Ferran Torrent

BUTEvARDUTFRANCEZTLOR

Traducere din limba catalanlde Christina Anghelina

ttltt[0RffitPRTSSLg]

I

f., p"riora, anilor 1960, canalele de irigaqie qi izmenele eraupiscina gi costumul de baie al sdracilor. Puqtanii, adoiescengii gitinerii din Benicorli iegeau 1a sclidat dupd o ierarhie impus[ de ceimai puternici dintre ei: cei mari iqi aveau locul lor, acolo undecanalul era larg gi quvoiul de ap[ abundent; restul n-aveau decAt sdse mulqumeascd cu apele mai mici din susul ori din josul canalului.In ciuda acestor diferenge, exista un loc care-i unea pe toqi gi-i ftceaegali in faga nedreptigii, iar acela era canalul care trecea pedinaintea abatorului. Acolo doar un inotrtor curajos reu$ea si evitescursurile printr-o scufundare rapid[, in weme ce cAte un distrat,care se pornise s[-gi batd propriul record de timp intre doul poduride piatrd, se trezea pe faqd cu un mat de porc inc[ sAngerAnd, pecare-1 tAra dup[ el vreo cAqiva metri. Toqi rAdeau cAnd aveau locaceste incidente. Uneori se iscau adevdrate bXt[lii cu resturile ani-malelor sacrificate, care ajungeau in canal din neglijenla weunuiangajat. Apa era limpede; soluqia de nitrat de Chile care se folosea)e atunci pentru filtrare abia dac5-i schimba culoarea, ins[ daclera inghigitX - ceea ce se intAmpla destul de des - nefericirul care-o:itise n-avea decAt si dea fuga intr-un cAmp de porumb sI-gi uqu-:eze crampete. Viaga pErea simpld. Durerile invingilor din RizboiulCiril erau ginute sub tlcere - o tdcere impusl mai ales de mamelecare se temeau ci orice vorbd nepotrivit5 le-ar fi tulburat qi mairult existenga deja foarte sumbri de vEduve sau femei ai ciror soEist :flau in exil ori prin puqcirii. Nu ei, ci ele duceau greu1, cdcierau nevoite sl trliascI mai departe fo4Andu-se sE uite trecutul:sca r"iu care Ie transformase in victime ale oprobriului public Ai s[lureasci singure - prin ore intregi de munc5, indiferent in ceibmeaiu - un viitor pentru aceia care incX mai puteau spera, copiii

.'n[

.8. Ferran Torrent

|osep, fiul doamnei In6s, lucra ca b5iat bun 1a toate in ate-lierul domnului Rafael Puig, un mic particular care-l luase pelAng[ sine in virtutea vechii prietenii ce i-o purta tat[lui s[u.intr-o zi de vineri din luna mai, fosep ii ceru voie s[ plece cu oor5. mai devreme, fiindc[ avea concert cu formaqia intr-un cartierdin Valencia. Domnul Puig incuviin([ bucuros gi ii puse intr-unplic ieafa pe o s5ptdmAn[ (scris[ de mAn[ pe plic era gi o mic[prim5, pentru care |osep ii mulgumi). Situat in afara satului,atelierul era o casX de garX lipsitl de stil, veche de sute de ani gi

inconjurat[ de cAmpii pe care se cultivau mereu alte recolte, infuncqie de anotimp. Privind in dreapta, puteai s[ vezi la orizontoragul care nu era chiar aga departe, dimpotriv[, se putea ajungeacolo pe jos intr-o or[, mergAnd pe uliqele satului pAnX la goseaua

Regal[, apoi prin cartierele La Torre, Sant Marcel'li gi CreuCoberta. Aici, in acest ultim cartier, incepea oragul propriu-zis,iar cunoscuta fabric[ de bere El Turia dldea tonul agezdrii urbanecu cI[dirile ei caracteristice.

Ajuns 1a scIld[toarea pu$tilor, ]osep ii porunci fratelui sXu

Robert sI iasd imediat afar[. Piticul - cum i se zicea - se con-formX, protesdnd slab in vreme ce se Stergea cu un soi de ceargafmare pe care-l foloseau tofi inotltorii. Se imbr5c[ gi chiloqii uziii l[sari dAre de apX pe pantaioni. Avea sarcina s[ mearg[ sX

