Bune PracticiReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 1 Anul II, Septembrie 2014

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

1

BIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

BRĂILABdul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, usr.sud.est@rndr.ro

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertăţii, nr. 19, cod poştal 200421, usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro

Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, usr.nord.vest@rndr.ro

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREŞStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, usr.centru@rndr.ro

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAŞIZona de Agrement Ciric - Complexul de Agrement Ciric, cod poştal 700064, usr.nord.est@rndr.ro

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIŞOARABdul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, biroul nr. 26, cod poştal 300074, usr.vest@rndr.ro

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIŞTEStr. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, usr.sud.muntenia@rndr.ro

Tel.: 0345 100 605, Fax: 0345 100 025

BUCUREŞTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, Sectorul 2, cod poştal 020961, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro

Tel.: 031 690 0214, Fax: 031 690 0215

Cuprins

I N T RODUCER E - C u m selec t ă m bu nele prac t ic i

PROIEC T E DI N ROM Â N I A

CA PI TOLU L 1. GRU PU R I DE AC Ţ IU N E L OCA L Ă

GA L „C ol i nele Tutovei” der u le a ză proiec te pe ba nd ă r u la nt ă

GA L „Va le a Si ret u lu i de Sus”: i nve st iţ i i ş i pă st ra re a t rad iţ i i lor

CA PI TOLU L 2 . F ER ME

L ec ţ ie d at ă de ag r icu ltor i i rom i: fer mă veget a lă ut i lat ă cu fondu r i eu ropene

Roşie şt i , u n proiec t de fer mă av ic olă dez volt at cu suc c e s

CA PI TOLU L 3 . PROCE SA R E

A fac ere d in pa ni f ic aţ ie ex t insă pr i n ac t iv it ăţ i propr i i de t ra nspor t ş i depoz it a re

Trad iţ ia prepa ratelor autohtone, susţ i nut ă cu fondu r i nera mbu r sabi le

CA PI TOLU L 4 . AC T I V I TĂŢ I NON-AGR ICOL E

P roiec te I T dez volt ate î n med iu l r u ra l

Tra f icu l ag r ic ol d in Fete şt i , preluat pr i n în f i i nţ a re a u nei r ute oc ol itoa re

PROIEC T E DI N SPAŢ IU L EU ROPE A N

F R A N ŢA - GA L: C onsol id a re a i ndust r iei ag r ic ole ş i a m ic i lor c omu nit ăț i

pr i n dez volt a re a la nț u r i lor scu r te de aprov i z iona re

U NGA R I A - F ER ME: Diver si f ic a re a ac t iv it ăţ i lor u nei fer me

AUST R I A - PROCE SA R E: P roduse t rad iţ iona le promovate pr i n ma rket ing reg iona l

CEHI A - AC T I V I TĂȚ I NON-AGR ICOL E: Energ ie d i n su r se regenerabi le pent r u

c omu nit ate a loc a lă

T R A NSF ER A BIL I TAT E - C u m preluă m bu nele prac t ic i

2

6

8

8

11

1 4

1 4

17

20

20

23

26

26

29

32

34

38

42

46

50

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul PublicaţiiISSN 2285-4185ISSN-L 2285-4185© RNDR, 2014

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: beneficiarii proiectelor descrise în publicație, GAL „Colinele Tutovei”, GAL „Valea Siretului de Sus”, SC GEO&COSTI Agrostar SRL, SC SAGEM SRL, SC LIDO GIRBEA SRL, MGC INTERNATIONAL INVESTMENTS, SC ONLINE NAVIGATOR SRL, Municipiul Feteşti, Parteneriatul între AFIP Bourgogne et Franche Comté (AFIP) şi Centre de Formation Professionnelle et de Promotion Agricoles de Montmorot (CFPPA) (Centrul de Formare Profesională pentru Promovarea Agriculturii în Montmorot), Equestrian Farm of Mizse, Mizsei Lovastanya, Almenland - die ALMO Genussregion: Almenlandwirte & Rindfleischmarketing, Organizaţia ZD Krásná Hora nad Vltavou a.s.Copyright fotografii copertă: © shutterstock.com

32

• a contribuit la crearea oportunităţilor de angajare?• are componentă de dezvoltare durabilă (locuri de muncă nou create, protejarea

mediului, utilizarea energiei din surse regenerabile, inclusiv partea de procesare, comercializare etc)?

• are inițiative cu un efect real asupra păstrării populației în zonele rurale sau a păstrării locurilor de muncă în zonă?

• are activităţi care să favorizeze conservarea biodiversității și „punerea în valoare” a resurselor naturale?

• duce la creșterea economică a zonei?• este finalizat, ultima cerere de plată fiind achitată?• este beneficiar privat?• există posibilitatea creării de lanțuri scurte?• grupul țintă cuprinde femei, tineri sau minorități?

CARACTERISTICI SPECIFICE

2. Testarea modelului propus, prin:- completarea fişei de bune practici;- observarea în teren și obținerea de informații verbale de la beneficiar.3. Validarea rezultatelor, în urma unei analize cuprinzătoare a datelor obţinute din teren.

Identificarea bunelor practici de dezvoltare rurală reprezintă un element-cheie de promovare a acelor politici, activități sau proiecte care și-au dovedit utilitatea și pot oferi metode și instrumente pentru inițiative similare, în alte zone.

Conceptul de bune practici se referă la acele programe, proiecte sau politici publice desfășurate de actori publici sau sociali, care se caracterizează prin obținerea în formă eficientă a obiectivelor propuse, se bazează pe sistemele de înregistrare, monitorizare și evaluare a rezultatelor, sunt inovatoare, cu o mare incidență publică și socială și sunt repetabile și viabile în timp.

Astfel, o bună practică identificată într-un anumit domeniu poate fi considerată un etalon la care se pot raporta rezultatele unui proces tehnic, ale unui proiect sau chiar ale unei acțiuni întreprinse, în vederea cuantificării lor. Datorită caracterului ei de repetabilitate, transferabilitate și viabilitate în timp, o bună practică poate fi preluată și introdusă în domeniul pentru care este relevantă, devenind o practică uzuală, standardizată, care uniformizează modul de abordare a procesului, proiectului, politicii sau acțiunii întreprinse, obținându-se rezultatele scontate. În cadrul acestei publicaţii vor fi asimilate exemple de proiecte sau iniţiative care au avut succes şi prin care se doreşte să se demonstreze în ce mod au fost atinse obiectivele programelor de dezvoltare rurală. Metodologia abordată nu propune o tratare ştiinţifică a bunelor practici în domeniul dezvoltării rurale, ci are ca obiectiv principal colectarea unui număr cât mai mare de propuneri de bune practici, spre a fi diseminate la nivelul comunităţilor rurale, şi nu numai, urmând ca, în funcţie de gradul de multiplicare a acestor modele la nivelul întregii ţări şi de impactul

economico-social confirmat la nivelul comunităţilor, să fie selectate acele modele de bune practici eficiente şi viabile, cu grad mare de repetabilitate, în contexte mai mult sau mai puţin similare cu cele în care au fost dezvoltate iniţial.

Vom selecta bunele practici în baza următoarelor caracteristici:• indică ce anume funcţionează bine

(şi chiar şi ceea ce nu funcţionează) şi de ce;

• permit învăţarea pornind de la rezultatele experienţelor altora;

• pot fi adaptate altor contexte;• stimulează apariţia de noi idei;• sugerează adaptări;• orientează către învăţarea continuă.

Modalitatea prin care procesul sau metoda de intervenție devine un exemplu de bună practică implică timp și efort. În cele ce urmează prezentăm o descriere a procesului prin care o propunere de bună practică va deveni un model de bună practică recunoscut şi implementat:

1. Identificarea de proiecte de bună practică în colaborare strânsă cu birourile regionale şi cu instituţiile locale şi centrale abilitate în domeniu (oficii judeţene AFIR, camere agricole etc.).

Această selecţie va fi realizată în funcţie de următoarele CARACTERISTICI GENERALE: • există colaborare inter-teritorială şi

transnaţională în proiect?• sunt îndepliniţi indicatorii asumați?• sunt atinse rezultatele așteptate?• este un proiect inovativ?• este reproductibil/transferabil?

INTRODUCERE

Cum selectăm bunele practici

54

76

proiecte din românia

98

colinară denumită Colinele Tutovei.

Prin Planul de Dezvoltare Locală se urmăreşte dezvoltarea durabilă şi armonioasă a zonei vizate, în funcţie de analiza situaţiei socio-economice şi de mediu, în baza datelor statistice disponibile, dar şi a strategiilor de dezvoltare elaborate de comunităţile locale. Întocmirea planului a fost subiect atât al procesului de consultare incluzând acordurile comunităţilor partenere, cât şi al consultării cu partenerii socio-economici, reprezentanţii administraţiei locale, ONG-uri, organizaţii profesionale şi cetăţeni, având la bază următoarele principii: obiectivitatea, continuitatea demersului, coerenţa şi transparenţa.

GAL „Colinele Tutovei” gestionează un fond de 2,5 milioane euro, destinat finanţării şi implementării proiectelor propuse de entităţile publice şi private, ONG-uri, precum şi de persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul acestuia. În urma activităţii desfăşurate de aparatul tehnic al GAL-ului, au fost evaluate şi depuse la OJFIR/CRFIR 65 de proiecte, cu un buget total de 2 538 522 euro, din care s-au contractat 60, în valoare de 2 292 045 euro, alte 4 proiecte urmând să fie semnate. De asemenea, proiectul de cooperare urmează să fie depus la GAL în cursul lunii septembrie, 2014.

