BV-CL11-Vol. 3 B_Specificatii Tehnice Generale

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa Documentatie de atribuire BV-CL11 si canalizare in judetul Brasov Vol.3-B

- i -

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE “Reabilitare si extindere retelelor de distributie si a sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare in Rupea si Prejmer ”

BV-CL-11

Volumul 3 Specificatii Tehnice


- ii -

CUPRINS

3.1 Specificatii Tehnice Generale .......................................................................................... 1

3.3.1. Preambul .................................................................................................................. 1

3.3.2. Lucrari de demolare, curatare, defrisare .................................................................... 3

3.1.2 Lucrari de terasamente ................................................................................................. 6

3.1.3 Metode fara sapatura deschisa .................................................................................... 22

3.1.4 Lucrari de beton armat ............................................................................................... 24

3.1.5 Lucrari pentru retele subterane de alimentare cu apa si canalizare ............................. 34

3.1.6 Lucrari mecanice ....................................................................................................... 69

3.1.7 Lucrarile electrice ...................................................................................................... 72

3.1.8 Lucrari de drumuri ..................................................................................................... 88

3.1.9 Lista standardelor de referinţă aplicabile .................................................................... 95


- 1 -

3.1 Specificatii Tehnice Generale 3.3.1. Preambul

3.1.1.1 Introducere Conditiile Contractului si Planurile obtinute de la Autoritatea Contractanta vor fi interpretate in coroborare cu Specificatiile si aspectele raportate la acestea. Aspectele raportate la, indicate sau descrise in cele mentionate anterior nu sunt neaparat repetate in cele din urma.

Indiferent de impartirea Specificatiilor sub diferite titluri, fiecare parte a acestora va fi considerata ca suplimentara si complementara la fiecare din celelalte parti.

Titlurile din cadrul Specificatiilor nu vor fi considerate ca parte a acestora si nu vor fi luate in considerare in interpretarea sau alcatuirea acestora in cadrul Contractului.

Toate referintele din cadrul Specificatiilor vor fi referinte la Clauzele sau Sub-Clauzele acestora, cu exceptia cazului in care se dispune contrar.

3.1.1.2 Nivel si cote de nivel Cu exceptia cazului in care se specifica contrar, toate nivelele vor fi exprimate in metri fata de nivelul Marea Neagra 1975 cu o acuratete de trei decimale. Datele cu privire la toate nivelele se vor baza pe cotele de nivel aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va stabili, construi si proiecta cotele de nivel suplimentare necesare pe perioada de executare a Lucrarilor, care vor fi verificate periodic.

Antreprenorul va fi responsabil pentru executarea Lucrarilor in conformitate cu datele referitoare la nivele. Cotele de nivel si celelalte puncte de referinta din vecinatatea Santierului (Santierelor) vor fi furnizate de catre Consultantul Supervizare Antreprenorului inainte de executarea Lucrarilor. Antreprenorul va tine un registru al nivelelor tuturor cotelor si va inainta Consultantului Supervizare o copie a registrului. Sistemul de coordonate al cotelor de pe Santier va fi Sistemul de coordonate utilizat de Autoritatea Contractanta si va fi corelat cu nivelul cotelor si aprobat de Consultantul Supervizare.

3.1.1.3 Dimensiuni Toate dimensiunile, distantele si nivelele continute in Planurile obtinute de la Autoritatea Contractanta sunt exprimate in sistemul metric. In cazul in care sunt necesare planuri de lucru, Antreprenorul va pregati si inainta aceste planuri in sistem metric.

3.1.1.4 Marcajul Lucrarilor Lucrarile vor fi marcate si relationate cu Sistemul National de Coordonate. Antreprenorul va pozitiona cote de nivel temporare si statii de investigatii in locatiile corespunzatoare din cadrul Santierului de Lucrari si, in perioada de executie a lucrarilor, va verifica periodic nivelele bornelor si coordonatele statiilor in raport cu liniile si nivelele de referinta furnizate de catre Consultantul Supervizare. Bornele temporare si statiile de investigare vor fi amplasate in afara Lucrarilor de constructii, cu exceptia cazului in care se specifica contrar. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, in vederea aprobarii, planurile in care se indica amplasarea si nivelele sau coordonatele, dupa caz, ale fiecarei borne de nivel temporare si ale statiilor de investigatii utilizate pentru marcarea Lucrarilor, in dublu exemplar.

Inainte de a incepe executia oricarei sectiuni de Lucrari, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare detaliile complete cu privire la amplasare, impreuna cu calculele si planurile suport (inclusiv planurile ce indica amplasamentele si coordonatele punctelor de referinta utilizate), in dublu exemplar.


- 2 -

Antreprenorul va identifica dimensiunile amplasamentului tuturor structurilor prin raportarea lor la Lucrarile existente si prin interpretarea Planurilor. Panta colectoarelor, retelelor de conducte si nivelul deversoarelor, radierul canalelor si al altor structuri hidraulice vor fi indicate in planuri, cu exceptia cazurilor in care se solicita contrar sau se aproba de catre Consultantul Supervizare. Locatiile structurilor care vor fi construite ca si componente de Lucrari vor fi identificate prin raportare la tarusi de otel batuti in beton sau la orice alte mijloace de marcaj aprobate, montate de catre Antreprenor, care trebuie sa stabileasca si coordonatele instrumentelor de marcaj si distanta acestora fata de structurile adiacente existente. Antreprenorul va stabili puncte de coordonate de referinta la intervale nu mai mari de 500 m de-a lungul colectoarelor si conductelor importante, iar aceste puncte vor fi localizate si clar marcate in locurile aprobate, fie pe cladirile existente, ori prin tarusi din otel, fixati in beton.

Antreprenorul va stabili sectiunile Lucrarilor in momentul in care este instruit in acest sens de catre Consultantul Supervizare, in scopul facilitarii interventiei Autoritatilor care presteaza servicii in vederea realizarii unor modificari temporare sau permanente la echipamentele sau serviciile impamantate detinute de acestea.

3.1.1.5 Executia si Calitatea executiei Antreprenorul va angaja supervizori inalt calificati si cu experienta, aprobati de catre Consultantul Supervizare, pentru supravegherea investigatiilor si stabilirea acestora, asa cum este descris prin Contract.

Instrumentele de investigatie utilizate de catre Antreprenor vor fi moderne din punctul de vedere al tipului si fabricatiei, corespunzatoare pentru executarea lucrarilor si mentinute la standarde de prima clasa. Instrumentele si/sau echipamentul vor fi supuse aprobarii Consultantului Supervizare.

Pentru toate instrumentele de investigatie utilizate in cadrul Lucrarilor, Antreprenorul va depune certificatele de etalonare recente emise de catre autoritatile competente. Etalonarea instrumentelor trebuie realizata la fiecare sase luni. Toate jurnalele cu date din teren, calculele si hartile rezultate din activitatile de investigare mentionate anterior vor fi predate Consultantului Supervizare imediat dupa finalizarea activitatii de investigare.

Antreprenorul va asigura Consultantului Supervizare forta de munca calificata si necalificata si materialele necesare pentru a facilita verificarea si aprobarea de catre acesta a nivelelor si marcajelor aliniamentelor si localizarii structurilor, asa cum este prevazut in Clauza referitoare la “Marcajul lucrarilor” – “Informatii de ordin general”.

Antreprenorul va inregistra progresul Lucrarilor prin efectuarea de fotografii electronice. Antreprenorul va furniza un grafic al principalelor etape ale constructiei pentru Inspectoratul de Stat pentru Verificarea Calitatii in Constructii.

3.1.1.6 Specificatii cu privire la Standarde Toate proiectele, materialele si lucrarile se vor baza pe standardele nationale aplicabile, in vigoare la data proiectarii. Daca nu exista standarde nationale relevante aplicabile, Antreprenorul va utiliza standarde straine aplicabile (EU-DIN, BS etc) caz în care va ataşa documentaţiei proiectului norma respectivă, împreuna cu traducerea corespunzătoare în limba română.

O lista a standardelor naţionale relevante aplicabile este prezentata în capitolul 3.7. Lista nu este exhaustiva.

3.1.1.7 Standarde pe Santier Antreprenorul va achizitiona si pastra pe santier o copie dupa fiecare Standard, Ghid si Manual important sau dupa Standardele nationale aprobate la care se face referire in Specificatii. In plus,


- 3 -

Antreprenorul va achizitiona si pastra pe santier o copie dupa orice alt Standard, Ghid sau Standard National care se aplica materialelor furnizate.

Copiile dupa standarde vor fi disponibile permanent pentru referinta in biroul Consultantului Supervizare. In cazul in care Consultantul Supervizare solicita traducerea in limba romana sau engleza a oricarui Standard sau Manual, Antreprenorul este obligat sa-i furnizeze o copie scrisa la computer in termen de 7 zile de la data primirii solicitarii in scris a Consultantului Supervizare.

3.1.1.8 Aspectele care nu sunt acoperite de Standarde Orice materiale si executia lucrarilor care nu sunt specificate in sau acoperite de Standarde, Ghiduri si Manuale vor fi de asemenea tip si de o asemenea calitate încat să fie in masura sa asigure executarea unei lucrari de prima clasa. In astfel de cazuri, Consultantul Supervizare va determina daca toate materialele sau unele dintre cele oferite sau livrate pe Santier sunt corespunzatoare pentru a fi utilizate in realizarea Lucrarilor, iar hotararea Consultantului Supervizare in aceasta privinta va fi definitiva si fara echivoc.

3.3.2. Lucrari de demolare, curatare, defrisare 3.1.1.9 Aprobarea

Se va solicita in scris Consultantului Supervizare acordarea aprobarii pentru demolarea cladirilor si structurilor existente, solicitarea fiind insotita de un program de executie a lucrarilor de demolare. Nicio lucrare de demolare nu va fi initiata inainte de a fi obtinuta aprobarea Consultantului Supervizare si inainte ca zona sa fie prevazuta cu toate lucrarile temporare si/sau devierile necesare, care au fost fie solicitate, fie autorizate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare o notificare scrisa cu privire la intentia sa de a incepe operatiunile de curatare, defrisare si/sau utilizare a explozibilului. Lucrarile nu vor fi incepute inainte de a fi primita aprobarea scrisa din partea Consultantului Supervizare.

Antreprenorul se va asigura ca lucrarile de curatare, defrisare si exploziile controlate vor fi realizate cu mult inaintea altor lucrari de constructii in zonele relevante, pentru a fi evitate intarzierile.

3.1.1.10 Gardurile si barierele temporare Limitele birourilor Antreprenorului, ale santierului, magaziilor si depozitelor vor fi convenite cu Consultantul Supervizare. Antreprenorul va realiza o imprejmuire corespunzatoare de-a lungul limitelor convenite, incluzand o poarta care poate fi incuiata. Antreprenorul va inalta garduri similare in jurul tuturor santierelor de constructii inainte de inceperea lucrarilor, pe care le va demonta dupa ce Lucrarile vor fi finalizate. Gardul pentru organizarea de santier va fi realizat din scanduri de lemn imbinate, aluminiu sau tabla de otel ondulata, avand o inaltime de 2400 mm si fixate pe stalpi de lemn, beton sau otel. Toate zonele de lucru din santier vor imprejmuite vor fi imprejmuite cu gard de tip usor din panza sau PVC. In unele zone asupra carora s-a convenit cu Consultantul Supervizare, Antreprenorul poate instala imprejmuiri din lanturi sau din plasa de sarma galvanizata.

3.1.1.11 Conditii cu privire la trafic Inainte sa se inceapa executarea unor lucrari asupra unor sosele sau drumuri sau sa fie afectata utilizarea acestora, metoda de lucru a Antreprenorului, inclusiv aranjamentele speciale referitoare la trafic, vor fi convenite cu Consultantul Supervizare, Administratia Drumurilor si Politia si confirmate in scris. Pe perioada executarii Contractului, Antreprenorul va coopera cu Administratia Drumurilor si Politia cu privire la lucrarile ce afecteaza o sosea sau un drum sau accesul la acestea. Antreprenorul


- 4 -

va informa Consultantul Supervizare cu privire la conditiile puse de sau aranjamentele facute cu Administratia Drumurilor si Politia.

Trebuie fixate bariere in jurul santurilor facute pe strazi sau in zonele pietonale si semnalizate corespunzator. Barierele situate pe drumuri si in zonele pietonale vor fi prevazute cu semne de avertizare iluminate pe timp de noapte si in zonele cu vizibilitate scazuta.

In cazul in care Lucrarile necesita, temporar, devierea sau inchiderea unei sosele sau drum pietonal existent, sau accesului publicului pe acestea, Antreprenorul va asigura si intretine o alternativa, care va fi functionala inainte de intersectia cu calea existenta. Antreprenorul va asigura si semnalizarea rutiera care indica traseele ocolitoare.

In cazul in care rampele sunt necesare, acestea vor fi realizate si intretinute la un standard corespunzator sub toate aspectele categoriei sau categoriilor de trafic si pietoni care le vor folosi.

3.1.1.12 Curatarea santierului Antreprenorul va curata zonele rezervate pentru conducte si amplasamentele structurilor de toata vegetatia, inclusiv copacii cu o circumferinta de pana la 0.50 m si inaltime de 1.00 m peste nivelul solului, si toate obstacolele superficiale ca suprafetele drumurilor, borduri, caramizi, gunoi si/sau alte obiecte. Antreprenorul va curata santierul si de copacii cu circumferinta peste 0.5 m, cladiri si/sau structuri, atunci cand este instruit in scris in acest sens de catre Consultantul Supervizare. Masura in care Antreprenorul realizeaza operatiunile de curatare si defrisare va fi cea minim necesara in opinia Consultantului Supervizare pentru executia Lucrarilor.

3.1.1.13 Protectii Copacii si/sau alta vegetatie care va fi pastrata conform Planurilor sau indicatiilor Consultantului Supervizare vor fi excluse de la operatiunea de defrisare si vor fi protejate impotriva daunelor pe perioada executiei Lucrarilor.

3.1.1.14 Dotari ale drumurilor Antreprenorul va reinstala dotarile drumurilor (ca stalpi de iluminat, semne de circulatie sau semafoare) care au fost indepartate in perioada de desfasurare a Lucrarilor. Instalarea dotarilor drumurilor se va face pe amplasamentul initial al acestora, intr-o stare cel putin similara cu cea avuta anterior indepartarii lor si indata ce este posibil dupa finalizarea pozarii conductei intr-o anumita locatie.

3.1.1.15 Depozitare Vegetatia, copacii, etc. rezultand din operatiunile de curatare si defrisare vor fi depozitate intr-un depozit la o raza de aproximativ 15 km, situat intr-o locatie aprobata de catre Consultantul Supervizare. Ramasitele de vegetatie, incluzand copaci, butuci si radacini vor fi indepartate de pe Santier de catre Antreprenor, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare.

3.1.1.16 Evacuarea materialelor rezultate din demolare Toate materialele ce rezulta din demolare si lichidare a cladirilor, structurilor si altor obiecte mentionate anterior vor fi evacuate in afara Santierului, cu exceptia cazului in care se specifica contrar in Cerintele Speciale.

3.1.1.17 Umplerea terenului si finisarea suprafetei Toate gropile vor fi umplute cu pamant compactat la aceeasi densitate ca si terenul inconjurator, iar suprafata va fi finisata la nivelul existent al terenului si intr-o maniera considerata satisfacatoare de catre Consultantul Supervizare.


- 5 -

3.1.1.18 Protectia obiectelor existente Antreprenorul nu va demola sau indeparta nicio cladire, structura sau alte obiecte existente, inclusiv copaci, indiferent daca aceasta este prevazuta in Proiect sau nu, decat la primirea unei instructiuni speciale din partea Consultantului Supervizare. Antreprenorul va lua toate masurile de precautie pentru a nu cauza pagube acestor obiecte, incluzand case, cladiri, garduri si copaci, care sunt situate pe Santier(e) sau in apropierea acestuia (acestora). Proprietatile localizate in imediata apropiere a Lucrarilor vor fi protejate impotriva pagubelor ce pot fi cauzate de vehicule, alunecari, vibratii, etc. Pagubele cauzate vor fi reparate de catre Antreprenor astfel incat proprietatea sa fie readusa la starea sa initiala si de o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare.

3.1.1.19 Umplerea si sigilarea conductelor abandonate In situatia in care colectoarele existente sunt conectate la noile sisteme, lungimea colectorului situata in aval de bransament, care nu este incorporata in noul sistem, va fi abandonata. Conductele ingropate care sunt abandonate vor fi sigilate cu dopuri din beton masiv cu o lungime de minim 1.000 mm, la ambele capete si intre camine. Caminele situate pe conductele abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul solului, iar groapa va fi umpluta cu piatra sau alt material de umplutura aprobat, iar suprafata refacuta la un finisaj similar cu cel al zonei inconjuratoare.

Conductele expuse care vor fi abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul final al solului.


- 6 -

3.1.2 Lucrari de terasamente 3.1.2.1 Generalitati

Secţiunea specificaţiilor se referă la lucrările de terasamente autorizate, necesare pentru montarea conductelor îngropate, lucrări care includ în ordine specifică:

• operaţii pregătitoare privind transpunerea proiectului pe teren

• desfacerea sistemelor de suprafaţă ale cotelor de teren,

• scarificarea sistemului cotei de teren şi separarea materialului scarificat

• săpături mecanizate şi manuale în taluz vertical pentr tranşee,

• sprijiniri ale malurilor,

• protejarea celorlalte reţele subterane întâlnite,

• evacuarea apelor acumulate în spaţiile de lucru şi adiacente,

• realizarea de epuismente pentru coborarea temporara locala a panzei freatice,

• îmbunătăţiri ale terenurilor slabe de fundare,

• pregătirea paturilor din material granular pentru pozare conducte îngropate,

• pozarea conductelor îmbinate,

• executarea pe tipuri a straturilor de umpluturi compactate,

• refacerea sistemelor de suprafaţă afectate de lucrări sau de organizări de şantier. Se mai referă la:

• materialele utilizabile, specifice terasamentelor şi asigurarea gradelor de compactare,

• încărcări şi transporturi cu diferite mijloace,

• controlul privind realizarea nivelelor de calitate corespunzătoare cerinţelor specifice,

• asigurarea condiţiilor pentru recepţionarea lucrărilor proiectate. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele tehnice în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura, prin sistemul de calitate propriu atestat sau prin subcontractare cu un laborator de specialitate acreditat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor necesare dovedirii satisfacerii nivelelor de calitate pretinse prin proiect şi prezentul caiet de sarcini. În acest sens, vor fi prezentate certificate de atestare SQ sau cele de acreditare laborator, împreună cu extrasul de contract difuzabil, din care să rezulte adresa laboratorului şi persoanele contactabile de către Consultantul Supervizare.

În cazul unor suspiciuni privind calitatea, Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Consultantului Supervizare, verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini, cazurile supunânduse clauzelor din contract. Antreprenorul este obligat să asigure adaptarea metodelor tehnologice şi organizatorice, specifică fiecărui amplasament, conformânduse şi celor specificate expre în Procesul verbal de predare-primire amplasament.

Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor climatice în care se execută lucrările de terasamente, a evenimentelor survenite în timpul fazelor de execuţiei asupra cărora produc


- 7 -

influienţă şi va asigura înregistrarea documentelor ce atestă calitatea execuţiei şi a rezultatelor obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.

În condiţii locale deosebite se pot accepta şi se pot aproba derogări de la prezentul caiet de sarcini numai cu acordul scris al Proiectantului şi/sau Consultantului Supervizare sau Reprezentanţilor săi, după caz.

În cazul când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini sau defecte calitative, Consultantul Supervizare, va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor. Antreprenorul este răspunzător de pagubele implcite cauzate de aceste întreruperi şi de costurile privind refacerea lucrărilor neconforme cerinţelor.

Neconcordanţele cu proiectul, constatate în etapa vizitări amplasamentelor, vor fi sesizate în scris Consultantului Supervizare spre soluţionare, în timp rezonabil, înainte de termenul de depunere a ofertelor.

Neconformităţile constatate în timpul executării lucrărilor de terasamente dintr-un front de lucru, vor fi transmise din timp, acceptat rezonabil, în scris, Consultantului Supervizare, spre soluţionări în condiţii legislative şi timp util menţinerii frontului în stare activă

3.1.2.2 Depozit pamint excedentar Pamintul excedentar va fi depozitate intr-un depozit la o raza de aproximativ 15 km, situat intr-o locatie aprobata de catre Consultantul Supervizare.

3.1.2.3 Depozit pamint intermediar Se va considera un depozit de pamint intermediar situat la o raza de aproximativ 10 km, situat intr-o locatie aprobata de catre Consultantul Supervizare.

3.1.2.4 Programul şi Declaraţia de metodă Ca parte a Programului de eşalonare a lucrărilor şi a Declaraţiei de metodă, cerute prin contract, Antreprenorul va prezenta un program tehnologic detaliat pentru lucrările de terasamente propuse, pentru fiecare amplasament al proiectului, şi metodele propuse pentru executarea săpăturilor, mişcarea materialelor rezultate şi cele necesare, compactări, depozite sursă sau intermediare şi mişcarea de personal. Va prezenta, de asemenea, şi o listă detaliată cu cantităţile fizice de realizat şi tipurile mijloacelor de mecanizare care vor fi utilizate.

Declaraţiile de metodă vor lua în considerare şi cerinţele particulare şi de corelare ale serviciilor tehnice responsabile din primariile cărora le sunt arondate amlasamentele.

Lucrările se vor planifica pe tronsoane de dimensiuni ce nu vor depăşi 50÷100 m, după caz, cu operaţii desfăşurate în paralel pe maxim 2÷3 tronsoane succesive.

3.1.2.5 Materiale 3.1.2.5.1 Generalităţi

Toate lucrările tip vor fi considerate ca fiind uniforme, indiferent de amplasament, iar volumele lor vor fi corelate între ele, funcţie de lungimile conductelor proiectate.

Toate materialele rezultate din săpături vor fi evacuate imediat de pe amplasamente, cu excepţia terenurilor agricole. Aceste materiale nu vor fi refolosit pentru realizarea umpluturilor compactate, decât în cazul săpăturilor în terenuri agricole. În cazul terenurilor agricole şi al spaţiilor verzi, anterior demarării săpăturilor, se vor îndepărta straturile vegetale, care apoi vor fi reamenajate la aceleaş grosimi, după finalizarea lucrărilor până la cota iniţială a stratului îndepărtat. Pentru umpluturi vor fi utilizate agregate minerale naturale extrase din balastiere, ca surse acceptate de Consultantul Supervizare sau Reprezentantul său, pe baza rezultatelor încercărilor iniţiale de tip ale furnizorului. Utilizarea materialului se va putea face numai dacă este însoţit de declaraţia de


- 8 -

conformitatea cu sarcinile calitative asumate de furnizor, prin proceduri interne proprii pentru produsul tip acceptat de Consultantul Supervizare (sistem 4 de atestare, conform Anexa 3 din HG nr.622/21.07.2007).

3.1.2.5.2 Material pentru umpluturi curente,

Pentru umpluturi curente vor fi utilizate balasturi naturale extrase din balastiere. Balasturile nu vor conţine materii organice sau alte impurităţi şi trebuie să-şi păstreze gradul prescris după compactare:

Granulometria trebuie să se încadreze în limitele tabelului de mai jos:

Dimensiunea sitei Procent de trecere

75 mm 100

37,5 mm 85-100

10 mm 45-100

5 mm 25-85

600 m 8-45

75 m 5-10

Limita de umiditate a materialului, încărcat la furnizor în mijlocul de tranport auto, să nu depăşească 30%. Pe amplasamentele Proiectului, procentele de umiditate vor fi reglate până la atingerea celor optime necesare obţinerii gradului minim de compactare cu indice Proctor modificat de 95÷97%, funcţie de intensitatea traficului şi încărcările din circulaţie, aplicând procedee tehnice proprii supuse acceptului Consultantului Supervizare.Atestarea gradului de compactare se face prin document înregistrat.

3.1.2.5.3 Material pentru protejare conductă îngropată

Materialul pentru protejarea conductelor are rolul principal de a menţine forma conductei îngropate şi de a favoriza preluarea încărcarile verticale din umpluturi şi traficul de la cota terenului. Protejarea se realizează prin straturi succesive executate diferit, numai prin compactare manuală, după cum urmează:

− strat de sprijin, manual împrăştiat afânat, de cca 2 cm grosime, din nisip cu granulaţie maximă de 10 mm, pentru aşezarea conductei la cotele Proiectului,

− patul superior de pozare, până sub axul orizontal longitudinal al conductei, din produs mineral monogranular de balastieră prescris de furnizorul conductei pentru condiţiile de pe amplasament, cu rol de a asigurare aliniamentul montajului; compactarea se execută cu grijă sporită şi la un indice Proctor de cca.80%, pe ambele părţi, şi se verifică prin aplicări de sarcini locale diferit direcţionate, sub care să nu se producă deplasări,

− umpluturi laterale longitudinale, până la generatoarea superioară, din produs monogranular prescris de furnizorul conductei, cu indice Proctor sporit faţă de stratul inferior, cu rol de distribuire uniformă pe pereţii conductei a încărcărilor verticale preluate în secţiune transversală,

− umplutura superioară conductei, cu o grosime minimă de 15 cm, din produs monogranular compactat la un indice minim de 85÷90 %, funcţie de adîncimea de îngropare,

Materialul rezultat în urma săpăturilor pentru tranşee nu va fi utilizat pentru protejarea conductelor proiectate pentru acel amplasament.

Materialul pentru protejarea conductelor va fi format din agregate minerale produse în staţii de sortare de pe lângă balastiere şi va respecta următoarele prevederi minimale:


- 9 -

Diametru nominal al conductei (mm)

Dimensiunea maximă a particulelor (mm)

Sorturi utilizabile (mm)

Sub 300 10 10 monogranular 300 – 600 15 10 ÷ 14 monogranular Sau 14 ÷ 5 amestec uniform 700 – 1600 20 10; 14; 20, monogranular Sau 14 ÷ 5 amestec uniform Sau 20 ÷

5 amestec uniform Peste 1600 25

concasate 10; 14; 20; 40, agregate concasate monogranulare Sau 14 ÷ 5 amestec uniform Sau 20 ÷ 5 amestec uniform Sau 40 ÷ 5 amestec uniform

3.1.2.5.4 Material pentru pozare conductă

Materialul pentru pozarea conductelor, constituie un strat bine compactat, de minim 10 cm grosime, pentru amenajarea fundului de tranşee după săpături şi asigurarea realizării pantelor din profilul longitudinal al Proiectului. Stratul va prelua şi încărcarile rezultate în timpul montării tipului de conductă, fără afectarea cotei de rezemare a tipului de conductă în secţiunea transversală din săpătura amenajată.

Materialul pentru stratul compactat de pozare va consta din nisip de balastieră cernut cu granulaţia maximă de 10 mmm, fără impurităţi şi părţi organice la furnizor, încărcat în mijloc auto. Nisipul va fi însoţit de declaraţia de conformitate cu materialul tip (sistem 4) contractat şi declarat. Acest material va fi folosit şi pentru lestarea provizorie a conductelor montate pe poziţiile din Proiect, prin intermediul unor saci împletiţi din fire biodegradabile, umluţi 75÷80%. Materialul rezultat în urma săpăturilor pentru tranşee nu va fi utilizat pentru pozarea conductelor proiectate pentru acel amplasament. În cazurile terenurilor de fundare nisipoase nealterate se poate accepta, de Consultantul Supervizare, realizarea pozării conductei, dar numai după finisarea la cotele de radier din Proiect şi prin intermediul unui strat de nisip monogranular necompactat de cca 2 cm.

3.1.2.5.5 Material pentru îmbunătăţirea terenului de fundare

Fundurile de săpătură care prezintă alterări locale vor fi supuse spre soluţionare Proiectantului. Acesta va decide modul de realizare. Terenurile de fundare alterate din vina Antreprenorului, ca urmare a nerespectării tehnologiei, vor fi consolidate pe costuri proprii, dar, numai pe bază de soluţionări date de Proiectant.

3.1.2.6 Execuţie 3.1.2.6.1 Cote de teren existente (CT)

Cotele existente ale terenului, indiferent de sistemul de alcătuire la suprafaţă, constituie baze pentru măsurări cote în adâncimi, în secţiuni corespunzătoare caracteristice ale aliniamentelor Proiectului de pe amplasament. În cazurile în care, din diverse motive, cotele de teren au fost alterate de lucrări comandate de adminisctraţia locală, anterior preluării unui amplasament, cotele de referinţă ale Proiectului vor fi transpuse situaţiei reale întălnite, utilizând elemente edilitare cu cote CT nemodificate, cote ce vor fi menţionate prin Procesul Vebal de Predare-Primire Amplasament.

3.1.2.6.2 Cote de radier (CR)

Antreprenorul va monta conductele la cotele de radier (CR) indicate în Proiectul aprobat.


- 10 -

Dacă nu este indicat altfel de către Consultantul Supervizare în cazuri particulare supuse spre aprobare, adâncimile tranşeelor vor fi realizate, astfel încât, să asigure o acoperire de minim 1,4 m deasupra generatoarei superioare a conductelor îngropate, indiferent de diametre nominale şi tip.

3.1.2.6.3 Lucrari pregatitoare

Înaintea începerii lucrărilor pe un amplasament, se includ a fi executate, fără coantificare distinctă în partea economică, lucrările pregătitoare necesare, după caz, şi apreciate după vizitarea amplasamentelor:

− curăţirea suprafeţelor de teren de: frunze, crengi, arbuşti, iarbă, buruieni, noroi acumulat sau alte materiale inutilizabile depozitate accidental, inclusiv transportarea lor la rampele de depozitare indicate şi taxate de Administraţiile Locale,

− indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor şi vehiculelor, cu regim de proprietate privată, repoziţionarea lor în afara zonelor de activitate, în urma acordurilor şi/sau somaţiilor ce implică proprietarii sau Administraţia Locală, după caz,

− taierea arborilor si/sau arbustilor de pe trasee definite prin Proiect, cu tulpini ≥10 cm, cu aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea rădăcinilor,

− colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă în afara amplasamentelor Proiectului, inclusiv protejarea faţă de apele meteorice,

− tăierea regulată cu mijloace adecvate a sistemelor rutiere, pentru formarea lăţimilor necesare desfăşurării oparaţiunilor de săpare, lăţimi cel mult mai mari cu maxim 0,40 m decât lăţimile superioare ale traşeelor, menţionate mai jos, de sub sistemele de suprafaţă tăiate:

− asigurarea şi ţinerea sub contro permanent a zonelor de activitate, în conformitate cu restricţionările aprobate sau impuse de factorii desemnaţi prin Certificatul de Urbanism

− amenajări de eventuale depozite intermediare provizorii, cu acordurile Administraţiilor Locale, pentru ameliorarea influenţelor timpilor de transport auto asupra duratetelor totale de aexecuţie pe amlasamentele Proiectului.

− Antreprenorul va consemna şi supune aprobării Consultantului Supervizare, toate lucrările pregătitoare efectuate, din cele enumerate mai sus. Totodată, rămâne responsabil pentru efectele rezultate din neefectuarea unora dintre ele.

3.1.2.6.4 Trasarea lucrărilor

Operaţiile de trasare se vor efectua conform planurilor de situaţie, funcţie de reperele existente şi coordonatele punctelor caracteristice ale aliniamentelor Proiectului pe amplasament (STAS 9824/5 -1975). La o dată solicitată de Antreprenor şi aprobată de Consultantul Supervizare, vor fi identificate şi marcate vizibil toate instalaţiile şi reţelele subterane, în prezenţa deţinătorilor acestora, covocaţi de Consultantul Supervizare: electrice, de telecomunicaţii, apă, canal sau de altă natură, ce vor fi intersectate sau în raza cărora vor fi dezvoltate luctările Proiectului, în vederea protejării acestora sau devierii, conform procedeelor tehnice recomandate prin avize de deţinători, inclusiv recomandările suplimentare specifice amplasamentului predat Antreprenorului (STAS 9570/1 -1989).

Trasările în detaliu vor fi efectuate şi înregistrate de Antreprenor după supervizarea documentului operaţiei de către Consultantul Supervizare.

În cazuri justificate, traseele Proiectului vor putea fi modificate, cu acordul scris al Consultantului Supervizare pe propunerea făcută în spiritul Proiectului de Antreprenor, în timp rezonabil, după caz şi cu consultarea Proiectantului. Aceste modificări nu vor implica de costuri suplimentare sau vor fi cele stipulate în contract.


- 11 -

Antreprenorul este răspunzător de trasarea lucrãrilor conform Proiectului şi de conservarea materializărilor reprezentative de pe amplasament, ca baze pentru măsurători şi verificări, indiferent de volumul lucrărilor dezvoltate şi metodele tehnologice adoptate.

Pentru urmărirea realizării pantelor Proiectului, se vor poziţiona, prin metode performante de nivelment, balize de inventar şi se vor utiliza dispozitive adecvate pentru vizări. Dispozitivele pentru vizări vor avea rigle montate pentru cotele caracteristice aliniamentului proiectat.

3.1.2.6.5 Desfacerea sistemelor de suprafaţă

Operaţiile de tăiere a sistemelor de suprafaţă, se vor executa cu unelte corespunzătoare, pentru a asigura o tăiere dreaptă şi exactă. Vor fi evitate alterări ale suprafeţelor adiacente în urma lucrărilor. Refacerile suplimentare rezultate cad în sarcina Antreprenorului. Cazurile particulare vor fi supuse aprobării Consultantului Supervizare.

Antreprenorul va aplica metode corespunzătoare pentru sprijiniri şi consolidări pentru a păstra lăţimile tranşeelor în limitele prezentate anterior (la lucrările pregătitoare).

3.1.2.6.6 Excavarea tranşeelor pentru conducte

Lucrările de terasamente se vor executa în conformitate cu planurile de executie şi se vor respecta prevederile normativelor în vigoare

La execuţia lucrărilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C 169-88 „Normativ pentru executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente”.

Avizarea lucrărilor de terasamente Înainte de a începe orice lucrări de acest fel pe un amplasament, Antreprenorul va anunţa în scris Consultantul Supervizare cu cel puţin 7 zile înainte de data propusa. În aceasta perioada Antreprenorul va ţine evidenta nivelelor solului şi topografiei, spre aprobarea Consultantului Supervizare, pentru măsurătorile lucrării. Se vor obţine avize pentru tăierea carosabilului pe drumurile principale permanente. Antreprenorul, când va face demersurile pentru această permisiune, va prezenta o adresă scrisă Consultantului Supervizare şi autorităţilor, referitoare la intenţia sa de a excava, din timp, pentru a permite executarea procedurilor şi aprobărilor necesare. El va colabora cu Poliţia Rutieră referitor la planificarea şi executarea traversării. Antreprenorul va fi complet responsabil de asigurarea drumurilor temporare pentru ocolire, a barierelor, semnelor de avertizare, iluminat şi pază. Autoritatea Contractanta nu va suporta nici o penalitate impusă de autorităţile abilitate, pentru orice întârziere faţă de termenele prevăzute în autorizaţiile de spargere. Nici o excavaţie nu va începe fără obţinerea de către Antreprenor a autorizaţiei de execuţie.

Excavarea şanţurilor pentru conducte va avea un avans de cel puţin 15 m faţă de operaţiunile de punere în operă a conductelor. Aici sunt incluse şi excavaţiile pentru ramificaţii, caz în care cei 15 m vor fi săpări în toate direcţiile urmate de ramificaţie.

În cazul în care se iveşte vreun obstacol în timpul săpăturilor, se va informa Consultantul Supervizare şi vor hotărî măsurile necesare a se lua înainte de reluarea operaţiilor de montaj.

În cazul în care Antreprenorul nu sapă în avans conform pretenţiilor, scoaterea conductelor deja montate şi repunerea lor după executarea săpăturilor în avans, vor fi făcute pe cheltuiala acestuia.

În locurile unde şanţurile pentru conducte subtraversează drumuri, adâncimea acestora va fi minim necesară, iar Antreprenorul este încurajat să folosească fierăstraie speciale circulare pentru pregătirea marginilor şanţului, în funcţie de materialul ce trebuie săpat. La sãparea santurilor se va tine cont de: felul terenului, existenta apei freatice, necesitatea sprijinirilor, diametrul tevilor, tehnologia de montaj .


- 12 -

Sapatura mecanizata se va face cu excavator cu descărcarea pământului pe mal si in auto (excedentarul). Săpăturile se vor executa in prezenta sprijinirilor. Săpătura ultimului strat până la cota din proiect şi politura se va executa imediat înainte de asezarea stratului de nisip sub conducta si a stratului de egalizare pentru constructii, pentru a evita degradarea terenului de fundare. Operaţiunea se va executa pe timp uscat, fiind interzis lucrul pe timp de ploaie. În cazul în care se constată apariţia crăpăturilor paralele cu marginea superioară a transeelor sau a gropilor se vor lua măsuri de consolidare suplimentara a malurilor pentru a evita surpările.

Pe timp de zi şi noapte se vor lua măsuri de semnalizare a săpăturilor, se vor monta parapeţi de protecţie pe o singură parte pe toată lungimea şanţului deschis, se vor monta podeţe de circulaţie pietonale peste şanţ în zona de circulaţie pietonală. La întâlnirea în săpătura de cable, conducte ori protecţii care semnalizează prezenţa lor în teren, se va opri lucrul în acea zonă, şeful punctului de lucru va lua măsuri de semnalizare a prezentei reţelei subterane, va anunţa Consultantul Supervizare. Lucrul în acea zonă reluându-se doar în prezenţa Angajatorului de reţea, cu luarea tuturor măsurilor de protejare a ei şi de protecţie a muncii. Pozitia acestor cable/conducte se va nota pe desenele de lucru si la final va fi marcata in desenele post-executie. După executarea săpăturii se va proceda la recepţia calitativă a lucrării referitor la natura terenului, cote în plan şi cote de nivel. Recepţia calitativă se va consemna în procese-verbale încheiate cu participarea Proiectantului, Consultantului Supervizare, Antreprenorului şi delegatului Inspectoratului de Stat în Construcţii. Recepţia calitativă a terenului de fundare se va face de catre intocmitorul studiului geotehnic.

Recepţia terenului de fundare constituie faza determinantă prin care se va autoriza începerea lucrărilor de infrastructură (turnarea betonului de egalizare şi a radierului rezervoarelor). Atât recepeţia terenului de fundare, cât şi autorizarea se va consemna în registrul de şantier. Tranşeele conductelor vor fi excavate la secţiunile transversale tipice prezentate în Vol. Piese Desenate. Antreprenorul se va asigura că în fiecare punct lăţimea tranşeei este suficientă pentru a permite pozarea, îmbinarea, realizarea patului şi a împrejmuirii şi reumplerea în jurul conductei conform cerinţelor Consultantului Supervizare. Acolo unde îmbinarea sau sudarea conductelor şi/sau accesoriilor trebuie realizată în tranşee, tranşeea va fi lărgită şi/sau adâncită în formă de clopot, la dimensiunea necesară stabilită de către Consultantul Supervizare. Această lărgire trebuie să permită executarea facilă a sudurilor, îmbinărilor şi fixărilor în toate etapele acestora, a tuturor reparaţiilor necesare la conducte şi la acoperirea de protecţie, şi inspectarea acestor operaţiuni.

Antreprenorul va aplica toate măsurile necesare de sprijinire şi consolidare pentru a păstra lăţimea tranşeelor în limitele prezentate în Piesele desenate şi Cerinţe.

Pereţii tranşeei excavaţi în rocă vor fi cât mai aproape de verticală, iar Antreprenorul va susţine pereţii în toate zonele în care aceştia sunt slăbiţi indiferent de cauză, şi va îndepărta materialul prăbuşit. În zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare, sau în care Consultantul Supervizare consideră că utilizarea acestor echipamente este imposibilă sau de nedorit, indiferent de motiv, excavarea tranşeei se va realiza manual. Nu se vor efectua plăţi suplimentare pentru lucrările în zonele greu accesibile.

Materialul excavat va fi îndepărtat în întregime de pe amplasamentul excavaţiei. Materialul excavat nu va fi depozitat de-a lungul tranşeei. Toate costurile asociate cu transportul materialului de pe şantier vor fi considerate ca incluse în preţurile unitare pentru excavaţii de tranşee. Cu cel puţin două săptămâni înainte de începerea excavărilor de tranşee, Antreprenorul îi va prezenta Consultantului Supervizare propunerea sa pentru amplasarea temporară şi depozitarea a materialului


- 13 -

excavat, inclusiv locul de depozitare. Dacă Consultantul Supervizare consideră propunerea ca nesatisfăcătoare, aceasta poate fi respinsă iar Antreprenorul va trebui să o revizuiască corespunzător. Toate costurile suplimentare impuse de o propunere revizuită vor fi suportate de Antreprenor. Antreprenorul va obţine aprobarea din partea autorităţilor pentru depozitarea materialului excavat.

Dacă, în opinia Consultantului Supervizare, există o întârziere “nejustificată” pentru: testarea conductelor; îndepărtarea materialului în surplus; curăţarea generală a zonelor în care au fost pozate conducte; refacerea sau întreţinerea suprafeţelor, sau operaţiuni similare, atunci Consultantul Supervizare poate să blocheze deschiderea unor noi tranşee până când lucrările restante nu sunt realizate conform pretenţiilor sale, iar Antreprenorul nu va avea o bază pentru reclamaţii împotriva Angajatorului, în acest sens. “Întârziere nejustificată” va fi considerată situaţia în care mai mult de 100 de metri de tranşee este lăsată deschisă pe orice şantier. “Întârziere nejustificată” va fi considerată şi situaţia în care o anumită secţiune de tranşee este lăsată deschisă pentru mai mult de 2 săptămâni calendaristice. Nu se vor demara lucrări de pozare a conductelor sau de formare a patului conductelor în nici o secţiune de tranşee, până când formaţiunea tranşeei pe acea secţiune particulară nu va fi aprobată de către Consultantul Supervizare.

3.1.2.6.7 Extinderea excavaţiilor

Extinderea excavaţiilor va fi cea minim practicabila după părerea Consultantului Supervizare, pentru construirea lucrării. Excavarea de şanţuri pentru conducte va fi totdeauna limitata la lungimile aprobate anterior, în scris de Consultantul Supervizare. Cu excepţia aprobării scrise a Consultantului Supervizare, lucrarea pe fiecare lungime aprobată va fi executată spre aprobarea Consultantului Supervizare înainte de începerea lucrării pe o lungime nouă.

3.1.2.6.8 Excavarea materialului necorespunzator

Dacă Antreprenorul întâlneşte material pe fundul oricărei excavări, care după părerea lui poate fi necorespunzător, el va informa imediat Consultantul Supervizare, care va da instrucţiuni în scris Antreprenorului, asupra faptului că materialul în cauza va fi tratat ca defectuos. Dacă este cazul, materialul defectuos va fi îndepărtat de Antreprenor spre aprobarea Consultantului Supervizare şi dacă nu se specifica altfel, sau dacă nu se comanda de Consultantul Supervizare. Antreprenorul va umple golurile astfel formate cu material granular corespunzător, cu aprobarea Consultantului Supervizare. Omiterea de către Consultantul Supervizare să dea instrucţiuni, nu va elibera Antreprenorul de răspunderile pentru defectele în lucrare, dacă înaintea construirii, Antreprenorul, nu a cerut în scris Consultantului Supervizare inspectarea fundaţiei descoperite.

3.1.2.6.9 Siguranţa excavatiei şi construcţii adiacente

Antreprenorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavărilor (drumurile şi construcţiile adiacente).

3.1.2.6.10 Alunecări, căderi şi excavaţii în exces

Antreprenorul va preveni alunecările şi căderile de material din părţile laterale ale excavaţiilor şi taluzărilor.

În cazul alunecărilor sau căderilor ce apar în excavaţii şi unde excavaţiile sunt făcute în exces faţă de dimensiunile specificate, orice material necorespunzător care a intrat în excavaţii trebuie înlăturat şi orice umplere adiţională ce poate fi cerută se va face cu material excavat selectat sau importat şi tasat, cu aprobarea Consultantului Supervizare.

Excavarea tranşeelor se va realiza în sol stabil. În cazul în care, după opinia Consultantului Supervizare, solul nu corespunde, se va realiza o excavare suplimentară, conform indicaţiilor


- 14 -

Consultantului Supervizare, şi se va reface cota cu material de bază compactat, dacă solul natural care înconjoară zona este prea moale. Dacă solul din jur este dur, materialul de umplere va fi beton C15. Aceste lucrări vor fi plătite de către Consultantul Supervizare dacă instabilitatea solului nu este cauzată de metoda de lucru a Antreprenorului altfel lucrarea va fi derulată pe cheltuiala Antreprenorului.

Radierul tranşeei va fi, în fiecare punct, la cota necesară iar lăţimea tranşeei va fi suficientă pentru patul de pietriş, nisip şi/sau beton, după cum este indicat în Piesele desenate şi conform instrucţiunilor Consultantului Supervizare. Dacă vreo parte a tranşeei este excavată, din greşeală, la o adâncime mai mare decât cea necesară, Antreprenorul va umple tranşeea cu beton C15 până la cota necesară, pe cheltuiala proprie. Unde se formează goluri prin alunecări sau căderi, sau prin excavări în exces faţă de dimensiunile specificate, care după opinia Consultantului Supervizare pot afecta stabilitatea solului pentru susţinerea lucrării, sau pot afecta construcţiile, sau serviciile adiacente, Antreprenorul va umple golul solid cu beton clasa BC 2. Acest lucru va fi pe cheltuiala Antreprenorului.

