- i -

Bun venit la Respect: Sursa puterii noastre!

Respectul pentru oameni reprezintă o Valoare esenţială a DuPont de foarte mult timp şi este o parte din ceea ce ne face să fi m o companie extraordinară. De aceea ne bucurăm că participaţi la programul de astăzi.

Scopul nostru fi nal este acela de a crea un mediu de lucru care să fi e 100% implicat, pe deplin împuternicit şi în care succesele personale şi cele ale companiei se susţin reciproc. Pornind de la această idee, este foarte important să ne tratăm reciproc cu respect şi demnitate, pentru ca fi ecare dintre noi să poată contribui la potenţialul nostru maxim. Valorifi carea talentelor şi energiei întregii organizaţii DuPont ne permite să câştigăm împreună.

Convingerea noastră este că veţi considera această sesiune de instruire atât plăcută, cât şi diferită de programele din trecut referitoare la respect. Proiectată pentru a încuraja gandirea refl exivă, veţi petrece majoritatea timpului analizând modul în care experienţele şi convingerile din trecut infl uenţează acţiunile şi comportamentele dvs. şi modul în care aceste acţiuni şi comportamente afectează direct mediul de lucru pentru ceilalţi din jurul dvs. Până la sfârşitul programului, dvs. şi restul participanţilor vă veţi fi elaborat împreună o listă a acţiunilor care vă vor ajuta să vă construiţi propriile dvs. foi de parcurs şi să vă îmbunătăţiţi angajamentul faţă de Respectul pentru oameni.

DuPont defi neşte Respectul ca fi ind Recunoaşterea valorii, aşa că acesta va fi punctul nostru de început. Vă mulţumim anticipat pentru participarea dvs. de astăzi. Pe viitor, combinaţia dintre energia, ideile şi angajamentul nostru va duce la continuarea construirii unui mediul de lucru în care toată lumea este tratată corect, recunoaştem valoarea diferitelor medii de provenienţă şi diferitelor experienţe, creăm o organizaţie implicată şi împuternicită şi recunoaştem şi recompensăm angajaţii pentru contribuţiile lor zilnice.

Sperăm să vă placă sesiunea!

Echipa Centrală Respectul pentru Oameni

- ii -

Servicii şi asistenţă pentru clienţi

Bun venit la Edge Learning Institute! Membrii echipei noastre sunt dedicaţi şi orientaţi spre a vă oferi materiale de primă clasă şi de calitate atunci când participaţi la acest proces.Suntem aici să vă ajutăm să valorifi caţi la maxim informaţiile prezentate în cadrul acestei experienţe de dezvoltare personală. Vă rugăm să ne sunaţi sau să ne scrieţi în cazul în care aveţi întrebări. Ne bucurăm să avem ocazia să vă ajutăm! Vă rugăm să sunaţi la biroul nostru din Cleveland, OH, la numărul (216) 674-1085 sau să ne trimiteţi un email pe adresa mcostello@edgeohio.com. Programul nostru de lucru este de la 8:00 a.m. la 4:30 p.m., Eastern Time, de luni până vineri.

În cazul în care există vreo greşeală în materialele pe care le-aţi primit, vă rugăm să ne sunaţi fără întârziere şi vă vom trimite gratuit alte materiale pentru a le înlocui pe cele greşite.

Vă dorim toate cele bune în continuare, în drumul către atingerea tuturor obiectivelor dvs. – atât pe plan personal, cât şi pe plan profesional!

Melody CostelloServicii Clienţi Edge Learning of Ohio

1. Acesta este ghidul dvs. Puteţi lua notiţe şi completa răspunsurile. Însă, puteţi şi să nu scrieţi pe ghidul dvs. Şi acest lucru este perfect acceptabil.

2. Pe unele dintre paginile din ghidul dvs. veţi găsi citate. Citiţi-le şi refl ectaţi asupra lor. Menirea lor este de a vă declanşa procesul de refl ecţie.

3. Scopul principal al textului este acela de a fi utilizat ca instrument de analiză ulterioară şi revizuire. Acesta nu a fost elaborat pentru a fi citit cu atenţie în timpul prezentării în PowerPoint. Majoritatea grafi celor, citatelor, defi niţiilor şi listelor care apar pe ecran, apar şi în ghidul dvs., pentru a vă uşura procesul de luare a notiţelor.

4. În mod frecvent, la începutul unora dintre unităţi şi la sfârşitul fi ecăreia, vor exista activităţi în ghidul dvs. Ghidul dvs. reprezintă harta dvs. personală spre învăţarea şi implementarea cu succes a conceptelor din Respectul: Sursa puterii noastre!. Vă rugăm să completaţi exerciţiile în mod sincer şi precis. Nu va trebui să împărtăşiţi informaţii personale, decât dacă alegeţi să faceţi acest lucru.

5. Aşezaţi-vă confortabil, relaxaţi-vă şi bucuraţi-vă!

Utilizarea ghidului participantului

- iii -

Obiective

1. Introducerea respectului ca mediu emoţional creat împreună.

2. Înţelegerea faptului că respectul este diferit de toleranţă şi că depăşeşte limitele acesteia.

3. Identifi carea comportamentelor nerespectuoase care pot infl uenţa negativ moralul şi productivitatea.

4. Înţelegerea modului în care procesul uman de gândire contribuie la crearea unei atitudini respectuoase.

5. Explorarea rolului pe care atitudinile îl au în promovarea locurilor de muncă respectuoase.

6. Descoperirea motivului pentru care cuvintele reprezintă cele mai puternice instrumente pentru crearea unei culturi bazate pe respectul la locul de muncă.

7. Introducerea respectului de sine ca şi abilitate personală şi de încurajat, necesară pentru atragerea tratamentului respectuos din partea celorlalţi.

8. Contribuirea la crearea Codului de cooperare pentru clarifi carea căii care trebuie să fi e urmată.

- iv -

- v -

Unitatea 1: Crearea cadrului pentru respect

Unitatea 2: Mintea noastră: unde începe totul

Unitatea 3: Atitudinea: cheia către medii de lucru respectuoase

Unitatea 4: Respectul: Respectul de sine

Unitatea 5: Implementarea: Calea noastră în viitor

Glosar de termeni şi defi niţii

Lista personală/profesională de lectură

Jurnalul personal de învăţare

Sumarul unităţilor

CREAREA CADRULUI PENTRU RESPECT

SUBIECT

Într-o lume în care există nenumărate diferenţe între oameni, crearea unui mediu de lucru care să permită fi ecăruia să dea tot ce e mai bun din el, reprezintă una dintre cele mai importante competenţe pe care le poate achiziţiona o organizaţie. Una dintre caracteristicile acestor medii de lucru extraordinare este RESPECTUL. Respectul promovează colaborarea, comunicarea deschisă, creativitatea, angajamentul şi locuri de muncă mai sigure. Cele mai recente cercetări au demonstrat că respectul aduce şi o satisfacţie mai mare la locul de muncă şi chiar o sănătate fi zică îmbunătăţită.

Ca şi concept, respectul pare simplu. Însă obţinerea acestuia necesită depunerea unor eforturi. Acesta reprezintă o stare emoţională declanşată de comportamentele noastre faţă de ceilalţi. Impactul său este mult mai mare decât cel al toleranţei, deoarece respectul este externalizat şi direcţionat spre ceilalţi, nu este numai simţit în interiorul nostru. Atunci când îl primim, respectul ne creează o stare de bine şi stimulează creierul să funcţioneze optim.