cumpere de mAncare cu o parte din leafr, in vreme ce |osep d[deazor sd-gi cure[e clarinetul. Aqezat sub l[mAiul din curte, $terse cuo c6rpd moale instrumentul, ii demont[ mugtiucul, ancia, parteasuperioar[ gi pe cea inferioarX gi, cu b[gare de seam[, aqez[ corpulpe un scaun aliturat. Se apuc5 sX curege cu ribdare urmele desaliv[ incrustate in lemnul de abanos. SchimbXrile de tempe-raturS, climatul umed sau vAntul uscat, il puteau strica dacln-avea grij[ de el. Cel mai indicat era s5-l curele dupd fiecareconcert, dar uneori |osep avea alte treburi urgente de frcut gi numai reuqea s[ se ocupe gi de asta. Formaqia din sat se supunea unorreguli stricte impuse prin directiv[ de ]a prim[rie, care vegheacu stricteqe atat la buna funcqionare a orchestrei locale, cAt qi iaconduita personal5 a membrilor ei. |osep fhcea parte din formaqieoarecum impotriva directivei, numai gi numai datorit[ domnului

h:t.t ::::-:.:,. un om in virsta si:are btrn;cri---; s:'.irind ca e un bul clanne::-sr- or:i ::l:: :5 :u se gasesc pe toate circ:nuriix.r:="a:' e sire5ri erau alcf,tuite din ncrrizifl;L:a-: :::enoare. familiile cu stare pre:eri,l:,: -;' --=-i la consen'ator, sub pretertJ ci r

r:.-,? r.€E rulgar pentru fiii gi fiicele ior carr

--i:o,Lra severi. De-a lungul istoriei. nu s-

s; i- -r:en-enit in favoarea sdracilo:" niri,::s:a din urm[ erau oprimali 9i necirep.l-...::: -ucruri mai bune de fEcut gi idearuri

-- ::::,ia acestui fapt, formaqiile sate,<d at:---:rnantS a culturii valenciene ;i. grat:i::ai si femei gi-au g[sit gi-gi gisesc implii:: c,:recEi, trebuie sI precizS.m gi ci fenei:;;sul in formaqie decAt mulli ani mai ran::ea-uri mai casnice).

iosep se strlduia aqadar s5-gi lusrrulasc:: ;erea directiva, chiar dacX instrumente::oaste gi se acordau dupi un diapazon an

nai inalt cu mai pulin de jumXtate de r

:ormal. Ca o anecdot5, s[ spunem aici si p::nii. cum cI la serbarea anual[ din anu\lunicipal[, Ia sectiunea intAi, cornisr.rl di:

':io excepqional asfupAnd gdurile de mealsapun (gi anume cu s[punul popular marc

TerminAndu-gi treaba, ]osep aseza clpe care o lis[ in vestibul. Apoi iqi fhcu u-n

bine pielea cu unghiile gi s[punindu-se opicioare de mai multe ori, in weme ce blrpe care meseria i-l impregnase deja adilctocmai igi c[lca pantalonii qi cima5a cmaicd-sa qi Robert. Doamna In6s se apucA rcutele pe care mAna neexperimentaG a lui ]

O ftcea cu ugurinq[ gi repeziciune. Tinarulplicul cu leafa, pHstrAndu-gi pentru sinr

loerrnei ines. iucra ca b5iat bun la toate in ate-i Rafae- Puig. un mic panicular care-l luase pe

trnfiea r-echii prietenii ce i-o purta tatxlui seu.

eri d,r .ula mai, ]osep ii ceru voie s[ plece cu oa fi:r.ica a\-ea concert cu formaqia intr-un cartierrxnr.'r F.rig incuviinql bucuros gi ii puse intr-unryamixa rscrisS de mAn[ pe plic era gi o mic5care |oseo ii mulr.umi). Situat in afara satului,d oe -.ari iipsiti de stil, veche de sute de ani gi

cim:il De care se cultivau mereu alte recolte, ininp. Pnri-nd in dreapta, puteai si vezi la orizontra clia: aqa departe, dimpotriv[, se putea ajunge'-o ori. nergind pe uli;ele sarului pAnX la qoseaua

rin c:::lereie La Torre, Sant Marcel.li gi Creun lcES: u.=m cartier, incepea oraqul propriu-zis,kici ce bere Ei Turia didea tonul agez[rii urbanerracers:ice"illdi:,,-'a-rea pu5tilor, |osep ii porunci fratelui s5u