3.1.2.6.11 Racordarea la conducta existenta

În cazul racordării conductei proiectate la conducta existentă, Antreprenorul va localiza tronsonul existent înainte de verificarea traseului noului tronson. Consultantul Supervizare va semnala Antreprenorului poziţia aproximativă a vechiului tronson prin intermediul Consultantului Supervizare. Antreprenorul va trebui să furnizeze un detector electromagnetic de metale şi va trebui să determine cu precizie poziţia vechiului tronson de conducta metalică. In final se va face un sondaj de probă într-un loc acceptat de Consultantul Supervizare pentru a se confirma pozitia conductei existente şi pentru a scoate la iveală secţiunea în care se va face jontarea. În cazul în care prin sondaj nu se găseşte conducta, sondajele vor fi continuate în concordanţă cu instrucţiunile Consultantului Supervizare pâna când conducta va fi localizată. Consultantul Supervizare va putea propune şi alte variante de localizare. Costul materialelor şi echipamentelor necesare pentru localizarea conductei se consideră inclus în costurile de montaj prin contract.

După determinarea locului în care se afla existent şi după eliberarea capătului acestuia, Antreprenorul va măsura elevaţia axei acesteia şi diametrul exterior. Rezultatele acestor verificări împreună cu o probă din materialul conductei existente vor fi înaintate Consultantului Supervizare care va confirma fitingurile necesare pentru realizarea jontării şi elevaţia axei noului tronson. Daca pentru executarea racordului la o conducta existenta este necesara sistarea serviciului de alimentare cu apa in zona, Antreprenorul va informa in scris Autoritatea Contractanta cu cel putin trei zile inainte.

3.1.2.6.12 Localizare si sustinerea lucrarilor subterane

Înainte de excavările în drumuri şi trotuare, Antreprenorul va obţine permisiunea completă şi aprobarea tuturor autorităţilor privind avizările de lucru pentru a începe lucrările după cum este necesar şi respectând toate legile şi reglementările locale.

În plus, Antreprenorul va obţine toate informaţiile disponibile de la autorităţi şi alţii, care ar putea fi necesare, referitoare la poziţia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor conductelor de pozat. Antreprenorul va răspunde de localizarea exactă a serviciilor şi în decursul lucrării va lua toate măsurile necesare pentru a evita deteriorările. Unde este necesar, serviciile vor fi temporar susţinute în decursul excavării. Se va prevede suport permanent pentru serviciile care traversează conductele. Dacă acestea se deteriorează în decursul lucrărilor, atunci Antreprenorul va răspunde de legaturi cu autoritatea răspunzătoare şi de repararea serviciului respectiv. Antreprenorul va suporta toate cheltuielile de reparaţii fie prin asigurări, fie prin finanţe proprii. Unde un serviciu sau o blocare este întâlnita de-a lungul traseului unei conducte, Antreprenorul trebuie să informeze Consultantul Supervizare imediat de prezenta ei şi va prezenta detalii, inclusiv tipul serviciului sau


- 15 -

blocării, dimensiunile ei, adâncimea sub nivelul solului. Consultantul Supervizare va indica acţiunea ce se va efectua.

3.1.2.6.13 Evacuarea apei, susţinerea şi îngrădirea excavaţiilor

Pe toată durata construcţiilor, Antreprenorul va păstra zona de lucru şi toate excavaţiile uscate şi protejate faţă de afluxul apei din orice sursă (ploaie, apă infiltrată, apă din izvoare de suprafaţă şi subterane, apă freatică etc.) şi va asigura şi utiliza toate conductele, pompele, punctele de foraj şi alte aparate şi materiale necesare pentru acest scop.

Conductele vor fi pozate în tranşee numai după ce apa a fost evacuată în prealabil. Pe durata construcţiilor, Antreprenorul va proteja structurile şi/sau conductele împotriva plutirii. Acolo unde conductele vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din tranşee şi din sol va continua până la finalizarea reumplerii.Acolo unde dimensiunea conductei depăşeşte 400 mm, Antreprenorul va utiliza sisteme de evacuare a apei cu punct de foraj, dacă Consultantul Supervizare nu hotărăşte utilizarea altui sistem.

Evacuarea apei de către Antreprenor va corespunde cerinţelor Consultantului Supervizare şi ale autorităţilor şi persoanelor care au drepturi asupra terenurilor prin care se realizează deversarea apei evacuate. Antreprenorul va proteja Consultantul Supervizare faţă de orice pretenţii sau penalităţi care pot fi generate de nerespectarea cerinţelor.

Metoda de menţinere a excavaţiei fără apa, de epuizare şi îndepărtare a apei va fi supusă aprobării Consultantului Supervizare. Antreprenorul va asigura instalaţii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita orice întrerupere în continuitatea epuizării apei subterane. Costul acestei activităţi se va considera inclus în tariful excavării pentru conducte sau în general în tarif. În timpul funcţionarii pompelor în cursul nopţii, se vor lua măsurile necesare ca zona de lucru să fie iluminată în mod corespunzător. Laturile excavaţiilor vor fi susţinute acolo unde este necesar, cu ajutorul grinzilor de lemn, oţel sau alte tipuri de grinzi, pereţi, plăci, foi sau alt sistem aprobat. Acestea vor fi asigurate de către Antreprenor, proiectate corespunzător destinaţiei.

Antreprenorul va prezenta Consultantului Supervizare propunerile detaliate pentru susţinerea excavaţiilor, cu şapte zile înainte de începerea oricăror lucrări de excavaţii. Propunerile sale vor ţine cont de natura solului în care se va excava, de nivelul apei freatice şi de apropierea faţă de clădiri şi drumuri.

Dacă, după opinia Consultantului Supervizare, susţinerea propusă de Antreprenor este insuficientă, atunci Consultantul Supervizare va solicita asigurarea unor suporturi mai puternice sau de alt tip faţă de cele propuse de către Antreprenor şi, în această situaţie, Antreprenorul va adapta sistemul de susţinere fără a pretinde vreo sumă pentru această adaptare cerută de Consultantul Supervizare.

Nu se vor demonta sistemele de susţinere fără aprobarea Consultantului Supervizare. Grinzile sau alte suporturi pot fi lăsate în poziţie în tranşee care sunt în curs de umplere, dacă Consultantul Supervizare aprobă sau dispune acest lucru. Totuşi, se vor plăti numai grinzile sau suporturile desemnate specific de către Consultantul Supervizare pentru a fi lăsate în poziţie şi pentru care au fost incluse articole specifice în Listele de Cantitati. Antreprenorul va lua toate precauţiile împotriva alunecării, căderilor sau prăbuşirii excavaţiilor, dar dacă acestea se întâmplă, Antreprenorul va trebui să refacă condiţiile zonei, inclusiv refacerea suprafeţelor, toate pe costurile sale. În cazul în care aceste alunecări sau prăbuşiri destabilizează sau slăbesc fundaţii sau suporturi ale Lucrărilor sau clădirilor adiacente, sau creează spaţii libere lângă lucrările noi, Antreprenorul va desfăşura lucrările suplimentare pe care Consultantul Supervizare le poate cere în acest sens, cum ar fi umplerea spaţiilor libere cu beton sau alt material, conform indicaţiilor Consultantului Supervizare, toate costurile fiind suportate de către Antreprenor.


- 16 -

Antreprenorul poate utiliza palplanse de oţel pentru susţinerea săpăturilor, după cum este specificat mai sus, după cum consideră de cuviinţă, sau conform indicaţiilor Consultantului Supervizare, sau în situaţiile în care este indicat în Piesele desenate ca parte permanentă a structurilor. Dimensiunile şi tipurile palplanselor utilizate pentru susţineri temporare vor fi determinate de către Antreprenor şi vor fi supuse aprobării Consultantului Supervizare. În cazurile în care palplansele formează o parte permanentă a structurii, dimensiunile şi tipurile vor fi cele indicate în Piesele desenate sau cele indicate de către Consultantul Supervizare.

Antreprenorul va prevedea şi întreţine traversări temporare peste tranşeele conductelor în acele poziţii în care excavarea tranşeelor împiedică derularea normală a traficului. Pentru a permite trecerea pietonilor şi vehiculelor, lucrările de excavare, pozarea conductelor, îmbinările şi refacerea suprafeţelor se vor desfăşura în etape, pentru a permite accesul spre case, pe drumuri, alei etc.

Antreprenorul nu va începe lucrările de terasamente până când nu va efectua toate măsurile de siguranţa: îngrădirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni şi vehicule, iar pe timpul nopţii să fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase. Execuţia lucrărilor de terasamente se va face având în vedere Normativele Româneşti:

− C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente

− Ordin Nr. 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii. Ca o măsură de siguranţă, în zonele cu densitate mare de lucrări ascunse, se va executa săpătură manuală.

Pe durata excavaţiilor, Antreprenorul va lua toate măsurile preventive pentru a proteja muncitorii şi persoanele publice. Aceasta include, dar nu se limitează la acestea, susţinerea pereţilor săpăturilor, îngrădirea zonelor, montarea luminilor de avertizare şi desemnarea unor supraveghetori. Antreprenorul va fi complet responsabil pentru măsurile de întreţinere şi protejare a săpăturilor, tranşeelor şi forajelor (susţinere, evacuarea apei, îngrădirea zonei, iluminat etc.) şi nu va fi eliberat de responsabilităţile din Contract, chiar dacă Consultantul Supervizare nu ridică obiecţii faţă de situaţia lucrărilor.

3.1.2.6.14 Utilizarea explozibililor

Utilizarea explozibililor nu va fi permisă.

3.1.2.7 Pozarea conductelor Pozarea se va face în conformitate cu SR 4163 - 1: 1995 Reţele de distribuţie şi STAS 8591/1 -91 - Amplasarea în localităţi a reţelelor subterane. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la fiecare grup lucrând simultan câte o echipă. Pozarea conductelor se va face în mediu uscat, prin efectuarea de către Antreprenor a epuizării apelor de ploaie şi a infiltraţiilor. Pozarea tuburilor în treanşee se realizează în ondulaţii, cu scopul de a compensă dilatarea acestora.

Conductele vor fi pozate cu precizie, respectându-se aliniamentul şi elevaţia din Piesele desenate cu o toleranta de ± 5 mm. Între porţiunile curbe, aliniamentul va fi drept. Lungimea lăsată în zonele de curbură va fi permisă doar acolo unde se prevede în desen sau cu acordul Consultantului Supervizare în urma unor propuneri bine documentate.

Se vor prevedea şi furniza rigle vopsite corespunzător pentru vizare în scopul realizării aşezării corecte a tronsoanelor. Riglele vopsite vor fi ridicate pe conductă sau în imediata ei apropiere.

Fiecare tronson va avea cel puţin 3 asemenea rigle. Antreprenorul poate propune Consultantului Supervizare şi alte metode pentru aşezarea corectă a tronsoanelor.


- 17 -

Antreprenorul va trebui să obţină de la producător toate datele necesare pentru manevrarea şi jontarea conductelor şi se presupune ca şi-a stabilit toate fazele şi a rezolvat toate problemele legate de montaj, înainte de a preda oferta.

În conductă se va introduce un "dop" având diametrul cu 5 mm mai mic decât diametrul interior al tronsonului, care va fi deplasat înainte pe măsură ce progresează lucrările. Atunci când lucrările sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etanş, aprobat de Consultantul Supervizare. Tronsonul va fi fixat în şanţ pentru a se evita plutirea lui în cazul în care şanţul este inundat. Pentru a împiedica scurgerea apei de ploaie prin şanţ, Antreprenorul va astupa şanţul la anumite distante ce nu vor depăşi 250 m, cu dopuri de argilă. Aceste dopuri vor fi îndepărtate atunci când operaţiunile de montaj ajung în dreptul lor.

Reumplerea va respecta normele specifice I22 pentru fiecare reţea şi cerinţele Consiliilor Locale.

Se vor respecta prescriptiile din prezenta documentatie privind patul de nisip si diversele straturi de umplere. Umplerea tranşeelor nu va începe până când patul tranşeei, pozarea conductelor, îmbinarea şi testarea lor nu sunt aprobate de către Consultantul Supervizare. Consultantul Supervizare va primi o adresă, cu 24 de ore înainte, prin care se va anunţa intenţia de umplere a tranşeei, interval în care acesta va efectua inspecţia. Astuparea şanţurilor pentru conducte se va face în două faze.

Suporţii de susţinere ai pereţilor şanţului vor fi retraşi gradat, pe măsura ce şanţul este umplut având grijă ca această retragere să nu afecteze conductele puse în operă.

Faza I

Peste creasta conductei (doar pentru conductele PEID, exclusiv bransamente) se va aseza un fir de cupru izolat. Firul va fi continuu intre doua camine de vane. Conducta şi patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depăşi cu 300 mm creasta ei, lăsând zonele de legătură descoperite. Peste acest strat se va aseza (doar pentru conductele PEID, exclusiv bransamente) o banda de atentionare din PVC inscriptionata cu textul “APA”. În continuare se va aşeza un strat uniform de material de umplutura, cu granulaţia de cel mult 25 mm care va fi compactat în straturi nu mai groase de 100 mm după compactare. Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei şi deasupra ei.

Compactarea umpluturii se va face în aşa fel încât să se realizeze cel puţin 95% din densitatea maximă a materialului uscat conform STAS 2 914 - 84 Tabelul 2. Această acţiune va începe cât mai curând în urma pozării conductei în porţiunea respectivă. Se vor face la început încercări privind eficacitatea compactării, iar după aceea se vor repeta la intervale propuse de Consultantul Supervizare.

Faza II

După ce tronsonul de conductă în execuţie a trecut de testele de presiune preliminare, golurile lăsate în dreptul jontărilor vor fi acoperite respectându-se aceleaşi reguli ca mai înainte.

Pentru tranşeele practicate în carosabile sau alte zone pavate, umplerea va fi adusă la nivelul terasamentului, sau la nivelul sub-terasamentului în pregătire pentru lucrările de refacere a drumului.


- 18 -

Unde tranşeele se află în carosabile, Antreprenorul va proteja conductele împotriva sarcinilor mobile după pozare, pe durata efectuării lucrărilor la drum. Orice conductă avariată după pozare va fi înlocuită iar Antreprenorul va suporta toate costurile şi întârzierile cauzate.

Umplerea tranşeelor conductelor, cu excepţia locului îmbinărilor, se va realiza cât mai curând după ce conductele au fost pozate şi îmbinate şi aprobate de către Consultantul Supervizare.

Întinderea şi compactarea umpluturii se va realiza în mod uniform, fără dislocarea, deformarea sau deteriorarea conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distanţă mai mică de 30 cm în jurul conductei sau îmbinărilor. Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic în straturi uniforme care nu depăşesc o grosime compactată de 15 cm. Apa necesară compactării terasamentelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie. La punerea în operă a materialului pentru umpluturi se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare stabilită prin încercarea Proctor norma cu o variaţie a acesteia de ± 2 procente – dacă W opt > 12% şi ± 1 procente dacă W opt este sub 12% (cazul balasturilor).

Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi va face recomandări în consecinţă pentru punerea în operă.

Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim două eşantioane prelevate la fiecare 100 m de conductă. Consultantul Supervizare va determina locaţia exactă în plan şi adâncimea testării. Testele care se vor realiza pe aceste eşantioane vor include conţinutul de apă, greutatea specifică, compactarea standard, densitatea in situ prin înlocuirea nisipului, testul de permeabilitate şi analiza gradării. Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la recepţia lucrării.

Stratul se poate considera compactat dacă gradul de compactare este ≥ 95%, iar cel mediu ≥ 98% din valoarea obţinută prin încercarea Proctor normal respectiv.

Se întrerupe orice activitate de excavare transport, împrăştiere şi compactare dacă temperatura exterioară scade sub –5ºC.

La execuţia lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea măsurilor generale şi a celor specifice lucrărilor de pământ prevăzute în „Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”, indicativ C 16 – 1984. În perioada când temperaturile sunt peste 25ºC se vor lua următoarele măsuri:

− compactarea se va executa imediat după umectarea stratului

− se va urmări starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecvenţă mărită (la cca. 2 ore – în perioada de arşiţă).

Dacă stratul de împrăştiat rămâne o perioadă mai mare necompactat, înainte de începerea compactării se va determina umiditatea din strat şi se va completa până la umiditatea admisă pentru compactare.

Antreprenorul va fi responsabil, în toate cazurile, pentru orice tasări ale umpluturii şi va remedia pe cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorările produse de aceasta. Antreprenorul va proteja conductele împotriva deplasării după pozare, pe durata Lucrărilor. Toate conductele deteriorate după pozare vor fi înlocuite iar Antreprenorul va fi responsabil pentru costurile şi întârzierile produse.


- 19 -

3.1.2.8 Folosirea drumurilor publice Antreprenorul se va asigura cã toate drumurile publice folosite de el nu sunt murdãrite ca urmare a utilizãri lor .

Dacã drumurile sunt murdãrite , Antreprenorul va lua toate mãsurile necesare pentru a le curãta , fãrã cheltuieli suplimentare din partea Angajatorului .

Toate lucrãrile executate în lungul drumurilor publice vor fi semnalizate corespunzãtor prin grija antreprenorului .

La executia lucrărilor de alimentare cu apă si canalizare, în ampriza drumurilor sau străzilor, se vor monta panouri de semnalizare care se vor mentine pe toata durata executiei lucrărilor.

Pentru întreruperea circulatiei pe străzile unde se executa lucrări de montare conducte pentru alimentarea cu apă , si pentru solutia de semnalizare propusă , Antreprenorul general al lucrării va obtine avizul Consiliului Local si al Politiei locale .

3.1.2.9 Protectia lucrarilor publice si private Amplasarea lucrărilor incluse în acest contract poate, în unele cazuri, să determine unele conflicte cu utilităţile/serviciile existente. Amplasarea utilităţilor existente este prezentată în Presele desenate, pe baza celor mai noi informaţii, dar aceste amplasări nu pot fi garantate, astfel că informaţiile trebuie considerate ca fiind doar orientative.

Antreprenorul este responsabil de identificarea amplasării exacte a acestor servicii, prin cercetarea tuturor evidenţelor disponibile de la autorităţile respective.

Autoritatea Contractanta nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea Pieselor Desenate cu privire la utilităţile existente, iar dacă informaţiile de acest gen se vor dovedi incorecte sau incomplete, Antreprenorul nu va putea ridica nici o pretenţie în acest sens. Antreprenorul va notifica toate autoritãtile publice , companiile utilitare si proprietari privati asupra lucrãrilor care îi vor afecta , cu cel putin 7 zile înaintea începeri lucrãrilor . Antreprenorul va identifica amplasarea utilităţilor în cooperare cu instituţiile de administrare a utilităţilor, şi va marca amplasarea lor înainte de începerea excavaţiilor. Stabilirea aliniamentelor propuse şi marcarea utilităţilor existente vor fi realizate cu cel puţin două luni înainte de începerea excavaţiilor. Planurile care însotesc avizele, aratã care este pozitia posibilã a serviciilor în proprietatea si exploatarea companiilor de utilitãti , care pot fi afectate de lucrãri (apã, electricitate, gaze , telefoane, cabluri TV , drumuri, etc) .

Antreprenorul va tine legãtura cu companiile de utilitãti , înaintea începeri oricãrei escavatii. Antreprenorul va verifica pozitia exactã a serviciilor existente , care pot afecta sau sunt afectate de executia lucrãrilor. Antreprenorul se va sigura cã toate aceste servicii sunt protejate adecvat în orice moment în concordantã cu cerintele companiilor de utilitati. Pe durata excavaţiilor, Antreprenorul va fi responsabil de protejarea, susţinerea, îndepărtarea sau mutarea tuturor utilităţilor care pot fi deteriorate în timpul lucrărilor. Înainte de începerea oricărei acţiuni referitoare la utilităţile existente, Antreprenorul va anunţa în scris autorităţile respective. În toate cazurile va coopera cu autorităţile şi va urma instrucţiunile acestora referitoare la protejare, îndepărtare sau mutare. Toate lucrările de protejare şi mutare vor fi realizate în conformitate cu standardele autorităţii respective, inclusiv lungimea maximă a utilităţii care poate fi expusă şi susţinută înainte de a fi mutată.


- 20 -

Nu se va plăti nici o întârziere a operaţiunilor Antreprenorului cauzată de problemele legate de identificarea, protejarea, susţinerea, îndepărtarea sau mutarea acestor servicii. Antreprenorul va include astfel în preţurile de ofertă toate costurile alocate acestor servicii, fie din cauza complicaţiilor create de acestea, fie din replanificarea impusă de întârzieri. Antreprenorul va fi responsabil pentru deteriorările produse serviciilor existente. Dacă aceste deteriorări apar din cauza acţiunilor Antreprenorului, chiar dacă au fost luate măsuri speciale de protecţie, Antreprenorul va fi responsabil în totalitate pentru aceste deteriorări chiar dacă acţiunile şi lucrările au avut sau nu aprobarea Consultantului Supervizare, şi aceste deteriorări vor fi remediate de Antreprenor pe cheltuiala proprie.

Antreprenorul nu are dreptul la plăţi suplimentare sau prelungiri ale termenelor justificate de problemele apărute din cauzele menţionate mai sus. Toate cheltuielile posibile ar trebui incluse în preţul unitar al excavaţiilor dat în Listele de Cantitati.

3.1.2.10 Mutarea utilităţilor la cererea Angajatorului Antreprenorului i se poate cere, de către Consultantul Supervizare, mutarea definitivă a utilităţilor existente. În aceste cazuri va primi instrucţiuni scrise de la Consultantul Supervizare, care să specifice lucrările de mutare necesare. Antreprenorul va primi compensări pentru lucrările adiţionale legate de acest tip de mutare la ratele de lucru în regie date în Listele de cantităţi pentru forţă de muncă, materiale şi echipamente. Orice deviere necesarã la serviciile existente, se va face de cãtre compania care exploateazã respectiva utilitate, iar Antreprenorul are obligatia de a-i asigura accesul pe santier pentru executarea devieri .

În cazul unei stricãciuni a serviciilor datoratã executiei lucrãrilor , Antreprenorul are urmãtoarele obigatii :

− Sã notifice compania de utulitãti respectivã .

− Sã ia mãsurile necesare pentru remedierea stricãciunilor fãrã întîrziere . Anteprenorul va fi rãspunzãtor pentru costurile reparatiei

3.1.2.11 Refacerea suprafeţelor În cazul în care nu vor apărea instrucţiuni specifice din partea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va readuce toate zonele de lucru la conductă la o stare curată. Această refacere va continua lucrările de umplere şi va include grămezile de resturi, căile de acces, reziduurile şi orice alte urme ale construcţiilor. Materialele în surplus vor fi transportate la depozitul Antreprenorului cât mai curând posibil după instalarea conductelor pentru a reduce posibilitatea pierderilor cauzate de terţe părţi.

Lucrarile sunt limitate exclusiv la ampriza lucarilor de retele si nu la intreaga suprafata a drumului. Suprafaţa tuturor drumurilor existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor şi pavajelor tăiate pe durata lucrărilor, fie ele publice sau private, vor fi readuse la situaţia loriniţială. După reumplerea excavaţiilor se va realiza o refacere temporară. Refacerea permanentă va fi aplicată numai după consolidarea suficientă a solului. Antreprenorul va cere Consultantului Supervizare permisiunea de a derula lucrările pentru refacerea permanentă. Toate suprafeţele existente vor fi catalogate de către Antreprenor pentru a se stabili starea curentă, pentru a fi aprobate de către Consultantul Supervizare înainte de începerea excavaţiilor.

Refacerea suprafeţei va fi realizată conform desenelor, după cum urmează:

Tipul suprafeţei Stratul şi materialele Drumuri Trotuare


- 21 -

Grosime - cm Grosime - cm

Stradă şi trotuar din beton asfalt cu suprafaţa spartă mai mare de 70 m2

Strat de uzură Ba cu aditivi Glet Ba25

Agregat stabilizat

4 6

15

4 -

10

Stradă şi trotuar din beton asfalt cu suprafaţa spartă mai mică de 70 m2

Asfalt slab

Beton ciment C16/20 cu aditivi

6

20

4

15

Stradă şi trotuar din beton-ciment

Beton C25/30

Foaie polietilenă Nisip granulat

25

da 5

15

da 5

Antreprenorul va asigura îmbinarea corespunzătoare cu suprafeţele de asfalt existente. Stratul de uzură va acoperi întreaga lăţime a suprafeţei tăiate.

Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de umplere şi aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului (macadam).

Pentru drumurile cu pavaj: se vor utiliza plăcile de pavare cu latura de 13 cm pozate pe un strat de nisip granulat cu o înălţime de 5 cm.

Pentru drumurile şi trotuarele din balast: pavajul va fi refăcut şi împănat cu criblură. Toate lucrările de refacere a drumurilor vor fi realizate de un Subcontractant de specialitate nominalizat de Antreprenor înainte de licitaţie şi aprobat de Consultantul Supervizare. Refacerea permanentă a celorlalte suprafeţe (zone verzi, alei, trotuare şi pavaje) va fi realizată imediat după umplere. Aceste zone vor fi readuse la starea lor iniţială. Dacă apare o tasare excesivă a suprafeţei refăcute, Antreprenorul va excava tranşeea din nou, la o adâncime suficientă pentru a recompacta materialul de umplere şi a reface suprafaţa. Aceasta se va realiza pe cheltuiala Antreprenorului şi nu se vor efectua plăţi suplimentare pentru înlocuirea suprafeţelor drumurilor temporare. Tasarea excesivă va fi definită ca fiind tasarea suprafeţei în orice punct al tranşeei cu mai mult de 5 cm faţă de nivelul suprafeţei înconjurătoare.

Orice parte a structuri care a fost avariatã dincolo de lãtimea santului , se va decupa si reface . Pentu plata acestor lucrãri suplimentare, se va obtine acordul sefului de proiect, deoarece antrprenorul poate sã fi produs avarierea, ca rezultat al metodei sale de lucru .

3.1.2.12 Traversările de cale ferată si drumuri Realizarea lucrarilor de subtraversare a cailor de comunicatie trebuie realizate de regula in conditiile de circulatie. Conditiile care trebuie indeplinite de aceste lucrari sint precizate in STAS9321-87 -Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte_ in functie de tipul conductei (diametru si presiune nominala) si de importanta drumului sau caii ferate.

Aceste traversari se vor proiecta, autoriza si realiza prin grija Antreprenorului ele reprezentand si fiind cotate ca si lucrari “la cheie”.

3.1.2.13 Gropi de imprumut Antreprenorul are responsabilitatea de a localiza gropi de imprumut pentru toate tipurile de materiale si sa obtina, transporte si plaseze materialul, atunci cand este necesar pentru executia


- 22 -

Lucrarilor. Antreprenorul va obtine aprobarea Consultantului Supervizare atat pentru zonele, cat si pentru materialele pe care propune a le utiliza.

In cazul in care se stipuleaza sau se dau indicatii in acest sens de catre Consultantul Supervizare, materialul de umplutura care urmeaza sa fie incorporat in Lucrari va fi obtinut din gropi de imprumut, aprobate dupa ce au fost realizate testele care sa confirme ca materialul este adecvat pentru utilizare. La finalizarea lucrarilor de excavatii, Antreprenorul va nivela sau va lasa groapa de imprumut intr-o stare de curatenie satisfacatoare pentru Consultant Supervizare si, in cazul in care este instruit in acest sens, va realiza, fara a fi platit suplimentar, lucrarile de terasament necesare pentru a preveni acumularea apei in zona.

3.1.2.14 Teste preliminare efectuate asupra materialului de umplutura compactat In cazul in care se emit instructiuni in acest sens de catre Consultantul Supervizare, materialele propuse pentru utilizare ca umplutura compactata (altele decat cele corespunzatoare, eventual extrase din aceeasi locatie de pe Santier) vor fi testate pe Santier, in conformitate cu procedurile specificate in standardele si normativele nationale aplicabile pentru determinarea caracteristicilor si conformarii acestora.

3.1.3 Metode fara sapatura deschisa 3.1.3.1.1 Lucrari noi - inlocuiri

Lucrarile proiectate pentru reabilitarea prin inlocuire si extinderea retelei de canalizare se vor executa pe tronsoane a caror lungime va fi de maxim 300 m (deschidere intre doua incinte de lansare a echipamentului de forare orizontala dirijata). Amplasarea caminelor se va face in capetele tronsoanelor in gropile de lansare realizate iar caminele intermediare se vor realiza prin forare verticala pe amplasamentele stabilite pentru caminele proiectate.

Principalele faze in executia lucrarilor proiectate pentru reabilitarea prin inlocuire si respectiv extinderea retelei de canalizare sunt:

1. Recunoasterea si pichetarea traseului conductelor – aceasta etapa se va realiza de catre constructor si beneficiar, in prezenta proiectantului; se marcheaza pe teren punctele caracteristice ale retelelor; se reprezinta sau se planteaza reperi de nivel stabili pentru usurinta determinarii ulterioare a cotelor;

2. Realizarea incintelor de lansare si evacuare a utilajului de foraj orizontal; acestea se vor executa cu dimensiunile necesare pentru introducerea si evacuarea utilajului de foraj; avand in vedere adancimile mari la care se realizeaza canalizarea, este absolut necesara realizarea unei incinte de palplanse, pentru a nu periclita stabilitatea constructiilor invecinate; in interiorul incintei de palplanse se va realiza epuismentul apei subterane, in situatia in care aceasta exista;

3. Etape specifice tehnologiei forarii orizontale dirijate Tehnologia forarii orizontale dirijate este un sistem de foraj rotativ, hidrodinamic, dirijat si axat pe trei principii tehnologice de baza:

a. Utilizarea unui echipament de sapare avand forma unui sfredel cu dalta in lance; b. Avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin dislocarea terenului pe baza

injectarii sub presiune inalta a unui jet de fluid special de foraj, ce indeplineste concomitent si functia unui agent de ungere;

c. Pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare, prin teleghidaj; cu ajutorul unui emitator de unde electromagnetice si al unui calculator de parametri (unghiul de inclinare, viteza si directia forarii) permite ocolirea obstacolelor si iesirea cu precizie la locul dorit a forajului subteran.


- 23 -

Tehnologia de foraj orizontal dirijat cuprinde doua etape consecutive respectiv:

Etapa initiala a forajului pilot – cuprinde forarea terenului, presarea laterala a materialului grosier si fixarea acestuia in pereti prin crusta fluidului de foraj utilizat, spalarea si evacuarea materialului fin o data cu suspensia de bentonita; Etapa finala a forajului de largire – cuprinde retragerea la punctul initial de plecare a tijelor de forare si (dupa caz) a tubajului de protectie in teren necoeziv, la care se ataseaza un dispozitiv special largitor, concomitent cu introducerea si pozarea conductelor de canalizare. montarea conductelor retelei se va face dupa tehnologia specifica fiecarui material, conform Specificatiilor Tehnice;

Pozitiile gropilor de lansare a echipamentului de forare vor coincide cu pozitii ale caminelor de vizitare. Restul caminelor de vizitare intermediare se vor realiza prin forare verticala si lansarea caminelor din tub riflat.

Materialul rezultat din operatia de forare orizontala, in cantitate extrem de mica comparativ cu cea rezultata din tehnologia cu sapatura deschisa, se depoziteaza in apropierea gropii de lansare, pe partea cu imobilele si nu inspre partea carosabila a drumului, pentru a fi refolosit la sfarsitul operatiunilor; se va evita depozitarea materialului in imediata apropiere a drumului national pentru a se evita antrenarea acestuia pe partea carosabila;

Pamantul in exces va fi depozitat si transportat pe locuri alese convenabil (distanta minima de transport, fara a crea prejudicii altor beneficiari);

4. Proba de etanseitate – se va executa conform reglemetarilor specifice aplicabile in vigoare; 5. Executarea caminelor de canalizare si a umpluturii din jurul acestora – dupa terminarea

operatiunilor de montare/proba conducta de canalizare se realizeaza caminele de vizitare; toate caminele de canalizare necarosabile, amplasate pe tronsoanele de conducta din zona DN6 se vor executa din tub riflat; tehnologia de realizare a acestor camine este de forare verticala in zona amplasamentului propus al caminului; se foreaza pana la cota specificata apoi se lanseaza tubul riflat pe pozitia stabilita; spatiul ramas intre peretele exterior al caminului si peretele gropii de foraj se va umple cu un amestec de ciment si materiale locale (50...100 kg ciment/m3 material local) care se va consolida si va asigura un perete rigid de jur-imprejurul tubului.

6. Proba hidraulica generala – se va executa conform reglemetarilor specifice aplicabile in vigoare.

Ordinea generala de executie Ordinea generala de executie cuprinde pasii urmatori:

1. Pichetarea traseului canalizarii; 2. Pichetarea amplasamentelor caminelor de canalizare;

3. Imprejmuirea si semnalizarea corespunzatoare a amplasamentelor in care au loc lucrari deschise;

4. Realizarea caminelor de canalizare cu foraj vertical; 5. Realizarea incintelor de lansare si evacuare a utilajului de foraj;

6. Realizarea elementelor de foraj orizontal dirijat, inclusiv pozarea tuburilor si etansarea acestora la camine;

7. Realizarea probei de etanseitate pe sectoare de canalizare, in conformitate cu prevederile legale;

8. Realizarea racordurilor locuintelor invecintate in caminele de canalizare;


- 24 -

9. Refacerea integrala a zonelor afectate la starea initiala.

Semnalizarea lucrarilor Semnalizarea lucrarilor se va efectua in conformitate cu prescriptiile reglementarilor

aplicabile in vigoare. In ceea ce priveste semnalizarea in zona lucrarilor se vor lua urmatoarele masuri:

- se vor monta banda de protectie si indicatoare pentru a se impiedica accesul in zona sapaturii a persoanelor neautorizate;

- se vor lua masuri pentru semnalizarea sapaturii in special noaptea; - se vor lua masuri de avertizare si de protectie in vederea evitarii accidentelor;

- se vor asigura pasarele de trecere la locuintele la care a fost sectionat drumul de acces, iar balustradele si podeaua de sustinere ale pasarelelor vor fi trainice si rigide.

Executia caminelor de canalizare cu foraj vertical Caminele de canalizare vor fi din inele de beton precomprimat etansate intre ele cu

garniture, conform planselor DC 01-03. Metoda si fazele principale de executie se prezinta in cele ce urmeaza:

• Se picheteaza pozitiile caminelor de canalizare, in conformitate cu planul general de situatie;

• Se imprejmuieste si se semnalizeaza corespunzator zona in care se realizeaza forajul vertical pentru montajul caminului;

• Se realizeaza forajul vertical la adancimea necesara (H=Cota teren - Cota radier camin – 0.5 m); forajul vertical se va realiza cu un diametru mai mare cu minim 200 mm fata de diametrul exterior al tuburilor de camin care se vor lansa; in functie de natura solului, executantul forajului va adopta decizia realizarii acestuia in sapatura uscata sau cu sapatura umeda (adaugare de bentonita); este recomandabila introducerea de bentonita pe parcursul executiei pentru:

o Asigurarea sprijinirii peretilor forajului vertical, bentonita avand o greutate specifica mai mare decat a apei;

o Micsorarea frecarii la sapa utilajului de foraj vertical;

• Se lanseaza elementele caminului vertical, avand caracteristicile conform cu proiectul;

• Dupa ajungerea in pozitie se evacueaza bentonita cu o pompa submersibila, in situatia in care forajul s-a executat cu utilizarea acesteia;

• Se toarna in zona inferioara un dop de beton cu ajutorul unei pompe de beton sau manual; volumul de beton se va calcula astfel incat sa se desfasoarea pe inaltimea necesara pentru a asigura etansarea in zona inferioara a caminului;

• Se va acorda o atentie deosebita etansarii intre conducta de canalizare si caminul propriu-zis; in acest sens, este recomandabila utilizarea fie a unor cimenturi speciale de etansare sau a rasinilor epoxidice.

3.1.4 Lucrari de beton armat 3.1.4.1 Prevederi generale

Se vor respecta prevederile CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului.


- 25 -

3.1.4.2 Organizarea producerii betonului pe santier La demararea Contractului, Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare o Metoda de Executie ce va detalia, in raport cu cerintele Specificatiei, propunerile sale pentru organizarea activitatilor de betonare pe Santier. Metoda de Executie va include urmatoarele aspecte:

1. Statia propusa. 2. Locatia si planul facilitatii de producere a betonului. 3. Metoda de organizare propusa pentru statia de producere a betonului. 4. Procedurile de control al calitatii pentru beton si materialele din beton. 5. Transportul si turnarea betonului. 6. Detaliile cu privire la modalitatea de lucru, incluzand timpul de lovire si procedura

pentru sprijinirea temporara a grinzilor si planseelor. 7. Protectia si maturarea.

3.1.4.3 Betonul gata amestecat Betonul obtinut de la un singur furnizor de beton gata amestecat poate fi utilizat pentru Lucrari cu aprobarea Consultantului Supervizare. O asemenea aprobare nu va fi acordata pana cand Consultantul Supervizare nu este multumit ca organizarea si controlul producerii si livrarii betonului gata amestecat se conformeaza cerintelor din Specificatii. Betonul gata amestecat se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Controlul materialelor componente :

Nr. Materialul component

Inspectia/ incercarea Scop Frecventa minima

1 Cimentul Inspectia bonului de livrare inainte de descarcare

Asigurarea daca expeditia este conforma cu comanda si sursa este corecta

La fiecare livrare

2 Agregate Inspectia bonului de livrare inainte de descarcare

Asigurarea daca expeditia este conforma cu comanda si sursa este corecta

La fiecare livrare

3 Inspectia granulozitatii inainte de descarcare

Compararea a granulometriei , a formei si impuritatilor cu aspectul normal

La fiecare livrare , cand livrarea este pe banda transportoare , cu periodicitate in functie de conditiile locale sau de livrare

4 Incercare prin cernere conform SR EN 933-1

Evaluare a conformitatii cu granulometria standardizata sau cu alta granulometrie convenita

La prima livrare provenind dintr-o noua sursa , cand informatiile furnizorului nu sunt disponibile .

In caz de dubiu dupa examenul vizual Periodic in functie de conditiile locale sau de livrare .

5 Incercare pentru controlul impuritatilor

Evaluare a prezentei si a

La prima livrare provenind dintr-o noua sursa , cand


- 26 -

Nr. Materialul

component


cantitatii de impuritati

informatiile de la furnizor nu sunt disponibile . In caz de dubiu dupa examenul vizual . Cu periodicitate in functie de conditiile locale sau de livrare

6 Incercare de absortie a apei EN 1097-6

Evaluarea continutului de apa eficienta din beton a se vedea 5.4.2 din CP012/1-2007

La prima livrare provenind dintr-o noua sursa , cand informatiile de la furnizor nu sunt disponibile .

In caz de dubiu dupa examenul vizual .

7 Controlul suplimentar al agregatelor usoare sau grele

Incercare conform

SR EN 1097-3

Masurare a densitatii in vrac

La prima livrare provenind dintr-o noua sursa , cand informatiile de la furnizor nu sunt disponibile . In caz de dubiu dupa examenul vizual . Cu periodicitate in functie de conditiile locale sau de livrare

8 Aditivi Inspectia bonului de livrare si a etichetei aplicate pe ambalaj inainte de descarcare

Asigurarea daca expeditia este conforma cu comanda si marcarea este originala

La fiecare livrare

9 Incercari de identificare conform SR EN 934-2 , de exemplu densitatea, infra-rosu , etc

Pentru comparatie cu informatiile furnizate de producator

In caz de dubiu

10 Apa Incercare conform SR EN 1008

Asigurarea ca apa nu contine constituenti nocivi

La prima utilizare a unei ape nepotabile de la o sursa noua in caz de dubiu

• Pentru efectuarea de incercari in caz de dubiu etc este recomandabil de a preleva o proba pe saptamana , pentru fiecare tip de ciment si a o pastra.

• Bonul de livrare sau fisa tehnica a produsului trebuie sa contina de asemenea informatii asupra continutului maxim de cloruri si este indicata analiza datelor privitor la reactia


- 27 -

Nr. Materialul

component


alcalii-silice conform dispozitiilor valabile pe locul de utilizare .

• Se recomanda prelevarea de probe la fiecare livrare si conservarea acestora.

• Bonul de livrare trebuie sa contina sau sa fie insotit de o declaratie sau de un certificat de conformitate , conform cerintelor din standardul sau specificatia corespunzatoare .

• Acesta nu este necesara cand controlul productiei de agregate este certificat .

3.1.4.4 Materiale si testare – Tipul de Ciment Aptitudinea generală de utilizare este stabilită pentru cimenturi în conformitate cu SR EN 197-1. - Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse în SR EN 197-1 aptitudinea generală de utilizare trebuie să se facă pe baza prevederilor altor standarde europene de cimenturi în vigoare, a standardelor naţionale SR 3011, SR 7055, STAS 10092, elaborate având in vedere principii şi proceduri recunoscute care sunt în conformitate cu standardul SR EN 206-1. Pentru toate cimenturile pentru care nu există experienţă de utilizare în betoane în ţară,folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercetărilor experimentale prin care să se demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicitări fizico-mecanice si de mediu. Recomandări generale pentru alegerea cimentului Această anexă prezintă recomandări privind alegerea tipurilor de cimenturi funcţie de temperatura la punerea în operă a betonului. Alegerea cimenturilor funcţie de o anumită aplicaţie şi mediu de expunere se face având în vedere recomandările prezentate în anexa F . Această anexă completează articolul “Alegerea cimentului “al acestui normativ în ceea ce priveşte alegerea tipului de ciment luând în consideraţie execuţia lucrării şi dimensiunile elementelor. Cimentul se alege având în vedere condiţiile de execuţie (lucrări executate în condiţii normale, lucrări executate pe timp friguros, călduros, turnări în elemente masive). Tabelul L.1 prezintă anumite caracteristici ale unor cimenturi fabricate în România, în conformitate cu SR EN 197-1 şi standardele naţionale, cu indicarea unor aptitudini de utilizare şi a unor domenii în care utilizarea este contraindicată.

Tip ciment Sensibilitate la frig

Degajare de caldura

Utilizare *Preferentiala

Contraindicatii Observatii Particulare

CEM I 52,5R Insensibil Ridicata Structuri monolite si prefabricate Betoane pe timp friguros

Betoane masive **

Mortare, sape

Destinat in special structurilor prefabricate;

CEM I 42.5 R Insensibil Ridicata Structuri monolite si prefabricate Betoane pe

Betoane masive ** Mortare, sape

Pe timp calduros trebuie luate masuri


- 28 -

timp friguros speciale

I A 52.5 c Insensibil Ridicata Elemente prefabricate

Betoane masive **

Destinat in special structurilor prefabricate;

SR I Insensibil Redusa Betoane rezistente la sulfati

CD 40 Insensibil Redusa Betoane de drumuri

CEM II A-S 32,5 N sau R

Putin sensibil

Redusa Beton,beton armat

CEM II A-S 42,5 N sau R

Putin sensibil

Medie Beton , beton armat

H II AS Putin sensibil

Redusa Betoane masive

CEM II B 32,5 N sau R

Sensibil Redusa Beton,beton armat

Necesita o tratare prelungita

CEM II B

42,5 N sau R

Sensibil Redusa Beton,beton armat


CEM III A 32.5R

Foarte sensibil

Redusa Beton,beton armat

Betonare pe timp calduros

Betonare pe timp friguros


**La turnarea elementelor massive(avand grosimea egala sau mai mare cu 80 cm) se recomanda utilizarea cimenturilor cu degajare redusa de caldura

Tabelele M.1.1,M.2.1 şiML.2.2 prezintă în completare recomandări generale privind alegerea tipului de ciment funcţie de condiţiile climatice la punerea în operă. M.1 Condiţii normale Când temperatura la punerea în operă, înainte de decofrare şi/sau la punerea în serviciu se încadrează în intervalul de la 5 0C până la 25 0C, betonul nu este destinat să fie în contact cu agenţi agresivi (sulfaţi, săruri de dezgheţare etc.) şi elementele din beton au dimensiuni normale, cimenturile se pot utiliza conform tabelului M.1.1, în funcţie de atingerea rezistenţei la 28 zile. Tabelul M.1.1 - Indicarea tipului de ciment funcţie de atingerea rezistentei la 28 zile Clasa de rezistenta

CEM I CEM II A CEM II B CEM III A

32.5 N sau R Viteza medie de atingere a rezistentei la 28 zile ( beton de clasa pana la C25/30)

Viteza medie de atingere a rezistentei la 28 zile ( beton de clasa pana la C25/30)

Viteza medie de atingere a rezistentei la 28 zile ( beton de clasa pana la C25/30)


- 29 -

42.5 N sau R Viteza mare de atingere a rezistentei la 28 zile ( beton de clasa peste la C25/30)

Viteza mare de atingere a rezistentei la 28 zile ( beton de clasa peste la C25/30)

Viteza mare de atingere a rezistentei la 28 zile ( beton de clasa peste la C25/30)

52.5 N sau R Viteza foarte mare de atingere a rezistentei la 28 zile

M.2 Condiţii speciale M.2.1 Turnare pe timp friguros (< + 5 0C) Tabelul M.2.1 - Recomandări de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp friguros Clasa de rezistenta


32.5 N sau R Recomandabil Putin recomandabil

Putin recomandabil

42.5 N sau R Foarte recomandabil *

Recomandabil Recomandabil

52.5 N sau R Foarte recomandabil *

*A se vedea art. 8.5 “Tratare şi protecţie” şi anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1 „Execuţia structurilor de beton - Partea I: Generalităţi M.2.2 Turnare pe timp călduros (>+ 25 0C) Tabelul M.2.2 - Recomandări de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp călduros Clasa de rezistenta


32.5 N sau R Recomandabil Foarte recomandabil *

Foarte recomandabil *

42.5 N sau R Putin recomandabil

Recomandabil

52.5 N sau R Putin recomandabil

*A se vedea art. 8.5 “Tratare şi protecţie” şi anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1 „Execuţia structurilor de beton - Partea I: Generalităţi

Tipul cimentului folosit la fiecare dintre numeroasele lucrari va fi specificat in prezenta sau dupa cum se dispune de catre Consultantul Supervizare. Cimentul rezistent la actiunea sulfatilor va fi utilizat numai pentru betonul ce va intra in contact cu apa uzata sau drenata sau expus in aer sau atmosfera umeda, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare. Pentru toate celelalte lucrari de beton va fi utilizat cimentul recomandat in tabelul de mai sus , cu exceptia cazului cand se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare.