La nivelul GAL „Colinele Tutovei” se implementează în prezent (septembrie 2014) 26 de proiecte (o cifră semnificativă) finanțate prin Măsura 112 -„Instalarea tinerilor fermieri”, care au o valoare totală nerambursabilă de

Grupul de Acţiune Locală (GAL) „Colinele Tutovei” este constituit ca asociaţie în conformitate cu prevederile OG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Asociaţia este compusă din 20 de unităţi administrativ-teritoriale, una (comuna Valea Ursului) în partea de sud-est a judeţului Neamţ, şi 19 (comunele: Dămieneşti, Roşiori, Lipova, Săuceşti, Negri, Prăjeşti, Traian, Secuieni, Odobeşti, Plopana, Ungureni, Filipeni, Izvoru Berheciului, Coloneşti, Parincea, Onceşti, Horgeşti, Vultureni, Stănişeşti) situate în partea nord-central-estică a judeţului Bacău. Cele 20 de unităţi administrativ-teritoriale fac parte din unitatea geomorfologică Podişul Moldovei, subunitatea Podișul Bârladului, zona

GAL „Colinele Tutovei” derulează proiecte pe bandă rulantă

CAPITOLUL 1. GRUPURI DE ACŢIUNE LOCALĂ

Stand Agromalim 2013

Hartă teritoriu GAL

Neamţ

1110

îmbunătăţi condiţiile de viaţă în zonele rurale, prin aplicarea de strategii de dezvoltare economică, socială, culturală şi spirituală, împreună cu membrii comunităţilor rurale şi prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a infrastructurii. În acest sens, GAL „Valea Siretului de Sus” s-a preocupat de atragerea fondurilor externe nerambursabile pentru finanţarea investiţiilor, dar şi de iniţiative de cooperare şi dezvoltare de parteneriate care să promoveze potenţialul zonei. Se doreşte, în acelaşi timp, păstrarea tradiţiilor, prin relansarea şi promovarea acestora la nivel regional, naţional şi internaţional, şi oferirea unei perspective mai bune locuitorilor acestei zone.

Întrucât teritoriul GAL reprezintă un organism viu, în continuă schimbare, strategia de dezvoltare locală a fost adaptată de-a lungul timpului la nevoile din teritoriu. Astfel, atenția a fost îndreptată către sectorul agricol, unde populația tânără a prezentat un interes sporit față de oportunitățile de finanțare prin PNDR. Prin urmare, în septembrie 2014, la nivelul GAL-ului, se aflau în implementare 20 de proiecte finanţate prin Măsura 112 -„Instalarea tinerilor fermieri”, cu o valoare totală de 744 000 euro.

De asemenea, sunt finanţate și 58 de proiecte, prin Măsura 141 –„Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă”. Este vorba despre 58 de proiecte, cu o valoare totală eligibilă de 261 000 euro.

Dintre cele 90 de proiecte în derulare, 11 proiecte au o valoare aproximativă per proiect de 100 000 de euro. Şase dintre acestea sunt finanţate prin Măsura 312 –„Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi” (valoare totală de

Grupul de Acţiune Locală (GAL) „Valea Siretului de Sus” a fost recunoscut de Autoritatea de Management (AM PNDR) în urma sesiunii de selecţie din 03.06.2011. GAL-ul este format din comunele Vorona, Tudora, Vlădeni, Cristeşti, Corni, Curteşti, Băluşeni, Coşula, care aparţin de judeţul Botoşani, şi oraşul Liteni, din judeţul Suceava. Asociaţia reprezintă un parteneriat public-privat şi numără 32 de membri, reprezentanţi din 23 de firme private, asociaţii, întreprinderi unice şi nouă primării şi consilii locale. Populaţia stabilă din cele nouă unităţi administrativ-teritoriale care fac parte din Grupul de Acţiune Locală „Valea Siretului de Sus” (opt comune şi un oraş) numără 52 868 de locuitori, iar suprafaţa totală a celor nouă unităţi administrativ-teritoriale este de 623 km².

Obiectivul grupului este de a le oferi localităţilor componente posibilitatea de a participa la programele de dezvoltare rurală durabilă, în vederea dezvoltării şi creşterii competitivităţii în sectorul agricol şi non–agricol în Regiunea de Nord-Est a României. Scopul asociaţiei este de a promova drepturile şi de a

GAL „Valea Siretului de Sus”: investiţii şi păstrarea tradiţiilor

856 000 de euro.

La fel de impresionant este rezultatul implementat la nivel de GAL pe Măsura 322, submăsurile a), b), c) - „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, respectiv 21 de proiecte. Sectorul privat este, de asemenea, prezent în implementarea strategiei de dezvoltare locală, cei opt beneficiari ai Măsurii 312 -„Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi” aflându-se într-un stadiu avansat al derulării proiectelor. Proiectele au o valoare totală nerambursabilă de 305 328 euro.

De asemenea, la nivelul GAL-ului au fost finanţate alte 10 proiecte: cinci pe Măsura 121 – „Modernizare exploataţii agricole”, trei pe Măsura 141 –„Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, unul pe Măsura 125 – „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” şi un altul pe Măsura 421 – „Implementarea proiectelor de cooperare”.

Încă de la înfiinţare s-a înţeles că fără o informare corectă a partenerilor asupra oportunităţilor de finanţare, obiectivul de dezvoltare sustenabilă a teritoriului nu poate fi atins. Astfel, în vederea informării asupra Programului Naţional de Dezvoltare Rurală s-au organizat, la nivelul localităţilor din mediul rural, întâlniri cu potenţialii beneficiari şi beneficiarii de proiecte, pentru a-i informa cu privire la modul de accesare al programului, în concordanţă cu activităţile acestora şi priorităţile existente la nivel local.

Interesul asupra temelor dezbătute s-a concentrat asupra următoarelor aspecte:

prezentarea unor condiţii tehnice pe care beneficiarii trebuie să le respecte pentru implementarea în bune condiţii a proiectelor aflate în derulare, în vederea maximizării rezultatelor obţinute la finalizarea investiţiilor şi informarea potenţialilor beneficiari cu privire la posibilitatea de accesare a măsurilor PNDR, prin GAL.

Pentru beneficiarii de proiecte au fost împărţite şi completate chestionare privind identificarea exemplelor de bune practici la nivelul proiectelor depuse de către aceştia pe teritoriul GAL „Colinele Tutovei”. Un sistem modern de instruire este o necesitate vitală pentru orice organizaţie, în scopul dezvoltării şi menţinerii standardelor înalt profesionale ale conduitei şi performanței cadrelor ei. Astfel, GAL „Colinele Tutovei” a organizat mai multe cursuri de instruire, pe teme ca „Deprinderi antreprenoriale”, „Implementare Control Intern Managerial OMFP 946”, „Expert Achiziţii Publice”.

Date de contact:Manager GAL: Carmen - Diana PuiuSediu: sat Săuceşti, comuna Săuceşti,

judeţul Bacăuwebsite:

www.galcolineletutovei.roe-mail:

galcolineletutovei@galcolineletutovei.ro

SuceavaBotoşani

FOTO: Shutterstock

1312

666 215 euro) şi cinci finanţate prin Măsura 313 -„Încurajarea activităţilor turistice”. De asemenea, un amănunt important, relatat de reprezentanţii GAL-ului, se referă la inexistenţa finanţărilor oferite prin Măsura 322 –„Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”. GAL „Valea Siretului de Sus” este unul dintre puţinele, dacă nu singurul, din România, care nu a beneficiat de această măsură.

Valoarea totală eligibilă a celor 90 de proiecte depuse la OJFIR/CRFIR este de 2 297 639 euro. Începând din 2012, respectiv primul an de implementare a proiectului „Plan de Dezvoltare Locală”, au fost desfăşurate activităţi de promovare, informare şi instruire a angajaţilor GAL şi a liderilor locali.

În ceea ce priveşte activităţile de promovare, merită amintite conferinţele organizate pentru agricultori, cu tematici diferite, privind creşterea animalelor şi cultivarea plantelor. În cadrul acestor conferinţe au fost invitaţi specialişti în domeniul respectiv, care au împărtăşit din experienţa şi cunoştinţele lor publicului invitat. Au fost tipărite şi distribuite materiale de informare cu tematicile prezentate.

Din 2012 până în 2014, a fost organizat Târgul Agro-Zoo, unde au fost invitaţi fermieri care se ocupă cu creşterea animalelor, aceştia având ocazia de a-şi expune cele mai frumoase exemplare deţinute.

Activităţile de informare a publicului larg din comunele aparţinătoare GAL cu privire la proiectele finanţate prin LEADER au fost realizate cu sprijinul localităților aflate în componenţa acestuia. De asemenea, trebuie precizat faptul că, pe durata ultimilor 3 ani,

angajaţii GAL-ului au fost instruiţi şi au obţinut competenţe de formare profesională, aici fiind vorba de un număr de şase angajaţi şi 12 lideri locali, primari, viceprimari şi reprezentanţi ai mediului privat. Domeniile în care aceştia au obţinut competenţe sunt accesarea de fonduri structurale şi de coeziune europene, evaluarea proiectelor, comunicare şi relaţii publice, instrumente în implementarea strategiei de dezvoltare locală, management de proiect sau monitorizarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă.

Date de contact:Director General: Lesuc Aurel

Sediu: localitatea Vorona, comuna Vorona, judeţul Botoşani

website: http: www.valeasiretuluidesus.ro

e-mail: office@valeasiretuluidesus.ro

valeasiretuluidesus@gmail.com

1514

CAPITOLUL 2. FERME

Titlul proiectului: Modernizare fermă vegetală Proiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 121 -„Modernizarea exploataţiilor agricole”Beneficiar: SC GEO&COSTI AGROSTAR SRLLocalizarea proiectului: comuna Găneasa, județul IlfovRegiunea de dezvoltare: București – IlfovPerioada de implementare: iulie 2008 – decembrie 2009Buget total: 617 009 euroFinanţare nerambursabilă: 286 235 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 330 774 euroTema abordată: dezvoltarea exploatației agricole

Proiectul, care dovedeşte că multe bariere pot fi depăşite graţie voinţei şi implicării, este localizat în comuna Găneasa, județul Ilfov, o localitate cu o comunitate majoritară de romi. GEO&COSTI AGROSTAR este o societate comercială agricolă, înființată în anul 1998 de Preda Denisa și administrată de Preda Gheorghe. Domeniul de activitate - Activități auxiliare pentru produse vegetale, pentru care s-a obţinut finanţarea, este „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase”, cod CAEN 0111. La momentul obținerii finanțării, suprafața de teren arabil utilizată de către societate era de 652,11 ha. Această suprafață era arendată de la proprietarii de pe raza comunei Găneasa, pe o perioadă de 5 ani. Pentru modernizarea și îmbunătăţirea performanţei generale a exploataţiei agricole, societatea și-a propus achiziționarea de utilaje agricole noi și eficiente, pentru a asigura condițiile de productivitate optimă, costuri mai mici de producție, creșterea calității muncii și a performaței generale.

Primii paşi pe acest drum greu, dar plin de satisfacţii, au fost reprezentaţi de cererea de finanțare, memoriul

justificativ și documentele administrative cerute prin Ghidul Solicitantului, toate aceste documente fiind depuse la Oficiul Judeţean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (OJPDRP), în noiembrie 2008. După verificarea conformității, experții OJPDRP au verificat eligibilitatea proiectului, pe baza documentelor primite de la solicitant și a unei vizite la fața locului. Procesul de evaluare s-a finalizat în ianuarie 2009, după care, în 11 iunie 2009, s-a semnat contractul de finanțare.