imeriia: aiari. Piticul - cum i se zicea - se con-nd slab in rreme ce se qtergea cu un soi de cearqaffuloseau togi inotdtorii. Se imbrlc[ gi chiloqii uzile apa le pantaloni. Avea sarcina sI mearg5 s[rs.re cu o parte din leaft, in weme ce |osep d[deadariled. A5ezat sub l[mdiul din curte, $terse cunstrumennrl. ii demont[ mugtiucul, ancia, partearea i::rerioarl gi, cu blgare de seamX, agez[ corpulkura:. Se apucE s[ cureqe cu r[bdare urmele dere ir lemnul de abanos. Schimb[rile de tempe-rl umed sau vAnrul uscat, il puteau strica dac[: eL Ce1 mai indicat era s[-1 cure(e dup[ fiecare:ori Iosep avea alte treburi urgente de frcut gi nu:(rJD€ si de asta. Formagia din sat se supunea unor

ryus€ prin directiv[ de la prim[rie, care vegheat la b'lroa funcqionare a orchestrei locale, cAt gi lamll a membrilor ei. |osep ftcea parte din formalierirz airecrir-ei, numai gi numai datorit[ domnului

Ferran Torrent BULEuARDUL rMNcEz,roR .9.

Botet, dirijorul, un om in vArst[ gi tare bun la suflet, care ii luaseaplrarea spunAnd ci e un bun clarinetist, or, astfel de talente gtimcu tolii cd nu se glsesc pe toate drumurile. Pe vremea aceea,formaqiile sltegti erau alcltuite din indivizi provenind din claselesociale inferioare, familiile cu stare preferAnd sd-qi trimit5 odras-lele Ia orag la conservator, sub pretexrul c[ distracqia popular[ eraceva prea vulgar pentru fiii gi fiicele lor care primiserl o educatiereligioas[ severd. De-a lungul istoriei, nu s-a intAmplat ca bogaqiisd fi intervenit in favoarea sdracilor, nici mlcar atunci cAndace$tia din urmd erau oprimaqi gi nedreptltiti - adicl mereu.Aveau lucruri mai bune de fEcut qi idealuri mai inalte de urmlrit.in ciuda acestui fapt, formaqiile sltegti au fost gi sunt expresiaculminant[ a culturii valenciene qi, gragie lor, o multime debarbaqi gi femei gi-au gdsit qi-gi glsesc implinirea in muzicl (ca s[fi.m corecgi, trebuie sX precizEm gi c[ femeilor nu le-a fost permisaccesul in formaqie decAt mulqi ani mai tArziu, fiind h[rlzite unoridealuri mai casnice).

|osep se striduia agadar si-gi lustruiascd clarinetul, dupl cumir cerea directiva, chiar dac[ instrumentele erau toate vechi qi)roaste gi se acordau dupd un diapazon antic, al cXrui sunet era

=ai inalt cu mai putin de jumEtate de ton decAt diapazonul:ormal. Ca o anecdot5, sX spunem aici gi povestea, adev[ratd zic'.::r.ii. cum c[ la serbarea anuali din anui 1958, de pe ArenaIlunicipalS, la secgiunea intAi, cornistul din Benicorli a reugit unso.o exceptional astupAnd g[urile de metal ale instrumentului cu;iuul (qi anume cu sipunul popular marca ,,Lagarto").

TerminAndu-gi treaba, |osep agezd clarinetul in geanta 1ui,re care o lls5 in vestibul. Apoi igi fEcu un dug rece, frecAndu-giirae pielea cu unghiile gi s[punindu-se cu sArg din cap pAnI-n?!u-roar€ de mai multe ori, in vreme ce blestema mirosul de fierx care meseria i-l impregnase deja adAnc in piele. Se blrbieri gi::<uai iqi cdlca pantalonii qi clmaga cAnd intrar[ in odaie-:ica-sa gi Robert. Doamna Inds se apuc[ numaidecAt s[ indrepte:-:ele pe care mAna neexperimentat[ a lui ]osep Ie l[sase sd scape.I icea cu ugurinEd gi repeziciune. TAn5rul se lmbrIc[ gi-i intinse;i.rJ cu leafa, p[strAndu-gi pentru sine doar o micd parte.

T-lttll

. 10. Ferran Torrent

Maic[-sa incerc[ s[-i mai dea ceva, dar el refuzi. Urma sX mai

primeasc[ nigte bani la serbarea la care avea si cAnte 9i, oricum,-avea

cina asigurat[ in seara aceea. La sfArqitul concertului erau

mereu invitagi la o mas[ cu aperitive gi bere. Apropo' trebuia s[

imbuce ceva repede, inainte de plecare. Maicd-sa, cu aerul ei de

eterni tristege, ii pregdti iute niqte ou[ ochiuri cu ardei gras

allturi. Ea avea sd m[nAnce mai tArziu, cAnd ambii b5iegi vor fiplecat: cel mare Ia Valencia, iar cel mic in piaqa public[, unde se

intAlnea cu amicii lui ca s[ piard[ vremea jucAnd lintar sau

leapga, ori trecAnd de la unul la a1tul cAte o qigar[ pe ascuns

(Peninsulares, trei pesete pachetul) 9i pufnind in rAs ori de cAte

ori cineva inghiqea fumul: faga i se inrogea, iar ochii ii l[crimaudin pricina tusei. Mama il intrebi pe |osep la ce ord avea