- 30 -

3.1.4.4.1 Testarea cimentului

Inainte ca cimentul sa fie comandat si livrat pe Santier, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare o lista detaliata a surselor, tara sau tarile de provenienta si denumirea firmei producatorilor pentru tipul de ciment pe care propune sa-l utilizeze. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, gratuit, certificate de testare pentru fiecare transport de ciment. Fiecare certificat va indica faptul ca a fost testata o proba de ciment din transportul respectiv de catre producator sau un laborator agreat si ca aceasta se conformeaza in toate privintele cerintelor Specificatiei. La solicitarea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va furniza probe de ciment prelevate la livrarea acestuia sau in timpul depozitarii pe Santier, pentru a fi testate, gratuit, la un laborator nominalizat.

Cimentul de la nici un transport nu va fi utilizat fara aprobarea Consultantului Supervizare, iar Antreprenorul va tine o evidenta a amplasamentului cimentului din fiecare transport, evidenta ce va fi pusa la dispozitia Consultantului Supervizare pentru verificare. In situatia in care, pentru orice motiv, in orice moment al derularii Contractului, Antreprenorul decide sa schimbe sursa, tara sau producatorul pentru orice tip de ciment, care au fost deja aprobate de catre Consultantul Supervizare, acestea il va notifica pe Consultantul Supervizare cu privire la orice asemenea variatie si va efectua toate testele solicitate de catre Consultantul Supervizare prin aprobarea in scris a variatiei, inainte de a comanda materialul de la o sursa sau furnizor nou.

In situatia in care cimentul a fost depozitat pe santier pe o perioada mai lunga de 40 zile sau este de o calitate indoielnica conform opiniei Consultantului Supervizare, pot fi solicitate noi teste pentru a se verifica daca acesta se mai conformeaza cerintelor, teste efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.

3.1.4.4.2 Livrarea si depozitarea cimentului

Cimentul va fi livrat pe Santier in saci de hartie sigilati, rezistenti si marcati corespunzator si permanent sau in alte containere agreate, cu exceptia cazului in care Consultantul Supervizare isi da acordul in scris pentru manipularea cimentului in vrac.

Cimentul va fi livrat in cantitati suficiente pentru a se asigura un progres corespunzator al Lucrarilor, iar cantitatile tinute pe stoc pe Santier vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. O astfel de aprobare nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatea sa de a asigura cimentul. Cimentul importat va fi impachetat in saci de plastic sigilati si introdusi in saci de hartie.

In timpul transportului cimentului la Santier cu camioane sau alte vehicule, acesta va fi protejat in mod corespunzator impotriva conditiilor meteorologice si contaminarii cu praf, nisip sau alte materii organice. Cimentul care se dovedeste a fi fost expus deteriorii cu apa va fi respins la livrare. Intreaga cantitate de ciment va fi depozitata intr-o cladire etansata (impotriva actiunii conditiilor metereologice, apei si aerului), destinata exclusiv acestui scop. Etajele cladirii vor fi ridicate cu cel putin 300 mm peste nivelul solului pentru a se preveni absorbtia de umezeala. Depozitarea cimentului in aer liber va fi permisa numai pentru lucrari mici cu aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare, in acest caz cimentul va fi plasat pe o platforma inalta si protejat cu invelitoare etanse, aprobate de catre Consultantul Supervizare. Nu este permisa depozitarea sacilor la o inaltime mai mare de 2 metri. In cazul in care cimentul este livrat vrac, acesta va fi depozitat intr-un siloz proiectat in mod corespunzator. Silozul va fi etansat si prevazut cu pereti adecvat izolati impotriva luminii soarelui. In situatia in care se utilizeaza silozurile pentru depozitarea cimentului, fiecare dintre acestea sau compartimentele acestora vor fi separate complet si dotate cu un filtru sau o alta metoda alternativa aprobata de control al prafului. Fiecare filtru al sistemului de control al prafului va fi dimensionat astfel incat sa permita mentinerea cimentului livrat cu scopul de a se preveni emisiile excesive de


- 31 -

praf si afectarea acuratetii cantaririi prin cresterea presiunii. Consultantului Supervizare i se vor oferi mijloacele de identificare a diferitelor transporturi de ciment livrat. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a inlesni accesul pentru inspectare si testare.

Dupa ce au fost aprobate de catre Consultantul Supervizare, transporturile vor fi utilizate in ordinea in care au fost livrate. Cimentul nu va fi scos din depozit decat daca va fi utilizat imediat.

3.1.4.4.3 Cimentul masurat prin cantarire

Cimentul utilizat la Lucrari va fi masurat prin cantarire. Cimentul din sacii umpluti partial sau nesigilati nu va fi folosit.

3.1.4.4.4 Respingerea cimentului

Indiferent de primirea certificatului de testare necesar, conform clauzei “Livrarea si depozitarea cimentului” si obtinerea aprobarii din partea Consultantului Supervizare, acesta din urma poate respinge cimentul in urma efectuarii altor teste.

Consultantul Supervizare poate de asemenea sa respinga cimentul care s-a deteriorat datorita unei protectii inadecvate sau din alte cauze, sau in orice alta situatie cand cimentul nu este agreat. Antreprenorul va indeparta neintarziat de pe Santier cimentul respins, pe cheltuiala sa.

3.1.4.4.5 Calitatea apei

Apa utilizata in orice scop in timpul executiei Lucrarilor va fi potabila, curata, proaspata si fara cantitati inaceptabile de nisip, materii organice, baze, saruri sau alte impuritati si se va conforma cerintelor prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Apa utilizata pentru amestecarea betonului si mortarului, spalarea agregatelor si maturarea betonului va proveni dintr-o sursa aprobata si nu va contine alte materii nocive care sa afecteze semnificativ armatura, timpul de tasare, rezistenta sau durabilitatea betonului sau care sa produca efecte asupra infatisarii betonului intarit prin decolorare sau inflorire. Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare, gratuit, probe din apa propusa a fi utilizata la Lucrari pentru ca Consultantul Supervizare sa efectueze testele de care are nevoie pentru a confirma ca aceasta este adecvata. Probele vor fi livrate in avans fata de Lucrari pentru finalizarea testelor inainte ca apa sa fie necesara si la orice alt moment din derularea Contractului, dupa cum Consultantul Supervizare dispune.

La solicitarea Consultantului Supervizare, Antreprenorul va trata apa luata din alta sursa, fara costuri suplimentare pentru Autoritatea Contractanta, atat cat este necesar pentru a o face adecvata in vederea amestecarii betonului si mortarului. Generalităţi Lucrarile de beton armat sunt considerate lucrari « la cheie » si vor fi proiectate, autorizate si realizate prin grija Antreprenorului.

3.1.4.5 Elementele de beton prefabricat 3.1.4.5.1 Generalitati

Elementele de beton prefabricat, atat cele armate, cat si cele nearmate, se vor conforma cerintelor din Specificatii, acolo unde este cazul.

Elementele de beton prefabricat vor fi produse fie pe Santier sau intr-o fabrica de beton agreata de catre Consultantul Supervizare.


- 32 -

Toate elementele de beton prefabricat vor avea gravate data turnarii si numarul de identificare inainte ca betonul sa se intareasca complet. Orice unitate care nu este datata poate fi respinsa de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va lua masurile necesare cu privire la intarirea si protejarea unitatilor dupa fabricare. Transportarea elementelor prefabricate, pe Santier va fi permisa numai in una din urmatoarele conditii:

28 zile dupa fabricare, sau dupa ce rezistenta la comprimare specificata in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate

va fi atinsa.

Acolo unde instalarea elementelor de beton prefabricate in cadrul unei anumite structuri se face astfel incat fatadele unitatii vor fi expuse intern sau extern, suprafetele expuse ale elementelor asa cum sunt finisate vor fi uniforme in ceea ce priveste culoarea si textura. Cimentul, agregatele si celelalte materiale utilizate la fabricarea elementelor vor fi obtinute din aceleasi surse aprobate in perioada de fabricatie. Betonul pentru elementele prefabricate va fi turnat si compactat prin metodele aprobate de catre Consultantul Supervizare.

3.1.4.5.2 Calitatea betonului si testele asupra betonului

Betonul utilizat la fabricarea elementelor de beton prefabricate se va conforma in toate privintele Clauzei “Betonul” si categoria de beton necesara va fi conforma cerintelor stipulate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate. Proiectarea, amestecarea, testarea, intarirea si controlul de calitate al betonului utilizat la elementele prefabricate se vor conforma prevederilor Clauzei “Betonul”.

3.1.4.5.3 Partile incastrate

Partile incastrate, precum si consolele de ridicare, colierele de strangere, structurile de sprijinire a materialelor de imbinare, etc. vor fi fixate pe pozitiile indicate in planurile de lucru. Partile incastrate nu vor prezenta rugina, mizerie sau grasimi si vor fi depozitate corespunzator inainte de utilizare.

3.1.4.5.4 Transportul, depozitarea si montajul

In orice moment si pana la finalizarea Lucrarilor, elementele prefabricate vor fi protejate in mod adecvat pentru a se conserva toate suprafetele si partile permanent expuse. Protectia nu va marca sau nu va deforma in niciun mod betonul.

Transportul, depozitarea si montajul elementelor de beton prefabricat se vor realiza astfel incat sa se evite deteriorarea lor si sa se pastreze suprafetele elementelor fara mizerie sau alte urme nedorite. Incarcarea si descarcarea, depozitarea si montajul elementelor prefabricate de beton pe Santier se vor realiza de catre muncitori calificati si sub supravegherea unui supraveghetor competent.

Elementele de beton prefabricate care se constata ca sunt crapate, deteriorate sau de o calitate inferioara fie inainte, fie dupa montaj vor fi respinse si vor fi inlocuite de catre Antreprenor.

3.1.4.5.5 Montarea elementelor prefabricate

Elementele de beton prefabricate vor fi plasate, stratificate, imbinate si fixate conform liniilor, nivelelor si altor detalii indicate in planurile de lucru aprobate. Mortarul uscat, atunci cand este necesar, va fi utilizat pentru imbinare si compactare. Mortarul va fi turnat si compactat pe etape, acolo unde este posibil din ambele parti ale spatiului ce este umplut, cu ajutorul ciocanirii unui bat de lemn, pana ce mortarul este bine compactat.

3.1.4.5.6 Producerea in fabrica


- 33 -

Elementele de beton prefabricate pot fi produse intr-o fabrica agreata de catre Consultantul Supervizare si care nu se gaseste pe Santier. In situatia in care elementele vor fi produse intr-o fabrica, atunci Antreprenorul il va informa pe Consultantul Supervizare in avans cu privire la numele si adresa fabricii si data probabila cand se va incepe fabricarea. Antreprenorul va face aranjamentele necesare ca Consultantul Supervizare sa inspecteze fabrica in timpul orelor de lucru.

3.1.4.5.7 Programul de lucru si metoda de executie

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare Programul de Lucru si Metoda de Executie, oferind detalii complete cu privire la metoda sa de executare a tuturor operatiunilor legate de producerea si construirea elementelor de beton prefabricate, care vor include urmatoarele:

Perioada necesara pentru realizarea planurilor si calculelor detaliate; Datele inceperii fabricarii elementelor de beton prefabricate; Datele de livrare pe Santier impreuna cu Specificatiile pentru constructie; Succesiunea construirii si perioada necesara pentru lucrarile de constructie de pe Santier; O descriere a patului de turnare, a matritei si cofrajului pentru diferite tipuri de piese; Procedura pentru armare, turnarea betonului si metoda de intarire a betonului; Procedura pentru transportul, manipularea, ridicarea si amplasarea fiecarui tip de element de

beton prefabricat; Rezistenta necesara pentru betonul turnat „in situ” inainte de inceperea lucrarilor de

constructie pe santier; Proiectarea, fabricarea si detaliile de montaj pentru adaptarea betonului turnat „in situ” la

ansamblu; Caracteristicile suporturilor temporare care sunt considerate necesare pentru a se asigura o

stabilitate adecvata in timpul construirii si pentru a sustine efectele sarcinilor de constructie, sarcinilor determinate de vant si a altor sarcini tranzitorii.

Nu se va permite inceperea lucrarilor pana cand programul sau metoda de executie nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare.


- 34 -

3.1.5 Lucrari pentru retele subterane de alimentare cu apa si canalizare 3.1.5.1 Generalitati

3.1.5.1.1 Informatii generale

Prezentul capitol se aplica la Proiectarea si executarea retelelor subterane de apa potabila sau apa uzate transportate sub nivel liber sau sub presiune.

Procedurile de proiectare si constructie a retelelor de conducte vor fi stabilite in general in conformitate cu standardele si normativele nationale aplicabile.

3.1.5.1.2 Durata de viata proiectata

Retelele de conducte vor fi proiectate pentru a asigura o durata de viata de minim 50 de ani. 3.1.5.1.3 Scenarii de incarcare

Lucrarile de terasamente pentru conducte si conductele vor fi proiectate pentru toate scenariile de incarcare previzibile, incluzand urmatoarele:

a) presiunea maxima de lucru in retelele finalizate; b) teste de presiune pentru partile de retele finalizate si pentru intreaga retea (presiuni

testate in teren); c) testele de presiune hidrostatica impuse pentru conducte si piesele de imbinare, la fabrica

(testele de presiune hidrostatica). Testele de presiune hidrostatica ale lucrarilor si testele de presiune efectuate in teren vor fi realizate dupa cum se arata in Specificatii sau cum se impune pentru a demonstra factorii de siguranta corespunzatori.

In ciuda celor anterior mentionate si tinand cont de cerintele Specificatiilor pentru gradul de indoire al conductelor rigide si flexibile, toate conductele, piesele de imbinare si auxiliare conductelor vor fi proiectate astfel incat sa ofere un factor de protectie corespunzator impotriva:

a) fortelor interne maxime dezvoltate din presiunea de lucru, presiuni testate in teren; b) presiunile minime si maxime exercitate de undele de soc ce rezulta din conditiile de

operare; c) fortele maxime externe ce rezulta din conditiile de incarcare externe, incluzand fortele

rezultate din greutatea proprie, plutire, supraincarcare si variatiile de temperatura; d) coroziunea externa avand in vedere protectia specificata si natura apei de suprafata si

celei de subteran care este probabil sa apara; e) fortele care apar prin manevrarea si pozarea conductelor si pieselor de imbinare.

3.1.5.1.4 Transportul si depozitarea

Toate echipamentele necesare pentru incarcarea, transportul la santierul de constructii sau pentru depozitare si descarcare vor fi furnizate de catre Antreprenor.

Conductele vor fi manipulate astfel incat deteriorarea lor sa fie evitata pe cat posibil. Acestea vor fi ridicate numai cu cordoane dintr-un material si de o forma care protejeaza conductele si Sistemele de protectie a lor impotriva deteriorarii. Antreprenorul va verifica conductele in ceea ce priveste defectele sau deteriorarile vizibile si il va notifica pe Consultantul Supervizare in cazul in care le observa. Antreprenorul va avea responsabilitatea sa remedieze orice defect sau deteriorare pentru a obtine aprobarea Consultantului Supervizare.

Toate conductele vor fi protejate impotriva conditiilor meteorologice defavorabile, incluzand lumina soarelui si impotriva ciocnirii in timpul transportului, depozitarii si legarii. Daca o conducta este ciocnita, aceasta va fi curatata inainte de instalare.


- 35 -

Antreprenorul va avea responsabilitatea de a obtine toate avizele necesare pentru transportul conductelor. Acolo unde este posibil, Antreprenorul se va asigura ca nu sunt depasite restrictiile de tonaj pe drumurile publice. Antreprenorului ii va reveni responsabilitatea sa remedieze pagubele cauzate acestor drumuri. Atunci cand conductele sunt colectate de pe un amplasament de depozitare, Antreprenorul va asigura impotriva alunecarii conductele ramase. In momentul in care un amplasament de depozitare este golit de materiale, Antreprenorul va curata amplasamentul si drumul de acces si le va aduce in starea initiala.

3.1.5.1.5 Re-rotunjirea si taierea conductelor

Conductele care au fost manipulate fara grija pot prezenta o ovalizare la capatul mufei care sa impiedice asamblarea corecta a retelei de conducte. O asemenea ovalizare poate fi corectata cu ajutorul unui echipament de tensionare special aprobat de Consultantul Supervizare. Conductele vor fi taiate in unghiuri drepte cu axa conductei. Se recomanda folosirea frezei-modul pentru taierea conductelor. Se va acorda atentie indepartarii bavurilor si refacerii muchiilor pentru a se facilita fixarea imbinarilor automate si evitarea deteriorarii inelului de imbinare. Muchiile, realizate cu o pila pentru DN 300 si sub acest diametru si cu o freza-modul pentru DN mai mari de 300, trebuie sa se conformeze strict la muchiile originale din fabrica.

3.1.5.1.6 Excavarea santurilor

Santurile vor fi excavate la latimea, adancimea si liniile indicate pe planuri si vor fi executate conform Clauzei “Lucrari de terasamente”.

3.1.5.1.7 Pozarea si imbinarea conductelor

Inainte de introducerea conductelor in sant, Antreprenorul va inspecta cu atentie si va curata conducta pentru a se asigura ca au fost inlaturate toate materiile straine. Aliniamentul conductei in sant va fi controlat printr-un instrument de nivel si mira care sa asigure nivelul corect.

Antreprenorul va pastra interiorul conductelor curat si fara apa, mizerie, pietre si alte materii straine pe masura ce are loc pozarea si, la sfarsitul zilei de lucru sau la orice alt moment cand instalarea nu are loc, capetele deschise ale conductelor vor fi sigilate cu busoane. Antreprenorul va lua masurile de precautie necesare pentru a se preveni plutirea conductelor.

Conductele vor fi pozate in linii drepte atat in plan orizontal, cat si vertical. Schimbarile de directie mai mici de 11¼° vor fi realizate prin devierea conductelor dupa imbinarea in unul sau mai multe puncte. Unghiul de deviere al fiecarei imbinari depinde de DN si prezinta urmatoarele valori maxime: DN Deviatia maxima 100 la 300 3.5° 350 la 600 2.5° 700 la 2000 1.5° Nu se pot face devieri la imbinarile blocate.

Imbinarea mufelor si fasungurilor si a conductelor si fitingurilor cu flansa se va efectua in stricta conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorilor.

Coborarea conductelor se va executa in conditii sigure, conform reglementarilor aplicabile cu privire la protectia muncii si a practicilor obisnuite.

Conductele invelite cu bitum vor fi manipulate cu ajutorul unor cotade corespunzatoare care sa nu deterioreze nici conducta, nici invelisul. Va fi utilizat un numar suficient de masini de ridicat (ex. cu grinzi laterale) pentru a se asigura ca nu se vor exercita presiuni negative asupra conductei. Raza


- 36 -

curburii oricarei deformari elastice aparute in timpul coborarii nu va fi mai mica decat cea indicata in sectiunile longitudinale.

Antreprenorul, inainte de coborarea conductei, se va asigura ca fundul santului este nivelat si fara pietre si alte materii nocive care ar putea deterioara invelisul. Procedura de coborare va asigura ca acea conducta sa nu fie supusa la socuri sau alte presiuni inutile. Conducta va fi pozata intr-o linie dreapta pe cat posibil, pastrand o distanta fata de peretii santului de cel putin 0.20 m. Va fi sprijinita pe toata lungimea si, pe cat posibil, nesupusa la presiuni. In situatia in care o sectiune este avariata in timpul coborarii, aceasta va fi scoasa, reparata si coborata din nou. Orice defect care poate afecta calitatea structurala a conductei va fi tratat dupa cum se dispune de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va suporta toate costurile asociate tratamentului.

In zonele unde conductele pot fi plutitoare, acestea vor fi securizate impotriva fortei ascensionale cu “carlige” din beton armat sau prin ancorare in teren solid, astfel incat sa fie obtinut un factor de siguranta de 1.2 impotriva fortei ascensionale. Modificarea ancorajelor sau orice alta manipulare care deterioreaza galvanizarea ancorajelor nu este permisa. Daca conditiile permit, se poate obtine o sarcina temporara, cu aprobarea Consultantului Supervizare, prin incarcarea conductei cu apa curata dupa coborare. Apa va indeplini cerintele stabilite pentru apa potabila. Dupa ce conducta a fost coborata si ancorajul sau sprijinul a fost montat, conducta poate fi golita de apa. Acolo unde este posibil, capetele conductei coborate vor fi inchise cu capace etanse. Antreprenorului ii revine responsabilitatea sa mentina conducta curata pe interior si fara materii straine.

Orice excavatie suplimentara necesara dupa coborarea conductei va fi executata numai cu permisiunea si in prezenta Reprezentantului Consultantului Supervizare.

3.1.5.1.8 Umplerea santurilor conductelor

Selectarea umpluturii din jurul conductelor. Umplutura pentru reteaua de conducte va fi executata conform Clauzei “ Lucrari de terasamente”. Patul de beton si zona inconjuratoare. Acolo unde va fi asigurata protectie de beton pentru conducte, Consultantul Supervizare poate dispune sa fie turnat un strat de sustinere din beton de categoria D pe intreaga latime a fundului santului, astfel incat sa respecte urmatoarele cerinte: Detalii cu privire la betonul de sustinere Diametru nominal al conductei (mm) 600 sau < 700 ÷ 900 1000 ÷ 2000 Grosimea min. a betonului de sustinere (mm) 75 75 75 Prelungirea min. a sustinerii de fiecare parte corpului conductei (mm) 150 150 230 Distanta min. intre betonul de sustinere 150 150 230 si corpul conductei (mm) Distanta min. intre betonul de sustinere 25 25 25 si dedesubtul fasungului conductei (mm)

Betonul de sustinere va fi lasat sa se aseze si spalat cu atentie inainte de inceperea pozarii conductelor.


- 37 -

Lungimea retelelor pozate intr-o operatiune, inainte de betonarea liniei de conducte, va fi aceea indicata de Consultantul Supervizare astfel incat sa permita pozarea cu acuratete a conductelor si compactarea corespunzatoare a umpluturii.

Conductele de pana la si inclusive 1200 mm diametru nominal vor fi ferm sprijinite pe blocuri de beton prefabricate si separate de acestea printr-un suport gros de 25 mm din lemn de esenta moale saturat. Dupa ce reteaua de conducte a fost testata de catre Antreprenor si aprobata de Consultantul Supervizare, betonul va fi spalat cu atentie si va fi turnat beton de categoria C si compactat pentru a se evita deranjarea conductelor si imbinarilor pana cand se obtine profilul corespunzator pentru tipul de protectie impus. Protectia de beton a retelelor va fi un pat sau o imprejmuire de beton de categoria C, pe lungimile dispuse de Consultantul Supervizare in scris.

Protectia de beton va fi amplasata pe intreaga latime a santului si in niciun caz sub 150 mm latime de fiecare parte a corpului conductei. Atunci cand se asigura suport pentru excavatii, pe suport se va amplasa carton gudronat inainte de betonare pentru a se facilita scoaterea suportului.

In cazul conductelor cu mufe si fasunguri, cu imbinari flexibile, protectia de beton de la fiecare imbinare va fi intrerupta in plan vertical la marginea fasungului cu o placa fibrolemnoasa sau cu un alt material aprobat de Consultantul Supervizare, avand urmatoarele grosimi: Diametrul nominal al conductei (mm) Grosimea placii fibrolemnoase (mm) ≤ 300 12 350 la 600 24 700 la 1200 36 1400 la 2000 48

In cazul in care doua sau mai multe retele de conducte sunt pozate in acelasi sant, imbinarile vor coincide in punctele unde continuitatea betonului dimprejur este intrerupta; imbinarile retelei cu conductele mai lungi si orice imbinari intermediare din celelalte retele cu conducte mai scurte vor fi imprejmuite cu beton.

3.1.5.1.9 Sprijinirile conductelor

Antreprenorul va avea grija sa sprijine in mod corespunzator conductele in timpul instalarii pana in momentul finalizarii suporturilor si ancorajelor permanente aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul se va asigura ca nu sunt aplicate sarcini sau presiuni excesive pe fitinguri, conducte sau structuri in timpul instalarii.

Sistemele de conducte vor fi finalizate si verificate cu privire la pozitionarea si aliniamentul corect inainte si dupa ce vor fi montate in beton, acolo unde este cazul.

3.1.5.1.10 Rambleele

Restul de sant de deasupra imprejmuirii conductei va fi umplut cu material aprobat, selectat conform Specificatiei.

3.1.5.1.11 Ancoraje si blocuri de ancorare

Ancorajele si blocurile de ancorare ale conductelor sub presiune vor fi proiectate pentru a rezista la orice balansuri la care ar putea fi supuse. In cazul in care exista o miscare inacceptabila a unui bloc sau ancoraj, Antreprenorul va proiecta din nou si va reconstrui structura, cu marirea factorilor de siguranta, in masura in care este necesar pentru a asigura o rezistenta corespunzatoare.

3.1.5.1.12 Testarea retelelor sub presiune din otel sau fonta

Retelele sub presiune (impreuna cu toate particularitatile si vanele incorporate) vor fi testate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Santul va fi


- 38 -

umplut pe corpul conductei, lasandu-se imbinarile neacoperite astfel incat sa se impiedice miscarea conductei pe perioada lasarii imbinarilor accesibile. De asemenea blocurile de reazem vor fi construite inaintea testarii. In cazul drumurilor cu trafic greu, umplutura la imbinari va fi plasata inainte de testare daca Consultantul Supervizare aproba in scris. Consultantul Supervizare va fi notificat cu cel putin doua zile inainte sa inceapa testul de presiune al unei sectiuni.

Presiunile testate, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare, vor fi: 1.5 × presiunea maxima de lucru sau presiunea de soc maxima, daca este cazul, oricare este mai mare. Conductele vor fi umplute si testate pe sectiuni de lungimi convenabile, care nu vor depasi 1000 m. Acolo unde conductele sunt pozate cu panta abrupta, lungimea conductei testata odata va fi cea indicata de Consultantul Supervizare.

Capetele conductelor ce sunt testate vor fi inchise cu cep sau flanse oarbe ancorate, furnizate de Antreprenor. Nu se vor folosi vane in acest scop. Toate vanele de spalare si supapele de aer vor fi inlocuite cu flanse oarbe inainte de inceperea testului. Dupa pozare, imbinare si ancorare, conducta va fi umpluta cu apa incet si cu grija astfel incat sa se evite lovitura de berbec si aerul sa fie eliberat prin capatul superior al conductei sau, in cazul unui punct inalt intermediar, prin instalarea unei conexiuni de serviciu cu robinet. Conductele captusite pe interior cu mortar vor fi lasate pline, cel putin 24 de ore inainte de testare. Presiunile de testare vor fi aplicate cu ajutorul unei pompe de testare operate manual sau electrica conectata la conducta sau cu ajutorul a doua manometre instalate in paralel, calibrate la un laborator de testare agreat. Presiunea de testare va fi mentinuta cel putin 30 de minute fara ca presiunea sa scada cu mai mult de 0.2 bar. In timpul testarii, imbinarile de conducte vor fi testate cu privire la pierderi, dar durata testului nu va depasi in niciun caz 2 ore, caz in care este permisa o cadere de presiune de 0.3 bar. In cazul in care apar pierderi la imbinari, acestea vor fi reasamblate pentru a se elimina asemenea pierderi sau, daca aceasta se dovedeste imposibila, Antreprenorul va livra si asambla noi imbinari pe cheltuiala sa. In cazul in care se sparge vreo conducta sau imbinare sau daca apa curge prin corpul conductei sau imbinarii, Antreprenorul va scoate conducta sau imbinarea defecta si o va inlocui cu alta noua pe cheltuiala sa. In toate cazurile mentionate anterior, lungimea testata va fi re-testata in maniera descrisa mai sus si procesul se va repeta, daca este cazul, pana cand conducta va suporta intr-o maniera satisfacatoare testul prescris.

Va fi pregatit un raport al testarii cu privire la orice aspect si fiecare test realizat. Raportul testarii va contine minim urmatoarele date:

Numarul si data testului Descrierea sectiunii testate cu indicarea clara a extremitatilor sectiunii Schita, ce indica in ordinea pozarii, numarul si caracteristicile conductelor, fitingurilor,

particularitatilor si ale altor aparate incorporate in sectiune Durata testului, presiunea de testare si rezultatele obtinute Deciziile legate de posibile lucrari de reparatii si concluzii.

Raportul testului va fi semnat de catre Antreprenor si Consultantul Supervizare. Antreprenorul va furniza forta de munca, va instala si pune in functiune pompele de testare, manometrele si celelalte echipamente necesare pentru realizarea testului si va umple conductele cu apa si le va goli dupa efectuarea testului, toate acestea cu aprobarea Consultantului Supervizare. Apa utilizata pentru testare va fi obtinuta dintr-o sursa aprobata. Apa drenata din conducte va fi descarcata astfel incat sa nu afecteze stabilitatea Lucrarilor sau structurile adiacente.

3.1.5.1.13 Testarea Conductelor de presiune termoplastice


- 39 -

Testarea conductelor termoplastice (PVC, polietilena) va fi facuta in general asa cum este specificat in prezenta documentatia impreuna cu procedurile detaliate mai jos care vor lua in considerare deformarea materialului. Procedura va fi urmatoarea:

§ Conducta va fi umpluta complet si aerul va fi evacuat din sistem inainte ca procedurile de proba sa inceapa

§ Presiunea trebuie aplicata la o valoare constanta iar timpul tL care trece de la inceputul presurizarii pana la atingerea presiunii de proba trebuie inregistrat.

§ Citiri ale presiunii la anumite intervale trebuie facute si inregistrate prin intermediul aparatelor montate temporar de masurare si inregistrare a presiunii.

§ Prima citire P1 este luata la un interval de timp t1 egal sau mai mare cu tL § A doua citire P2 este luata la un interval t2 egal sau mai mare cu 5 × tL § Se calculeaza N1 = (loge P1 - loge P2) / (loge t2 - loge t1)valoare care trebuie sa fie intre

0.04 si 0.12.Daca N1 este mai mare decat 0.25, atunci exista o pierdere inacceptabila in sistem

§ O a treia citire P3 este facuta la un interval t3 egal sau mai mare cu 15 × tL § Se calculeaza N2 = (loge P2 - loge P3) / (loge t3 - loge t2) Daca N2 este mai mare de 0.25,

atunci exista o piedere inaccaptabila.Daca raportul N1 / N2 este mai mic de 0.8, exista o pierdere inacceptabila.

3.1.5.1.14 Testarea conductelor cu nivel liber

Conductele de canalizare vor fi testate cu aer sau apa, dupa cum se stipuleaza in cele ce urmeaza sau dupa cum dispune Consultantul Supervizare, atunci cand au fost montate si imbinate, inainte sa fie dispusa imprejmuirea de beton sau pamant. Un alt test va fi efectuat atunci cand va fi finalizata imprejmuirea de beton sau umplutura a fost dispusa si compactata la o adancime de 300 mm deasupra coronamentului conductei.

3.1.5.1.14.1 Testarea cu aer: Conductele cu diametrul de peste 750 mm

Conductelor ce vor fi supuse testului cu aer li se va pompa aer pe lungimea testata pana la o presiune echivalenta cu 100 mm apa, indicata de un manometru din sticla gradat, sub forma de tub in U.

Dupa cinci minute fara o pompare suplimentara, aceasta presiune nu trebuie sa fi scazut sub 75 mm apa in manometru. Metoda de pompare va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare si va fi astfel incat sa evite schimbari semnificative de temperatura sau umiditate in aerul pompat in conducta.

3.1.5.1.14.2 Testul cu apa: Conducte de pana la si inclusiv DN 750 mm

Conductele ce vor fi supuse testului cu apa vor fi umplute cu apa pana la o inaltime manometrica de cel putin 1.2 m deasupra coronamentului conductei din capatul inalt si nu mai mult de 6 m deasupra capatului jos la conductei. Conductele cu panta abrupta vor fi testate pe sectiuni, astfel incat sa nu se depaseasca presiunea manometrica maxima mentionata anterior. Cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare, testul va incepe la o ora dupa umplerea sectiunii de testare, timp in care nivelul apei in conducta verticala de alimentare va fi astfel incat sa produca inaltimea minima de testare de 1.2 m. Pierderea de apa intr-o perioada de 30 de minute va fi masurata prin adaugarea de apa la intervale regulate de 10 minute pentru a se mentine nivelul initial al apei si inregistrarea volumelor adaugate. Sectiunea de conducta va trece testul daca volumul de apa adaugata nu depaseste 0.12 litri pe ora, pe 100 m de conducta, pe milimetru de diametru nominal interior al conductei.


- 40 -

Cu aprobarea Consultantului Supervizare, conductele ce nu sunt sub presiune, cu diametrul nominal mai mare de 1000 mm pot fi alternativ testate prin combinarea inspectiei vizuale pe interior si utilizarea echipamentului proiectat pentru testarea etanseitatii imbinarilor individuale.

In cazul conductelor ce nu sunt sub presiune, infiltratia totala nu va depasi 6 litri pe zi pe milimetru de diametru nominal, pe kilometru de conducta, iar conductele si imbinarile nu trebuie sa prezinte infiltratii vizibile in timpul inspectiei interne. Infiltratia va fi masurata dupa ce s-a executat umplutura si nivelul apei subterane va reveni la cel anterior constructiei (vor trece cel putin 7 zile de la dispunerea umpluturii) si dupa ce au fost efectuate toate testele de presiune. Antreprenorul va furniza forta de munca, va instala si pune in functiune pompele de testare, manometrele de presiune si celelalte echipamente necesare pentru efectuarea testului si va umple conductele cu apa si ulterior le va goli dupa testare, toate acestea cu aprobarea Consultantului Supervizare. Apa utilizata pentru testare va fi obtinuta dintr-o sursa aprobata. Apa drenata din conducte va fi evacuata astfel incat sa nu fie afectata stabilitatea Lucrarilor sau a structurilor adiacente.

3.1.5.2 Conducte de fonta ductila 3.1.5.2.1 Norme si Standarde

Conductele si fitingurile din fonta ductila care vor fi in contact cu apa uzata se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si vor trece cu succes toate testele descrise in cele ce urmeaza.

3.1.5.2.2 Grosimea conductelor si fitingurilor

Grosimea standard a peretilor conductelor si fitingurilor va fi determinata de urmatoare clasificare: Conducte – Clasa K9 Fitinguri, exclusiv teurile – Clasa K12 Teurile – Clasa K14

3.1.5.2.3 Calitatea conductelor, fitingurilor si accesoriilor

Conductele, fitingurile si accesoriile nu vor prezenta defecte care pot dauna utilizarii acestora.

Conductele, fitingurile si accesoriile care prezinta mici imperfectiuni inevitabile prin metoda de fabricare si care nu afecteaza in niciun fel folosinta acestora nu vor fi respinse. Producatorul poate, pe raspunderea sa, sa remedieze asemenea mici imperfectiuni de suprafata intr-o maniera adecvata.

3.1.5.2.4 Conductele si fitingurile mansonate si de centrare

Toate conductele ingropate vor fi de tipul mansonat sau centrat cu garnitura de cauciuc standard a producatorului, cu exceptia situatiei in care se specifica, se impune sau indica contrar.

3.1.5.2.5 Conductele si fitingurile cu flansa

Flansele se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Flansele vor fi perforate conform PN16, cu exceptia cazului in care se specifica sau dispune contrar.

Imbinarile flanselor vor fi realizate, cu exceptia cazului in care se dispune contrar, cu garnituri de etansare de cauciuc si suruburi cu piulite de otel galvanizat sau placat cu cadmiu care vor include doua saibe pe surub. Garniturile de etansare vor fi realizate din cauciuc gros de 3mm si avand asemenea proprietati fizice astfel incat sa fie capabile sa formeze imbinari permanent etanse, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Nu se va permite utilizarea pastei sau emulsiilor de imbinare. Niciun material de imbinare nu va fi lasat proeminent in tubajul conductei.

3.1.5.2.6 Sistemele de protectie si captuselile


- 41 -

Toate conductele si fitingurile vor fi livrate cu sisteme de protectie si captuseli aplicate din fabrica.

Sistemele de protectie se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Captuselile din mortar de ciment se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Conductele vor fi acoperite cu un strat pulverizat de zinc si un strat de bitum.

Conductele vor fi captusite in interior cu mortar ciment bauxita. Zonele mansonate in contact cu apa menajera sau apa uzata vor primi un strat de vopsea epoxidica.

Fitingurile vor fi invelite si captusite cu vopsea epoxidica de 150 microni DFT (minim). Toate conductele si fitingurile care nu sunt ingropate (din statiile de pompare, etc.) vor avea invelisul intern specificat anterior. Invelisul extern va fi reprezentat de invelisul din fabrica specificat, excluzand invelisul de bitum, la care se adauga un numar de invelisuri de vopsea dupa cum se stipuleaza in Specificatiile Generale Mecanice si Electrice, cu un strat de finisaj de culoarea ce va fi specificata de catre Consultantul Supervizare.

3.1.5.2.7 Montarea conductelor

Montarea conductelor si fitingurilor se va executa conform Clauzei “ Lucrari de terasamente”. 3.1.5.2.8 Blocurile de reazem si de ancorare

Vor fi prevazute blocuri de reazem, sau alte mijloace aprobate de fixare, la curburi (atat orizontale cat si verticale), ramificatii si capete oarbe de pe conductele sub presiune cu imbinari flexibile.

Blocurile de reazem vor fi din beton armat de categoria C sau beton masiv de categoria D. Blocurile de reazem se vor intinde de la fiting pana la o suprafata de teren solid nederanjat, vor fi armate corespunzator si vor fi instalate astfel incat toate imbinarile sa fie accesibile pentru reparatii. Umplutura excavatiei pentru beton va fi plasata in aceeasi zi in care se executa excavatiile suplimentare pentru blocurile de reazem. Nu se va aplica nicio presiune pe blocurile de reazem pana cand betonul nu s-a maturat, dupa cum se stipuleaza in Clauza “Incarcarea structurilor de beton”.

In curbele cu raza larga, obtinute prin deviatiile imbinarilor conductelor, blocurile vor fi absorbite de catre umplutura.

Blocurile de ancorare vor fi prevazute pentru conductelele cu panta abrupta, acolo unde panta depaseste 25% pentru retelele ingropate sau 20% pentru conductele pozate in put.

Reteaua de conducte va fi securizata cu etriere fixate in blocul de beton si amplasate imediat in spatele fasungurilor (fasungurile vor fi indreptate in mod normal in sus).

Betonul va fi de categoria C armat. Betonul nu va fi supus la nicio sarcina pana cand nu s-a maturat, dupa cum se stipuleaza in Clauza “Incarcarea structurilor de beton”.

3.1.5.2.9 Imbinarile blocate

Imbinarile blocate sau imbinarile flexibile fixate pot fi utilizate ca alternativa la blocurile de reazem pentru:

zonele unde subteranul este aglomerat, zonele urbane mari, instalatiile industriale, etc; terenurile cu rezistenta scazuta, acolo unde blocurile de beton masiv ar fi altfel necesare; subtraversarile serviciilor, raurilor sau cursurilor de apa etc.; puturi.

Imbinarile blocate vor avea lungimile necesare de-a lungul fiecarei margini a imbinarilor care necesita fixare, cu scopul de a genera o forta de frecare suficienta din conducta pentru a rezista blocului.

3.1.5.2.10 Racorduri mecanice


- 42 -

Racordurile aprobate sau adaptatoarele de flanse vor fi utilizate pentru imbinarea a doua conducte fara filet sau a unui fiting/vana la o conducta fara filet. Acestea vor fi instalate si imbinate strict in conformitate cu instructiunile producatorului si protejate in maniera stipulata pentru imbinarile de tevi cu filet.

3.1.5.2.11 Imbinari de demontare

Imbinarile de demontare sau imbinarile ajustabile si cele ce pot fi scoase, de o fabricatie aprobata, vor fi instalate la vane ce depasesc 100 mm diametru pentu a permite scoaterea vanei.

3.1.5.2.12 Mansoane de ancorare cu flanse

Mansoanele de ancorare cu flanse, conforme prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, vor fi utilizate atunci cand conductele de fonta ductila trec printr-un zid sau structura de beton.

3.1.5.2.13 Mansonarea retelelor

Se vor instala mansoane de polietilena pe toate conductele ingropate cu mufe si fasunguri. Mansonarea se va face conform instructiunilor producatorului. Metoda de aplicare va include protejarea independenta a imbinarilor cu banda de etansare protectiva si cu mansonare continua peste imbinari.

3.1.5.2.14 Protectia imbinarilor cu filet

Imbinarile cu filet si toate fitingurile ingropate cu flansa, accesoriile si vanele vor fi protejate cu banda de etansare. Un strat continuu de grund bituminos va fi aplicat peste intreaga zona ce trebuie protejata. Acolo unde apar capete de suruburi, piulite, flanse si alte proeminente, se va utiliza un chit de profilare pentru a se obtine un profil exterior neted. Imbinarile sau fitingurile vor fi etansate cu banda de bitum cauciucata, aplicata la rece, auto-adeziva, cu suport de PVC. Aplicatia minima va fi de tipul spirala de etansare cu suprapunere de 55%. Banda se va prelungi pe o distanta de 150 mm de-a lungul corpului conductei, pe fiecare parte a imbinarii sau fitingului.

3.1.5.3 Conductele de otel 3.1.5.3.1 Generalitati

Conductele si fitingurile de otel vor fi produse in fabrica. Sudarea din fabrica a suturilor longitudinale si in spirala se va face printr-un proces de sudare cu ajutorul unui arc submers automat, cu exceptia conductelor cu diametrul mai mic, dupa cum se detaliaza in sectiunea “Fabricare” din aceasta clauza. Capetele conductelor, fitingurile si particularitatile vor fi pe deplin pregatite pentru imbinare prin metoda specificata, inainte de livrarea pe santier. Protectia anticoroziva interna si externa va fi in mod normal aplicata din fabrica, iar conductele si fitingurile vor fi livrate pe santier impreuna cu o cantitate adecvata de materiale care sa permita finalizarea sistemelor de protectie ale imbinarilor sudate pe santier.

3.1.5.3.2 Materiale

Conductele de otel vor fi fabricate si testate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Calitatea otelului va fi de clasa Fe 44, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare avand urmatoarea compozitie chimica:

Carbon, max: 0.21 % Fosfor, max: 0.04 % Sulf, max: 0.04 %

3.1.5.3.3 Fabricarea

Procesul de fabricare va fi astfel: Pentru conductele DN ≤ 300 mm sunt acceptabile conductele fara suduri sau sudate HFI


- 43 -

Pentru conductele 300 mm ≤ DN ≤ 500 mm sunt acceptate conductele fara suduri si cu suduri longitudinale sau in spirala

Pentru conductele DN>500 mm sunt acceptabile conductele cu suduri longitudinale sau in spirala.

Sudarea prin rezistenta de contact si de admisie poate fi utilizata pentru sudurile longitudinale in conductele fabricate din benzi de otel laminat, cu o grosime ce nu depaseste 12.7 mm. Nu este acceptata sudura de joasa frecventa.

Sudarea cu arc submers, printr-un proces automat, poate fi utilizata pentru suturile longitudinale si in spirala la conductele cu un diametru nominal de peste 300 mm, utilizandu-se o tabla de otel cu o grosime ce nu depaseste 32 mm. Vor exista cel putin doua trasee de sudare, dintre care unul in interiorul conductei.

Tratamentul cu caldura va fi aplicat tuturor conductelor finisate la rece si zonelor sudate cu rezistenta la contact si conductelor cu sudura de admisie. Tablele subtiri si groase de otel vor fi modelate prin rulare sau presare, fiind permisa ajustarea latimii tablei subtiri si celei groase de otel. Reparatiile prin sudare nu sunt permise in:

Materialele de baza Conductele fara sudura sau cu sudura HFI Crapaturile in cusaturile de sudura.

Celelalte defecte din cusaturile de sudura vor fi reparate conform unei proceduri aprobate de sudare pentru reparare si ulterior radiografiate. Nu vor fi permise jonctiunile si sudurile pe muchie.

