Burungiu, Prunici, Solutii de fundarela cladiri industriale.pdf

7/29/2019 Burungiu, Prunici, Solutii de fundarela cladiri industriale.pdf

1/26

SOLUTII DE FUNDARE LA

CLADIRI INDUSTRIALE

Burungiu Ion

Prunici Ion


2/26

1.1.Definitia fundatiei.

Fundatia este elementul de structura a unei constructii,care asigura transmiterea in

bune conditii de rezistenta si stabilitate a sarcinilor exterioare la terenul de

fundare.Fundatia intra in alcatuirea infrastructurii constructiei.

1.2.Elemente necesare pentru proiectarea fundatiei.

-Dimensiunile si gabaritele prescrise ale constructiei

-Actiunile transmise la nivelul superior al fundatiei,natura lor si combinatiile cele mai

defavorabile.

-Reactiunile ce se produc pe suprafetele de contact dintre fundatie si terenul de fundare.-Proprietatile si structura terenului de fundare de pe amplasamentul constructiei.

-Distributia eforturilor unitare pe talpa fundatiei,solicitarile ce iau nastere in corpul

fundatiei,caracteristicile mecanice ale materialelor din care sunt alcatuite.

-Factori exterior existenti sau viitori care pot produce schimbari ale caracteristicilor terenului

de fundare.

Cunoscand toate aceste date,prin proiectarea fundatiilor unei constructii trebuie rezolvateurmatoarele probleme:

-alegerea adancimii de fundare;

-evaluarea conditiilor de stabilitate ale amplasamentului si determinarea capacitatii portante

a terenului de fundare;

-alegerea sistemului de fundare;

-dimensionarea propriu-zisa a fundatiilor.


3/26

1.3.Proiectarea fundatiilor amplasate pe terenuri dificile

a.constructii amplasate pe terenuri macroporice sensibile la umezire.

b.constructii realizate pe versanti sau pe terenuri in panta.

c.constructii realizate in zone cu nivelul panzei freatice ridicat sau in zone mlastinoase.

d.constructii amplasate pe pamanturi lichefiabile.

e.constructii realizate pe pamanturi cu contractii si umflari mari.

f.constructii realizate in zone cu pamanturi avand capacitatea portanta redusa.

1.4.Clasificarea fundatiilor

Pentru a putea transmite sarcinile constructiei la un strat de pamant care se poate prelua in

bune conditii de rezistenta si stabilitate se folosesc diferite solutii constructive,denumite

sisteme de fundare.

Alegerea sistemului de fundare se face in functie de:

-scopul si destinatia suprastructurii;

-adancimea de fundare;

-forma in plan a fundatiilor de suprafata;

-forma fundatiilor de adancime;

-rigiditatea fundatiilor;

-modul in care sunt luate in calcul fortele ce contribuie la stabilitatea fundatiilor;

-pozitia fundatiilor fata de pozitita apelor subterane;

-modul de executie;

-natura solicitarilor la care sunt supuse;

-materialul din care sunt executate.


4/26

1.4.a. In raport cu scopul si destinatia suprastructurii constructiei,fundatiile

sunt:

-pentru constructii agrozootehnice:grajduri,depozite,crescatorii de animale etc;

-pentru cladiri civile si social-culturale:blocuri de locuinte,spitale,teatre,case de cultura,Sali de sport

etc.-pentru constructii industriale:hale,silozuri,castele de apa,rezervoare,cosuri de fum etc.

-pentru constructii speciale:turnuri de radio si televiziune,linii pentru transportul energiei electrice

etc.

-pentru utilaje grele si masini;

-pentru lucrari hidrotehnice:diguri,baraje,ecluze;

-pentru cai de comunicatii si lucrari de arta:drumuri,poduri,viaducte etc.