-sX se

intoircX. Nu gtia, de aceea nu putea s5-i dea un rispuns. Mama(cosAnd niqte m[nuqi pentru care primise comand5) inqelese clavea s[ se intoarcX in zori. Era tAnlr, era firesc si petreac[ cu

ceilalqi fl[c[i din formagie. Poate cX era mai bine aga: s[-qi tr[iasc[viaqa din plin, departe de amintirile care pe ea o chinuiau inci'

' in fieiare an orchesua local[ era pl[tit[ s[ cAnte la Valencia,

la serblrile oragului. Dirijorul i-a pus s[ incerce mai intAi instru-mentele de percugie, indispensabile: toba 9i talgerele. Au urmat

tuba, doui tromboane, dou[ clarinete-bas, dou[ cornuri, un corn

francez,dou[ trompete, doud saxofoane alto, douX saxofoane tenor,

un saxofon bariton, trei clarinete, un flaut 9i un fagot. Aceste

instrumente erau suficiente pentm a da ocol cartierului la paradi,

interpretAnd melodii tradiqionale pe ritm de pasodoble:-Bai1dn,.

Desilar, Ateneo Musical, Amparito Roca... totul pentru dou[zeci

de pesete pe zi de cap de instrumentist. O remuneraqie modest[,

darnecesarl pentru a-gi vedea implinit visul de-a achiziqiona prima

lui magin[ la mAna a doua. ]osep i9i gflsi colegii de formaqie reuni;iin Piap Mare, de unde aveau s[ plece cu togii impreunS, gi-l anunq5

pe dirijor c[ va veni la Valencia cu Vespa proprie, fiindc[ dupX

concert avea de gAnd sX rlmAn[ in oraq.

BUNUL CORUP

Ferran Torrent

mi dGa cev+ dar el refuz[. Urma s[ maih rcrtsea Ie ctr€ ayea s[ cAnte gi, oricum,

h an rcaes- Ie #r$itul corcerfirlui eraud cn qleritiye E bere. Apropo, trebuia s[

ineime & plecare. MaicI-sa, cu aerul ei defue oi$te ou[ ochiuri cu ardei gras

nlntnrre mai tirziu, ctnd ambii b[ieqi vor fiVelcia iar cel mic in piala public[, unde se

hi ce sI pierdl wemea juctnd lintar sau

& le unul la altul ctte o ligari pe ascunspa+ pecheml) $i pufriDd in rts ori de cAtefurrnl: fet, i se lnroEea, iar ochii ii l[crimau

fl tntrebd pe ,o6ep la ce orfl avea sI se

: rEea m Frrea s[-i dea un rXspuns. Mama

f pcmu care primise comandE) lnqelese cE

tn lori- Era tAnir, era firesc si petreac[ cuPoate d era mai bine a.qa: s[-gi tr[iasc5

&zrrintirile care lre ea o chinuiau inc[.lmlteraplntit[ s[ cflnte la Valencia,

Illfi:ol i-a ps sI tncerce mai intii instru-fordfopmbite toba Ei talgerele. Au urmat

5azr;nete-'bas, dou[ cornuri, un cornddane alto, doui saxofoane t€nor,

tni rirrinete, un flaut gi un fagot. Acestepmuada ocol cartierului la paradi,

rrrltirrele pe ritm de pasodoble: Baildn,

*rlryA Rua... totul pentru doulzeci& imumentist. O remuneragie modesti,

rf ndee irylinit visul de-a achizigiona primafu- Iocql i$i gisi colegii de formalie reunigi

erm s[ plece cu togii impreun6, gi-l anun$h V.leocia cu Vespa.proprie, fiindci dup[{rhiniinora$.

