buletin_43-2013

#43 ianuarie - februarie 2013

ARHITEC}II {IBUCURE{TIUL IS

SN 4

133

- 12

34

BULETIN INFORMATIV AL FILIALEI TERITORIALE BUCURE{TI A ORDINULUI ARHITEC}ILOR DIN ROMÂNIA

Anuala Timi[orean` de Arhitectur` I Hala Matache I Premiul Mies van der Rohe I Competi]ia Piraeus Cultural Coast

C4_C1_C2_C3 3/13/13 3:03 PM Page 6

C4_C1_C2_C3 3/13/13 3:03 PM Page 7

www.oar-bucure[ti.ro 3

Pe

cop

ert`

: C

om

pet

i]ia

Pir

aeu

s C

ult

ura

l Co

ast

- P

rem

iul 2

. P

roie

ct: A

nd

rei U

leia

, Tra

ian

Bo

mp

a, C

rist

ina

Ch

el`r

escu

Conducerea Ordinului Arhitec]ilorBucure[ti v` aduce la cuno[tin]` dorin]a sade a promova transparen]a \n ceea ceprive[te activit`]ile [i deciziile sale. |n consecin]`, buletinul „Arhitec]ii [iBucure[tiul”, distribuit gratuit tuturor membrilor filialei, va \ncerca s` prezintemai elocvent toate activit`]ile Ordinului [iproblemele cu care acesta se confrunt`.Buletinul „Arhitec]ii [i Bucure[tiul” poate fidesc`rcat în format .pdf de pe site-ul ofi-cial al Ordinului accesând adresa: www.oar-bucuresti.ro

Pentru o mai bun` comunicare cu to]imembrii Filialei Bucure[ti, v` invit`m s` v`exprima]i opiniile legate de activitateaOAR Bucure[ti [i de ceea ce ar trebui s`reprezinte priorit`]ile de ac]iune aleorganiza]iei noastre.

Am dori, de asemenea, s` ne indica]isubiectele pe care s` le abord`m \nnumerele viitoare ale Buletinului „Arhitec]ii [i Bucure[tiul”.V` mul]umim [i a[tept`m r`spunsuriledumneavoastr`!

Editor: igloo media

Bord editorial:Bruno Andre[oiu

Adrian Cioc`zanu

Redactori:Viorica Buic`

Reka }ugui

Anca Rotar

Loredana Brum`

Grafic`:C`t`lin Artenie

DTP & procesare imagine:Cristian David

Corectur`:Andreea Amzoiu

Adres`:str. Brezoianu nr. 4, sector 5, Bucure[ti,

tel. 313.41.18, [email protected]

Filiala Bucure[ti OARPre[edinte arh. Mircea Ochinciuc

Colegiul directorarh. Mihai Ene, arh. Alexandru Nicolae Panaitescu,

arh. Mario Kuibu[, arh. Cri[an Atanasiu,

arh. Emil Iv`nescu

Adres`:str. Academiei nr. 18-20, sector 1, Bucure[ti,

tel. 303.92.26

www.oar-bucuresti.ro

Stima]i colegi,

AGENDA OAR

• Comisia Tehnic` a Prim`riei Bucure[ti 04• Colegiul Director: Capodopera 14• Comisia de disciplin`. Despre acte, isc`lituri [i

responsabilitate 15

EVENIMENTE INTERNE

• Rezultatele concursului pentru Amenajarea spa]iului

public din centrul localit`]ii Sibiel 16• Anuala Timi[orean` de Arhitectur` 2012 18• R`zboiul \mpotriva ]`r`nimii. Anii colectiviz`rii 20• M`rturii. Frescele M`n`stirii Arge[ului 22• Hala Matache 24

EVENIMENTE EXTERNE

• Proiecte romåne[ti nominalizate pentru Premiul

Mies van der Rohe 2013 26• Competi]ia Piraeus Cultural Coast 30• Close, Closer. Trienala de Arhitectur` de la Lisabona 2013 32• Marcel Breuer. Expozi]ie retrospectiv` 33

PUBLICA}II

• Nout`]i 34

SU

MA

R

3-sumar 3/13/13 2:51 PM

4 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43

ag

en

da

OA

R

{edin]ele Comisiei Tehnice de Urbanism [i Amenajare a Teritoriuluia Prim`riei Municipiului Bucure[ti

{edin]a Comisiei Tehnice de Urbanism [i AmenajareaTeritoriului a Municipiului Bucure[ti din data de 24 octombrie2012. Au participat Bogdan Bogoescu (pre[edinte), GheorgheP`tra[cu (arhitect-[ef), Casandra Ro[u, Constantin Enache, VladCavarnali, Dan Marin, Dan {erban, Dorin {tefan. Au fost anali-zate urm`toarele propuneri:

1. PUZ Str. Diaconu Coresi nr. 29, S.1, ini]iator ARGHIRIU MARIAN / proiectant SC PRIMA SRLSe inten]ioneaz` construirea unei locuin]e \n Parcelarea Bazilescu, \n

apropierea zonei Bucure[tii Noi. Terenul de care dispune propri-

etarul este unul foarte mic, de doar 77 mp; se dore[te, totu[i, ridi-

carea unei cl`diri cu regimul de \n`l]ime D+P+2E+M, \n condi]iile \n

care POT nu va dep`[i 40%. Zona este foarte dezordonat`, iar

marea problem` \ntålnit` este cea a a[ez`rii pe limita de proprietate,

deoarece pe calcan exist` o construc]ie. |ntrucåt [i inten]ia vecinului

este de a se extinde, este propus un calcan, care ar avea rolul de a

marca mai bine „\ntålnirea” celor dou` inten]ii de edificare.

Casandra Ro[u: „Personal, nu \n]eleg care este rostul [i semnifica-

]ia mansardei, mai ales c` s-ar putea construi pur [i simplu o extin-

dere de etaj, dup` o formul` clasic`, [i care nu ar distruge aspectul

zonei”. Dan Marin se raliaz` [i el acestei opinii – s` fie construit un

nivel \n formul` clasic`, eventual ca o pant` lin` [i nu o improviza]ie.

Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „Suntem de acord cu propunerea, \n

aceste condi]ii.”

2. Instala]ie de transport pe cablu, consultare, ini]iator Prim`riaS.2 / elaborator SC ALTRIX SERVICE SRL, SC KASOL GROUPEste prezentat tronsonul Aviatorilor – Heliade: traseul urm`re[te

Lacul Colentina [i se afirm` c` pune \n valoare parcursul lacurilor.

Studiul istoric de fundamentare se refer` la telegondole amplasate

\n ora[e europene cu voca]ii culturale – Londra, Madrid, Barcelona,

Paris. Ca mijloc de deplasare cotidian` \n ora[, instala]ia ar fi un

mijloc eficient, deoarece ar putea transporta pån` la 15 000 de per-

soane pe zi. |n leg`tur` cu afectarea spa]iilor verzi, prezentatorul

afirm` c` s-a \ncercat plantarea cåt mai discret` a pila[trilor \n

zonele de contact cu solul.

Bogdan Bogoescu solicit` informa]ii suplimentare \n leg`tur` cu

a[ezarea stålpilor. Ar mai dori s` [tie cum au fost gåndite

amenaj`rile la sol, accesele, parcajele, cum se face traversarea

Lacului Her`str`u. Este de p`rere c` imaginea de stålp ar trebui dis-

cutat` odat` cu opinia avizat` a unui expert. Se r`spunde c` pentru

a preveni obiec]iile legate de amplasarea pe spa]iul verde a stålpilor,

o parte dintre ace[tia au fost rea[eza]i \n chiuveta lacului, iar din

punct de vedere legal, este permis` afectarea spa]iior verzi, dac`

obiectivul este unul de utilitate public`, iar conform proiectului,

instala]ia telegondolei este un obiectiv de utilitate public`. |n zona

Plumbuita, sta]ia este plasat` pe un ]inut uscat. Spa]iile verzi, date

fiind toate aceste modific`ri de principiu, nu mai sunt afectate.