1.4.b. Functie de adancimea la care este asezata talpa fundatiei fata de cota

terenului natural sau amenajat,fundatiile se pot grupa astfel:

I.Fundatii de suprafata (de mica adancime),folosite atunci cand stratificatia si proprietatile fizico-

mecanice ale terenului la o adancime care sa nu depaseasca 6m.Acestea se mai numesc directe

deoarece talpa fundatiei vine in contact direct cu suprafetele realizate prin sapare;

II.Fundatii de adancime unde adancimea de fundare este mai mare de 6 m intalnite in zone cu

umpluturi,terenuri argiloase,terenuri maloase,prafuri afanate etc.Acestea se mai numesc si fundatii

indirecte,deoarece legatura dintre fundatia propriu-zisa si terenul bun de fundare se realizeaza prin

intermediul unor elemente special numite:piloti,picoti,barete,coloane,chesoane etc.


5/26

Fundatiile de suprafata(mica adancime,directe)

pot fi clasificate dupa forma lor in plan astfel:

I.Fundatii izolate sub stalpi.

II.Fundatii continue din beton si beton armat.

III.Fundatii continue sub stalpi.

IV.Fundatii pe retele de grinzi incrucisate.

V.Fundatii pe radier general.VI.Fundatii sub ziduri cu descarcare pe reazeme.

Fundatiile de adancime(indirecte)

pot fi grupate astfel:

I.Fundatii pe piloti,piloti la diametru mare,coloane.II.Fundatii pe barete sau pereti mulati.

III.Fundatii pe chesoane deschise sau puturi.


6/26

Fundatiile de suprafata (mica adancime,directe)


7/26

Fundatiile de adancime (indirecte)


8/26

Detaliere sisteme de fundare

Fundatiile izolate rigide din bloc si cuzinet - se aplica la structuri de tip cadre (stalpi si grinzi) fie ca

sunt din beton armat sau din metal. Cuzinetul, realizat din beton armat, are rolul de a prelua si repartiza

incarcarile din stalp catre blocul de fundare, realizat din beton simplu, iar acesta la randul sau repartizeaza

incarcarile pe o suprafata mai mare : terenul de fundare.

Fundatiile rigide continue sub ziduri - transmit incarcarile provenite din peretii structurali si

urmaresc conturul acestora. Talpa fundatiei, realizata din beton simplu, este cea care asigura transmiterea

catre sol a incarcarilor ce provin din constructie.

Fundatiile rigide sub ziduri cu descarcari pe reazeme- preiau incarcarile din zidarie prin

intermediul unor grinzi si le transmit catre sol in puncte izolate prin intermediul blocurilor de fundatie.

Fundatiile izolat elastice sunt fundatii ce se utilizeaza in cazul in care nu poate fi adoptata solutia defundatie bloc si cuzinet. Prezinta un consum mai mic de beton, dar acesta trebuie sa fie de calitate superioara

- consuma otel beton in proportie mai mare decat fundatiile rigide.

Fundatiile elastice continue sub ziduri se realizeaza atunci cand portanta terenului este mai mica

fata de incarcarile provenite din constructie, sau la terenuri cu tasare neuniforma.

Fundatiile elastice continue sub stalpi se realizeaza atunci cand portanta terenului este mai mica

dacat incarcarile provenite din stalpi, iar fundatia izolata, fie ea elastica sau rigida, ar prezenta suprafete

foarte mari, nefiind nici economica.

Fundatiile de tip radier se adopta in cazul structurilor cu incarcari foarte mari, cu multe niveluri,

silozuri, buncare, subsoluri, iar portanta terenului de fundare este foarte slaba


9/26

I.Fundatii izolate sub stalpi alcatuite din:a.bloc de beton sau alte materiale

b.bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat

c.elastic.(tip obelisc)

d.pahar.


10/26

I.Fundatii izolate sub stalpi elastici. (tip bloc)-sunt fundatii ce se utilizeaza in cazul in care nu poate fi adoptata solutia de fundatie bloc si cuzinet.Prezinta un consum mai mic de beton, dar acesta trebuie sa fie de calitate superioara - consumul otel

beton in proportie mai mare decat fundatiile rigide.