Capetele conductelor vor fi tesite sau drepte, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Toate unitatile vor avea un finisaj bine executat, fara defecte vizibile si vor trece toate testele stipulate. Unitatile sudate cap la cap, prin rezistenta de contact si de admisie, nu vor include suturi folosite pentru unirea unor lungimi de platbanda de otel. Cand suturile de platbanda spirale sunt necesare pe conducte, vor aparea pe cat posibil cat mai aproape de mijlocul conductei si niciodata mai aproape cu 3 x diametrul nominal al conductei de capetele conductei.

3.1.5.3.4 Conductele sudate prin rezistenta la contact

Conductele sudate prin rezistenta la contact se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare sau dupa cum urmeaza: Diametru exterior Grosimea minima Greutate Presiunea hidrostatica de

testare [mm] [mm] [kg/m] [bar]

60.3 2.8 3.97 70 73.0 3.2 5.51 70 88.9 3.2 6.76 70 114.3 3.6 9.83 70 141.3 3.6 12.22 60 168.3 3.6 14.62 60 219.1 4.0 21.22 51 273.1 4.0 26.54 41 323.9 4.0 31.56 35 355.6 4.4 38.11 35 406.4 4.4 43.62 31


- 44 -

Tolerantele pe diametrul exterior vor fi ± (0.5% × OD + 1) mm. Grosimea peretelui va fi cuprinsa intre limitele: – 0.0 mm / + 10% din grosimea specificata a peretului.

3.1.5.3.5 Conductele sudate cu arc submers

Diametrul exterior si grosimea peretelui conductelor cu suturi spiralate se vor conforma urmatorului tabel: Diametrul exterior Standard Greutate Presiune de testare Grosimea peretelui hidrostatica [mm] [mm] [kg/m] [bar] 219.1 4.5 23.8 50 273.0 5.0 33.0 40 323.9 5.6 44.0 34 355.6 5.6 48.3 34 406.4 6.3 62.2 29 457.2 6.3 70.0 28 508.0 6.3 77.9 26 558.8 6.3 85.9 26 609.6 6.3 93.8 24 660.4 7.1 114.0 26 711.2 7.1 123.0 24 762.0 8.0 149.0 22 812.8 8.0 159.0 21 914.4 10.0 223.0 23 1016.0 10.0 248.0 21 1120.0 10.0 273.0 22 1220.0 12.5 372.0 21 1320.0 12.5 403.0 21 1420.0 12.5 435.0 21 1520.0 14.2 529.0 21 1620.0 14.2 564.0 21 1720.0 14.2 600.0 20 1820.0 14.2 636.0 19 2020.0 16.0 795.0 17 2220.0 16.0 876.0 16 2540.0 17.5 1089.0 16

Tolerantele pentru diametrul exterior vor fi: Pentru conducte < 1000 mm: + (0.5% × OD + 1) mm Pentru conducte > 1000 mm: + 6 mm

Tolerantele cu privire la diametrul interior la capetele conductelor vor fi de + 1.6 mm derivate din masurarea circumferintei.

Tolerantele (t) cu privire la grosimea peretelui vor fi: pentru t < 10 mm: – 0.35 mm/ + 10% din grosimea specificata a peretelui pentru t > 10 mm: – 0.50 mm/ + 10% din grosimea specificata a peretelui

Abaterea marginilor de tabla nu va depasi 10% din grosimea peretelui sau 1.5 mm, oricare dintre valori este mai mica. Totusi, la o grosime specificata a peretelui sub 10 mm, abaterea poate atinge maxim 1 mm pe o lungime care sa nu depaseasca diametrul exterior.

Centrele cusaturilor de sudura interioare si exterioare nu vor fi deplasate cu mai mult de 3 mm una fata de cealalta (4 mm pentru grosimi ale peretilor mai mari de 16 mm).


- 45 -

Centrul cusaturilor de sudura longitudinale si in spirala nu vor fi deplasate cu mai mult de 2 mm fata de centrul nisei sudurii. Penetrarea completa a sudurii va fi asigurata in orice conditii.

3.1.5.3.6 Lungimile conductelor

Conductele de otel vor fi livrate in urmatoarele lungimi: Cea mai scurta conducta: 8.5 m Cea mai lunga conducta: 14.0 m Lungimea medie min. aceptabila: 12.0 m

3.1.5.3.7 Esantionarea, inspectarea si testarea

In scop de esantionare, conductele vor fi lotizate dupa cum urmeaza: conducte < 500 mm: 100 conducte sau pana in 100 de conducte conducte > 500 mm: 50 conducte sau pana in 50 de conducte

Din fiecare lot va fi selectata o conducta pentru testare destructiva dupa cum se enumera in cele ce urmeaza, inainte de testare esantionele fiind supuse unui tratament de sase ore la o temperatura de 250 º C:

Testele de tensionare vor fi efectuate pe o singura proba taiata din materialul de baza si o proba taiata perpendicular pe cusatura de sudura si continand cusatura de sudura

Testul de incovoiere va fi efectuat pe doua probe taiate perpendicular pe cusatura de sudura si continand cusatura de sudura. Testul de incovoiere va fi realizat prin incovoierea probei la 180° in jurul unui strung cu un diametru de trei ori mai mare decat grosimea peretelui conductei. Dupa incovoiere, proba nu trebuie sa se crape in materialul de sudura sau intre materialul de sudura si metalul de baza, pe o dimensiune mai mare de 3 mm. Alternativ, daca apare crapatura sau ruptura, proba va fi deschisa si va fi examinata suprafata de ruptura. Proba va fi considerata ca a trecut testul daca suprafetele de ruptura nu indica prezenta bulelor de gaz sau a incluziunilor de miez, cu o dimensiune de peste 2 mm

Testarea la turtire. Din conductele cu diametru nominal de peste 50 mm si nu mai mare de 150 mm se vor taia inele de testare nu mai mici de 38 mm si se vor turti intre placi paralele. Sudurile din proba vor fi pozitionate in punctul de maxima incovoiere si nu vor indica niciun semn de ruptura, pana cand distanta dintre placi nu este mai mica de 75% din diametrul exterior initial al conductei. Niciun semn de ruptura nu va aparea in materialul de baza pana cand distanta dintre placi nu va fi mai mica de 60% din diametrul exterior initial al conductei

si unor teste non distructive, dupa cum urmeaza: Teste de impermeabilitate pentru toate conductele Inspectia la suprafata pentru toate conductele Inspectia non distructiva a tuturor conductelor Inspectia dimensiunilor tuturor conductelor.

Testul de impermeabilitate va avea loc la laboratorul de testare ce va fi aprobat de Autoritatea Contractanta. Testul se va efectua la temperatura camerei cu aplicarea apei la o presiune de 50 bar, pe o durata de minim 5 ore. Testul va avea loc inainte de izolarea conductei, iar rapoartele testelor vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare. Antreprenorul va suporta costurile efectuarii testului de impermeabilitate.

3.1.5.3.8 Captusirea interna

Conductele vor fi captusite pe interior cu mortar de ciment daca este specificat in acest fel.

Captuseala din mortar de ciment va fi realizata din ciment rezistent la sulfati si va fi aplicata prin metoda centrifugarii.


- 46 -

Conductele si fitingurile cu diametrul nominal de pana la si inclusiv 150 mm vor fi galvanizate prin cufundare la cald. Se vor respecta prevederile din cap 3.4 privind protectia. Galvanizarea va avea loc inainte de filetarea sau imbinarea suprafetelor.

3.1.5.3.9 Protectia exterioara

Se vor respecta prevederile din cap 3.4 privind protectia precum si

§ STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor.

§ STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate. Electrod de referinta Cu/CuSO4.

§ SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine

§ STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie.

§ STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditiile tehnice generale.

§ STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel.

§ STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor

Suprafetele care trebuie protejate vor fi inainte curatate prin decapare cu acid, detartrare abraziva, mecanica sau cu flacara pentru a indeparta toate reziduurile, rugina, grasimea si alte materii straine. Suprafata va fi apoi sablata la un nivel de calitate Sa 2½. Stratul de acoperire cu lac bituminos sau gudron va fi realizat prin aplicarea la cald a lacului bituminos sau a gudronului, realizand o grosime minima de 3.5 mm. Stratul de acoperire va cuprinde un prim strat de fibra de sticla cu densitatea de 50 grame/metru patrat, rasucit in spirala si dispus prin suprapunere, separat de suprafata tevii printr-un strat de lac bituminos de cel putin 1 mm grosime, si un al doilea strat din bitum sau gudron, intarit longitudinal, fibra de sticla rasucita in spirala pe teava si dispus prin suprapunere, si separata de stratul de intarire din sticla printr-un strat de lac bituminos de cel putin 1 mm grosime.

Straturile de lac bituminos vor fi testate din punct de vedere al continuitatii acoperirii prin folosirea detectoarelor de spatii libere. Va fi remediat orice orificiu sau discontinuitate. Gradul de adezivitate al stratului de protectie ca fi verificat prin taierea unei portiuni de 50mm latime. Inspectia din timpul si dupa exfoliere va arata gradul de adezivitate intre protectie si teava pe interaga suprafata.

3.1.5.3.10 Marcaje, clasa de tolerata si certificarea

Urmatoarele marcaje vor fi realizate cu vopsea alba reflectorizanta, rezistenta la conditiile meteorologice, situate la un capat al conductei:

Marcajul producatorului Clasa materialului Diametrul exterior si grosimea peretelui Lungimea conductei in metri, cu doua zecimale Numarul conductei (individual si selectat in ordine consecutiva, doua conducte neputand

avea acelasi numar). Numarul conductei va asigura legatura deplina cu rapoartele testelor.

Simbolurile de toleranta pentru conductele > 500 mm vor fi marcate dupa cum urmeaza:


- 47 -

Diametrul interior al capetelor conductelor va fi masurat, derivat din masuratorile circumferintei si incadrat in clasa de toleranta corespunzatoare. Simbolul respectiv va fi apoi stampilat cu vopsea la fiecare capat. Clasa de toleranta (mm) Simbol – 1.6 ÷ – 0.8 – – 0.8 ÷ + 0.8 0 + 0.8 ÷ + 1.6 +

Pachetul de certificare al conductei va cuprinde Rapoartele Testelor Certificate de Producator si Certificatul de inspectie, inclusiv Rapoarte ale unor Inspectori Independenti si certificate eliberate de terte parti, in cazul in care se impun, toate marcate cu numarul de contract al livrarii si continand:

Rezultatele analizelor la temperatura si pe produs. Rezultatele testelor mecanice. Rapoartele examinarii non distructive cu specificarea metodei de executie utilizate. Declaratia de conformare la verificarile vizuale si de dimensiune. Declaratia cu privire la

procesul de fabricare si tipul de tratament aplicat la temperatura ridicata. Declaratia de conformare la cerintele de testare hidrostatica, inclusiv presiunile de testare. Rapoartele si certificatele de inspectie pentru tratamentele suprafetelor.

3.1.5.3.11 Coturile

Generalitati

Retelele de conducte vor fi pozate astfel incat sa urmareasca conturul terenului cat de indeaproape posibil. Montarea de coturi va fi limitata la schimbarile bruste de directie sau pante. Se vor face ajustari la conturul terenului, acolo unde este posibil, prin excavatii corespunzatoare ale santului, astfel incat conducta sa urmareasca santul numai printr-o deformare elastica. Daca Antreprenorul doreste si a obtinut aprobarea Consultantului Supervizare se vor monta coturi in teren. Antreprenorul va folosi numai coturi produse in fabrica, acolo unde se stipuleaza in planuri. Cand ratiuni tehnologice il impiedica sa utilizeze coturi, dupa cum s-a specificat, el are responsabilitatea sa adapteze aceste coturi la tehnologia sa. Coturi elastice

Schimbarile de directie sau panta prin deformari elastice – coturile elastice – vor fi executate ca arcuri circulare cu o raza minima, asa cum este definita in urmatorul tabel: Conducte de otel: Coturi elastice, Raza minima in m DN DO Perete minR , m, minR , m, Factor de proiectare Factor de proiectare [mm] [mm] [mm] F = 1.0 F = 0.9 200 219.1 4.5 335 372 250 273.0 5.0 417 463 300 323.9 5.6 495 550 350 355.6 5.6 543 603 400 406.4 6.3 621 690 450 457.2 6.3 698 776 500 508.0 6.3 776 862 550 558.8 6.3 853 948 600 609.6 6.3 931 1034 650 660.4 7.1 1009 1121 700 711.2 7.1 1086 1207


- 48 -

750 762.0 8.0 1164 1293 800 812.8 8.0 1241 1379 900 914.4 10.0 1397 1552 1000 1016.0 10.0 1552 1724 1100 1120.0 10.0 1711 1901 1200 1220.0 12.5 1863 2070 1300 1320.0 12.5 2016 2240 1400 1420.0 12.5 2169 2410 1500 1520.0 14.2 2321 2579 1600 1620.0 14.2 2474 2749 1700 1720.0 14.2 2627 2919 1800 1820.0 14.2 2780 3088 2000 2020.0 16.0 3202 3557 2200 2220.0 16.0 3518 3909 2500 2540.0 17.5 4026 4473 Coturi realizate pe santier

Schimbarile de directie sau de panta care nu pot fi realizate cu coturi elastice vor fi executate cu coturi realizate pe santier, produse de Antreprenor.

Coturile executate pe santier vor fi obtinute prin incovoierea conductelor drepte cu ajutorul unei masini de indoit. Pe intreaga sectiune de indoire, aceste incovoieri vor avea o raza constanta, dupa cum se prescrie in planul standard aplicabil. In scopul controlarii razei de indoire, Antreprenorul va prevedea, pentru fiecare diametru utilizat, un compas de grosime lung de 2.5 m, construit cu raza prevazuta. Cand sunt indoite conducte pre-invelite, se vor utiliza matrice adecvate pentru o buna sprijinire. Coturile vor fi realizate astfel incat sa nu apara nicio reducere masurabila a grosimii peretelui in timpul incovoierii. Operatiunile de indoire pot avea loc atunci cand invelisul a avut o temperatura la suprafata in ultimele 12 ore ce nu a depasit 40°C, masurata pe partea care a a stat in soare. Indoirea insasi poate fi executata numai cand temperatura invelisului este de 30°C sau mai mica.

Masurile care vor fi luate in perioadele cand temperaturile specificate anterior nu pot fi asigurate prin procedeele obisnuite pot fi:

Varuirea cu vopsele potrivite Scut impotriva razelor soarelui Racirea cu apa Operatiunile de indoire sa aiba loc doar dimineata.

Masurile specifice care vor fi aplicate vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va furniza si utiliza instrumentele capabile sa masoare unghiul cu o acuratete de 0.5°. Masina de indoire va fi operata de catre o persoana calificata, cu experienta in producerea coturilor pe santier. Nu trebuie sa apara cute in perete si diferenta intre diametrele maxime si minime nu va depasi in niciun loc 3% din diametrul nominal D. Indoirea in etape se va executa conform planului standard aplicabil. Conductele nu vor fi indoite mai aproape de doua ori diametrul fata de capete si nu vor fi executate taieturi mai aproape de 2 m (1.5 m pentru conductele cu diametrul nominal D ≤ 300 mm) de sectiunea indoita.

Numai conductele care nu contin capete de platbanda vor fi utilizate la indoirea conductelor cu suduri in spirala. Atunci cand se indoaie conducte cu suduri longitudinale, cusatura de sudura va fi


- 49 -

amplasata in partea tensionata, 30° – 45° de axa neutra, daca este vizibila. Totusi, in cazul unei intersectii cu o lungime care permite utilizarea numai a doua conducte, ambele continand atat coturi peste, cat si sub forma de sageata, cusatura de sudura longitudinala se va executa de-a lungul axei neutre. Indiferent ca sunt folosite conducte cu suduri longitudinale sau in spirala la aceste intersectii, coturile peste si in forma de sageata vor fi separate de o portiune de conducta dreapta de cel putin 1.0 m pentru a se asigura rotunjimea necesara a conductei. Antreprenorul va pastra un registru al tuturor coturilor construite, incluzand numarul conductei, lungimea conductei, unghiul de indoire si amplasamentul conductei. Conductele care devin inutilizabile prin indoire incorecta vor fi inlocuite pe cheltuiala Antreprenorului. Invelisul conductei care este deteriorat prin indoire va fi reparat de Antreprenor pe cheltuiala sa.

Toate coturile construite vor fi marcate cu vopsea lizibila precizand unghiul si scopul.

Coturile produse in fabrica

Schimbarile de directie si de panta, care nu pot fi executate cu ajutorul coturilor elastice sau a celor realizate pe santier, vor fi executate cu coturi produse in fabrica, furnizate de Antreprenor.

Coturile produse in fabrica vor avea R = 1.5 × D sau 3 × D. Atunci cand coturile produse in fabrica sunt taiate pe santier, partea care nu este necesara imediat va fi marcata cu noul sau unghi.

3.1.5.3.12 Teuri si Y-uri

Teurile, incrucisarile, lateralele, Y-urile, capetele si alte fitinguri care ofera mijloacele de separare sau unire a debitelor in retele vor fi produse in fabrica sau fabricate pe santier. Teurile si Y-urile vor fi armate cu coliere sudate pe conductele principale in jurul ramificatiilor sau teurilor. Latimea colierelor va fi de 250 mm si grosimea de 10 mm pentru toate dimensiunile de ramificatii si teuri.

3.1.5.3.13 Sudarea retelelor de conducte

Antreprenorul va furniza personalul, echipamentele si materialele necesare. Echipamentul va include, dar nu se va limita la:

Aparate de sudura si generatoare adecvate pentru sudarea retelelor. Echipamentul de pre-incalzire care asigura pre-incalzirea uniforma in jurul intregii

circumferinte a marginilor de sudura. Echipament de tratare post-sudura cu temperaturi ridicate. Coliere de aliniere interne si externe (colierul extern va fi operat hidraulic). Baldachine de protectie (sau umbrele si inele cu scut impotriva vantului) astfel incat sudura

sa poata fi executata si pe vreme relativ nefavorabila. Suporturi izolate, protejate contra vremii pentru izolatia interna a sudurilor pe muchii

(latime de cel putin 1.5 × D).

Antreprenorul va superviza locatia, sudorii si munca acestora pe intreaga durata de lucru. In acest scop, Antreprenorul va folosi un Consultant Supervizare specializat in sudura sau alternativ, daca Consultantul Supervizare accepta, un Consultant Supervizare avand cunostinte teoretice bine documentate si experienta practica in executarea si evaluarea lucrarilor de sudura.

Sudura va fi controlata de catre o companie de inspectie independenta, angajata de Antreprenor. Antreprenorul este singurul responsabil cu documentarea faptului ca sudarea si inspectarea acesteia indeplinesc toate cerintele specificate. Materiale

Otelul la care se refera aceasta specificatie se va conforma la metalul de baza stipulat in Clauza “Conductele de otel, Pozare si Testare” - “Materiale”.


- 50 -

Se va acorda atentie obtinerii unui mediu de lucru favorabil: selectarea consumabilelor care scot fum putin, etc.

Metalul selectat incarcat prin sudura va conferi un metal de sudura potrivit proprietatilor metalului de baza pe cat posibil. Limita de curgere a consumabilelor nu va depasi limita de curgere a materialului de baza cu mai mult de un nivel in EN 499 si nici nu se va permite una mai scazuta.

Procesul de sudura Procesele acceptabile de sudura sunt:

Sudura cu scut cu arc de metal (Stick) SMAW Sudura cu arc cu gas wolfram (TIG) GTAW Sudura cu arc de metal cu gaz (MIG/MAG) GMAW Sudura cu arc cu flux la miez FCAW

Folosirea unui proces de sudura, altul decat cele enumarate anterior, este permisa numai cu aprobarea prealabila a Consultantului Supervizare. Procesele pot fi utilizate in combinatie daca aceeasi combinatie si succesiune a proceselor a fost calificata de testul de calificare a procedurii de sudare.

Calificarea procedurii de sudare Antreprenorul va inainta specificatii detaliate cu privire la procedura de sudare in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate dimensiunile, toate combinatiile de materiale care vor fi imbinate si sudurile de reparare vor fi acoperite de fisa tehnologica. Specificatiile de procedura fac obiectul aprobarii Consultantului Supervizare. Consultantul Supervizare poate aproba, la libera sa alegere, utilizarea unor proceduri deja stabilite, testate suficient si documentate, nu mai vechi de 2 ani. Transferul fiselor de calificare a procedurii de sudare de la un Antreprenor la altul nu este permis.

Pentru fiecare specificatie de procedura si inainte de inceperea sudarii pe scara larga, Antreprenorul va executa sudura unor imbinari de testare in conditiile de pe santier si respectand detaliile specificatiilor de procedura aprobate. Testul de calificare se va efectua pe otel cu cea mai mare limita minima de curgere specificata /carbon echivalent maxim care se previzioneaza a fi acoperit de Fisa Tehnologica a Operatiilor de Sudare. Toate rezultatele inregistrarilor de calificare a procedurii vor fi inaintate Consultantului Supervizare pentru aprobarea procedurilor de sudura. Calificarea sudorilor si a operatiunilor de sudura

Consultantul Supervizare va accepta numai sudorii si operatorii sudori calificati care isi pot dovedi calificarea in sudarea retelelor de conducte. Inainte de executarea sudurilor la scara, operatorii se vor califica pentru procedurile de sudura relevante conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Testele de calificare sunt acceptabile daca intrunesc cerintele cu privire la testarea vizuala, testarea distructiva si examinarea radiografica, dupa cum se stipuleaza in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Testarea va fi efecuata de catre un laborator agreat, pe cheltuiala Antreprenorului. Certificatele de testare a performantelor sudorilor si operatorilor-sudori vor fi eliberate si pastrate pe santier pe intreaga durata a lucrarilor. Testele de calificare a sudorilor si operatorilor-sudori pot fi efectuate impreuna cu testele de calificare a procedurilor de sudura. Aceste certificate sunt valabile pe o perioada de numai sase luni dupa ultima sudura executata.

Pregatirea sudurii


- 51 -

Clasele pieselor de material, grosimea peretelui si indicii de presiune se vor conforma cerintelor stipulate de specificatiile si planurile aplicabile.

Fiecare conducta sau componenta va fi inspectata vizual pentru a se asigura ca nu a suferit nicio deteriorare determinabila prin examinare vizuala. Amplasarea pieselor defecte se va decide dupa consultari cu Consultantul Supervizare.

Toate cerintele cu privire la pregatirea sudurii, continute in fisa tehnologica calificata a sudurii, vor fi respectate cu strictete.

Sudura Sudura va fi executata de sudori calificati si in stricta conformitate cu procedurile calificate de sudura. Procesul de sudare va fi suspendat de catre Antreprenor atunci cand conditiile meteorologice predominante vor afecta calitatea lucrarii, de ex. umiditate in aer, nisip vanturat, vant puternic sau furtuni.

Curburile difuze in afara nisei sudurii nu sunt permise. In cazul in care apar curburi difuze in aceasta zona, acest fapt va fi adus in atentia Consultantului Supervizare care poate solicita ca sectiunea defecta sa fie reparata sau taiata pe cheltuiala Antreprenorului. Impamantarile pentru sudura vor fi intodeauna pozitionate in centrul imbinarii, in cazul sudurii la radacina sau in solzi, la capete. Acestea vor fi conectate mecanic sau magnetic la conducta. Fiecare pasaj va fi finalizat in jurul intregii circumferinte inainte ca urmatorul pasaj sa fie inceput.

Pozitiile start/stop nu vor fi identice pe pasajele succesive. La finalizarea sudurii in solzi la capete, cusatura de sudura si suprafata conductei vor fi curatate de petele de sudura sau alte depuneri si va fi infasurata intr-un strat izolator uscat si impermeabil pentru a se asigura o racire lenta a zonei sudate si a o proteja de ploaie.

Curatarea dupa sudura Suprafata va fi uscata, fara pete de ulei, grasime, sol sau reziduuri de beton. Praful de rugina si zgura vor fi indepartate cu o perie de sarma imediat inainte de inspectia pentru sudura. Pe conductele drepte, perierea se va efectua mecanic cu ajutorul unor perii ascutite pentru a se evita lustruirea suprafetei de otel. Asadar este necesara existenta unui stoc de perii, disponibile imediat. Sudurile executate cu metale subtiri de baza vor fi spalate cu apa dulce.

Este permisa ca alternativa curatarea prin sablare de calitatea Sa 2. Tratarea la temperaturi ridicate post-sudare

TTRPS a cusaturilor de sudura va fi executata numai daca se specifica astfel in fisa tehnologica aprobata a sudurii sau daca se indica pe material. Procedurile TTRPS vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. Identificarea cusaturilor de sudura

Fiecare sudura transversala va fi numerotata de catre Antreprenor conform sistemului ce va fi specificat de Consultantul Supervizare. Acest numar va fi vopsit pe invelisul conductei, pe fata imbinarii, la 0.5 m - 1.0 m de cusatura de sudura, impreuna cu numarul si lungimea conductei, in scopul de a facilita completarea registrului conductei.

Pentru fiecare conducta si fiecare sectiune asupra careia s-a efectuat testul de presiune, Antreprenorul va completa formulate tiparite si le va introduce in jurnalul conductei. Pe masura progresului lucrarilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului Supervizare formularele introduse


- 52 -

in jurnalul conductei. Inainte de inceperea unui test de presiune, jurnalul conductei completat pentru sectiunea in cauza va fi predat Consultantului Supervizare.

Inchiderea capetelor conductei

Pe durata sudarii unui segment de conducta, toate capetele deschise ale acelui segment vor fi obturate cu un dop sau capac.

Cand se intrerupe constructia unei conducte, Antreprenorul va inchide capetele lantului de conducte. Obturarea va fi destul de ermetica pentru a preveni intrarea materiilor straine in conducta.

Dopurile sau capacele nu trebuie fixate prin sudare sau alta metoda ce deterioreaza conducta. Ele se ataseaza conductei si vor ramane pe loc pana la pozarea lantului de conducte.

3.1.5.3.14 Inspectia sudurii

3.1.5.3.14.1 Conditii generale

Examinarea se va realiza conform specificatiei si prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare:

Examinarea radiografica conform. Sudarea prin fuziune pe circumferinta imbinarilor la conductele de otel cu o grosime a peretelui de pana la 50 mm

Examinarea cu ultrasonice Examinarea particulelor magnetice conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare

Examinarea penetrarii lichidelor Examinarea vizuala Masurarea duritatii

Antreprenorul va angaja o companie de inspectie independenta care va executa, va evalua si documenta inspectiile tuturor sudurilor. Compania de inspectie va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare. Examinarea non-distructiva va fi efectuata conform procedurii scrise. Procedura se va conforma cerintelor metodei standard adecvate si conform acestei specificatii. Procedurile vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare si vor fi calificate satisfacator pentru Consultant Supervizare.

3.1.5.3.14.2 Sfera examinarii

Sudurile vor fi 100% examinate vizual.

Sudurile garantate (care nu vor fi supuse testului de presiune) si sudurile solidare vor fi 100% examinate prin radiografie si ultrasunete. Toate sudurile care au fost reparate sau inlocuite vor fi in procent de 100% re-examinate prin aceleasi metode si cu aceleasi criterii de acceptare care au fost impuse si pentru lucrarea originala. Examinarea ultrasonica poate inlocui radiografia atunci cand examinarea radiografica nu este practica si poate fi utilizata ca metoda generala de confirmare a radiografiei atunci cand exista probleme de interpretare /verificare.

Sudurile cu filet si sudurile de conectare a bransamentelor, care nu sunt radiografiate, vor fi examinate cu particule magnetice si metoda de penetrare, in masura specificata pentru sudurile cap la cap.

Atunci cand se impune examinarea pe loc a sectiunilor subsecvente, sudurile vor fi selectate astfel incat sa se asigure ca sunt incluse munca fiecarui sudor si fiecare procedura de sudura. Daca examinarea pe loc dezvaluie defecte, vor fi examinate alte doua suduri, cea precedenta si cea subsecventa, executate de catre acelasi sudor.


- 53 -

In cazul in care una din aceste suduri prezinta defecte, vor fi examinate trei suduri precedente si trei subsecvente, pe cheltuiala Antreprenorului.

Daca cinci sau mai multe suduri subsecvente ale aceluiasi sudor prezinta defecte, toate sudurile executate de acel sudor vor fi examinate aditional, pe cheltuiala Antreprenorului. Toate sudurile cap la cap din sistemul de conducte cu o presiune proiectata > 16 bar vor fi 100 % examinate prin radiografie. Cel putin 10% din celelalte suduri cap la cap vor fi examinate prin radiografie de-a lungul intregii lor circumferinte, dupa cum s-a descris anterior. Consultantul Supervizare poate solicita o examinare mai extinsa.

In special pentru statiile de tratare, toate sudurile in: conducte ce contin substante letale conducte de exploatare a hidrogenului conducte tehnologice subterane conducte duble (interioare)

vor fi 100% examinate prin radiografiere.

3.1.5.3.14.3 Criteriile de acceptare

Criteriile de acceptare vor fi cele stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

3.1.5.3.14.4 Testarea productiei Consultantul Supervizare va fi indreptatit sa selecteze un numar de cusaturi de sudura pentru testare destructiva.

Antreprenorul va avea responsabilitatea sa scoata cusaturile, sa teseasca capetele conductei si sa sudeze imbinarea la loc. Testele destructive vor fi conforme conditiilor din specificatia generala pentru sudura ce acopera testele de calificare pentru procedurile de sudare, cu exceptia cazului in care s-a convenit altfel.

Autoritatea Contractanta va suporta costurile acestor teste, in cazul in care sudurile se dovedesc a fi acceptabile. Totusi, in cazul in care rezulta ca aceste cusaturi de sudura nu se conformeaza cerintelor, insusi Antreprenorul va suporta costurile. In aceasta situatie, Consultantul Supervizare poate insista sa se testeze si alte cusaturi de sudura, iar costul testarii si refacerii cusaturii de sudura va fi suportat de catre Antreprenor, indiferent de rezultate. Daca si aceste cusaturi de sudura nu se conformeaza cerintelor, controlul poate fi extins, pe cheltuiala Antreprenorului.

Sfera unei asemenea inspectii suplimentare va fi decisa de catre Consultantul Supervizare, cu scopul de a stabili, intr-o maniera satisfacatoare, daca lucrarile de sudura se conformeaza cerintelor sau nu. In cazul in care apare o schimbare de personal pe parcursul desfasurarii lucrarilor de sudura, aceasta ar putea influenta calitatea cusaturilor de sudura si Consultantul Supervizare poate solicita ca o noua cusatura de sudura sa fie testata destructiv, pe cheltuiala Antreprenorului.

3.1.5.3.14.5 Cerintele cu privire la documentatie

Inainte de examinare: Certificatele pentru personalul NDE Procedurile NDE Formularele de rapoarte Cererile de abateri de la cerintele specificate, daca este cazul

In timpul examinarii: Rapoartele din teren


- 54 -

Dupa examinare: Rapoartele examinarilor autorizate cu rapoartele si filmele din teren atasate.

3.1.5.3.14.6 Invelisul cusaturilor de sudura

Dupa finalizarea cu succes a procedurilor de inspectie, cusaturile de sudura si zona inconjuratoare vor fi curatate cu grija si protejate cu o captuseala interna si un strat extern conform prevederile din cap 3.4 privind protectia.

3.1.5.3.15 Filetele

Conductele de otel cu diametre nominale de pana la si inclusiv 150 mm pot fi infiletate la ambele capete si prevazute la un capat cu un manson insurubat detasabil. Mansoanele vor avea o lungime minima de 44% din diametrul conductei, plus 30 mm, si filete paralele. Capetele conductelor vor fi prevazute cu filete conice. Mansoanele vor fi fabricate din materiale similare cu cele ale conductelor.

3.1.5.3.16 Imbinarile cu flanse si cupluri mecanice

Atunci cand sunt necesare flanse, acestea vor fi din fonta.

Cuplurile mecanice vor fi de tipul specificat pentru conductele din fonta ductila.

Suruburile si garniturile, ca si protectia anticoroziva, vor fi de tipul specificat pentru conductele din fonta ductila.

3.1.5.3.17 Sistemul de protectie catodica

3.1.5.3.17.1 Generalitati

Lucrarile sistemului catodic includ masuratori, analize, proiectare, livrare si instalare, controlul si testarea sistemului instalat, ca si manualul de operare si intretinere.

3.1.5.3.17.2 Standarde

Lucrarile sistemului de protectie catodica vor fi proiectate, pregatite si instalate conform cerintelor standardelor relevante si surselor stiintifice.

3.1.5.3.17.3 Specificatiile pentru Lucrari

Urmatoarea specificatie prevede conditiile minime cu privire la lucrarile ce vor fi executate de catre Antreprenor.

a) Masuratorile pentru determinarea rezistentei specifice a solului de-a lungul rutei conductei.

b) Masurarea valorii pH-ului de-a lungul rutelor conductelor pentru a se determina variatia caracteristicilor solului.

c) Analiza continutului de cloruri si sulfati de-a lungul conductei pentru a determina pozitia flanselor de izolare.

d) Investigarea continuitatii electrice de-a lungul conductei pentru a determina pozitia flanselor de izolare.

e) Selectarea locatiilor paturilor anodice. f) Deciderea punctelor potrivite pentru conectari de pe linia conductei. g) Pregatirea proiectului, incluzand calculele si criteriile aprobate de catre Consultantul

Supervizare. h) Proiectul va fi marcat pe planul conductelor si va include divizarea conductelor cu flanse

de izolare, locatiile de montare a unitatilor de transformare/grupurilor de redresare, paturile anodice, a stalpilor de masurare si rutelor cablurilor.

i) Planurile detaliate pentru cutiile unitatilor de transformare/grupurilor de redresare si stalpilor de masurare.


- 55 -

j) Diagrame electrice. k) Anozii vor fi proiectati pentru o durata de viata de minim 15 ani.

3.1.5.3.17.4 Specificatiile cu privire la materiale

Anozi auxiliari. Anozii din siliciura de fier vor fi utilizati pe sectiunile de conducta care sunt protejate de un sistem catodic extern.

Dimensiunile anozilor vor fi: Diametrul capacului: 100 mm Diametrul corpului: 75 mm Lungime: 1500 mm Greutate: 45 kg

Compozitia chimica a anozilor va fi: Siliciu (Si): 14-16 % Crom(Cr): 4-4.5 % Carbon (C): 1 % Mangan (Mg): 1 % Fier (Fe): aprox. 78 %

Capacele vor fi protejate cu material izolant, iar conexiunea la cabluri va fi de asemenea izolata cu material dur. Anozii turnati nu vor prezenta pori si crapaturi. Va fi prelevata o proba din fiecare anod pentru analize chimice si electrice. Anozi pentru instalare subterana. Anozii de magneziu vor fi utilizati pe sectiunile de conducta care sunt protejate cu sistem galvanic. Anozii vor avea o greutate intre 7 si 15 kg.

Anozii vor contine 99.9 % magneziu (Mg). 10 % din anozi vor fi testati cu privire la:

Potentialul electric: (ref la electrodul Cu/CuSO) -1500 mV in apa marina Capacitatea teoretica de curent: 2200 Ah/kg Eficienta anodului: 50%

Anozii vor fi curatati de mizerie, rugina, piatra si alte substante straine.

Materialul pentru suprafata de sprijin a anodului. Materialul care va fi folosit pentru suprafata de sprijin a anozilor din siliciura de fier va fi praful de cocs, cu aproximativ 10 % var nestins amestecat in cocs in momentul dispunerii materialului. Marimea maxima a particulelor din praful de cocs trebuie sa fie de 10 mm, iar indicele de trecere printr-o sita nr. 100 nu va depasi 5 %.

Rezistenta electrica a materialului nu va depasi 5 ohm. Pentru fiecare anod se vor folosi 200 kg de material.

Materialul care va fi folosit pentru suprafata de sprijin a anozilor de magneziu va fi un amestec de gips, bentonit si sulfat de sodiu, care sa confere o rezistenta electrica de 25–100 ohm.

Unitatea de transformare/grupul de rectificare. Unitatea va fi din dioda de siliciu, de tipul cu racire in ulei si cu o capacitate de doua ori mai mare decat cea necesara. Unitatea va fi protejata impotriva supratensiunii si va fi capabila sa functioneze continuu intre – 15 si + 70 grade C. Voltmetrul din unitate va avea un interval de 0–15 V, iar ampermetrul din unitate un interval de 0–50 A, ambele cu o precizie de 1%.


- 56 -

Cutia, cablurile si celelalte componente vor fi astfel cum se stipuleaza in clauzele referitoare la instalatiile electrice, iar cutiile vor fi montate securizate pe fundatii de beton armat. Unitatea va fi conectata la reteaua electrica, avand un contor electric aprobat.

3.1.5.3.17.5 Posturile de masurare

Posturile de masurare vor fi reprezentate de cutii mici cu conexiunile polare necesare stabilite in siguranta, in beton impamantat. Se vor respecta clauzele din specificatie cu privire la instalatiile electrice.

Un cablu separat dublu va fi conectat la fiecare anod din posturile de masurare, cu o lungime minima de 3 m, fara imbinari. Conductorul de curent din anod va fi din otel.

Electrozii de referinta vor fi Cu/CuSO4.

3.1.5.3.17.6 Instalarea

Instalarea anozilor se va executa conform practicii in materie. Materialul suprafetei de sprijin a anodului va inconjura fiecare anod, avand un strat minim de 250 mm. Conexiunile electrice vor fi executate pe masura ce sudurile si imbinarile termice vor fi izolate cu materiale aprobate.

Rezistenta suprafetelor de sprijin va fi verificata imediat dupa instalare. Toate cablurile impamantate vor fi marcate cu banda de cablu corespunzatoare si montate conform clauzelor cuprinse in specificatia electrica. Excavatiile si umplutura vor fi executate conform clauzelor relevante stipulate in aceasta specificatie.

3.1.5.3.17.7 Perioada anterioara darii in exploatare

Dupa finalizarea lucrarilor de instalare a sistemelor, urmatoarele masuratori se vor efectua si inregistra ca documentatie:

Sistemul electric extern Potentialul conductei/terenului Rezistenta suprafetei de sprijin a anodului Tensiunea electrica rezultata a transformatorului/rectificatorului Curentul pentru suprafata de sprijin a anodului In orice punct de pe linia conductei potentialul nu trebuie sa fie sub – 850 mV, masurat in

raport cu electrodul Cu/CuSO4 Potentialul conductei/terenului nu va fi mai mic de – 2 volti la punctul de conectare a

curentului pe conducta Rezistenta combinatiei anod – suprafata de sprijin nu va depasi 1 ohm Curentul electric furnizat de transformator/rectificator nu va fi sub 80 % din necesarul

sistemului.

Sistemul anodic galvanic Potentialul conductei/terenului Potentialul anodului/terenului Potentialul sistemului/terenului Curentul in anod Potentialul conductei/terenului nu trebuie sa fie, in orice punct, mai mic de – 850 mV,

masurat in raport cu electrodul Cu/CuSO4. In cazul in care masuratorile mentionate anterior nu sunt conforme cerintelor, Antreprenorul va face, pe cheltuiala sa, corectiile necesare asupra sistemului pana cand masuratorile se conformeaza specificatiei.


- 57 -

3.1.5.3.17.8 Operarea si intretinerea

Antreprenorul va pregati un manual de operare si intretinere, incluzand masuratorile finale care vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare.

In cazul in care sistemul de protectie catodica nu este predat clientului imediat dupa instalare, pe o perioada de 12 luni de functionare, masuratorile si verificarile necesare vor fi efectuate de catre Antreprenor si inregistrate conform manualului. Daca apar defecte in sistem in aceasta perioada, acestea vor fi remediate de catre Antreprenor, fara costuri aditionale pentru Client.

3.1.5.3.17.9 Flansele de izolare

Flansele de izolare pentru protectia conductelor de otel impotriva curentului dispersat vor fi utilizate in urmatoarele locatii:

a) La toate conexiunile intre teurile de pe conductele de otel si ramificatiile din fonta ductila b) De oricare parte a vanelor de pe conductele de otel c) De orice parte a liniilor de inalta tensiune (peste 50 kV) suspendate sau impamantate, la o

distanta de 75 m de liniile de inalta tensiune d) In punctele selectate, determinate prin proiectul sistemului de protectie catodica al

Antreprenorului e) In orice alte puncte unde prezenta flanselor de izolare este considerata ca fiind necesara.

Flansele de izolare vor asigura o deconectare electrica completa a sectiunilor de conducta sau conductei si accesoriilor.

Garnitura de izolare va avea o grosime de 4 mm, cu minim 1 mm material vulcanizat sau similar, pe oricare parte.

Mansoanele de izolare din jurul suruburilor vor fi dintr-o bucata pentru fiecare surub si se vor prelungi prin saibe de etansare si de otel la oricare dintre capete. Grosimea peretelui va fi de minim 1.0 mm. Saibele de etansare vor avea un diametru cu 15 mm mai mare decat diametrul saibelor de otel si o grosime de 4 mm.

3.1.5.4 Conductele de beton Conductele de beton nearmat si armat si fitingurile, cu imbinari flexibile, se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare ca exemplu: SR EN 1916/2003. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat; SR EN 1916/2003/AC - 2004. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat; Toate conductele din beton vor fi fabricate cu ciment rezistent la sulfati, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, pentru a rezista conditiilor de sol de clasa 4.

Conductele si fitingurile vor fi transportate, depozitate, manipulate, pozate si imbinate in stricta conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorului.

Se vor respecta prevederile SR EN 681/2002. Parti 1-4. Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material pentru garniture de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizarii).

Conductele din beton care vor introduse prin metoda "pipe-jacking" se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. In plus, Antreprenorul se va asigura ca conductele sa poata suporta sarcinile din impingerile la care sunt supuse pe durata instalarii, fara a se fisura sau rupe. Se va furniza un certificat care sa ateste ca conductele sunt potrivite pentru


- 58 -

metoda "pipe-jacking" si care sa statueze ca sunt dimensionate la incarcarile care pot aparea din impingerea acestora in sol, generate de frecarea cu solul.

3.1.5.5 Tevi din policlorura de vinil neplastifiata (PVC) 3.1.5.5.1 Tevi PVC pentru aplicatii sub presiune

SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati

SR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi

SR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri

SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare

3.1.5.5.2 Tevi PVC pentru aplicatii fara presiune Tevile si racordurile PVC pentru aplicatii fara presiune vor fi in conformitate cu SR EN 1401-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice îngropate pentru

bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem

SR ENV 1401-3:2002 Sisteme îngropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari, fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalare

SR ENV 1329-2:2002 Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor murdareti uzate (la temperaturã scãzutãti ridicatã) din interiorul structurii clãdirilor. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR ENV 1452-6:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu apã. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 6: Ghid de instalare

SR EN ISO 13783:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legãturã duble de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U), rezistente la sarcinã axialã. Metodã de încercare a etanseitãtiiti a rezistentei la tractiune, cu solicitare la încovoiereti presiune internã

SR ENV 1401-2:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice îngropate pentru bransamenteti sisteme de evacuare fãrã presiune. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR ENV 1452-7:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR EN 1453-1:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu pereti structurati pentru evacuarea apelor menajere si apelor uzate (la temperatura joasa si la temperatura ridicata) din interiorul cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi si sistem

Imbinarea Cu exceptia imbinarilor cu flanse sau acolo unde este altfel indicat de catre Consultantul Supervizare, imbinarile tevilor vor fi flexibile si vor fi realizate cu un inel sau o garnitura de cauciuc aprobate de Consultantul Supervizare, si vor trebui sa treaca testele specificate in standarde. Pentru tevi cu diametru nominal de 100-230 mm imbinarile vor accepta deviatii unghiulare de 3.0 grade in orice directie, pentru tevile cu diametrul nominal de 250-330 mm o deviatie unghiulara de 2.0 grade


- 59 -

degrees si pentru tevile de la 350 la 600 mm 0.5 grade in orice directie. Toate tevile trebuie sa admita o deformare de 13 mm peste toleranta initiala a imbinarii. Toleranta initiala a imbinarii este diferenta masurata paralel cu axa conductei si nu trebuie sa fie mai mica de 6 mm sau mai mare de 13 mm daca nu este altfel indicat de catre Producator si aprobat de Consultantul Supervizare. Tevile si fitingurile vor fi marcate definitiv inainte de pozare pentru a marca toleranta initiala de imbinare. Tevile si fitingurile vor fi definitiv marcate inainte de pozare pentru a indica toleranta initiala de imbinare.

3.1.5.6 Tevi de polietilena de inalta densitate Tevile de polietilena de inalta performanta (PEID), clasificate PE 100, PN 10, tevile si fitingurile vor fi conforme cu standardul de referinta SR ISO 4437. Antreprenorul va confirma cu documente de la producator urmatoarele:

§ Factorul de siguranta pentru o durata de viata de 50 ani in regim de functionare la presiune de 10 bari si temperatura de 20 grade Celsius calculat dupa formula C=20*k*e/p(d-e) unde K este rezistenta in N/mm2, “e” este grosimea conductei in mm si “d” este diametrul exterior

§ Durata de viata la o presiune de 1,2 ori mai mare decat rezistenta minima ceruta, pentru a determina durata probei de presiune.

Tevile si coturile vor fi imbinate prin sudura cap la cap Imbinarile altor racorduri vor fi cuplaje mecanice adaptabile tevilor si racordurilor.