Gheorghe P`tra[cu intervine [i precizeaz` c`, \n discutarea acestui

proiect, punctul fundamental care trebuie dezb`tut este dac` o

propunere [i o instala]ie de acest tip sunt acceptate de c`tre

Comisie [i de ora[. Bogdan Bogoescu, \ns`, nuan]eaz` aceast`

Continu`m informarea membrilorOAR asupra [edin]elor de avizares`pt`mânale ale Comisiei Tehnicede Urbanism [i Amenajare aTeritoriului.Selec]ia urm`toare a folosit drept criterii calitatea proiectelor aduse\n discu]ie [i gradul lor de reprezentativitate pentru ora[,caracterul lor problematic [i specificitatea local`. {edin]eleComisiei sunt consemnate dedomnul Constantin Hostiuc.

4-15_agenda_oar.qxp 3/13/13 2:53 PM

www.oar-bucure[ti.ro I 5

observa]ie, \n sensul c` dac` propunerea ar fi foarte bine sus]inut`,

nimeni nu ar dori s` o nege. |n opinia d-sale, totu[i, propunerea

devine inacceptabil` dac` stålpii de sus]inere devin ni[te sonde

plantate \n ora[, dac` oportunitatea nu este bine demonstrat`, iar

utilitatea public` nu este sus]inut` cu mai multe argumente.

Dan Marin: „Pe malul lacurilor se petrec anumite lucruri. Problema

de peisaj, de valorificare a peisajului nu poate fi sus]inut`, \n opinia

mea, de cåteva rand`ri aproximative, care nu spun nimic despre ce

\nseamn` peisajul pentru ora[ sau pentru cel care ar folosi aceast`

utilitate. Mai adaug la aceasta c` \ntr-o anume arie, cablurile vor

trece peste o zon` de protocol, chestiune care nu [tiu dac` a fost

f`cut` public, ca s` avem o reac]ie [i fa]` de aceast` calitate.”

Prezentatorul revine asupra problemei spa]iilor verzi [i afirm` c`: \n

zona Aviatorilor nu sunt afectate spa]iile verzi, \n zona V`c`rescu se

respect` indicatorii, sta]ia e punctual` [i cu acces din parc; \n zona

Plumbuita, sta]ia este conceput` ca un punct transparent, care per-

mite perceperea oglinzii lacului.

Bogdan Bogoescu solicit` unele detalii legate de programul acestor

sta]ii gåndite ca mijloc de transport – cum vor fi realizate [i f`cute

opera]ionale accesele, cum vor fi dirijate fluxurile de pietoni spre [i

dinspre aceste sta]ii etc. Face observa]ia c` \n forma \n care este

prezentat`, sta]ia de la Plumbuita arat` ca un hangar uria[ [i cere

preciz`ri legate de func]ionalitatea acesteia. Propune membrilor

Comisiei s` se refere \n debutul discu]iilor sau al interven]iilor la

oportunitatea proiectului [i a propunerii.

Vlad Cavarnali se declar`, \n principiu, de acord cu aceast` formul`

de transport suplimentar`, alternativ`, dar consider` c` „ceea ce ni

se prezint` nu poate fi discutat [i avizat \n aceast` form`. Proiectul

nu ar trebui discutat \n aceast` form`, care nu permite judecarea

inten]iei [i a realiz`rii lui. Cred c` este nevoie de o component` de

design corespunz`tor unui implant urban [i arhitectural. V-a[ ruga s`

aduce]i prin interven]ia dvs. o calitate \n plus ora[ului”.

Dan {erban: „V`d acest proiect pentru prima oar`, iar ceea ce se

prezint` mi se pare a fi o abordare pragmatic` a unei propuneri.

Mi-a[ dori, \ns`, s` v`d pentru \nceput tot traseul [i apoi buc`]ile,

fiecare, iar \n fine buc`]ile unite. E important locul \n care traseul

atinge zona. O alt` mare problem` mi se pare a fi infrastructura

necesar` fiec`rui punct [i rezolvarea fluen]ei publicului. Fiecare

sta]ie cred c` ar trebui prezentat` cu o plan[` de analiz` cu \ncerc`ri

de rezolvare a acestor probleme. Cred, \ns`, c` amploarea acestor

sta]ii duce, \n cele din urm`, la o arhitectur` reprezentativ`, pentru

c` ea va fi oricum, prin dimensiuni, emfatic`, dominatoare. {i nu

cred c` mi-a[ dori s` se petreac` acest lucru, mai ales dac` vorbim

de o instala]ie \n cele din urm` func]ional`. Cred c` o anume mo-

destie a propor]iilor, ca [i o dilu]ie a structurilor, ar fi foarte nece-

sar`. Sunt de acord cu investi]ia, dar o atent` analiz` a fiec`rui

detaliu cred c` este foarte important`.”

Dorin {tefan: „Cred c` din punctul de vedere al consult`rii

popula]iei \n ceea ce prive[te un astfel de proiect, p`rerile vor fi

\mp`r]ite, a[a \ncåt sunt de p`rere c` ea este nerelevant`. Proiectul

nu este nerealizabil, \ns` observa]iile exprimate sunt toate

\ndrept`]ite. Detaliile, \n ciuda m`rimii de ansamblu a proiectului,

conteaz` foarte mult. {i trebuie \n primul rånd stabilite cu precizie

locurile de implantare, de a[ezare ale sta]iilor”.

Constantin Enache: „A[a cum am mai spus [i cu ocazia primei

prezent`ri, cred c`, tehnic, proiectul este posibil, este fezabil, dar

problema r`måne \n primul rånd una de ordin politic – dac` autori-

tatea politic` decide c` este bine ca banii s` fie investi]i \ntr-o astfel

de propunere, atunci ea se poate face [i se va face”.

Dan Marin: „Personal, mi-a[ dori un proiect de valorificare a

poten]ialului lacurilor. Se face o propunere de acest fel, \ns` cel

pu]in o parte din zonele care vor fi traversate mai au str`zi de

p`månt [i nu sunt canalizate. Lacurile au un poten]ial uria[, iar nou`

ni se propune o tiribomb`. Salba de lacuri trebuie valorificat` \n

primul rånd la nivelul omului – [i ni se spune despre aceast` insta-

la]ie ba c` e obiectiv turistic, atunci cånd nu se poate sus]ine cali-

tatea ei de echipament de utilitate public`, dar \n cazurile \n care

voca]ia de transport nu poate fi argumentat`, ea devine brusc obiec-

tiv turistic. |n al treilea rånd, peisajul traversat este unul foarte fragil

– mi-e greu s` \n]eleg cum pune \n valoare locul o cutie de beton

sau un stålp \nalt de 40 de metri.”

Casandra Ro[u: „Fa]` de aceast` nou` prezentare, nu pot decåt s`

repet ceea ce am mai spus, eventual \ntregind acestea cu

observa]iile colegilor care s-au mai f`cut ast`zi. Nu am fost de

acord cu propunerea de la \nceput, \ntrucåt \n primul rånd consider

c` o investi]ie de acest fel este inoportun`, mai ales \n momentul

de fa]`, din foarte multe motive. Ca observa]ii punctuale, vreau s`

spun c` traseul str`bate cel pu]in dou` categorii de zone, din care

unele pot fi pasabile, dar altele sunt pline de cocioabe [i de locuri

anonime, a[a \ncåt nu justific` direc]ia turistic` a proiectului. |n al

doilea rånd, doresc s` m` refer la cadrul natural protejat, \n contex-

tul \n care noi, ca [i valori patrimoniale, nu st`m prea bine – avem

foarte pu]in monumente, dup` cum [tim cu to]ii foarte bine.

Gåndirea european` conserv` patrimoniul cultural, [i cred c` dac`

ne pas` de aceast` direc]ie, [i noi ar trebui s` ne prezerv`m monu-

mentele, cåte le mai avem, nu s` le distrugem. Parcul Tei, s` nu

uit`m, a fost construit \n genera]ii. {i, ca parantez`, chiar nu \n]eleg

cum va trece acest traseu peste locuri de protocol de acel nivel. Un

ora[ ca Bucure[tiul ar trebui s` dea prin situa]ii concrete exemple

de cultur` [i elegan]` ]`rii, nu prin design stupid al unor locuri sau

propuneri sau prin vegeta]ie de hård`u. Cåt despre amenaj`rile dis-

tractive, nu cred c` interven]ii de felul celor amintite \[i au locul \n

zone centrale sau \n zone protejate, care, ca idee, ar trebui s`

exprime demnitatea unui ora[. {i, spre deosebire de dl Dorin

{tefan, eu cred c` \n cazul de fa]` trebuie rev`zut cu mai mult`

aten]ie punctul de vedere al popula]iei.”

Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „Cu dou` excep]ii, interven]ia este

considerat` util`, \ns` toat` lumea dore[te s` evalueze impactul

viitoarei prezen]e \n ora[. Orice punct al acestei implant`ri poate

deveni, la noi, un focar de infec]ie. Aici, \n acest caz, totul trebuie s`

fie foarte discret, cu un regulament specific. Dimensiunile tuturor

componentelor trebuie s` fie discrete.



ag

en

da

OA

R

atins` va fi de 22 m.

Gheorghe P`tra[cu crede c` cel mai bine ar fi s` fie avizat` o docu-

menta]ie care s` permit`, ulterior, dezvoltarea proiectului la toate

nivelurile.

Dan {erban: „Proiectul face propuneri viabile [i posibile. Pandantul

la Ateneu mi se pare \n regul`, iar frontul, foarte important, este

posibil. La fel este [i \nchiderea c`tre Pia]a Rosetti. Este bine [i ca

obiectul cel mai pre]ios al interven]iei s` fie cuprins la interior; zona

de col], \ns`, cred c` ar trebui s` exprime mai clar alinierea avut` \n

vedere. {i nu [tiu cum vom putea controla volumetrille care vor

ap`rea”.

Vlad Cavarnali: „Mi-a[ dori s` fie l`sat` liber` posibilitatea construirii

unui proiect integrat. Spre N, bara s` fie extrem de simpl`, \n`l]imea

s` nu dep`[easc` pe aceea permis` de regulamentul zonelor

protejate.”

Dorin {tefan: „Pentru c`, dac` \mi aduc minte, casa veche avea

ni[te anexe, care descriau limita de proprietate, a[ opta pentru

solu]ia 3, cea cu rapel istoric.”

Constantin Enache, \ns`, alege o alt` solu]ie, care i se pare a avea o

]inut` mai bun`. Este de p`rere c` volumul dinspre Pia]a Rosetti

poate atinge \n`l]imea Bibliotecii Regale; exprim` [i opinia conform

c`reia leg`tura incintei cu Calea Victoriei trebuie ref`cut`, modelat`

\ntr-un sens mai complex, nu doar ca o racordare a unor c`i de

acces.

Dan Marin este de p`rere c` \n acest loc este necesar` o dezvoltare

urban` care s` prind` lucrurile \n evolu]ia lor.

Casandra Ro[u ar dori s` [tie care este criteriul dup` care s-a stabilit

direc]ia pietonalului. Se r`spunde c` a fost vorba despre limita de

proprietate. Este de p`rere c` \n zon` se pot organiza, mai ales pen-

tru c` lipsesc acestui spa]iu, trasee pietonale excep]ionale.

Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „Propun membrilor Comisiei s`

opt`m pentru varianta din centru, mai ales c` pare s` permit` cele

mai multe posibilit`]i de cuplare, ulterior, cu rezultatele unui con-

curs). E nevoie, \ns`, dat` fiind importan]a locului, s` putem vedea

[i ni[te imagini ale arhitecturii. V` rug`m s` veni]i cu acestea la

studiul pentru aviz. Propunem avizarea favorabil`.”

{edin]a Comisiei Tehnice de Urbanism [i AmenajareaTeritoriului a Municipiului Bucure[ti din data de 14 noiembrie2012. Au participat Sorin Gabrea (pre[edinte), GheorgheP`tra[cu (arhitect-[ef), Casandra Ro[u, Vlad Cavarnali,Constantin Enache, Tiberiu Florescu, Dan {erban, Dorin {tefan,membri ai serviciilor de specialitate ale Prim`riei (AndreiZaharescu, Elena Boghin`). Au fost prezentate urm`toareledocumenta]ii:

1. PUZ Str. Pie]ei nr. 67, S.1, ini]iator SC PALADIUM COM SRL,elaborator SC OVO DESIGN PROIECT SRL, URB. RUR. OANAR~DULESCU, aviz de oportunitateLotul, de cca 240 mp, se afl` \ntre Chitila [i Bucure[tii Noi, este

Prezen]a sta]iilor [i a stålpilor este foarte important`. Trebuie s`

avem, ca documenta]ie, exact ceea ce se va petrece acolo. E

nevoie de o analiz` de accesibilitate a lacurilor [i includerea lor \n

accesibilitatea public`. |n fine, ar trebui s` ne gåndim [i la oportuni-

tatea pasagerului – ce anume \i oferim celui care ia un astfel de

mijloc de transport? Peisajul colateral lacurilor ofer`, din p`cate,

numeroase zone insalubre, ca s` nu mai spunem c` sunt zone mi-

nunate \n Bucure[ti care zac \necate \n mizerie, [i s-ar putea ca

acest traseu s` le descopere pe unele dintre ele. |ntr-un astfel de

caz, se poate ca aceast` telegondol` s` devin` un contraserviciu

adus ora[ului. V` rug`m s` v` urm`ri]i propunerea luånd \n conside-

rare toate aceste observa]ii. ”

3. PUZ Bd. Kiseleff, S.1 / Str. Ion Mincu, ini]iator ADMINISTRA}IASTR~ZILOR, Bucure[ti / proiectant SC PRO CONS XXI SRLSe dore[te, la intersec]ia Bulevardului cu str. Ion Mincu, constituirea

unei pie]e care s` fie dedicate Regelui Mihai [i care s` cuprind` pe

una din laturi un bust al acestuia.

Bogdan Bogoescu: „M` tem ca inten]ia dvs. s` nu ajung` aseme-

nea statuii lui Ataturk din fa]a Teatrului Odeon, indiferent` la con-

text. Personal, cred c` talia acestei personalit`]i importante, totu[i,

pentru istoria noastr`, merit` ceva mai mult decåt alocarea unei

intersec]ii. Nu sunt convins c` este bine ca pe un col] al intersec]iei

s` punem acest bust – m` tem c` va fi prea pu]in remarcat. E opor-

tun` o astfel de a[ezare? Mi se pare c` irosim ni[te posibilit`]i

importante punånd personalit`]ile ]`rii \n ni[te cotloane”.

Dan Marin: „Personal, mi se pare c` pentru acest spa]iu care se

dore[te reprezentativ sunt prea multe elemente. A[ dori ceva mai

mult` sobrietate a locului.”

Bogdan Bogoescu: „Poate c` ar fi util` o ierarhizare a elementelor

prezente c`tre locul monumentului.”

Constantin Enache: „M` m`rginesc s` spun doar c` Regele a v`zut

proiectul [i c` a fost de acord cu aceast` propunere.”

Dan {erban: „O rug`minte – compozi]ia este grea, e una de factur`

clasic`, a[a c` a[ ruga pe cei care se vor ocupa de realizarea acestei

interven]ii s` lase toate celelalte trei col]uri ale pie]ei libere, tocmai

ca s` nu concureze cu bustul.”

Dorin {tefan este de p`rere c` locul nu poate fi numit o „pia]`”,

lipsindu-i mai multe atribute.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Cu observa]iile exprimate, suntem de

acord cu propunerea.”

4. PUD Pia]a CA Rosetti, S. 1 / ini]iator: SC BUCURE{TI TURISM SA, proiectant SC AXIS DESIGN SRL|ntrucåt este vorba despre o revenire la un proiect care a fost

prezentat pe larg, Bogdan Bogoescu cere proiectantului s` pre-

cizeze numai locurile care au fost modificate sau care au primit alte

rezolv`ri decåt cele [tiute deja. Prezentatorul arat` c` au fost verifi-

cate documenta]iile din zon` [i ca, urmare a acestora, s-a revenit cu

trei propuneri dezvoltate c`tre Ateneu [i c`tre Bibliotec`.