Societatea a utilizat servicii specializate de consultanță, pentru completarea formularului cererii de finanțare și a documentației tehnico-economice, precum și pentru managementul proiectului. Acest lucru a crescut experiența tehnică a societății și a facilitat derularea proceselor de depunere și implementare a proiectului.

Firesc, după aceşti paşi au venit şi primele rezultate palpabile. Prin implementarea proiectului, societatea și-a propus utilizarea eficientă a factorilor de producție. Implementarea tehnologiilor moderne a condus la creșterea competitivității fermei și alinierea la standardele UE.

În urma implementării proiectului

s-au achiziționat următoarele utilaje agricole: o combină cu adaptor pentru recoltat floarea-soarelui, un adaptor pentru recoltarea rapiței, un tractor de 250 CP, un plug cu şase brazde, alte două tractoare, de 105 CP, o semănătoare, prășitoare cu fertilizator pe opt rânduri, mașină de fertilizat, remorcă basculantă, moară cu ciocănele. Prin achiziția fertilizatorului, bunele practici ale societății au respectat cerințele europene privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. După implementarea proiectului, lucrările agricole s-au executat la performanța scontată și în concordanță cu cele mai bune tehnici disponibile, conducând la pierderi mai mici ale producției. De asemenea, prin utilajele achiziționate, societatea s-a adaptat la standardele de mediu, veterinare, sanitare și fitosanitare ale UE (conform Regulamentului UE 14/2000/93/465/CE, Directiva CE 30/2003 și Directiva CE

Lecţie dată de agricultorii romi: fermă vegetală utilată cu fonduri europene

676/91).

La începutul implementării proiectului, resursele umane ale societății erau reprezentate de 11 angajați, dintre care două persoane ocupau funcții administrative. La sfârșitul implementării proiectului, numărul angajaților a ajuns la 12. Prin formarea profesională a romilor din zonă, proiectul a contribuit la integrarea lor pe piața forței de muncă. Piaţa de rentabilitate maximă s-a atins prin canale de distribuție directe, iar livrarea produselor către clienți se realizează, fără intermediari, rezultând un preț de vânzare mai ridicat. Astfel, în urma implementării proiectului, cifra de afaceri a firmei este în continuă creștere. Conform previziunilor economice, valoarea producției a crescut de la 2 103 997 lei în primul an de exploatare, la 2 108 250 lei, în cel de-al cincilea. În prezent, ca urmare a implementării proiectului, societatea are în gestiune o

Ilfov

Utilaj achiziţionat prin proiect

1716

Titlul proiectului: Modernizare fermă avicolă pentru creşterea puilor de carne Proiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 121 -„Modernizarea exploataţiilor agricole”Beneficiar: SC Sagem SRLLocalizarea proiectului: satul Gara Roşieşti, comuna Roşieşti, județul VasluiRegiunea de dezvoltare: Nord-EstPerioada de implementare: 22 septembrie 2008 – septembrie 2009Buget total: 2 000 000 euroFinanţare nerambursabilă: 1 000 000 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 1 000 000 euroTema abordată: dezvoltarea exploatației agricole

Asigurarea unui nivel competitiv al produsului, respectiv al cărnii de pasăre, a reprezentat scopul principal al acestui proiect. La momentul depunerii proiectului societatea deţinea un abator cu o capacitate de procesare de 16 000 de tone pe an, reprezentând o investiţie de succes şi care a dus la implicarea acesteia în reabilitarea fermelor de pui de carne. Aceasta deţinea, din anul 2002, cele 12 hale de creştere a puilor de carne care compun astăzi ferma de la Roşieşti. Cu toate acestea, până în anul 2007 doar patru dintre cele 12 hale de creştere a puilor fuseseră modernizate şi dotate cu echipamente tehnologice la ultimele standarde europene. Aşadar, necesitatea proiectului de modernizare şi dotare cu echipamente tehnologice a celorlalte opt hale din componenţa fermei avicole pentru creşterea puilor de carne era iminentă. Proiectul intrat în implementare în toamna anului 2009 a avut drept obiectiv realizarea unei ferme moderne de creştere a puilor de carne, în conformitate cu normele europene de bunăstare animală, într-un mediu controlat şi biosecurizat. Spre îndeplinirea acestui obiectiv şi pentru a se alinia la standardele europene în vigoare, opt dintre cele 12 hale existente au fost modernizate şi au utilat cu echipamente tehnologice de ultima

generaţie, achiziționate prin proiect. De asemenea, a fost pusă în funcţiune o instalaţie ecologică de tratare a apei pentru apele reziduale menajere și a celor pentru spălarea halelor după depopulare, iar deșeurile non-toxice (de pasăre), urmează să fie colectate și stocate pe platforme betonate, toate aceste măsuri încadrându-se în standardele europene de mediu şi sanitar-veterinare. Se respectă astfel Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi Directiva 96/61/CEE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.

Societatea a apelat la sprijinul unei firme de consultanţă, pentru completarea cererii de finanţare şi elaborarea documentaţiei tehnice necesare depunerii proiectului. Conform celor relatate de reprezentanţii societăţii, procedura de aplicare a proiectului, privită în ansamblu, s-a dovedit a nu fi atât de complicată pe cât se aşteptau.

Rezultatele urmărite prin proiectul „Modernizarea fermei avicole pentru creşterea puilor de carne – comuna Roşieşti”, implementat de societate, au fost crearea a 26 de locuri noi de muncă, renovarea a opt hale de creştere a puilor

Roşieşti, un proiect de fermă avicolă dezvoltat cu succes

suprafaţă totală de 1 500 ha, de circa 2,5 ori mai mare față de momentul depunerii cererii de finanțare.

A existat şi o specificitate locală în privinţa forței de muncă din localitatea Găneasa. Aceasta este în principal necalificată, existând și foarte mulți șomeri. În urma implementării proiectului au fost create locuri de muncă pentru grupurile defavorizate din zonă. Deasemenea, au fost create locuri de muncă pentru femei (secretariat și contabilitate) și pentru tineri, pentru utilizarea noilor utilaje achiziționate prin proiect.

Proiectul este un exemplu de bune practici în agricultură prin achiziția de utilaje agricole specifice care corespund standardelor europene privind protecția mediului, poluarea apelor și a solului cu nitrați (fertilizatori). De asemenea, prin achiziția morii cu ciocănele, fermierul și-a crescut veniturile din vânzările de produse finite. Prin specificul lui, proiectul implementat prezintă durabilitate financiară, contribuie la dezvoltarea socială a zonei și are în vedere protecția mediului.

Dezvoltarea acestui proiect a oferit şi nişte lecţii demne de reţinut. Societatea a obținut finanțare și prin Programul SAPARD. Utilizând experiența acumulată în implementarea și managementul proiectelor cu finanțare europeană, după finalizarea proiectului SAPARD, beneficiarul a aplicat pentru obținerea de fonduri nerambursabile prin FEADR. Buna implementare a celor două proiecte s-a făcut având în vedere o comunicare optimă cu reprezentanții AFIR. Înainte de această experiență, societatea nu a avut cunoștințe privind accesarea fondurilor europene. Beneficiarul consideră că încă este nevoie de instruire și formare suplimentară

privind managementul fermei și marketingul produselor pentru dezvoltarea afacerii sale.

Factori de succes: respectarea tuturor prevederilor Ghidului Solicitantului și a instrucțiunilor date de personalul APDRP.

Transferabilitate: proiectul are relevanță și este un bun exemplu pentru alte comunități de etnie romă din România și Europa, care sunt implicate în activități agricole.

Vaslui

Utilaj achiziţionat prin proiect

1918

de carne, creşterea cifrei de afaceri sau a volumului de producţie – ieşire estimată de aproximativ 420 000 de pui de carne/serie (şase serii pe an), producţia de sacrificare urmând să ajungă la 399 000 de capete/serie, totalul veniturilor provenite din exploatare să ajungă la 2 934 000 de lei, iar în urma investiției, profitul să atingă în primul an 1 853 591 de lei, urmând ca până în al cincilea să urce la 1 980 039 de lei, astfel obiectivele fiind atinse.

Obiectivele au fost atinse. Potrivit aplicantului, în cadrul fermei avicole de creştere a puilor de carne de la Roşieşti au fost angajate 26 de persoane în sectorul de producţie. Prin urmare, contribuţia proiectului este considerată de o deosebită importanţă în ceea ce priveşte încurajarea ocupării forţei de muncă în regiunea de Nord-Est a României.

Alături de crearea celor 26 de locuri

de muncă suplimentare într-o regiune rurală, un factor care determină buna practică a prezentului proiect este alinierea investiției la standardele Uniunii Europene, fiind vorba, pe de o parte, de modernizarea şi dotarea halelor de creştere a puilor de carne de la Roşieşti cu echipamente de ultima generaţie, dar şi de încadrarea în normele stabilite de Consiliul Comunităţilor Europene, atât în ceea ce priveşte protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cât şi prevenirea şi controlul integrat al poluării.

În dezvoltarea proiectului şi în obţinerea rezultatelor scontate nu au fost întâmpinate probleme majore, deoarece managementul proiectului de

finanţare a fost realizat pe baza unei bune cooperări şi coordonări între organismul de plată şi implementare, pe de o parte, în persoana Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fosta Agenţie de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) şi SC Sagem SRL în postura de beneficiar, de cealaltă parte.

Un factor important de succes l-a reprezentat stabilitatea în timp a cursului de schimb euro, în comparaţie cu moneda naţională, leul, precum şi valoarea materialelor de construcţie.Astfel, proiectul a fost implementat cu rapiditate, fapt care a condus la diminuarea riscului cu privire la posibila depreciere a valorii lui, estimată iniţial.

Transferabilitate: proiectul implementat de către SC Sagem SRL poate reprezenta un model de urmat şi pentru alţi investitori din celelalte regiuni de dezvoltare ale ţării. La baza noilor proiecte trebuie ţinut cont de standardele şi normele stabilite la nivelul Uniunii Europene. Totodată, trebuie avut în vedere faptul că unele dintre soluţiile tehnice aplicate investiţiei sunt specifice acesteia, neputând fi transferate.

