BULET INUL ISIDRICJE

anul XXXI X nr. 1.1 9 7 0

r l ONUMENTElOR

L J

http://patrimoniu.gov.ro

I N MEM O RIAM ---------------

Prof. univ. arh. HORIA TEODORU

Bucuria de a vedea, după o Întrerupere de un sfert de veac, reapa riţia Bulet i n u l u i Monu mentelor i stor i ce , nu ar fi depl ină­cel puţin pentru foşt i i lui colabo ratori - dacă publicaţia de faţă n-ar cup r inde şi CÎteva gînduri despre cel ce a fost istor icul Nicolae Iorga, p reşedinte!!:' Comisiei Monumentelo r Istorice Încep Înd di n anul 1923 şi ale cărui nenumărate a rticoie, comunicări ş i croll ic i pulJliccte În Bulet i n alcătuiesc o nepreţuită co r,tribuţ ie la cunoaş­tereG trecutului istoric al ţăr i i noastre.

ParcurgÎnd acum pag inile Bu l et in u l u i s întem cupr inş i de admi­raţie pentru neÎntre rupta şi bogata participare a ma relui Învăţat mai ales CÎnd ne gîndim că aceasta nu reprezenta de CÎt o foarte m ică pa rte din prodigioasa lui act iv itate istorică şi lite ra ră: bibl io­grafia cup rinsă În volumul de Înch inare cu pr ilejul vîrstei de 60 de ani numără o m ie de titluri.

De fapt, s-a r putea spune că În domeniul acesta al valo rif icăr i i m onumentelor - simbolur i ale unui t recut de muncă, luptă, ş i frumos - N. Iorga a fost totdeauna prezent. Ş i, anunţînd pa rcă activitatea Bu let i n u lu i , publică cu un an Înainte, În Floarea Daru­r i l o r , o descr ipţie a b iserici i din Bălteni - articolul va reapărea În una din fasc icolele pr i mului an al t inere i reviste.

Pe lîngă studi i de ma re amploa re cum a r fi acela relativ la caste­lele occ identale d in România , sau acela despre reprezentarea evan­ghelişt ilor În a rta română şi În şcoala c ipr ioto-valahă, sau despre a rtele m inore În Româ n ia. nu este ramură de activ itate a rtis­t ică - arh itectură, sculptură În p iatră sau În lemn, p ictură În f rescă sau În alte tehnici, b rode ri i , m iniaturi, a rg intărie etc., pe co re să nu le fi cercetat pe tot cupr insul ţăr i i. A găsit or iCÎnd ti mpul şi energia de a se osteni iscodind drumuri p rea puţ in bătătorite ş i văi Îndepărtate pentru a culege de pretutindeni ch ia r ş i cele ma i modeste Însemnări, semnalînd În acelaşi t imp, cu o rîvnă neîntre­ruptă, realizăr ile a rh itecturale sau p icturale cercetate ş i Îmbogă­ţ ind În felul acesta cunoaşterea CÎt moi completa a patr imoniului nostru naţional.

Graţie neÎntrerupte i sale activităţi ni s-au păstrat Însemnări despre inscripţi i astăzi deja d ispărute, cum ar fi , de exemplu, aceea referitoa re la un p ridvor necunoscut , adăugat În faţa b iserici i Colţea din Bucureşti (inscr ipţie spulberată de suflul bomba rda­mentelor din 1944).

1n 1922, la Par is, apare frumosul volum bogat ilustrat cu clişeele Bu l et inu l u i - "L'Art rou m a i n du XIV-eme s iec le" , cu subtitlul "Descr-ipt i on et docu mentat ion histor i que" . Rod al unei pas iuni ce căuta să facă cunoscut, p retutindeni unde e ra pos ib il, acel tezaur

de CÎteva secole de gînd i re ech il ib rată şi gust de artă, volumul a reunit În paginile lui Încă un colabo rator al Buletinului.

Tot el, În ani i 1930 şi 1937 a adăugat publicaţi ilor Com isie i Monumentelo r I stor ice albumele atît de frumos ilustrate ale portre­telor domnilor şi doamnelor române după f rescele contemporane, după brode r i i, stampe, monez i.

În multe din scrierile sale se ogl indeşte grija ce trebuie avută pentru păstrarea neşti rb ită a patr imoniului nostru a rtistic. Are cele ma i asp re cuvinte pentru lucrăr ile de restaurare făcute cu nepricepere. Amestecul unor tehnicieni nepregătiţi, care În anii ce au urmat imediat pr imului războ i mondial au str icat ma i mult deCÎt au Îndreptat În Trans ilvania p reţioase monumente, este Înfierat cu o gravitate lap idară: "Statu l cel nou a r i s i pit i sprăvi de artă a vec h i lor ţăran i rom ân i fără stat"; ia r lum inoasa sa concepţie asupra acestor lucrări de restaurare este p rec izată În cele CÎteva cuvinte cupr inse În unul din necrologu r ile sale - adevă­rate p iese de antologie - scris la moartea ing. Grigore Cerchez, În care vorbeşte de meritele CÎşt igate de acesta, "în opera grea a păstrăr i i ce l u i m a i scu m p tezaur de artă, (B iserica Domnească de la Argeş n. n.) pe cînd monu mente l e n oastre erau l ăsate capriciu l u i unor stră in i nepregătiţi ş i n eînţe l egător i , reparînd p r i n dărîm are şi adăugînd e lemente i eş ite din închipu i rea lor, el a afirmat cu hotărîre p r i nc i p i ul că datoria noastră este n u m ai de a conserva conso l i dînd" .

Da r ma rea sa iub ire ş i Înţelegere pentru trecutul nostru a rt is­tic şi monumental nu au fost luate În seamă, nefi ind sprijinite cum s-a r f i cuvenit şi, cu toate p rotestele sale, cele ma i frumoase ş i p reţioase vest igi i e rau lăsate să se ruineze.

Nu În vremea sa s-a r fi putut readuce În forma lor or iginală cele două caturi boltite şi construite d in p iatră de talie atît În interior CÎt şi spre exter ior ale case i monumentale a lui Udrişte Năsturel din Hereşti, nu atunci s-a r f i d ispus de sumele necesa re pentru ansamblul de la Constanţa ş i Histria , pentru consolidarea turnului de apărare de la Gura Humorului, pentru refacerea -după incendiu - a halelor negustorilor din B raşov, pentru conso­l idarea şi păstrarea În formele lor or iginale ale semeţelor b iser ici de lemn din Maramureş - mărtur i i ale viguroasei noastre a rte popula re -, pentru restaurarea cetăţilor din Alba Iulia, Făgăraş ş i a cetăţi i ţărăneşti d in Cilnic, a culei din Măldăreşti, a Tiparnit� lui Dosofte i, a impres ionante i cetăţi a Neamţului şi atîtea şi at·Îta6, alte lucrări m inunate de conserva re ş i restaurare, lucrări ca re-ar fi răspuns i dealu rilor marelui istoric şi iub itor de a rtă câte a fost Nicolae lar�a . :.)ir�1

http://patrimoniu.gov.ro