate circuitele de alimentare auxiliare care intră în demaror. Atunci când demaroarele sunt alimentate prin disjunctoare sau siguranţe fuzibile separate care aparţin unui tablou de distribuţie, separatorul demarorului va avea terminalele complet izolate. Dacă se utilizează disjunctoare, ele vor avea un contact auxiliar care să poata separa alimentarea circuitului de comandă. Dacă se utilizează siguranţe separate, alimentarea circuitului de comandă se va face prin transformatoare independente în cadrul fiecărei secţiuni. (d) Contactoare Contactoarele vor fi tripolare, cu rupere în aer, prevăzute cu circuite care împiedică reconectarea automată necontrolată la revenirea tensiunii de comandă după un eveniment de întrerupere a alimentării, şi vor fi conforme cu SR EN 60947, clasa de sarcină intermitentă 12, categoria de utilizare AC-3, şi vor avea cel cel puţin un set de contacte basculante de rezervă. Contactoarele pentru pentru pornirea motoarelor (direct în tensiunea reţelei, stea / triunghi, cu autotransformator, etc.) şi de schimbare a sensului de rotaţie vor fi interblocate mecanic şi electric. (e) Protecţie şi resetare Circuitele contactoarelor şi demaroarelor de motoare vor fi prevăzute cel puţin cu dispozitive electronice (relee) de protecţie la suprasarcină, la pierderea unei faze de alimentare şi


- 214 -

inversarea succesiunii fazelor şi la apariţia defectelor de punere la pământ. Releele termice vor trebui să fie reglabile şi vor fi calibrate la valoarea curentului de sarcina nominal al motorului. În general, protecţia motorului va fi ca şi cea descrisă mai jos şi orice modificare de la aceasta va trebui detaliată în contract:

Putere motor Tip protecţie < 30 kW suprasarcină termică

≥ 30 kW monitorizare electronică cu indicare a avariilor

Pentru indicarea stării, contactoarele vor fi prevăzute cu contacte auxiliare şi se va include cel puţin un set de contacte basculante de rezervă. Releele de suprasarcină vor trebui să poată fi resetate manual prin intermediul unui buton de resetare în caz de supracurent, instalat pe panoul frontal al compartimentului demarorului. Butonul de resetare va reseta electric releul de suprasarcină. (f) Comutator de selecţie a comenzii Cu exceptia cazului când se precizează altfel, fiecare demaror va fi echipat cu un selector "Local / Oprit / Comandă de la distanţă / Automat". Acţionarea manuală va fi prioritară celei automate cu exceptia circuitelor de protecţie a acţionării. Butoanele Pornit / Oprit vor trebui să comande instalaţia în ambele moduri, atât local cât şi de la distanţă. (g) Contoare de număr de ore de functionare Vor fi de tip neresetabil, cu afişare până la 99.999,9 ore, montate pe panoul frontal. (h) Butoane Butoanele de pornire vor acţiona numai circuitele selectate şi circuitele de comandă primare. Butoanele de blocare / oprire vor fi active indiferent de poziţia în care se află selectorul. Butonul de resetare va fi operativ numai când avaria a fost înlăturată. (i) Transmisia la distanţă Pentru transmisia la distanţă, fiecare demaror va furniza urmatoarele semnale ca şi contacte fără tensiune (voltage free): functionare motor; avarie motor; motor disponibil. Fiecare semnal va fi furnizat ca un contact basculant fără tensiune (voltage free) independent şi va fi conectat la şirul de cleme în zona de comandă a tabloului demarorului.

PLECĂRI DE FIDERI

Compartimentele de plecare a fiderilor vor fi prevăzute cu întreruptoare automate (disjunctoare) compacte în carcasă turnată (MCCB) interblocate cu uşa de acces a secţiunii compartimentului. Întreruptoarele automate (disjunctoarele) vor avea protecţii electronice de supracurent şi de defecte de punere la pământ. Întreruptoarele automate (disjunctoarele) nu vor fi, însă, prevăzute cu relee de tensiune minimă.


- 215 -

Pe partea inactivă a fiecărui întreruptor (disjunctor) vor fi furnizate câte un ampermetru monofazat şi transformatoare de curent.

SIGURANŢE FUZIBILE

Tablourile electrice şi panourile de siguranţe vor fi prevăzute cu socluri pentru siguranţe fuzibile cu mare putere de rupere conforme cu SR EN 60947-3. Siguranţele fuzibile de protecţie a circuitelor motoarelor vor fi din clasa 415 AC 80 (curent de rupere de 80 kA la tensiunea de 415 V). Se vor instala etichete care să indice identificarea circuitelor şi valorile nominale ale siguranţelor. Se vor furniza câte trei siguranţe de rezervă din fiecare categorie (dimensiune). Aceste siguranţe vor fi bine fixate pe partea interioară a uşii tabloului de distribuţie sau demarorului.

CIRCUITE DE COMANDĂ ŞI ECHIPAMENTE

(a) Tensiuni de comandă şi surse de alimentare Tensiunea din circuitele de comandă va fi de maximum 48 V (c.c. sau c.a.) şi va fi furnizată de transformatoare coborâtoare conform standardelor SR EN 60742 şi SR EN 61558-2 sau de surse de tensiune continuă. Unul dintre terminalele înfăşurării secundare va fi conectat la pământ printr-o conexiune demontabilă cu şurub. Transformatoarele vor fi dimensionate astfel încât să poată asigura alimentarea circuitelor demaroarelor precum şi un surplus de 50 % din aceasta. Înfăşurările primare şi secundare ale transformatoarelor vor fi protejate cu siguranţe fuzibile adecvate. Separarea alimentării unuia dintre circuitele de comandă ale unui demaror sau ale unui grup de demaroare nu va trebui să întrerupă alimentările circuitelor de comandă ale celorlaltor demaroare. Antreprenorul va furniza suplimentar un transformator de rezervă, care va fi astfel ambalat încât să permită o conservare pe termen lung. (b) Modalitatea de comandă Funcţiile de comandă electrică vor fi realizate cu ajutorul automatelor programabile (automat programabil) şi, eventual, prin sisteme electromagnetice clasice. (c) Automate programabile Automatele programabile vor fi echipate cu module de intrare / ieşire, module de interfaţă, secvenţiatoare, surse de alimentare, etc. Orice memorie cu acces aleator (RAM - Random Access Memory) va fi protejată cu baterii capabile să asigure o autonomie de funcţionare de cel puţin 24 ore în cazul căderii generale a alimentării cu energie electrică. Echipamentul va fi prevăzut cu o lampă de avertizare "Baterie descărcată". Stările intrărilor / ieşirilor vor fi indicate cu LED-uri montate frontal şi vizibile din afara tabloului. În apropierea automatelor programabile sau pe uşile de acces ale tablourilor acestora vor fi prevăzute etichete din materiale noncombustibile pe care vor fi inscriptionate detalii despre fiecare modul de intrări / ieşiri. Se va asigura un număr minim de intrări / ieşiri de rezervă de 10 % (sau două intrări / ieşiri – care este mai mare).


- 216 -

Pentru semnale de intrare şi ieşire vor fi furnizate şiruri de cleme (inclusiv cleme de rezervă) montate pe şine DIN. În cazul când modulele de ieşire au ieşiri tip releu, acestea vor fi incluse împreună cu clemele lor într-o unitate modulară montată pe şină DIN. Automatele programabile vor fi utilizate pentru comanda instalaţiei numai în modul automat. Circuitele manuale şi interblocările de protecţie vor fi cablate astfel încât să fie asigurată o funcţionare limitată a instalaţiei în cazul unei avarii a automatelor programabile. Semnalele de oprire de urgenţă vor fi cablate direct în demaroare şi vor fi trimise şi către automatele programabile. Semnalul de avarie va fi iniţiat atât în situaţia de de suprasarcină a motorului cât şi de către o comandă de pornire neonorată a motorului. Acest semnal va putea fi resetat prin intermediul unui buton montat pe panoul frontal al demarororului. (d) Echipamente electromagnetice Toate releele şi temporizatoarele vor fi prevăzute cu etichete care vor indica denumirile acestora în conformitate cu schemele electrice corespunzătoare. În situaţia prezenţei simultane într-o aceeaşi zonă a unor circuite de c.c. şi de c.a. va trebui să nu poată fi posibilă introducerea unui releu de c.c. într-un soclu de releu de c.a şi invers. Echipamentele cu conectare prin soclu vor fi asigurate cu cleme (agrafe) arcuite. Toate releele vor fi prevăzute cu dispozitive de indicare vizuală a stării (anclanşat / declanşat). Temporizatoarele vor avea scale calibrate liniar marcate în unităţi de timp. Fiecare subdiviziune a scalei va reprezenta maximum 5 % din întreagul domeniu al scalei. (e) Cerinte pentru măsurarea la distanţă În toate panourile şi dulapurile se va asigura spatiu de rezervă pentru echipamentele de măsurare la distanţă. Semnalele digitale vor proveni de la contactele basculante fără tensiune (voltage free) ale echipamentelor a căror stare este monitorizată şi vor intra înntr-un şir de cleme amplasat în apropierea dar nu în compartimentul prevăzut pentru echipamentele de măsurare la distanţă. Se va asigura un număr de cleme suplimentar de cel puţin 10 bucăţi (sau 10 % din total – care este mai mare) pentru conexiuni ulterioare. Semnalele analogice vor fi complet izolate cu dispozitive de separare în buclă (loop isolators) pentru eliminarea buclelor de masă, rejecţia semnalului de mod comun şi creşterea zgomotelor imunităţii la zgomote. (f) Căderea alimentării cu energie electrică / repornirea automată Toate circuitele de comandă vor fi astfel proiectate astfel încât, după restabilirea alimentării cu energie electrică, echipamentele aflate sub comandă automată şi cele aflate sub comandă manuală care trebuie să funcţioneze în mod continuu şi erau în funcţiune în momentul avariei să repornească automat. Repornirea echipamentelor componente ale instalaţiei va fi decalată, astfel incât să nu se depăşească valorile maxime admisibile ale curentului şi, respectiv, puterii electrice simultan absorbite. (g) Protecţia împotriva loviturilor de trăsnet Toate echipamentele de comandă şi toată instrumentaţia (AMC-urile) vor beneficia de protecţie împotriva supratensiunilor produse de către loviturile de trăsnet. Descărcătoarele nu vor fi montate în tablourile principale decât dacă acestea au o secţiune complet separată prevăzută cu o bară de legare la pământ proprie. Această bară de legare la


- 217 -

pământ va fi conectată la priza de pământ a instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului (în cazul prizelor de pământ separate) sau la priza de pământ comună folosită atât de către instalaţiile electrice de joasă tensiune interioare, cât şi de către instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului.