BI.]NUL CORUPT

AI Lm fost binecuvAntat de soartE sl trdiesc intr-o vreme incare oameni ca Miquel existx peste tot. Miquel tr[ieqte sfargitullumii in fiecare diminearX, pentru cI lumei lui deja s-a sfirgit,iar el nu mai gtie sI fac[ altceva decAt sI priveasc[ disperat spretrecut, nu fiindcI ar crede in posibilitatea unei reintoarceri, ciimpins de amlrlciunea, tristefea gi incertitudinea unui prezentcare l-a prins in plasa lui de reguli stricre ca pe-un boxeiobligatsi faci sparring; un boxer invins, care agteapti s[ primeascl prirndupE pumn, degi nici mdcar ace$ti pumni n-au cum sE aline acelsenrimsll indefinit de am[r[ciune pe care-I simqi atunci cAnd teconr-ingi cI viaga e o mare qeap5, chiar daci qie gi-a luat cam multjmp si-gi dai seama de asta. pentru a putea inqeiege am[rdciunea

=ebuie s5. fi cunoscut fericirea. $i cAnd a fost Mique1 fericit??oate atunci cAnd n-avea nimic, dar incl mai avea speranfl;r.nci cAnd viaqa ii era grea, dar simplX. Unii oameni se aieamXnH;'j r:ii aceia care pornesc in cursE gata invinqi (Miquel ar putea

-. yo masterat despre asta), dar continui sd alerge spre o linti:re-i secdruiegte de fo4e. CAnd nu Ie mai rdmAne nimlc cadlagi,:r-ad.i co$marurilor gi melancoliei, iar in ochii 1or citeEti limpedei * -"i a$reaptd nimic, fiindci orice agteptare e inutild. intr_unt 5, * sunt a$a. ME intereseazl toful, drr pr", pu(ine lucruri mIc-ag. de parc-a$ avea o viag[ lichidX; mH las pur6t de val gi nu-miFs5'.rnde mE vor duce ine4ia gi rutina.

\tiquel qi cu mine avem aceeagi vArsti, provenim din acelaqiE F slnrem la fel de inadaptagi amAndoi. Vieqile ni se aseamln[,hrt nu $ felul in care am ales sl le trdim. Ca orice bun observator,tr!"f cum rdiegte el, dar pe mine mH. cunosc prea pufin. Tot ce potd g:n ese ci sunrem diferifi qi pace. Nu gtiu mai mult, nici nu imiatmrc sa ;au.Aq innebuni dacl m-ag

"prt" r"rr*.[ despic firulin

tr -{5a flrm Erm zis, iucrurile curg. poate reprezint un model

,,tlti,

.14. Ferran Torrent l r :.,.I;1rt; FRANCEZILOR

om:- giadurile negre. insl efornrrile iui n-la S im drepgi, nici s[n5tatea nu-i era inff

=-:-i si-gi facX analizele, dar am renunlat:er::-=:,r-l lor nu era de natur[ s5-1 binedisp

-i-.:-- :::alsaminazele gi acidul uric cAt Him:I,,=-, aspectului psihologic, felul slu de-a fi, r

fuea ri re indoiegti de echilibrul lui mennl. A:z si-. inveselesc, dar era ca qi cum ai uda ogi=;r la p1ant5, am gdsit o altl solurie. L-a:ry{e curte, ins6rcinat cu strAnsul oualor":::?:aml pomilor gi ingrijirea grldinii de roi<::rndere mic[. La aceastd distracqie adauge::se seri cu amicii, la o paella, iar acegda. dqie - adunau ln cas[, fie fumau o qigari in o.-bri. Abia in aceste momente Miquei uin\: zburda de fericire, dar prezenqa celorlr\-.' alt aer, poate pentru a-gi disimula ader-ira:i:e amorul propriu il impiedica sX gi le arate-

=-,niuni culinare de acest fel ins[, a reve[-.bqnuiti, iar asta m-a f5cut sE r5resc intiiniri:a ei sI nu-gi dea seama de starea lui. degi;lrent cu ea. Adeseori, cei ai casei incercar.orbi. Ldsagi-l in ritmul lui, le spuneam. iar r

intr-o bunX zi, pe cAnd rAnduiam nigterupau prea muit loc in atelier, a bEtut la poan.a un pom de Cr[ciun. Un camion n-ar fi punei: pe um5ruI drept ii atArnau douX covoare, aceasuri gi degetele incircate de inele ieftiae;zrstori de diferite m[rimi gi lanterne puterniDorate. De gAt ii spAnzura o serviet5, deschisf r

buricului, in care se puteau vedea qi alte gablor

ioare pentru doamne, ceasuri, inele... Era un tsunt sigur c[ era gi foarte puternic. Miquel p6rel. Mi l-a adus de braq in magazin, apoi s-a intrlui preferatl din ultima vremeJ obsen-area giera a$a de negru, c[ pAn[ gi cAineie, care are