Nu se va mai construi deasupra cl`dirii Cina, s-a renun]at [i la corpul

de leg`tur` dintre cl`diri. A fost a[ezat` „mai mult` carne pe cl`diri

spre Pia]a Revolu]iei”. S-a \ncercat crearea unui traseu pietonal

c`tre pia]`. Se mai dore[te realizarea unui luminator ca o umbrel`

deschis`, liber, o protec]ie de sticl`. |n`l]imea maxim` care va fi



par]ial de tipul M3, iar o alt` parte este indicat` ca fiind zon` rezi-

den]ial` \n PUG. |ns` PUG nu coincide \n multe privin]e cu realitatea

de pe teren. Se dore[te concesionarea unei zone de cel pu]in \nc`

100 mp, preferabil 150 mp (Administra]ia Pie]ei este, pentru

moment, proprietar intabulat pe teren) [i desfiin]area magazinului

actual, care ar urma s` fie \nlocuit de o alt` construc]ie. Sunt

prezentate dou` variante, prima cu atingerea unui POT de 80% [i a

unui CUT de 2,5, cea de a doua cu un POT de 60% [i acela[i CUT.

Una dintre propuneri ]ine frontul pe aliniament [i vizeaz` prelungirea

polului comercial, cu parcare pe spate. Constantin Enache solicit`

precizarea func]iunii. Se arat` c` aceasta va fi \n principal una co-

mercial`, dar la etajul prim vor putea fi organizate diferite eveni-

mente; un al doilea etaj va servi de sediu administrativ. Zona ar

putea trece, prin urmare, de la M2A la M3. Elena Boghin` pre-

cizeaz` c` exist` o mare problem` legat` de dispunerea str`zilor [i a

parc`rilor, \ns` Constantin Enache este de p`rere c` „atåta vreme

cåt indica]iile Comisiei nu vor putea fi urm`rite, \n realitate se va

parca la fel, pe trotuare [i pe unde se va putea, iar toat` lumea va

trebui s` se descurce”. Pentru a remedia sau anticipa aceast` prob-

lem`, dl Enache propune amplificarea trotuarelor [i, eventual,

retragerea spre spate a spa]iilor pentru parcare.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Se avizeaz` favorabil.”

2. PUZ Str. Jandarmeriei nr. 13, S.1 / ini]iator FLOREAM~D~LINA IULIANA, elaborator GRAPH TRONIC XM, URB.RUR. ADINA GABRIELA POPESCU, aviz de oportunitateZona are indicativul CB1, care permite un POT maxim de 50% [i un

CUT de 2,2,. |n`l]imea posibil` ar fi P+4. Ca date despre situa]ia

existent` \n apropiere, se afirm` c` \n imediata vecin`tate se mai

construie[te un asamblu reziden]ial de aceast` \n`l]ime, dar mai

sunt [i alte PUZ-uri care [i-au produs efecte. Se estimeaz` c` va

exista o m`rire a CUT la 2,4. Ca facilitate pentru circula]ie, se va

construi un rond, iar strada se va l`]i c`tre p`dure.

Elena Boghin`: „|n aceast` zon` sunt aprobate trei documenta]ii,

dar \n general ampriza str`zii ajunge cam la 30 m, cu tot cu spa]iile

verzi [i separatoarele de sens. Difer` numai „intr`rile” \n p`dure –

care \nseamn`, desigur, [i sacrificarea unor pomi. Un singur proiect

nu sacrific` nimic, dar el reduce ampriza str`zii la 21m”. Dna

Boghin` mai arat` c` \n avizele de mediu primite pån` acum pentru

aceast` documenta]ie [i pentru altele din zon` nu se face referire la

intrarea \n p`dure. „|n aceste condi]ii, solu]ia fezabil` [i care va

\ntåmpina cea mai mic` rezisten]` ar fi executarea unui proiect care

s` afecteze cåt mai pu]in p`durea”. Prezentatorul are ideea

retragerii primei propriet`]i. Sorin Gabrea, \ns`, este de p`rere c`

„trebuie g`sit` o solu]ie corect` [i pentru interesul public.”

Casandra Ro[u: „P`durea mai are o particularitate special` – se afl`

\n intravilan, a[a \ncåt cred c` o discu]ie serioas` cu cei de la Mediu

este necesar`. Personal \ns`, a[ vrea s` [tiu cum se cupleaz`

str`zile, cum a fost conceput` lotizarea, care sunt cupl`rile

prev`zute, dac` sunt?”

Tiberiu Florescu este de p`rere c` ceea ce s-a prezentat nu este un

studiu urbanistic, ci o lotizare.

Constantin Enache: „Sunt de p`rere c` proprietarii trebuie s` cola-

boreze la modul real pentru g`sirea unei solu]ii corecte, aici – [i tre-

buie s` dea un r`spuns comun la \ntreb`ri de tipul – cum se va face

strada? Cum va fi fund`tura?”

Vlad Cavarnali \[i exprim` convingerea c`, din punctul de vedere al

re]elei stradale, exist` un plan al \ntregii zone [i ar dori ca el s` fie

revizitat, iar proiectul s` exprime leg`tura lui cu acel sistem de circu-

la]ie deja gåndit.

Casandra Ro[u pune o alt` problem`: „Dac` acea strad` va deveni,

la urma urmei, un bulevard urban, cum va fi el mobilat?”

Sorin Gabrea este de p`rere c` principala problem` a racord`rii cir-

cula]iilor este, \n zon`, p`strarea axului drumului principal \ntr-un

raport bun, de continuitate, cu DN1.

Elena Boghin` consider` c` solu]ia cea mai bun` \n situa]ii de acest

tip, aici inclusiv, este ca Serviciul Tehnic al Prim`riei s` fac` un

studiu [i s` stabileasc` reguli, aliniamente, alinieiri [i to]i cei care

vor veni ulterior cu documenta]ii s` preia aceste prevederi.

Constatin Enache: „Este nevoie s` existe o tram` stradal` cåt mai

real`, cu posibilit`]i certe de a propune ceva concret; apoi, va trebui

gåndit` mobilarea acestei artere [i profilul ei. Poate c` o diminuare a

volumului propus ini]ial ar fi o solu]ie mai bun`, pentru c` ar mai

sc`dea din intensitatea de utilizare a terenului, care pare s` fie prea

mare.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „V` rug`m s` reveni]i cu precizarea acce-

selor de serviciu [i a parc`rilor pentru vizitatori, cu indicarea spa]iilor

comunitare publice. Acorda]i aten]ie problemelor observate de

membrii Comisiei.”

3. PUZ Str. Arbanasi nr. 3, S5, ini]iator FUNDA}IA ECOLOGIC~GREEN, elaborator SCA ALFA DESIGN SRL – URB. RUR.IFTIMIE ILEA MARIANA, aviz de oportunitateLotul pe care se dore[te edificarea este situat \n Prelungirea

Ferentari, la intersec]ie cu Sp`tarul Preda, \n spatele firului de

blocuri [i are cca 180 mp. Se afl` \ntre dou` construc]ii existente.

Proiectantul propune ridicarea unui imobil de P+2 cu subsol, lipit la

calcan, cu func]iunea de locuire.

Constantin Enache: „S-a ini]iat procesul pentru \nchiderea golurilor

pe limita de proprietate? Dac` da, atunci este util s` a[tept`m

decizia instan]ei.”

Casandra Ro[u: Conform prevederilor legale, pe un astfel de lot nu

poate fi promovat un PUZ.”

Dan {erban consider` [i el c` cea mai bun` solu]ie ar fi ca proiec-

tantul s` r`mån` la reglement`rile actuale.

Dorin {tefan sugereaz` realizarea unui PUZ pe dou` terenuri, care ar

permite o dezvoltare ceva mai consisten]`, iar Sorin Gabrea

consider` c` \n aceast` situa]ie Prim`ria Capitalei ar putea solicita

Prim`riei S5 un punct de vedere asupra propriet`]ii de al`turi.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „V` rug`m s` reveni]i dup` verificarea

condi]iilor de legalitate ale construc]iei vecine.”