INSTRUMENTE INDICATOARE

(a) Cerinţe generale Instrumentele indicatoare (altele decât ampermetrele motoarelor) vor fi de formă pătrată (96 mm x 96 mm) cu scală de 150 mm şi vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor seriei SR EN 60051 şi cu standardele şi normele IEC-51, VDE-0410, DIN 43780, UNE-21318, BS-89, EN 50081, EN 50082 şi DIN 43703. Capetele de scală ale aparatelor de măsură vor fi de 1,5 ori mai mare decât valorile nominale ale parametrilor măsuraţi iar clasa de precizie va fi minim 2,5 conform standardului IEC 51. Capetele de scală vor fi conforme cu standardul DIN 43701 iar diviziunile şi indicaţiile vor fi conforme standardului DIN 43802. Gradul de protectie al carcasei instrumentelor va fi IP52, în conformitate cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN60529 şi DIN 40050. Se acceptă utilizarea instrumentelor cu vedere din cant doar pentru indicarea adâncimii sau temperaturii. (b) Ampermetre pentru motoare Ampermetrele pentru motoare vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 60051-2, DIN 43700, DIN 43802 şi ale altor standarde. Ampermetrele vor indica valorile efective adevărate (true r.m.s.) ale curenţilor absorbiţi de către motoare independent de compensarea factorului de putere. Ampermetrele vor avea forma pătrată după cum urmează: 72 mm x 72 mm şi scală de de 65 mm – pentru tablouri cu înălţimea de până la 1 m; 92 mm x 92 mm şi scală de de 94 mm – pentru tablouri cu înălţimea de peste 1 m; Ampermetrele vor avea scala marcată astfel încât valoarea nominală a curentului de sarcină să reprezinte aproximativ 3/4 din toată scala instrumentului iar capătul superior al scalei să fie comprimat, astfel încât să poată indica un curent de pornire de aproximativ 6 ori mai mare decât curentul nominal. Transformatoare de curent Transformatoarele de curent vor fi de tipul cu izolaţie în aer şi vor avea valori normate ale curenţilor de scurtcircuit cel puţin egale cu cele ale circuitele pe care sunt montate şi vor fi conforme cu SR EN 60044-1. În circuitele transformatoarelor de curent vor fi prevăzute siguranţe fuzibile şi cleme speciale de scurtcircuitare (CT shorting links) astfel încât ampermetrele să poată fi izolate în siguranţă în caz de avarie a acestora (sau mai ales a cablajului) sau pentru înlocuirea ulterioară a ampermetrelor. Transformatoarele de curent vor avea unul dintre capetele înfăşurării secundare legat la pământ. Îmbunătăţirea factorului de putere Pentru asigurarea încadrării valorilor factorului de putere în limitele admise vor fi prevăzute echipamente de îmbunătăţire (ameliorare) a factorului de putere care utilizează


- 218 -

condensatoare. Functionarea acestora va fi automată şi va asigura cuplarea / decuplarea bateriilor de condensatoare astfel încât să fie menţinută o valoare a factorului de putere egală cu cea a factorului de putere neutral (0,92). Echipamentul va fi prevăzut cu un număr de minimum 3 trepte comutabile. Condensatoarele vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 61921 şi SR EN 60931-1 şi vor fi echipate cu siguranţe corespunzătoare. Este interzisa utilizarea ca dielectric a policlorurii de difenil (PCB - Polychlorinated biphenyl). Echipamentul de îmbunătăţire (ameliorare) a factorului de putere va fi deconectat automat în momentul cuplării unei surse de energie electrică de rezervă (generator).

ETICHETELE ŞI ETICHETAREA INSTALAŢIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR

Toate componentele şi echipamentele constitutive ale instalaţiei (separatoare, disjunctoare, demaroare, tablouri, dulapuri şi panouri electrice, cutii de conexiuni, relee de timp, siguranţe fuzibile, etc.) vor fi etichetate cu claritate în conformitate cu schemele electrice corespunzătoare. Toate etichetele vor fi instalate înaintea operaţiilor de punere în funcţiune (PIF). Etichetele vor fi confectionate din următoarele materiale: (a) Etichete montate pe partea frontală a tablourilor de distribuţie şi de comandă Vor fi executate din plastic transparent cu grosimea de 3 mm, gravat pe spate cu litere de culoare neagră (în cazul tablourilor de comandă vopsite în culori închise, fondul etichetei va fi alb). (b) Etichete montate în interiorul a tablourilor de distribuţie şi de comandă şi etichete montate în exteriorul cladirilor Vor fi executate din plastic laminat cu grosimea de 3 mm, gravat astfel încât să rezulte litere negre pe fond alb. Toate etichetele vor trebui să fie vizibile iar cablarea interioară nu trebuie să reducă din vizibilitatea acestora. Etichetele de avertizare vor avea litere negre pe fond galben, precum şi un simbol de fulger, conform cu HG 971/2006 (Directiva Consiliului UE nr. 58/1992). Etichetele vor fi fixate numai cu şuruburi cu cap îngropat cromate sau din oţel inoxidabil. Etichetele autocolante nu sunt admise. Toate etichetele interioare vor fi fixate pe componente nedemontabile.

LĂMPI INDICATOARE

Indicatoarele de pe tablouri, dulapuri, panouri, etc. vor fi lămpi cu diode electroluminiscente (LED - Light Emmiting Diode) alimentate la tensiuni de pâna la 48 V. Lămpile vor fi dispuse astfel încât să fie uşor accesibile pentru înlocuire prin faţă, operaţie care nu trebuie să necesite scule speciale. Va fi prevăzută, de asemenea, posibilitatea de testare (aprindere comandată) a tuturor lămpilor unui tablou, dulap, panou, etc. Toate capacele dispersoare ale lămpilor indicatoare vor fi din plastic transparent / translucid dur. Culorile lămpilor indicatoare vor fi conforme cu cea mai nouă revizie a standardului SR EN 60073.

OPRIRE – BLOCARE / SEPARARE


- 219 -

Toate echipamentele acţionate prin intermediul unor motoare electrice vor fi prevăzute cu butoane sau comutatoare de oprire cu blocare pentru separare electrică montate în imediata vecinătate a echipamentelor respective. Comutatoarele de oprire vor trebui să fie capabile să întrerupă curentul de sarcină nominal dar nu şi pe cel de defect (load break) şi să închidă circuitul în condiţii de curent de defect (fault make). După caz, echipamentele vor fi prevăzute cu tăbliţe de avertizare care să indice că echipamentul poate porni automat. Echipamentul / instalaţia nu va putea porni decât după deblocarea butonului sau comutatorului de oprire şi, implicit, după resetarea sistemului.

GENERATOARE DE REZERVĂ – FACILITĂŢI DE CONECTARE

(a) Generalităţi Atunci când este necesară prevederea şi conectarea unui generator de energie electrică de rezervă, una din următoarele facilităţi va fi solicitată în contract. (b) Facilitate de comandă furnizată de către alţii În acest caz în sistemul barelor de distribuţie principale vor fi prevăzute legături în imediata apropiere a părţii inactive a echipamentului principal de comutare. Vor fi prevăzute legături la fiecare dintre barele fazelor şi la bara neutră. (c) Facilitate de comandă manuală a generatorului Această facilitate va consta într-unul din următoarele: un întreruptor cu fuzibile sau întreruptor în aer pentru alimentarea de la generator, interblocat mecanic sau cu cheie cu separatorul / întreruptorul cu fuzibile al tabloului principal de distribuţie pentru a preveni conectarea în paralel a alimentării de la generator cu alimentarea normală cu energie electrică sau un comutator basculant capabil să întrerupă curentul de sarcină nominal dar nu şi pe cel de defect (load break) şi să închidă circuitul în condiţii de curent de defect (fault make). Comutator ul va fi etichetat ”Alimentare din generatorul de rezervă / Oprit / Alimentare (normală) din tabloul de distribuţie”. Comutatorul va trebui să poată fi blocat în poziţia Oprit. Metoda de conectare va fi cea descrisă în contract, cum ar fi prin cutii de conexiune sau ansamblu fişă (ştecher) şi priză trifazată 63 A 3P+N+PE + contact pilot conform cu SR EN 60309-2. (d) Controlul automat al generatoarelor Generatoare permanente fixe: Dacă nu se specifică altfel, echipamentul de comutare va fi montat în tabloul principal de distribuţie sau într-un Centru de Comandă a Motoarelor (CCM) şi va include unul din următoarele: întreruptor în aer interblocat mecanic şi electric cu separatorul / întreruptorul / disjunctorul tabloului principal de distribuţie sau două Antreprenorare basculante interblocate mecanic şi electric. Generatoare mobile sau transportabile: Cu excepţia situaţiei în care se specifică altfel, echipamentul de comutare va fi montat pe generatorul de rezervă şi va cuprinde două Antreprenorare basculante interblocate mecanic şi electric. În tabloul principal de distribuţie sau în Centru de Comandă a Motoarelor (CCM) va fi prevăzut un comutator dimensionat corespunzător şi etichetat ”Normal / Rezervă (Bypass)”.


- 220 -

Comutatorul va trebui să poată fi blocat în poziţia Bypass. La punctele de conectare şi pe modulul generator vor fi montate plăci de avertizare cu textul ”Înainte de executarea operaţiilor de întreţinere sau înainte de îndepărtarea (mutarea) generatorului asiguraţi-vă că comutatorul de comandă este blocat în poziţia bypass”. Comanda alimentării de rezervă: Comutarea automată va fi iniţiată prin intermediul unui releu trifazat de supraveghere a fazelor de alimentare în următoarea secvenţă: Pierderea oricăreia dintre fazele alimentării cu energie electrică – comutarea alimentării. Pornirea generatorului va fi întârziată cu 10 secunde pentru a permite restabilirea alimentării din sursa normală de energie electrică. Dacă alimentarea normală continuă să rămână oprită, generatorul porneşte şi funcţionează timp (variabil) de 30 minute. Uzina (instalaţia) care funcţionează în regim de comandă automat reporneşte în mod automat. Alimentarea normală cu electricitate este restabilită şi stabilă pentru 60 secunde – generatorul este oprit. Consumatorii revin pe alimentarea normală şi din considerente de răcire, generatorul mai funcţionează un timp setabil (variabil între 0 - 30 minute). Va fi prevăzut un comutator de test care să permită simularea întregii succesiuni de comandă detaliate mai sus.

Încălzitoare de trasee

Încălzitoarele de trasee sunt destinate menţinerii sau ridicării temperaturii conductelor sau recipientelor / rezervoarelor / vaselor şi vor beneficia de circuite separate în tablourile de distribuţie din care se alimentează. Conductele echipate cu dispozitive de încălzire vor fi prevăzute cu etichete de avertizare. Cablurile încălzitoare de trasee vor fi de tipul cu autoreglare, având o manta conectată la înstalaţia de legare la pământ, vor fi comandate prin termostate şi vor avea blindaj de protecţie împotriva condiţiilor de mediu defavorabile şi a dăunătorilor. Izolaţia cablurilor va fi sectionată pentru face comodă înlăturarea acesteia în vederea intreţinerii. Instalarea acestora va fi conformă cu cerinţele standardului normelor nationale in vigoare.