Practicarea respectului în mod consecvent, reprezintă o competenţă emoţională care necesită o conştientizare sporită şi multă practică. Însă efortul merită. După cum vom descoperi, abilitatea de a exprima cu mult tact atitudinile şi comportamentele corecte (inclusiv cuvintele noastre) pentru a-i afecta în mod pozitiv pe cei din jurul nostru, reprezintă o abilitate esenţială nu numai la locul de muncă, ci şi în viaţă.

OBIECTIVE PRIVIND ÎNVĂŢAREAÎnceperea procesului de defi nire a “respectului”

Înţelegerea diferenţei dintre respect şi toleranţă

Discutarea celor “Zece reguli de socializare” şi a modului în care acestea se aplică în cazul nostru

1. Cine sunt aceste persoane?

2. Ce aţi învăţat de la aceste persoane?

UNIT #CREAREA CADRULUI PENTRU RESPECT UNITATEA 1

Note

1-1

Activitatea de acomodare

Gândiţi-vă la persoanele care v-au infl uenţat cel mai tare convingerile privind modul în care ar trebui să-i trataţi pe ceilalţi.

“Ne ducem traiul prin ceea ce obţinem, însă ne trăim viaţa prin ceea ce oferim.”

- Winston Churchill

„Respectul pentru ceilalţi scoate la iveală ce este mai bun din fi ecare. Asta este ceea ce face o companie sa devina mare...”Oferi respect, primeşti respect””

- Balvinder S. Kalsi, Preşedinte Asia de sud

Note

1-2

Cum înţelegem “respectul”?

1. Cum defi niţi “respectul”?

2. Cum defi nesc ceilalţi termenul?

“Fiecare fi inţă umană, indiferent de originea sa şi de destinatia sa, merită respect. Trebuie să ne respectăm unii pe alţii aşa cum ne respectăm pe noi înşine.”

- U. Thant (1909-1974), Diplomat birmanez

„Îmbrăţişaţi schimbarea; parcurgeţi drumul; cu toţii avem de câştigat dintr-un me-diu de lucru bazat pe respect.”

- Michael J. Foster, Director fi nanciar regional - AP ex. G.China

1-3

“Atunci când întâlnim oameni din rase diferite, sentimentele învăţate dinainte şi aşteptările pot distorsiona ceea ce vedem. Acest domeniu de cercetare sugerează faptul că, dacă am putea iniţia aceste întâlniri cu un zâmbet şi cu optimism real, este posibil să putem vedea mai bine oamenii aşa cum sunt ei cu adevărat.”

- Kareem Johnson, Ph.D.(Profesor asistent de Psihologie, Universitatea Temple)

„Respectul începe cu recunoaşterea şi aprecierea identităţii diferite a fi ecărui individ”

- Tony Su, preşedinte Great China

Note

UNIT #CREAREA CADRULUI PENTRU RESPECT UNITATEA 1

Angajamentul de a trata oamenii cu respect înseamnă mult mai mult decât a-i trata cu toleranţă. Toleranţa, în principal, este o stare pasivă de trăire, iar demonstrarea respectului înseamnă acţiune. Un model de interacţiune respectuoasă necesită ca noi să ne petrecem timpul şi să facem eforturi pentru a-i cunoaşte pe ceilalţi şi pentru a analiza diferenţele care există între ei fără a judeca aceste diferenţe.

Active

Respectul

Respectul este un proces activ de socializare cu oameni din

toate mediile sociale, fără a emite judecati, cu intenţia de a-mi

spori implicarea şi efi cienţa. Se realizeaza într-o manieră care

arată respect atât fată de mine, cât şi fată de aceia (ceilalţi) cu

care interacţionez.

Calea către respect

Ostilitate

Evitare

Toleranţă

Socializare

Respect++

Activ

Activ

Pasiv

1-4

Note

În timpul procesului Respectul: Sursa puterii noastre, voi încerca să:

1. Să păstrez un ton şi un volum respectuos atunci când îmi împărtăşesc opiniile.

2. Să iau în considerare punctul de vedere al celorlalţi.

3. Să preţuiesc multele surse de cunoştinţe care există.

4. Să ascult întregul mesaj fără a-l întrerupe sau a emite vreo părere.

5. Să caut modalităţi de a fi de acord, de a crea legături şi de a susţine.

6. Să ofer explicaţii atunci când nu sunt de acord.

7. Să fi u cinstit cu mine însumi atunci când trebuie să mă dezvolt sau să mă schimb.

8. Să nu ţin neapărat să am dreptate întotdeauna.

9. Să acţionez astfel încât să susţin respectul de sine al grupului.

10. Să ţin cont de timp atunci când fac observaţii.

Reguli de socializare

“Observ diferenţele evidente dintre fi ecare fel şi tip, însă, prieteni, mai mult ne asemănăm decât ne deosebim.”

- Maya Angelou

„Haideţi să colaborăm cu pa-siune pentru a cultiva un me-diu de lucru bazat pe respect şi suport reciproc. Importante nu sunt doar valorile noastre fundamentale ci şi avantajul competitiv pentru afacerea noastră sustenabilă”

- S T Tsay, Director HR AP

SUBIECT

V-aţi întrebat vreodată cum este posibil ca doi oameni care privesc acelaşi eveniment să descrie respectivul eveniment în mod diferit? Aceşti doi oameni pot fi din aceeaşi familie, în acelaşi loc, în acelaşi timp şi totuşi este posibil să vadă acelaşi lucru în mod diferit. Acest lucru se întâmplă deoarece vedem lucrurile din perspectiva noastră –

„fi ltrul nostru” – care devine realitatea noastră. „Filtrele” noastre se formează pe baza mai multor lucruri, printre care se numără sistemele noastre de convingeri şi evenimentele importante din viaţa noastră.

Cel mai important lucru care ne afectează percepţia este procesul de gândire din mintea noastră. Vom cerceta mecanismele procesului de gândire şi vom descoperi o modalitate de a ne asigura intenţionat că percepţiile, acţiunile şi deciziile noastre sunt corespunzătoare. Deţinerea unei percepţii corespunzătoare reprezintă una dintre abilităţile necesare pentru crearea unui mediu de lucru respectuos.

OBIECTIVE PRIVIND ÎNVĂŢAREA

Crearea unei “viziuni” a unui mediu de lucru respectuos

Înţelegerea modului în care percepţia devine realitate

Descoperirea modului în care cele trei componente ale procesului de gândire conlucrează pentru generarea acţiunilor şi comportamentelor noastre

Recunoaşterea fi ltrelor care ne afectează viziunea asupra lumii

MINTEA NOASTRĂ: UNDE ÎNCEPE TOTUL

Respectul şi emoţiile

1. Cum arată şi cum se simte RESPECTUL?

Gândiţi-vă la un moment când v-aţi simţit respectat.

Care a fost situaţia şi cine a fost implicat?

Ce comportamente şi acţiuni specifi ce v-au făcut să vă simţiţi “respectat”?

Cum v-aţi mai simţit în cadrul acelei experienţe (pe lângă “respectat”)?

2. Cum arată şi cum se simte LIPSA DE RESPECT?

Gândiţi-vă la un moment când v-aţi simţit nerespectat.

Care a fost situaţia şi cine a fost implicat?

Ce comportamente şi acţiuni specifi ce v-au făcut să vă simţiţi “nerespectat”?

Cum v-aţi mai simţit în cadrul acelei experienţe (pe lângă “nerespectat”)?

3. Cum schimbă respectul mediul nostru de lucru?

“Trebuie să fi m schimbarea pe care dorim să o vedem.”