4. PUZ Bdul. Timi[oara 101G, S.6, ini]iator ANCU}A MIHAI /elaborator SC ALTER EGO CONCEPT SRL, URB. MARIUSG~BUREANUPe o suprafa]` de cca. 10.000 mp se inten]ioneaz` construirea de

locuin]e colective, \n regim de S+P+8E. |n aceast` unitate constru-

it` vor locui cca 1.300 de locuitori , iar la etajele inferioare vor fi

prev`zute spa]ii pentru comer] [i servicii. Se cere [i schimbarea

\ncadr`rii zonei \n M2. Problema esen]ial` care s-a pus \n aceast`

documenta]ie a fost cea a dot`rilor de s`n`tate, a dot`rilor publice [i

a transportului. Cum zona de studiu a fost extins` spre N, s-a

inten]ionat [i eliminarea parcajelor la sol. A fost propus` o circula]ie

carosabil` de utilitate public` [i s-a \ncercat fragmentarea zonei, ast-

fel \ncåt func]iunile s` \[i r`spund` cåt mai bine [i s` poat` fi cåt

mai bine precizate. Pentru terenul aflat \n partea de N a incintei a

fost avansat` o propunere de leg`tur` cu cartierul Bråncu[i. Au fost

identificate structurile de \nv`]`månt pre[colar [i ele vor fi asigurate,

par]ial, de c`tre spa]ii de la parterele blocurilor sau etajelor I. Tot \n

4-15_agenda_oar.qxp 3/14/13 11:11 AM


ag

en

da

OA

R

loca]ii de acest fel vor fi prev`zute [i dispensare, \ns` exist` [i alte

dot`ri asem`n`toare \n apropierea zonei care pot fi folosite de viitorii

locatari. Cåt prive[te problema transportului \n comun, leg`turile cu

ora[ul pot fi asigurate satisf`c`tor dac` \n direc]ia Prelungirea

Ghencea – Bd. Timi[oara vor fi extinse cåteva trasee, eventual s`

fie prev`zute unele terminale.

Constantin Enache ar dori ca prezentatorul s` precizeze momentul

\n care s-au f`cut leg`turile, racordurile de la patru la dou` benzi, \n

zon`, atunci cånd necesarul, de fapt, ar reclama o alt` solu]ie. Elena

Boghin` \[i exprim` [i ea ne\n]elegerea fa]` de unele aspecte ale

prezent`rii care privesc circula]ia: „Dac` toate cl`dirile pe care le

prezenta]i sunt existente, de ce nu \ncape strad`, din moment ce

plan[a indica o posibilitate \n acest sens?” Casandra Ro[u cere s`

fie precizat` situa]ia documenta]iilor valabile. Se r`spunde c` \n

acest moment valabile sunt PUZ S6 [i PUG. Dna Ro[u \[i mai

exprim` nedumerirea fa]` de acest loc \n care coexist` 6-7 tipuri de

volumetrii diferite care nu fac parte dintr-un plan coerent. Este de

p`rere c` \n acest caz ar trebui s` existe [i o ilustrare de arhitectur`,

dat` fiind fragmentarea, \mbuc`t`]irea zonei.

Sorin Gabrea observ` c` [i \n cealalt` extrem` a loca]iei lucrurile

func]ioneaz` la fel; consider` obligatoriu existen]a a cel pu]in patru

benzi de circula]ie. Ar mai dori s` fie clar exprimat` l`]imea edifica-

bilelor, iar la r`spunsul c` acesta m`soar` 20 m, apreciaz` c` rapor-

tul de m`rimi propuse nu este unul corect.

Constantin Enache se intereseaz` de situarea celui mai apropiat

spa]iu verde. Se r`spunde c` \n Parcul Bråncu[i exist` cåteva spa]ii

verzi pietonale amenajate.

Vlad Cavarnali cere s` fie determinate rela]iile de trafic, ca [i para-

metri necesari reclama]i de func]iunile propuse. |[i exprim` dezacor-

dul fa]` de posibilitatea ca unui num`r de 1.300 de locuitori s`-i fie

oferit` ca arter` util` o strad` de doar 7 m l`]ime [i fa]` de imposi-

bilitatea practic` a identific`rii unui loc de joac` de calitate pentru

copii.

Dorin {tefan: „Parametrii pe care \i discut`m nu sunt suficien]i pen-

tru a asigura o densitate controlabil` propunerii [i zonei. Ca s`

existe o zon` special` de densitate, ea ar trebui corelat` cu modifi-

carea de impozit reclamat`.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Se vor urm`ri pentru realizarea unei docu-

menta]ii ameliorate – ocuparea \ntregului teritoriu; un bilan] teritorial

mai echilibrat; o schem` de teritoriu realist`. V` rug`m s` reveni]i.”

5. PUZ Calea Doroban]ilor / Str. Mihai Eminescu / Str. Gen.Ernest Bro[teanu, ini]iator Prim`ria Municipiului Bucure[ti, SCRUBIN GOLD 2004 SRL / elaborator SC AVIS PRINT SRL, arh.DORIN {TEFAN, consultareS-a revenit cu mai vechea propunere de realizare a unui turn \n

aceast` zon`, turn care este locat \ntr-un spa]iu de cca 5.000 mp [i

care ie[ea \n consol` peste dou` monumente istorice. Se propu-

neau retrageri pentru \n`l]imi mai mari; s-a revenit cu planul de

reglement`ri, \ntrucåt a fost modificat` \n`l]imea cl`dirii.

Se discut` motiva]ia revenirii. R`spunsul este c` trebuie reconfir-

mate avizele vechi.

Dan {erban: „Solu]ia a fost avizat`, dar nu a fost agreat` de ofi-

cialit`]ile de la Ministerul Culturii”.

Dorin {tefan: „Date fiind toate limit`rile, am acceptat c` proiectul

nu va mai fi o inven]ie, un comentariu complex, ci o respectare a

datelor diferitelor regulamente. Este acceptat` o \n`l]ime mai mare,

dar care s` se dep`rteze de monumentele istorice, a[a \ncåt este

dificil` revenirea la solu]ia etajelor superioare ie[ite \n console.”

Vlad Cavarnali: „Exist` proiecte speciale care au dat mari realiz`ri

ale arhitecturii, \n general vorbind. Pån` acum, la noi, monumentele

istorice au fost tratate prost.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Reconfirm`m pozi]ia in]ial` a Comisiei, \n

sensul \n care suntem de acord cu proiectul \n forma prezentat`.

|ns`, din punct de vedere legal, Ministerul Culturii este cel care are

ultimul cuvånt \n avizarea unei documenta]ii, a[a \ncåt vom a[tepta

avizul din partea acestuia. A[tept`m ca proiectul s` revin` \n

Comisie dup` ob]inerea tuturor celorlalte avize.”

6. PUZ Str. Sabinelor nr. 31, S.5, ini]iator SC TERRA MEDIAVISUAL SRL / elaborator SC KORAB DESIGN SRL, URB .CORINA BR~D~}EANU, aviz de oportunitateLotul se afl` la intersec]ia Uranus / 1 Septembrie, \n Sectorul 5,

\ntr-o zon` mixt`, cu regim discontinuu. Are o suprafa]a de 480 mp

[i o l`]ime la strad` de 12 m. Proprietarii au o locuin]` pe acea par-

cel`, luat` dup` Legea 112. Terenul este dat \n folosin]`, dar propri-

etarii doresc s` concesioneze terenul [i s` construiasc` o cl`dire de

\n`l]ime mai mare: P+3 / P+4. Zona este destructurat`, dar are un

mare poten]ial de dezvoltare. Proprietarii ar dori s` [tie ce anume

trebuie \ntreprins pentru ca terenul s` le poat` fi concesionat.

Casandra Ro[u cere s` fie prezentat` situa]ia existent`. Se

r`spunde c` nu a fost expus`, dar c` prezint` cl`diri care au \n`l]imi

de P+8.

Constantin Enache: „Parte din cas` poate s` r`mån` \n starea \n

care se afl` acum [i se poate construi \n spate a[a cum s-ar cuveni

pentru poten]ialul zonei [i a[a cum se dore[te, P+3, P+4.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu concesionarea, dar

nu majora]i indicatorii, \ncerca]i s` construi]i r`månånd sub maximul

permis – un CUT maxim de 2,5-2,6. Avem nevoie [i de opinie

juridic` avizat`. Propune]i un front continuu spre strad`.”

