Bunurile in Dreptul Civil

4
24. Noțiunea bunurilor, corelația bun-lucru Prin bun se intelege o valoare economic ace este utila pentru satisfacerea nevoii materiale ori spirituale a omului si este susceptibilade apropiere sub forma dreptului patrimonial. Sensul termenului “bun”, inclus de legiuitor în art. 285 alin 1, este că el include în sine orice element al activului patrimonial al persoanei, adică atât lucrurile şi animalele cât şi drepturile cu privire la acestea. Deci, termenul bun include în sine atât lucrurile cât şi drepturile patrimoniale, care pot fi reale şi obligaţionale. Aşa, spre exemplu, sunt bunuri: lucrurile care au o existenţă materială şi valoare economică, operele ştiinţifice, literare, artistice, invenţiile ect.., dacă au o valoare economică şi sunt susceptibile de drepturi patrimoniale, drepturile de creanţă… . În sens larg, prin bunuri se desemnează atît lucrurile, cît şi drepturile privitoare la acestea. În sens restrîns, prin bunuri se desemnează numai lucrurile asupra cărora pot exista drepturi patrimoniale. Putem defini bunul, în sens restrîns, ca fiind valoarea economică ce este utilă pentru satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale omului şi care este susceptibilă de apropriere (însuşire) sub forma drepturilor patrimoniale. Prin lucru se înţelege tot ceea ce se află în natură fiind perceptibil prin simţurile noastre, având deci o existenţă materială (terenurile, casele de locuit, alte construcţii, autoturismele…). Uzual, în drept, lucrurile iau numele de bunuri având în vedere avantajele pe care le procură omului. De aceea în majoritatea cazurilor se susţine că prin bunuri se înţelege lucrurile utile omului pentru satisfacerea nevoilor sale materiale şi culturale, susceptibile de apropiere, sub