Transformatoare de putere

GENERALITĂŢI

Transformatoarele vor fi proiectate şi instalate pentru utilizare în reţele de distribuţie a energiei electrice în zonele unde se afla localizate instalaţiile tehnologice. Transformatoarele vor fi de tipul cu izolaţie în răşină sau în ulei din tipul pentru utilizare în aer liber, cu răcire naturală şi vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 60076, SR HD 428 şI SR HD 538. Transformatoarele vor trebui să functioneze corespunzător cuplate fiind la o reţea de alimentare cu următorii parametri:

Variaţii de tensiune: 6 % din valoarea efectivă nominală a tensiunii;

Variaţii de frecvenţă: 2.5 % din valoarea nominală a frecvenţei; Variaţiile simultane ale tensiunii şi frecvenţei nu vor trebui să aibă loc în sensuri opuse.Transformatoarele vor fi create şi instalate pentru a fi utilizate în reţelele de distribuţie a curentului în zona instalaţiei.


- 221 -

PARAMETRII NOMINALI DE FUNCTIONARE

Parametrii nominali de funcţionare de lungă durată a transformatorului vor fi cei corespunzători alimentării continue a tuturor consumatorilor deserviţi de acesta la sarcină maximă, plus un spor de 10 % pentru o eventuală creştere a consumului. Vârfurile de consum de scurtă durată nu vor depăşi cu mai mult de 20% parametrii de regim permanent înscrişi pe placa de timbru a transformatorului. Transformatoarele vor fi din gama standardizată de produse ale fabricantului şi vor fi capabile să furnizeze puterea de ieşire nominală în condiţiile climatice extreme corespunzătoare zonei de amplasare a acestuia.

COMUTAREA PLOTURILOR

Se va furniza un comutator manual de ploturi fără sarcină acţionat din exterior. Comutarea se va face în trepte de 2,5 % şi 5 % din tensiunea nominală pe înfăşurarea de medie tensiune (MT). Comutatorul va actiona pe toate cele trei faze şi va trece pe poziţia de repaus numai după închiderea completă a contactelor. Mecanismul de comutate va avea o construcţie robustă, va fi proiectat să elimine riscul de scurtcircuit şi va avea suprafeţele de contact suficient de mari pentru a funcţiona satisfăcător în condiţii de suprasarcină. Comutatorul va trebui să indice treapta selectată şi va trebui să poată fi blocat în oricare dintre poziţiile selectate.

CONFIGURATIA CONEXIUNILOR

Cu exceptia situaţiei când se precizează altfel, grupa de conexiuni a transformatorului va fi Dy11. Punctul central al conexiunii în stea a înfăşurării trifazate de joasă tensiune va fi conectat la instalaţia exterioară de legare la pământ.

CONFIGURAŢIA CONSTRUCTIVĂ

Şasiul transformatorului va fi construit din tablă de oţel şi va încorpora facilităţi de prindere / ridicare şi de rulare pe poziţie a transformatorului. Dupa poziţionare, roţile vor trebui să poată fi demontate astfel încât transformatorul să poată fi aşezat pe propriul postament. Finisarea (acoperirea) interioară a transformatorului va fi rezistentă la coroziune şi adecvată pentru contactul continuu cu lichidul de răcire al transformatorului. Dacă în Contract nu se specifică altfel, exteriorul va fi finisat în culoarea standard a fabricantului.

PROTECŢIA

Se vor asigura următoarele protecţii: • Protecţie la defect de punere limitată la pământ - punctul central al conexiunii în stea a infăşurării trifazate secundare va fi cuplat la instalaţia exterioară de legare la pământ printr-o piesă de conexiune demontabilă cu izolaţie în aer, care să permită instalarea unui transformator de curent. Piesa de conexiune şi transformatorul de curent vor fi instalate într-o incintă (cutie) adecvată dotată cu uşă de acces şi placă cu presetupe demontabilă. Acest tip de protecţie va fi prevăzută pentru toate transformatoarele cu puterea de peste 1 MVA. • Supapă de suprapresiune - transformatoarele etanşe vor fi prevăzute cu o supapă cu arc resetabilă şi reglabilă acţionată de suprapresiunea din cuva transformatorului. Deschiderea supapei va detemina acţionarea unui întreruptor/comutator resetabil manual care, la rândul său, va da un semnal de decuplare a alimentării transformatorului şi va declanşa o alarmă.


- 222 -

• Protecţia la supratemperatură a infăşurărilor - va fi realizată prin intermediul un termometru cu scală gradată destinat să indice temperatura înfăşurărilor şi prevăzut cu două contacte reglabile menite să declanşeze o alarmă la distanţă şi să declanşeze întreruptorul de medie tensiune. Indicarea alarmei şi a declanşării va fi indicată de către un releu cu stegulet mecanic de. memorare resetabil manual instalat pe tabloul (celula) întreruptorului de medie tensiunerespectiv.

CERINŢE SUPLIMENTARE

Transformatoarele de putere vor mai fi prevăzute cu: • placă de timbru inscriptionată cu parametrii şi grupa de conexiuni a transformatorului; • terminal filetat de legare la pământ de cel puţin 12 mm diametru prevăzut cu piuliţe şi şaibe din alamă; • orificiu pentru umplere cu ulei prevăzut cu dop; • Indicator de nivel din sticlă; • robinet de golire, cu blind şi tabliţă de avertizare; • indicator temperatură a uleiului şi întreruptor/comutator; • cutii pentru terminalele (bornele) de JT şi MT, dimensionate corespunzător în funcţie de cablurile utilizate. Pentru conductoare individuale vor fi prevăzute presetupe din materiale nemagnetice. Conexiunile vor fi realizate cu ansambluri filetate fie în cutiile pentru terminale, fie în cutii separate pentru ca testarea cablurilor să poată fi făcută fără demontarea acestora. Transformatoarele vor fi însoţite de certificate de teste de rutină şi cu certificate de teste tip.

INSTALARE

Transformatoarele vor fi instalate în incinte interioare separate, ventilate în mod adecvat pentru o funcţionare continuă a transformatorului la sarcină nominală în condiţii de temperatură maximă. Incinta va fi echipată cu o başă pentru uleiul scurs accidental. Başa va conţine pietriş (balast) sortat cu diametrul de minimum 50 mm şi având 30 % goluri. Volumul de siguranţă al başei va fi astfel încât scurgerea a cel puţin 110 % din volumul total de ulei din transformator să nu depăşească cota superioară a stratului de pietriş. Ţevile de protecţie a cablurilor şi alte intrări în başă vor fi cu cel puţin 300 mm deasupra nivelului pietrişului.

Măsurarea debitului

GENERALITĂŢI

Toate echipamentele de măsurare a debitului trebuie să fie conforme cu SR EN ISO 6416, SR EN ISO 6817, SR EN ISO 4375, SR ISO 9826, SR ISO/TR 9823 şi STAS 11298-80.

SISTEME DE MONITORIZARE A DEBITULUI CU ULTRASUNETE

Măsurarea va fi bazată pe principiul distanţă / timp sau pe principiul Doppler. Proiectarea carcasei aparatului va fi adaptată aplicaţiei şi caracteristicilor necesare fasciculului ultrasonor transmis şi reflectat. Traductorul sau traductorii vor fi fixaţi pe o consolă care să permită accesul comod pentru întreţinere. Erorile de măsurare datorate modificărilor de temperatură în intervalul 0 – 35 ºC vor fi compensate.


- 223 -

Precizia globală a fiecărei instalaţii va fi de ± 1,5 % în tot domeniul de măsurare. Echipamentele vor furniza un semnal de ieşire izolat de 4 - 20 mA pentru debite cuprinse între zero şi capătul superior al scalei de măsurare. Pentru asigurarea preciziei măsurărilor, debitmetrele cu ultrasunete vor fi prevăzute în amonte şi în aval cu porţiuni drepte de conducte în conformitate cu cerinţele debitmetrului respectiv.

DEBITMETRE ELECTROMAGNETICE

Debitmetrele electromagnetice cu inducţie vor funcţiona în baza principiului inducţiei electromagnetice şi se vor conforma cerinţelor standardului SR EN ISO 6817. Senzorii vor vor fi inglobaţi în tuburi din oţel inoxidabil şi prevăzuţi cu o teacă izolatoare corespunzătoare utilizării în ape uzate brute (netratate). Capetele vor fi prevăzute cu flanşe PN 16. Aparatele de măsură vor fi prevăzute cu inele de legare la pământ rezistente la coroziune. Pentru debitele cuprinse în intervalul 10-100 % din domeniul de măsurare, precizia va fi cel puţin egală cu ± 1% din valoarea capătului de scală. Echipamentele vor furniza un semnal de ieşire izolat de 4 - 20 mA pentru debite cuprinse între zero şi capătul superior al scalei de măsurare. Erorile de măsurare datorate modificărilor de temperatură nu vor depăşi ± 0,02 % per ºC iar eroarea de liniaritate va fi de minim ± 0,1 %. Pentru asigurarea preciziei măsurărilor, debitmetrele electromagnetice vor fi prevăzute în amonte şi în aval cu porţiuni drepte de conducte în conformitate cu cerinţele debitmetrului respectiv. Pentru locaţiile unde îndepărtarea debitmetrului va întrerupe debitul principal se va prevedea, după necesităţi, o rută de ocolire (bypass) prevăzută cu vane.

DEBITMETRE ÎN CANAL DESCHIS

Pentru canalele şi deversoare vor fi utilizate instrumente cu ultrasunete, care vor determina debitul pe baza măsurării nivelulului. Ori de câte ori este posibil, traductorul va fi poziţionat la o înălţime echivalentă cu nivelul maxim al apei la care se adaugă înălţimea minimă de amplasare a traductorului faţă de nivelul liber al apei,. Dacă traductorul este amplasat la o înălţime mai mare, precizia de măsurare va fi redusă. Amplasamentul efectiv al traductorului depinde de tipul canalului sau deversorului utilizat. Amplasamentele şi procedurile de măsurare vor fi conforme cu standardele SR EN ISO 4375. Traductorul va fi uşor accesibil pentru lucrări de întreţinere şi pentru verificarea preciziei acestuia. Instrumentele pe ultrasunete sunt afectate de spuma formată la suprafaţa lichidului. Metoda de măsurare cu ultrasunete nu va fi utilizată dacă spuma constituie o problemă majoră şi persistentă.

Măsurarea nivelului

MĂSURAREA CONDUCTIVĂ A NIVELULUI

Montarea electrozilor în ape uzate sau în instalaţii de canalizare se va face cât mai departe posibil unul de celălalt, pentru a nu fi ancrasaţi şi colmataţi de corpurile solide antrenate de curentul de apă uzată. Electrozii de nivel vor fi imersati direct în lichid şi în poziţie verticală.