Reprezentanţii societăţii SC SAGEM SRL

2120

Titlul proiectului: Extinderea capacităţii de distribuţie a produselor de panificaţie şi modernizarea capacităţii de depozitare a materiei prime Proiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 123 -„Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”, Schema de ajutor de stat XS13/123A/2008Beneficiar: SC LIDO GIRBEA SRLLocalizarea proiectului: comună Păuleşti, județul PrahovaRegiunea de dezvoltare: Sud MunteniaPerioada de implementare: mai 2009 – decembrie 2010Buget total: 1 402 061 euroFinanţare nerambursabilă: 534 000 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 868 061 euroTema abordată: industria agroalimentară, îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderii prin dezvoltarea procedeelor pentru obținerea produselor alimentare

SC LIDO GIRBEA SRL are sediul social în Prahova, având ca obiect de activitate fabricarea produselor de panificaţie, patiserie şi morărit. Cu o producţie de peste 200 000 de franzele/zi, SC LIDO GIRBEA SRL este una din cele mai mari societăți de panificaţie din Prahova. Pentru dezvoltarea capacităţii de producţie, societatea a derulat proiectul „Extinderea capacităţii de distribuţie a produselor de panificaţie şi modernizarea capacităţii de depozitare a materiei prime”. Contractul de finanţare a fost semnat în mai 2009 şi a prevăzut achiziţia a 35 de mijloace de transport specializate pentru transportul produselor de panificaţie şi patiserie a achiziționat şase silozuri pentru făină, cu o capacitate totală de 140 de tone. Implementarea a dus la crearea a 20 de locuri de muncă şi creşterea capacităţii firmei, până la 6 600 de tone de produse de panificație pe an.

Proiectul a fost depus în 19 decembrie 2008, în cadrul sesiunii de depunere de proiecte nr.5, derulată în perioada noiembrie – decembrie 2008.

Afacere din panificaţie extinsă prin activităţi proprii de transport şi depozitare

Contractul de finanţare a fost semnat în luna mai a anului 2009. Durata efectivă de evaluare a proiectului a fost de cinci luni.

La elaborarea proiectului şi implementarea lui, a contribuit experienţa acumulată în perioada anterioară de programare, respectiv obţinerea de finanţare prin Programul SAPARD, prin care a realizat următoarele investiţii: o unitate de procesare a făinurilor cu o capacitate de 118t /24 h, o unitate de procesare a grişurilor şi a arpacaşului din grâu cu o capacitate de 0.06 t/24 h, modernizarea unei unităţi pentru fabricarea pâinii şi produselor de panificaţie, cu o capacitate de 22,8 t/24h. Societatea a mai realizat proiecte de finanţare prin PNDR în vederea retehnologizării capacităților de producție a pâinii şi produse de patiserie şi dotarea cu mijloace de transport specializate prin schema de ajutor de stat N578/2009.

În urma implementării proiectului, societatea şi-a extins capacitatea de distribuţie a produselor de panificaţie prin

CAPITOLUL 3. PROCESARE

achiziţia a 35 de mijloace de transport specializate şi şi-a modernizat capacitatea de depozitare a materiei prime, prin achiziţia a şase silozuri pentru făină, cu o capacitate totală de 140 t. De asemenea, ca urmare a implementării proiectului, au fost create 20 de locuri de muncă.

Vorbim astfel despre încă un exemplu

de bună practică în ceea ce privește modul de implementare a unui proiect cu finanțare nerambursabilă.

Buna implementare a proiectelor societății s-a făcut având în vedere o bună comunicare cu reprezentanții autorității de management, respectarea întocmai a prevederilor contractului de

Prahova

Proces tehnologic: fabricarea produselor de panificaţie, patiserie şi morărit

2322

Titlul proiectului: Modernizare şi dezvoltare fabrică de conserve mixteProiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 123 -„Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”Beneficiar: SC MGC INTERNATIONAL INVESTMENTS SRLLocalizarea proiectului: Topoloveni, judeţul ArgeşRegiunea de dezvoltare: Sud MunteniaPerioada de implementare: decembrie 2009 – mai 2013Buget total: 4 462 245,78 euroFinanţare nerambursabilă: 1 829 054 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 2 633 191,78 euroTema abordată: procesarea produselor agricole, legume, fructe şi cartofi

Când spui Topoloveni, automat te gândeşti la celebrele conserve de legume şi fructe, dar în curând vor fi fixate şi alte repere. Având peste 110 ani de tradiţie şi experienţă în domeniu, complexul MGC Topoloveni a fost extins şi modernizat în mai multe etape: Fabrica de conserve, fructe, legume, carne şi mixte, Fabrica de semipreparate din carne, legume şi mixte şi Fabrica de sosuri. Complexul are o istorie care începe încă din anul 1901, când a fost construită, chiar pe prezentul amplasament, o fabrică de prelucrare a fructelor şi legumelor. Fabrica s-a dezvoltat în următorii ani, aprovizionând cu marmeladă soldaţii în timpul celui de-al doilea război mondial. În vederea modernizării complexului, în anul 2009, societatea a depus, în cadrul PNDR, un proiect care viza dezvoltarea unei fabrici de conserve mixte. Proiectul a pornit din nevoia de a urmări permanent atingerea unor obiective principale: întâmpinarea şi satisfacerea nevoilor clienţilor, sănătatea consumatorilor, protejarea mediului şi dezvoltarea zonei şi preocuparea continuă faţă de angajaţi. În cadrul proiectului au fost realizate lucrări de compartimentare interioară, au fost reabilitate finisajele

Tradiţia preparatelor autohtone, susţinută cu fonduri nerambursabile

interioare şi exterioare ale clădirii, a fost refăcută instalaţia de climatizare și au fost achiziționate utilaje şi echipamente tehnologice performante, care au rolul de a optimiza fluxurile de producţie pentru obţinerea conservelor de legume, fiind utilizate și pentru crearea unor produse noi: conserve mixte, care să conţină, pe lângă legume şi carne, şi brânzeturi. Prin această investiţie, capacitatea de producţie a crescut de la 4 000 de tone de conserve de legume la circa 11 000 de tone de conserve de legume şi conserve mixte.

Proiectul a fost depus în cadrul sesiunii derulate în perioada august-septembrie 2009. După verificarea conformității administrative, experții Oficiului Județean de Plăti pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit au început verificarea eligibilității financiar-tehnice a proiectului. Procesul de evaluare s-a finalizat în decembrie 2009, Firma a utilizat servicii specializate de consultanță pentru completarea cererii de finanțare și elaborarea documentației tehnico-economice, precum și pentru managementul proiectului.

În urma implementării proiectului și

a modernizărilor ulterioare realizate

finanțare și o atenție deosebită acordată procedurilor de lucru și de implementare aferente programului.

Proiectul dezvoltat prin finanţare nerambursabilă FEADR a contribuit la atingerea performanţei economice a firmei. Ca urmare a implementării proiectelor cu finanțare nerambursabilă,

procesul tehnologic de fabricare a pâinii și produselor de panificație este automatizat aproape 100%, muncitorilor rămânându-le sarcina să supravegheze instalaţiile.

Transferabilitate: proiectul poate fi transferat de societate din sectorul panificației, în vederea dezvoltării sustenabile a afacerii.

Argeş

Produse de panificaţie realizate de SC LIDO GIRBEA SRL

2524

din fonduri proprii, numărul angajaților din Complexul Topoloveni a crescut cu 60%.

Proiectul este un exemplu de bune practici în agricultură prin modernizarea şi dezvoltarea unei fabrici de conserve conform standardelor europene, având în vedere creşterea valorii produselor prin respectarea condiţiilor de calitate şi de siguranţă alimentară, precum şi satisfacerea cerinţelor de piaţă. De asemenea, implementarea proiectului a contribuit la relansarea producției agricole și a industriei alimentare din zonă. Astfel, compania se aprovizionează aproape în totalitate (circa 95%) cu materie primă românească. Aprovizionarea cu legume se face de la furnizorii locali, dar şi de la producători din alte judeţe, cum ar fi

Brăila, Galaţi, Dolj sau Olt. Proiectul implementat prezintă sustenabilitate financiară, contribuie la dezvoltarea socială a zonei și are în vedere protecția mediului.

Implicarea activă a beneficiarului și a echipei de consultanță încă din faza de completare a cererii de finanțare a contribuit la succesul proiectului. Încă de la faza de concepere, beneficiarul a avut în vedere respectarea tuturor prevederilor Ghidului Solicitantului și a instrucțiunilor date de personalul AFIR.

Transferabilitate: acest tip de proiect poate fi transferat în alte regiuni în care se urmăreşte retehnologizarea instalaţiilor existente, creşterea valorii adăugate a produselor tradiţionale şi promovarea acestora.

Activitatea fabricii de conserve mixte şi produsul finit

2726

Titlul proiectului: Centrul de editare programe informatice - „NAVIGATOR SOFTWARE”Proiect finanțat prin Măsura 312 -„Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi” Beneficiar: SC NAVIGATOR SOFTWARE SRLLocalizarea proiectului: comuna Corunca, jud. MureșRegiunea de dezvoltare: CentruPerioada de implementare: octombrie 2008 – februarie 2011Buget total: 647 340 euro.Finanţare nerambursabilă: 199 920 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 447 420 euroTematica abordată: îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, încurajarea inovației,dezvoltarea şi diversificarea serviciilor non-agricole din mediul rural

SC NAVIGATOR SOFTWARE SRL este o firmă care oferă servicii de editare a produselor software de evidență, în principal pentru sectorul HoReCa, retail, distribuţie şi producţie. Prin proiect s-a urmărit diversificarea portofoliului de produse Navigator Software, care la sfârșitul celor cinci ani de investiție a ajuns la 11 produse software şi echipamente performante hardware, care răspund necesităților firmelor mici și mijlocii cu orice activitate din sectoul HoReCa, retail, distribuție și producție. De asemenea, prin construirea unui centru informatic modern, dotat cu echipamente de ultimă generație, s-a urmărit creșterea satisfacției clienților, prin oferirea unor servicii de foarte bună calitate.

Cum în acest domeniu organizarea este totul, la pregătirea documentaţiei au contribuit următoarele persoane: administrator specializat în contabilitate şi informatică de gestiune, administrator specializat în calculatoare şi automatică, asistent manager cu specializare în management.

Problemele întâmpinate de echipa care s-a ocupat de implementare, au fost următoarele: necooperarea și necorelarea

Proiecte IT dezvoltate în mediul rural

între instituțiile publice (probleme cu circuitul în sine), realizarea proiectului tehnic, condițiile meteorologice pentru construcție, birocrația şi finanțarea.

Cu toate acestea, impactul proiectului a fost evident: a fost diversificat portofoliul de produse, calitatea serviciilor a fost îmbunătăţită semnificativ, a crescut numărul angajaţilor cu 61% (de la trei la 17, urmând să se ajungă la 28 de angajați, în decursul a cinci ani), a fost construită şi dotată cu mobilier și echipamente informatice de ultimă generație o clădire P+2, în care se desfășoară activitățile de proiectare și editare a programelor informatice, de comercializare și promovare ale produselor, asigurarea serviciilor de garanție, postgaranție și suport tehnic acordat clienților (Call-Center 24/7).