pentru societate. M[ doare in cot de asta, dar am inv[gat s[ 1e'u"""pt

pe toate: qi cotul, 9i societatea din care, intampl5tor, face

parte gi Miquel. EI e un Bartlebyl al meu, degi eu nu sunt avocat 9i

tti"i "1

nu e un copist, ci doar un om care mi-a b[tut la uq[ acum

cAqiva ani, cu valiza in man[, 9i n-a mai plecat de atunci' Povestea

lui mi-era pa4ial cunoscuri. Moartea b[iatului intr-un accident

de motociclet[. Relaqia tot mai fragil[ cu nevast[-sa in urma neno-

rocirii, atunci cAnd pasiunea sau iubirea nu mai reu$esc si astupe

pr[pastia dintre soqi, iar obiceiul de a trage la m[sea ingreuneaz[gi mai tare lucrurile. Puteam s[-mi inchipui continuarea, chiar

dac[ el a linut totugi s[-mi povesteasc5 fiecare aminunt, ca 9i cum

ar fi rmrt sd se justifice pentru c[ apela la ospitalitatea mea. Nevasta

il p[rlsise, nu ca sA se duci dup[ aitul, ci fugind de el. InsE neno-

r*ir", impirt[git5 nu te face mai puqin nefericit. Femeia $gea de

trecut. Se refugiase intr-un sxtuc din centrul provinciei, unde spera

s[-gi g[seasc[ liniqtea, degi mi-e greu s[ cred cI a g[sit-o, s1u^p9at:

cX daln-o sI gtirnniciodatd. A plecat frr[ si se uite inapoi, frcAnd

imposibil[ orice tentativE de reconciliere. La momentul acela,

Miquel picase deja intr-o del[sare din pricina c5reia gi-a pierdut 9i

slujba in cele din urmI. FXri copil, fbri nevast[, gomer, cu totavutul impachetat intr-o valiz[ - a$a s-a prezentat intr-o bun[ zi

in faqa ugii mele. I-am preg[tit o camer[, dar ii pl[cea mai mult s5

locuiasci in atelier.Casa mea, situatl 1a marginea satului, comunici cu un atelier

destul de modest, din care se iese intr-o curte de Yreo patru sute

de metri pdtraqi cu cAqiva copaci, o bud[ antice numitX ,,lacomun",

"at"ra glini gi-un cAine Ia fel de apatic ca Miquel' Din

fericire, cAinele qi gXlttltu se inqeleg foarte bine cu Miquel' El 9i

cu cainele au un trecut de tot rahatul, glinile au un viitor incert.

Chestie de oui. Sistemui in care tr[im ne cere s[ d[m randament'La inceput am incercat si-l atrag pe Miquel in munca mea'

N-a manifeJtat vreun entuziasm deosebit, dar mlcar mai qinea la

1 Personaj din romanul lui Herman Melville, Bartleby. O poveste de pe

Wall Street, copist de meserie, care refuzi s[ facl azi una, mAine alta, qi

care a r[mas celebru prin cuvintele ,,Prefer s[ nu..." (n.red.)

Ferran Torrent BULEuARDUL FMNcEzTLoR . 15.

:- Ili ioare in cot de asta, dar am inv[qat s[ leF cot-r-. si societatea din care, intAmpldtor, face

EI e ur Banlebl'l aI meu, degi eu nu sunt avocat qi

ryir. cr doar un om care mi-a bltut la uq[ acum

liza ix mixa. gi n-a mai plecat de atunci. Povestea

rl cu:osc'.rta. \[oartea b[iatului intr-un accidentRdana :ot mai fr"gE cu nevast[-sa in urma neno-

bd pa-siunea sau iubirea nu mai reugesc s[ astupeqi. iar obiceiul de a trage la misea ingreuneaz[nrile. Futeam s5-mi inchipui continuarea, chiarttnSr sa-mi povesteasc[ fiecare amlnunt, ca qi cum

crifice Dentnr ci apela la ospitalitatea mea. Nevasta

r si se d.uca dupl alnri, ci fugind de el. Insi neno-

Ft nu :e iace mai pufin nefericit. Femeia fugea de

re ir=-un situc din centrul provinciei, unde spera:?ea. sefi rri-e greu s[ cred ci a glsit-o, sau poate

n niqoaa:i. -\ plecat fir[ s[ se uite inapoi, frcAndE ter--a:l\-a de reconciliere. La momentul acela,

Se irn-o deiisare din pricina cdreia gi-a pierdut 9i

lin urmi- Firi copil, ftrX nevast5, gomer, cu totm ir::r-o r-elizf, - aga s-a Prezentat intr-o bun[ zi!- I-:m pregitit o camer[, dar ii pllcea mai mult s[li:r"dnuti la marginea satului, comunic[ cu un atelierr, din care se iese intr-o curte de vreo patru sute

4i cu ciriva copaci, o bud[ antice numitl ,,1a

r giim qi-un cAine 1a fel de apatic ca Miquel. Dine gi gainile se inqeleg foarte bine cu Miquel. El 9iI Eecut de tot rahatul, glinile au un viitor incert..sistemul in care trlim ne cere s[ d[m randament.l rrn iacercat si-l atrag pe Miquel in munca mea.