- M. K. Gandhi

„În cadrul DuPont, re-spectul pentru persoane nu reprezintă o simplă intenţie, ci o valoare fundamentală. Acest concept se afl ă în centrul identităţii noastre ca şi companie şi ne oferă un avantaj competitiv pe piaţă”

- Mark Vergnano, Vice-preşedinte executiv

Note

2-1

UNIT #MINTEA NOASTRĂ: UNDE ÎNCEPE TOTUL UNITATEA 2

2-2

“Să fi m puţin umili; să considerăm că poate nu ştim întotdeauna tot adevărul.”

- Jawaharlal Nehru

„În ceea ce priveşte respect-ul pentru oameni…Nu este vorba despre ceea ce se im-pune, ci despre inspiraţie!”

- Craig Binetti, Preşedinte DuPont Nutrition & Health and Applied BioSciences, Preşedinte - Solae

Pentru a implementa noi comportamente care ne sporesc efi cacitatea într-un mediu de lucru respectuos, este important să înţelegem modul în care comportamentul nostru este legat de modul în care gândim şi tragem concluzii despre ceilalţi. Mintea procesează informaţiile care îi sunt prezentate, în moduri prin care se creează modele sau obiceiuri de gândire. Aceste obiceiuri şi modele de gândire, denumite atitudini, pot infl uenţa capacitatea noastră de a interpreta comportamentul celorlalţi în mod obiectiv. De asemenea, acestea pot infl uenţa modul în care îi tratăm pe ceilalţi.

Mintea are tendinţa de a aduna informaţiile care susţin convingerile noastre dominante şi fi ltrează informaţiile noi care pun la îndoială aceste convingeri. De aceea, este mult mai probabil să afl ăm ceea ce căutăm atunci când ne concentrăm pe anumite comportamente şi când ne aşteptăm ca acestea să fi e acolo. V-aţi spus vreodată că „ştiaţi” că ceva urmează să se întâmple şi apoi, mai mult ca sigur – acel lucru s-a întâmplat?

COMPORTAMENTELE REPREZINTĂ CONVINGERI PE BAZA CĂRORA SE ACŢIONEAZĂMinţile noastre prezic rezultatele şi ne direcţionează să ne comportăm în mod corespunzător, pe baza diferitelor noastre nivele de realism. Realismul nostru este alcătuit din lucruri precum experienţa, educaţia, sistemul de convingeri, etc. Odată ce ştim ce stă efectiv la baza procesului nostru de luare a deciziilor, ne modifi căm comportamentele pentru a ne alinia la ceea ce dorim să se întâmple. Însă, pentru a proceda astfel, trebuie să înţelegem cum funcţionează mintea.

1. Soluţionarea confl ictului & reducerea stresului2. Soluţionarea problemelor în

mod creativ3. Se asigură că mă comport

ca “mine”

1. Imagini ale sinelui

2. “Adevăr” & “realitate”

3. Atitudini & obiceiuri

4. Cunoştinţe, convingeri

& aşteptări

PERCEPERE DECIDERECONŞTIENT

SUBCONŞTIENTCREATIV

SUBCONŞTIENT

Aso

cier

e

Evalu

are

Note

2-3

A noua ediţie a Dicţionarului Colegial Webster oferă următoarele defi niţii ale stereotipurilor şi prejudecăţilor:

Stereotipuri – O defi niţie

O imagine mentală standardizată care este păstrată în comun de către membrii unui grup. Reprezintă o opinie extrem de simplifi cată

Prejudecăţi – O defi niţie

A judeca înainte de a auzi sau înainte o cercetare completă şi sufi cientă.

GI/GO (Informaţii inutile înăuntru/Informaţii inutile afară) Minţile noastre funcţionează la fel ca un calculator, adică scoatem afară ceea ce introducem. Ştim că dacă dorim să obţinem informaţii exacte de la calculatorul nostru, trebuie să introducem de la început datele corecte. Calculatorul nu ne va da altceva decât ceea ce am stocat. Dacă primim date greşite de la calculator, ne întoarcem pur şi simplu şi introducem datele corecte.

În mod similar este posibil să ne antrenăm mintea să evalueze şi să acţioneze pe baza lucrurilor bazate pe informaţii noi, exacte. În continuare sunt prezentate cinci tehnici pentru sporirea realismului dvs. şi înlocuirea datelor incorecte.

CUM SE ÎNLOCUIESC DATELE GREŞITEPROVOCAREA DATELOR

Presupuneţi că confl ictul este o oportunitate deghizată de învăţare

Căutaţi şi luaţi în considerare alte puncte de vedere

Aveţi încredere în ceilalţi

Luaţi în considerare propriile dvs. informaţii

Contestaţi-vă presupunerile dvs.

Căutaţi puncte de legătură

“Neuroştiinţa a demonstrat că oamenii pot identifi ca rasa, genul şi vârsta unei persoane într-un interval de câteva milisecunde. În acest interval foarte scurt, se activează o reţea complexă de stereotipuri, prejudecăţi emoţionale şi impulsuri comportamentale.”

- Susan T. Fiske, Ph.D. (Profesor de psihologie, Universitatea Princeton

„La fel ca şi Siguranţa, Re-spectul nu este o destinaţie…Este nevoie de pregătire continuă şi atenţie pentru a face progrese”

- Dave Everett, Manager amplasament DuPont Bor-derland

UNIT #MINTEA NOASTRĂ: UNDE ÎNCEPE TOTUL UNITATEA 2

Note

2-4

Întrebări de discutat

Gândiţi-vă la o persoană cu care aveţi (sau aţi avut recent) un confl ict.

1. Care sunt/au fost „adevărurile” dominante ale dvs. despre această persoană?

2. Ce experienţe personale din trecut este posibil să vă infl uenţeze modul în care percepeţi realitatea?

3. Cum puteţi utiliza “Provocarea datelor” pentru a actualiza datele vechi şi a soluţiona sau minimiza acest confl ict?

Scrieţi toate răspunsurile la aceste întrebări mai jos.

“A înţelege o persoană nu înseamnă a o scuza; înseamnă doar că persoana nu poate fi acuzată din poziţia de judecător afl at asupra acesteia.”

- Erich Fromm

„Respectul la locul de muncă este necesar pentru a ne garanta succesul pe viitor. Crearea unui astfel de mediu reprezintă un obiec-tiv cheie pentru toţi liderii,”

- Marc Holman, Manager amplasamentul DeLisle

Note

ATITUDINEA: CHEIA CĂTRE MEDII DE LUCRU RESPECTUOASE

SUBIECTAtitudinea noastră contribuie la capacitatea noastră de a percepe corect – şi de a reacţiona la – mediul nostru. O atitudine pozitivă ne ajută să rămânem motivaţi, inspiraţi, încurajaţi şi productivi în circumstanţe difi cile. În mod contrar, o atitudine negativă în circumstanţe difi cile ne poate determina să devenim defensivi, descurajaţi şi contraproductivi.

Este posibil să ştim ce tip de atitudine are o persoană? În general, acest lucru nu este posibil. Însă, ne putem face o părere destul de bună despre atitudinea unei persoane dacă studiem comportamentul acelei persoane.

Indiferent de experienţele şi circumstanţele anterioare, fi ecare dintre noi poate avea o atitudine de succes, care promovează tratarea cu respect a persoanelor de la locul de muncă. Crearea acestor atitudini infl uenţează comportamentul nostru faţă de ceilalţi şi faţă de clienţii noştri. În această unitate, vă vom arăta cum să integraţi atitudinile care duc la tratarea cu respect la locul de muncă.