- 224 -

Sondele de conductivitate pentru comutatoarele de nivel vor fi alcătuite din tuburi din oţel inoxidabil încapsulate în într-un manşon din PVC care să depăşească cu 75 mm capătul electrodului. Capetele electrozilor vor fi etanşate. Din considerente de protecţie mecanică, acolo unde este necesar, se vor monta piese de susţinere (console, brăţări) intermediare izolate din oţel inoxidabil, în conformitate cu recomandările producătorului. Fiecare instalaţie de electrozi de măsurare conductivă a nivelului va fi prevăzută cu câte o conexiune la instalaţia de legare la pământ. Nu este permisă utilizarea reţelelor de conducte sau a altor structuri metalice ca instalaţii de legare la pământ. Suporţii de susţinere a sondei vor include un corp turnat din răşini fenolice negre, capabil să permită accesul unei ţeavă de 20 mm. Pentru instalarea electrodului vor fi furnizate coliere (brăţări) de susţinere prevăzute cu terminaţii de cabluri. Capacul de susţinere va fi turnat, de asemenea, din răşini fenolice. Între corp şi capac va fi montată o garnitură de etanşare . Corpul va fi prevăzut cu un racord pentru montarea unei ţevi filetate. Suporţii sondei vor permite reglarea nivelelor de lucru de cel puţin 100 mm fără a fi necesară tăierea sau prelungirea electrozilor. Electrozii care vor fi montaţi în foraje / sonde vor fi din oţel inoxidabil cu un cablu etanşat furnizat la lungimea necesară. Electrozii care sunt utilizaţi în fluide cu conductibilitate scăzută sau fluctuantă vor fi echipaţi cu discuri de conductivitate. Electrozii vor fi alimentaţi cu o tensiune electrică alternativă a cărei valoare efectivă nu va depăşi 25 V în circuit deschis. Dacă lungimea electrozilor nu a putut fi stabilită cu exactitate în momentul comandării lor, ei vor fi furnizaţi la o lungime mai mare decât cea necesară şi vor fi tăiati la fata locului la lungimea necesară.

ÎNTRERUPTOARE CU FLOTOR

Întreruptoarele cu flotor sunt utilizate pentru detectarea simplă a nivelelor maxime şi minime în toate aplicaţiile cu excepţia celor de canalizare şi de instalaţii de tratare a apelor uzate. Întreruptoarele cu flotor vor fi prevăzute cu un cablu de lungime suficientă pentru a permite îndepărtarea întreruptorului fără deconectarea cablului. Cablul va fi terminat într-o cutie de joncţiune locală. Se va asigura o rezervă suficientă de cablu pentru a permite variaţia înălţimii de montaj flotorului. Instalarea întreruptoarelor cu flotor se va conforma următoarelor cerinţe:

Întreruptoarele cu flotor vor fi instalate vertical în lichid.

Se vor utiliza flotoare din polipropilenă rezistentă la impact.

Pentru aplicaţii de nivel scăzut se vor utiliza întreruptoare cu flotor cu contragreutate.

Nu este admisă utilizarea contragreutăţilor cu plumb sau mercur.

Flotoarele pentru aplicaţii de nivel scăzut vor fi instalate în tuburi de liniştire (amortizare).

Manometre, transmiţătoare şi întreruptoare

Manometrele vor fi conforme cu standardul SR EN 837-1. Manometre, transmiţătoare şi pH Echipantele de monitorizare a pH-ului se vor conforma următoarele cerinţe minime:


- 225 -

Să fie de submersie, de inserţie sau de tip ”trece/prin”.

Să genereze un semnal de ieşire în curent proporţional cu pH-ul măsurat în eşantion.

Să aibă un interval de măsurare a pH-ului cuprins între 0 şi 14.

Să încorporeze facilitatea de compensare automată în funcţie de temperatură.

Să aibă o precizie de ± 0.1 pH.

Să includă puncte de setare separate pentru pH ridicat şi scăzut care să fie reglabile în întregul interval măsurat. Punctele de setare vor fi prevăzute cu indicatoare luminoase pe panoul frontal al unităţii.

Să aibă o carcasă cu grad de protecţie IP65.

Să poată fi montate în cutii, pe panoul frontal al tablourilor şi mural.

Să aibă un afişaj local cu 4 caractere. Alimentarea cu energie electrică a instrumentaţiei

Instrumentaţia va fi alimentată de la o sursă de energie electrică monofazată de 230 V / 50 Hz.

3.3.14. Lista standardelor de referinţă aplicabile 3.3.14.1.Lucrări de construcţii

GENERALITATI Pe perioada implementarii Contractului, Antreprenorul va respecta reglementarile si standardele in vigoare in Romania. In cazul in care, in timpul implementarii Contractului, intra in vigoare noi reglementari/coduri, amendamente, modificari sau standarde, care permit criterii tehnice si/sau termeni si conditii ale Contractului mai putin stricte, Antreprenorul se va conforma in continuare la Conditiile si Clauzele Generale si Speciale ale Contractului initiale, cu exceptia cazului cand Consultantul Supervizare aproba in scris aplicarea standardelor si reglementarilor inferioare celor initiale. Reglementarile si standardele efective sunt enumerate in Conditiile Tehnice Generale, Conditiile Tehnice Speciale si Documentatia de Proiectare. Atunci cand se face trimitere (in Contract) la anumite standarde si coduri care vor fi respectate cu privire la bunuri sau materiale care vor fi furnizate si lucrari executate sau testate, se vor aplica prevederile din cea mai recenta editie sau versiune revizuita a standardelor relevante si codurilor in vigoare, cu exceptia cazului in care se stipuleaza expres contrar (in Contract). Atunci cand standardele si codurile sunt nationale sau se refera la o anumita tara sau regiune, vor fi acceptate alte standarde autorizate care asigura o calitate egala sau superioara standardelor si codurilor specificate.

STANDARDE SI REGLEMENTARI RELEVANTE Legi:

Legea calitatii in constructii nr. 10/1995 Legea protectiei mediului nr. 137/1995 Legea apelor nr. 107/1996 HG 300/2006

si alte asemenea legi care sunt aplicabile. Normative, reglementari si instructiuni 1. Normative privind calculele constructiei si elementelor de constructie: P 100–2006: Normativul de proiectare pentru protectia impotriva cutremurelor a cladirilor

rezidentiale, constructiilor sociale, agricole si industriale.


- 226 -

P 73–94: Instructiuni tehnice pentru proiectare si executia recipientelor pentru lichide, din beton armat sau comprimat.

P 85–96: Normativ de proiectare pentru constructiile cu pereti de rezistenta din beton armat.

P 93–76: Ghidul de calcul al constructiilor industriale cu stalpi din beton armat. 2. Normative cu privire la proiectarea si executarea lucrarilor pentru talpa de fundatie: C 169–88: Normativ cu privire la executarea lucrarilor de terasament pentru talpa de

fundatie a constructiilor civile si industriale. C29–95: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol slab prin lucrari mecanice

(cartile 1-4). C 196–86: Instructiuni tehnice privind utilizarea terenurilor stabile pentru fundatia

lucrarilor de constructie. 3. Normative cu privire la proiectarea si construirea fundatiilor: P 10–86: Normativ cu privire la proiectarea si executia lucrarilor pentru fundatia directa

a constructiilor. C 160–75: Normativ cu privire la structura si construirea stalpilor pentru fundatie. C 29/VIII–1996: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol stabil prin lucrari mecanice

- Cartea VIII - Compactoare cu placi vibratoare de mare tonaj (5 -20 tone). GE 029–97: Ghid practic cu privire la tehnologia de executie a stalpilor de fundatie. GE 014–97: Ghid de proiectare. Calculul solului de fundatie pentru cutremure. P 7–92: Normativ cu privire la proiectarea si executia constructiilor amplasate in zone

cu sol sensibil la lichide. C 251–94: Instructiuni tehnice privind utilizarea, proiectarea, executia si receptia

lucrarilor de imbunatatire a solurilor de fundatie slabe, prin utilizarea materialelor aduse pe santier prin metode dinamice.

P 70–79: Instructiuni tehnice privind proiectarea si executia constructiilor pe teren umflat sau cu contractii mari.

4. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor din beton, beton armat si beton comprimat: C 140–86: Normativ cu privire la executia lucrarilor din beton si beton armat. C 21–85: Normativ pentru executia lucrarilor din beton comprimat. GE 009–97: Ghid privind executia lucrarilor de perforare si taiere a elementelor de

constructie din beton armat. GE 022–97: Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructie din

beton armat. P 59–86: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si utilizarea plasei sudate armate

pentru elementele de beton. C 28–83: Instructiuni tehnice pentru sudarea indusului din beton armat C 130–78: Instructiuni tehnice pentru betonul si tencuiala aplicata prin improscare. C 156–89: Ghid de aplicare a stipularilor din STAS 6657/3–71. Elemente de beton

prefabricat, beton armat si pre-comprimat. Proceduri si echipamentul de verificare a caracteristicilor geometrice.

C 163–87: Instructiuni tehnice pentru utilizarea profilelor incastrate de PVC plastifiat pentru izolarea elementelor de constructie.

C 149–87: Instructiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a elementelor de beton si beton armat.

5. Normative cu privire la proiectarea si executia cadrelor, schelelor si platformelor: C 41–86: Normativ cu privire la structura, executia si utilizarea cadrelor de alunecare. C 11–74: Instructiuni tehnice cu privire structura si utilizarea panourilor de

ancadrament. 6. Normative cu privire la proiectarea si executia zidurilor si lucrarilor de zidarie:


- 227 -

C 14–82: Normativ pentru utilizarea blocurilor mici de beton la lucrarile de zidarie in constructii.

C 17–82: Instructiuni tehnice cu privire la compozitia si pregatirea mortarului pentru lucrarile de caramida in constructii.

P 2–85: Normativ cu privire la structura, calculul si executia structurilor de zidarie. 7. Normative cu privire la proiectarea si executia structurilor metalice: P 74–81: Instructiuni tehnice pentru proiectarea structurilor metalice cu profile fara

umplutura. 8. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de acoperire: C 37–88: Normativ cu privire la structura si executia invelisurilor constructiilor. 9. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de izolatie: C 107–82: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolatiei termice a constructiilor. P 122–89: Instructiuni tehnice pentru proiectarea lucrarilor de izolare fonica a cladirilor

civile, tehnico-administrative si culturale. C 142–85: Instructiuni tehnice pentru executia si receptia izolarii termice a cladirilor. C 125–87: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolarii fonice si tratarii cladirilor. C 112–86: Normativ cu privire la proiectarea si executia hidroizolatiei cu materiale

bituminoase a constructiilor. C 121–89: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia lucrarilor de protectie

fonica si anti-vibratii ale constructiilor industriale. C 223–86: Instructiuni tehnice cu privire la executia placilor de faianta si celor emailate,

fixate pe pereti cu un strat subtire de lipici. C 35–82: Normativ pentru aranjament si executie. C 197–88: Instructiune tehnica pentru utilizarea chiturilor la lucrarile de etansare a

constructiilor. 10. Normative cu privire la proiectarea si executia instalatiilor de apa si apa uzata: I 22–84 (99): Normativ cu privire la proiectarea si executia conductelor de canalizare si

alimentare cu apa din tuburi de beton comprimat, tuburi de beton armat, tuburi de beton si tuburi din gresie ceramica.