:rreurl entuziasm deosebit, dar mlcar mai ginea Ia

-.", lui Herman Melville, Bartleby. O Poveste de pe

fot de meserie, care refuz[ s[ facl azi una, mAine alta, qi

rtru pnn curi-ntele ,,Prefer s[ nu..." (n.red.)

distan!5 gAndurile negre. insl efornrrile lui n-au durat prea mult.Ca sE fim drepgi, nici sIn[tatea nu-i era inflorito"r". L-r- tottrimis s[-gi facE analizele, dar am renunlat curAnd, pentru cErezultatul lor nu era de naturd sr-l binedispund. Avea coleste-rolul, transaminazele gi acidul uric cAt Himalaya de mari. in pri_rinqa aspectului psihologic, felul s5u de-a fi, tot mai taciturn, tef;cea sE te indoiegti de echilibrui 1ui mental. Am incercar de toareca sd-l inveselesc, dar era ca gi cum ai uda o plantd moart5. Cugindul la plantX, am gdsit o alt[ soluqie. L-am numit mai-maref,€ste curre, ins[rcinat cu strAnsul ou5lor, hrxnitul cAinelui,*:uiqarul pomilor gi ingrijirea grldinii de roqii. Treab[ pufin[,rispundere mici. La aceastl distracqie ad[ugam din cAnd in cAndarne seri cu amicii, la o paella, iar acegtia, dup[ cum aveau chef,ie se adunau ln casd, fie fumau o figar[ in curte, la soare sau la':nbri. Abia in aceste momente Miquel plrea s[-qi mai revind.\u zburda de fericire, dar prezenqa celoilalgi iI fHcea si adopte':r alt aer, poate pentru a-qi disimula adev[ratele sentimente;pe:re amorul propriu il lmpiedica s[ qi le arate. Dupd trei sau patru:eu'iuni culinare de acest fel insi, a revenit li atitudinea lui::unuiti, iar asta m-a fHcut sI riresc intAlnirite cu annicii pentru=. ei si nu-gi dea seama de starea 1ui, degi toati lumef era 1artr:etrt cu ea. Adeseori, cei ai casei incercau sX-l indemne la,::T. Lisaqi-i in ritmul lui, le spuneam. Iar ei ii l5sar5.

Intr-o bun[ zi, pe cAnd rAnduiam nigte qevi de cupru care;sr)au prea mult loc in atelier, a bitut la poartl un negru inc5rcat-e -.:l pom de CrXciun. Un camion n-ar fi purut cira tot ce ducea*- pe um5rul drept ii atArnau doud covoare, avea bragele pline de:ees.,'i gi degetele inc[rcate de inele ieftine; in mAnH ,rr."" trrrr_nrori de diferite mdrimi qi lanterne puternice cu baterii incor-Iar?:e: De gAt ii spAnzura o serviet[, deschis[ cam pe Ia in[lqimeam:r-.ilui, in care se puteau vedea gi alte gablon;uri: bre6d, iengi_$ia:e p€ntm doamne, ceasuri, inele... Era un tip tAn[r gi vAnjos, gif,r'rrr ngur cd era qi foarte puternic. Miquel plrea un pitic pe IAngEa- J.L --a adus de braq in magazin, apoi s-a intors la indeletnicirlau,, :reterati din ultima vreme, observarea grinilor. Nou-venitulGrii 4: de negru, cX pAnd gi cdinele, care are instinctele lui, s-a

'll[t,

.16. Ferran Torrent

apropiat sd-l adulmece. Era obignuit cu beqivii, ins[ un negru a$a

dL siraniu i-a atras atenfia. F[r[ s[ lase jos covoarele (s-ar fimurdirit, oriunde le punea), individul gi-a desfrcut servieta de la

gAt qi mi-a oferit o lantern[, un produs ideal pentru mine, zicea el'

bac[ vrei s[ lagi cu gura clscat[ un negustor ambulant negru,

accept[ primul pr"g p" care-l cere' Le place aqa.de mult sd se

tArguiasc[ pentru ,""'" "rro

mizerabili, incAt oferta mea l-a lisattabjou. Cum e qi normal, a incercat imediat s[-mi plaseze qi