3.1.5.7 Tevi din poliesteri armati cu fibra de sticla ( PAFSIN) 3.1.5.7.1 Materiale

Toate conductele şi piesele speciale vor fi conforme standardelor internaţionale relevante. Dacă i se va cere, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificate care să ateste că materialele au fost testate şi sunt conforme cu cerinţele acestei specificaţii şi standardelor relevante. Antreprenorul este responsabil pentru asigurarea că numai acele materiale şi elemente fabricate conform standardelor internaţionale sunt incluse în bunurile aprovizionate. Orice bunuri care s-a constatat, după livrarea la locul de punere în operă, că sunt sub cerinţele standard, fără a se ţine cont dacă acestea au fost controlate înaintea cumpărării, vor fi returnate pe cheltuiala Antreprenorului, iar costurile rezultate din întârzieri ca o consecinţă directă a acestui refuz al bunurilor de către Angajator, vor fi deduse din banii datoraţi Antreprenorului. Toate bunurile importate vor avea certificate de conformitate relevante, cum ar fi cele emise de INCERC, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului înainte de utilizarea lor pe teritoriul României.

Conductele vor fi comandate la lungimile specificate în proiect. Antreprenorul va fi responsabil pentru aprovizionarea materialelor în cantităţi suficiente şi le va stoca în ordine, în special pentru bunurile importate, pentru a stabili cantităţile necesare.

3.1.5.7.2 Inspecţia conductelor

Toate conductele vor fi verificate de pe factură la destinaţie pentru a exista certitudinea că nu s-au produs deteriorări ale conductelor pe parcursul transportului. Funcţie de lungimea de stocare, numărul de manevrări şi alţi factori care pot influenţa starea conductelor, poate fi necesar să se reinspecteze conductele chiar înainte de instalarea lor. Se va inspecta încărcarea la livrare, după cum urmează: 1. Se face o inspecţie totală a încărcăturii. Dacă încărcătura este intactă, inspecţia normală pe

timpul descărcării va fi suficientă pentru a se avea siguranţa că transportul a ajuns cu bine; 2. Dacă încărcătura a fost mutată sau indică un tratament dur, se va inspecta fiecare secţiune a

conductei pentru a găsi eventuale deteriorări. În general, o inspecţie exterioară va fi suficientă


- 60 -

pentru găsirea unei deteriorări. Când dimensiunea conductei permite, inspecţia interioară a suprafeţei conductei în dreptul unei răzuiri la partea exterioară poate ajuta la găsirea unei deteriorări a conductei;

3. Se va verifica dacă, cantitatea din fiecare element corespunde cu cea înscrisă în lista de cantităţi; 4. Se va nota pe lista de cantităţi orice defect de transport sau orice pierderi constatate şi se va nota

de asemenea şi pe copia chitanţei reprezentantului transportatorului. Se va face prompt o reclamaţie împotriva transportatorului în conformitate cu instrucţiunile acestuia.

5. Nu se va depozita nici un element deteriorat. Transportatorul va notifica procedura de depozitare adecvată.

6. Dacă se găseşte o imperfecţiune sau o deteriorare, imediat se vor izola conductele afectate şi se va contacta furnizorul.

Nu se folosesc conducte care prezintă defecte sau deteriorări.

3.1.5.7.3 Repararea conductelor

În mod normal, conductele cu mici defecţiuni pot fi reparate repede şi uşor la faţa locului de către o persoană specializată. Dacă există îndoieli asupra stării unei conducte, nu se va folosi acea conductă. Reprezentantul departamentului de service al furnizorului poate stabili dacă este necesară reparaţia şi dacă aceasta este practică şi posibilă. El poate obţine specificaţia adecvată reparaţiei şi poate face demersurile de obţinere a materialelor şi a unui tehnician de reparaţii calificat, dacă se doreşte acest lucru.

Procedurile de reparaţii pot varia semnificativ funcţie de grosimea conductei, compoziţia pereţilor conductei, de natura aplicaţiei şi de tipul şi amploarea avariei. De aceea se recomandă să nu se încerce repararea unei conducte deteriorate fără consultarea în prealabil a producătorului de conducte PAFSIN (GRP). Conductele reparate impropriu nu vor mai asigura performanţele cerute.

3.1.5.8 Teava Riflata pentru canalizare Tevile riflate din polietilena si fitingurile pentru canalizari cu perete dublu pot fi folosite daca indeplinesc necesitatile sistemelor moderne de canalizare: durabilitate, etanseitate, costuri scazute, clase de resistenta SN4 si SN8 si gama variata de fitinguri confectionate (mansoane de racord, garnituri, coturi, capace, teuri, racorduri Y, etc)

3.1.5.9 Armaturi pentru conducte 3.1.5.9.1 Vane fluture dublu excentrice

Dimensiuni conform EN 558-1 (DIN 3202 - F4)

Vor avea flanşe în conformitate cu ISO 7005-2 (EN 1092-2: 1997, DIN 2501)

Antreprenorul va prezenta un certificat de calitate prin care să dovedească faptul că vanele au fost testate hidraulic în conformitate cu EN 1074-1 şi 2 / EN 12266. De asemenea furnizorul va pune la dispoziţie un certificat de probe care să confirme faptul ca vanele au fost testate şi au rezistat la presiunea de încercare.

Clasa de presiune: PN10 / PN 16 Vanele fluture vor fi dublu excentrice şi vor avea următoarele caracteristici :

- corpul şi discul vor fi din fontă ductilă conform DIN 1693. - axul vanei va fi confecţionat din oţel inoxidabil - inelul de fixare a garniturii va fi din oţel inoxidabil. - garnitura de etanşare înlocuibilă va fi din EPDM şi va avea o formă trapezoidală care să

asigure o etanşare optimă în ambele direcţii. - pana dintre disc şi tijă va fi fixată cu şuruburi perpendiculare eliminându-se astfel jocul

discului in regim de funcţionare


- 61 -

- fluxul va fi bidirecţional - pentru a se elimina riscul coroziunii capetele libere ale axului vor fi acoperite cu capace

din oţel inoxidabil

- acoperirea cu pulberi epoxidice la interior şi exterior va fi conformă cu DIN 30677. Vanele Dn 200 - 600 vor fi aprobate şi monitorizate GSK (Asociaţia pentru Protectia Împotriva Coroziunii)

Toate vanele vor fi dotate cu angrenaj de acţionare IP67 iar in cazul îngropării directe se va folosi angrenaj IP68. Sunt solicitate de la producător: certificare ISO 9001, ISO 14001 şi OHSAS 18001 precum şi certificare GSK (pentru DN 200 - 600) .

3.1.5.9.2 Vane cu sertar

Vanele sertar vor fi fabricate conform EN 1074-1 şi 2

Vor avea flanşe în conformitate cu ISO 7005 partea 2 (EN 1092-2: 1997, DIN 2501).

Antreprenorul va prezenta un certificat de calitate prin care să dovedească faptul că vanele au fost testate hidraulic în conformitate cu EN 1074-1 şi 2 / EN 12266. De asemenea furnizorul va pune la dispoziţie un certificat de probe care să confirme faptul ca vanele au fost testate şi au rezistat la presiunea de încercare.

Clasa de presiune: PN10 / PN 16 Vanele cu sertar vor fi de tip „fără întreţinere” şi vor avea următoarele caracteristici :

- corpul şi capacul vor fi din fontă ductilă conform DIN 1693. - sertarul vanei va fi din fontă ductilă şi va fi incapsulat interior si exterior în cauciuc de tip

EPDM avizat pentru apa potabilă. - piuliţa sertarului pană va fi fixă, integrată în corpul sertarului pană şi va fi confecţionată

din alamă navală rezistentă la dezincare. - axul vanei va fi neascendent şi va fi confecţionat din oţel inoxidabil roluit la rece. - sistemul de etanşare de pe tijă va fi de tipul „fără întreţinere”şi va cuprinde:

* o garnitură hidraulică din cauciuc EPDM

* cel puţin patru garnituri tip O-ring din cauciuc care să nu permită contactul metal-metal dintre tijă şi capac.

* un inel raclor rezistent la radiaţii ultraviolete care va preveni pătrunderea murdăriei dinspre exterior.

- acoperirea cu pulberi epoxidice la interior şi exterior va fi conformă cu DIN 30677şi va fi aprobată şi monitorizată GSK (Asociaţia pentru Protectia Împotriva Coroziunii)

Toate vanele vor trebui să fie acţionate manual în condiţiile de exploatare, de un singur om, în caz contrar vor avea montate reductoare, dacă este necesar.

În cazul îngropării directe se vor folosi tije extensibile şi cutii de suprafaţă. Cutiile de suprafaţă vor avea următoarele caracteristici:

- corpul va fi din poliamidă rezistentă la temperaturi de până la 250°C. - capacul din fontă GG.

Sunt solicitate de la producător: certificare ISO 9001, ISO 14001 şi OHSAS 18001 precum şi certificare GSK.

3.1.5.9.3 Ventile de aerisire


- 62 -

DN 20 – DN 50

Clasa de presiune: - pentru DN 20 şi DN25: PN10

- pentru DN 50: PN 16

Vanele de aerisire vor fi cu triplă acţionare şi vor avea următoarele caracteristici : - corp şi soclu din nylon armat. - manşon etanşare din cauciuc EPDM. - flotor din spumă polipropilenică. - temperatura de lucru: max. 90°C. - modalitatea de conectare: filet BSP - va permite montarea la orificiul de evacuare a unor dispozitive anti-şoc

Vana de aerisire va permite:

* Admisie de aer la golirea reţelei * Eliberare de aer la încarcarea reţelei

* Eliberare de aer sub presiune.

DN 80 – DN 200 Clasa de presiune: PN 16

Vanele de aerisire vor fi cu triplă acţionare şi vor avea următoarele caracteristici : - corp şi capac componentă cinetică din fontă cenuşie GG - corp componentå automată: nylon armat sau fontă cenuşie - scaun de etanşare: Bronz/EPDM - flotor din policarbonat sau oţel inoxidabil. - temperatura de lucru: max. 90°C. - modalitatea de conectare: flanşă conform ISO 7005-2 (EN 1092-2, DIN 2501)

Vana va permite:

* Admisie de aer la golirea reţelei * Eliberare de aer la încarcarea reţelei

* Eliberare de aer sub presiune.

3.1.5.9.4 Acţionarea manuala vanelor

Fiecare vană va fi prevăzută cu o roată de manevră şi o păpuşă fixă şi va fi corespunzătoare pentru acţionarea unui bărbat împotriva muncii capului. Poziţia roţii de manevră şi operarea angrenajului trebuie aranjată cu grijă pentru a permite operarea uşoară de la nivelul platformei sau de pe platforma alăturată. Angranajele vor fi furnizate în următoarele dimensiuni, dacă nu se specifică altfel:

Clasa Tip sertar Tip sferă Cu bilă Fluture

PN6

PN16

PN64

350 mm

300 mm

250 mm

300 mm

250 mm

200 mm

200 mm

200 mm

200 mm

200 mm

150 mm


- 63 -

Unde angrenajele sunt cerute pentru funcţionare, angrenajul trebuie prelucrat prin aşchiere şi va fi complet închis cu puncte de grăsime externe.

3.1.5.10 Dispozitivele de actionare electrice Vanele si stavilarele vor fi operate cu ajutorul unor dispozitive de actionare electrice cu demaror-inversor integral, acolo unde vor fi necesare. Fiecare dispozitiv de actionare va fi complet impermeabil si dotat cu radiator anti-condensare, comutatoare pentru limita inferioara si superioara si de cuplu. Dispozitivele de control locale vor fi prevazute cu un capac cu incuietoare.

Alimentarea cu energie electrica disponibila este de 380 volti, 3 faze, 4 conductoare 50 Hz, iar unitatea va incorpora un transformator pentru circuitele de control de 380/220 la 110 volti.

Fiecare dispozitiv de actionare va fi dimensioat pentru a fi adecvat intrebuintarii si va fi etalonat in mod continuu pentru a se potrivi controlului de modulatie necesar. Aparatajul de operare al tuturor vanelor va fi capabil sa deschida si sa inchida usa in cazul unei presiuni hidrostatice neechilibrate egale cu presiunea de lucru maxima.

Cutia de viteze va fi umpluta cu ulei sau grasime si va putea fi instalata in orice pozitie. Va fi posibila o operare manuala alternativa, iar roata de manevra impreuna cu o cutie de viteza de reductie, daca sunt necesare, vor avea dimensiunea adecvata pentru a fi operate cu usurinta de doi barbati. Antrenarea mecanica va fi in mod automat deconectata prin operare manuala. Rotile de manevra vor fi invartite in sensul acelor de ceasornic pentru a inchide vana si vor fi marcate clar cu “DESCHISA” si “INCHISA” si sageti in directiile corespunzatoare. Jantele rotilor de manevra vor avea un finisaj neted. Toate dispozitivele de actionare, cu exceptia fusului de vana ce se ridica, vor fi echipate cu indicatoare care sa arate daca vana este complet deschisa sau inchisa. Va fi montat un capac din PVC transparent pentru a proteja filetul fusului ce se ridica. Fusurile, aparatajele si papusile fixe de operare vor fi prevazute cu puncte de lubrificare adecvate.

3.1.5.11 Hidranti Hidranţii vor fi compatibili cu conductele şi fitingurile acestora.

Hidranţii care se vor monta au diametrul de 80 şi100 mm cu presiunea nominala PN16 şi sunt de tip supraterani.

Execuţie conform standardului EN 14384 (DIN 3222) Hidranţii DN 80 vor avea 2 racorduri laterale tip „B” iar cei de DN 100 vor avea 2 racorduri laterale tip „B” şi un racord frontal tip „A”. Clasa de presiune: PN 16

Hidranţii supraterani vor avea următoarele caracteristici : - corpul va fi din fontă ductilă GGG conform DIN 1693. - tija va fi confecţionată din oţel inoxidabil prelucrată prin roluire. - ventilul de închidere/etanşare va avea miezul din fontă ductilă GGG şi va fi acoperit

complet cu un elastomer special de tip poliuretan. Poliuretanul folosit la încapsularea ventilului de închidere/etanşare va fi compatibil cu apa potabilă şi va asigura revenirea la forma iniţială în cazul deformării accidentale cu particule solide.

- niplul de golire va fi din poliamid şi va asigura golirea automată şi completă care elimină riscul deteriorării hidrantului în urma îngheţului.


- 64 -

- acoperirea la interior va fi cu: email sau cu pulberi epoxidice certificate GSK (Asociaţia pentru Protectia Împotriva Coroziunii) .

- acoperirea cu pulberi epoxidice la exterior va fi certificată GSK şi va fi rezistentă la radiaţii ultraviolete.

- racordurile şi capace din aluminiu conform cu DIN14318 şi DIN 14319. - hidranţii vor fi cu sistem de protecţie la rupere. - debit: minim 252 m3/h

Termenul de garanţie va fi de minim 24 de luni de la data livrării. Sunt solicitate de la producător: certificare ISO 9001, ISO 14001 şi OHSAS 18001 precum şi certificare GSK.

3.1.5.12 Apometre Conditiile tehnice de calitate vor fi în conformitate cu normele si caietele de sarcini de omologare a produsului .

În documentele însotitoare producătorul va garanta buna functionare a produselor livrate . În contractul de livrare cu furnizorul se va solicita un termen de garantie de 18/24 luni de la punerea în functiune/livrare. În cadrul perioadei de garantie, producătorul este obligat să înlocuiască orice componentă (sau întreg echipamentul) care a condus la aparitia unei avarii datorită unei calităti necorespunzătoare a produsului. Contoarele propuse vor fi clasa C, uscat, pre-echipate pentru transmiterea la distanţă, monojet, Dn 15 ... 150 mm si Woltmann, uscat, clasa de precizie B, Dn 50 ... 300 mm; Contoare clasa C Contoarele vor fi pre-echipate pentru citirea ulterioară cu transmiţătoare ce utilizează principiul detecţiei prin inducţie electrică; nu se acceptă transmiţătoare cu contact Reed; Contoarele vor deţine totalizator cu tamburi pentru metri cubi şi sub-multipli de metru cub; nu se acceptă contoare cu ace indicatoare pentru metri cubi şi sub-multipli de metru cub; Totalizator orientabil 360 grade; Mecanism cu turbină; Sensul de curgere a apei prin apometru va fi marcat cu o săgeată pe carcasa acestuia ; Gradul de protecţie al totalizatorului : IP68, certificat prin documente de către un organism neutru ; Nu se acceptă contoare umede sau semiumede;

Eroarea de măsură acceptată : conform ISO 4064

• ±2% pentru intervalul Qt … Qmax • ±5% pentru intervalul Qmin … Qt

Sită internă, pentru DN ≤ 50 mm Filtru extern de impurităţi, pentru DN > 50 mm

Set de racorduri cu filet, din alamă, pentru DN ≤ 50mm, prevăzute cu orificii în vederea sigilării poziţiei corecte de trecere a apei prin apometru

Materialele constructive ale contorului :

• să fie compatibile cu apa potabilă (se va prezenta avizul sanitar) • să nu introducă frecări


- 65 -

• să fie rezistente la coroziune

Contoarele de apă trebuie să deţină dupa caz următoarele certificări : • Aprobare de model B.R.M.L. sau Aprobare de model C.E.E. sau M.I.D. • Certificat de conformitate potrivit Legii 608/2001 şi H.G. 264/2006 • Agrement tehnic M.L.P.T.L. sau contoarele vor fi marcate C.E.E. • Aviz sanitar sau declaraţie de la producător că produsele pot fi utilizate în reţele de

apă potabilă

Contoarele vor fi livrate cu seturile de racorduri aferente.

Furnizorul va asigura în cadrul contractului următoarele : a) Buletine de verificare metrologică iniţială a contoarelor sau după caz, verificare metrologică

C.E.E. şi certificat de conformitate (cf.H.G. 264/2006), sau conform MID b) La livrarea/montarea contoarelor va fi asigurată documentaţie tehnică completă : specificaţii

tehnice, performanţele metrologice, instrucţiunile de instalare, utilizare, setare, întreţinere şi service, lista completă a pieselor de schimb (în limba română)

c) Asigurarea serviciilor în perioada de garanţie : reparaţii, piese de schimb, asistenţă tehnică d) Asigurarea serviciilor post-vânzare: reparaţii, piese de schimb, asistenţă tehnică, minim 5

ani Contoare clasa B Contoarele propuse vor fi clasa B în orice poziţie de montaj, Woltmann, uscat, pre-echipate pentru transmiterea la distanţă Contoarele vor fi pre-echipate pentru citirea ulterioară cu transmiţătoare ce utilizează principiul detecţiei prin inducţie electrică; nu se acceptă transmiţătoare cu contact Reed; Contoarele vor deţine totalizator cu tamburi pentru metri cubi şi sub-multipli de metru cub; nu se acceptă contoare cu ace indicatoare pentru metri cubi şi sub-multipli de metru cub; Totalizator orientabil 360 grade; Mecanism cu turbină; Sensul de curgere a apei prin apometru va fi marcat cu o săgeată pe carcasa acestuia ; Gradul de protecţie al totalizatorului : IP68, certificat prin documente de către un organism neutru ; Nu se acceptă contoare umede sau semiumede;

Eroarea de măsură acceptată : conform ISO 4064 • ±2% pentru intervalul Qt … Qmax • ±5% pentru intervalul Qmin … Qt

Filtru extern de impurităţi, pentru DN > 50 mm

Materialele constructive ale contorului : • să fie compatibile cu apa potabilă (se va prezenta avizul sanitar) • să nu introducă frecări • să fie rezistente la coroziune

Contoarele de apă trebuie să deţină dupa caz următoarele certificări :


- 66 -

• Aprobare de model B.R.M.L. sau Aprobare de model C.E.E. sau M.I.D. • Certificat de conformitate potrivit Legii 608/2001 şi H.G. 264/2006 • Agrement tehnic M.L.P.T.L. sau contoarele vor fi marcate C.E.E. • Aviz sanitar sau declaraţie de la producător că produsele pot fi utilizate în reţele de

apă potabilă

Furnizorul va asigura în cadrul contractului următoarele : e) Buletine de verificare metrologică iniţială a contoarelor sau după caz, verificare metrologică

C.E.E. şi certificat de conformitate (cf.H.G. 264/2006), sau conform MID f) La livrarea/montarea contoarelor va fi asigurată documentaţie tehnică completă : specificaţii

tehnice, performanţele metrologice, instrucţiunile de instalare, utilizare, setare, întreţinere şi service, lista completă a pieselor de schimb (în limba română)

g) Asigurarea serviciilor în perioada de garanţie : reparaţii, piese de schimb, asistenţă tehnică Asigurarea serviciilor post-vânzare: reparaţii, piese de schimb, asistenţă tehnică, minim 5 ani

3.1.5.13 Branşamente

3.1.5.13.1 Bransamente de serviciu

Branşamentele de serviciu vor fi cele indicate în documentatie şi vor consta din următoarele elemente:

− Conexiune cu colier pe conducta principală (pentru branşamentele cu diametrul mai mic de DN 50 mm);

− Conexiune în T pe conducta de distribuţie (pentru branşamentele > DN 50 mm);

− Robinet de închidere/vană cu tijă de izolare pe branşament;

− Conducte pentru branşamentul de serviciu;

− Robinet antiefracţie,

− Dispozitive de filtrare.

− Apometru montat în cămin,

− Robinet intern (vană de izolare);

− Îmbinări şi fitinguri;

3.1.5.14 Camere de vane Caminele construite fie din beton prefabricat, fie din beton fabricat „in situ” din ciment rezistent la sulfati, de tip V, si vor fi etanse. Placile vor fi construite din beton armat de categoria C. Puturile de acces, peretii si placile de acoperire vor fi construite din beton turnat „in-situ”, de categoria C sau din elemente prefabricate realizate din beton de categoria B.

Conductele care intra si pleaca vor fi pozate intrados in intrados, cu exceptia cazului in care se specifica contrar.

Bornele de marcaj pentru camine si camere vor fi din beton categoria C si in formele si aspectul indicate in planuri. Bornele de marcaj vor fi inclinate catre canal cu o panta de 1 la 20.


- 67 -

Vanele si celelalte accesorii vor fi sprijinite, montate si ancorate in socluri de beton de categoria C, avand forma si aspectul impuse.

Zonele caminelor aflate in apa subterana vor fi prevazute cu hidorizolatie exterioara protejata corespunzator

3.1.5.15 Camine de inspectie pentru retele exterioare de canalizare 3.1.5.15.1 Generalitati

Caminele vor fi construite pe colectoare si conductele de canaliozare si vor fi amplasate la toate schimbarile de aliniament si nivel si la punctele de conectare cu colectoarele existente.

3.1.5.15.2 Camine de beton

Caminele construite fie din beton prefabricat si vor fi etanse.

Placile vor fi construite din beton armat de categoria C. Puturile de acces, peretii si placile de acoperire vor fi construite din beton turnat „in-situ”, de categoria C sau din elemente prefabricate realizate din beton de categoria B.

Conductele care intra si pleaca vor fi pozate intrados in intrados, cu exceptia cazului in care se specifica contrar.

Zonele caminelor aflate in apa subterana vor fi prevazute cu hidorizolatie exterioara protejata corespunzator

3.1.5.15.3 Accesoriile caminelor

Caminele si camerele vor fi prevazute cu capace de serviciu fabricate din material compozit (SMC), amestec de poliester armat cu fibra de sticla, avand deschiderea de 750 mm pe 750 mm, pentru conductele cu diametrul intern mai mare sau egal cu 1200 mm si deschidere de 600 mm pentru conductele cu diametrul intern mai mic de 1200 mm, cu exceptia cazului in care se specifica contrar. Toate ramele cu capace vor fi de tip carosabil pentru trafic greu. Inchiderea va fi etansa cu garnitura pentru etansare intre rama si capac. Rama va fi prevazuta cu talpa si nervura de rigidizare pentru o ancorare eficienta in beton.

Caminele si camerele vor fi prevazute cu puturi de acces; o platforma deasupra coronamentului conductei cu o inaltime constructiva minima de 2000 mm; balustrade (solide) si lanturi din otel slab galvanizat; 2 carlige din otel inoxidabil realizate din tije cu diametrul minim de 12 mm si capabile fiecare sa sustina o forta de smulgere de 7 kN vor fi fixate pe conducta de evacuare si vor fi prevazute cu lanturi de siguranta din otel inoxidabil, cu o lungime suficienta pentru a forma o bucla peste conducta. Un capat al lantului va fi fixat permanent de carlig, iar celalalt va fi detasabil. Vor fi prevazute lanturi de siguranta pentru toate colectoarele cu diametrul interior mai mare sau egal cu 600 mm. Cadrele si capacele caminelor vor fi construite pe acelasi nivel cu solul pe drumuri si pavaje, dar vor fi cu 75 mm peste nivelul solului in celelalte locatii.

3.1.5.15.4 Racorduri Canalizare

Sunt incluse urmatoarele lucrari:

− Desfacere carosabil; inclusiv trasarea lucrarii, eventuala amenajare a unei benzi de circulatie pt utilaje, plantarea si conservarea bornelor si a altor repere topografice, masurile necesare pt accesul pietonal al riveranilor, transportul materialului, semnalizare, parapeti, podete, etc conform cerintelor normelor in vigoare;

− Decoperta in spatii verzi si acoperta in spatii verzi; − Desfacere trotuare si borduri aferente, desfacere pavaje din piatra acoperite sau nu cu asfalt,

pavaje din dale de beton monolit acoperite sau nu cu asfalt − Sapatura mecanizata sau Sapatura manuala inclusiv nivelare cu lopata;


- 68 -

− Sprijiniri transee inclusiv materiale, transport, montare, demontare unde este necesar sau impus de standarde, specificatii, reguli de protectia munci, etc.;

− Lucrari de protectie, sustinere, deviere temporara sau definitiva a oricaror retele de utilitati; − Lucrari de asigurare a tuturor serviciilor de utilitati existente ale riveranilor pe perioada

executarii lucrarilor; − Pat de nisip minim 10 cm conform specificatiei, inclusiv transport, incarcare si descarcare; − Conducte - Achizitie, Transport si montaj. Pretul cuprinde procurarea la amplasament,

pozarea indiferent de adancime, imbinarea conductelor drepte. De asemenea sunt incluse piesele speciale de imbinare, coturile, piesele de racordare cu flanse (inclusiv imbinarile la conductele existente), reductiile, piesele de racord, alte fitinguri.

− Probe de etanseitate conform normelor in vigoare; − Realizarea si compactarea umpluturii conform specificatiilor inclusiv Transport, incarcare,

descarcare. Sunt incluse: readucerea pe amplasament manual sau mecanic al materialului local de umplutura si completarea, unde este cazul cu material de imprumut, udarea straturilor in vedera compactarii, compactarea manuala sau mecanica.

− Epuismente necesare ptr realizarea lucrarilor; − Toate lucrarile necesare ptr traversarea cu conductele de gaz, canalizare sau conductele de

distribuţie a apei, cabluri electrice, cabluri optice, linii telefonice şi conducte termice − Refacere structura rutiera la starea initiala inclusiv refacere borduri si pavaje de orice fel; − Transport si depozitare material excedentar inclusiv material rezultat din dezafectare

conducte in depozit indicat de AC inclusiv nivelare in depozit; − Investigarea retelei de canalizare cu TV in circuit inchis dupa incheierea lucrarilor incluzind

toate activitatiile necesare si intocmirea documentatiei aferente − Lucrarile se opresc la limita propietatii.


- 69 -

3.1.6 Lucrari mecanice 3.1.6.1 Lucrari incluse in Contract

Lucrarile Mecanice incluse in Contract constau in pregatirea proiectului, a planurilor de lucru, fabricarea, montajul temporar la producatori sau subAntreprenorii de lucrari ai acestora, testarea, transportul pe Santier, montajul si darea in exploatare a echipamentului pentru Proiectul propus. Majoritatea componentelor echipamentului ce va fi furnizat vor fi astfel cum sunt detaliate in Specificatii, Cerintele Speciale si cum sunt indicate in planurile atasate la Documentatia de atribuire, dar Antreprenorul va include toate lucrarile auxiliare minore necesare pentru functionarea eficienta a lucrarilor ca intreg, fie ca sunt specificate sau nu. Echipamentul va fi completat cu motoare electrice, toate accesoriile specificate in cele ce urmeaza si va fi nou fabricat. Vor fi incluse toate coloanele, cuplurile, lagarele, balustradele, vanele, conductele, manometrele, placile de acoperire si cadrele, suruburile de ancorare, lubrifiantii, pupitrele de comanda, mecanismele de reglare si piesele de schimb impreuna cu toate celelalte aparate, dispozitive auxiliare si conexiuni, pentru ca lucrarile sa fie complete si perfecte in cel mai mic detaliu. Dispunerea utilajelor indicate in planurile atasate la Documentatia de atribuire se doreste a servi drept ghid pentru Ofertant. Fiecare Ofertant poate modifica dispunerea orientativa in mod adecvat conform cerintelor de amenajare.

3.1.6.2 Proiectarea si constructia Lucrarile vor fi proiectate sub toate aspectele astfel incat sa se conformeze celei mai recente practice ingineresti. Filozofia de proiectare va fi reprezentata de simplicitate si durabilitate astfel incat echipamentul sa ofere o functionare fara probleme pe termen lung, cu costuri de intretinere mici. O atentie speciala va fi acordata usurarii accesului pentru a se facilita inspectia, curatarea, intretinerea si reparatia.

Intregul echipament furnizat va fi proiectat sa intruneasca necesitatile unei operari satisfacatoare in conditiile variatiilor incarcarilor de operare, presiunilor si temperaturilor, inclusiv a temperaturii ambientale.

3.1.6.3 Lucrul in zonele periculoase Antreprenorul se va asigura ca intregul personal ce lucreaza sau viziteaza Santierul se va conforma masurilor de protectie impuse de catre Consultantul Supervizare, ca de exemplu sistemul “Permisului de lucru” pentru accesul in zonele cu risc ridicat, incluzand epuismentele, camerele vanelor, colectoarele si cladirile, pe langa Zonele de Pericol Electric.

3.1.6.4 Instructiunile de Operare si Intretinere Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, cu cel putin doua luni inainte de darea in exploatare, doua copii in versiune provizorie a Instructiunilor de Operare si Intretinere pentru toate sectiunile de lucrari, in limba romana. Instructiunile de operare vor fi pregatite astfel incat sa ofere o descriere pas cu pas a pregatirii si punerii in functiune a lucrarilor in ansamblu si oprirea acestora.

Manualul de instructiuni pregatit de catre Antreprenor si manualele cu privire la utilajele furnizate de subAntreprenori vor fi tiparite pe hartie A4 si vor fi legate printr-o metoda ce permite indepartarea foilor.

Dupa aprobarea Consultantului Supervizare antreprenorul va furniza sase copii dupa manualele cu instructiuni finale, in limba romana.


- 70 -

3.1.6.5 Protectia si impachetarea in vederea expedierii Inainte de a fi expediate de la Producator, toate utilajele vor fi adecvat protejate impotriva coroziunii si deteriorarii accidentale, prin vopsire sau alte mijloace aprobate, pe intreaga perioada de transport, depozitare si constructie. Antreprenorul va avea responsabilitatea ca Utilajele sa fie astfel impachetate si/sau protejate incat sa asigure livrarea lor pe Santier intacte si nedeteriorate. Toate utilajele si echipamentele vor fi ambalate in containere si ambalaje de cea mai buna calitate; nu va fi utilizat lemnul de mana a doua. Utilajele vor fi astfel ambalate incat sa suporte manipularea fara grija in tranzit si toate pachetele vor fi adecvate pentru mai multe etape de manipulare prin transport maritim, aerian sau terestru, mutare pe santier si stocare, incluzand posibilele intarzieri in livrare. Lazile de ambalare vor fi din planse intregi, nefiind permise lazile din sipci. Flansele conductelor, vanelor si fitingurilor vor avea capetele deschise protejate cu banda adeziva sau vor fi imbinate si apoi protejate cu discuri de lemn securizate cu pivoti de serviciu (care nu vor fi folositi pe santier) sau prin alte mijloace aprobate. Mansoanele si flansele cuplurilor flexibile vor fi legate cu sarma. Lazile ce contin inele de cauciuc, suruburi sau alte componente de mici dimensiuni nu vor cantari in mod normal peste 500 kg brut.

Toate releele, instrumentele, etc. vor fi impachetate pentru transport, avand suruburi si/sau cleme de transport, marcate clar cu rosu, pentru a preveni miscarea componentelor mobile. In cadrul instructiunilor de operare si intretinere se va face referire la acestea, detaliindu-se modul de indepartare al acestor elemente de fixare temporare, inainte de instalarea echipamentului.

Fiecare cutie sau pachet va contine o lista cu continutul, plasata intr-un plic rezistent la apa, iar doua copii dupa aceasta vor fi inaintate Reprezentantului Consultantului Supervizare de pe Santier, inainte de expediere. Toate componentele de material vor fi clar marcate pentru o identificare imediata in lista cu continutul ambalat.

Antreprenorul va avea obligatia sa includa in Pretul Contractului toate materialele si lazile de ambalare necesare pentru transportul si livrarea in conditii de siguranta a Echipamentelor. Consultantul Supervizare poate solicita sa inspecteze si sa aprobe ambalajul inainte de expediere, dar Antreprenorul va fi pe deplin raspunzator ca ambalajul sa fie adecvat pentru tranzit si o astfel de inspectie nu-l va exonera pe Antreprenor de raspunderea pentru pierderile sau pagubele cauzate de o ambalare defectuoasa.

3.1.6.6 Depozitarea si protectia pe santier Consultantul Supervizare va conveni cu Antreprenorul datele de livrare a echipamentului conform prezentei Specificatii:

In cazul in care Programul Lucrarilor Civile este intarziat, in scopul prevenirii intarzierii expedierii Echipamentului sau a deteriorii celui depozitat pe santier, Antreprenorul va:

1) Ambala in mod adecvat toate componentele de echipamente pentru a inlesni depozitarea acestora in aer liber pe santier fara a suporta deteriorari de niciun fel.

sau

2) Va realiza pe santier un depozit aprobat, ce se conformeaza la urmatoarele cerinte minimale, care de asemenea vor preveni deteriorarea Echipamentelor.

Echipamentul electric: acoperit, cu aer conditionat, in zona etansata contra patrunderii prafului si insectelor.

Utilaje mecanice rotative: zone acoperite.


- 71 -

Conducte, vane, constructii de otel, etc: invelite, situate in aer liber pe o suprafata dura de sustinere.

Sistemele de protectie ce vor fi utilizate vor fi de tipul celor ce nu se deterioreaza in lumina ultravioleta. Utilajele vor fi gata de montaj pe Santier pana la expirarea perioadei de fabricatie si transport, iar in cazul in care sunt finalizate si gata de montaj inainte de data convenita, Antreprenorul va amenaja depozitarea pe santier, asa cum este definita aceasta aici, pe propria cheltuiala, inclusa in Pretul Contractului. Antreprenorul va furniza asigurarea si va fi pe deplin si singurul raspunzator pentru siguranta tuturor echipamentelor depozitate pe Santier pe perioada ce precede montajul. Antreprenorul va avea responsabilitatea sa inspecteze intregul echipament inainte de depozitare si sa faca aranjamentele ca echipamentul deteriorat sa fie remediat inainte de livrarea la depozit. Antreprenorul va scoate echipamentul din depozit si il va livra la locul de montaj la primirea instructiunii de la Consultantul Supervizare. Antreprenorul va fi responsabil cu operarea, siguranta si intretinerea intregului echipament de pe santier in timpul si dupa montaj, pana la eliberarea Certificatului de Finalizare.

3.1.6.7 Piesele de sprijin ale conductelor si vanelor Toate suporturile necesare incluzand constructiile din otel de rezistenta, fundatiile, consolele, etrierele, sabotii de glisare, labele de gasca, piesele de expansiune, suruburile de fixare, suruburile de fundatie, punctele de fixare si ancorare si celelalte atasamente vor fi furnizate pentru a sprijini conductele si echipamentul asociat acesteia, intr-o maniera aprobata. Vanele, debitmetrele, filtrele si celalalte dispozitive montate pe conducte vor fi sprijinite independent de conductele la care sunt conectate.

Acolo unde este posibil, imbinarile flexibile vor fi prevazute cu suruburi de ancorare sau alte mijloace, pentru a transfera presiunile longitudinale de-a lungul conductei ca intreg, astfel incat ancorele exterioare de la capetele oarbe, teuri si vane sa fie mentinute la minim. Antreprenorul va indica pe planurile sale de lucru ce blocuri de reazem sunt necesare pentru a ancora conductele pe care le-a livrat.

Consolele sau celelalte forme de sprijin care pot fi proiectate cu usurinta vor fi construite ca fiind rigide, din sectiuni de otel, prin nituire sau sudare, de preferinta fata de utilizarea turnarilor.

Niciun punct de trecere al conductei prin plansee sau pereti nu va fi utilizat ca punct de sprijin, cu exceptia cazului in care se aproba de catre Consultantul Supervizare.

Toate consolele si piesele de fixare vor fi galvanizate prin cufundare la cald conform Clauzei „Galvanizarea”.

3.1.6.8 Pompe 3.1.6.8.1 Generalitati

Toate echipamentele statiilor de pompare, masinile si aparatele vor fi noi, complete si de prima clasa. Curbele de performanta si graficele de functionare ale sistemului pompe – sistem de refulare, pentru un domeniu de presiuni vor fi furnizate la depunerea ofertei pentru licitatie. Graficele vor indica randamentele si puterea utilajelor. Testarea pompelor trebuie asigurata conform standardelor romane si europene si la livrare utilajele vor fi insotite de diagramele de testare pe bancul de proba al uzinei producatoare.


- 72 -

Graficele privind proiectul sistemului si al pompelor vor ilustra conditiile proiectului referitor la eficienta energetica si vor tine seama de urmatoarele conditii:

- cand sistemul hidraulic este in situatia prezenta;

- domeniul complet de presiuni statice la nivelul statiei; - combinatiile posibile de operare a fiecarei pompe in ansamblul lucrarilor.

Proiectul de asamblare a unităţilor de pompe şi metoda de a suporta ansamblurile rotative vor asigura că nici o unitate sau arbore nu operează la o viteză mai mică sau mai mare de 25% din viteza critică. Sistemele motor/pompa pentru apa potabila vor avea un randament de minim 75%.

Pompa va fi completă, cu tot echipamentul suplimentar necesar şi cu dispozitivele de măsurare pentru a fi o unitate completă şi trebuie pregatita imediat pentru utilizare. Aceasta va include vane de izolare, clapet de reţinere, reţea de ţevi de evacuare a apei de răcire, reţea de ţevi pentru golirea presgarniturii, reţea de eliberare a aerului, indicator de presiune, reţea de manometre, şuruburi de ancorare, platforme de acces şi alte articole după cum este corespunzător. Indicatoarele de presiune vor fi montate într-o poziţie care exclude vibraţiile şi stricăciuni accidentale.

3.1.7 Lucrarile electrice Această secţiune acoperă cerinţele generale pentru instalaţiile şi echipamentele electrice.

3.1.7.1 Obiective Specificaţiile electrice generale trebuie îndeplinite de către toate componentele, echipamentele şi instalaţiile electrice care fac obiectul acestui Contract.

Fiecare locaţie are cerinţele sale specifice. În unele dintre ele este necesară doar o reabilitare parţială a instalaţiilor existente, în timp ce în altele este necesară realizarea unor instalaţii complet noi. Cerinţele specifice fiecărei locaţii sunt detaliate în capitolul 2 Specificaţii electrice particulare. În termeni generali, o furnizare completă de echipamente şi lucrări va fi descrisă în detaliu în cele ce urmează. Obiectul lucrărilor poate fi definit sintetic prin intermediul următoarelor elemente cheie:

• cabluri de energie (forţă) de medie tensiune (MT) şi de joasă tensiune (JT) pentru alimentarea echipamentelor şi instalaţiilor şi cabluri de comandă, control şi semnalizare;

• instalaţii şi sisteme de protecţie împotriva trăsnetelor, inclusiv conductoare de protecţie şi legături de echipotenţializare;

• instalaţii de iluminat, inclusiv corpuri de iluminat, atât pentru iluminatul interior, cât şi pentru cel exterior;

• aparatură de comutaţie / tablouri electrice pentru distribuţia energiei electrice;

• trasee de cabluri, inclusiv toate tipurile de elemente de sprijin, reazem şi fixare;

• cablarea circuitelor de de energie (forţă) şi de comandă, control şi semnalizare;

• sistem de automatizare a proceselor bazat pe utilizarea unui sistem standardizat industrial ce utilizează automate programabile (PLC – Programmable Logic Controller);

• instrumentaţie;


- 73 -

• sistem de supraveghere centralizată echipat cu o interfaţă de utilizator standard de calculator personal (PC - Personal Computer);

• sistem de alimentare neîntreruptibil bazat pe surse de alimentare neîntreruptibile (UPS – Uninterruptible Power Supply / Source) pentru PC-uri şi automate programabile;

Alte lucrări incluse vor fi după cum urmează: • practicarea tuturor tipurilor de găuri şi deschideri în elementele structurale ale construcţiei

necesare atât execuţiei traseelor instalaţiilor electrice, cât şi fixării / susţinerii traseelor de cabluri, componentelor şi echipamentelor electrice pe elementele structurale ale clădirilor;

• lucrări de săpătură şi de umplere a şanţurilor pentru cablurile îngropate;

• procurarea şi montajul echipamentelor de instrumentaţie necesare;

• asigurarea calităţii tuturor lucrărilor;

• calibrarea traductoarelor şi transmiţătoarelor;

• testări şi puneri în funcţiune;

• documentaţie tehnică referitoare la toate lucrările efectuate;

• pregătirea şi instruirea personalului; 3.1.7.2 Coduri şi standarde

În general, lucrările de instalaţii electrice vor fi executate în conformitate cu publicaţiile Comisiei Electrotehnice Internaţionale (CEI), dar şi cu standardele EN (europene) şi SR EN (româneşti armonizate) din domeniu. Componentele de orice fel vor fi din categoria produselor uzinate pe scară largă, având caracteristici conforme cu standarde de calitate recunoscute pe plan internaţional. Toate componentele vor purta marcajul de conformitate europeană CE.

Documentele menţionate în continuare reprezintă cele mai importante documente cu care lucrările de instalaţii electrice trebuie să fie conforme:

• Directiva de Joasă Tensiune 2006/95/EC (identică cu Directiva 73/23/EEC) Echipamente electrice proiectate pentru utilizarea în anumite limite de tensiune;

• Directiva de Compatibilitate Electromagnetică 2004/108/EC (identică cu Directiva 89/336/EEC) de armonizare a legilor statelor membre referitoare la compatibilitate electromagnetică;

• Directiva de maşini industriale 89/392/EEC, ulterior completată şi modificată de Directivele 91/368/EEC, 93/44/EEC, 93/68/EEC şi 98/37/EC de armonizare a legilor statelor membre referitoare la maşini industriale;

• Seria de standarde SR EN 60034-1 - SR EN 60034-14 Maşini electrice rotative;

• Seria de standarde SR EN 60204 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al masinilor;

• Seria de standarde SR EN 60439 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune;

• Seria de standarde SR EN 60076 Transformatoare de putere;

• Seria de standarde SR CEI 60364 Instalaţii electrice în construcţii împreună cu seria de standarde SR HD 384 Instalaţii electrice în construcţii;

• BS 7671:2008 Requirements for electrical installations. IEE Wiring Regulations. Seventeenth edition;


- 74 -

• IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme electrice);

• SR EN 61131 Automate programabile;

• SR CEI 61024-1 Protecţia structurilor împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale;

• SR EN 61557 Securitate electrică în reţelele de distribuţie de joasă tensiune de 1 kV c.a. şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de supraveghere a măsurilor de protecţie;

• Cerinţele ANRE (Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică);

• Orice alte reglementări române în domeniu, cum sunt normativele NP I 7, I 18/1, I 18/2, I 20, I 43, NP 061, NP 062, PE 107, ghidul GP 052, etc..

Acolo unde un alt standard, normativ, reglementare sau ghid de proiectare român este mai restrictiv decât documentele menţionate mai sus, standardul sau normativul român are prioritate.

3.1.7.3 Condiţii de funcţionare Toate echipamentele, componentele şi materialele:

• trebuie să fie proiectate şi executate să funcţioneze corespunzător în condiţii de exploatare şi de mediu cel puţin la fel de solicitante ca şi cele prezentate în acestă specificaţie;

• încorporate în instalaţii trebuie să selectate astfel încât să conducă la minimizarea costurilor de întreţinere (mentenanţă). În cadrul proiectului nu vor fi utilizate decât echipamente, componente şi materiale noi;

• trebuie să fie produse din gama standardizată a unui producător recunoscut pentru funcţionarea corespunzătoare a produselor sale în condiţii de exploatare şi de mediu similare celor din contract. Numărul de producători diferiţi trebuie menţinut cât mai mic posibil.