P 28–84: Normativ cu privire la proiectul tehnologic al statiilor de epurare – liniile mecanice si biologice, linia de tratare a namolului si linia de exploatare.

P 28/2–88: Normativ cu privire la proiectul tehnologic al treptei tertiare a statiilor de epurare.

NTPA 001: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale efluentului de apa uzata tratata evacuata in resursele de apa.

NTPA 002: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale efluentului de apa uzata tratata evacuata in canalizare.

I 7–91: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor electrice pentru unitatile consumatoare, cu tensiuni de pana la 1.000 V.

I 20–89: Normativ cu privire la proiectarea si executia paratrasnetelor constructiilor. PE 107–78: Normativ cu privire la proiectarea si executia retelelor de cabluri. PE 124–85: Normativ cu privire la alimentarea cu energie a consumatorilor industriali si

altii similari. I 1–78: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor tehnico-sanitare din

PVC neplastifiat. I 9–82: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor sanitare. SR EN 545/2002/2006 Tuburi din fonta ductila, fitinguri si accesorii pentru retele de apa.

Conditii si metode de incercare SR EN 681-1/1996 Cerinţele de materiale pentru garnituri de conducte comune

utilizate în aplicaţii de apă şi canalizare. Garnituri de cauciuc vulcanizat


- 228 -

SR EN 15542-2008 Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila. Acoperirea exterioara de ciment ptr conducte. Conditii si metode de incercare

SR EN 598/2004. Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de canalizare. Conditii si metode de incercare.

SR EN 681/2002. Parti 1-4. Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material pentru garniture de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizarii).

11. Normative cu privire la proiectarea si executia programului de realizare a lucrarilor de constructii: C 16–84: Normativ cu privire la indeplinirea lucrarilor de constructii si utilizarea

echipamentului aferent in timpul sezonului rece. 12. Normative cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de constructie: C 167–77: Reglementari cu privire la continutul si procedura de intocmire, completare si

depozitare a cartii “as built” a constructiilor. C 56–85: Normativ cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de

constructii. C 204–80: Normativ cu privire la procedurile de verificare a lucrarilor de montaj a

echipamentelor si instalatiilor tehnologice ale obiectivelor de investitii. C 150–84: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile

civile, industriale si agricole. I 12–78: Normativ cu privire la executia sarcinilor de presiune pentru conductele de

otel. C 204–80: Normativ cu privire la verificarea calitatii lucrarilor de montaj a

echipamentelor si instalatiilor, la locatia lucrarilor de investitii. C 150–84: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile

civile, industriale si agricole. I 27–82: Instructiuni tehnice cu privire la stabilirea si verificarea calitatii la scara ale

conexiunilor sudate ale conductelor tehnologice. 13. Reglementari tehnice cu privire la conditiile stabilite prin Legea nr. 10/1995: Reglementarea privind protectia lucrarilor si igiena in constructii– 1993. C 300–94: Normativ cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii

lucrarilor si pentru instalatiile aferente. 14. Usi, ferestre si lucrari de finisaj C 185–78: Instructiuni tehnice cu privire la manipularea, livrarea, depozitarea,

transportul si instalarea usilor si ferestrelor din PVC ale constructiilor. C 199–79: Instructiuni tehnice cu privire la livrarea, depozitarea, transportul si instalarea

tamplariei de lemn a constructiilor. C 47–86: Instructiuni tehnice cu privire la utilizarea si instalarea ferestrelor si altor

componente de sticla ale constructiilor. C 3–76: Normativ cu privire la executia zugravelilor. C 139–87: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a metalului din elementele

de constructie. I 14–76: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a elementelor metalice

incastrate. C 210–82: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a bazinelor de beton armat

pentru neutralizarea si tratarea apelor industriale. C 219–85: Normativ cu privire la structura si executia podelelor anti-corozive. 15. Drumurile si refacerea lor C 182–87: Normativ cu privire la executia mecanica a talpii de fundatie a drumurilor. C 79–80: Normativ cu privire la proiectarea, executia si receptia drumurilor industriale.


- 229 -

C 22–92: Normativ cu privire la executia invelisurilor din beton ciment ale drumurilor. C 82–86: Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executia si intretinerea drumurilor din

curtile cladirilor. STANDARDE APLICABILE IN CONSTRUCTII

1. Generale STAS 10716-76: Constructii hidrotehnice. Scheme de amenajare hidroenergetice.

Semne conventionale si simboluri. STAS 855-79: Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru

constructiile din beton si beton armat. STAS 10265-75: Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si

notiuni de baza. SR 8591/1997: Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare. STAS 8558-78: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea

incombustibilitatii materialelor de constructii. STAS 7771/1-81: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea rezistentei la

foc a elementelor de constructie. 2. Reguli generale de calcul STAS 9165-72: Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni

seismice. STAS 10100/0-75: Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor. STAS 10101/2-75: Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare. STAS 10101/23-75: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperature exterioara. STAS 10101/0-A-77: Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru

constructii civile si industriale. STAS 10101/2A2-78: Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare.

Incarcari datorate podurilor rulante. STAS 10101/1-78: Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente. STAS 10101/23A-78: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare in

constructii civile si industriale. STAS 10101/2A1-87: Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru

constructii civile, industriale si agrozootehnice. STAS 10101/20-90: Actiuni in constructii. Incarcari date de vant. STAS 10101/21-92: Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada. STAS 3684-71: Scara intensitatilor seismice. SR 11100/1-93: Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei. STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului

Republicii Socialiste Romania. SR EN ISO 14688-2/2005: Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea

pamanturilor. Partea 2 – Principii pentru o clasificare. STAS 3300/2-85: Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii

directe. STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul. SR EN 1536/2004 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati STAS 2745-90: Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode

topografice. STAS 2561/3-90: Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare. 3. Reguli de calcul pentru structurile constructiei STAS 10102-75: Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat.

Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor. STAS 10103-76: Constructiile din otel. Principii fundamentale de calcul.


- 230 -

STAS 10104-83: Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale.

SR EN 1995-1-1/2004. Eurocod 5. Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1. Generalitati. Reguli commune si reguli pentru cladiri.

STAS 857-83: Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii tehnice de calitate.

SR EN 1928/2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea etanseitatii la apa.

STAS 9274-79: Constructii industriale. Capace din table striate pentru canelele interioare, goluri de acces si goluri de montaj.

STAS 10109/1-82: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor.

STAS 3430-81: Constructiile civile, industriale si zootehnice. Pardoseli. Clasificare. STAS 2355/1-85: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de

hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie. STAS 2355/3-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din

materiale bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriptii generale de proiectare si executie.

STAS 2965-87: Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare. STAS 10107/2-92: Constructiile civile, industriale si agricole. Plansee curente din

placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire.

STAS 2355/2-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie.

STAS 10107/0-90: Constructiile civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.

SR EN 12794/2006 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie. STAS 7721-99: Tipare metalice pentru pentru elementele prefabricate din beton

armat si beton pre-comprimat. Conditii tehnice de calitate. 4. Prevederi pentru stabilirea si calcularea lucrarilor hidrologice STAS 4273-83: Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta. STAS 2448-82: Canalizari. Camine de vizitare. Prevederi de proiectare. SR EN 752-3/1998. Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3. Prescriptii generale

de proiectare. STAS 12594-87: Canalizari. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare . STAS 3051-91: Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de

canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare. 5. Drumurile de comunicare SR 1120-82: Lucrari la drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase

de macadam semipenetrat si penetrate. Conditii tehnice de calitate

SR 174-1/2002: Lucrari la drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate.

STAS 8840-83: Lucrari de drumuri. Straturi de fundatie din pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 2914-84: Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.

SR 179:1995 Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate.


- 231 -

STAS 6400-84: Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 863-85. Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare.

STAS 175-87: Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate.

SR 599-2004: Lucrari la drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii de calitate. STAS 10796/3-88: Lucrari de drumuri. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri

de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare. STAS 1598/1-89: Lucrari de drumuri. Incadrearea imbracamintilor la lucrari de

constructii noi si modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de executie.

STAS 2900-89: Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor. STAS 10144/2-91: Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prescriptii de

proiectare. 6. Protectia anti-coroziva a constructiilor STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.

Pregatirea mecanica a suprafetelor. STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate.

Electrod de referinta Cu/CuSO4. SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea

conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine

STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie.

STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditiile tehnice generale.

STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel.

STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive.

STAS 7335/9-88: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Protectia catodica si legarea la pamant cu anozi reactivi metalici. Prescriptii generale.

SR 7335/11-2001: Protectie anticorosiva. Constructii metalice ingropate. Prescriptii pentru executia si montarea statiilor de protectie cu redresor.

7. Metalurgia feroasa STAS 438/1-89: Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la

cald. Marci si conditii tehnice de calitate. STAS 438/2-91: Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata. SR 438/3-98: Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate SR EN 10025 Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii STAS 505-86: Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate. SR EN 10279/2002 Profile U de otel laminat la cald. Tolerante la forma, dimensiuni si

la masa. SR EN 10024/1998 Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante la forma si la

dimensiuni. SR EN 10055/2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din

otel. Dimensiuni si tolerante la forma si la dimensiuni. STAS 908-90: Otel laminat la cald. Banda. STAS 1946-80: Otel laminat la cald. Tabla neagra.


- 232 -

STAS 2028-80: Otel laminat la cald. Tabla zincata. STAS 2029-80: Otel laminat la cald. Tabla ondulata. STAS 3480-80: Otel laminat la cald. Tabla striata. STAS 6482/2-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat.

Sarma neteda. STAS 6482/3-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat.

Sarma ampentata. STAS 6482/4-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat.

Toroane. 8. Sudarea, lipirea si taierea metalelor SR EN 612/2006 Jgheaburi de streasina cu pereti frontali rigidizati cu bordaj si

burlane pentru apa pluviala cu imbinari petrecute, realizate din foi metalice.

SR EN 607/2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de incercare.

9. Materialele de constructie si silico-ceramica SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton. SR 662-2002: Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii

tehnice de calitate. SR 667-2000: Agregate naturale si piatra procesata pentru lucrari de drumuri.

Conditii tehnice de calitate. 10. Straturi de legatura SR EN 197-1/2002: Ciment. Partea 1.Compozitie, specificatii si criterii de conformitate

ale cimenturilor uzuale. SR EN 459-1/2003: Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, caracteristici si criterii de

conformitate SR EN 13279-1/2005 Ipsos si tencuieli de ipsos. Partea 1. Definitii si conditii. SR EN 197-1/2002. Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate

ale cimenturilor uzuale SR 3011-96: Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la

agresivitatea apelor cu continut de sulfati. SR 7055-96: Ciment alb Portland. SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,

incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

SR EN 998-2/2002 Specificatii ale mortarelor pentru zidarie. Partea 2 Mortare pentru inzidire.