OBIECTIVE PRIVIND ÎNVĂŢAREADescoperiţi de ce atitudinile noi sunt necesare deseori pentru a fi efi cient într-un

mediu de lucru respectuos

Descoperiţi modul în care atitudinile se formează şi sunt păstrate

Menţionaţi atitudinile care vă sporesc succesul într-un mediul de lucru divers

Note

UNIT TITLE UNIT #

3-1

Activitate: Calităţi ale oamenilor pe care îi respectaţi1. Ştiu că este o persoană corectă deoarece respectă regulile. (Calitate) (Comportament)2. Ştiu că este lipsit de prejudecăţi deoarece ascultă înainte să judece. (Calitate) (Comportament)

A....... ____________________

S....... ____________________

K....... ____________________

ATITUDINEA: CHEIA CĂTRE MEDII DE LUCRU RESPECTUOASE

“Trebuie să ai curaj ca să te ridic în picioare şi să vorbeşti. Trebuie însă să ai curaj şi ca să stai jos şi să asculţi.”

- Winston ChurchillPrim-ministru britanic 1874-

1965

„În primul rând, trebuie să mă respect în permanenţă pe mine însămi iar atunci când sunt respectată şi de către co-legii mei, simt că am capaci-tatea de a face mult mai mult pentru DuPont”,

- Nicole Tureaud, Manager unitate FPD, amplasamentul DeLisle

UNITATEA 3

CALITATE COMPORTAMENT ÎNTREBAŢI

Note

3-2

Ce reprezintă atitudinea?

Direcţia spre care vă îndreptaţi la nivelul subconştientului. Un obicei de gândire care vă controlează reacţiile spontane. În fi nal, atitudinile dvs. vor determina modul în care veţi utiliza efectiv abilităţile şi cunoştinţele noi.

De unde provin atitudinile dvs.? Atitudinile provin din sistemul dvs. de convingeri, care este bazat pe realismul dvs. Dacă însă realismul dvs. nu este în totalitate corect? Vă aduceţi aminte de GI/GO? În fi nal, deciziile dvs. provin din atitudinile dvs. şi vă determină efi cacitatea, iar deciziile vor fi la fel de exacte ca şi realismul dvs. .... Există mai mulţi factori cheie care trebuie să fi e luaţi în considerare pentru dezvoltarea unui mediul de lucru respectuos.

CU

NOŞTIN

ŢE NO

IAB

ILITĂŢ

I NO

I

ATITUDINI/IPOTEZE

Fiecare dintre aceste domenii este important, însă, probabil cel mai important domeniu este atitudinea.

Calitatea #1 care contează (pe o scară de la 1 la 5)

Atitudini = 4,6

- Negativă + Pozitivă

“Odată ce mintea omului a fost lărgită de o idee nouă, aceasta nu mai revine niciodată la dimensiunile sale iniţiale.”

- Oliver Wendell Holmes

„Aş prefera să joc un rol sau să desfăşor un anumit tip de activitate într-un mediu în care sunt tratată cu respect decât să deţin cea mai interesantă sarcină în lume, într-un mediu în care nu sunt apreciată şi nu sunt tratată corect”,

- Jocelyn Scott, Vicepreşedinte inginerie şi Inginer şef

Note

3-3

Cuvinte(elemente)

Imagini(care declanşează)

Emoţii(sentimente)

Activitate: Puterea cuvintelor

CUVINTE

IMAGINIEMOŢII

Cuvintele reprezintă instrumente puternice. Cum vă folosiţi de cuvinte? Cuvintele construiesc sau distrug? Modul în care vorbiţi cu dvs. şi cu alţii, cuvintele pe care le folosiţi, declanşează imagini şi emoţii care duc la atitudini faţă de dvs. şi faţă de ceilalţi.

Atitudinile se formează tridimensional.

“Cea mai mare descoperire a generaţiei noastre este aceea că oamenii îşi pot schimba viaţa prin schimbarea atitudinilor mentale. Vei fi aşa cum gândeşti că vei fi ”

- William James(Psiholog şi autor, 1842-1910)

„Tratarea oamenilor cu respect este unul dintre cele mai impor-tante lucruri pe care le putem face în calitate de lideri, colegi şi membri ai companiei DuPont.”

- Colleen S. Pritchett, DuPont™ Kalrez® and Vespel®, DuPont Performance Polymers

ATTITUDE: A KEY TO RESPECTFUL WORKPLACESUNIT TITLE UNIT #ATITUDINEA: CHEIA CĂTRE MEDII DE LUCRU RESPECTUOASE

UNITATEA 3

Note

3-4

Întrebări de discutat

1. Enumeraţi trei calităţi de la pagina 3-1 pe care le consideraţi a fi necesare pentru crearea şi păstrarea unui mediu de lucru respectuos.

a.

b.

c.

2. Selectaţi un comportament pe care aţi dori să-l adoptaţi mai consecvent la muncă. Utilizaţi cele trei etape ale procesului de Formare a atitudinilor pentru a dezvolta atitudinile necesare pentru apariţia acestui comportament:

CUVINTE

IMAGINIEMOŢII

“Toate schimbările importante şi de durată încep din interior şi îşi croiesc drumul spre exterior.”

- Bob Moawad

„În cadrul companiei DuPont, avem cu TOŢII responsabili-tatea de a construi mediul bazat pe respect în care ne dorim să lucrăm.”

- Jorge Cossio, Preşedinte DuPont Mexic

RESPECTUL: RESPECTUL DE SINE

SUBIECT

Încrederea în sine, care ne permite să încorporăm diferenţele de gândire, de opinie şi de perspectivă, reprezintă o parte importantă a călătoriei către un mediu de lucru respectuos. Încrederea vine atunci când respectul de sine este sporit şi avem o părere bună despre noi. Respectul de sine sporeşte disponibilitatea de a asculta puncte de vedere care sunt diferite de ale noastre, de a comunica cu oameni ale căror reguli de interacţionare diferă de ale noastre şi de a soluţiona chestiunile care apar atunci când se întâlnesc oameni din medii sociale diferite. Respectul de sine ne dă curaj să admitem când am greşit şi să trecem peste greşelile din trecut. Sporirea respectului de sine reprezintă cheia pentru sporirea efi cacităţi dvs. într-un mediu de lucru variat.

OBIECTIVE PRIVIND ÎNVĂŢAREA

Cercetarea conceptul conform căruia respectul este câştigat atunci când este arătat

Identifi carea rolul respectului de sine asupra comportamentelor individuale

Înţelegerea relaţiei dintre respectul de sine şi percepţiile comportamentului nerespectuos

Învăţarea modului de construire a unui mediu bazat pe respect

Note

UNIT TITLE UNIT #

4-1

RESPECTUL: RESPECTUL DE SINE

Ce reprezintă respectul de sine?

Unul dintre cele mai importante principii pe care le prezentăm în Respectul: Sursa puterii noastre, este acela al respectului de sine. Respectul de sine nu reprezintă egoism sau îngâmfare sau un inventar intelectual al caracteristicilor şi însuşirilor favorabile ale dvs.

Respectul de sine(O emoţie)

Respectul de sine reprezintă cât de mult ne plăcem şi ne respectăm pe noi înşine şi faptul că avem încredere în noi pentru a ne face faţă nouă înşine şi

pentru a face faţă celorlalţi şi provocărilor vieţii.

Respectul de sine reprezintă cât de călduros, prietenos şi apreciativ ne purtăm cu noi înşine.

Respectul de sine include un sentiment de efi cienţă personală. Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă majoritatea colegilor dvs. de muncă ar avea un respect de sine mult mai mare?

UNITATEA 4

“Atunci când ironizaţi pe cineva, ţineţi minte că – toporul uită, însă copacul ţine minte!”