3.1.7.4 Compatibilitate electromagnetică Compatibilitatea electromagnetică (CEM) reprezintă capabilitatea componentelor, circuitelor, echipamentelor şi sistemelor de a funcţiona în mod corespunzător într-un mediu electromagnetic, fără să producă interferenţe (emisii) inacceptabile cu alte echipamente şi sisteme sau fără să fie afectate de către alte sisteme care funcţionează în acelaşi mediu electromagnetic. Componentele, circuitele, echipamentele şi sistemele care pot cauza astfel de interferenţe sau care pot fi afectate de acestea sunt:

• convertizoare de frecvenţă;

• demaroare;

• echipamente de instrumentaţie;

• sisteme electronice de aprindere pentru lămpi cu descărcări în gaze;

• surse de alimentare în comutaţie;

• trasee paralele lungi de conductoare şi cabluri;

• sisteme de comandă (PLC-uri şi PC-uri);

• echipamente de telemetrie 3.1.7.5 Documentaţie

Atât în etapa de proiectare, cât şi în procesul de realizare fizică, toate instalaţiile şi echipamentele electrice vor fi marcate în conformitate cu următoarele standarde de bază:


- 75 -

• SR EN 60445 Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare. Identificarea bornelor echipamentelor, a extremităţilor conductoarelor care au un cod de identificare şi reguli generale pentru un sistem alfanumeric;

• SR EN 60446:2003 Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin reper numeric;

• SR EN 60654 Condiţii de funcţionare pentru mijloace de măsurare şi conducere a proceselor industriale;

• IEC 60417 Graphical symbols for use on equipment (SR EN 60417 Simboluri grafice utilizate pe echipamente);

• IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme electrice);

• SR EN 61082 Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică. Documentaţia va trebui să includă desene detaliate pentru toate echipamentele şi instalaţiile electrice, constând în următoarele tipuri de desene:

• borderou de piese desenate;

• planurile instalaţiilor de forţă şi comandă / semnalizare;

• planurile instalaţiilor de iluminat interior şi exterior (dacă este cazul);

• planurile traseelor interioare şi exterioare de cabluri;

• planuri de amplasament pentru toate componentele şi echipamentele electrice;

• lista tuturor consumatorilor electrici (inclusiv instrumentaţie);

• schema monofilară generală, scheme monofilare, multifilare şi desfăşurate, specificatii de aparataj, liste de conectori, liste de etichete pentru toate tablourile, dulapurile şi cutiile de comandă;

• jurnale de cabluri de forţă şi comandă / semnalizare;

• liste de intrări / ieşiri pentru automatele programabile;

• specificaţii pentru toate componentele şi echipamentele electrice procurate; 3.1.7.6 Consideraţii de mediu

Instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie să poată funcţiona în condiţii optime în diverse amplasamente din cadrul obiectivelor acestui contract în interiorul şi, după caz, în exteriorul acestora.

3.1.7.7 Cablare 3.1.7.7.1 Generalităţi

Antreprenorul va furniza cabluri de energie (forţă) şi comandă asociate cu uzina / staţia şi materialele furnizate în cadrul contractului. Instalaţiile electrice vor fi conforme cu cerinţele standardului BS 7671.

Cablurile vor fi dimensionate şi alese în conformitate cu cerinţele aceastei specificaţii. Pentru toate cablurile propuse spre aprobare pe perioada Contractului vor fi remise detalii şi calcule de încărcări ale acestora. Antreprenorul va fi răspunzător pentru alegerea traseelor de cabluri, precum şi de calculul lungimii acestora.

3.1.7.7.2 Instalare


- 76 -

(a) Generalităţi

Cablurile vor fi instalate în conformitate cu recomandările producătorului. Cablurile vor fi continue fără înnădire. Nu se admit înnădiri decât cu aprobarea scrisă a Consultant Supervizareului. Cablurile vor fi fixate cu coliere sau scoabe, în jgheaburi, paturi de cablu sau în tuburi (ţevi) de protecţie. Cablurile şi conductoarele cu izolaţie sau manta din PVC nu vor fi pozate lângă obiecte din polistiren. Separaţia cablurilor amplasate în şanţuri, jgheaburi tuburi sau în canale de cabluri va fi în conformitate cu BS 7671. Va fi acordată o atenţie specială pentru a asigura o separaţie corectă a circuitelor cu siguranţă intrinsecă.

Cablurile vor fi instalate folosind forţă de muncă calificată şi echipamente ca suporţi de tamburi şi role de tragere a cablurilor. Nu se va apela la echipamente de tragere mecanică decât în cazuri extreme şi doar dacă echipamentele de tragere sunt prevăzute cu cu limitatoare de cuplu. (b) Suporturile de cablu

Cu excepţia cablurilor montate subteran, a celor în jgheaburi, paturi de cabluri sau tuburi (ţevi) vor fi sprijinite şi fixate în mod ferm.

Cablurile fixate pe paturi de cabluri vor fi sprijinite la intervale care nu depăşesc 500 mm. Clemele de prindere a cablurilor vor fi instalate la distanţele recomandate de către producător.

Traseele singulare de cabluri armate cu izolaţie şi manta din PVC vor fi sprijinite numai cu coliere din PVC. Traseele multiple de cabluri armate cu izolaţie şi manta din PVC vor fi fixate în jgheaburi sau paturi de cabluri sprijinite cu elemente de reazem din oţel.

Cablurile din PVC nearmat vor fi instalate în tuburi / ţevi de protecţie sau în canale de cabluri.

(c) Canale şi jgheaburi (paturi) de cabluri Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi confecţionate din profile metalice perforate realizate din oţel moale galvanizat la cald şi vor avea margini dublu îndoite. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi dimensionate astfel încât să permită adaugarea ulterioară a unui număr suplimentar de cabluri egal cu 25% din cele care vor fi pozate conform condiţiilor contractuale. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi instalate pe suporţi zincaţi adecvaţi (console) în conformitate cu specificaţiile producătorului acestora sau produşi de către acesta. Distanţa minimă din spatele jgheaburilor (paturilor) de cabluri va fi de cel puţin 25 mm şi va fi adecvată pentru a permite fixarea cablurilor cu coliere din PVC.

În zona rosturilor de dilatare ale construcţiei, continuitatea mecanică a jgheabului (patului) de cabluri va fi întreruptă iar continuitatea electrică va fi asigurată prin intermediul unui conductor electric flexibil multifilar.

Canalele de cabluri vor fi confecţionate fie din oţel moale fie din plastic şi vor fi conforme cu SR EN 50085 şi SR EN 61537. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi confecţionate din oţel moale. Canalele de cabluri şi jgheaburile (paturile) de cabluri confecţionate din oţel moale vor fi galvanizate. În orice loc unde, în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de debitare, găurire sau sudare, acoperirea galvanică a jgheabului (patului) de cabluri este deteriorată, ea va trebui refacută şi adusă la starea iniţială. Numarul de cabluri pozate în jgheaburi (paturi) va fi cel recomandat de standardul BS 7671 iar factorul de umplere nu va depăşi 45 %. Fixarea canalelor de cabluri şi a jgheaburilor (paturilor) de cabluri, precum şi instalarea cablurilor în sau pe acestea vor fi efectuate folosind doar accesoriile şi elementele de îmbinare / fixare aprobate


- 77 -

de către producătorului canalelor şi jgheaburilor (paturilor). Aceste accesorii şi şi elementele de îmbinare/fixare vor fi fie produse din material rezistente la coroziune, vopsite sau tratate în mod adecvat pentru a le face rezistente la coroziune.

Toate conexiunile şi îmbinările traseelor de canale şi jgheaburi (paturi) de cabluri vor fi prevăzute cu legături electrice realizate cu conductoare multifilare cu rol de a asigura continuitatea electrică a legării la pământ a canalelor şi jgheaburilor (paturilor) de cabluri. (d) Sisteme de tuburi (ţevi)

Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor pentru instalaţiile interioare vor fi realizate fie din policlorura de vinil neplastifiată (uPVC) de tip greu ce vor fi asamblate cu adezivi pe bază de solvenţi fie din oţel moale galvanizat la cald conform cu BS 5486 clasa 4, ce vor fi asamblate prin intermediul unor racorduri (mufe) filetate.

Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor pentru instalaţiile exterioare vor fi din oţel galvanizat. În orice loc unde, în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de debitare, găurire sau sudare, acoperirea galvanică este deteriorată, ea va trebui refacută şi adusă la starea iniţială. Sistemele de tuburi (ţevi) de protecţie a cablurilor vor fi conforme, după caz, cu BS 4607, BS 4568 şi SR EN 50086-1 iar numărul de cabluri instalate nu-l va depăşi pe cel recomandat în BS 7671. Elementele de îmbinare/fixare şi accesoriile sistemelor de tuburi (ţevi) de protecţie a cablurilor vor fi produse fie din materiale rezistente la coroziune, vopsite sau tratate în mod adecvat pentru a le face rezistente la coroziune. Nu se vor folosi tuburi (ţevi) cu diametrul mai mic de 20 mm.

Cablurile şi conductoarele pozate în tuburi (ţevi) vor fi continue între capetele tubului; nu se permit nici un fel de înnădiri în interiorul tuburilor (ţevilor).

Dozele de derivaţie şi tragere vor fi amplasate astfel încât între două doze consecutive să nu există mai mult de două elemente de schimbare a direcţiei (coturi) sau echivalentul acestora, sau o distanţă mai mare de 9 metri una faţă de cealaltă. Dacă se utilizează tuburi (ţevi) metalice flexibile, acestea acestea vor fi din oţel zincat cu manta exterioară din PVC şi vor fi prevăzute cu piese de capăt şi racord corespunzătoare. Separat, în tub se pozează şi un conductor din cupru cositorit (stanat) conectat la ambele capete la instalaţia de legare la pământ. Atunci când tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor se termină în tablouri de distributie, dulapuri, cutii de comandă sau alte echipamente care nu sunt prevăzute cu racord filetat, tuburilor li se vor adapta mufe filetate din bronz (alamă) prevăzute cu garnitură de etanşare.

În zona rosturilor de dilatare ale construcţiei, tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor vor fi îmbinate prin intermediul unor elemente expandabile. În zona de îmbinare a tuburilor (ţevilor) vor fi prevăzute, de asemenea, cutii de vizitare în ambele părţi. Dacă distanţa de la suprafaţa dozelor la suprafaţa peretelui sau tavanului finisat depăşeşte 6.5 mm, vor fi prevăzute inelele de extensie. Dozele de derivaţie şi tragere pentru tuburi (ţevi) vor fi fixate de elementele de structură prin intermediul a cel puţin două şuruburi în mod independent de sistemul de tuburi (ţevi). Se vor utiliza şuruburi cu acoperire galvanică rezistentă la coroziune sau de alamă.

Elementele de susţinere (suporţii) tuburilor (ţevilor) vor fi prevăzute la distanţa de 300 mm faţă de dozele de derivaţie şi tragere şi la distanţa de 1 metru unul de celălalt pe traseele rectilinii continue.

În situaţia în care tuburile (ţevile) urmează să fie montate îngropat în elementele de construcţie, adâncimea canalului practicat trebuie să fie astfel încât să permită aplicarea unui strat de tencuială sau alt finisaj de cel puţin 6 mm peste acestea.


- 78 -

Conductoarele şi cablurile vor fi pozate în tuburi numai când temperatura ambientală a înregistrat continuu valori de peste 0º C timp de 24 ore.

În principiu, cablarea subcircuitelor finale va fi realizată în buclă, cu efectuarea tuturor conexiunilor în comutatoarele/întreruptoarele principale, în tablourile de distribuţie, în corpurile de iluminat şi în dozele de distribuţie.

Conductoarele de fază şi neutre ale circuitelor individuale vor fi pozate în acelaşi canal (tub profilat).

Fitingurile tuburilor (canalelor profilate) vor avea aceeaşi culoare cu cea a a tuburilor (canalelor profilate).

Nu este admisă utilizarea coturilor de inspecţie sau solide, a elementelor de racordare şi a teurilor ca elemente de configurare a traseelor tuburilor (ţevilor).

Pentru instalaţii de iluminat şi puncte de conexiune (joncţiune) vor fi utilizate doze circulare din tablă de fier decapată.

Fitingurile tuburilor (ţevilor) montate îngropat vor fi prevăzute cu capace de acoperire. Mufele şi dopurile de blindare vor fi confecţionate din alamă.

Montajul tuburilor (canalelor profilate) se va face astfel încât, după finalizarea acestuia (adică atunci când finisajele pereţilor, tavanelor şi pardoselilor au fost încheiate), operaţiile de cablare electrică să poată fi efectuate comod. Reţeaua de tuburi (canale profilate) va avea, obligatoriu, continuitate electrică şi mecanică.

Tuburile (ţevile) vor fi montate îngrijit, într-o dispunere simetrică, cu trasee orizontale sau verticale. Trasee oblice (înclinate) vor fi adoptate doar atunci când acestea sunt paralele cu anumite elemente particulare ale construcţiei. Tuburile (canalele profilate) vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 150 mm de conductele de apă sau ale altor utilităţi. Traseele tuburilor (canalelor profilate) vor fi astfel configurate astfel încât apa provenită prin condensare să se poata acumula în zonele joase ale traseelor, de unde aceasta să poata fi evacuată prin întermediul unui ştuţ de drenare.

Tuburile (canalele profilate) vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 150 mm de conductele de apă sau ale altor utilităţi.

Toate curburile tuburilor (canalelor profilate) metalice se vor executa pe maşini speciale, utilizându-se profile de formare adecvate. Razele de curbură nu vor fi mai mici decât de trei ori diametrul exterior al tubului.

În situaţiile în care, în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de prelucrare sau montaj, acoperirea galvanică a tuburilor (canalelor profilate) metalice este deteriorată, ea va trebui refacută cu grund de zinc şi vopsea de aluminiu şi adusă, astfel, la starea iniţială. Toate filetele expuse vor fi tratate într-o manieră asemănătoare, etanşeitatea imbinărilor filetate fiind asigurată ca şi pentru îmbinarile conductelor de apă.

Suprafaţa interioară a tuburilor (ţevilor) şi fitingurilor va fi netedă şi toate capetele tuburilor (ţevilor) vor fi debavurate (alezate).

Tuburile (ţevile) încastrate în beton vor fi poziţionate în "axa neutră". Conductele îngropate în pământ vor fi preizolate cu bandaj realizat cu bandă bituminoasă suprapusă (la jumătate din lăţime) sau echivalent. Bandajul va depăşi cu 150 mm punctul unde conducta părăseşte pământul.


- 79 -

Tuburile metalice îngropate în pamânt cu rol de protecţie a cablurilor nu vor fi utilizate ca electrozi orizontali pentru prizele de pământ.

Nu se vor utiliza grăsimi, pulberi sau alţi lubrifianţi în scopul facilitării operaţiilor de pozare / tragere a conductoarelor şi cablurilor fără acordul prealabil scris al Consultant Supervizareului. Pentru conectarea tuburilor fixe la echipamente care vibrează în decursul funcţionării normale se vor utiliza tuburi flexibile. (e) Reţele electrice subterane - Cabluri îngropate

Cablurile îngropate vor fi montate în ţevi de protecţie. La subtraversările drumurilor de acces, la schimbări la direcţie sau la intervale de 30 m pe rute drepte vor fi prevăzute cămine de tragere a cablurilor. Pentru extinderi viitoare va fi prevăzută cel puţin o ţeavă de rezervă (sau 10 % din totalul ţevilor instalate pe fiecare dintre trasee - care este mai mare).

Aranjamentul traseelor cablurilor va trebui să asigure o interferenţă minimă între acestea. În mod deosebit cablurile de semnal, cele ale aparaturii de măsurare şi cele de transmisii seriale de date vor fi separate fizic de cablurile de forţă şi nu vor fi pozate în aceleaşi ţevi.

Cablurile se pozează la o adâncime de cel puţin 500 mm şi de maximum 1000 mm faţă de suprafaţa solului, dar, oricum situată sub adâncimea de îngheţ din zona respectivă.

Fundul şanţului precum şi primii 25 cm de umplutură nu vor conţine pietre sau obiecte ascuţite / tăioase.

Acolo unde şanţurile de cabluri trec prin umplutură de piatră, cablurile vor fi aşezate pe un pat de nisip de 80 mm. După pozare, cablurile vor fi acoperite cu un alt strat de nisip cu grosimea de 80 mm măsurată de la partea superioară a cablului. Acolo unde nisipul poate aluneca, va fi prevăzută o folie adecvată.

Deasupra stratului superior de nisip, se va aşeza pe toată lăţimea şanţului o folie (bandă) avertizoare inscripţionată, amplasată la o distanţă de 25 cm de suprafaţa solului.

Cablurile aşezate sub sau prin şosele, trotuare, structuri sau clădiri vor fi instalate în canale. În poziţiile indicate în documentaţie (desene) şi la schimbările de direcţie a traseelor cablurilor îngropate vor fi instalate borne sau jaloane (markeri) de trasee de cabluri. Fiecare bornă sau jalon (marker) va fi constituită dintr-un bloc din beton de 30 / 15 cm pe care va fi marcată o săgeată, care să indice direcţia traseului cablului. Cablurile aşezate sub sau prin drumuri, căi de acces, structuri sau clădiri vor fi instalate în tuburi (ţevi) încastrate în beton.

Şanţurile săpate pentru pozarea cablurilor vor fi sprijinite în mod adecvat şi vor fi protejate de orice infiltraţie de apă pe perioada pozării cablului. În cazurile în care şanţurile pentru cabluri sunt excavate sau umplute de către terţi, în contract li se vor oferi acestora detalii referitoare la modalităţile de execuţie. Acolo unde cablurile trec din pământ netasat spre o structură fixă, trebuie lăsată suficientă rezervă pentru tasare. (f) Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor

Tuburile (ţevile) furnizate conform contractului vor fi din uPVC cu etanşări de capăt realizate cu inele de cauciuc şi vor avea diametrul minim de 100 mm. Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor vor fi prevăzute cu fire de tragere din nylon (min 1 kN). Firele de tragere vor fi rămâne în tub (ţeavă) după instalarea cablurilor.


- 80 -

La terminarea lucrărilor instalaţiei În locurile unde intră în clădiri sau în cămine de tragere, sau unde capătul este vizibil, tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor vor fi etanşate la ambele capete folosind spumă poliuretanică impermeabilă la apă, gaze sau dăunători. Lungimea dopului de spumă va fi de cel puţin 300 mm. Capătul tubului (ţevii) va fi încastrat în beton pe toate părţile pe o lungime de 150 mm.

(g) Canale de cabluri Acolo unde vor fi utilizate canale de cabluri, Antreprenorul va include pentru instalare, după necesităţi, îndepărtarea şi înlocuirea capacelor acestora. La terminarea instalării cablurilor, intrările şi ieşirile acestora din canale de cabluri vor fi etanşate folosind o spumă poliuretanică.

(h) Identificarea cablurilor La ambele capete cablurile şi conductoarele vor fi prevăzute cu etichete pe care va fi trecut numărul de identificare corespunzător celui din documentaţie. În situaţia în care mai multe fascicole de cabluri sunt pozate în canale, tuburi, jgheaburi, paturi de cabluri sau direct în pământ, pe trasee lungi, prin camere sau clădiri diferite, se vor aplica marcări (etichetări) intermediare. Acolo unde cablurile sunt instalate în tuburi (ţevi), cablurile vor fi identificate prin numerele lor de referinţă în fiecare cămin de tragere a cablurilor. (i) Terminaţiile cablurilor şi conductoarelor

În dreptul echipamentelor / instalaţiilor, capetele cablurilor armate vor fi echipate cu terminaţii de cabluri (presetupe) în conformitate cu SR EN 50262 şi BS 6121-5. Toate terminaţiile de cabluri (presetupele) vor fi prevăzute cu manşoane izolatoare din PVC Pentru instalaţii exterioare conectorii vor fi de tip EIW iar pentru instalaţii interioare vor fi de tip CW.

Terminaţiile de cabluri (presetupele) vor trebui corect dimensionate funcţie de diametrul exterior al cablului respectiv. Izolaţia interioară a cablului va trebui să intre în presetupă cel puţin 12 mm. Clema de armătură va trebui să fie asigurată să suporte o forţă de tracţiune de 1000 N. Toate terminaţiile de cabluri (presetupele) vor fi prevăzute cu manşoane izolatoare din PVC, piuliţe de blocare şi conexiune la la instalaţia de legare la pamânt. Montajul terminaţiilor cablurilor cu izolaţie minerală (MI) se va face utilizând uneltele şi sculele recomandate de către producătorul cablului. Înainte de terminarea cablului, acesta va fi supus unui test de măsurare a rezistenţei de izolaţie efectuat la 1000 V, care va trebui să releve o valoare mai mare de 500 Megohm (MΩ) a acesteia. Dacă se înregistrează valori ale rezistenţei de izolaţie mai scăzute decât această valoare, Antreprenorul va trebui ca, înainte de retestare, să usuce cablul printr-o metodă aprobată de către Consultant Supervizare. Cablul va fi terminat imediat după obţinerea unei valori măsurate acceptabile a rezistenţei de izolaţie. Cablul va fi retestat după 24 de ore şi orice cabluri cu o rezistenţă de izolaţie mai mică decât această valoare vor fi îndepărtate şi înlocuite. De asemenea, vor fi furnizate manşoane izolatoare din PVC.

Inainte de introducerea în terminaţia de cablu (presetupă) cablul va fi îndreptat pe o porţiune de cel puţin 100 mm.

Cconductoarele cablurilor vor fi terminate cu conectori de capăt adecvaţi conductorilor respectivi, care vor fi asamblaţi prin sertizare / presare şi nu prin lipire cu aliaj uşor fuzibil. Sculele de sertizare / presare vor fi specifice fiecarui tip de conector utilizat.

3.1.7.8 Instalaţii de legare la pământ 3.1.7.8.1 Generalităţi

Antreprenorul va furniza un sistem de legare la pământ a instalaţiilor în conformitate cu SR EN 61140, SR HD 60364-4-41 (CEI 60364-4-41), SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54), SR EN 50164-2, STAS 12604/4,5 şi Normativului I 20 şi, acolo unde este cazul, acest sistem va integra


- 81 -

orice alt sistem de legare la pământ deja existent. Antreprenorul va dimensiona conductoarele sistemului de legare la pământ, electrozii şi platbenzile, etc. pentru a îndeplini cerinţele BS7671 şi va furniza calculele sale Consultant Supervizareului pentru a fi aprobate.

Toate echipamentelor metalice de pe şantier de exemplu scări, mâîni curente, şinele de ghidare a pompelor, elementele de acoperire, terminaţiile (presetupele) metalice ale cablurilor tip PVC/SWA/PVC, şi conductele de intrare de gaze şi apă, etc, vor conectate la instalaţia de legare la pământ.

Carcasele metalice ale echipamentelor de alimentare cu energie electrică vor fi conectate din punct de vedere electric şi mecanic la instalaţia de legare la pământ, dar nu vor fi folosite pentru legarea la pământ a altor elemente (structuri) metalice. Antreprenorul va obţine toate aprobările necesare înainte de conectarea alimentării cu energie electrică.

3.1.7.8.2 Electrozii prizei de pământ

Sistemele de alimentare cu energie electrică, echipamentele şi structurile vor avea un conductor terminal comun conectat la cel puţin două grupuri de electrozi ai prizei de pământ.

Electrozii prizei de pământ vor fi produse de firmă cu diametrul de cel puţin 15 mm şi vor fi introduşi în pământ la o adâncime de cel puţin 2400 mm printr-o metodă aprobată de către producătorul electrozilor. Sistemul de electrozi ai prizei de pământ va avea o rezistenţă maximă de 0.5 ohmi.

Conexiunile la electrozii prizei de pământ vor fi uşor accesibile pentru inspectare uşoară şi vor fi protejate împotriva deteriorării mecanice şi coroziunii. Conexiunea finală la electrozii prizei de pământ va fi efectuată într-un cămin de inspecţie de beton, cu capac detaşabil. Electrozii prizei de pământ vor fi executaţi dintr-un material adecvat care garantează o rezistenţă de valoare scăzută şi o durată mare de viaţă. Electrozii de cupru nu vor fi folosiţi în zone cu protecţie catodică.

Conexiunile dintre capetele electrozilor verticali şi electrozii orizontali vor fi realizate astfel încât să permită inspecţia uşoară şi testarea rezistenţei de dispersie a electrozilor individuali.

Acolo unde condiţiile solului fac impracticabilă utilizarea electrozilor verticali, se poate folosi o configuraţie în formă de grilă, alcătuită din platbandă de cupru de minim 15 mm x 4 mm îngropată orizontal. Platbanda va fi îngropată la o adâncime de minim 600 mm.

3.1.7.8.3 Conductoare de legare la pământ

Reţeaua de legare la pământ se va extinde de-a lungul instalaţiei în forma unui inel principal de legare la pământ cu ramuri de interconectare la echipamentele şi structurile care vor fi legate la pământ. Conexiunile la instalaţia de legare la pământ vor fi realizate cu conductoare multifilare cu izolaţie din PVC de culoare verde/galben.

Toate părţile libere ale conductoarelor de legare la pământ montaţe îngropat vor fi protejate în mod corespunzător împotriva contactului direct cu solul, astfel încât să se prevină coroziunea electrolitică a acestora. Terminaţiile conductoarelor de legare la pământ vor fi făcute cu conectori de capăt (papuci) asamblaţi prin sertizare / presare. Interconexiunile dintre conductoarele de împământare vor fi realizate cu conectori de ramură de tip compresiune sau vor fi sudate prin procedeu Cadwell.

Conductorul principal de legare la pământ va avea o secţiune transversală capabilă să îi permită să funcţioneze ca un conductor de protecţie pentru fiecare echipament şi instalaţie conectate la acesta. În punctul de racordare, acesta va fi conectat solid la racordul instalaţiei exterioare de legare la pământ sau la terminalul de legare la pământ al şantierului.


- 82 -

În interiorul camerelor tablourilor electrice şi al camerelor de comandă va fi creată o zonă echipotenţială care să includă structurile din oţel ale clădirii şi instalaţilor.

În exteriorul camerelor tablourilor electrice şi al camerelor de comandă instalaţia electrică şi echipamentele va fi conectat la un conductor principal extins de legare la pământ. Legăturile dintre elementele metalice exterioare şi structurile metalice de sprijin ale instalaţiilor şi echipamentelor vor ficonectate, de asemenea, la acest conductor principal extins de legare la pământ. Conductoarele de legătură dintre instalaţiile electrice şi echipamente şi conductorul principal de legare la pământ vor fi considerate, acolo unde este cazul, ca fiind conductoare de protecţie, aşa cum este descris în BS 7671.

Armăturile şi bandajele cablurilor nu pot fi utilizate drept conductoare de protecţie. Atunci când se utilizează conductoare plate (platbenzi) din cupru pentru legături sau pentru realizarea continuităţii instalaţiilor de legare la pământ, se vor aplica următoarele: Toate platbenzile vor fi din cupru moale de înaltă conductivitate.

Acolo unde platbenzile de cupru se fixează pe o structură a clădirii, vor fi folosite clemele sau brăţări/coliere din alarmă dedicate. Nu este admisă găurirea în scopuri de fixare a platbenzilor de cupru. Găurile practicate pentru conectarea elementelor instalaţiei de legare la pământ nu vor trebui să reducă secţiunea transversală din zona îmbinării.

Acolo unde platbenzile de cupru vor fi pozate în pământ, sau sunt expuse coroziunii, acestea vor fi bandajate cu bandă PVC sau imbrăcate cu manşoane din PVC.

Platbenzile de cupru vor fi cositorite înainte de îmbinare în zona de contact, iar îmbinările vor fi realizate prin nituire şi apoi lipite solid cu cu aliaj uşor fuzibil.

Fixarea conexiunilor pe platbenzile de cupru va fi făcută cu şuruburi, piuliţe şi şaibe din alamă sau bronz de înaltă rezistenţă.

3.1.7.8.4 Conexiuni

Conductoarele de legare la pământ şi conductoarele de legătură la acestea vor, pe cât posibil, continue pe întreaga lor lungime.

Îmbinările dintre conductoarele de legare la pământ şi conductorul principal de legare la pământ vor fi realizate prin compresie. Fiecare îmbinare va avea o plăcuţă de avertizare fixată solid, cu următoarea inscripţionare ”Conductor de protecţie de legare la pământ. Nu îndepărtaţi”.

Suprafeţele de contact ale carcaselor tuturor echipamentelor cu conductoarele de legare la pământ vor fi curăţate de vopsea şi alte alte acoperiri neconductive şi vor fi acoperite cu vaselină.

Toate conexiunile la instalaţia de legare la pământ vor fi făcute utilizând conectori de capăt (papuci) de cablu cu gaură de şurub cositoriţi (stanaţi) presaţi sau sertizaţi şi vor fi protejate cu vaselină împotriva contactului direct cu aerul atmosferic. Îmbinările vor fi uşor accesibile pentru inspecţie.

Acolo unde cablurile şi conductoarele de legare la pământ sunt montate îngropat, îmbinările conductoarelor de legare la pământ vor fi executate în cutii de conexiune montate suprateran.

În cazul echipamentelor aflate în mişcare de rotaţie şi care sunt alimentate prin sisteme de perii - inele colectoare, se vor respecta următoarele:

Conexiunea la instalaţia de legare la pământ a echipamentelor aflate în mişcare de rotaţie se va face prin intermediul unui inel colector şi al unei perii colectoare separate, în acelaşi mod ca şi celelalte conexiuni electrice.


- 83 -

Suplimentar, circuitul de alimentare a echipamentelor aflate în mişcare de rotaţie va fi echipat cu un dispozitiv de protecţie diferenţială dimensionat pentru un curent rezidual de maximum 30 mA şi o durată de deconectare de maximum 0,4 s.

3.1.7.8.5 Confecţii metalice exterioare

Confecţiile metalice situate la o distanţă de până la 2,5 metri de alte structuri (confecţii) metalice, instalaţii şi echipamente aflate sub tensiune sau care fac parte din orice altă zonă prevăzută cu legături de echipotenţializate vor fi conectate la reţeaua generală de legare la pământ (conductorul principal de egalizare a potenţialelor) şi vor fi prevăzute cu o plăcuţă de avertizare fixată solid. La testare, conductorii suplimentari de legare pot fi necesari pentru a asigura integritatea zonelor echipotenţiale şi vor fi montaţi acolo unde se solicită.

3.1.7.8.6 Instalaţii speciale de legare la pământ

(a) Instrumentaţie (AMC-uri)

O atenţie deosebită va fi acordată legării la pământ corespunzătoare a aparaturii de măsură şi control, a traductoarelor şi transmiţătoarelor care se va face conform instrucţiunilor producătorului.

(b) Dispozitive de protecţie împotriva loviturilor de trăsnet (descărcătoare) Acest tip de echipamente vor beneficia de legături la pământ separate de cele ale tabloului sau echipamentului în care sunt amplasate. (c) Sistemele cu protecţie intrinsecă:

Acolo unde se furnizează o instalaţie cu protecţie intrinsecă, Antreprenorul se va asigura că instalaţia de legare la pământ este adecvată pentru menţinerea integrităţii instalaţiei fie prin furnizarea unei instalaţii de legare la pământ separate pentru instalaţia cu protecţie intrinsecă sau prin furnizarea unei legături la pământ "curate" în conformitate cu cerinţele producătorului instalaţiei cu protecţie intrinsecă. (d) Instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului

Va fi furnizată o instalaţie separată de legare la pământ pentru protecţia clădirilor împotriva trăsnetului în conformitate cu SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54), SR EN 61140, SR EN 50164-2 şi Normativului I 20.

3.1.7.9 Echipamente electrice exterioare Gradul de protecţie minim al acestor echipamente va fi IP65. Toate intrările de cabluri se vor face pe la partea inferioară a echipamentelor. Echipamentele vor fi prevăzute cu acoperişuri extinse, ale căror streşini să depăşească marginile echipamentelor, împiedicând, astfel, ca apa de ploaie să se prelingă pe pereţii laterali ai echipamentelor.

3.1.7.10 Prize de alimentare cu energie electrică Dacă este necesar pentru alte ţări decât Marea Britanie, prizele standardizate naţional vor avea întâietate faţă de această clauză.

Tipuri de prize de alimentare cu energie electrică Prizele de de alimentare cu energie electrică exterioare, din ateliere, încăperi ale uzinei şi din zonele industriale se vor conforma cu CEE 17, IEC 309, SR EN 60309-2 şi vor fi prevăzute cu carcase pentru montaj aparent, după cum urmează:

• 400 V – vor fi 3F+N+PE (3 faze + neutru + neutru de protecţie) prevăzute cu un comutator pornit/oprit interblocat cu fişa (steckerul) prizei şi cu un dispozitiv de protecţie diferenţială tetrapolar de 30 mA;


- 84 -

• 230 V – vor fi 1F+N+PE (1 fază + neutru + neutru de protecţie) ) prevăzute cu un comutator pornit/oprit interblocat cu fişa (steckerul) prizei şi cu un dispozitiv de protecţie diferenţială tetrapolar de 30 mA;

• 24 V – vor fi 1F+N+PE (1 fază + neutru + neutru de protecţie); Pentru fiecare priză va fi furnizat un ştecher corespunzător.

Sisteme de alimentare a prizelor: (a) 24 V - (pentru utilizare cu lămpi portabile):

Acestea vor cuprinde un transformator de separaţie de 230/24V. Ambele conexiuni la bornele secundare ale transformatorului vor fi echipate cu siguranţe fuzibile.

3.1.7.11 Tablouri de distribuţie Tablourile de distribuţie de joasă tensiune vor fi conforme cu SR EN 60439. Elementele cu care acestea sunt echipate vor fi conforme, la rândul lor, cu cele mai noi revizii ale standarde corespunzătoare (de exemplu, separatoarele cu siguranţe tip MPR vor fi conforme cu SR EN 60947-3, disjunctoarele magnetotermice cu SR EN 60898, etc.). Suporturile siguranţelor fuzibile vor fi uşor detaşabile pentru a facilita cablarea. Va fi prevăzut un număr de minim două circuite de rezervă. Elementele metalice din interiorul tablourilor de distribuţie care se află sub tensiune în funcţionarea normală vor fi complet izolate faţă de carcasă. Bara de legare la pământ va avea cel puţin un punct de conexiune pentru fiecare circuit de distribuţie a unităţii (de exemplu, o unitate cu trei circuite 3F+N va avea 9 puncte de conexiune la bara de legare la pământ).

Tablourile de distribuţie vor fi prevăzute cu seturi complete de siguranţe fuzibile MPR sau disjunctoare magnetotermice.

Pe faţa interioară a uşii fiecărui tablou de distributie va fi fiixată schema electrică a tabloului respectiv tipărită pe un material neinflamabil. Tablourile de distribuţie vor fi prevăzute cu câte un disjunctor sau separator dimensionat corespunzător. Fiecare circuit de iluminat şi prize va fi prevăzut cu un dispozitiv de protecţie diferenţială (la un curent rezidual de 30 mA).

3.1.7.12 Montarea echipamentelor Elementele din teren vor fi montate pe console dedicate sau vor fi sudate, prinse cu şuruburi sau brăţări/cleme pe structura de oţel a echipamentului sau pe structura clădirii. Operaţiile de tăiere sau găurire a structurilor sau elementelor de construcţie în scopul montării echipamentelor şi dispozitivelor electrice nu se vor executa decât aprobarea expresă a managerului de proiect. Echipamentul nu va împiedica îndepărtarea elementelor echipamentului pentru întreţinere. Amplasarea echipamentelor trebuie făcută astfel încât să nu impiedice montarea / demontarea sau întreţinerea altor echipamente.

Consolele vor fi realizate din oţel moale galvanizat având grosimea de cel puţin 6 mm. Vor fi folosite toate tipurile de dispozitive de fixare. Dacă este necesar să se practice găuri în carcasele echipamentelor sau tablourilor, se vor lua toate măsurile necesare pentru a fi menţinut gradul de protecţie iniţial al acestora.

Asamblările filetate care sunt supuse vibraţiilor vor fi echipate cu saibe elastice (grower). Toate elementele de fixare cun sunt şuruburile, piuliţele şi şaibele vor fi minimum M6 şi vor fi galvanizate.


- 85 -

Aparatele şi echipamentele de comandă individuale care nu sunt înglobate în tablouri sau dulapuri de comandă vor fi astfel poziţionate şi instalate încât să li se asigure un montaj îngrijit şi o fixare fermă. În cazul echipamentelor montate mural care sunt grupate funcţional şi care sunt intercablate, cablurile şi conductoarele vor fi pozate în canale de cabluri.

3.1.7.13 Protecţii şi finisaje

Materialele sau echipamentele din instalaţie vor fi protejate în mod adecvat împotriva coroziunii. Cu excepţia cazurilor justificate pentru care acest lucru nu este posibil, toate structurile metalice vor fi galvanizate la cald. Orice deteriorare a suprafetei galvanizate va fi imediat remediată. Toate organele de asamblare cum sunt şuruburile, piuliţele şi şaibele vor fi din metale rezistente la coroziune sau vor fi tratate astfel încât să reziste la coroziune.

3.1.7.14 Măsurarea debitului

3.1.7.14.1 Generalităţi

Toate echipamentele de măsurare a debitului trebuie să fie conforme cu SR EN ISO 6416, SR EN ISO 6817, SR EN ISO 4375, SR ISO 9826, SR ISO/TR 9823 şi STAS 11298-80.

3.1.7.14.2 Sisteme de monitorizare a debitului cu ultrasunete

Măsurarea va fi bazată pe principiul distanţă / timp sau pe principiul Doppler.

Proiectarea carcasei aparatului va fi adaptată aplicaţiei şi caracteristicilor necesare fasciculului ultrasonor transmis şi reflectat. Traductorul sau traductorii vor fi fixaţi pe o consolă care să permită accesul comod pentru întreţinere.

Erorile de măsurare datorate modificărilor de temperatură în intervalul 0 – 35 ºC vor fi compensate. Precizia globală a fiecărei instalaţii va fi de ± 1,5 % în tot domeniul de măsurare. Echipamentele vor furniza un semnal de ieşire izolat de 4 - 20 mA pentru debite cuprinse între zero şi capătul superior al scalei de măsurare.

Pentru asigurarea preciziei măsurărilor, debitmetrele cu ultrasunete vor fi prevăzute în amonte şi în aval cu porţiuni drepte de conducte în conformitate cu cerinţele debitmetrului respectiv.

3.1.7.14.3 Debitmetre electromagnetice

Debitmetrele electromagnetice cu inducţie vor funcţiona în baza principiului inducţiei electromagnetice şi se vor conforma cerinţelor standardului SR EN ISO 6817. Senzorii vor vor fi inglobaţi în tuburi din oţel inoxidabil şi prevăzuţi cu o teacă izolatoare corespunzătoare utilizării în ape uzate brute (netratate). Capetele vor fi prevăzute cu flanşe PN 16. Aparatele de măsură vor fi prevăzute cu inele de legare la pământ rezistente la coroziune.

Pentru debitele cuprinse în intervalul 10-100 % din domeniul de măsurare, precizia va fi cel puţin egală cu ± 1% din valoarea capătului de scală. Echipamentele vor furniza un semnal de ieşire izolat de 4 - 20 mA pentru debite cuprinse între zero şi capătul superior al scalei de măsurare. Erorile de măsurare datorate modificărilor de temperatură nu vor depăşi ± 0,02 % per ºC iar eroarea de liniaritate va fi de minim ± 0,1 %. Pentru asigurarea preciziei măsurărilor, debitmetrele electromagnetice vor fi prevăzute în amonte şi în aval cu porţiuni drepte de conducte în conformitate cu cerinţele debitmetrului respectiv. Pentru locaţiile unde îndepărtarea debitmetrului va întrerupe debitul principal se va prevedea, după necesităţi, o rută de ocolire (bypass) prevăzută cu vane.


- 86 -

3.1.7.14.4 Debitmetre în canal deschis

Pentru canalele şi deversoare vor fi utilizate instrumente cu ultrasunete, care vor determina debitul pe baza măsurării nivelulului.

Ori de câte ori este posibil, traductorul va fi poziţionat la o înălţime echivalentă cu nivelul maxim al apei la care se adaugă înălţimea minimă de amplasare a traductorului faţă de nivelul liber al apei,. Dacă traductorul este amplasat la o înălţime mai mare, precizia de măsurare va fi redusă. Amplasamentul efectiv al traductorului depinde de tipul canalului sau deversorului utilizat. Amplasamentele şi procedurile de măsurare vor fi conforme cu standardele SR EN ISO 4375. Traductorul va fi uşor accesibil pentru lucrări de întreţinere şi pentru verificarea preciziei acestuia.

Instrumentele pe ultrasunete sunt afectate de spuma formată la suprafaţa lichidului. Metoda de măsurare cu ultrasunete nu va fi utilizată dacă spuma constituie o problemă majoră şi persistentă.

3.1.7.15 Măsurarea nivelului 3.1.7.15.1 Măsurarea conductivă a nivelului

Montarea electrozilor în ape uzate sau în instalaţii de canalizare se va face cât mai departe posibil unul de celălalt, pentru a nu fi ancrasaţi şi colmataţi de corpurile solide antrenate de curentul de apă uzată. Electrozii de nivel vor fi imersati direct în lichid şi în poziţie verticală. Sondele de conductivitate pentru comutatoarele de nivel vor fi alcătuite din tuburi din oţel inoxidabil încapsulate în într-un manşon din PVC care să depăşească cu 75 mm capătul electrodului. Capetele electrozilor vor fi etanşate.

Din considerente de protecţie mecanică, acolo unde este necesar, se vor monta piese de susţinere (console, brăţări) intermediare izolate din oţel inoxidabil, în conformitate cu recomandările producătorului. Fiecare instalaţie de electrozi de măsurare conductivă a nivelului va fi prevăzută cu câte o conexiune la instalaţia de legare la pământ. Nu este permisă utilizarea reţelelor de conducte sau a altor structuri metalice ca instalaţii de legare la pământ.

Suporţii de susţinere a sondei vor include un corp turnat din răşini fenolice negre, capabil să permită accesul unei ţeavă de 20 mm. Pentru instalarea electrodului vor fi furnizate coliere (brăţări) de susţinere prevăzute cu terminaţii de cabluri. Capacul de susţinere va fi turnat, de asemenea, din răşini fenolice. Între corp şi capac va fi montată o garnitură de etanşare . Corpul va fi prevăzut cu un racord pentru montarea unei ţevi filetate.

Suporţii sondei vor permite reglarea nivelelor de lucru de cel puţin 100 mm fără a fi necesară tăierea sau prelungirea electrozilor. Electrozii care vor fi montaţi în foraje / sonde vor fi din oţel inoxidabil cu un cablu etanşat furnizat la lungimea necesară. Electrozii care sunt utilizaţi în fluide cu conductibilitate scăzută sau fluctuantă vor fi echipaţi cu discuri de conductivitate. Electrozii vor fi alimentaţi cu o tensiune electrică alternativă a cărei valoare efectivă nu va depăşi 25 V în circuit deschis.

Dacă lungimea electrozilor nu a putut fi stabilită cu exactitate în momentul comandării lor, ei vor fi furnizaţi la o lungime mai mare decât cea necesară şi vor fi tăiati la fata locului la lungimea necesară.

3.1.7.15.2 Întreruptoare cu flotor

Întreruptoarele cu flotor sunt utilizate pentru detectarea simplă a nivelelor maxime şi minime în toate aplicaţiile cu excepţia celor de canalizare şi de instalaţii de tratare a apelor uzate.


- 87 -

Întreruptoarele cu flotor vor fi prevăzute cu un cablu de lungime suficientă pentru a permite îndepărtarea întreruptorului fără deconectarea cablului. Cablul va fi terminat într-o cutie de joncţiune locală.

Se va asigura o rezervă suficientă de cablu pentru a permite variaţia înălţimii de montaj flotorului. Instalarea întreruptoarelor cu flotor se va conforma următoarelor cerinţe:

− Întreruptoarele cu flotor vor fi instalate vertical în lichid.

− Se vor utiliza flotoare din polipropilenă rezistentă la impact.

− Pentru aplicaţii de nivel scăzut se vor utiliza întreruptoare cu flotor cu contragreutate.

− Nu este admisă utilizarea contragreutăţilor cu plumb sau mercur.

− Flotoarele pentru aplicaţii de nivel scăzut vor fi instalate în tuburi de liniştire (amortizare). 3.1.7.16 Manometre, transmiţătoare şi întreruptoare

Manometrele vor fi conforme cu standardul SR EN 837-1. Manometre, transmiţătoare şi pH

Echipantele de monitorizare a pH-ului se vor conforma următoarele cerinţe minime:

− Să fie de submersie, de inserţie sau de tip ”trece/prin”.

− Să genereze un semnal de ieşire în curent proporţional cu pH-ul măsurat în eşantion.

− Să aibă un interval de măsurare a pH-ului cuprins între 0 şi 14.

− Să încorporeze facilitatea de compensare automată în funcţie de temperatură.

− Să aibă o precizie de ± 0.1 pH.

− Să includă puncte de setare separate pentru pH ridicat şi scăzut care să fie reglabile în întregul interval măsurat. Punctele de setare vor fi prevăzute cu indicatoare luminoase pe panoul frontal al unităţii.

− Să aibă o carcasă cu grad de protecţie IP65.

− Să poată fi montate în cutii, pe panoul frontal al tablourilor şi mural.

− Să aibă un afişaj local cu 4 caractere. 3.1.7.17 Alimentarea cu energie electrică a instrumentaţiei

Instrumentaţia va fi alimentată de la o sursă de energie electrică monofazată de 230 V / 50 Hz.


- 88 -

3.1.8 Lucrari de drumuri 3.1.8.1 Defrisare si curatire

Defrisarea si curatarea pentru lucrarile de drumuri vor fi executate in conformitate cu Clauza “Curatarea si defrisarea” din Specificatie.

3.1.8.2 Lucrarile de terasament pentru drumuri Lucrarile de terasament pentru drumuri se vor conforma in general Clauzei “Lucrari de terasamente” din Specificatie.