SR EN 206-1/2002 Beton. Partea 1. Specificatie, performanta, productie si conformitate.

STAS 6102-86: Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice de calitate.

SR EN 1338/2004: Pavele de beton. Conditii si metode de incercari SR EN 1340/2004: Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari. SR EN 934-2/2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2. Aditivi pentru beton.

Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare. 11. Elemente ceramice STAS 6748-81: Portelan si faianta. Terminologia defectelor. SR EN 771-1/2003 Specificatii ale elmentelor pentru zidarie. Partea 1. Elemente

pentru zidarie de argila arsa. SR EN 14411/2007 Placi si dale ceramice. Definitii, clasificare, caracteristici si

marcare.


- 233 -

STAS 8080-76: Gresie ceramica antiacida. Caramizi normale si pline. 12. Materiale pentru izolare si etansare SR 138-94: Cartoane bitumate. STAS 8622-88: Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice

generale de calitate. 13. Elementele din lemn semifabricate SR EN 1313-2+AC:2001: Lemn rotund si cherestea. Abateri admisibile si dimensiuni

preferentiale pentr cheresteaua de foioase. SR EN 942-2007: Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului. SR EN 844-6: 2000: Lemn rotund si cherestea. Terminologie. Termeni referitori la

dimensiunile cherestelei. 14. Elemente din lemn finisat STAS 799-88: Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale. 15. Materiale de plastic SR EN ISO 472/203: Materiale plastice. Vocabular. 16. Lucrari de construcţii din beton SR EN 1097/98 – 2002 – Partile 1 -9. Incercari pentru determinarea caracteristicilor fizice si

mecanice ale agregatelor. SR EN12620/2003. Agregate pentru beton; SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton SR EN12620/2003. Agregate pentru beton; SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru

beton SR 138/1994. Carton bituminat SR EN 14216/2004. Ciment. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale

cimenturilor special cu caldura de hidratare foarte redusa SR EN 1008/2003. Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,

incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa pentru preparare beton.

SR 3011/1996 – Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati;

SR 3011/1996/A1 - 1999 – Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati

SR EN 480/2003 Partile 1 – 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta; SR EN 934-3/2003. Aditivi pentru, mortar. Definitii, conditii, conformitate, marcare si

etichetare. SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si

evaluarea conformitatii. SR EN 480/2003 Partile 1 – 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta; SR EN 934-2/2003. Aditivi pentru beton,. Definitii, conditii, conformitate, marcare si

etichetare. SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si

evaluarea conformitatii. SR EN 206-1/2002. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate; SR EN 206-1/2002/A1 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate; SR EN 206-1/2002/A2 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate SR EN 12504/2002. Incercari pe beton in structura. Partea 1. Carote. Prelevare,

examinare,si incercari la compresiune; Partea 2 – Incercari nedistructive. Determinarea indicelui de recul

SR EN 13198/2004. Produse prefabricate de beton. Mobilier pentru strada si gradina. SR EN 1340/2004. Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari


- 234 -

SR EN 14879-5:2008 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv. Partea 5: Placari pe componente de beton

SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru clădiri. Anexa nationala

SR EN 1323:2008 Adezivi pentru plăci ceramice. Placa de beton pentru încercare SR EN 12794+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie SR EN 13224+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de planseu cu nervuri SR EN 15304:2007 Determinarea rezistentei la înghet-dezghet a betonului celular

autoclavizat SR EN 13791:2007/C91:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din

structuri si din elemente prefabricate SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Determinarea continutului de dioxid

de carbon agresiv din apa SR EN 14843:2007 Produse prefabricate de beton. Scari SR EN 14991:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de fundatie SR EN 14992:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de pereti SR EN 1739:2007 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinărilor între

elementele prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structură poroasa, sub efectul fortelor din planul elementelor

SR EN 14629:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor din beton. Metode de încercare. Determinarea continutului de clorură în betonul întărit

SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate

STAS 438/1-89/A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate

SR EN 14879-3:2007 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placări pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv. Partea 3: Strat de acoperire pe componente de beton

SR EN 480-1:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Metode de încercare. Partea 1: Beton si mortar de referinta pentru încercari

SR EN 1916:2003/AC:2007 Tuburi si accesorii de beton simplu, beton slab armat si beton armat SR EN 1917:2003/AC:2007 Camine de vizitare si camine de racord sau de inspectie de

beton simplu, beton slab armat si beton armat SR EN 480-14:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea

14: Determinarea efectului asupra tendintei de coroziune a otelului pentru armare prin metoda electrochimică potentiostatica

SR EN 13747:2006/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de plansee SR EN 13369:2004/AC:2007 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton SR EN 13225:2005/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structură SR EN 12620:2003/C91:2007 Agregate pentru beton SR 13515-2:2007 Otel pentru armarea betonului. Îmbinări mecanice cap la cap

pentru bare. Partea 2: Metode de încercare SR 13515-1:2007" "Otel pentru armarea betonului. Îmbinări mecanice cap la cap

pentru bare. Partea 1: Conditii SR 13513:2007 Îmbinări mecanice ale barelor pentru armarea betonului


- 235 -

SR EN 13412:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea modulului de elasticitate la compresiune

SR EN 14497:2004/AC:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea stabilitătii infiltrării

SR EN 14844:2007 Produse prefabricate de beton. Chesoane subterane SR EN 1504-6:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitătii. Partea 6: Ancorarea armăturii

SR EN 1504-7:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitătii. Partea 7: Protectia armăturii împotriva coroziunii

SR EN 15183:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Încercarea de evaluare a protectiei împotriva coroziunii

SR EN 15184:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Aderenta prin forfecare a cordonului de sudură a armăturii (încercarea prin smulgere)

SR EN 480-2:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 2: Determinarea timpului de priză

SR EN 490:2005/A1:2006 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placări de pereti. Specificatii de produse

SR EN 1992-3:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3: Silozuri si rezervoare

SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificatie, performantă, productie si conformitate. Document national de aplicare a SR EN 206-1

SR EN 13108-5:2006 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu continut ridicat de mastic

SR EN 1340:2004/AC:2006 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de încercări

SR EN 1339:2004/AC:2006 Dale de beton. Conditii si metode de încercări SR EN 1338:2004/AC:2006 Pavele de beton. Conditii si metode de încercări SR EN 13369:2004/A1:2006 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton SR EN 14188-3:2006 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 3: Specificatii pentru

produse prefabricate de colmatare a rosturilor SR EN 14437:2006 Determinarea rezistentei la ridicare a tiglelor de argilă arsă sau de

beton montate pe acoperis. Metodă de încercare a sistemului de acoperis

SR EN 1504-3:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calitătii si evaluarea conformitătii. Partea 3: Reparatie structurală si nestructurală

SR EN 680:2006 Determinarea contractiei la uscare a betonului celular autoclavizat

SR EN 934-2:2003/A2:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6: Esantionare, control si evaluare a conformitatii

SR EN 1504-10:2004/AC:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Defintii, conditii, controlul si evaluarea calitătii. Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitătii lucrărilor


- 236 -

SR EN 480-4:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 4: Determinarea exudarii betonului

SR EN 480-12:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 12: Determinarea continutului de alcalii din aditivi

SR EN 491:2006 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placări de pereti. Metode de încercare

SR EN 12504-3:2006 Încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea fortei de smulgere

SR EN 934-4:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Aditivi pentru paste pentru cabluri pretensionate. Partea 4: Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 12390-1:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 1: Formă, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare

SR EN 12390-5:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 5: Rezistenta la întindere prin încovoiere a epruvetelor

SR EN 12390-6:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistenta la întindere prin despicare a epruvetelor

SR EN 12390-7:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 7: Densitatea betonului întărit

SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul comportarii la foc

SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton - Proiectare si prevederi constructive

SR EN 1994-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton Partea 2: Reguli generale si reguli pentru poduri

SR EN 480-5:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 5: Determinarea absorbtiei capilare

SR EN 480-6:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Metode de încercare. Partea 6: Analiză în infrarosu

SR EN 480-11:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 11: Determinarea caracteristicilor porilor de aer în betonul întarit

SR EN 14618:2006 Piatra aglomerata. Terminologie si clasificare SR EN 1994-1-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton.

Partea 1-2: Reguli generale - Calculul structurilor la foc SR EN 1504-8:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 8: Controlul de calitate si evaluarea conformitatii

SR EN 1354:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului cu agregate usoare cu structură deschisă

SR EN 13747:2006 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de plansee

SR EN 1504-1:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitătii. Partea 1: Definitii

SR EN 679:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului celular autoclavizat

SR EN 10080:2005 Oteluri pentru armarea betonului. Oteluri sudabile pentru beton armat. Generalitati

SR EN 13877-3:2005 Îmbracaminti rutiere de beton. Partea 3: Specificatii pentru gujoanele utilizate la îmbracamintile de beton


- 237 -

SR EN 14188-2:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 2: Specificatii pentru produsele de colmatare aplicate la rece

SR EN 1771:2004/AC:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea injectabilitătii si încercarea de despicare

SR EN 13263-2:2005 Silice ultra fină pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformitătii

SR EN 13263-1:2005 Silice ultra fina pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii si criterii de conformitate

SR EN 934-3:2004/AC:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 1168:2005 Produse prefabricate de beton. Fâsii cu goluri SR EN 206-1:2002/A2:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si

conformitate SR EN 771-3:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3:

Elemente pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare)

SR EN 771-4:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat

SR EN 490:2005 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placari de pereti. Specificatii de produse

SR EN 1504-4:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 4: Lipire structurala

SR EN 1504-5:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 5: Produse de injectie în beton

SR EN 934-2:2003/A1:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 1504-2:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 2: Sisteme de protectie de suprafata pentru beton

SR EN 13877-2:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 2: Caracteristici functionale pentru structurile rutiere de beton

SR EN 13877-1:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 1: Materiale SR EN 14188-1:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 1: Specificatii pentru

produsele de colmatare aplicate la cald SR EN 13225:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structura SR EN 13693:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente speciale de acoperis SR EN 206-1:2002/A1:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si

conformitate SR 2970:2005 Stâlpi prefabricati din beton armat si beton precomprimat pentru

linii electrice aeriene. Conditii tehnice generale de calitate SR EN 60745-2-12:2005 Unelte electrice cu motor portabile. Securitate. Partea 2-12:

Prescriptii particulare pentru vibratoarele de beton SR EN 12843:2005 Produse prefabricate de beton. Stâlpi SR EN 12629-5-4:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de

calciu. Securitate. Partea 5-4: Masini pentru izolat conducte de beton


- 238 -

SR EN 12629-6:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de calciu. Securitate. Partea 6: Echipamente fixe si mobile pentru fabricat produse din beton armat