Există şi în acest caz un specific local în ceea ce priveşte forţa de lucru: Corunca este una dintre comunele cu cea mai rapidă dezvoltare din județul Mureș. Datorită amplasării geografice, infrastructurii și forței de muncă de calitate, foarte multe firme au investit în sedii și puncte de lucru pe Şoseaua Sighișoarei, recunoscând potențialul economic și social ridicat al zonei. În apropierea Centrului de Editare Programe

Informatice “Navigator Software” se află două instituţii de învăţământ superior de renume din Ardeal: Universitatea “EMTE Sapienţia” și Universitatea „Petru Maior”, care pregătesc studenți în specializările de interes pentru Navigator Software: matematică, informatică, automatică și calculatoare. S-a propus ca prin acest proiect numărul angajaţilor să ajungă la 28, acest fapt reprezentând un pas important pentru zonă, având în vedere că s-a plecat la drum cu doar trei angajaţi. Scopul proiectului este de a ține forța de muncă „acasă” în adevăratul sens al cuvântului, dorind să contribuie la stoparea migrării forței de muncă, nu numai în străinătate, ci și pe teritoriul

țării noastre.

Acest proiect este un bun exemplu de adaptabilitate, deoarece a fost realizat în mediul rural, forţa de muncă a fost atrasă din acest mediu, contribuind la dezvoltarea sa economică. Prin faptul că acest centru este situat în apropierea a două universităţi de renume, există posibilitatea de recrutare din rândul studenţilor care finalizează studiile aici, tinerii din zonă nemaifiind nevoiţi să caute un loc de muncă departe de domiciliu. Diversificarea activităţii: beneficiarul oferă consultanţă economică, financiară şi de contabilitate, dar este şi un partener de încredere în achiziţia de echipamente informatice.

CAPITOLUL 4. ACTIVITĂŢI NON-AGRICOLE Mureş

Sediul SC Navigator Software SRL

2928

Titlul proiectului: Modernizarea infrastructurii agricole prin reabilitarea drumurilor agricole de exploataţie în municipiul Feteşti, judeţul IalomiţaProiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 125, Submăsura 125-a2 - “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”Beneficiar: municipiul FeteștiLocalizarea proiectului: municipiul Fetești, județul IalomițaRegiunea de dezvoltare: Sud MunteniaPerioada de implementare: aprilie 2012 - prezent Buget total: 983 435 euroFinanţare nerambursabilă: 790 554 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 192 881 euroTema abordată: modernizarea infrastructurii agricole de acces

Drumul spre succes poate trece şi printr-o rută ocolitoare. Proiectul „Modernizarea infrastructurii agricole prin reabilitarea drumurilor agricole de exploatație în municipiul Fetești, județul Ialomița” prevede modernizarea a 10 drumuri de exploatare agricolă aflate în domeniul public al municipiului Fetești, județul Ialomița. Drumurile de acces (De 222, De 233, De 290, De 520, De 464, De 523, De 462, De 44, De 446, De 439) incluse în traseu, deservesc 890,56 ha de terenuri agricole și nouă agenți economici. Înainte de implementarea proiectului, drumurile agricole de exploatare propuse spre modernizare au fost în mare parte drumuri de pământ, care deveneau impracticabile atunci când ploua în cantități mai mari. Prin modernizarea acestora, s-a oferit o rută alternativă care să preia traficul agricol de pe DN 3A și DN 3B, pe un segment de 10,33 km. Ruta alternativă are o lungime totală de 9,775 km, din care 8,619 km sunt drumuri de exploatare propuse spre modernizare în cadrul prezentului proiect și 1,156 km alte drumuri publice, netratate în cadrul proiectului. În cadrul rutei alternative, lungimea drumurilor de exploatare agricolă propuse la modernizare reprezintă mai mult de 95%

Traficul agricol din Feteşti, preluat prin înfiinţarea unei rute ocolitoare

din lungimea totală a rutei alternative. Sistemul rutier proiectat este dimensionat pentru un trafic specific agricol. Ţinând cont de tema de proiectare, lungimea traseului și de bugetul alocat proiectului s-a ales ca soluţie de modernizare a drumurilor agricole asfaltarea a 2 031 km, respectiv De 222, De 233 și De 439, și pietruirea a 6 588 km, respectiv De 290, De 520, De 464, De 523, De 462, De 447 și De 446. Până în septembrie 2014 a fost efectuată recepția lucrărilor de construcție, iar beneficiarul urmează să depună ultima tranșă de plată.

În vederea depunerii dosarului de finanţare nerambursabilă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 125, Submăsura 125-a2 - „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”, beneficiarul a achiziționat servicii specializate de proiectare tehnică, în vederea elaborării studiului de fezabilitate, lucrări de elaborare studii topografice și geotehnice și servicii de consultanță specifică, în vederea completării cererii de finanțare. Aceasta a fost depusă în mai 2011, iar după parcurgerea procedurilor de evaluare și selecție, în luna

Principalele lecţii insușite care se desprind din dezvoltarea acestui proiect sunt evidente: stabilirea de parteneriate şi colaborarea cu actori importanţi din domeniu sunt esenţiale.

Sprijinul financiar trebuie să fie asigurat pentru întreaga perioadă de implementare. Fixarea clară a obiectivelor, precum și crearea sau identificarea proiectelor și a produselor de succes și a unui concept propriu puternic sunt pași importanți pentru succesul proiectului. Interesele comune sunt întotdeauna mai importante decât cele individuale, dar ca şi participarea actorilor interesaţi în desfăşurarea proiectului, stabilirea unui plan de acţiune şi respectarea paşilor.

La succesul proiectului au contribuit managementul profesionist şi oamenii calificaţi, experienţa în domeniu, precum și asocierea cu alte instituții.

Principala inovație este software-ul tip ERP, dezvoltat de beneficiar, care se bazează pe eficiență, simplitate, ușurință în utilizare și este realizat conform cerințelor pieței din România, fără să fie

adaptat dintr-o altă țară, cum sunt cele aflate momentan pe piață. Sistemul ERP este instrumentul software care facilitează integrarea tuturor informaţiilor dintr-o organizaţie într-o platformă unică. Scopul ERP este să asigure transparenţa datelor în cadrul unei organizaţii şi să faciliteze accesul la orice tip de informaţie utilă în desfăşurarea activităţii. Inovativă este şi tehnologia cu care este dezvoltată această aplicație, și anume, nu este un software în sine, ci un set de instrumente pe care un consultant priceput poate să îl folosească pentru a dezvolta orice produs informatic de evidenţă, în orice tip de activitate.

Transferabilitate: proiectul poate reprezenta un model de urmat pentru ceilalţi actori din domeniu în scopul dezvoltării de astfel de programe şi în celelalte regiuni de dezvoltare. Beneficiarul oferă informaţii şi sfaturi tuturor actorilor interesaţi de implementarea şi dezvoltarea unui astfel de proiect. Prin proiect se doreşte încheierea de parteneriate cu universităţi de renume şi cu profesionişti din afara ţării. În acest sens, vor fi organizate workshop-uri pe următoarele teme: economie şi educaţie aplicată în domeniu.

Ialomiţa

Activitatea în cadrul firmei SC Navigator Software SRL

3130

aprilie a anului 2012 a fost semnat contractul de finanțare. După semnarea acestuia, Primăria Municipiului Feteşti a desemnat o echipă internă responsabilă cu implementarea proiectului. De asemenea, pentru implementarea proiectului și asigurarea unui management corespunzător, beneficiarul a contractat servicii de consultanță în managementul proiectului. Pentru asigurarea desfăşurării corecte a activităţilor proiectului, după semnarea contractului de finanțare, s-au realizat și achiziţii de servicii specializate de verificare tehnică a proiectului, servicii de dirigenție de şantier şi servicii de proiectare.

Procedurile de achiziții și atribuirea contractelor s-au realizat conform prevederilor legale și cu respectarea clauzelor contractului de finanțare și a anexelor acestuia. În acest sens, beneficiarul a primit avizul favorabil din partea CRPDRP Târgoviște pentru toate achizițiile desfăşurate în cadrul proiectului. După finalizarea procedurilor de achiziție și avizarea acestora de către CRPDRP Târgoviște, beneficiarul a încheiat actul adiţional nr. 1 din 15.05.2013, referitor la rectificarea bugetului indicativ prin realocări de sume și diminuarea valorii eligibile și a ajutorului public nerambursabil aprobat prin Contractul de Finanțare, conform valorilor rezultate după derularea procedurilor de achiziții și aprobarea decontării TVA aferentă cheltuielilor eligibile, precum și prelungirea duratei de execuție și de valabilitate a Contractului de Finanțare la 24 de luni.

Implementarea proiectului a condus la: • fluidizarea traficului prin

redirecţionarea traficului agricol pe ruta alternativa la DN (DN 3 A şi

DN 3 B), cu o lungime totală de 9,775 km , din care 8,619 km sunt drumuri de exploatare propuse spre modernizare în cadrul prezentului contract;

• reducerea timpului de transport şi creşterea calităţii acestuia prin micșorarea sau eliminarea obstacolelor şi a limitărilor aplicate utilajelor agricole şi de transport;

• economisirea carburanţilor, reducerea emisiilor de poluanţi;

• creşterea siguranţei circulaţiei şi a confortului pentru conducătorii utilajelor şi autovehiculelor de transport;

• reducerea costurilor de operare a autovehiculelor şi îmbunătăţirea capacităţii portante;

• creşterea gradului de mobilitate a populaţiei şi a bunurilor agricole, prin asigurarea accesului către şi dinspre 942,56 ha de teren agricol;

• creşterea calităţii vieţii locuitorilor din municipiul Fetești;

• îmbunătăţirea activităţii agenţilor economici din zonă şi din oraş.

Dincolo de aspectele prezentate mai sus, proiectul a condus la dezvoltarea socio-economică a localității şi la creșterea locurilor de muncă, cu precădere în sectorul agricol.