Atunci cand densitatea terenului uscat la o adancime de 0.3 m de la nivelul platformei este sub 90% din densitatea maxima a terenului uscat, determinata conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, subsolul va fi refinisat si compactat la 90% din densitatea maxima a terenului uscat.

Umplutura mai jos de 0.3 m adancime sub nivelul de platforma va fi compactata la 90% din densitatea maxima a terenului uscat. Umplutura ce se incadreaza in 0.3 m adancime sub nivelul de platforma va fi compactata la 95% din densitatea maxima a terenului uscat. Atunci cand se compacteaza sectiuni din subsol, se va acorda o atentie speciala conditiei ca subsolul natural sau umplutura sa fie compactate cu o usoara panta spre exterior pentru a se asigura o buna scurgere a apei de suprafata.

Materialul excavat pentru patul de suport al drumului care este adecvat pentru umplutura va fi utilizat in acest scop in masura in care este posibil.

3.1.8.3 Finisarea si protectia subsolului In momentul in care subsolul a fost compactat in gradul dorit, suprafata va prezenta un strat paralel cu suprafata finisata a carosabilului si cu nivelele si sectiunea transversala corecte.

Suprafata finisata a subsolului va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare inainte de amplasarea materialului de egalizare. Subsolul, odata compactat, cu forma definita si aprobat, va fi protejat si mentinut bine drenat. Utilajele si materialele nu vor fi depozitate sau stivuite pe strat. Traficului Antreprenorului nu i se va permite sa treaca peste subsolul finalizat, decat daca se aproba de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va repara, pe cheltuiala sa, orice portiuni moi sau deteriorari ale subsolului.

3.1.8.4 Materialul si Constructia Stratului de egalizare Materialul granular utilizat la stratul de egalizare se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate materialele vor fi dispuse, imprastiate egal si compactate, imprastierea efectuandu-se in paralel cu dispunerea. Materialul va fi imprastiat intr-unul sau mai multe straturi astfel incat, dupa compactare, grosimea totala sa fie cea impusa. Compactarea sub-bazei va fi de 98% din densitatea maxima a terenului uscat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si se va executa imediat ce este posibil, dupa ce materialul a fost imprastiat. Atunci cand utilajul de compactare nu are capacitatea necesara, stratul de egalizare va fi dispus in doua sau mai multe straturi. Pe perioada constructiei, stratul de egalizare va fi mentinut in conditii de drenaj permanent. Evacuarea va fi deviata permanent in afara constructiei. Evacuarea va fi deviata in afara constructiei pentru a se evita eroziunea.


- 89 -

3.1.8.5 Conditii cu privire la compactare Utilajele de compactare cu vibratii pot fi utilizate daca sunt aprobate de Consultantul Supervizare. Numarul traversarilor va fi determinat avandu-se in vedere caracteristicile utilajului si materialului care vor fi utilizate. Daca este necesar, vor fi prelevate specimene de testare pentru a se determina metoda optima de compactare. Suprafata fiecarui strat de material va fi, dupa finalizarea compactarii, bine inchisa, nemiscata sub utilajul de compactare si fara planuri de tasare.

Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea stratului si recompactate.

3.1.8.6 Materialul si constructia bazei Baza va contine unul din urmatoarele materiale:

Piatra de fundatie selectata Piatra sfaramata Baza de pietris stabilizat cu ciment.

Pietrisul selectat sau piatra sfaramata vor avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de conditiile existente ale terenului. Materialul pentru baza va fi bine calibrat, in conformitate cu urmatoarele cerinte:

Valoarea CBR dupa 24 ore de inmuiere nu va fi mai mica de 80% Limita lichidului si indicele de plasticitate nu vor depasi 25% si respectiv 8% Limitele de calibrare vor fi:

Marimea sitei Procentajul de trecere a masei

75 mm 37.5 mm 20 mm 10 mm 5 mm

600 micron 75 micron

100 85–100 60–100 40–70 25–45 8–22 0–10

Marimea particulelor va fi determinata prin metoda spalarii si cernerii, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare Pietrisul selectat si piatra sfaramata vor fi compactate la 100% din densitatea maxima uscata.

Compactarea se va executa prin udare si cu cilindrul compresor pana cand nu mai apar miscari vizibile ale materialului de piatra compactata, iar pietrele din materialul de baza atunci cand vor fi aruncate sub cilindru vor fi sfaramate. Un strat de finisare de nisip va fi cilindrat pentru a umple golurile din suprafata.

Pietrisul selectat stabilizat cu ciment va avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de conditiile existente ale terenului. Pietrisul va fi conform cerintelor specificate anterior si va fi stabilizat cu ciment Portland in procent de 6 - 8%. Pentru a se obtine un amestec uniform de materiale si apa, pietrisul selectat stabilizat cu ciment va fi fabricat intr-un malaxor, transportat la amplasament si compactat la 100% din densitatea maxima uscata. Daca conditiile permit si Consultantul Supervizare aproba, baza de pietris selectat stabilizat cu ciment va fi fabricata pe santier, cu ajutorul unor biele rotative si cisterne de apa pentru a se obtine o baza bine amestecata. Conditiile de compactare vor ramane neschimbate, de ex. 100% din densitatea maxima uscata.


- 90 -

Materialul va fi dispus, imprastiat egal si compactat, imprastierea efectuandu-se in paralel cu dispunerea. Materialul pentru baza drumului va fi imprastiat de preferinta intr-un singur strat, utilizandu-se o masina de derulat sau un utilaj similar aprobat.

Materialul va fi imprastiat astfel incat dupa compactare grosimea totala sa fie conforma cerintelor. Antreprenorul va organiza lucrarea astfel incat sa fie evitate imbinarile longitudinale pe materialul intarit. Daca nu este posibil, atunci inainte de inceperea lucrarii pe o imbinare longitudinala de material intarit, marginea compactata anterior, in cazul in care a fost expusa mai mult de o ora, va fi taiata vertical pentru a se obtine o fata echivalenta cu grosimea specificata a stratului de material corect compactat.

Compactarea bazei drumului la un minim de 100% din densitatea maxima uscata va fi finalizata de indata ce este posibil dupa ce materialul a fost imprastiat. Echipamentul de compactare nu se va sprijini direct pe materialul intarit sau deja intarit dispus anterior, decat in masura in care este necesar pentru a se obtine compactarea specificata a imbinarii. Se va acorda o atentie speciala obtinerii compactarii complete in vecinatatea imbinarilor longitudinale si transversale, iar Antreprenorul va folosi suplimentar compactoare mici speciale daca este necesar sau se dispune de catre Consultantul Supervizare. Materialul necompactat sau slab compactat din vecinatatea imbinarilor de constructie va fi indepartat si inlocuit cu material proaspat. Suprafata fiecarui strat de material compactat, la finalizarea compactarii, va fi bine inchis, nu se va misca sub utilajul de compactare si nu va prezenta planuri de compactare, creste, fisuri sau material necompactat. Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea stratului si recompactate. Daca aceasta nu se poate realiza in 2 ore de amestecare, remedierea va cuprinde spargerea materialului pe intreaga grosime a stratului, indepartarea lui si inlocuirea cu material proaspat amestecat si compactat conform Specificatiei. Imediat dupa finalizarea compactarii, baza va fi maturata timp de cel putin 7 zile, cu exceptia cazului cand se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Maturarea se va realiza fie prin acoperirea cu un strat de plastic impermeabil, asigurat impotriva vanturarii de pe suprafata cu imbinari suprapuse pe cel putin 300 mm si stabilizate astfel incat sa se evite pierderea de umiditate sau in conformitate cu clauzele din Specificatie ce se refera la beton, sau prin pulverizare cu un compus de maturare aprobat. In ciuda celor mentionate anterior, Antreprenorul va construi baza drumului conform conditiilor si specificatiilor emise de Autoritatea sau Municipalitatea in cauza. Specificatia care a fost inclusa aici va fi aplicata numai in absenta unor conditii speciale ale acestor autoritati.

3.1.8.7 Pavajele asfaltice 3.1.8.7.1 Pavajele asfaltice de acoperire

Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde: Stratul de beton asfaltic Stratul de legatura Stratul de uzura

Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in special in ceea ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris. Stratul de beton asfaltic va fi cel mai gros si cel de uzura cel mai subtire.

3.1.8.7.2 Betonul asfaltic amestecat la cald

Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor amestecurilor produse local.

Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel: Umplutura de praf inert


- 91 -

5 - 7 % bitum 70 - 75 % material calcaros gri sau albastru 23 - 25 % nisip

Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in masura in care este posibil.

Vor fi furnizate Consultantului Supervizare numele si adresele producatorilor locali. Niciun amestec bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de Antreprenor si aprobata de Consultantul Supervizare, in scris. Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al asfaltului care va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de fabricatie se va incadra in gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi modificata in scris de Consultantul Supervizare.

3.1.8.7.3 Limitari determinate de conditiile meteorologice

Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu este ploioasa. Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 °C si in scadere, dar pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 °C si in crestere, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare.

3.1.8.7.4 Pregatirea

Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi curatata cu atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi acoperit cu un strat adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va fi utilizat va fi supus aprobarii Consultantului Supervizare. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient timp inainte de plasarea amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o pelicula subtire adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna legatura. Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub presiune, in cantitati de cel putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe metru patrat de suprafata, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Jaloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si intretinute de catre Antreprenor, supuse verificarii si corectarii Consultantului Supervizare, cu scopul ca Lucrarile sa se conformeze traseelor indicate pe planuri. Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si spatiate dupa cum dispune Consultantul Supervizare.

3.1.8.7.5 Transportul

Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de imprastire in camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea minima de pelicula de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura. Livrarile vor fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru o zi sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina artificiala satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. Incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi respinse. Nu va fi permisa remorcarea pe materialul proaspat dispus.

3.1.8.7.6 Amplasarea

Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si excavare sau cea indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui amestec la momentul plasarii in utilajul de imprastiere va fi cea indicata de Consultantul Supervizare, plus sau minus 10 °C.

Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului de asfalt sa fie neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata, sa se conformeze la sectiunea


- 92 -

transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei benzi amplasate inainte de turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre Consultantul Supervizare. Atunci cand doua utilaje de imprastiere functioneaza decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult decat permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi. In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a lungul marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata pana cand nu este aplasat materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea va fi discontinua. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in stare de usoara compactare. Cilindrarea benzii adiacente va incepe de-a lungul imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil. In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi imprastiat manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid decat poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.

Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si structurilor similare vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea amestecului de bitum.

3.1.8.7.7 Compactarea amestecurilor

Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem.

Cilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara o dislocare nedorita. Nu va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat imprastiate. Cilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem, urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti. Cilindrarea va incepe la extremitatile benzilor si va continua catre centrul pavajului, suprapunandu-se pe fasiile succesive cu cel putin jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta. Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor diferite. Testele de conformitate in ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adaugare de material, dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii.

In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi continuata pana ce se va obtine o densitate de cel putin 100%.

In timpul cilindrarii, rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de acestea, dar nu se va permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindre aditionale si suficiente daca se constata ca nu se atinge densitatea pavajului. In zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat cu atentie cu batatoare manuale la cald, cu o greutate de cel putin 10 Kg, cu o suprafata de batere de cel mult 300 cm². Nu va fi permisa repararea stratului superficial al unei zone cilindrate.

Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient, va fi indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite stationarea cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua masurile de precautie necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol sau alte materii straine pe pavaj, indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza. Antreprenorul va asigura forta de munca competenta care sa fie capabila sa execute lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului.

Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o margine dreapta de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa finalizarea cilindrarii finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice iregularitate care depaseste toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare. Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privinta grosimii dupa cum dispune Consultantul Supervizare. Acolo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 5 mm mai


- 93 -

mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul satisfacator, fara costuri suplimentare.

Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte zone ale stratului. Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat sa asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate suprafetele de contact batatorite vor fi acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de plasarea amestecului proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in fagure, sau slab compactate, toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma, verticala sau cu panta abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa circulatia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.

3.1.8.8 Amplasarea bordurilor Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform Standardelor relevante, aliniate si la nivel, iar bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la aliniament sau nivel, la oricare dintre capete, vor fi inaltate si re-amplasate.

Acolo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate inainte de pavaj. La refacere, de obicei se re-folosesc bordurile initiale, cu exceptia cazului in care acestea sunt deteriorate. Acestea vor fi curatate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la aliniamentul si nivelul celor nederanjate.

Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm si captusite cu beton, turnat peste si in jurul panelor de fixare din otel anterior inserate in pavajul crud si modelate la sectiunea transversala dorita. Bordurile care sunt amplasate altfel decat pe pavajul de beton vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm, captusite cu beton si modelate la sectiunea transversala dorita. Bordurile circulare turnate special vor fi introduse in curbe cu raza de 13 m sau mai putin.

Bordurile vor fi imbinate cu mortar de ciment, cu exceptia imbinarilor de expansiune care sunt realizate cu material de etansare premodelat, cu o grosime de 13 mm. Imbinarile de expansiune vor fi realizate prin fundatia si betonul de captuseala.

3.1.8.9 Aleile Platforma si subsolul aleilor vor fi pregatite dupa cum se stipuleaza pentru drumuri, cu exceptia cilindrarii de proba, care nu este necesara.

Dalele de pavaj vor fi din beton prefabricat nearmat cu o grosime minima de 50 mm si avand o culoare naturala, cu exceptia cazului in care se dispune altfel, si se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Marginile aleilor vor fi din beton prefabricat. Acestea vor fi incastrate in fundatie de beton si modelate. Nu este necesara o baza dedesubtul aleilor. Baza va fi cea specificata pentru drumuri, amplasata si compactata la o grosime minima de 75 mm, cu ajutorul unui cilindru cu o masa de cel putin 2.5 tone sau un alt echipament aprobat care confera o compactare echivalenta.

Atunci cand se stipuleaza o suprafata finala flexibila, stratul de baza va fi etansat cu un strat de bitum diluat, pulverizat la 100 secunde de grad, la o rata de 1.4 litri/m² si va fi acoperit cu un strat de uzura cu textura medie, avand o dimensiune nominala 6 mm si o grosime de 25 mm, fabricat si amplasat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.


- 94 -

Atunci cand dalele de beton sunt specificate ca suprafata finala, acestea vor fi incastrate intr-un strat de nisip cu o grosime de 50 mm, amplasata pe stratul de baza. Imbinarile vor fi realizate din mortar 3:1 nisip-ciment. Aleile cu suprafata din dale de beton nu vor avea in mod normal margini de beton prefabricat.

3.1.8.10 Testarea Antreprenorul va efectua teste la intervalele dispuse de catre Consultantul Supervizare pentru a demonstra ca materialele pentru sub-baza granulara si baza drumului se conformeaza Specificatiei si ca densitatile specificate pentru subsol, sub-baza si baza drumului sunt atinse. Antreprenorul va inspecta si testa fiecare zona a stratului pentru conformarea cu acuratete la nivelul suprafetei.


- 95 -

3.1.9 Lista standardelor de referinţă aplicabile 3.1.9.1 Lucrări de construcţii

3.1.9.1.1 Generalitati

Pe perioada implementarii Contractului, Antreprenorul va respecta reglementarile si standardele in vigoare in Romania. In cazul in care, in timpul implementarii Contractului, intra in vigoare noi reglementari/coduri, amendamente, modificari sau standarde, care permit criterii tehnice si/sau termeni si conditii ale Contractului mai putin stricte, Antreprenorul se va conforma in continuare la Conditiile si Clauzele Generale si Speciale ale Contractului initiale, cu exceptia cazului cand Consultantul Supervizare aproba in scris aplicarea standardelor si reglementarilor inferioare celor initiale.

Reglementarile si standardele efective sunt enumerate in Conditiile Tehnice Generale, Conditiile Tehnice Speciale si Documentatia de Proiectare.

Atunci cand se face trimitere (in Contract) la anumite standarde si coduri care vor fi respectate cu privire la bunuri sau materiale care vor fi furnizate si lucrari executate sau testate, se vor aplica prevederile din cea mai recenta editie sau versiune revizuita a standardelor relevante si codurilor in vigoare, cu exceptia cazului in care se stipuleaza expres contrar (in Contract). Atunci cand standardele si codurile sunt nationale sau se refera la o anumita tara sau regiune, vor fi acceptate alte standarde autorizate care asigura o calitate egala sau superioara standardelor si codurilor specificate.

3.1.9.1.2 Standarde si reglementari relevante

Legi: Legea calitatii in constructii nr. 10/1995 Legea protectiei mediului nr. 137/1995 Legea apelor nr. 107/1996 HG 300/2006

si alte asemenea legi care sunt aplicabile.

Normative, reglementari si instructiuni 1. Normative privind calculele constructiei si elementelor de constructie: P 100–2006: Normativul de proiectare pentru protectia impotriva cutremurelor a cladirilor

rezidentiale, constructiilor sociale, agricole si industriale. P 73–94: Instructiuni tehnice pentru proiectare si executia recipientelor pentru lichide, din

beton armat sau comprimat. P 85–96: Normativ de proiectare pentru constructiile cu pereti de rezistenta din beton armat. P 93–76: Ghidul de calcul al constructiilor industriale cu stalpi din beton armat. 2. Normative cu privire la proiectarea si executarea lucrarilor pentru talpa de fundatie: C 169–88: Normativ cu privire la executarea lucrarilor de terasament pentru talpa de fundatie

a constructiilor civile si industriale. C29–95: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol slab prin lucrari mecanice

(cartile 1-4). C 196–86: Instructiuni tehnice privind utilizarea terenurilor stabile pentru fundatia lucrarilor

de constructie. 3. Normative cu privire la proiectarea si construirea fundatiilor: P 10–86: Normativ cu privire la proiectarea si executia lucrarilor pentru fundatia directa a

constructiilor. C 160–75: Normativ cu privire la structura si construirea stalpilor pentru fundatie. C 29/VIII–1996: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol stabil prin lucrari mecanice -

Cartea VIII - Compactoare cu placi vibratoare de mare tonaj (5 -20 tone).


- 96 -

GE 029–97: Ghid practic cu privire la tehnologia de executie a stalpilor de fundatie. GE 014–97: Ghid de proiectare. Calculul solului de fundatie pentru cutremure. P 7–92: Normativ cu privire la proiectarea si executia constructiilor amplasate in zone cu

sol sensibil la lichide. C 251–94: Instructiuni tehnice privind utilizarea, proiectarea, executia si receptia lucrarilor

de imbunatatire a solurilor de fundatie slabe, prin utilizarea materialelor aduse pe santier prin metode dinamice.

P 70–79: Instructiuni tehnice privind proiectarea si executia constructiilor pe teren umflat sau cu contractii mari.

4. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor din beton, beton armat si beton comprimat: C 140–86: Normativ cu privire la executia lucrarilor din beton si beton armat. C 21–85: Normativ pentru executia lucrarilor din beton comprimat. GE 009–97: Ghid privind executia lucrarilor de perforare si taiere a elementelor de constructie

din beton armat. GE 022–97: Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructie din

beton armat. P 59–86: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si utilizarea plasei sudate armate pentru

elementele de beton. C 28–83: Instructiuni tehnice pentru sudarea indusului din beton armat C 130–78: Instructiuni tehnice pentru betonul si tencuiala aplicata prin improscare. C 156–89: Ghid de aplicare a stipularilor din STAS 6657/3–71. Elemente de beton

prefabricat, beton armat si pre-comprimat. Proceduri si echipamentul de verificare a caracteristicilor geometrice.

C 163–87: Instructiuni tehnice pentru utilizarea profilelor incastrate de PVC plastifiat pentru izolarea elementelor de constructie.

C 149–87: Instructiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a elementelor de beton si beton armat.

5. Normative cu privire la proiectarea si executia cadrelor, schelelor si platformelor: C 41–86: Normativ cu privire la structura, executia si utilizarea cadrelor de alunecare. C 11–74: Instructiuni tehnice cu privire structura si utilizarea panourilor de ancadrament. 6. Normative cu privire la proiectarea si executia zidurilor si lucrarilor de zidarie: C 14–82: Normativ pentru utilizarea blocurilor mici de beton la lucrarile de zidarie in

constructii. C 17–82: Instructiuni tehnice cu privire la compozitia si pregatirea mortarului pentru

lucrarile de caramida in constructii. P 2–85: Normativ cu privire la structura, calculul si executia structurilor de zidarie. 7. Normative cu privire la proiectarea si executia structurilor metalice: P 74–81: Instructiuni tehnice pentru proiectarea structurilor metalice cu profile fara

umplutura. 8. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de acoperire: C 37–88: Normativ cu privire la structura si executia invelisurilor constructiilor. 9. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de izolatie: C 107–82: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolatiei termice a constructiilor. P 122–89: Instructiuni tehnice pentru proiectarea lucrarilor de izolare fonica a cladirilor

civile, tehnico-administrative si culturale. C 142–85: Instructiuni tehnice pentru executia si receptia izolarii termice a cladirilor. C 125–87: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolarii fonice si tratarii cladirilor. C 112–86: Normativ cu privire la proiectarea si executia hidroizolatiei cu materiale

bituminoase a constructiilor. C 121–89: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia lucrarilor de protectie fonica si

anti-vibratii ale constructiilor industriale.


- 97 -

C 223–86: Instructiuni tehnice cu privire la executia placilor de faianta si celor emailate, fixate pe pereti cu un strat subtire de lipici.

C 35–82: Normativ pentru aranjament si executie. C 197–88: Instructiune tehnica pentru utilizarea chiturilor la lucrarile de etansare a

constructiilor. 10. Normative cu privire la proiectarea si executia instalatiilor de apa si apa uzata: I 22–84 (99): Normativ cu privire la proiectarea si executia conductelor de canalizare si

alimentare cu apa din tuburi de beton comprimat, tuburi de beton armat, tuburi de beton si tuburi din gresie ceramica.

P 28–84: Normativ cu privire la proiectul tehnologic al statiilor de epurare – liniile mecanice si biologice, linia de tratare a namolului si linia de exploatare.

P 28/2–88: Normativ cu privire la proiectul tehnologic al treptei tertiare a statiilor de epurare. NTPA 001: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale efluentului

de apa uzata tratata evacuata in resursele de apa. NTPA 002: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale efluentului

de apa uzata tratata evacuata in canalizare. I 7–91: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor electrice pentru unitatile

consumatoare, cu tensiuni de pana la 1.000 V. I 20–89: Normativ cu privire la proiectarea si executia paratrasnetelor constructiilor. PE 107–78: Normativ cu privire la proiectarea si executia retelelor de cabluri. PE 124–85: Normativ cu privire la alimentarea cu energie a consumatorilor industriali si altii

similari. I 1–78: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor tehnico-sanitare din

PVC neplastifiat. I 9–82: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor sanitare. 11. Normative cu privire la proiectarea si executia programului de realizare a lucrarilor de constructii: C 16–84: Normativ cu privire la indeplinirea lucrarilor de constructii si utilizarea

echipamentului aferent in timpul sezonului rece. 12. Normative cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de constructie: C 167–77: Reglementari cu privire la continutul si procedura de intocmire, completare si

depozitare a cartii “as built” a constructiilor. C 56–85: Normativ cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de

constructii. C 204–80: Normativ cu privire la procedurile de verificare a lucrarilor de montaj a

echipamentelor si instalatiilor tehnologice ale obiectivelor de investitii. C 150–84: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile

civile, industriale si agricole. I 12–78: Normativ cu privire la executia sarcinilor de presiune pentru conductele de otel. C 204–80: Normativ cu privire la verificarea calitatii lucrarilor de montaj a echipamentelor si

instalatiilor, la locatia lucrarilor de investitii. C 150–84: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile

civile, industriale si agricole. I 27–82: Instructiuni tehnice cu privire la stabilirea si verificarea calitatii la scara ale

conexiunilor sudate ale conductelor tehnologice. 13. Reglementari tehnice cu privire la conditiile stabilite prin Legea nr. 10/1995: Reglementarea privind protectia lucrarilor si igiena in constructii– 1993. C 300–94: Normativ cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii

lucrarilor si pentru instalatiile aferente. 14. Usi, ferestre si lucrari de finisaj


- 98 -

C 185–78: Instructiuni tehnice cu privire la manipularea, livrarea, depozitarea, transportul si instalarea usilor si ferestrelor din PVC ale constructiilor.

C 199–79: Instructiuni tehnice cu privire la livrarea, depozitarea, transportul si instalarea tamplariei de lemn a constructiilor.

C 47–86: Instructiuni tehnice cu privire la utilizarea si instalarea ferestrelor si altor componente de sticla ale constructiilor.

C 3–76: Normativ cu privire la executia zugravelilor. C 139–87: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a metalului din elementele de

constructie. I 14–76: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a elementelor metalice

incastrate. C 210–82: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a bazinelor de beton armat

pentru neutralizarea si tratarea apelor industriale. C 219–85: Normativ cu privire la structura si executia podelelor anti-corozive. 15. Drumurile si refacerea lor C 182–87: Normativ cu privire la executia mecanica a talpii de fundatie a drumurilor. C 79–80: Normativ cu privire la proiectarea, executia si receptia drumurilor industriale. C 22–92: Normativ cu privire la executia invelisurilor din beton ciment ale drumurilor. C 82–86: Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executia si intretinerea drumurilor din

curtile cladirilor. 3.1.9.1.3 Standarde aplicabile in constructii

1. Generale STAS 10716-76: Constructii hidrotehnice. Scheme de amenajare hidroenergetice.

Semne conventionale si simboluri. STAS 855-79: Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru

constructiile din beton si beton armat. STAS 10265-75: Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si

notiuni de baza. SR 8591/1997: Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare. STAS 8558-78: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea

incombustibilitatii materialelor de constructii. STAS 7771/1-81: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea rezistentei la foc

a elementelor de constructie. 2. Reguli generale de calcul STAS 9165-72: Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni

seismice. STAS 10100/0-75: Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor. STAS 10101/2-75: Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare. STAS 10101/23-75: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperature exterioara. STAS 10101/0-A-77: Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru

constructii civile si industriale. STAS 10101/2A2-78: Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare.

Incarcari datorate podurilor rulante. STAS 10101/1-78: Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente. STAS 10101/23A-78: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare in

constructii civile si industriale. STAS 10101/2A1-87: Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru

constructii civile, industriale si agrozootehnice. STAS 10101/20-90: Actiuni in constructii. Incarcari date de vant. STAS 10101/21-92: Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada. STAS 3684-71: Scara intensitatilor seismice.


- 99 -

SR 11100/1-93: Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei. STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului

Republicii Socialiste Romania. SR EN ISO 14688-2/2005: Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea

pamanturilor. Partea 2 – Principii pentru o clasificare. STAS 3300/2-85: Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii

directe. STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul. SR EN 1536/2004 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati STAS 2745-90: Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode

topografice. STAS 2561/3-90: Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare. 3. Reguli de calcul pentru structurile constructiei STAS 10102-75: Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi

fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor. STAS 10103-76: Constructiile din otel. Principii fundamentale de calcul. STAS 10104-83: Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul

elementelor structurale. SR EN 1995-1-1/2004. Eurocod 5. Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1. Generalitati.

Reguli commune si reguli pentru cladiri. STAS 857-83: Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii

tehnice de calitate. SR EN 1928/2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de material

plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea etanseitatii la apa. STAS 9274-79: Constructii industriale. Capace din table striate pentru canelele

interioare, goluri de acces si goluri de montaj. STAS 10109/1-82: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie.

Calculul si alcatuirea elementelor. STAS 3430-81: Constructiile civile, industriale si zootehnice. Pardoseli. Clasificare. STAS 2355/1-85: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de

hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie. STAS 2355/3-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din

materiale bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriptii generale de proiectare si executie.

STAS 2965-87: Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare. STAS 10107/2-92: Constructiile civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi

si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire.

STAS 2355/2-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie.

STAS 10107/0-90: Constructiile civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.

SR EN 12794/2006 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie. STAS 7721-99: Tipare metalice pentru pentru elementele prefabricate din beton armat

si beton pre-comprimat. Conditii tehnice de calitate. 4. Prevederi pentru stabilirea si calcularea lucrarilor hidrologice STAS 4273-83: Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta. STAS 2448-82: Canalizari. Camine de vizitare. Prevederi de proiectare. SR EN 752-3/1998. Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3. Prescriptii generale de

proiectare. STAS 12594-87: Canalizari. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare .


- 100 -

STAS 3051-91: Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare.

5. Drumurile de comunicare SR 1120-82: Lucrari la drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de

macadam semipenetrat si penetrate. Conditii tehnice de calitate SR 174-1/2002: Lucrari la drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la

cald. Conditii tehnice de calitate. STAS 8840-83: Lucrari de drumuri. Straturi de fundatie din pamanturi stabilizate

mecanic. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 2914-84: Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de

calitate. SR 179:1995 Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 6400-84: Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice

generale de calitate. STAS 863-85. Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de

proiectare. STAS 175-87: Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la

cald. Conditii tehnice generale de calitate. SR 599-2004: Lucrari la drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii de calitate. STAS 10796/3-88: Lucrari de drumuri. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de

asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare. STAS 1598/1-89: Lucrari de drumuri. Incadrearea imbracamintilor la lucrari de

constructii noi si modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de executie.

STAS 2900-89: Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor. STAS 10144/2-91: Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prescriptii de

proiectare. 6. Protectia anti-coroziva a constructiilor STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.

Pregatirea mecanica a suprafetelor. STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate. Electrod

de referinta Cu/CuSO4. SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea

conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine

STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie.

STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditiile tehnice generale.

STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel.

STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive.

STAS 7335/9-88: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Protectia catodica si legarea la pamant cu anozi reactivi metalici. Prescriptii generale.

SR 7335/11-2001: Protectie anticorosiva. Constructii metalice ingropate. Prescriptii pentru executia si montarea statiilor de protectie cu redresor.

7. Metalurgia feroasa STAS 438/1-89: Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald.

Marci si conditii tehnice de calitate.


- 101 -

STAS 438/2-91: Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata. SR 438/3-98: Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate SR EN 10025 Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii STAS 505-86: Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate. SR EN 10279/2002 Profile U de otel laminat la cald. Tolerante la forma, dimensiuni si la

masa. SR EN 10024/1998 Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante la forma si la

dimensiuni. SR EN 10055/2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din otel.

Dimensiuni si tolerante la forma si la dimensiuni. STAS 908-90: Otel laminat la cald. Banda. STAS 1946-80: Otel laminat la cald. Tabla neagra. STAS 2028-80: Otel laminat la cald. Tabla zincata. STAS 2029-80: Otel laminat la cald. Tabla ondulata. STAS 3480-80: Otel laminat la cald. Tabla striata. STAS 6482/2-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Sarma

neteda. STAS 6482/3-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Sarma

ampentata. STAS 6482/4-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat.

Toroane. 8. Sudarea, lipirea si taierea metalelor SR EN 612/2006 Jgheaburi de streasina cu pereti frontali rigidizati cu bordaj si burlane

pentru apa pluviala cu imbinari petrecute, realizate din foi metalice. SR EN 607/2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si

metode de incercare. 9. Materialele de constructie si silico-ceramica SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton. SR 662-2002: Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice

de calitate. SR 667-2000: Agregate naturale si piatra procesata pentru lucrari de drumuri.

Conditii tehnice de calitate. 10. Straturi de legatura SR EN 197-1/2002: Ciment. Partea 1.Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale

cimenturilor uzuale. SR EN 459-1/2003: Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, caracteristici si criterii de

conformitate SR EN 13279-1/2005 Ipsos si tencuieli de ipsos. Partea 1. Definitii si conditii. SR EN 197-1/2002. Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate

ale cimenturilor uzuale SR 3011-96: Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la

agresivitatea apelor cu continut de sulfati. SR 7055-96: Ciment alb Portland. SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare

si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

SR EN 998-2/2002 Specificatii ale mortarelor pentru zidarie. Partea 2 Mortare pentru inzidire.

SR EN 206-1/2002 Beton. Partea 1. Specificatie, performanta, productie si conformitate. STAS 6102-86: Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice

de calitate.


- 102 -

SR EN 1338/2004: Pavele de beton. Conditii si metode de incercari SR EN 1340/2004: Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari. SR EN 934-2/2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2. Aditivi pentru beton.

Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare. 11. Elemente ceramice STAS 6748-81: Portelan si faianta. Terminologia defectelor. SR EN 771-1/2003 Specificatii ale elmentelor pentru zidarie. Partea 1. Elemente pentru

zidarie de argila arsa. SR EN 14411/2007 Placi si dale ceramice. Definitii, clasificare, caracteristici si marcare. STAS 8080-76: Gresie ceramica antiacida. Caramizi normale si pline. 12. Materiale pentru izolare si etansare SR 138-94: Cartoane bitumate. STAS 8622-88: Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice

generale de calitate. 13. Elementele din lemn semifabricate SR EN 1313-2+AC:2001: Lemn rotund si cherestea. Abateri admisibile si dimensiuni

preferentiale pentr cheresteaua de foioase. SR EN 942-2007: Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului. SR EN 844-6: 2000: Lemn rotund si cherestea. Terminologie. Termeni referitori la

dimensiunile cherestelei. 14. Elemente din lemn finisat STAS 799-88: Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale. 15. Materiale de plastic SR EN ISO 472/203: Materiale plastice. Vocabular. 16. Lucrari de construcţii din beton SR EN 1097/98 – 2002 – Partile 1 -9. Incercari pentru determinarea caracteristicilor fizice si

mecanice ale agregatelor. SR EN12620/2003. Agregate pentru beton; SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton SR EN12620/2003. Agregate pentru beton; SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton SR 138/1994. Carton bituminat SR EN 14216/2004. Ciment. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale

cimenturilor special cu caldura de hidratare foarte redusa SR EN 1008/2003. Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare

si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa pentru preparare beton.

SR 3011/1996 – Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati;

SR 3011/1996/A1 - 1999 – Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati

SR EN 480/2003 Partile 1 – 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta; SR EN 934-3/2003. Aditivi pentru, mortar. Definitii, conditii, conformitate, marcare si

etichetare. SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea

conformitatii. SR EN 480/2003 Partile 1 – 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta; SR EN 934-2/2003. Aditivi pentru beton,. Definitii, conditii, conformitate, marcare si

etichetare. SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea

conformitatii. SR EN 206-1/2002. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate;


- 103 -

SR EN 206-1/2002/A1 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate; SR EN 206-1/2002/A2 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate SR EN 12504/2002. Incercari pe beton in structura. Partea 1. Carote. Prelevare,

examinare,si incercari la compresiune; Partea 2 – Incercari nedistructive. Determinarea indicelui de recul

SR EN 13198/2004. Produse prefabricate de beton. Mobilier pentru strada si gradina. SR EN 1340/2004. Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari SR EN 14879-5:2008 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru

protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv. Partea 5: Placari pe componente de beton

SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru clădiri. Anexa nationala

SR EN 1323:2008 Adezivi pentru plăci ceramice. Placa de beton pentru încercare SR EN 12794+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie SR EN 13224+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de planseu cu nervuri SR EN 15304:2007 Determinarea rezistentei la înghet-dezghet a betonului celular

autoclavizat SR EN 13791:2007/C91:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din

structuri si din elemente prefabricate SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Determinarea continutului de dioxid de

carbon agresiv din apa SR EN 14843:2007 Produse prefabricate de beton. Scari SR EN 14991:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de fundatie SR EN 14992:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de pereti SR EN 1739:2007 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinărilor între elementele

prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structură poroasa, sub efectul fortelor din planul elementelor

SR EN 14629:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor din beton. Metode de încercare. Determinarea continutului de clorură în betonul întărit

SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate

STAS 438/1-89/A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate

SR EN 14879-3:2007 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placări pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv. Partea 3: Strat de acoperire pe componente de beton

SR EN 480-1:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Metode de încercare. Partea 1: Beton si mortar de referinta pentru încercari

SR EN 1916:2003/AC:2007 Tuburi si accesorii de beton simplu, beton slab armat si beton armat SR EN 1917:2003/AC:2007 Camine de vizitare si camine de racord sau de inspectie de beton

simplu, beton slab armat si beton armat SR EN 480-14:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 14:

Determinarea efectului asupra tendintei de coroziune a otelului pentru armare prin metoda electrochimică potentiostatica

SR EN 13747:2006/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de plansee SR EN 13369:2004/AC:2007 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton SR EN 13225:2005/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structură SR EN 12620:2003/C91:2007 Agregate pentru beton


- 104 -

SR 13515-2:2007 Otel pentru armarea betonului. Îmbinări mecanice cap la cap pentru bare. Partea 2: Metode de încercare

SR 13515-1:2007" "Otel pentru armarea betonului. Îmbinări mecanice cap la cap pentru bare. Partea 1: Conditii

SR 13513:2007 Îmbinări mecanice ale barelor pentru armarea betonului SR EN 13412:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercări. Determinarea modulului de elasticitate la compresiune

SR EN 14497:2004/AC:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea stabilitătii infiltrării

SR EN 14844:2007 Produse prefabricate de beton. Chesoane subterane SR EN 1504-6:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitătii. Partea 6: Ancorarea armăturii

SR EN 1504-7:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitătii. Partea 7: Protectia armăturii împotriva coroziunii

SR EN 15183:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Încercarea de evaluare a protectiei împotriva coroziunii

SR EN 15184:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Aderenta prin forfecare a cordonului de sudură a armăturii (încercarea prin smulgere)

SR EN 480-2:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 2: Determinarea timpului de priză

SR EN 490:2005/A1:2006 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placări de pereti. Specificatii de produse

SR EN 1992-3:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3: Silozuri si rezervoare

SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificatie, performantă, productie si conformitate. Document national de aplicare a SR EN 206-1

SR EN 13108-5:2006 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu continut ridicat de mastic

SR EN 1340:2004/AC:2006 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de încercări SR EN 1339:2004/AC:2006 Dale de beton. Conditii si metode de încercări SR EN 1338:2004/AC:2006 Pavele de beton. Conditii si metode de încercări SR EN 13369:2004/A1:2006 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton SR EN 14188-3:2006 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 3: Specificatii pentru

produse prefabricate de colmatare a rosturilor SR EN 14437:2006 Determinarea rezistentei la ridicare a tiglelor de argilă arsă sau de

beton montate pe acoperis. Metodă de încercare a sistemului de acoperis

SR EN 1504-3:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calitătii si evaluarea conformitătii. Partea 3: Reparatie structurală si nestructurală

SR EN 680:2006 Determinarea contractiei la uscare a betonului celular autoclavizat SR EN 934-2:2003/A2:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Partea 2: Aditivi pentru beton.

Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6: Esantionare, control si

evaluare a conformitatii SR EN 1504-10:2004/AC:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton. Defintii, conditii, controlul si evaluarea calitătii. Partea 10:


- 105 -

Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitătii lucrărilor

SR EN 480-4:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 4: Determinarea exudarii betonului

SR EN 480-12:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 12: Determinarea continutului de alcalii din aditivi

SR EN 491:2006 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placări de pereti. Metode de încercare

SR EN 12504-3:2006 Încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea fortei de smulgere

SR EN 934-4:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Aditivi pentru paste pentru cabluri pretensionate. Partea 4: Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 12390-1:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 1: Formă, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare

SR EN 12390-5:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 5: Rezistenta la întindere prin încovoiere a epruvetelor

SR EN 12390-6:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistenta la întindere prin despicare a epruvetelor

SR EN 12390-7:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 7: Densitatea betonului întărit SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli

generale - Calculul comportarii la foc SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton

- Proiectare si prevederi constructive SR EN 1994-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton Partea

2: Reguli generale si reguli pentru poduri SR EN 480-5:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 5:

Determinarea absorbtiei capilare SR EN 480-6:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Metode de încercare. Partea 6:

Analiză în infrarosu SR EN 480-11:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 11:

Determinarea caracteristicilor porilor de aer în betonul întarit SR EN 14618:2006 Piatra aglomerata. Terminologie si clasificare SR EN 1994-1-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton. Partea

1-2: Reguli generale - Calculul structurilor la foc SR EN 1504-8:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 8: Controlul de calitate si evaluarea conformitatii

SR EN 1354:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului cu agregate usoare cu structură deschisă

SR EN 13747:2006 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de plansee SR EN 1504-1:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitătii. Partea 1: Definitii

SR EN 679:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului celular autoclavizat

SR EN 10080:2005 Oteluri pentru armarea betonului. Oteluri sudabile pentru beton armat. Generalitati

SR EN 13877-3:2005 Îmbracaminti rutiere de beton. Partea 3: Specificatii pentru gujoanele utilizate la îmbracamintile de beton

SR EN 14188-2:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 2: Specificatii pentru produsele de colmatare aplicate la rece


- 106 -

SR EN 1771:2004/AC:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea injectabilitătii si încercarea de despicare

SR EN 13263-2:2005 Silice ultra fină pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformitătii SR EN 13263-1:2005 Silice ultra fina pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii si criterii de

conformitate SR EN 934-3:2004/AC:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar

de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare SR EN 1168:2005 Produse prefabricate de beton. Fâsii cu goluri SR EN 206-1:2002/A2:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate SR EN 771-3:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente pentru

zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare) SR EN 771-4:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru

zidarie de beton celular autoclavizat SR EN 490:2005 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placari de

pereti. Specificatii de produse SR EN 1504-4:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 4: Lipire structurala

SR EN 1504-5:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 5: Produse de injectie în beton

SR EN 934-2:2003/A1:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 1504-2:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 2: Sisteme de protectie de suprafata pentru beton

SR EN 13877-2:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 2: Caracteristici functionale pentru structurile rutiere de beton

SR EN 13877-1:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 1: Materiale SR EN 14188-1:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 1: Specificatii pentru

produsele de colmatare aplicate la cald SR EN 13225:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structura SR EN 13693:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente speciale de acoperis SR EN 206-1:2002/A1:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate SR 2970:2005 Stâlpi prefabricati din beton armat si beton precomprimat pentru linii

electrice aeriene. Conditii tehnice generale de calitate SR EN 60745-2-12:2005 Unelte electrice cu motor portabile. Securitate. Partea 2-12: Prescriptii

particulare pentru vibratoarele de beton SR EN 12843:2005 Produse prefabricate de beton. Stâlpi SR EN 12629-5-4:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de

calciu. Securitate. Partea 5-4: Masini pentru izolat conducte de beton SR EN 12629-6:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de

calciu. Securitate. Partea 6: Echipamente fixe si mobile pentru fabricat produse din beton armat

SR EN 934-3:2004 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 772-11:2003/A1:2004Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei, a elementelor pentru zidarie de argila


- 107 -

SR EN 523:2004 Teci de banda de otel pentru cabluri de precomprimare. Terminologie, conditii, control de calitate

SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri

SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri

SR EN 1771:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea injectabilitătii si încercarea de despicare

SR EN 1520:2003/AC:2004 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structură deschisă

SR EN 1504-10:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul si evaluarea calitătii. Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitătii lucrărilor

SR EN 14498:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Variatii de volum si de masă ale produselor de injectie la cicluri de uscare în aer si conservare în apă

SR EN 14497:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea stabilitătii infiltrării

SR EN 14406:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea raportului de expansiune si evolutia expansiunii

SR EN 14187-7:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 7: Metoda de încercare pentru determinarea rezistentei la flacără

SR EN 14187-3:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 3: Metoda de încercare pentru determinarea caracteristicilor de auto-nivelare

SR EN 14187-2:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 2: Metoda de încercare pentru determinarea timpului de întărire

SR EN 14117:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea timpului de scurgere a produselor de injectie pe bază de ciment SR EN 14068:2004Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea impermeabilitătii la apă a fisurilor injectate fără pătrundere în beton

SR EN 13894-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea oboselii sub sarcină dinamică. Partea 1: În timpul întăririi

SR EN 13880-6:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 6: Metoda de încercare pentru prepararea probelor de încercat

SR EN 13880-13:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 13: Metoda de încercare pentru determinarea întinderii discontinue (încercarea de aderentă)

SR EN 13880-12:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 12: Metoda de încercare pentru prepararea probelor de beton pentru încercarea de aderentă (compozitie)

SR EN 13863-2:2004 Îmbracaminti de beton. Partea 2: Metoda de încercare pentru determinarea aderentei între doua straturi

SR EN 13863-1:2004 Îmbracaminti de beton. Partea 1: Metoda de încercare nedistructiva pentru determinarea grosimii dalei de beton

SR EN 13529:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Rezistentă la atac chimic puternic


- 108 -

SR EN 1340:2004 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de încercari SR EN 13396:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercări. Măsurarea penetrării ionilor de clor SR EN 1339:2004 Dale de beton. Conditii si metode de încercari SR EN 1338:2004 Pavele de beton. Conditii si metode de încercari SR EN 13369:2004 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton SR EN 13295:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercări. Determinarea rezistentei la carbonatare SR EN 13062:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercări. Determinarea tixotropiei produselor de protectie a armăturii

SR EN 12637-3:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercare. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 3: Efectul produselor de injectie asupra elastomerilor

SR EN 12637-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 1: Compatibilitatea cu betonul

SR EN 12620:2003/AC:2004 Agregate pentru beton SR EN 12618-3:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercare. Partea 3: Determinarea aderentei produselor de injectie, cu sau fără cicluri termice. Metoda prin forfecare oblică

SR EN 12618-2:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercare. Partea 2: Determinarea aderentei produselor de injetie, cu sau fără cicluri termice. Aderentă prin tractiune

SR EN 12618-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Partea 1: Aderenta si capacitatea de alungire a produselor de injectie cu ductilitate limitata

SR EN 12617-2:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Partea 2: Contractia produselor de injectie pentru fisuri formulate cu polimeri: contractie volumica

SR EN 12617-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Partea 1: Determinarea contractiei liniare pentru polimeri si sisteme de protectie a suprafetei (SPS)

SR EN 12614:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea temperaturii de tranzitie vitroasă a polimerilor

SR EN 12504-4:2004 Încercare pe beton. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a ultrasunetelor

SR EN 12269-2:2004 Determinarea comportării la aderentă între armătura de otel si betonul celular autoclavizat prin metoda încercării de grindă. Partea 2: Încercare la termen lung

SR EN ISO 3766:2004 Desene de constructii. Reprezentarea simplificată a armăturilor pentru beton

SR EN 12326-1:2004 Produse de ardezie si piatra pentru învelitori si placari discontinue. Partea 1: Specificatie de produs

SR EN 12001:2004 Masini pentru transportat, pulverizat si punere în opera a betonului si mortarului. Cerinte de securitate

SR EN 771-3:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare)

SR EN 845-2:2004 Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 2: Buiandrugi


- 109 -

SR EN 771-4:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat

SR EN 13584:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea deformării la compresiune pentru produse de reparare

SR EN 13580:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Absorbtia apei si rezistenta la alcalii pentru impregnarea hidrofobă

SR EN 13579:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Încercarea de uscare pentru impregnare hidrofobă

SR EN 13578:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Compatibilitate pe beton umed

SR EN 1520:2003 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton SR EN ISO 4624:2003 Vopsele si lacuri. Încercare la tractiune SR EN 480-10:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 10:

Determinarea continutului de alcalii din aditivi SR EN 1352:2003 Determinarea modulului static la compresiune a betonului celular

autoclavizat si a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa SR EN 1351:2003 Determinarea rezistentei la încovoiere a betonului celular autoclavizat SR ENV 1504-9:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 9: Principii generale pentru utilizarea produselor si sistemelor

SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 480-8:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 8: Determinarea continutului de material conventional uscat

SR EN 12617-4:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Partea 4: Determinarea contractiei si expansiune

SR EN 12617-3:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Partea 4: Determinarea contractiei la termene timpurii pentru produsele de aderentă structurală

SR EN 12350-7:2003 Încercare pe beton proaspat. Partea 7: Continut de aer. Metode prin presiune

SR EN 12350-3:2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 3: Încercare Vebe SR EN 12350-2:2003 Încercare pe beton proaspat. Partea 2: Încercare de tasare SR EN 12350-1:2003 Încercare pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare SR EN 480-13:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Metode de încercare. Partea 13:

Mortar de zidărie de referintă pentru încercări asupra aditivilor de mortar

SR EN 1917:2003 Camine de vizitare si camine de racord din beton simplu, beton slab armat si beton armat

SR EN 1916:2003 Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat SR EN 12192-1:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Analiză granulometrică. Partea 1: Metodă de încercare pentru componentele uscate ale mortarului gata de utilizare

SR EN 12063:2003 Executia lucrărilor geotehnice speciale. Pereti din palplanse SR EN 13894-2:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercări. Determinarea oboselii sub sarcină dinamică. Partea 2: După întărire


- 110 -

SR EN 13733:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea durabilitatii agentilor de lipire structurala

SR EN 13581:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea pierderii de masa a betoanelor hidrofuge prin încercare dupa înghet-dezghet

SR EN 1062-6:2003 Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de acoperire pentru zidărie si betoane exterioare. Partea 6: Determinarea permeabilitătii la dioxid de carbon

SR EN 990:2003 Metode de încercare pentru verificarea protectiei împotriva coroziunii armaturilor din betonul celular autoclavizat si betonul cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, încercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

SR EN 13057:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea rezistentei la absorbtie capilara

SR EN 13395-4:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea lucrabilitătii. Partea 4: Aplicarea mortarului de reparatie la planseu

SR EN 13395-3:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea lucrabilitătii. Partea 3: Încercare pentru curgerea betonului de reparare

SR EN 13395-2:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea lucrabilitătii. Partea 2: Încercare pentru curgerea pastei sau mortarului

SR EN 13395-1:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea lucrabilitătii. Partea 1: Încercare de curgere a mortarelor tixotropice

SR EN ISO 15630-3:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de încercare. Partea 3: Armaturi precomprimate

SR EN ISO 15630-2:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de încercare. Partea 2: Plase sudate

SR EN ISO 15630-1:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de încercare. Partea 1: Bare, sârme laminate si sârme pentru armarea betonului

SR ENV 13381-6:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 6: Protectie aplicata pe stâlpi de otel umpluti cu beton

SR ENV 13381-5:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 5: Protectie aplicata pe elemente compozite de beton/tabla profilata de otel

SR ENV 13381-3:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 3: Protectie aplicata pe elemente de beton

SR ENV 13381-2:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 2: Membrane de protectie verticale

SR EN 12970:2003 Mastic asfaltic pentru hidroizolare. Definitii, conditii si metode de încercare


- 111 -

SR EN 13294:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Timpi de decofrare

SR EN 772-20:2003 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 20: Determinarea planitatii elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra naturala si artificiala

SR EN 772-15:2003 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 15: Determinarea permeabilitatii la vaporii de apa a elementelor pentru zidarie de beton celular autoclavizat (BCA)

SR EN 772-11:2003 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei a elementelor pentru zidarie de argila

SR EN 12696:2002 Protectia catodica a otelului în beton SR EN 12636:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercare. Determinarea aderentei beton pe beton SR EN 12615:2002 Produse si sisteme pentru repararea structurilor de beton. Metode de

încercare. Determinarea rezistentei la forfecare SR EN 12504-2:2002 Încercari pe beton în structuri. Partea 2: Încercari nedistructive.