7. PUZ {os. Mihai Bravu nr. 102 A, S.2, ini]iator SC PITT STOPSRL / elaborator URB. AURELIA AIONESEI, aviz de oportunitateTerenul se afl` chiar pe bulevard, \n apropiere de intersec]ia cu Bd.

Ferdinand. Proprietarul, care are un spa]iu destinat repara]iei

ma[inilor, dore[te s` extind` cl`direa cu un etaj, care s` \i fie util

pentru sus]inerea func]iunii principale [i s` permit` comercializarea

pieselor auto. Din p`cate, a[a cum este prins` documenta]ia \n

diferite acte, ea pare s` stea pe un teren verde, \n zona M2A.

Casandra Ro[u: „Conform legisla]iei \n vigoare, un proprietar nu

poate ini]ia un proiect de acest fel.”

Tiberiu Florescu: „La unul din bulevardele importante ale Capitalei ni



se propune apari]ia unei dughene de piese auto pe marginea trotua-

rului – asta e o propunere de India, nu una care s` apar` \ntr-un ora[

care se dore[te european. A[a nu se poate construi.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Consider`m construirea acestei cl`diri \n

locul solicitat ca inoportun`.”

A mai fost avizat PUD preliminar Str. Atanasie Demostene, cu

observa]ia c` fa]ada ar trebui ref`cut` \ntr-o alt` form`; au fost

demarate discu]iile pe marginea PUZ Inel Central – a fost prezentat

un studiu comparativ de trafic pentru unele din zonele de mare cir-

cula]ie din ora[ care pot justifica introducerea de sensuri unice pe

anumite tronsoane.

{edin]a Comisiei Tehnice [i de Amenajarea Teritoriului aPrim`riei Municipiului Bucure[ti din data de 5 decembrie 2012.Au participat la [edin]`: Sorin Gabrea, pre[edinte, ConstantinEnache, Dorin {tefan, Bogdan Bogoescu, Casandra Ro[u, VladCavarnali, Dan {erban, membri. A fost prezent arhitectul-[ef alCapitalei, Gheorghe P`tra[cu, iar din partea Serviciului Re]ele –Andrei Zaharescu. Au fost analizate urm`toarele documenta]ii:

1. PUZ Str. Pie]ei nr. 67, S.1 / ini]iator SC PALADIUM COM SRL,elaborator SCV ORO DESIGN PROIECT SRL, ARH. URB. OANAR~DULESCU, aviz de oportunitateZona pe care se dore[te interven]ia este una care combin` caracte-

ristici ale zonei de tip M3A cu L2A, reziden]ial`. S-ar dori, \n princi-

pal, extinderea zonei M3 pe o parte a teritoriului L2. La ultima

prezentare a proiectului \n fa]a Comisiei, a fost solicitat un plan de

mari dimensiuni, dac` se poate unul director al \ntregii zone, pentru

a putea fi sus]inut` o coeren]` a propunerii [i a dezvolt`rii zonei

pentru viitor. Evolu]ia zonei, arat` prezentatorul, a generat practic

regulamentul \n sensul dezvolt`rii care se propune acum Comisiei.

Din punctul de vedere al situa]iei juridice a terenurilor [i a

func]ion`rii lor \mpreun`, exist` deja o asociere \ntre persoana fizic`

ce de]ine proprietatea [i Prim`ria Sectorului 1. A fost propus un

prospect cu retragerea pentru toate func]iunile comerciale care se

doresc a fi implementate aici. Terenul este parte proprietate privat`,

cca 240 mp, [i \nc` 150 mp pentru care s-ar dori concesionarea

pentru a face propunerea rentabil` [i viabil`. Dac` terenurile sunt

considerate ca o singur` realitate, se ating indicatori proprii zonei

M3, iar m`rimea maxim` atins` de edificabile va avea o \n`l]ime de

maxim P+2. Totu[i, pentru moment, au fost p`stra]i indicatorii pen-

tru parcelele diferite, astfel \ncåt pe una dintre ele, cea mare, POT

ajunge la 80%, iar pe cea mic` acest indicator va atinge numai

61%. CUT este de 2,5, iar \n`l]imea, a[a cum s-a ar`tat deja, P+2.

Mai trebuie amtinit un element de mare importan]` \n zon`, un pu]

care \[i p`streaz`, \ns`, zona de protec]ie de cca 10 m, pu] care

este situat pe Str. Bårlogeni. Ca \mbun`t`]ire sensibil`, se arat` c`

partiul de arhitectur` a devenit, pentru rezolvarea cererilor anterioare

ale Comisiei, mult mai sofisticat, astfel \ncåt solu]ia final` s` fie

satisf`c`toare.

Andrei Zaharescu ar dori s` [tie dac` Comisia de Circula]ie [i-a dat

acordul pentru solu]ia propus`, \ntrucåt intrarea prin vårful triunghiu-

lui pare s` fie dificil`. |n opinia d-sale, este nevoie de o decalare fa]`

de intersec]ie a acestei intr`ri.

Constantin Enache este de p`rere c` trotuarul din partea de NE a

zonei discutate trebuie m`rit, pentru c` de el depinde buna fluen]`

pietonal` a \ntregii zone.

Bogdan Bogoescu observ` c`, urmare a propunerii, se na[te o nou`

fund`tur` [i ar dori s` [tie cum va fi aceasta func]ionalizat`; r`spun-

sul prezentatorului este c` strada ar trebui s` fie prev`zut` cu acces

numai pentru riverani. Sorin Gabrea este, \n principiu, de acord cu

solu]ia m`ririi trotuarului, dar observ` c` aceast` dorin]`, legitim`, va

fi greu de rezolvat.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Am dori s` fie g`sit` o solu]ie pentru ca

trotuarul s` poat` fi m`rit. Propunem avizarea favorabil`.

2. PUZ Bd. 1 Mai nr. 51-55, S.6 / ini]iator SC MUNACTIV SA,elaborator SC CAPITEL AVANGARDE, ARH. URB. VENERATRISNEVSCHI, aviz de urbanism preliminar Magazinul – cl`direa pentru a c`rui extindere s-a realizat documen-

ta]ia – se afl` \n zona 1 Mai. Se dore[te extinderea parterului, s-a

propus un plan director pentru \ntreaga zon` [i, a[a cum s-a solicitat

anterior, au fost rev`zute toate documenta]iile existente. Exist`,

arat` prezentatorul, un PUZ pentru supermarketul Auchan; ]inån-

du-se cont de prevederile acestuia, a fost propus` o circula]ie la

nivel director pentru \ntreaga zon` afectat`. PUZ-ul efectiv nu a

suferit, fa]` de precedenta \nf`]i[are, modific`ri importante –

retragerile au fost p`strate la cåte 5 m pe laterale, respectiv 8 m

pentru fa]`, POT este de 40%, CUT de 1; accesul se face dinspre

Bd. 1 Mai [i Str. Postolache. A mai fost propus` spre realizare o

zon` de agrement, care s` amelioreze spa]iul public.

Andrei Zaharescu observ` c` acoperi[ul cl`dirii ar putea fi acoperit

aproape integral cu surse de iluminare fotovoltaice, acest lucru fiind

\n conformitate [i cu recomand`rile UE cele mai recente. Casandara



ag

en

da

OA

R

Ro[u observ` c` retragerea anun]at` de 8 m pare ceva mai mic` \n

realitate [i c` este cu totul insuficient` pentru acel loc – trebuie

f`cut ceva pentru ca aceasta s` fie mai mare; este de p`rere c`

sunt necesare [i parcaje la subsol, dar [i o mare aten]ie acordat`

spa]iului verde, \n suferin]` \n zon`. Bogdan Bogoescu reaminte[te

proiectantului faptul c` parcajele de la suprafa]` trebuie s` con]in` [i

un num`r minimal de arbori – cel pu]in 1 la 8 locuri de parcare.