Proiectul poate fi considerat o bună practică deoarece asigură preluarea traficului agricol de pe DN 3A și DN 3B de la nivelul unei localități urbane, muncipiul Fetești, și contribuie la o mai bună întreținere a rețelei rutiere și la scăderea accidentelor produse din cauza utilajelor agricole (cu tracțiune mecanică și/sau animală). De asemenea, prin implementarea acestui proiect se atinge unul dintre obiectivele generale ale

măsurii „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii”, şi anume „adaptarea infrastructurii agricole la noile structuri de proprietate apărute ca urmare a procesului de restituire a proprietăților în vederea creșterii competitivității sectorului agricol”, pe raza muncipiului Fetești, întrucât drumurile modernizate deservesc peste 942,56 ha de teren agricol.

După începerea lucrărilor de

investiție, având în vedere lățimea propusă prin PT pentru amenajarea drumurilor (carosabil + rigole + platforme de încrucișare), pentru asigurarea realizării tuturor lucrărilor care fac obiectul proiectului în domeniul public s-a dispus revizuirea inventarului public.

Această actualizare a permis realizarea lucrărilor prevăzute prin proiectul tehnic pentru modernizarea drumurilor agricole conform noilor date (cu mențiunea că unele profile nu au putut fi aplicate integral pe teren, dat fiind că lăţimea drumurilor din inventarul beneficiarului a fost mai mică decât propusă prin proiectul tehnic). De

asemenea, pe parcursul implementării proiectului, beneficiarul a mai întâmpinat niște dificultăți de natură tehnică, însă buna comunicare cu Agenția de Plăți a condus la clarificarea acestor aspecte și la depășirea tuturor greutăților. Facem precizarea că la implementarea proiectului s-au avut în vedere clauzele contractului de finanțare și ale anexei acestuia, precum și legislația în vigoare și procedurile de lucru aferente implementării proiectelor FEADR de către beneficiarii publici. Menționăm că toate modificările de natură tehnică și financiară care au intervenit în derularea proiectului au fost comunicate CRPDRP/OJPDRP și au făcut, după caz, obiectul unui act adițional la contractul de finanțare.

Respectarea tuturor prevederilor Ghidului Solicitantului, a contractului de finanțare și a anexelor acestuia, precum și a recomandărilor și instrucțiunilor date de personalul AFIR au asigurat succesul proiectului.

Transferabilitate: proiectul are relevanță și este un bun exemplu pentru alte municipii care au în vedere asigurarea serviciilor de acces către și dinspre terenurile agricole.

Harta traseului modernizat

3332

proiecte din spaţiul european

3534

FRANŢA - GAL

Titlul proiectului: Dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente: studiu de caz în Burgundia și Franche-ComtéProiect finanțat prin Axa 4 LeaderInițiator proiect: Parteneriat între Asociația de Instruire și Informare pentru Inițiativele de Dezvoltare Rurală (AFIP) Bourgogne și Franche Comté şi Centrul de Formare Profesională pentru Promovarea Agriculturii (CFPPA) MontmorotLocalizarea proiectului: FranţaRegiunea de dezvoltare: Burgundia și Franche-Comté Perioada de implementare: septembrie 2008 – februarie 2009Buget total: 60 914,95 euroFinanţare nerambursabilă: 41 759,53 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 19 155,42 euroTema abordată: dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare

Proiectul a presupus introducerea unei politici inovative în domeniul lanţurilor scurte de aprovizionare cu alimente.

Buna vecinătate poate fi cheia succesului şi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu produse a unei comunităţi. Dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare aduce beneficii întregii comunităţi și contribuie la diversificarea surselor de venit și la sporirea veniturilor agricultorilor. Un astfel de sistem creşte importanța producătorului în preţul final al produselor, dezvoltă legături mai strânse între consumatori și agricultori, consolidează rolul industriei agricole pentru o societate durabilă și creşte oferta de produse proaspete, de înaltă calitate. În acest sistem este promovată o alimentaţie sănătoasă, fără o creştere semnificativă a bugetului alocat acestor alimente. Proiectul, realizat în parteneriat de Asociația de Instruire și Informare pentru Inițiativele de Dezvoltare Rurală (AFIP) Bourgogne și Franche Comté şi Centrul de Formare Profesională pentru Promovarea Agriculturii (CFPPA)

Consolidarea industriei agricole şi a micilor comunități prin dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare

Montmorot, a constat în analiza a șase studii de caz care descriau crearea unor lanţuri scurte de aprovizionare cu alimente. În cadrul acestei analize au fost evidențiate patru faze comune ale procesului. Astfel, rezultatele studiului s-au transformat într-un ghid practic pentru agențiile de dezvoltare regională și pentru autoritățile locale care doresc să stimuleze și să dezvolte proiecte cu această tematică: lanțuri scurte de aprovizionare cu alimente, în propria lor regiune.

Organizaţii private de fermieri, care de obicei întâmpină diferite probleme, au aplicat la acest apel de proiecte, însă nu au fost desemnate câştigătoare. AFIP, în calitate de organizaţie public-privată, a realizat un proiect la nivel macroeconomic, propunându-și ca prin implementarea acestuia să dezvolte un instrument care să stimuleze autorităţile locale în dezvoltarea de proiecte pentru scurtarea lanţului de aprovizionare cu alimente prin introducerea unor politici inovative, în timp ce organizaţiile private ale

fermierilor au realizat proiecte la nivel microeconomic, în interesul propriu.

Sesiunea de proiecte a fost organizată de Ministerul Agriculturii, ca parte a lansării axei specifice Reţelei Rurale Franceze.

Prin implementarea proiectului s-au obținut următoarele rezultate:• organizarea unui seminar naţional

(cu participarea membrilor Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală), cu o audiență de peste 100 de persoane;

• organizarea a două seminarii regionale (în Burgundia şi în Franche-Comté), cu 60-80 de participanţi la fiecare dintre ele;

• conceperea unei publicaţii, distribuită în 200-250 de exemplare printate.

Publicaţia a fost distribuită în mediul online către mai mult de 30 de adrese.

Impactul proiectului implementat s-a concretizat în susținerea economiei locale de către mai multe localități din Burgundia și Franche-Comté. Acest proiect a vizat atât valorificarea și consolidarea proiectelor deja existente cât și diseminarea bunelor practici rezultate din analiza lor, pentru dezvoltarea de noi proiecte și sustenabilitatea acestora.

Cei doi parteneri din acest proiect au avut în interiorul organizațiilor specialiştii cu experiența necesară pentru realizarea acestui studiu, astfel încât nu a fost necesară contractarea unor experți externi.

Prin realizarea acestui proiect, AFIP a devenit consultant la nivel regional privind procesul lanţurilor scurte de aprovizionare cu alimente, oferind

informaţii şi sfaturi de implementare atât autorităţilor locale, cât şi tuturor entităţilor interesate, inclusiv organizaţiilor private ale fermierilor, care înainte erau considerate competitori.

De obicei, se subestimează timpul

necesar pentru pregătirea aplicațiilor. Astfel, în vederea dezvoltării unui parteneriat durabil sunt necesare multe discuţii şi consultări cu partenerii, această activitate nefiind cuantificată şi remunerată în cadrul proiectului.

De asememea, AFIP a acordat mult timp justificării cheltuielilor. Procedurile în această direcție sunt greoaie, fiind verificate atât la nivel intern, cât şi extern, lucru care putea fi evitat pe viitor, pentru eficientizarea procesului de implementare.

Din cauza numeroaselor categorii de cheltuieli neeligibile, o parte din îndatoririle echipei AFIP inerente desfășurării activităţii nu mai poate fi acoperită din fonduri externe, fapt care poate pune în pericol sustenabilitatea financiară a AFIP ca organizație.

Unul dintre factorii-cheie de succes a fost reprezentat de încheierea acordului de parteneriat cu Centrul de Formare Profesională pentru Promovarea Agriculturii (CFPPA) în Montmorot. Cei doi parteneri au fost complementari, AFIP aducând în acest parteneriat experiența și cunoștințele cu privire la situația din teritoriu, în timp ce CFPPA a adus plusvaloare, prin competenţele specifice în agricultură, cursuri de formare şi educaţie în domeniul agricol. Împreună, cele două entități au construit un parteneriat durabil care le-a permis atingerea obiectivelor propuse prin proiect.

3736

Lanţuri scurte de aprovizionare din Burgundia şi Franche-Comté

3938

UNGARIA - FERME

Titlul proiectului: Model de fermă pentru dezvoltarea rurală în UngariaProiect finanțat prin Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale Perioada de programare: 2007-2013Beneficiar: Equestrian Farm of Mizse, Mizsei LovastanyaLocalizarea proiectului: UngariaRegiunea de dezvoltare: Bács-KiskunPerioada de implementare: octombrie 2009 – decembrie 2010Buget total: 750 000 euroFinanţare nerambursabilă: 300 000 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 450 000 euroTema abordată: îmbunătățirea sistemelor / practicilor agricole

Diversitatea este benefică nu doar în viaţa de zi cu zi, ci şi în afaceri. O fermă de păsări de curte, o şcoală de echitaţie, servicii de agroturism sunt afacerile unei femei fermier din Ungaria, care beneficiază de acest proiect. Pentru dezvoltarea afacerii, beneficiarul a accesat fonduri UE și naționale. Prezentul proiect de bune practici a fost finanțat în cadrul Programului de dezvoltare rurală din Ungaria 2007-2013. Scopul lui a fost modernizarea tehnică și creșterea capacităţii fermei de păsări de curte. Două noi spaţii de creştere a păsărilor de curte au fost construite, fiecare având câte 20 000 de locuri. Prin proiect a fost finanțată, de asemenea, achiziționarea de echipamente cu tehnologia necesară pentru a opera noul stoc de locuri pentru păsări, rezultând dublarea capacității fermei de păsări și crearea de două locuri suplimentare de muncă. Proiectele anterioare ale beneficiarului, sprijinite prin fondurile SAPARD și FEADR, au fost implementate între 2002 și 2008, în scopul diversificării activității fermei, al funcționarii şcolii de echitaţie și al dezvoltării afacerii de agroturism.

Diversificarea activităţilor unei ferme

Proiectele implementate de beneficiar pot fi considerate bune practici, fiind proiecte de succes în îmbunătățirea ocupării forței de muncă și creșterea economică în mediul rural, prin creșterea competitivităţii activității beneficiarului și prin crearea de noi locuri de muncă. Proiectele sunt, de asemenea, de succes în promovarea antreprenoriatului feminin și creșterea ocupării forței de muncă feminine.

Procesul de aplicare nu a fost prea greu de realizat, dosarul administrativ fiind acceptabil. Formularul de aplicaţie conținea toate anexele necesare, precum și instrucțiuni de completare. Dosarul de finanțare a fost realizat într-o perioadă destul de lungă, dar relativ acceptabilă. Se poate afirma că pachetele de aplicații pentru fondurile de dezvoltare rurală sunt mai puțin complicate în comparație cu alte surse de finanţare. Procesul de aprobare este destul de lung şi ar trebui să se facă un efort de a reduce durata de la data depunerii cererii de finanţare până la contractare.