„Haideţi să ne dedicăm călătoriei de consolidare a respectului pentru oameni ca bază a unui mediu de lucru pozitiv. Voi şi eu, cu toţii vom benefi cia de această iniţiativă”

- Jorge Cossio, Preşedinte DuPont Mexic

Note

4-2

Doreşte să înveţe şi încearcă să găsească un loc unde să ajute

Se separă de efortul echipei sau încearcă să controleze procesul

Motivat să dea ce e mai bun din el

Se compară cu ceilalţi şi poate sabota eforturile celorlalţi

Munca în echipă

Calitate Respect de sine sănătos

Respect nesănătos de sine

Concurenţă

Comunicare

Loialitate

“Dacă vă ascultaţi temer-ile, veţi muri fără să ştiţi niciodată ce persoană extraordinară aţi fi putut fi .”

- Robert H. Schuller

„Un mediu de lucru bazat pe respect oferă securitate emoţională, pune bazele încrederii şi reprezintă un element cheie al motivării angajaţilor noştri”

- Ian Hudson, Preşedinte EMEA

Note

UNIT #

4-3

RESPECTUL: RESPECTUL DE SINE UNITATEA 4

Sondaj cu privire la respectul de sine

Punctaţi astfel: “3” Da “2” Deseori da “1” Deseori nu “0” Nu

Puncte Acţiunea sau starea curentă ____ 1. De obicei gândesc singur şi iau singur decizii.

____ 2. De obicei îmi justifi c şi îmi explic greşelile şi mă simt ca o

victimă.

____ 3. Rareori mă încearcă sentimente de invidie, gelozie sau

suspiciune.

____ 4. Deseori mă laud cu mine şi realizările mele.

____ 5. În mod normal îi las pe ceilalţi să fi e “diferiţi” fără a-i

încerca să-i corectez.

____ 6. Mă interesează foarte mult ceea ce cred ceilalţi despre

mine.

____ 7. Accept complimente şi daruri fără să mă ruşinez.

____ 8. Mă simt vulnerabil la opiniile, atitudinile şi comentariile

celorlalţi.

____ 9. Nu am prejudecăţi cu privire la grupurile religioase,

rasiale sau etnice.

____ 10. Am tendinţa să-i desconsider pe cei care sunt diferiţi.

____ 11. Accept de bună voie consecinţele acţiunilor mele.

____ 12. Am o nevoie intensă de recunoaştere şi aprobare.

____ 13. De obicei am un comportament călduros şi prietenos

faţă de ceilalţi.

____ 14. De obicei nu mă simt în largul meu într-o situaţie nouă

sau schimbată.

____ 15. În mod normal abordez acţiunile noi cu încredere şi o

atitudine pozitivă.

____ 16. Deseori nu îi apreciez şi îi critic pe ceilalţi.

____ 17. În mod normal mă simt echilibrat şi confortabil în

preajma oamenilor noi.

____ 18. Încerc din răsputeri să le fac pe plac oamenilor pentru ca

aceştia să mă placă.

____ 19. Îmi susţin cu voce tare opiniile şi convingerile.

____ 20. Îi critic pe cei din echipa mea care sunt diferiţi.

“A-i cunoaşte pe ceilalţi înseamnă a fi înţelept. A te cunoaşte pe tine însuţi înseamnă a fi raţional.”

- Lao Tzu,Filozof chinez

Note

4-4

“Aveţi mereu încredere unii în ceilalţi şi veţi construi o echipă extraordinară.”

- David Armistead

Şapte paşi pentru a construi respectul de sine

1. Recunoaşteţi faptul că sunteţi valoros şi că aveţi talente unice

exact aşa cum sunteţi.

2. Nu vă mai consideraţi la concurenţă cu alţii.\

“Sunt la concurenţă numai cu cea mai bună versiune a mea.”

3. Recunoaşteţi faptul că valoarea dvs. este înnăscută. Valoarea dvs. nu este determinată de acţiunile sau deciziile dvs.

4. Acceptaţi 100% răspunderea pentru acţiunile şi deciziile dvs.

Un proces bun de gândire pentru luarea unor decizii cu privire la respectul de sine ar fi :

“Se aliniază valorilor mele?” “Îmi va face rău mie sau altora?” “Sunt gata să accept consecinţele?”

5. Recunoaşteţi faptul că greşelile reprezintă paşi înainte spre realizare.

Greşelile vă sporesc gradul de conştientizare şi vă oferă posibilitatea de a învăţa şi de a vă dezvolta.

6. Recunoaşteţi faptul că viaţa este o călătorie care trebuie să fi e abordată în fi ecare zi în parte.

7. Recunoaşteţi faptul că lauda dă roade – chiar şi atunci când lucrurile nu merg bine.

Construiţi respectul de sine concentrându-vă pe ceea ce este corect, bun şi pozitiv. Faceţi întotdeauna lucrurile aşa cum trebuie. Oamenii care au o părere bună despre ei sunt mai sănătoşi, mai fericiţi şi mai productivi. Încercaţi acest lucru: Observaţi pe cineva care face ceva bine azi — începeţi prin a fi dvs. acea persoană!

Note

UNIT #

4-5

RESPECTUL: RESPECTUL DE SINE UNITATEA 4

“Dacă nu ne respectăm pe noi înşine, nu-i putem iubi sau respecta nici pe ceilalţi.”

- Ayn Rand

Aplicare la nivel individualStart... Stop... Continuare...

La revizuirea celor Şapte paşi pentru a construi respectul de sine, vă rugăm identifi caţi ceea ce puteţi începe, înceta sau continua să faceţi pentru a aplica cei Şapte paşi pentru a construi respectul de sine, în cazul dvs.:

Puteţi începe să...

Puteţi înceta să...

Puteţi continua să...

Note

4-6

“Dacă succesul nu este obţinut în condiţiile puse de dvs., dacă arată bine pentru ceilalţi însă dvs. nu sunteţi mulţumit, atunci acela nu este un succes.”

- Anna Quindlen, (autor, jurnalist)

Şapte paşi pentru a construi un respect sănătosin cadrul echipei

1. Consideraţi că asociaţii dvs. sunt merituoşi, valoroşi şi unici… exact aşa cum sunt ei.

2. Provocaţi-vă colegii şi asociaţii să dea ce e mai bun din ei.

3. Comunicaţi faptul că valoarea personală este înnăscută; nu este determinată de anumite acţiuni sau decizii.

4. Consideraţi-vă 100% răspunzători pentru alegerile şi deciziile dvs.

5. Consideraţi greşelile din care aveţi de învăţat ca paşi înainte spre realizare.

6. Recunoaşteţi faptul că succesul nostru profesional reprezintă o călătorie care să fi e abordată în fi ecare zi în parte.

7. Ţineţi minte că lauda dă roade — mai ales atunci când lucrurile nu merg bine.

Note

UNIT #

4-7

RESPECTUL: RESPECTUL DE SINE UNITATEA 4

“Toleranţa provine din găsirea unor puncte comune. Dar dacă nu ne vedem mai întâi pe noi înşine ca fi ind diferiţi, nu ne vom vedea niciodată ca fi ind la fel.”

- Jennifer Holladay, MS

Aplicare la nivel organizaţionalStart... Stop... Continuare...

La revizuirea celor Şapte paşi pentru a construi respectul de sine, vă rugăm identifi caţi ceea ce puteţi începe, înceta sau continua să faceţi pentru a aplica cei Şapte paşi pentru a construi respectul de sine, în cadrul grupului dvs.:

Putem începe să...

Putem înceta să...

Putem continua să...