SR EN 934-3:2004 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 772-11:2003/A1:2004Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei, a elementelor pentru zidarie de argila

SR EN 523:2004 Teci de banda de otel pentru cabluri de precomprimare. Terminologie, conditii, control de calitate

SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri

SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri

SR EN 1771:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea injectabilitătii si încercarea de despicare

SR EN 1520:2003/AC:2004 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structură deschisă

SR EN 1504-10:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul si evaluarea calitătii. Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitătii lucrărilor

SR EN 14498:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Variatii de volum si de masă ale produselor de injectie la cicluri de uscare în aer si conservare în apă

SR EN 14497:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea stabilitătii infiltrării

SR EN 14406:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea raportului de expansiune si evolutia expansiunii

SR EN 14187-7:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 7: Metoda de încercare pentru determinarea rezistentei la flacără

SR EN 14187-3:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 3: Metoda de încercare pentru determinarea caracteristicilor de auto-nivelare

SR EN 14187-2:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 2: Metoda de încercare pentru determinarea timpului de întărire

SR EN 14117:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea timpului de scurgere a produselor de injectie pe bază de ciment SR EN 14068:2004Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea impermeabilitătii la apă a fisurilor injectate fără pătrundere în beton


- 239 -

SR EN 13894-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea oboselii sub sarcină dinamică. Partea 1: În timpul întăririi

SR EN 13880-6:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 6: Metoda de încercare pentru prepararea probelor de încercat

SR EN 13880-13:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 13: Metoda de încercare pentru determinarea întinderii discontinue (încercarea de aderentă)

SR EN 13880-12:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 12: Metoda de încercare pentru prepararea probelor de beton pentru încercarea de aderentă (compozitie)

SR EN 13863-2:2004 Îmbracaminti de beton. Partea 2: Metoda de încercare pentru determinarea aderentei între doua straturi

SR EN 13863-1:2004 Îmbracaminti de beton. Partea 1: Metoda de încercare nedistructiva pentru determinarea grosimii dalei de beton

SR EN 13529:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Rezistentă la atac chimic puternic

SR EN 1340:2004 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de încercari

SR EN 13396:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Măsurarea penetrării ionilor de clor

SR EN 1339:2004 Dale de beton. Conditii si metode de încercari SR EN 1338:2004 Pavele de beton. Conditii si metode de încercari SR EN 13369:2004 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton SR EN 13295:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton. Metode de încercări. Determinarea rezistentei la carbonatare

SR EN 13062:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea tixotropiei produselor de protectie a armăturii

SR EN 12637-3:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercare. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 3: Efectul produselor de injectie asupra elastomerilor

SR EN 12637-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 1: Compatibilitatea cu betonul

SR EN 12620:2003/AC:2004 Agregate pentru beton SR EN 12618-3:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton. Metode de încercare. Partea 3: Determinarea aderentei produselor de injectie, cu sau fără cicluri termice. Metoda prin forfecare oblică

SR EN 12618-2:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercare. Partea 2: Determinarea aderentei produselor de injetie, cu sau fără cicluri termice. Aderentă prin tractiune

SR EN 12618-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Partea 1: Aderenta si capacitatea de alungire a produselor de injectie cu ductilitate limitata

SR EN 12617-2:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Partea 2: Contractia produselor de


- 240 -

injectie pentru fisuri formulate cu polimeri: contractie volumica

SR EN 12617-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Partea 1: Determinarea contractiei liniare pentru polimeri si sisteme de protectie a suprafetei (SPS)

SR EN 12614:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea temperaturii de tranzitie vitroasă a polimerilor

SR EN 12504-4:2004 Încercare pe beton. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a ultrasunetelor

SR EN 12269-2:2004 Determinarea comportării la aderentă între armătura de otel si betonul celular autoclavizat prin metoda încercării de grindă. Partea 2: Încercare la termen lung

SR EN ISO 3766:2004 Desene de constructii. Reprezentarea simplificată a armăturilor pentru beton

SR EN 12326-1:2004 Produse de ardezie si piatra pentru învelitori si placari discontinue. Partea 1: Specificatie de produs

SR EN 12001:2004 Masini pentru transportat, pulverizat si punere în opera a betonului si mortarului. Cerinte de securitate

SR EN 771-3:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare)

SR EN 845-2:2004 Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 2: Buiandrugi

SR EN 771-4:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat

SR EN 13584:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea deformării la compresiune pentru produse de reparare

SR EN 13580:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Absorbtia apei si rezistenta la alcalii pentru impregnarea hidrofobă

SR EN 13579:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Încercarea de uscare pentru impregnare hidrofobă

SR EN 13578:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Compatibilitate pe beton umed

SR EN 1520:2003 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton SR EN ISO 4624:2003 Vopsele si lacuri. Încercare la tractiune SR EN 480-10:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea

10: Determinarea continutului de alcalii din aditivi SR EN 1352:2003 Determinarea modulului static la compresiune a betonului celular

autoclavizat si a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1351:2003 Determinarea rezistentei la încovoiere a betonului celular autoclavizat

SR ENV 1504-9:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii.


- 241 -

Partea 9: Principii generale pentru utilizarea produselor si sistemelor

SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 480-8:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 8: Determinarea continutului de material conventional uscat

SR EN 12617-4:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Partea 4: Determinarea contractiei si expansiune

SR EN 12617-3:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Partea 4: Determinarea contractiei la termene timpurii pentru produsele de aderentă structurală

SR EN 12350-7:2003 Încercare pe beton proaspat. Partea 7: Continut de aer. Metode prin presiune

SR EN 12350-3:2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 3: Încercare Vebe SR EN 12350-2:2003 Încercare pe beton proaspat. Partea 2: Încercare de tasare SR EN 12350-1:2003 Încercare pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare SR EN 480-13:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Metode de încercare. Partea

13: Mortar de zidărie de referintă pentru încercări asupra aditivilor de mortar

SR EN 1917:2003 Camine de vizitare si camine de racord din beton simplu, beton slab armat si beton armat

SR EN 1916:2003 Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat

SR EN 12192-1:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Analiză granulometrică. Partea 1: Metodă de încercare pentru componentele uscate ale mortarului gata de utilizare

SR EN 12063:2003 Executia lucrărilor geotehnice speciale. Pereti din palplanse SR EN 13894-2:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton. Metode de încercări. Determinarea oboselii sub sarcină dinamică. Partea 2: După întărire

SR EN 13733:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea durabilitatii agentilor de lipire structurala

SR EN 13581:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea pierderii de masa a betoanelor hidrofuge prin încercare dupa înghet-dezghet

SR EN 1062-6:2003 Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de acoperire pentru zidărie si betoane exterioare. Partea 6: Determinarea permeabilitătii la dioxid de carbon

SR EN 990:2003 Metode de încercare pentru verificarea protectiei împotriva coroziunii armaturilor din betonul celular autoclavizat si betonul cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, încercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

SR EN 13057:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea rezistentei la absorbtie capilara


- 242 -

SR EN 13395-4:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea lucrabilitătii. Partea 4: Aplicarea mortarului de reparatie la planseu

SR EN 13395-3:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea lucrabilitătii. Partea 3: Încercare pentru curgerea betonului de reparare

SR EN 13395-2:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea lucrabilitătii. Partea 2: Încercare pentru curgerea pastei sau mortarului

SR EN 13395-1:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea lucrabilitătii. Partea 1: Încercare de curgere a mortarelor tixotropice

SR EN ISO 15630-3:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de încercare. Partea 3: Armaturi precomprimate

SR EN ISO 15630-2:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de încercare. Partea 2: Plase sudate

SR EN ISO 15630-1:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de încercare. Partea 1: Bare, sârme laminate si sârme pentru armarea betonului

SR ENV 13381-6:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 6: Protectie aplicata pe stâlpi de otel umpluti cu beton

SR ENV 13381-5:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 5: Protectie aplicata pe elemente compozite de beton/tabla profilata de otel

SR ENV 13381-3:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 3: Protectie aplicata pe elemente de beton

SR ENV 13381-2:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 2: Membrane de protectie verticale

SR EN 12970:2003 Mastic asfaltic pentru hidroizolare. Definitii, conditii si metode de încercare

SR EN 13294:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Timpi de decofrare

SR EN 772-20:2003 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 20: Determinarea planitatii elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra naturala si artificiala

SR EN 772-15:2003 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 15: Determinarea permeabilitatii la vaporii de apa a elementelor pentru zidarie de beton celular autoclavizat (BCA)

SR EN 772-11:2003 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei a elementelor pentru zidarie de argila

SR EN 12696:2002 Protectia catodica a otelului în beton SR EN 12636:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton. Metode de încercare. Determinarea aderentei beton pe beton

SR EN 12615:2002 Produse si sisteme pentru repararea structurilor de beton. Metode de încercare. Determinarea rezistentei la forfecare


- 243 -

SR EN 12504-2:2002 Încercari pe beton în structuri. Partea 2: Încercari nedistructive. Determinarea indicelui de recul

SR EN 12504-1:2002 Încercari pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare si încercari la compresiune

SR EN 12390-8:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 8: Adâncimea de patrundere a apei sub presiune

SR EN 12390-7:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 7: Densitatea betonului întarit

SR EN 12390-6:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 6: Rezistenta la întindere prin despicare a epruvetelor

SR EN 12390-5:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 5: Rezistenta la întindere prin încovoiere a epruvetelor

SR EN 12390-4:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 4: Rezistenta la compresiune. Caracteristicile masinilor de încercare

SR EN 12390-3:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor

SR EN 12390-2:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru încercari de rezistenta

SR EN 12390-1:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare

SR CR 13902:2002 Metode de încercare pentru determinarea raportului apă/ciment în betonul proaspăt

SR CR 13901:2002 Utilizarea conceptului de familii de beton pentru producerea si controlul conformitătii betonului

SR EN 13687-3:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 3: Cicluri termice fara imersare în saruri de dezghet

SR EN 13687-2:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 2: Cicluri de jeturi de apa (soc termic)

SR EN 13687-1:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 1: Cicluri de înghet-dezghet cu imersare în saruri de dezghet

SR EN 934-6:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Partea 6: Esantionare, control si evaluare a conformitătii

SR EN 934-4:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 4: Aditivi pentru paste pentru cabluri pretensionate. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 1877-2:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Functiile reactive ale răsinilor epoxidice. Partea 2: Determinarea functiilor amine prin indicele de bazicitate total

SR ENV 13670-1:2002 Executia structurilor de beton. Partea 1: Conditii comune SR EN 12839:2002 Produse prefabricate de beton. Elemente pentru împrejmuiri SR EN 13687-5:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton. Metode de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 5: Rezistenta la soc din temperatura

SR EN 13687-4:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea capabilitătii termice. Partea 4: Cicluri termice în stare uscată