Impactul proiectului este susţinut de următoarele date: două noi locuri de

muncă create, un loc de muncă păstrat, sprijinirea financiară a unei structuri de afaceri, creșterea cu 50% a capacității fermei, 4 350 de metri pătraţi de clădire nou construită.

Situația de pe piața forței de muncă în cadrul mai larg, din zona din jurul proiectului, este dificilă. Este extrem de greu să se creeze noi locuri de muncă în zone izolate sau în cazul în care nivelul de educație al populaţiei este unul sub medie. Astfel, este cu atât mai salutară realizarea unui proiect care să contribuie la crearea de noi locuri de muncă.

Factorii specifici care determină buna practică sunt multipli: o bună planificare și utilizare a resurselor financiare disponibile. Diferitele proiecte implementate de beneficiar în cadrul fermei sunt complementare şi ajută la obţinerea efectului scontat. Combinația de afacere agricolă cu servicii turistice și agroturistice şi şcoala de echitaţie este una de succes, iar ferma primește, de asemenea, grupuri școlare pentru vacanţa de vară.

Trebuie reţinut că aplicanţii au primit sprijin adecvat din partea Autorităţii de Management în timpul procesului de aplicare. Cooperarea în

faza de implementare a fost, de asemenea, una bună. Singura problemă în etapa de execuție a fost provocată de fluxul financiar lent. De la cererea de finanțare până când fondurile au ajuns în contul bancar al beneficiarului au trecut aproximativ șase luni. Transferul de fonduri ar trebui accelerat.

Dincolo de aceste aspecte, beneficiarul are un plan de dezvoltare a afacerii care acoperă mai mulți ani. Astfel, a fost stabilit pas cu pas modul în care antreprenoarea ar dori să dezvolte ferma ei și restul afacerii și cum să utilizeze cu succes fondurile naționale şi ale UE disponibile.

Proiectele de dezvoltare individuale se completează reciproc și au ca rezultat o dezvoltare a unei afaceri complexe, implementate cu succes.

Transferabilitate: Proiectele implementate de beneficiar ar putea servi drept model pentru alți agricultori din regiune. Există, de asemenea, un interes pentru experiențele proiectului și cele ale beneficiarului din partea altor agricultori locali. Prin măsurile de publicitate întreprinse, proiectul este bine cunoscut în regiune și alți fermieri solicită informaţii cu privire la realizarea lui.

4140

4342

AUSTRIA - PROCESARE

Titlul proiectului: Almenland - Regiunea culinară Almo: Restaurantele din Almenland şi marketingul regional pentru promovarea produselor tradiţionaleProiect finanțat prin LEADER PLUSBeneficiar: Almenland - die Almo Genussregion: Almenlandwirte & Rindfleischmarketing (proiectul a fost realizat într-un consorţiu public-privat)Localizarea proiectului: Austria - Steiermark - Östliche Obersteiermark, Oststeiermark, Graz AT223/224Regiunea de dezvoltare: AustriaPerioada de implementare: septembrie 2002 – decembrie 2006Buget total: 1 900 000 euroFinanţare nerambursabilă: 591 000 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 1 309 000 euroTema abordată: comercializarea produselor alimentare, procesarea alimentelor, colaborarea în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, îmbunătățirea sistemelor/practicilor agricole, agroturism, turism verde sau turism cultural, diversificarea fermelor, agricultura ecologică, agricultura fără inginerie genetică

Proiectul este o inițiativă a 21 de restaurante și hanuri regionale care au dezvoltat o marcă proprie comună și oferă bucătărie tradiţională specifică regiunii, bazată pe produse de calitate. Cooperarea în jurul conceptului ALMO a acoperit întreg lanțul de producție pentru carnea de vită de calitate. Acest lucru a fost dezvoltat îndeaproape cu un producător regional de delicatese. Ambele acțiuni sunt încorporate într-un parteneriat amplu format din municipii, operatori agricoli și turistici. Ideea principală a acestui proiect este de a promova și întări poziția pe piață a Regiunii Almo, sub denumirea „Genussregion”, ceea ce înseamnă literalmente „zonă de agrement” pentru turişti. Nevoia proiectului a plecat de la valorile acestei regiuni, de la peisajul unic, păşunile şi practicile agricole tradiționale care stau la baza strategiilor de înaltă calitate din domeniul producţiei de carne și a „turismului culinar”, dar și de la bucătăria regională. Un punct important este generarea de „cicluri economice regionale”, adică maximizarea intrărilor

Produse tradiţionale promovate prin marketing regional

regionale pentru lanțuri de producție în diverse domenii. Pentru a răspunde nevoii acestui proiect a fost realizat un plan de afaceri, iar cu ajutorul unui consultant specialist în dezvoltare agricolă/economică, solicitanții au pregătit cererea de finanțare, beneficiind totodată de competențele şi cunoştinţele partenerului.

Procesul administrativ a fost de lungă durată, însă beneficiarii acestui proiect au avut experiență în trecut cu programul LEADER II. Pentru dosarul administrativ, precum şi pentru completarea părţii financiare a aplicaţiei, beneficiarul a avut nevoie de ajutor administrativ. Prin urmare, au fost angajate două persoane cu abilităţi în domeniul administrativ. A durat un an până a fost semnat contractul, întreg procesul desfăşurându-se 24 de luni.

Impactul proiectului (pentru perioada 2000-2007) a fost unul ridicat, principalele realizări fiind următoarele: 50 de proiecte cu un volum de investiţii de 20 de milioane de

euro au fost finalizate, peste 20 de companii și/sau organizații Almenland noi, asociații constituite cu ajutorul veniturilor anuale generate de aproximativ 15 milioane de euro, 900 de ferme asigurate, 240 de locuri de muncă locale nou create ( full sau part-time), abatorul regional salvat, program ALMO cu venituri anuale de 6,3 milioane de euro pentru fermierii care fac parte din proiect și de cinci milioane de euro pentru grajduri, 20 de restaurante Almenland pentru gastronomia ALMO, 170 de camere pentru cu nivel înalt de calitate pentru oaspeții Almenland, rod al unei investiții de șase milioane de euro, tendința ascendentă continuă a numărului de înnoptări, ca și a duratei de ședere (+ 10% anual, din 2004), 65 de companii în cadrul organizației Almenland, dezvoltarea unui sistem de brand regional (Parcul Natural Almenland - Regiunea încântătoare ALMO).

Prin proiect a fost dezvoltat un cod de bune practici pentru creșterea vitelor de calitate și, ulterior, a fost oferită formare şi calificare pentru agricultori și furnizorii de servicii de turism, acțiuni menite să pregătească terenul pentru implementarea strategiei certificate. Aceasta a fost baza pentru pasul cel mai important din punct de vedere economic: cooperarea cu partenerul Schirnhofer. În prezent, aproximativ 550 de fermieri au un acord de parteneriat cu Schirnhofer. Fundația de Marketing Almenland este un punct de reper important al procesului de dezvoltare. Compania are trei părți interesate: Schirnhofer, GAL-ul și asociația de turism. Toate deciziile trebuie să fie luate cu o majoritate de două treimi. Compania oferă un buget anual de aproximativ

360 000 de euro pentru promovarea regiunii.

Acest proiect este un bun exemplu de integrare a agriculturii montane și a turismului, în ceea ce priveşte managementul parcurilor naționale și economia locală. Un principiu strict este procesul deschis și transparent de producție și identificarea completă a originii cărnii de vită, în fiecare etapă a procesului. Almenlandwirte, adică gruparea de restaurante, hoteluri și hanuri, este o comunitate de lucru organizată. Personalul restaurantelor și al hanurilor a beneficiat de formare cu privire la înţelegerea principiilor de bază ale ciclului de producție, sinergiile dintre formele tradiționale de creștere a animalelor și conservarea peisajului etc. De asemenea, a devenit necesar să se instituie un management profesionist ca în Almenland Ltd. pentru proiect și, în plus, să se angajeze o persoană pentru munca administrativă. Pentru finalizarea proiectului a fost nevoie de atragerea de specialiști din cadrul companiei Schirnhofer (marketing, avocat, artist comercial).

Concluziile privind dezvoltarea proiectului și obținerea rezultatelor scontate sunt următoarele: pentru un proiect de o asemenea anvergură este nevoie de o regiune distinctă şi omogenă, de o structură organizatorică pe scară largă, având responsabilitate financiară, de asigurarea unui sprijin financiar pentru întreaga perioadă de implementare și de un timp destul de îndelungat pentru planurile de dezvoltare (minimum 15 ani). Totodată, a rezultat că obiectivele clare și o poziționare/etichetare a regiunii sunt indicii importante pentru succes. Astfel,

4544

la momentul oportun, se poate ajunge la identificarea și crearea proiectelor și a produselor de succes, precum și a unui concept propriu regional puternic. O altă concluzie este aceea că marketingul intern este mult mai important decât cel extern în stabilirea identităţii corporatiste în primii 2-5 ani. De asemenea, s-a constatat importanța asumării riscurilor financiare (proiectul cărnii de vită ALMO a fost iniţiat în timpul crizei ESB).

Actorii regionali au susţinut inițiativa și au considerat-o ca o situaţie win-win de colaborare cu un producător regional important care asigură o constantă a cererii pentru produsul-cheie al agricultorului și deschide noi canale de marketing pentru publicul larg. Printre factorii de succes mai numim managementul profesionist al

Naturpark

Ewald Neffe - Ernst Gissing

ALMENLAND

Grupului de Acțiune Locală, încorporarea de parteneriate de marketing și mass-media existente, precum și construirea de noi asocieri cu instituții, cum ar fi asociațiile de turism, Slow Food internaționale, GREENPEACE.

Transferabilitate: Aspectul important care marchează această acțiune este dezvoltarea continuă a unui branding, care este, în toate acţiunile, orientat spre standarde ridicate. Strategia de bază este simplă: producătorii individuali și furnizorii de servicii sunt asistaţi în vederea dezvoltării unei strategii profesionale și orientate spre cerere. Punerea în aplicare a strategiei este susținută de generarea de structuri organizatorice care caută să dezvolte un concept clar de sustenabilitate economică.