NoteAplicarea la nivel organizaţional

4-8

IMPLEMENTAREA: CALEA NOASTRĂ SPRE ÎNAINTE

SUBIECTDezvoltarea unui respect sporit la locul de muncă DuPont reprezintă obiectivul nostru şi ultimul pas sper îndeplinirea acestuia este acordul asupra şi angajamentul nostru faţă de calea noastră spre înainte. Această unitate vă oferă un instrument pentru a vă trasa restul călătoriei spre un loc de muncă respectuos şi pentru a defi ni cum ar trebui să arate lunile care urmează.

La elaborarea Codului de colaborare al echipei dvs., veţi colabora cu colegii dvs. pentru a defi ni ce comportamente ar trebuie să fi e prezente pentru a demonstra respectul pentru oameni, respect care reprezintă o valoare de bază a DuPont. De asemenea, veţi determina ce comportamente ar trebui să fi e abandonate din cauza daunelor pe care le provoacă. În cadrul acestui proces, sunt importante ideile fi ecărei persoane şi vocile tuturora vor fi egale. După aceea, disponibilitatea fi ecărei persoane de a susţine Codul va face ca respectul pentru oameni să devină sursa puterii noastre.

OBIECTIVE PRIVIND ÎNVĂŢAREA Veniţi cu idei privind crearea unui mediu de lucru mai respectuos

Ajungeţi la un acord cu privire la cele mai bune idei

Revizuiţi şi împărtăşiţi-ne părerile despre programul de azi

Respectul: Sursa puterii noastre ne-a oferit posibilitatea de a cerceta unii dintre factorii care infl uenţează comportamentele pe care le observăm la colegii noştri şi la noi. Locul de muncă este locul în care se întâlnesc toate aceste comportamente. Cum măsurăm respectul la locul de muncă? Începem prin a ne examina comportamentul, acţiunile şi deciziile noastre.

Factori care contribuie la comportamente, acţiuni şi decizii respectuoase

Organizaţiile sunt alcătuite din persoane. E nevoie ca fi ecare dintre noi să contribuie pentru ca lucrurile să se schimbe pentru toţi. Sunteţi gata să faceţi o schimbare la locul de muncă, schimbare care poate să vă afecteze semnifi cativ modul de lucru şi productivitatea?

A vorbi despre un mediul de lucru respectuos este ceva, iar a face ceva în această privinţă, este cu totul altceva. Mulţi oameni aleg să nu facă nimic din diferite motive, printre care:

1. Negarea2. Anxietatea faţă de necunoscut3. Teama de eşec4. Ezitarea în a porni o tendinţă/trend

5. Lipsa de abilităţi …… “Nu ştiu cum să mă schimb”

Pe parcursul procesului Respectul: Sursa puterii noastre, v-am prezentat o serie de instrumente pentru identifi care, care vă ajută să creaţi şi să păstraţi un mediu de lucru respectuos. Acum a venit timpul să punem piesele cap la cap într-un mod în care calea spre înainte să fi e clar conturată.

Note

UNIT TITLE UNIT #

5-1

IMPLEMENTAREA: CALEA NOASTRĂ SPRE ÎNAINTE UNITATEA 5

RESPECT

ATITUDINI

STIM

A A

NG

AJAM

ENT

EMOŢII PROC

ESU

L DE

GÂ

ND

IRE

Dacă singura rugăciune pe care“ o spuneţi toată viaţa este „mulţumesc”, acest lucru va fi sufi cient.“

- Meister Eckhart

„Profi taţi de şansa de a învăţa şi de a înţelege un alt punct de vedere şi veţi vedea lumea în alte culori.”

- H Joachim Juntermanns, Director Resurse Umane EMEA

Note

5-2

Dezvoltarea unui Cod de colaborareCodul de colaborare este un document elaborat de oameni care lucrează împreună, pentru a încuraja un mediu de lucru sănătos din punct de vedere emoţional. Acest lucru se obţine prin stabilirea formală a aşteptărilor comportamentale care pot fi susţinute de toată lumea. Codul de colaborare poate să specifi ce atât comportamentele pe care un grup doreşte să le încurajeze, cât şi comportamentele care ar trebui să fi e evitate. Acestea ar trebui să fi e create cu participarea tuturor membrilor grupului şi sunt de efi cienţă maximă atunci când sunt adoptate şi susţinute de toată lumea.

Îndrumări:1. Împărţiţi-vă în grupuri mici de 3-6 persoane.

2. Împărtăşiţi idei care să fi e integrate în Codul de colaborare.

a. Toate sugestiile ar trebui să fi e legate de comportament (să fi e văzute sau observate de alţii)

b. Ideile pot face referire la comportamente dorite (precum felicitări dorite sau recunoaşterea eforturilor celorlalţi).

c. Ideile pot face referire la comportamente care să fi e evitate (precum bârfa sau intimidarea).

d. Ideile pot face referire la comportamente care au fost deja observate uneori, dar însă nu destul de consecvent pentru a putea fi considerate „normale”.

3. Stabilirea de comun acord a 5-6 idei la nivelul grupului

a. Determinarea ideilor care vor avea cel mai rapid/sau pozitiv impact.b. Combinarea ideilor care se potrivesc sau se susţin reciproc.c. Construiţi ideile fi nale ca propoziţii care încep cu “Noi” (ex. “Noi

suntem de acord să-i vorbim numai de bine pe membrii echipei noastre.”)

4. Combinaţi rezultatele de pe grupuri într-un singur document.

a. Combinaţi sugestiile care sunt asemănătoare.b. Asiguraţi-vă că fi ecare sugestie se referă la un anumit comportament

şi că este înţeleasă clar de participanţii la grupurile celelalte.

5. Discutaţi, dezbateţi, rafi naţi şi modifi caţi lista până când pe listă există numai articole cu care toţi membrii sunt de acord

a. Discutaţi valoarea percepută şi uşuraţi adoptarea fi ecărei sugestii.b. Îndepărtaţi sugestiile care nu pot fi susţinute de către toţi participanţii,

indiferent de motiv.

6. Publicaţi şi împărtăşiţi rezultatele fi nale.

“The journey of a thousand miles must begin with a single step.”

- Lao Tzu, Chinese Philosopher

5-3

Codul nostru de colaborare

În spaţiile de mai jos, vă rugăm să vă expuneţi gândurile dvs. şi pe cele ale membrilor grupului dvs. Ce comportamente credeţi că vor duce la un mediu de lucru mai respectuos?

Ideile mele

Ideile altora

UNIT TITLE UNIT #IMPLEMENTAREA: CALEA NOASTRĂ SPRE ÎNAINTE UNITATEA 5

Note

“ Ceea ce spui aşa de tare, nu înţeleg ce spui.”

- Ralph Waldo Emerson

„Respectul veritabil pentru oameni în modul în care operăm la nivel global va aduce avantaje competi-tive sustenabile companiei DuPont”

- Carl Lukach, Preşedinte Asia de est

Idei unanime

5-4

UNIT TITLE

Note

“Să nu vă îndoiţi niciodată că un mic grup de oameni gânditori pot schimba lumea. Într-adevăr, acesta este singurul lucru care a schimbat lumea până acum.“

- Margaret Mead (antropolog american, 1901–1978)

„Respectul este un factor diferenţiat în cadrul DuPont datorită căruia suntem un angajator mai puternic şi un lider de piaţă mai puternic. În calitate de angajat, îmi doresc să lucrez într-un mediu în care să mă simt respectat iar, în calitate de lider, îmi doresc să pro-movez respectul pentru a transforma DuPont într-un loc de muncă preferat de ceilalţi.”