11/26

I.Fundatii izolate sub stalpi: Bowling, Laon - Suprafata 1.700mp


12/26

I.Fundatii izolate sub stalpi: Magazin BRICORAMA, Laon


13/26

I.Fundatii izolate sub stalpi : pahar.

M.J , Hartennes , Suprafata : 2.250mp


14/26

III.Fundatii continue sub stalpi.

Fundatiile pe grinzi continue sub stalpi se utilizeaza in cazul in care datorita compresibilitatii

pronuntate a terenului de fundare,este necesara o rigidizare a constructiei la nivelul

inferior.Daca este necesara o rigidizare pe ambele directii se poate realiza o retea de grinzi.

In raport cu modul de dispunere in plan a stalpilor,grinzile de fundare pot fi rectilinii,intalnitela hale industriale sau poligonale sau circulare intalnita la castele de apa,turnuri de

racire,cosuri de fum etc.


15/26

IV.Fundatii pe retele de grinzi incrucisate.

-stalpii transmit terenului sarcinile prin grinzile asezate pe doua directii.


16/26

V.Fundaii pe radier general.

-sarcinile sunt transmise pe intreaga suprafata a constructiei in proiectie orizontala

Fundatiile sub forma de radier pot fi:

-sub forma de placi drepte-sub forma de placa si grinzi

-sub forma de planseu ciuperca si stalpi


17/26

V.Fundatii pe radier general.

Bazin de stocare a apei Saint Quentin.


18/26

V.Fundatii pe radier general.

Centrala de beton UNIBETON, Soissons.


19/26

VI.Fundatii sub ziduri cu descarcare pe reazeme.

-transmit incarcarile exterioare terenului de fundare in mod discontinuu,prin blocuri de

fundatie izolata.


20/26

VII. Fundatie WafflematWafflemat este un sistem de fundaie pe soluri intinse. Se creeaz un model de goluri pe partea

inferioara a placi de beton de fundaie. Golurile sunt formate cu Waffleboxes, realizate din injecie

de 100% turnate din plastic reciclat. Betonul este turnat peste Waffleboxes i o serie de grinzi n

dou direcii. Aceste grinzi sprijina direct pe sol.


21/26

VII. Fundatie Wafflemat


22/26

VIII. Fundatie Slab-on-grade

-o placa de beton armata, asezata

direct pe teren, pe margine are o

portiune incorporata in placa care are

rol de grinda de fundare.

Avantajele

-reduce costurile de constructie

-reduce costurile de excavare

-reduce consumul de materialmasa usoara si timp scurt de realizare

se poate elimina drenajul terenului


23/26

Fundatiile de adancime(indirecte)

I.Fundatii pe piloti,piloti la diametru mare,coloane.

-Pilotii pot fi executati din lemn,beton armat,beton precomprimat

sau din metal,cu sectiune plina sau cu gol in sectiunea transversala.

Coloanele se executa in general din materiale granulare


24/26

I.Fundatii pe piloti,piloti la diametru mare,coloane.

Fundatii pe piloti din lemn


25/26


Chesoanele

sunt asemenea unor cutiicu seciune orizontal de form ptrat, drept-

unghiular sau circular, care se coboar nteren, prin spare, pn la stratul bun defundare.

Dup atingerea cotei de fundare, chesonulse umple cu beton, obinndu-se, n acest caz,o fundaie masiv, sau se betoneaz fundul

su sub forma unuiradier.

Fundaiile pe chesoane se pot executa cuurmtoarele tipuri de chesoane:-chesoane plutitoare

-chesoane deschise

-chesoane cu aer comprimat.


26/26


Burungiu, Prunici, Solutii de fundarela cladiri industriale.pdf

Documents

Transcript of Burungiu, Prunici, Solutii de fundarela cladiri industriale.pdf