FOTO: Almenland - broşură de promovare

4746

CEHIA - ACTIVITĂŢI NON-AGRICOLE

Titlul proiectului: Dezvoltarea unei staţii de biogazProiect finanțat prin: Măsura 311 b„Diversificarea activităţilor non-agricole”Beneficiar: Organizaţia ZD Krásná Hora nad Vltavou a.sLocalizarea proiectului: Cehia, Cod NUTS S3: CZ020, ZD Krásná Hora nad Vltavou a.s.Regiunea de dezvoltare: Boemia CentralăPerioada de implementare: martie 2007 – octombrie 2008Buget total: 2 203 921 euroFinanţare nerambursabilă: 881 568 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 1 332 353 euroTema abordată: diversificarea fermelor, generarea de energie din surse regenerabile sau conservarea energiei

Compania agricolă Krásná Hora nad Vltavou este situată într-o zonă rurală unde principala parte a economiei este agricultura, pe timpul verii veniturile fiind asigurate şi din turism. Scopul proiectului este utilizarea resurselor regenerabile de energie prin construirea unui dispozitiv de producere şi prelucrare a biogazului din resurse regenerabile (stație de biogaz). Motivația a fost de a capta valoare adăugată pentru producția agricolă, într-un moment în care prețurile materiilor prime fluctuau. Din cauza instabilităţii preţurilor produselor rezultate din producţia agricolă sau din creşterea animalelor, compania a dorit să-şi stabilizeze veniturile pe parcursul anului. Stația de biogaz (BGS) a fost construită chiar în curtea sediului unei companii, astfel încât nu a existat nicio problemă cu achiziționarea terenului. Pregătirile de teren pentru construirea staţiei de biogaz au fost efectuate de companie, însă pentru lucrarea propriu-zisă a fost contractată o firmă specializată. Staţia de biogaz utilizează, pe lângă altele, şi excrementele din sectorul creşterii de animale, iar atunci când acestea sunt procesate de staţia de

Energie din surse regenerabile pentru comunitatea locală

biogaz (întreg procesul de fermentație), ajung să aibă proprietăți mai bune, în comparaţie cu acelea pe care le au, în mod normal, gunoiul de grajd și dejecțiile. În ciuda costurilor totale ridicate ale staţiei de biogaz, compania ar fi construit-o chiar şi fără ajutorul fondurilor pentru dezvoltare rurală, considerând-o o necesitate. A existat un moment absolut critic chiar înainte de a începe construirea staţiei de biogaz, mai exact când trebuia primit acordul pentru racordarea la rețeaua de distribuție.

Finanţarea din programul pentru dezvoltare rurală a fost realizată după un lung şi exigent proces de aplicare. Compania mai aplicase în trecut pentru aceleaşi proiecte de grant, astfel încât era deja familiarizată cu întreg procesul, însă, în acelaşi timp, acesta a fost încetinit de birocrația greoaie, de întâlnirile prelungite şi de refuzul funcționarilor de a risca. Planul de afaceri a fost îndeplinit de companie, angajaţii acesteia având abilităţile necesare, iar cererea de finanţare a fost realizată fără ajutorul vreunei companii de consultanţă.

Pentru punerea în aplicare a proiectului a fost creat un job full–time, a fost utilizat un teren non-agricol, compania a luat contact cu noi companii naționale și străine, producţia a fost diversificată.

Compania este situată într-o zonă rurală unde activitatea și economia sunt dominate de agricultură și turism. Are 180 de angajați. Iarna, situația ocupării forței de muncă este mult mai complicată, însă prin acest proiect, compania poate păstra angajaţii tot timpul anului, datorită diversificării producţiei (fără a se limita la angajarea de lucrători sezonieri).

Este uimitor cum un proiect gestionat cu succes poate continua dezvoltarea unei companii și poate genera investiții. Compania este mulțumită de actuala staţie de biogaz, acesta fiind motivul pentru care programează construirea unei alte centrale. Staţia de biogaz nu este utilă numai pentru a produce electricitate, ci şi pentru a produce căldură, aceasta fiind considerată un produs secundar. În plus, un bazin public de înot, care va fi construit de municipalitate, va fi încălzit de către staţia de biogaz. Aceasta este una dintre modalitățile prin care compania economisește bani și protejează mediul înconjurător, pentru că nu mai are nevoie nici de cărbune, nici de petrol, pentru a obţine căldură.

Compania a mai profitat de posibilităţi de finanţare a proiectelor prin intermediul Programului de Dezvoltare Rurală, însă niciunul dintre acestea nu a fost de asemenea dimensiuni financiare și durată. Din punctul de

vedere al beneficiarului, potențialii solicitanți cu proiecte ca acesta trebuie să înțeleagă că beneficiază de finanțare publică şi că acest fapt cere un nivel înalt de raportare și responsabilitate financiară.

La succesul proiectului au contribuit:

cooperarea cu factorii locali, prin furnizarea de căldură clădirilor de birouri, atelierelor, şcolii locale, pentru încălzirea apei reci, faptul că actorii regionali au susţinut inițiativa și au considerat că generarea de energie din surse regenerabile și conservarea energiei reprezintă o situaţie win-win, faptul că firma economiseşte, şi în acelaşi timp, protejează mediul înconjurător.

Transferabilitate: acest proiect este transferabil oricărei ferme, fie ea de producţie vegetală sau animală. Interesul în cadrul proiectului a fost mare, dorindu-se construirea unei noi staţii de biogaz. Printre obiectivele acestui proiect se numără: aprofundarea cunoștințelor în cercetare, educație și IMM-uri, colaborări în scopul de a consolida industria de biogaz în Europa, dezvoltarea în continuare a industriei turismului, sub formă de turism ecologic.

4948

5150

Principalul scop al identificării și diseminării modelelor de bune practici este acela de a găsi entități, organizații, sisteme economico-sociale interesate să le preia și să le aplice în vederea multiplicării rezultatelor pozitive la o scară cât mai extinsă. În această acțiune, cel mai important proces este cel al transferului unei bune practici, respectiv elaborarea unui plan de transfer și implementarea acestuia.

În procesul de transfer trebuie să se aibă în vedere trei aspecte principale: 1. identificarea bunei practici care va fi transferată, prin selectarea acesteia din baza de date de bune practici;2. datele despre entitatea promotoare: care sunt agenții-cheie interesați de proiect, contextul evoluției modelului propus și istoricul organizației;3. compatibilitatea cu beneficiarul care va prelua buna practică: ce abilități și competențe se regăsesc și ce trebuie să se identifice la nivelul organizației care dorește să preia modelul de bună practică.

Plecând de la aceste trei aspecte, se elaborează un „Plan de Transfer” către organizația interesată să preia modelul și să îl adapteze contextului ei, în vederea multiplicării rezultatelor pozitive dorite. Structurarea planului de transfer de bune practici va parcurge următoarele etape:1. identificarea și descrierea bunei practici, această etapă presupunând o documentare atentă a proiectului propus regăsit în baza de date;2. stabilirea problemelor pe care buna practică urmăreşte să le rezolve, etapă care trebuie să prezinte problemele la zi pe care le poate soluționa modelul

propus, plecând de la un context clar și stabilind anumite obiective. Această fundamentare ne poate indica și care sunt limitele de aplicabilitate și replicabilitate ale unei bune practici, adică până unde putem interveni fără a pierde efectele și rezultatele pozitive ale acesteia;3. descrierea procesului ideal. Această etapă este una dintre cele mai importante în elaborarea unui plan de transfer, deoarece ne oferă elementele esențiale necesare transferului și implementării modelului de bună practică. Procesul ideal trebuie să prezinte etapele necesare, în ordinea succesiunii lor logice, la un nivel suficient de detaliat pentru a înțelege toate fazele procesului de implementare a respectivului model.4. alegerea mecanismelor de lucru utilizate în vederea unei corecte aplicări a bunei practici. În această etapă trebuie identificate principalele instrumente folosite pe parcursul implementării bunei practici, să se facă o estimare sumară a resurselor alocate și a timpului necesar derulării fiecărei faze, precum și o serie de recomandări care să ne ajute la optimizarea procesului. Instrumentele și metodele de lucru identificate sunt acele elemente-cheie folosite pentru planificarea, execuția, monitorizarea și evaluarea bunei practici;5. precizarea modalităţilor de participare proprii factorilor care iau parte la transferul bunei practici. Această fază va evidenția care sunt structurile parte în proiect, care este rolul fiecăreia, ce relație există între ele și cum pot contribui la punerea în practică a modelului propus;6. delimitarea condiţiilor de bază pentru transferul bunelor practici. În această

etapă sunt definite în mod clar condițiile minime contextuale pe care trebuie să le regăsim, referitoare la organizația care dorește să preia modelul. Vorbim de analiza structurilor administrative publice și/sau private, a grupurilor locale, precum și de capacitatea de mobilizare a resurselor și de participarea unor organizații care activează în domeniul căruia îi corespunde buna practică. Este etapa în care se poate vedea în ce măsură contextul în care se va transfera modelul de bună practică este asemănător cu cel în care s-a dezvoltat și căruia i s-a adresat, fiind momentul în care putem identifica golurile de transfer al bunei practici. În urma acestei etape, vom avea în față o hartă a golurilor de transfer și putem face o analiză coerentă, pentru a stabili dacă modelul propus se poate sau nu transfera la nivelul noii entități și în ce condiții. Vor fi identificate astfel organizațiile care trebuie să se angajeze în asimilarea bunei practici, precum și care sunt acțiunile premergătoare necesare punerii în aplicare a modelului;7. evaluarea competenţelor necesare pe care trebuie să le aibă organizaţia receptoare a bunei practici. În această

etapă vom defini competențele disponibile la nivelul organizației: cunoștințe, experiență minimă necesară pentru realizarea transferului;8. determinarea punctelor critice ale bunei practici şi a soluţiilor posibile. Această etapă va defini momentele-cheie ale procesului de implementare a bunelor practici, adică etapele decisive, care trebuie abordate cu mai mare atenție, factorii de risc care se prognozează și soluțiile pentru depășirea situațiilor dificile;9. întocmirea catalogului de produse, cu rezultate legate de bunele practici. În această etapă sunt identificate și prezentate toate rezultatele directe și indirecte ale fiecărei etape de implementare a bunei practici, acelea pe care dorim să le transferăm și să le multiplicăm prin transfer la nivelul noii organizații.

Procesul de transferabiliate va fi cu atât mai sensibil, cu cât acesta va trebui să fie realizat folosind proiecte implementate în cadrul programării 2007-2013 și adaptate noii programări 2014-2020.

TRANSFERABILITATE

Cum preluăm bunele practici

52

Deschiși Către Viitor

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, Sectorul 2, Bucureşti, CP 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro, Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat

prin FEADR, prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.2014

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.Se distribuie gratuit.