- Eduardo Menchaca, Şef al departamentului de Afac-eri publice şi Comunicaţii corporative/Şef al departa-mentului de afaceri guver-namentale EMEA

5-5

Schimbarea este o componentă naturală a vieţii, însă nu este naturală pentru majoritatea dintre noi. Indiferent dacă o recunoaştem sau nu, lumea noastră evoluează permanent şi noi trebuie să ne adaptăm şi să ne dezvoltăm aproape zilnic. Vedem această evoluţie la locul de muncă, acasă şi în comunitate – efectiv în fi ecare aspect al vieţii noastre.

Echipa Respectul pentru oameni vă mulţumeşte pentru pasul înainte spre navigarea printre aceste schimbări – schimbarea culturală pe care o vedem la locul nostru de muncă. Căutarea cu succes a unui loc de muncă respectuos este mai mult despre călătorie, decât despre destinaţie. În timpul acestei călătorii, vă încurajăm să:

Da-ţi frâu liber curiozităţii pentru a vă spori realismul. Vă îndoiţi de presupunerile dvs. despre dvs. şi despre ceilalţi. Vă angajaţi personal în a schimba lucrurile. Alegeţi să vă trăiţi viaţa la alegere .... nu la întâmplare!

Note“Toate schimbările importante şi de durată încep din interior

şi îşi croiesc drumul spre exterior.”

- Bob Moawad

UNIT TITLE UNIT #IMPLEMENTAREA: CALEA NOASTRĂ SPRE ÎNAINTE UNITATEA 5

Aplicarea la nivel de organizaţie

5-6

UNIT TITLE

Note

„Peste douăzeci de ani vei fi mai dezamăgit de lucrurilepe care nu le-ai făcut decât de lucrurile pe care le-ai făcut. Aşa că slăbeşte nodurile. Pleacă din portul sigur. Prinde vântul in pânzele tale. Explorează. Visează. Descoperă.”

TD-1

Glosar de termeni şi defi niţii

Acţiuni/Decizii Mijloacele pe care le selectează realismul meu curent pentru a satisface nevoile şi dorinţele mele sau pentru a rezolva o situaţie.

Atitudini Direcţia spre care mă îndrept. Obiceiuri de gândire.

Realism Cât de clar percep şi înţeleg tot ceea ce îmi afectează viaţa; suma tuturor experienţelor de pe parcursul vieţii mele. Realismul meu este o stare continuă de fl uctuaţii şi schimbări, dar în momentul unei decizii sau acţiuni, este absolut fi x.

Comportament Maniera în care ne purtăm. Răspunsul unui anume grup sau specie la mediul său.

Procesul conştient Procesul de gândire prin care este percepută realitatea prin simţuri şi care asociază şi evaluează informaţiile realităţii prezente cu experienţe din trecut şi mă ajută să mă decid dacă să acţionez sau nu.

Subconştient creativ Procesul de gândire care păstrează realitatea Subconştientului meu. „Mă face” să mă port ca mine pe baza imaginii mele dominante a “adevărului” şi “realităţii.” Rezolvă confl ictele şi soluţionează problemele în mod creativ.

Efi cienţă Gradul în care îţi utilizez potenţialul într-o manieră foarte naturală, liberă, spontană şi consecventă.

Sistemul de fi ltrare Un grup de celule din creier care monitorizează mesajele senzoriale de la creier. Un dispozitiv încorporat de fi ltrare care permite ca informaţiile profi tabile la nivel personal să treacă.

GI/Go (Garbage In/Garbage Out – Elemente inutile înăuntru / Elemente inutile afară). În măsura în care imaginea adevărului şi realităţii este bazată pe datele incorecte din subconştientul meu, nu am de ales, aşa că deciziile şi acţiunile corespunzătoare vor fi greşite şi imprecise.

TD-2

Percepţie Modul în care văd şi defi nesc lumea prin simţurile mele, mod care nu este întotdeauna complet şi exact.

Prejudecăţi Decizii luate prematur, fără toate dovezile. Pot fi negative sau pozitive. Tind să devină obiceiuri de gândire.

Responsabilitate Recunoaşterea şi acceptarea consecinţelor alegerilor şi acţiunilor mele. Disponibilitatea de a accepta răspunderea pentru erori şi lipsuri, precum şi realizările şi succesele.

Discurs intern Propriile mele cuvinte care declanşează imagini, emoţii şi sentimente care determină atitudinea (imaginea de sine) faţă de mine.

Stereotipuri Noţiuni sau concepţii fi xe sau convenţionale despre un grup, împărtăşite de mai mulţi oameni, care nu lasă loc de variaţii. Pot include un “strop” de adevăr.

Subconştient Procesul de gândire care păstrează şi înregistrează realitatea mea şi care manipulează toate abilităţile mele automate şi supraînvăţate (obiceiurile).

Valori Ceva ce este foarte important pentru dvs.; de valoare intrinsecă sau dorită. Valorile sunt esenţiale pentru motivare, autodeterminare, soluţionarea confl ictelor şi o viaţă care să aibă scop.

RL-1

Lecturi clasice 1950 - 1989

Allen, James: As a Man Thinketh. The Peter Pauper Press, 1959.

Benis, Warren; Nanus, Bert: Leaders — Strategies for Taking Charge. Harper & Row, 1985.

Bois, J. Samuel: The Art of Awareness. William C. Brown Company, 1966.

Brandon, Nathaniel: How to Raise Your Self-Esteem. Bantam Books, 1987.

Briggs, Dorothy: Celebrate Yourself. Doubleday, 1977.

Bristol, Claude M.: The Magic of Believing. Prentice-Hall, Inc.,1967.

Covey, Stephen R.: The Seven Habits of Highly Effective People. Simon And Schuster, 1989.

Frankl, Victor: Man’s Search for Meaning. Washington Square Press, 1980.

Friedman, Martha: Overcoming the Fear of Success. Seaview, 1982.

Garfi eld, Charles: Peak Performance — Mental Training Techniques of the World’s Greatest Athletes. J. P. Tarcher, 1984.

James, William: Principles of Psychology. Dover, 1950.

Kanter, Rosabeth M.: Change Masters — Innovation and Entrepreneurship in the American Corporation. S & S Press, 1983.

Maltz, Maxwell: Psycho-Cybernetics. Prentice-Hall, Inc., 1960.

Maslow, Abraham H.: Motivation and Personality. Harper & Row, 1954.

Murphy, Joseph: The Power of Your Subconscious Mind. Prentice-Hall, 1963.

Oyle, Irving: The Healing Mind. Celestial Arts, California, 1975.

Peale, Norman Vincent: Positive Imaging. Prentice-Hall, 1982.

Peters, Thomas J.; Waterman, Jr., Robert H.: In Search of Excellence — Lessons from America’s Best Run Companies. Harper & Row, 1982.

Samuels, Mike and Nancy: Seeing with the Mind’s Eye. Random House, 1975.

Stone, W. Clement: The Success System That Never Fails. Prentice-Hall, 1962.

Lista personală/profesională de lecturăVă rugăm să căutaţi în librării versiuni traduse ale cărţilor enumerate mai jos

RL-2

Lecturi contemporane 1990 - 2010

Allenbaugh, Ph.D., Eric: Deliberate Success. Franklin Career Press, 2002.

Bogan, Christopher E.; English, Michael J.: Benchmarking For Best Practices. McGraw Hill, 1994.

Branden, Nathaniel: How To Raise Self-Esteem. Bantam Books, 1993.

Buckingham and Coffman: First Break All The Rules. Simon & Schuster, 1999.

Buckingham, Marcus: Now, Discover Your Strengths. Free Press, 2001.

Buckingham, Marcus: Go, Put Your Strengths to Work. Free Press, 2007.