Constantin Enache, dup` o analiz` atent` a documenta]iei, este de

p`rere c` „\n mod normal, \n acest loc, pentru ca propunerea dvs.

s` conduc` realmente la o cre[tere a standardului zonei, ar trebui

cump`rate cele cåteva propriet`]i mai s`race [i prelungit` strada,

astfel \ncåt conexiunile de trafic care s-ar realiza ar fi \ntr-adev`r un

beneficiu pentru zon`.”

Rezolu]ie (Constantin Enache): Se avizeaz` favorabil documenta]ia,

\ns` se dore[te, \n m`sura posibilului, realizarea unei mai mari conti-

nuit`]i pentru zona median` a \ntregii arii cercetate.

3. PUZ Str. Prinosului nr. 13-15-17-19, S.4 / ini]iator STANC~LIN SILVIU, elaborator SC DACRA STUDIO SRL, URB. RUR.DAN TUDOR Documenta]ia fiind prezentat` anterior, proiectantul face o scurt`

recapitulare a datelor: loca]ia pe care se dore[te construirea se afl`

pe traseul Calea V`c`re[ti – Pia]a Sudului, imediat dup` frontul de

blocuri. Se \ncercase o continuare a liniei corni[ei din zon`. Ca

func]iune, locul se afl` la intersec]ia zonelor M2 [i L1A, [i este con-

siderat de proiectant drept cap de perspectiv` pentru unele str`zi

din zon`. Se mai adaug` faptul c`, \n opinia acelora[i, ansamblul

poate avea o mare valoare ca prezen]` [i vizualitate de pe Calea

V`c`re[ti. Au fost formulate cåteva propuneri, inclusiv de morfolo-

gie, opinåndu-se c` spa]iul creat \ntre blocurile \nalte propuse va

defini o pia]`.

Casandra Ro[u se intereseaz` despre \n`l]imea acestor blocuri pro-

puse. Vor avea, se r`spunde, 12 etaje.

Sorin Gabrea: „Silueta pe care o propune]i este \n concordan]` cu

suprafa]a parcelei? Pentru c` a[a cum este prezentat` situa]ia [i

dat` fiind amploarea propunerii, este foarte posibil s` atinge]i chiar

un CUT de 4 [i tot nu ve]i putea ajunge la aceast` \n`l]ime.”

Casandra Ro[u: „Ce fel de rela]ionare propune]i \ntre cl`dirile care

v` definesc propunerea, dar [i \ntre cl`dirile dvs. [i ceea ce se

\ntåmpl` de jur-\mprejur? Din ceea ce ne prezenta]i, nu avem decåt

un front, fa]` de care cl`dirile par aterizate. G`si]i [i prezenta]i-ne un

sistem volumetric care s` rezoneze cu Calea V`c`re[ti, a[a cum

sugera]i. V-a[ ruga, totu[i, s` defini]i mai concret principiul de

a[ezare al cl`dirilor pe care \l urma]i [i s` ne preciza]i cum vor

func]iona pietonalele. |n opinia mea, ni[te puncte ar fi mai potrivite,

\ns` este nevoie de articularea unei compozi]ii \nchegate.”

Intervine \n discu]ie Daniel C`r`mid`, arhitectul-[ef al S4: „|n

aceast` situa]ie, elementul natural \l «bate» pe cel construit, iar

proiectul \[i propune ca prin construc]ie s` accentueze corni[a.

V`c`re[tiul va fi [i el construit, pe partea dreapt`, iar a privi c`tre

V`c`re[ti va fi un element de atrac]ie. A porni cu accentuarea

corni[ei este, deci, un gest bun.”

Bogdan Bogoescu: „Sunt de p`rere c` aici elementul natural trebuie

controlat, altfel bulevardul \[i va pierde calitatea.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „V-am ruga s` reveni]i cu redefinirea mai

atent` a spa]iului public, care s` conduc` la o calitate a spa]iului [i

corni[ei mai crescut`. Trebuie ]inut cont de faptul c` aici accidentul

natural are o anume calitate, [i el nu poate fi pur [i simplu placat cu

blocuri. V` mai rug`m s` acorda]i mare aten]ie zonei V1A pe care o

\ntålni]i. Am dori s` vedem, dat` fiind complexitatea locului [i a

propunerii, alte variante suplimentare.”

4. Sta]ia Academia Militar`, Tronson Drumul Taberei –Pantelimon / ini]iator Prim`ria Municipiului Bucure[ti / elabora-tor SC METROREX SASe revine \n Comisie cu documenta]ia, pentru c` sta]ia de Metrou a

acestei loca]ii \mpreun` cu pasajul nu au fost coordonate pån`

acum. Lucrarea a demarat \n 2011, iar proiectul a suferit modific`ri,

\n sensul c` este nevoie de reamplasarea sta]iei de Metrou pentru a

permite realizarea celor dou` obiective \n timpi diferi]i. A fost apro-

bat un amplasament, cel vechi, dar execu]ia s-a f`cut pe un alt

amplasament.

Sorin Gabrea: „Care sunt diferen]ele fa]` de punctul de vedere

aprobat, ca reglementare?” Se r`spunde c` pasajul vechi era locat

deasupra sta]iei, iar accesele erau gåndite func]ie de acea a[ezare.

Odat` cu mutarea amplasamentului, accesele vor trebui

reconfigurate.

Bogdan Bogoescu: „Nu \n]eleg deloc logica acestei duble s`p`turi,

care duce inutil la complicarea problemei.”

Casandra Ro[u: „Dac` structura este deja f`cut`, documenta]ia pe

care ne-o prezenta]i devine una de intrare \n legalitate.” La ultima

obiec]ie, Constantin Enache r`spunde c` „trebuie p`strat` posibili-

tatea apari]iei pasajului. Noii de]in`tori de contract au ini]iat docu-

menta]ia tocmai pentru a preveni orice viitoare obiec]ii sau

ne\n]elegeri.”

Andrei Zaharescu dore[te s` [tie dac` au fost concepute leg`turi cu

gara planificat` la subsol [i cum ar trebui acestea ierarhizate.

„Condi]ia de construire era dat` conform PUZ”, mai adaug` el.

Dorin {tefan: „Aici trebuie f`cut un studiu de circula]ie pe toat`

rela]ia Iuliu Maniu – Viilor, poate cu o subtraversare \n zona Iuliu

Maniu. |n]eleg c` acum se dore[te o „dezlegare” a ie[irilor [i

remaplasarea sta]iei, dat fiind c` autoriza]ia de execu]ie deja

exist`.”

Sorin Gabrea, totu[i, este de p`rere c` „mutarea acceselor nu

impune modificarea PUZ-ului. Pot ap`rea, \ns`, schimb`ri semnifica-

tive \n configura]ia acestuia.”

Gheorghe P`tra[cu este de p`rere c` „poate ap`rea o anex`, ca [i

corec]ie la documenta]ia avizat`.”

Constantin Enache: „Deplasarea solicitat` prin PUZ se face spre

partea din dreapta. Prin PUZ Nod intermodal R`zoare, aici era o zon`

considerat` verde.”

Sorin Gabrea: „Din punctul de vedere al acceselor, situa]ia se poate



reglementa relativ u[or, chiar dac` problema este de natur` juridic`.

Cum travers`m, \ns`, ca propunere concret`, zonele subterane?”

Se r`spunde c` „nu va avea loc nicio expropriere, vom trece, prac-

tic, prin subsolurile gr`dinilor, iar acestea nu vor fi afectate.”

Andrei Zaharescu este de p`rere c`, totu[i, o afectare va fi adus`

prin aceast` traversare, \ntrucåt pe traseu nu vor mai putea fi con-

struite cl`diri \nalte.

Gheorghe P`tra[cu: „Din punctul de vedere al legisla]iei \n vigoare,

subsolul este al statului. Deplasarea solicitat` se opereaz` \n interi-

orul servitu]ii.”

Sorin Gabrea dore[te, totu[i, s` [tie dac` PUZ-ul vechi stabilea

aceast` servitute (r`spunsul este afirmativ).

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Plan[a de regim juridic este diferit`, iar

solu]ia legal` ar fi corectarea anexei. Este nevoie de un proiect de

hot`råre pentru modificarea avizului amplasamentelor sta]iei.”