- 244 -

SR EN 1877-1:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Functiile reactive ale răsinilor epoxidice. Partea 1: Determinarea echivalentului epoxid

SR EN 1799:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Încercari de determinare a aptitudinii de utilizare a adezivilor de lipire structurala pentru aplicare pe suprafete de beton

SR EN 1766:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Beton de referinta pentru încercari

SR EN 1738:2002 Determinarea tensiunilor din otel în elementele armate neîncărcate realizate din beton celular autoclavizat"

SR EN 1737:2002 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor sudate ale plaselor si carcaselor armate pentru elemente prefabricate confectionate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1543:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea dezvoltarii rezistentei la întindere a polimerilor

EN 1542:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Masurarea aderentei prin tractiune directa

SR EN 12350-6:2002 Încercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate SR EN 12350-5:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 5: Încercare cu masa de

răspândire SR EN 12190:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton. Metode de încercari. Determinarea rezistentei la compresiune a mortarului de reparatii

SR CR 13962:2002 Ghid pentru aplicarea componentelor de beton cu agregate usoare (LAC) în structuri

SR EN 1240:2002 Adezivi. Determinarea indicelui de hidroxil si/sau a continutului de hidroxil

SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate

SR EN 1770:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea coeficientului de dilatare termica

SR EN 1521:2001 Determinarea rezistentei la încovoiere a betonului cu agregate usoare cu structura poroasa (BAUP)

SR EN 12189:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercare. Determinarea timpului deschis (a duratei practice de utilizare)

SR EN 12269-1:2001 Determinarea comportării la aderentă între armătura de otel si betonul celular autoclavizat prin metoda încercării de grindă. Partea 1: Încercare la termen scurt

SR EN 1740:2001 Determinarea rezistentei elementelor prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura poroasa sub sarcina longitudinala predominanta (componente verticale)

SR EN 1742:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor între fâsii diferite ale elementelor stratificate realizate din beton celular


- 245 -

autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu structura poroasa

SR EN 1741:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor între elementele prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu structura poroasa, sub efectul fortelor care actioneaza în afara planului elementelor

SR EN 1169:2001 Produse prefabricate de beton. Reguli generale pentru controlul productiei la fabricarea produselor de beton fin armat cu fibre de sticlă

SR EN 12192-2:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Analiză granulometrică. Partea 2: Metodă de încercare pentru filerul destinat polimerilor utilizati ca agenti de aderentă

SR EN 772-10:2001 Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 10: Determinarea continutului de umiditate a elementelor pentru zidărie de silico-calcar si de beton celular autoclavizat

SR 9310:2000 Var macinat pentru beton celular autoclavizat SR EN 991:2000 Determinarea dimensiunilor elementelor armate de beton celular

autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structură deschisă

SR EN 992:2000 Determinarea masei volumice în stare uscata a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 989:2000 Determinarea comportării aderentei dintre armături si betonul celular autoclavizat printr-o încercare a aderentei prin împingere

SR EN 772-2:2000 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 2: Determinarea procentuala a ariei golurilor din blocurile de beton (prin amprenta pe hârtie)

SR EN 640:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armătură difuză (fără inimă de tablă) inclusiv îmbinări si piese speciale

SR EN 639:1998/C1:1999 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv îmbinări si piese speciale

SR EN 641:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tablă, inclusiv îmbinări si piese speciale

SR EN 1767:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Analiza prin spectrometrie în infrarosu

SR EN 12188:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercare. Determinarea aderentei otel pe otel pentru caracterizarea agentilor de aderenta structurala

SR EN 1356:2000 Încercarea la functionare sub sarcina transversala a elementelor prefabricate armate de beton celular autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1355:2000 Determinarea deformatiilor la compresiune ale betonului celular autoclavizat sau ale betonului cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1353:2000 Determinarea continutului de umiditate a betonului celular autoclavizat

SR EN 639:1998 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv îmbinari si piese speciale


- 246 -

SR EN 641:1998 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabla, inclusiv îmbinari si piese speciale

SR EN 640:1998 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armatura difuza (fara inima de tabla) inclusiv îmbinari si piese speciale

SR EN 642:1998 Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fără inimă de tablă inclusiv îmbinări si piese speciale si conditii specifice referitoare la sârmă de precomprimare pentru tuburi

SR 183-2:1998 Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate în cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate

SR 438-3:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate SR 438-4:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Sârma cu profil

periodic obtinuta prin deformare plastica la rece STAS 5585-71 Încercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static

la compresiune al betonului STAS 5511-89 Încercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si

armatura. Metoda prin smulgere STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton

precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitătii STAS 6605-78 Încercarile metalelor. Încercarea la tractiune a otelului beton, a

sârmei si a produselor din sârma pentru beton precomprimat STAS 855-79 Desene tehnice de constructii. Întocmirea desenelor pentru

constructii din beton si beton armat STAS 9329-87 Constructii industriale. Capace prefabricate din beton armat

pentru canale interioare. Forme si dimensiuni STAS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton

armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului. Sârma rotunda trefilata STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la

cald. Marci si conditii tehnice de calitate STAS 11133-78 Malaxoare cu actiune periodica pentru prepararea betonului de

ciment, betonului asfaltic si a mortarelor. Parametri principali STAS 7980/1-78 Beton termorezistent usor pe baza de diatomit, cu liant stabilizat.

Conditii tehnice de calitate STAS 6482/4-80 Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat.

Toroane STAS 6482/3-80 Sârma de otel si produse de sârma pentru beton precomprimat.

Sârma ampentata STAS 6482/2-80 Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat.

Sârma neteda STAS 6482/1-73 Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat.

Reguli pentru verificarea calitatii "STAS 7039/3-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune

din beton precomprimat vibrat si presat STAS 7039/2-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune

din beton precomprimat centrifugat STAS 7039/1-81 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipuri STAS 12089-82 Pompe de beton. Clasificare STAS E 11372-80 Protectia contra coroziunii a constructiilor din beton si beton

armat. Determinarea rezistentei chimice a acoperirilor cu lacuri si vopsele


- 247 -

STAS 2833-80 Încercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului întarit

STAS 4165-88 Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale

STAS 10832-76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate STAS 10265/1-84 Tolerante în constructii. Tolerante la suprafetele din beton aparent

STAS 10107/1-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton

armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare

STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat

STAS 10102-75 Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcătuirea elementelor

STAS 10107/4-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee casetate din beton armat. Prescriptii de proiectare

STAS 10107/3-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare

STAS 10107/2-92 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire

STAS 12287-85 Încercarile metalelor. Încercari mecanice ale îmbinarilor sudate din bare de otel beton

SR EN 678:1996 Determinarea densitatii aparente în stare uscata a betonului celular autoclavizat

STAS 7209-87 Încercarile metalelor. Încercarea la relaxare a sârmelor si a produselor din sârma pentru beton precomprimat

SR ISO 10287:1995 Otel pentru armarea betonului. Determinarea rezistentei îmbinarilor plaselor sudate

SR ISO 10065:1995 Bare de otel pentru armarea betonului. Incercarea de îndoire-dezdoire

SR EN 12350-4:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare SR CR 12793:2002 Determinarea adâncimii stratului de carbonatare a betonului întărit

SR EN 772-6:2002 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 6:

Determinarea rezistentei la tractiune prin încovoiere a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate

SR EN 772-14:2002" "Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 14: Determinarea variatiei dimensionale datorita umiditatii a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate si de piatra artificiala

17. Lucrări de instalare conducte SR EN 10226 – 1/2004. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 – filete exterioare

conice si filete interioare cilindrice. Dimensiuni, tolerante si notare. SR EN 10226 – 1/2004. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 3 – Verificarea cu

ajutorul calibrelor SR ISO 7-1/2000 – Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 – Dimensiuni,

tolerante si notare STAS 2308-81. Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de

vizitare


- 248 -

SR EN 124-96 – Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare si guri de scurgere in zone carosabile si pietonale. Principii de constructive, incercari tip, marcare, inspectia calitatii)

SR EN 598/2004. Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de canalizare. Conditii si metode de incercare.

SR EN 681/2002. Parti 1-4. Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material pentru garniture de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizarii).

SR EN 10240/2000. Acoperiri de protectie interioara si exterioara pentru tevi de otel. Conditii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald aplicate pe instalatii automate)

SR EN 1264-3/2001 Cupru si aliaje din cupru. Racorduri. Partea 3. Racorduri cu compresiune pentru conducte de material plastic.

SR EN 1092. Flanse si imbinarile lor. Flanse rotunde pentru conducte, robinete, racorduri si accesorii desemnate prin PN. Partea 1/2002 – Flase din otel; Partea 2/2003 – Flanse de fonta; Partea 3/2004 – Flase de aliaj de cupru; Partea 4/2003 – Flase de aliaj de aluminium;

SR EN 13101/2003. Trepte pentru camine de vizitare. Cerinte, marcare, incercari si evaluarea conformitatii

SR EN 10240/2000. Acoperiri de protectie interioare si/ sau exterioare pentru tevi de otel. Conditii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald

SR EN 1452/2003. Partea 1 – 5. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentarea cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata PVC-U. Generalitati, tevi, fitinguri, robinete si echipamente auxiliare, aptitudine de utilizare a sistemului.

SR EN ISO. 15439/2004. Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) si policlorura de vinil clorurate (PVC-C). Specificatii pentru componente si system. Serie metrica.

SR EN 1452/2003. Partea 1 – 5. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentarea cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata PVC-U. Generalitati, tevi, fitinguri, robinete si echipamente auxiliare, aptitudine de utilizare a sistemului.

SR EN 1401-1/2003. Sisteme de canalizare de material plastic ingropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1. Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem;

SR EN 1916/2003. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat;

SR EN 1916/2003/AC - 2004. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat;

18. Lucrări de constructii metalice SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala

cu arc electric a otelurilor cu limita de curgere ridicata; SR EN 1599/1999 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala

cu arc electric a otelurilor termorezistente. Clasificare; SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala

cu arc electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina SR EN 1561/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar


- 249 -

SR EN 1563/1999. Turnatorie. Fonat cu grafit nodular; SR EN 1563/1999/A1-2003. Turnatorie. Fonat cu grafit nodular

19. Lucrări de finisaje SR EN 1096/2000 – 2004. Partile 1 – 4. Sticla pentru constructii. Geam peliculizat. SR EN 14178/2004 Partile 1 si 2. Sticla pentru constructii. Produse pe baza de sticla

silico-alcalino-pamantoasa. Partea 1 – Geam float. Partea 2 – Evaluarea conformitatii

SR EN 572-2/2004. Sticla pentru constructii. Produse de baza. Sticla silico-calco-sodica. Partea 2 – Geam float.

SR EN 942/2003 – Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului

BV CL9 Vol.3 Specificatii Tehnice

Documents

Transcript of BV CL9 Vol.3 Specificatii Tehnice