Cox, Jr., Taylor: Cultural Diversity in Organizations. Berrett-Koehler Publishers, 1993.

Cox, Taylor and Beale, Ruby L.: Developing Competency to Manage Diversity. Berrett-Koehler Publishers, Inc., 1997.

Cox, Taylor; O’Neill, Paul; Quinn, Robert E.: Creating the Multicultural Organization. Wiley, John & Sons, Inc, 2001.

Fanning, Patrick: Visualization For Change. New Harbinger Publishing, 1994.

Forni, P.M.: Choosing Civility: The Twenty-Five Rules of Considerate Conduct. St. Martin’s Griffi n, 2003.

Fu, Victoria R.; Stremmel, Andrew J., Editors: Affi rming Diversity Through Democratic Conversations. Prentice Hall, 1999.

George, Bill with Sims, Peter: True North: Discover Your Authentic Leadership. Jossey-Bass, 2007.

Gersham, David; Straul, Gail: Empowerment — The Art of Creating Your Life As You Want It. Delta, 1992.

Gladwell, Malcolm: Blink: The Power of Thinking Without Thinking. Little, Brownard Company, 2005.

Goleman, Daniel: Emotional Intelligence: Why It Can Matter More Than IQ. Bantham, 2006. Gonthier, Giovenella; Morrissey, Kevin: Rude Awakenings: Overcoming the Civility Crisis in the Workplace. Kaplan Business, 2002.

Gostick, Adrian; Elton, Chester: The Carrot Principle. Free Press, 2007.

RL-3

Graham, Stedman: Diversity: Leaders Not Labels. Free Press, 2006.

Griggs, Lewis Brown; Louw, Lente-Louise: Valuing Diversity — New Tools For a New Reality. McGraw Hill, 1995.

Hammer, Michael; Champy, James: Reengineering The Corporation. Harper Collins Publishing, 1993.

Hubbard, Edward E.: The Diversity Scorecard: Evaluating the Impact of Diversity on Organizational Performance. Elsevier Science & Technology Books, 2003.

Jacobs, Bruce A.: Race Manners for the 21st Century. Arcade Publishing, 2006.

Jakes, T. D.: Maximize The Moment. Berkeley Publishing Group, 1993.

Johnson, Spencer: Who Moved My Cheese? G. P. Putnam & Sons, 1998.

Kabachnick, Terri: I Quit But Forgot to Tell You. Cornerstone Leadership Institute, 2006.

Knaus, William J.: Change Your Life Now. Wiley and Sons, 1994.

Lancaster, Lynne C.: When Generations Collide. Harper Collins, 2002.

Leigh, James W.: Communicating for Cultural Competence. Allyn & Bacon, 1998.

Loden, Marilyn: Implementing Diversity. McGraw-Hill, 1996.

Marsh, Jason; Smith, Jeremy Adam; Mendoza-Denton, Rodolfo: Are We Born Racist?: New Insights from Neuroscience and Positive Psychology. Beacon Press, 2010.

Moawad, Bob; Hoisington, T.J.: The Secret of the Slight Edge. Aviva Publishing, 2007.

Niven, David: The Simple Secrets of Success. Harper San Francisco, 2007.

Olesen, Erik: Mastering The Winds Of Change. Rawson Associates, 1993.

Patterson, Kerry; Grenny, Joseph; McMilian, Ron; Switzler, Al: Crucial Conversations: Tools for Talking When Stakes Are High. McGraw-Hill, 2002.

Phillips, Donald T.: Martin Luther King, Jr. On Leadership. Warner Books, 1999.

Reschke, Wayne: Retaining Key Employees, Center Solutions — Ideas for Today’s Workplace. The Center for Organization Effectiveness, Inc., 1999.

Riley, Pat: The Winner Within. Berkeley Business, 1993.

RL-4

Roosevelt, Thomas R.: Building on the Promise of Diversity. American Management Association, 2006.

Seligman, Martin: What You Can Change And What You Can’t. Knopf, 1993.

Senge, Peter, M.: The Fifth Discipline. Currency Doubleday, 1990.

Tapia, Andrés T: The inclusion Paradox: The Obama Era and the Transformation of Global Diversity. Hewitt Associates, 2009.

Tichy, Noel M.: Control Your Destiny Or Someone Else Will. Harper Business, 1993.

Tracey, Brian: Maximum Achievement. Simon and Schuster, 1993.

Van Fleet, James K.: The Power Within. Prentice Hall, 1994.

Waitley, Denis: Nine Empowering Secrets Of Successful Living. Nelson, 1994.

Waterman, Robert H.: What America Does Right. Norton Inc., 1994.

West, Cornel: Race Matters. Beacon Press, 1993.

Whitney, John O.: The Trust Factor. McGraw Hill, 1994.

Zukav, Gary; Francis, Linda: The Heart of the Soul - Emotional Awareness. Simon & Schuster Source, 2001.

Lista personală de lectură

Cum pot să folosesc ce am învăţat?

Ce am învăţat?

Jurnal de învăţare

LJ-1

Cum pot să folosesc ce am învăţat?

Ce am învăţat?

Jurnal de învăţare

LJ-2

Echipa Edge

Edge Learning Institute mulţumeşte următorilor pentru părerile, sugestiile şi creativitatea lor cu privire la Ghidurile liderilor şi participanţilor la Respectul: Sursa puterii noastre:

Membrii Echipei de proiectare de la EdgePaul Meshanko Anita Paige Marnie TruesdellMaren Ellingson Chris Ihrig

Crearea textelor şi activităţi de formatareMaren Ellingson Anita PaigePaul Meshanko Jason Pribble (Design grafi c)

Administraţia Edge LearningChris Ihrig Anita Paige Paul Meshanko (pentru Dupont)

Responsabili clienţi (care au contribuit direct la procesul de elaborare al ghidului Participantului)Paul Meshanko Eric Boles Anita PaigeTony Michaelson

Asistenţă clienţiMelody Costello (pentru Dupont)

Vă mulţumim pentru inspiraţia, efortul şi gândurile celor care ne-ati ajutat. Suntem recunoscători pentru eforturile de a prezenta conceptele din Respectul: Sursa puterii noastre mai multor sute de mii de oameni.

1. Continutul workshop-ului a avut un rol semnificativ în îmbunatatirea perceperii şi a abilitatilor mele de a promova un comportament bazat pe respect la locul de munca.

2. Modul de desfaşurare a workshop-ului (prelegere şi discutii de grup) a înlesnit asimilarea de cunoştinte şi mi-a mentinut interesul treaz.

3. Exercitiile şi exemplele utilizate pe parcursul procesului au fost eficiente în ceea ce priveşte punctele şi conceptele de învatare vizate.

4. Facilitatorul(ii) a detinut un volum suficient de cunoştinte asupra temei şi a comunicat în mod eficient punctele cheie ale procesului de învatare.

5. Am dobândit noi puncte de vedere şi abilitati practice ce contribuie la aplicarea obiectivelor/conceptelor din organi-zatia noastra.

6. Per total, acest workshop s-a ridicat la aşteptarile mele atât în privinta continutului cât şi a calitatii.

Respect: The Source of Our Strength® Evaluarea workshopului

Data:

Locatie:

Facilitator(i):

Va multumim pentru participare!

7. Care au fost cele mai importante cunoştinte dobândite în urma workshop-ului RSS®?

8. Dati un exemplu sau doua de moduri în care veti aplica de acum înainte informatiile dobândite în îndeplinirea rolului pe care îl detineti?

Nume (optional):

1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

Nu sunt de acord Sunt de acord

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________