covoarele, un ceas qi-un l[nqigor pentru doamna' Strategia mea

avea insi un scop: atunci cAnd un om, alb sau negru, e in stare sE

fac[ o munc[ aga de grea pe bani atAt de pugini, omul [sta clar wea

s[ munceascx. congtienqi de condilia lor de negri imigranli intr-osocietate str[in[ gi ostili, acesd venz[tori inqeleg c5 trebuie sx se

strflduiasci mai mult gi s[ fie mai onegti decAt alqii pentru a-gi

cAgtiga o reputa(ie bun[. Ca patron, imi doream sH am un angajat

,g, a" muncitor, de aceea i-am propus numaidecAt sX vin[ sX

lucreze pentru mine. Cum te cheam[? Salif. De unde eqti? DinMali. Sa1if, vrei s[ lucrezi in atelierul meu?

A r[mas tablou. Prima lui reacqie a fost si se uite-n jur' Apoi

Ei-a aruncat ochii spre curte, acordAnd o atenqie deosebitl g[i-nilor (care strdluceau de-a dreptul) qi, in cele din urm[, $i-a intors

privirea cltre mine qi mi-a scrutat chipul, incercAnd sd-qi dea

i"u-, dacd nu cumva voiam sd fac o glumd proasti' Am fost con-

vins de faptul c[ era un negru de treabl atunci cand m-a intrebat,

in spaniola lui ezitantd, ce avea de frcut gi nu cagi bani ii ofeream.

Deocamdat[ te iau ajutorul meu- Pe parcurs o s[ inveqi meserie'

Lui Salif ii str[luceau ochii. imi ldsa impresia c[ dintr-o clip[intr-alta avea s[ izbucneasc[ in lacrimi. A vrut s[-mi d[ruiasclcovoarele, ins[ le-am refuzat gAndindu-m[ Ia Cdlia' Adunipraful. Lui Miquel nu i-a convenit angajarea lui Sa1if' Nu mi-a

ipus nimic, insl mi-am dat seama gi singur. Nu era xenofob, doar

invidios. De altfel, qtia qi el c[ aveam nevoie de un ajutor'

Prezenla lui Salif I-a frcut pe Miquel sE devin[ mai vioi' Niqelug

mai vioi, vreau si zic. Un Bartleby nuanfat.

Po,',t"t" pot fi foanc obosiroir,rr'.rrrt;r jrrl cll lc aduc o mullinrr' cl,

l,,r t(.;r ();ulr(.rrilor dc. pc stradll, <.arc q

lil l,('l t1'('('r(' ncccsitl o d<lzll clc Ijrrlrrrrrl lrr t'otr'lc necesare. Sc' ntai <lhigr

lir',r5('I lrr nt.slhrgit, flrtr a sc. 1int. st,ur( .rrrrlor rr-r tradiliei, oamc.lrii lqii irrt,r,xlrrlrlr,, tluns care, la insistcltlr.k,prtrttr,rlril, Sprt' clcosebire clc 16legii 1

l.r lrrr.sr,k' ruirri, dreptunghirrllrc, ir

l,rrr.p ipi ltril rilrnas-bun imr.diat c.t.

r.Al(lvr('trtrii pt untrl il inlultr.tr in vr,lrttrrr'ttrl rrruritirn, iar pc al cloilcuhrr. tk.rlrrt:r usta cu o bcrc in la1ll,rlr.rrtil lrr lrilozofic, Ei a lui lrelu, urlr(r,tllrr, t'r,l nrai (,unoscut pi mai stilutlitt a. r.r,irqri ct,lulll a Partidului (lonrIutslrrirr'. l)cntru a evita clistrugr.r

1r,rlr1rr., rrrt.rrrbril<lr ei lc t'ra interzirIrr nlar;r irct ivitlllikrr organiz,att.de l,ittlr I illlnlr,l('arlcvlrate, kx'ul dt bupt|lnrrrl.,slrrrt,aveau loc mereu ln ulttl

f on.1r, 'l't.rt'su qi lrc'lo lnctrlcusr.u vtr.nl(,, tvcau anulrritt' divergerlrnrtirlrrlui, I)o ('arc lc linturr stcrttgtlli r'rt pllrr.rilt, lor dili.ritt,sll nu ult.lre r.. ltrt,gi)toau.'l't'rcsa qi l;cktYlFrilts, r'rr rllstrflarou ttriIt5. N svcfrtttt0lrrtr rlcr'lit st,parat, r'hiur dnr'[ r

Itll ltrl{llrrrsr,ril ryi alttr cluttr gi ain tve,ru tlt. lrt'lrrrrrilt. ;rrllilit'r. t'ure I