description

Notiunea de bun ]n dreptul civil

Transcript of Bunurile in Dreptul Civil

24. Noiunea bunurilor, corelaia bun-lucruPrin bun se intelege o valoare economic ace este utila pentru satisfacerea nevoii materiale ori spirituale a omului si este susceptibilade apropiere sub forma dreptului patrimonial.Sensul termenului bun, inclus de legiuitor n art. 285 alin 1, este c el include n sine orice element al activului patrimonial al persoanei, adic att lucrurile i animalele ct i drepturile cu privire la acestea. Deci, termenul bun include n sine att lucrurile ct i drepturile patrimoniale, care pot fi reale i obligaionale. Aa, spre exemplu, sunt bunuri: lucrurile care au o existen material i valoare economic, operele tiinifice, literare, artistice, inveniile ect.., dac au o valoare economic i sunt susceptibile de drepturi patrimoniale, drepturile de crean .n sens larg, prin bunuri se desemneazatt lucrurile, ct i drepturile privitoare la acestea. n sens restrns, prin bunuri se desemneaz numai lucrurileasupra crora pot exista drepturi patrimoniale. Putem defini bunul, n sens restrns, ca fiind valoarea economic ce este util pentru satisfacerea nevoilor materiale i spirituale ale omului i care este susceptibil de apropriere (nsuire) sub forma drepturilorpatrimoniale.Prin lucru se nelege tot ceea ce se afl n natur fiind perceptibil prin simurile noastre, avnd deci o existen material (terenurile, casele de locuit, alte construcii, autoturismele). Uzual, n drept, lucrurile iau numele debunuriavnd n vedere avantajele pe care le procur omului. De aceea n majoritatea cazurilor se susine c prinbunurise nelege lucrurile utile omului pentru satisfacerea nevoilor sale materiale i culturale, susceptibile de apropiere, sub forma drepturilor patrimoniale. Pentru ca un lucru s devin bun n sens juridic este necesar ca acesta s fie util omului, s aib o valoare economic i s fie susceptibil de apropiere, sub forma unor drepturi ce intr n compunerea unui patrimoniu, fie al unei persoane fizice fie al unei persoane juridice. Pornind de la coninutul art. 285 am putea susine c orice lucru este un bun , i nu orice bun este un lucru , deci corelaia dintre aceste dou termene ar fi c bunul este genul iar lucrul este specia26. Banii i alte titluri de valoare- obiecte ale dreptului civilBanii sunt o categorie speciala de bunuri care, datorita proprietatilor lor deosebite, reprezinta echivalentul general al tuturor celorlalte bunuri, constituind un instrument general al schimbului. Banii servesc la stingerea obligatiilor al caror obiect este o suma de bani. Ei pot fi obiectul diferitelor categorii de contracte: de imprumut, de donatie etc. conform dispozitiilor art.288 alin(5) din codul civil, banii sunt situati in categoria de bunuri mobile. Titlul de valoare este un document banesc care atesta dreptul patrimonial sau raporturile de imprumut si care prevede, de regula, plata beneficiului in forma de dividende sau procente, precum si posibilitatea transmiterii catre alte personae a drepturilor financiare si de alta natura, nascute din acest document. Cu alte cuvinte, titlurile de valoare sunt documentele care dovedesc un drept patrimonial ce nu poate fi realizat decit prin prezentarea documentului.Banii i titlurile ca obiecte ale raportului juridic civil: Banii se consider obiecte a unor ramuri de drept aparte cum ar fi dreptul financiar, bancar, ns acetea se consider i obiecte ale raporturilor juridice civile. La fel, acest obiect se deosebete de celelalte obiecte prin caracterele sale specifice i anume: dubla destinaie i caracterul generic. Caracterul generic al banilor reiese din faptul c banii se atribuie la bunurile determinate generic i se consider bunurile care posed semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelai gen i care se individualizeaz prin numrare, msurare, cntrire. Bunul determinat generic este fungibil.Dubla destinaie a banilor const n aceia c ei se folosesc ca obiecte nemijlocite ale raporturilor juridice civile, , pot face obiectul att al drepturilor reale, ct i al celor de crean. De cele mai dese ori, banii fac obiectul dreptului de proprietate i al dreptului de uzufruct. n cazul raporturilor de crean, banii pot face obiectul diferitelor categorii de contracte, spre exemplu la mprumut, vnzare-cumprare, donaie i ca modaliti de stingere a obligaiilor, atunci cnd acestea nu pot fi executate n natur etc.In conformitate cu articolul 302 CCRM, pe teritoriul Republicii Moldova se folosete n calitate de bani, moned naional, leul, constituie un mijloc legal de plat, obligatoriu pentru recepionare conform valorii nominale pe ntreg teritoriul Republicii Moldova. Cazurile, condiiile i modul de efectuare pe teritoriul Republicii Moldova a plilor n valut strin se stabilesc prin lege.Titlurile de valoare este un document bnesc care atest dreptul patrimonial sau raporturile de mprumut i care prevede, de regul, plata beneficiului n form de dividende sau procente, precum i posibilitatea transmiterii ctre alte persoane a drepturilor financiare i de alt natur, nscute din acest document, adica sunt documentele care dovedesc un drept patrimonial ce nu poate fi realizat dect prin prezentarea documentului. Pe teritoriul RM circul mai multe feluri de titluri de valoare. Ele pot fi la purttor la ordin i nominative.Se consider la purttor acele titluri n coninutul crora se arat doar valoarea lor i pot fi folosite de orice deintor. Nominative se consider acele titluri de valoare n coninutul crora se arat nu numai valoarea dar i numele titularului, spre exemplu aciunile. i se consider titluri de valoare la ordin n coninutul crora se arat din ordinul cror persoane se elibereaz.Pe piaa titlurilor de valoare din Republica Moldova, mai frecvent circul urmtoarele titluri de valoare:Aciunea, care este un titlu de valoare emis de o societate pe aciuni atestnd apartenena ctre acionar a unei pri din capitalul ei social cu dreptul, ce decurge din aceast apartenen, de a participa la conducerea societii, la distribuirea profiturilor n timpul activitii societii i a averii, n cazul lichidrii ei. Evident, aciunile se pot emite numai de ctre societile pe aciuni.Conform Legii cu privire la societile pe aciuni, astfel de societate poate emite att aciuni simple, ct i aciuni privilegiate. Art. 4 alin. (2) din Legea cu privire la piaa valorilor mobiliare prevede c valorile mobiliare ale societilor pe aciuni pot fi numai nominative.Obligaiunea, care este un titlu de valoare ce atest dreptul posesorului ei de a primi ntr-un termen de la emitent preul ei nominal i un procent fix din acest pre.Obligaiunile pot fi nominative i la purttor. De asemenea, ele pot fi cu stabilirea procentului care trebuie primit i fr stabilirea lui (obligaiuni care prevd, n loc de primire a venitului sub form de procent din valoarea ei nominal, dreptul de a procura diferite mrfuri sau de a beneficia de anumite servicii).Cecul, care este un titlu de valoare ce conine o dispoziie scris, dat de emitent, de a plti beneficiarului (purttorului) suma indicat. Cecul este, de regul, un titlu de valoare nominativ, dar poate fi la purttor sau la ordin (Codul civil, art. 1263).