Determinarea indicelui de recul SR EN 12504-1:2002 Încercari pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare

si încercari la compresiune SR EN 12390-8:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 8: Adâncimea de patrundere a apei

sub presiune SR EN 12390-7:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 7: Densitatea betonului întarit SR EN 12390-6:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 6: Rezistenta la întindere prin

despicare a epruvetelor SR EN 12390-5:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 5: Rezistenta la întindere prin

încovoiere a epruvetelor SR EN 12390-4:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 4: Rezistenta la compresiune.

Caracteristicile masinilor de încercare SR EN 12390-3:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a

epruvetelor SR EN 12390-2:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea

epruvetelor pentru încercari de rezistenta SR EN 12390-1:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii

pentru epruvete si tipare SR CR 13902:2002 Metode de încercare pentru determinarea raportului apă/ciment în

betonul proaspăt SR CR 13901:2002 Utilizarea conceptului de familii de beton pentru producerea si

controlul conformitătii betonului SR EN 13687-3:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 3: Cicluri termice fara imersare în saruri de dezghet

SR EN 13687-2:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 2: Cicluri de jeturi de apa (soc termic)

SR EN 13687-1:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 1: Cicluri de înghet-dezghet cu imersare în saruri de dezghet

SR EN 934-6:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Partea 6: Esantionare, control si evaluare a conformitătii


- 112 -

SR EN 934-4:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 4: Aditivi pentru paste pentru cabluri pretensionate. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 1877-2:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Functiile reactive ale răsinilor epoxidice. Partea 2: Determinarea functiilor amine prin indicele de bazicitate total

SR ENV 13670-1:2002 Executia structurilor de beton. Partea 1: Conditii comune SR EN 12839:2002 Produse prefabricate de beton. Elemente pentru împrejmuiri SR EN 13687-5:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 5: Rezistenta la soc din temperatura

SR EN 13687-4:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea capabilitătii termice. Partea 4: Cicluri termice în stare uscată

SR EN 1877-1:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Functiile reactive ale răsinilor epoxidice. Partea 1: Determinarea echivalentului epoxid

SR EN 1799:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Încercari de determinare a aptitudinii de utilizare a adezivilor de lipire structurala pentru aplicare pe suprafete de beton

SR EN 1766:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Beton de referinta pentru încercari

SR EN 1738:2002 Determinarea tensiunilor din otel în elementele armate neîncărcate realizate din beton celular autoclavizat"

SR EN 1737:2002 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor sudate ale plaselor si carcaselor armate pentru elemente prefabricate confectionate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1543:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea dezvoltarii rezistentei la întindere a polimerilor

EN 1542:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Masurarea aderentei prin tractiune directa

SR EN 12350-6:2002 Încercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate SR EN 12350-5:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 5: Încercare cu masa de răspândire SR EN 12190:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea rezistentei la compresiune a mortarului de reparatii

SR CR 13962:2002 Ghid pentru aplicarea componentelor de beton cu agregate usoare (LAC) în structuri

SR EN 1240:2002 Adezivi. Determinarea indicelui de hidroxil si/sau a continutului de hidroxil

SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate SR EN 1770:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea coeficientului de dilatare termica SR EN 1521:2001 Determinarea rezistentei la încovoiere a betonului cu agregate usoare

cu structura poroasa (BAUP) SR EN 12189:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercare. Determinarea timpului deschis (a duratei practice de utilizare)


- 113 -

SR EN 12269-1:2001 Determinarea comportării la aderentă între armătura de otel si betonul celular autoclavizat prin metoda încercării de grindă. Partea 1: Încercare la termen scurt

SR EN 1740:2001 Determinarea rezistentei elementelor prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura poroasa sub sarcina longitudinala predominanta (componente verticale)

SR EN 1742:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor între fâsii diferite ale elementelor stratificate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu structura poroasa

SR EN 1741:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor între elementele prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu structura poroasa, sub efectul fortelor care actioneaza în afara planului elementelor

SR EN 1169:2001 Produse prefabricate de beton. Reguli generale pentru controlul productiei la fabricarea produselor de beton fin armat cu fibre de sticlă

SR EN 12192-2:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Analiză granulometrică. Partea 2: Metodă de încercare pentru filerul destinat polimerilor utilizati ca agenti de aderentă

SR EN 772-10:2001 Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 10: Determinarea continutului de umiditate a elementelor pentru zidărie de silico-calcar si de beton celular autoclavizat

SR 9310:2000 Var macinat pentru beton celular autoclavizat SR EN 991:2000 Determinarea dimensiunilor elementelor armate de beton celular

autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structură deschisă SR EN 992:2000 Determinarea masei volumice în stare uscata a betonului cu agregate

usoare cu structura deschisa SR EN 989:2000 Determinarea comportării aderentei dintre armături si betonul celular

autoclavizat printr-o încercare a aderentei prin împingere SR EN 772-2:2000 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 2:

Determinarea procentuala a ariei golurilor din blocurile de beton (prin amprenta pe hârtie)

SR EN 640:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armătură difuză (fără inimă de tablă) inclusiv îmbinări si piese speciale

SR EN 639:1998/C1:1999 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv îmbinări si piese speciale

SR EN 641:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tablă, inclusiv îmbinări si piese speciale

SR EN 1767:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Analiza prin spectrometrie în infrarosu

SR EN 12188:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercare. Determinarea aderentei otel pe otel pentru caracterizarea agentilor de aderenta structurala

SR EN 1356:2000 Încercarea la functionare sub sarcina transversala a elementelor prefabricate armate de beton celular autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1355:2000 Determinarea deformatiilor la compresiune ale betonului celular autoclavizat sau ale betonului cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1353:2000 Determinarea continutului de umiditate a betonului celular autoclavizat


- 114 -

SR EN 639:1998 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv îmbinari si piese speciale

SR EN 641:1998 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabla, inclusiv îmbinari si piese speciale

SR EN 640:1998 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armatura difuza (fara inima de tabla) inclusiv îmbinari si piese speciale

SR EN 642:1998 Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fără inimă de tablă inclusiv îmbinări si piese speciale si conditii specifice referitoare la sârmă de precomprimare pentru tuburi

SR 183-2:1998 Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate în cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate

SR 438-3:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate SR 438-4:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Sârma cu profil periodic

obtinuta prin deformare plastica la rece STAS 5585-71 Încercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la

compresiune al betonului STAS 5511-89 Încercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si armatura.

Metoda prin smulgere STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat.

Reguli si metode de verificare a calitătii STAS 6605-78 Încercarile metalelor. Încercarea la tractiune a otelului beton, a sârmei

si a produselor din sârma pentru beton precomprimat STAS 855-79 Desene tehnice de constructii. Întocmirea desenelor pentru constructii

din beton si beton armat STAS 9329-87 Constructii industriale. Capace prefabricate din beton armat pentru

canale interioare. Forme si dimensiuni STAS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat si

beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului. Sârma rotunda trefilata STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald.

Marci si conditii tehnice de calitate STAS 11133-78 Malaxoare cu actiune periodica pentru prepararea betonului de

ciment, betonului asfaltic si a mortarelor. Parametri principali STAS 7980/1-78 Beton termorezistent usor pe baza de diatomit, cu liant stabilizat.

Conditii tehnice de calitate STAS 6482/4-80 Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat.

Toroane STAS 6482/3-80 Sârma de otel si produse de sârma pentru beton precomprimat. Sârma

ampentata STAS 6482/2-80 Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat.

Sârma neteda STAS 6482/1-73 Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat.

Reguli pentru verificarea calitatii "STAS 7039/3-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din

beton precomprimat vibrat si presat STAS 7039/2-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din

beton precomprimat centrifugat STAS 7039/1-81 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipuri STAS 12089-82 Pompe de beton. Clasificare STAS E 11372-80 Protectia contra coroziunii a constructiilor din beton si beton armat.

Determinarea rezistentei chimice a acoperirilor cu lacuri si vopsele


- 115 -

STAS 2833-80 Încercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului întarit

STAS 4165-88 Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale

STAS 10832-76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate STAS 10265/1-84 Tolerante în constructii. Tolerante la suprafetele din beton aparent STAS 10107/1-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton

armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcătuirea elementelor

structurale din beton, beton armat si beton precomprimat STAS 10102-75 Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi

fundamentale pentru calculul si alcătuirea elementelor STAS 10107/4-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee casetate din beton

armat. Prescriptii de proiectare STAS 10107/3-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee cu nervuri dese din

beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare STAS 10107/2-92 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si

grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire

STAS 12287-85 Încercarile metalelor. Încercari mecanice ale îmbinarilor sudate din bare de otel beton

SR EN 678:1996 Determinarea densitatii aparente în stare uscata a betonului celular autoclavizat

STAS 7209-87 Încercarile metalelor. Încercarea la relaxare a sârmelor si a produselor din sârma pentru beton precomprimat

SR ISO 10287:1995 Otel pentru armarea betonului. Determinarea rezistentei îmbinarilor plaselor sudate

SR ISO 10065:1995 Bare de otel pentru armarea betonului. Incercarea de îndoire-dezdoire

SR EN 12350-4:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare SR CR 12793:2002 Determinarea adâncimii stratului de carbonatare a betonului întărit SR EN 772-6:2002 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 6:

Determinarea rezistentei la tractiune prin încovoiere a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate

SR EN 772-14:2002" "Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 14: Determinarea variatiei dimensionale datorita umiditatii a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate si de piatra artificiala

17. Lucrări de instalare conducte SR EN 10226 – 1/2004. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 – filete exterioare

conice si filete interioare cilindrice. Dimensiuni, tolerante si notare. SR EN 10226 – 1/2004. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 3 – Verificarea cu

ajutorul calibrelor SR ISO 7-1/2000 – Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 – Dimensiuni, tolerante

si notare STAS 2308-81. Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare SR EN 124-96 – Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare si

guri de scurgere in zone carosabile si pietonale. Principii de constructive, incercari tip, marcare, inspectia calitatii)

SR EN 598/2004. Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de canalizare. Conditii si metode de incercare.


- 116 -

SR EN 681/2002. Parti 1-4. Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material pentru garniture de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizarii).

SR EN 10240/2000. Acoperiri de protectie interioara si exterioara pentru tevi de otel. Conditii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald aplicate pe instalatii automate)

SR EN 1264-3/2001 Cupru si aliaje din cupru. Racorduri. Partea 3. Racorduri cu compresiune pentru conducte de material plastic.

SR EN 1092. Flanse si imbinarile lor. Flanse rotunde pentru conducte, robinete, racorduri si accesorii desemnate prin PN. Partea 1/2002 – Flase din otel; Partea 2/2003 – Flanse de fonta; Partea 3/2004 – Flase de aliaj de cupru; Partea 4/2003 – Flase de aliaj de aluminium;

SR EN 13101/2003. Trepte pentru camine de vizitare. Cerinte, marcare, incercari si evaluarea conformitatii

SR EN 10240/2000. Acoperiri de protectie interioare si/ sau exterioare pentru tevi de otel. Conditii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald

SR EN 1452/2003. Partea 1 – 5. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentarea cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata PVC-U. Generalitati, tevi, fitinguri, robinete si echipamente auxiliare, aptitudine de utilizare a sistemului.

SR EN ISO. 15439/2004. Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) si policlorura de vinil clorurate (PVC-C). Specificatii pentru componente si system. Serie metrica.

SR EN 1452/2003. Partea 1 – 5. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentarea cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata PVC-U. Generalitati, tevi, fitinguri, robinete si echipamente auxiliare, aptitudine de utilizare a sistemului.

SR EN 1401-1/2003. Sisteme de canalizare de material plastic ingropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1. Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem;

SR EN 1916/2003. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat; SR EN 1916/2003/AC - 2004. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat; 18. Lucrări de constructii metalice SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu

arc electric a otelurilor cu limita de curgere ridicata; SR EN 1599/1999 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu

arc electric a otelurilor termorezistente. Clasificare; SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu

arc electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina SR EN 1561/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar SR EN 1563/1999. Turnatorie. Fonat cu grafit nodular; SR EN 1563/1999/A1-2003.

Turnatorie. Fonat cu grafit nodular 18. Lucrări de finisaje SR EN 1096/2000 – 2004. Partile 1 – 4. Sticla pentru constructii. Geam peliculizat. SR EN 14178/2004 Partile 1 si 2. Sticla pentru constructii. Produse pe baza de sticla

silico-alcalino-pamantoasa. Partea 1 – Geam float. Partea 2 – Evaluarea conformitatii

SR EN 572-2/2004. Sticla pentru constructii. Produse de baza. Sticla silico-calco-sodica. Partea 2 – Geam float.

SR EN 942/2003 – Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului


- 117 -

3.1.9.2 Lucrări mecanice 3.1.9.2.1 Generalitati

1. O cerinta de baza a Contractului este aceea ca toate materialele si articolele sa fie fabricate/testate/livrate in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

2. Standardele citate in aceasta anexa vor fi aprobate in raport cu Clauza si/sau aspectul relevant si vor oferi un ghid cu privire la cerintele de calitate. Aceasta anexa nu este exhaustiva.

3. Referirea la un Standard implica referirea la toate Standardele asociate sau relationate, la care se face trimitere in cadrul acelui Standard.

4. Anexa include trimiterea la publicatii pentru ghidare in ceea ce priveste practica curenta referitoare la anumite aspecte.

5. Editiile Standardelor aprobate utilizate vor fi acelea de actualitate cu 30 de zile inainte de data de trimitere a ofertelor.

6. Antreprenorului i se poate solicita sa furnizeze orice Standard sau publicatie enumerate in aceasta anexa pentru a fi utilizate de catre Consultantul Supervizare.

3.1.9.2.2 Standarde aplicable SR EN 10243-2:2002 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni.

Partea 2: Piese executate la cald pe masini orizontale de forjat; SR EN 10243-1:2003/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni.

Partea 1: Piese executate la cald pe ciocane matritoare sau prese verticale

SR EN 10243-2:2002/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea 2: Piese executate la cald pe masini orizontale de forjat

SR EN 10250-4:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 4: Oteluri inoxidabile SR EN 10250-3:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 3: Oteluri aliate

speciale SR EN 10250-2:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 2: Oteluri nealiate de

calitate si oteluri speciale SR EN 10250-1:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 1: Conditii generale STAS 1097/2-91 Piese forjate din otel carbon de calitate si aliate pentru cazane si

recipiente sub presiune. Conditii tehnice generale de calitate STAS 2171/2-84 Piese de otel forjate liber. Adaosuri de prelucrare si abateri limita

pentru piese forjate pe ciocane STAS 1306-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Mufe. Dimensiuni STAS 1305-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Mufe reduse. Dimensiuni STAS 1304-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Teuri cu ramificatie redusa.

Dimensiuni STAS 1303-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Coturi, teuri, cruci.

Dimensiuni STAS 1302/2-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Conditii generale STAS 1302/1-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Nomenclator STAS 1802-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Reductii. Dimensiuni STAS 1801-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Nipluri. Dimensiuni


- 118 -

STAS 11520-89 Bare forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate STAS 11519-89 Blocuri forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6092/1-83 Piese forjate din otel. Clasificarea si terminologia defectelor STAS 1804-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Dopuri. Dimensiuni STAS 1803-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Racorduri olandeze.

Dimensiuni SR EN 29104:1997 - Masurarea debitelor fluidelor în conducte închise. Metode de evaluare

a performantei debitmetrelor electromagnetice utilizate pentru lichide; SR EN ISO 748:2002 Masurarea debitelor de fluide în canale închise. Metoda de explorare

a câmpului de viteze SR ISO 1190-1,2:1993 Cupru si aliaje de cupru. Cod de simbolizare. Partea 2: Simbolizarea

starilor. SR EN 13835:2003 Turnãtorie. Fontã austeniticã SR EN 586-3:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 3: Tolerante la

dimensiuni si de formã SR EN 586-2:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 2: Caracteristici

mecanice si proprietati speciale SR EN 586-1:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 1: Conditii

tehnice de inspectie si de livrare SR EN 601:2004 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitia chimicã a

pieselor turnate utilizate în contact cu produsele alimentare STAS 198/2:1992 Aliaje cupru-aluminiu turnate în piese SR EN 604-1:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricate turnate pentru forjare.

Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrare SR EN 1706:2000 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitie chimicã si

caracteristici mecanice SR EN 1559-4:2000 Turnãtorie. Conditii tehnice de livrare. Partea 4: Conditii suplimentare

pentru piesele turnate din aliaje de aluminiu SR ISO 10049:1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metoda vizuala de evaluare a

porozitatii SR EN 604-2:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricat turnat pentru forjare.

Partea 2: Tolerante la dimensiuni si de formã STAS 8589-70 Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta

fluide în instalatii terestre si navale SR 13354:1996 Manometre, vacuummetre si monovacuummetre înregistratoare cu

element elastic SR 3589-8:1994 Manometre, vacuummetre si manovacuummetre indicatoare cu

element elastic. Verificari de receptie SR EN 62271-107:2006 Aparataj de înalta tensiune. Partea 107: Întreruptoare de curent

alternativ cu sigurante fuzibile pentru tensiuni nominale mai mari de 1 kV si mai mici de 52 kV inclusiv

SR ISO 1431-2:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datoritã actiunii ozonului. Partea 2: Incercare la deformare dinamicã

SR ISO 1431-1:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datoritã actiunii ozonului. Partea 1: Incercare la deformare staticã

SR EN ISO 6603-2:2001 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la soc prin perforare a materialelor plastice rigide. Partea 2: Incercarea la soc instrumental

SR EN ISO 6603-1:2001 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la soc prin perforare a materialelor plastice rigide. Partea 1: Incercarea la soc neinstrumental

SR EN ISO 179-1:2001 Materiale plastice. Determinarea proprietãtilor de soc Charpy. Partea 1: Incercarea neinstrumentalã la soc


- 119 -

SR EN ISO 4589-3:2000 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la foc cu ajutorul indicelui de oxigen. Partea 3: Incercarea la temperaturã ridicatã

SR EN 12680-3:2003 Turnatorie. Examinarea cu ultrasunete. Partea 3: Piese turnate din fonta cu grafit nodular

SR EN 1564:1999 Turnatorie. Fonta bainitica. SR EN 1172:2001 Cupru si aliaje de cupru. Tabla si banda pentru constructii SR EN 12420:2002 Cupru si aliaje de cupru. Piese forjate SR EN 13347:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si sârme pentru sudare si pentru lipire

tare SR EN 12164:2003 Cupru si aliaje de cupru. Semifabricat pentru prelucrare mecanica

simpla SR EN 13601:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si sârme de cupru pentru aplicatii

electrice generale SR EN 12167:2002 Cupru si aliaje de cupru. Profile si bare dreptunghiulare pentru

aplicatii generale SR EN 12163:2002 Cupru si aliaje de cupru. Bare pentru aplicatii generale STAS 2841-80 Bare rotunde turnate din aliaje cupru-staniu si din aliaje cupru-zinc SR EN 10293:2005 Oteluri turnate pentru utilizãri generale. SR EN 13157:2004 Instalatii de ridicat. Securitate. Echipament de ridicat cu actionare

manualã SR EN 607:2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si

metode de încercare SR EN 13245-1:2005 Materiale plastice. Profile de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-

U) pentru utilizãri în constructii. Partea 1: Codificarea profilelor de culoare deschisã

SR EN ISO 15493:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U)ti policlorurã de vinil cloruratã (PVC-C). Specificatii pentru componenteti sistem. Serie metricã

SR EN 13598-1:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru bransamenteti sisteme de evacuare îngropate, fãrã presiune. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U), polipropilenã (PP)ti polietilenã (PE). Partea 1: Specificatii pentru fitinguri auxiliare, incluzând camere de inspectie de micã adâncime

SR EN 13566-3:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru repararea retelelor de evacuare îngropate, fãrã presiune. Partea 3: Tubare fortatã, cu tevi continue

SR EN 12842:2004 Racorduri de fontã ductilã pentru sisteme de canalizare de PVC-U sau PE. Conditiiti metode de încercare

SR EN 580:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Metoda de încercare a rezistentei la diclormetan, la o temperatura data (DCMT

SR EN 607:2003 Jgheaburi de scurgere si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de încercare

SR EN 1905:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice. Tevi, fitinguriti materiale de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Metoda de evaluarea a continutului de PVC pe baza continutului total de clor

SR EN 1452-5:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apã. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 5: Aptitudine de utilizare a sistemului


- 120 -

SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare

SR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri

SR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi

SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati

SR EN 1401-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice îngropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem

SR ENV 1401-3:2002 Sisteme îngropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari, fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalare

SR ENV 1329-2:2002 Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor murdareti uzate (la temperaturã scãzutãti ridicatã) din interiorul structurii clãdirilor. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR ENV 1452-6:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu apã. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 6: Ghid de instalare

SR EN ISO 13783:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legãturã duble de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U), rezistente la sarcinã axialã. Metodã de încercare a etanseitãtiiti a rezistentei la tractiune, cu solicitare la încovoiereti presiune internã

SR ENV 1401-2:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice îngropate pentru bransamenteti sisteme de evacuare fãrã presiune. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR ENV 1452-7:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR EN 1453-1:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu pereti structurati pentru evacuarea apelor menajere si apelor uzate (la temperatura joasa si la temperatura ridicata) din interiorul cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi si sistem

SR EN 12200-1:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice neîngropate, pentru scurgerea apelor pluviale, destinate utilizãrii în exterior. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi, fitinguriti sistem

SR ENV 1453-2:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru tevi cu pereti structurati pentru evacuarea apelor menajere (la temperaturã joasãti la temperaturã ridicatã) în interiorul clãdirilor. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR EN ISO 13844:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Imbinãri cu etansare de policlorurã de vinil neplastifiatã pentru utilizare cu tevi de PVC-U. Metoda de încercare a etanseitãtii la presiune negativã

SR EN 580:1997 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Metodã de încercare a rezistentei la diclormetan la o temperaturã datã (DCMT)

SR EN 922:1996 Sisteme de canalizare de tuburi de protectie de materiale plastice. Teviti fitinguri de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U).


- 121 -

Prepararea unei probe pentru determinarea indicelui de viscozitateti calculul valorii K

SR EN 1456-1:2002 Sisteme de canalizare din materiale plastice subterane si de suprafata, sub presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru componente si sistem

STAS 6371-73 Filete metrice ISO de uz general. Profilul nominal STAS 981-74 Filete metrice ISO de uz general. Diametre nominale si pasi STAS 2980/2-85 Filete metrice ISO. Calibre si contracalibre pentru verificarea filetelor

metrice de uz general. Simbolizare si clasificare STAS 8417/2-90 Filete metrice ISO de uz general. Calibre si contracalibre pentru filete

metrice cilindrice. Tolerante de executie si limite de uzura SR ISO 2902:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Vedere de ansamblu SR ISO 2903:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Tolerante SR ISO 2904:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Dimensiuni de bazã SR ISO 2901:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Profil de bazã si profiluri la

maximum de material SR ISO 724:1996 Filete metrice ISO de uz general. Dimensiuni de baza SR EN 61058-1+A1:1998: Întreruptoare pentru aparate. Partea 1: Reguli generale SR EN ISO 4375:2004 Masurarea debitului fluidelor în canale deschise. Sisteme de

suspendare prin cabluri aeriene pentru masurarea pe cursuri de apa SR ISO 9826:2001 Masurarea debitului de lichide în canale deschise. Canale de masurare

Parshall si Saniiri SR ISO/TR 9823:1998 Masurarea debitului de lichid în canale deschise. Metoda explorarii

câmpului de viteze care utilizeaza un numar redus de verticale SR EN 1759-1:2005 Flanse si asamblarile lor. Flanse rotunde pentru tevi, robinete,

racorduri si accesorii, desemnate Class. Partea 1: Flanse de otel, NPS 1/2 pâna la 24

SR EN 12639:2003/AC:2003 Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de încercare la zgomot. Clasele de exactitate 2 si 3

STAS 12476-86 Pompe centrifuge, diagonale si axiale. Nivele admisibile de vibratii SR EN ISO 15493:2004: Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale.

Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U) si policlorurã de vinil cloruratã (PVC-C). Specificatii pentru componente si sistem. Serie metricã

SR ISO 1000:1995 Unitati SI si recomandari pentru utilizarea multiplilor si submultiplilor lor SR CEI 61024-1-1:2000 Protectia structurilor împotriva trasnetului. Partea 1: Principii

generale. Sectiunea 1: Ghid A - Alegerea nivelurilor de protectie pentru instalatiile de protectie împotriva trasnetului

SR CEI 61024-1:1999 Protectia structurilor împotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale

SR EN 14525:2005 Racorduri intermediare pentru flanse si mansoane cu tolerante mari din fonta ductila destinate a fi utilizate la conducte din diferite materiale: fonta ductila, fonta cenusie, otel, PVC-U, PE, fibre-ciment

SR EN 877:2004 Tuburi si racorduri de fonta, asamblarile lor si accesorii destinate evacuarii apelor din cladiri. Conditii, metode de încercare si asigurarea calitatii

SR EN 598:2004 Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de canalizare. Conditii si metode de încercare

SR EN 10029:1995 Table de otel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale cu 3 mm. Tolerante la dimensiuni, de formã si la masã


- 122 -

SR EN 10025-1:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 1: Conditii tehnice generale de livrare

SR EN 10025-3:2004: Produse laminate la cald din oteluri de constructii. Partea 3: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii sudabile cu granulatie fina în stare normalizata/laminare normalizata

SR EN 10025-5:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 5: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii cu rezistenta îmbunatatita la coroziunea atmosferica

SR EN 10210-2:2006/AC:2007 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie finã. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si caracteristici ale profilului

SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie fina. Partea 1: Conditii tehnice de livrare

SR EN 10210-2:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie finã. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si caracteristici ale profilului

SR EN ISO 898-6:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Partea 6: Piulite cu sarcini de probã indicate. Filete cu pas fin

SR EN ISO 898-5:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel carbon si otel aliat. Partea 5: ªtifturi filetate si elemente de asamblare filetate similare care nu sunt supuse eforturilor la tractiune

SR EN ISO 898-1:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel carbon si otel aliat. Partea 1: Suruburi partial si complet filetate si prezoane

SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fonta si otel. Specificatii si metode de încercare

SR EN 10220:2003: Tevi de otel sudate si fara sudura. Dimensiuni si mase liniare SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati SR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi SR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare

STAS 7335/3-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice îngropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel

SR EN 10300:2006 Tevi si racorduri de otel pentru conducte subterane si imersate. Materiale de bitum pentru acoperiri exterioare aplicate la cald

SR EN 1011-3:2002 Sudare. Recomandari pentru sudarea materialelor metalice. Partea 3: Sudarea cu arc electric a otelurilor inoxidabile

SR 13259:1996 Tevi de otel inoxidabil austenitic, sudate longitudinal, pentru utilizari generale

SR ISO 1127:1996 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare conventionale

STAS 10321-88 Tevi rotunde fara sudura, extrudate la cald, din oteluri inoxidabile si refractare


- 123 -

STAS 10358-88 Tevi rotunde fara sudura, trase sau laminate la rece, din oteluri inoxidabile si refractare

SR EN 1124-2:2002 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare sudate longitudinal, de otel inoxidabil cu mufa si capat drept. Partea 2: Sistem S. Dimensiuni

SR ISO 1127:1996/A99:2002 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare conventionale

SR EN 10020:2003 Definirea si clasificarea marcilor de otel SR EN 10312:2003 Tevi de otel inoxidabil sudate pentru transportul lichidelor apoase,

inclusiv apa potabila. Conditii tehnice de livrare SR EN 10216-5:2005 Tevi de otel fara sudura utilizate la presiune. Conditii tehnice de

livrare. Partea 5: Tevi de otel inoxidabil SR EN 1124-1:2002/A1:2005 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare de otel

inoxidabil, sudate longitudinal, cu mufa si capat drept. Partea 1: Cerinte, încercari, control de calitate

SR EN 10217-7:2005 Tevi de otel sudate utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare. Partea 7: Tevi de otel inoxidabil

SR EN 10088-1:2005 Oteluri inoxidabile. Partea 1: Lista otelurilor inoxidabile SR EN 10312:2003/A1:2005 Tevi sudate din otel inoxidabil pentru transportul apei si a altor

lichide apoase. Conditii tehnice de livrare


- 124 -

3.1.9.3 Lucrări de instalaţii electrice 3.1.9.3.1 Lista standardelor, normativelor şi ghidurilor de proiectare de referinţă

1. Seria SR CEI 60364 Instalaţii electrice în construcţii; 2. Seria SR HD 384 Instalaţii electrice în construcţii; 3. SR EN 61557-1:2007 Securitate electrică în reţele de distribuţie de joasă tensiune de 1000 V

c.a. şi 1500 V c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de supraveghere a măsurilor de protecţie. Partea 1: Prescripţii generale

4. SR CEI 60502-2:2006 Cabluri de energie cu izolatie extrudata si accesoriile lor pentru tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) pâna la 30 kV (Um = 36 kV). Partea 2: Cabluri pentru tensiuni nominale de la 6 kV (Um = 7,2 kV) pâna la 30 kV (Um = 36 kV)

5. SR EN 50262:2002/A2:2005 Intrări de cablu (presetupe) cu pas metric pentru instalaţii electrice

6. SR EN 61537 Sisteme trasee de cabluri şi sisteme scară de cabluri pentru poziţionarea cablurilor

7. SR EN 50085-1 Sisteme de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru instalaţii electrice 8. SR EN 50086 Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice 9. STAS 8591/1-91 Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpătură 10. SR EN 60352-2:2006 Conexiuni fără lipire. Partea 2: Conexiuni prin sertizare fără lipire.

Prescripţii generale, metode de încercare şi ghid de utilizare 11. SR EN 60352-5:2002 Conexiuni fara lipire. Partea 5: Conexiuni prin presare fara lipire.

Prescriptii generale, metode de încercare şi ghid de utilizare 12. STAS 1596-71 Papuci presaţi sau turnaţi pentru conductoare multifilare din cupru 13. STAS 243-86 Papuci de cablu ştanţaţi pentru conductoare de cupru 14. STAS 9293-73 Papuci de cablu. Condiţii tehnice generale de calitate 15. STAS 9293/1-85 Papuci de cablu pentru conductoare de cupru. Condiţii tehnice generale 16. STAS 1596-71 Papuci presaţi sau turnaţi pentru conductoare multifilare din cupru 17. SR EN 60947-6-2:2004 Aparataj de joasă tensiune. Partea 6: Echipamente cu funcţii

multiple. Secţiunea 2: Aparate (sau echipament) de comutaţie, de comandă, de protecţie (ACP)

18. SR HD 60364-4-41:2007 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 41: Protecţia împotriva şocurilor electrice

19. SR HD 60364-5-54:2007 (CEI 60364-5-54), Instalaţii electrice de joasa tensiune. Partea 5-54: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pamânt, conductoare de protecţie şi conductoare de echipotentializare

20. SR EN 61140:2002/A1:2007 Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi echipamente electrice

21. SR EN 60204-1:2000 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al masinilor. Partea 1: Cerinte generale

22. STAS 12604/4-89 Protecţia impotriva electrocutarilor. Instalaţii electrice fixe. Prescriptii. 23. STAS 12604/5-90 Protecţia impotriva electrocutarilor. Instalaţii electrice fixe. Prescriptii de

proiectare, executie şi verificare. 24. Normativ I 20-2000 Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului 25. SR EN 50164-2:2003/A1:2007 Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea

2: Prescripţii pentru conductoare şi electrozi de pământ 26. SR EN 60439-1:2001 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 1: Ansamblu

prefabricat de aparataj de joasă tensiune şi ansamblu derivat dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune

27. SR EN 60439-2:2001 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Prescriptii particulare pentru canale de cabluri prefabricate


- 125 -

28. SR EN 60439-3:2001/A1:2001 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 3: Prescriptii particulare pentru ansambluri de aparataj de joasă tensiune destinate instalării în locuri accesibile persoanelor neautorizate în timpul utilizării lor. Tablouri de distributie

29. SR EN 60439-4:2001/A2:2001 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 4: Prescriptii particulare pentru ansambluri pentru santier

30. SR EN 60529:1995/A1:2003 Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP) 31. STAS 5325: Grade normale de protecţie asigurate prin carcase. Clasificare şi metode de

verificare, cu privire la gradul de protecţie împotriva intrării apei şi prafului în cabinele şi dulapurile exterioare)

32. SR EN 60269-1:2008 Siguranţe fuzibile de joasă tensiune. Partea 1: Prescripţii generale 33. SR EN 60309-4:2008 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 4: Prize de curent şi prize

mobile cu întreruptor, cu sau fără dispozitiv de interblocare 34. SR EN 60898+A1:1995 Întreruptoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru

instalaţii casnice şi similare 35. SR EN 60947-1:2001 Aparataj de joasă tensiune 36. SR EN 60947-2:2007 Aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Întreruptoare automate 37. SR EN 60947-3:2001/A1:2003 Aparataj de joasă tensiune. Partea 3: Întreruptoare,

separatoare, întreruptoare-separatoare şi combinaţii cu fuzibile 38. SR EN 60445:2007 Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină,

marcare şi identificare. Identificarea bornelor echipamentelor şi a capetelor conductoarelor 39. SR EN 60446:2008 Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină,

marcare şi identificare. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin reper numeric 40. SR EN 60044-1:2002/A2:2003 Transformatoare de măsură. Partea 1: Transformatoare de

curent 41. SR EN 60129+A1:1996/A2:2004 Separatoare şi separatoare de legare la pământ de curent

alternativ 42. SR EN 60947-4-1:2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare şi demaroare de

motoare. Contactoare şi demaroare electromecanice 43. SR EN 60947-4-2:2001/A2:2007 Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-2: Contactoare şi

demaroare de motoare. Controlere şi demaroare cu semiconductoare pentru motoare de curent alternativ

44. SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru construcţii, din oţeluri de construcţie nealiate şi cu granulaţie fină. Partea 1: Condiţii tehnice de livrare

45. SR EN 10067:1999 Oţel lat cu bulb laminat la cald. Dimensiuni şi toleranţe la formă, la dimensiuni şi la masă

46. SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fontă şi oţel. Specificaţii şi metode de încercare

47. SR EN 61558-2-9:2003 Transformatoare de separare a circuitelor şi transformatoarelor de securitate. Prescriptii;

48. SR EN 60051 Aparate de măsurat electrice indicatoare analogice cu acţiune directă şi accesoriile lor;

49. SR EN 61921:2004 Condensatoare de putere. Baterii de condensatoare pentru compensarea factorului de putere la joasă tensiune

50. SR EN 60931-1:2001/A1:2004 Condensatoare şunt de putere neautoregeneratoare destinate a fi instalate în reţele de curent alternativ cu tensiunea nominală până la 1 kV inclusiv. Partea 1: Generalităţi. Caracteristici funcţionale, încercări şi valori nominale. Reguli de securitate - Ghid pentru instalare şi exploatare

51. SR EN 60044-1:2002/A1:2002 Transformatoare de măsură. Partea 1: Transformatoare de curent;

52. SR EN 60073:2003 Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare. Principii de codificare pentru indicatoare şi organe de comandă;

53. SR EN 60076-1+A11:2001 Transformatoare de putere. Partea 1: Generalităţi


- 126 -

54. SR HD 428.1 S1:2002 Transformatoare trifazate de distribuţie imersate în ulei, 50 Hz, de la 50 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 1: Prescripţii generale şi prescripţii pentru transformatoare cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 24 kV;

55. SR HD 428.2.3 S1:2003 Transformatoare trifazate de distribuţie imersate în ulei, 50 Hz, de la 50 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 2: Transformatoare de distribuţie cu cutii de cablu pe partea de medie tensiune şi/sau pe partea de joasă tensiune. Secţiunea 3: Cutii de cablu de tip 2 destinate utilizării pe transformatoare de distribuţie conforme cu HD 428.2.1;

56. SR HD 538.1 S1:2003/A1:2003 Transformatoare trifazate de distribuţie uscate, 50 Hz, de la 100 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 1: Prescripţii generale şi prescripţii pentru transformatoare cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 24 kV;

57. SR HD 538.2 S1:2004 Transformatoare trifazate de distribuţie uscate, 50 Hz, de la 100 până la 2500 kVA, cu tensiune cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 2: Prescripţii suplimentare pentru transformatoare cu tensiune cea mai înaltă pentru echipament egală cu 36 kV;

58. SR HD 538.3 S1:2004 Transformatoare trifazate de distribuţie uscate, 50 Hz, de la 100 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 3: Determinarea caracteristicii de putere a unui transformator cu curenţi de sarcină nesinusoidali;

59. SR EN 61558-2:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi dispozitivelor analoage;

60. SR EN 62271-200:2004 Aparataj de medie tensiune. Partea 200: Aparataj în carcasă metalică, de curent alternativ şi tensiuni nominale peste 1 kV şi până la 52 kV inclusiv;

61. SR EN 60470:2003 Contactoare de curent alternativ de medie tensiune şi demaroare cu contactoare pentru motoare;

62. SR EN 60947-4-1:2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare si demaroare de motoare. Contactoare si demaroare electromecanice;

63. SR EN 60282-1:2006 Siguranţe fuzibile de medie tensiune. Partea 1: Siguranţe fuzibile limitatoare de curent;

64. SR EN 60644:2002 Specificaţie referitoare la elementele de înlocuire de medie tensiune destinate circuitelor ce conţin motoare;

65. SR EN 54 Sisteme de detectare si de alarmă la incendiu; 66. Ordinul nr.775 din 22 iulie 1998 al ministrului de interne pentru aprobarea Normelor

generale de prevenire şi stingere a incendiilor; 67. Ordinul nr.163 din 28 februarie 2007 al ministrului administraţiei şi internelor pentru

aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor; 68. Hotărârea nr. 1055 din 18 octombrie 2001 privind condiţiile de introducere pe piaţă a

mijloacelor de măsurare; 69. SR EN ISO 6416:2006 Hidrometrie. Măsurarea debitului cu metoda ultrasonică (acustică); 70. STAS 11298-80 Debitmetre electromagnetice pentru lichide. Conditii tehnice de calitate; 71. SR EN ISO 6817:1997 Măsurarea debitului unui lichid conductor în conducte închise.

Metoda cu debitmetre electromagnetice; 72. SR EN ISO 4375:2004 Măsurarea debitului fluidelor în canale deschise. Sisteme de

suspendare prin cabluri aeriene pentru măsurarea pe cursuri de apă; 73. SR ISO 9826:2001 Masurarea debitului de lichide în canale deschise. Canale de masurare

Parshall si Saniiri; 74. SR ISO/TR 9823:1998 Masurarea debitului de lichid în canale deschise. Metoda explorarii

câmpului de viteze care utilizeaza un numar redus de verticale; 75. SR EN ISO 7027:2001 Calitatea apei. Determinarea turbidităţii; 76. SR EN 50131 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei;


- 127 -

77. SR EN 50132 Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţiile de securitate;

78. SR HD 22.12 S2:2007 Conductoare şi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv. Partea 12: Cabluri flexibile cu izolaţie de EPR rezistentă la caldură;

79. SR HD 22.13 S2:2007 Conductoare şi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv. Partea 13: Cabluri flexibile fără halogeni cu emisie redusă de fum;

80. SR EN 60099-4:2005 Descărcătoare. Partea 4: Descărcătoare cu oxizi metalici fără eclatoare pentru reţele de curent alternativ;

BV-CL11-Vol. 3 B_Specificatii Tehnice Generale

Documents

Transcript of BV-CL11-Vol. 3 B_Specificatii Tehnice Generale