{edin]a Comisiei Tehnice de Urbanism [i AmenajareaTeritoriului a Municipiului Bucure[ti din data de 16 ianuarie2013. Au participat Sorin Gabrea (pre[edinte), GheorgheP`tra[cu (arhitect-[ef), Casandra Ro[u, Bogdan Bogoescu, VladCavarnali, Constantin Enache, Tiberiu Florescu, Dan {erban,Dorin {tefan. Din partea Serviciilor de specialitate ale Prim`riei,a fost prezent Andrei Zaharescu. Au fost analizate urm`toarele documenta]ii:

1. PUZ Str. Mun]ii Carpa]i nr. 86A, Str. Pucheni nr. 73A-73B, S.5 /ini]iator SC INVERSIONES AVENIDA ROM SRL, NICOLAE SAVU,elaborator SC M DESIGN ARHITECTURA {I URBANISM, URB. RUR.PROF. DR. ARH. FLORIN MACHEDON, aviz de oportunitate\n ciuda faptului c` documenta]ia a mai fost prezentat`, \n continu-

are nu exist` certificat de proprietate decåt pe o singur` proprietate.

Proprietatea vecin` nu are un proprietar cunoscut. Este nevoie,

totu[i, pentru a putea fi demarate lucr`rile, de ob]inerea unui certifi-

cat de urbanism care s` cuprind` ambele loturi. Zona de studiu, \n

aceste condi]ii, a fost extins` pån` \n zona Drumul Taberei, a[a cum

fusese cerut la ultima prezentare. Pasajul care este prezent \n zon`

trece peste Str. S`laj, iar \nchiderea inelului se face pe Str. Caracal.

Mai exist` un aviz de la Direc]ia de Dezvoltare Urban`. PUZ

p`streaz` to]i indicatorii din PUG. Prezentatorul este de p`rere c`,

din moment ce \n zon`, foarte aproape, exist` o construc]ie cu

\n`l]ime mare, o \n`l]ime similar` poate fi cerut` [i pentru inten]ia

proprie de construire. Acest lucru se poate petrece f`r` probleme,

\ntrucåt primul teren pierde o parte din suprafa]` pentru domeniul

public, a[a \ncåt o compensa]ie poate fi acordat`.

Constantin Enache face o sesizare determinat` de starea actual` a

locului: „Investi]ia modific` fundamental caracterul zonei. O locuire

colectiv` cu o \n`l]ime mai mare \n zon` ar fi mai potrivit`. Investi]ia

mai substan]ial` ar putea genera dezvoltarea re]elelor urbane; este

nevoie, totu[i, de un studiu mai atent pentru re]ele”.

Bogdan Bogoescu este de acord cu aceast` modalitate de evaluare;

subliniaz` [i el c` infrastructura trebuie evaluat` corect. Se intere-

seaz` de rela]ia care se va stabili, pentru få[ia de teren din N, \n

leg`tur` cu cele dou` tipuri de folosire a lotului. Solicit` aten]ie la

precizarea acestor leg`turi.

Casandra Ro[u: „Personal, m` intereseaz` punctul de vedere al

locatarilor. Mobilarea este corect`, dar nu trebuie ignorat` \ntreaga

zon`. Distan]a dintre zona cu loturi mari [i cea nou-constituit` ar tre-

bui s` fie mai mare, e nevoie de mai multe retrageri. Ar fi bine dac`

ar fi prezent` [i o vegeta]ie \nalt`”.

Bogdan Bogoescu revine [i mai adaug` faptul c` \n opinia d-sale ar

fi nevoie de mai mult` transparen]` \ntre cl`diri.

Andrei Zaharescu: „Subsolul, \n aceast` zon`, genereaz` un nivel

ridicat al apelor pluviale. E nevoie de un studiu atent [i \n aceast`

privin]`, care s` arate cum se va putea face real trecerea apei prin

parcel`.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Cu observa]iile ar`tate mai sus, propu-

nem avizarea favorabil` a proiectului.”

2. PUZ {os. Orhideelor nr. 27-29, S.1 / ini]iator SC IMS SRL, elabo-rator SC LATER EGO CONCEPT SRL, URB. RUR. MARIUS GABU-REANU, URB. RUR. RADU VANTURACHE, aviz de oportunitatePrezentatorul arat` c`: a fost extins` zona de studiu, a[a cum s-a

solicitat de c`tre Comisie; au fost verificate [i mai apoi unificate

\ntr-o singur` plan[` toate documenta]iile existen]e. Zona s-a extins

[i c`tre N, [i c`tre S, iar o tram` stradal` exist`, chiar dac` e mai

mult orientativ`. Exist`, legat de acest ultim aspect, mai multe str`zi

cu deservire legal` pentru partea de S a zonei cercetate. Ora[ul se

poate desc`rca \n zona Basarabi, dar trebuie regåndit traseul pieto-

nal [i de str`zi. A fost studiat cu mai mare aten]ie sistemul de trans-

port public. Este propus un construit care are dou` puncte \nalte,

unul de 17 etaje, altul de 10, iar de la parterul acestor cl`diri pån` la

etajul secund, spa]iile vor con]ine comer] [i servicii. Ca indicatori,

POT se p`streaz`, fiind cel permis de PUG, de 60%, \ns` se

dore[te o cre[tere a CUT de la 2,5 la 3,9. Se mai adaug` faptul c`

prin „ini]ierea” celor dou` puncte \nalte \n aceast` loca]ie, s-ar dori

crearea unui sistem de accente \n zon`.

Casandra Ro[u solicit` \nc` o dat` precizarea func]iunilor ad`postite.

Se arat` din nou c` acestea vor fi de comer], servicii, iar \n partea

superioar` va exista [i o zon` de locuin]e.

Tiberiu Florescu: „Ocuparea terenului este foarte mare, cu atåt mai

mult cu cåt \nc` nu preciza]i care sunt spa]iile publice [i cum vor fi

ele a[ezate \n terenul Dvs. La fel, nu preciza]i unde [i cum vor fi

locate spa]iile verzi. Accesibilitatea utilizatorilor ar trebui s` fie mult

mai bun`, dat fiind faptul c` locul va cunoa[te cu siguran]` o algo-

merare.”

Bogdan Bogoescu: „PUZ-ul dvs. trebuie s` cuantifice spa]iul public

pe sub pod, cuantumul lui real, legat de tot ceea ce se petrece [i

s-ar putea petrece \n zon`. Spa]iul public de pe parcel` trebuie

rela]ionat cu ora[ul.”

Constantin Enache: „Sunt de acord cu punctul de vedere exprimat

de Tiberiu Florescu, dar, relativ la ceea ce ni se prezint`, m`rturi-

sesc c` nu sunt foarte \ncåntat de solu]ia propus` G`rii Basarabi,

care mi se pare mai curånd chinuit`. A[ fi de p`rere c` PUZ trebuie

s` se adreseze particular acestui lot, care s` propun` mobilarea

col]ului [i atåt. Solu]ia de construire este necesar`, dar ideea g`sit`

pentru Gar` este mai curånd una de ordin punctual, nu reprezint` o

solu]ie pentru o mare gar`, a[a cum ar trebui s` fie acest punct

important de trafic.”

Dan {erban: „Ar fi mare nevoie de o ilustrare de tem`, pentru c`

masa construc]iei este mare. Mi-a[ dori s` [tiu [i ce leg`tur` a fost

gåndit` relativ la desc`rcarea trenurilor, ca circula]ie.”

Sorin Gabrea: „A[ spune c`, date fiind locul [i importan]a lui, nu

avem un motiv serios s` restric]ion`m \n`l]imea cl`dirilor, mai ales

dat fiind faptul c` a mai ap`rut [i acea strad` pe latura de N, deci nu

acesta ar fi un impediment. E nevoie, \ns`, de mai buna corelare a

zonei cu ora[ul.”

Vlad Cavarnali: „Personal, a[ dori s` fie mai bine precizate rela]iile

dintre infrastructur`, spa]iu public [i elementele compozi]ionale.

Toate cred c` ar trebui s` fie mai clare [i mai precis determinate.



ag

en

da

OA

R

Cåt prive[te cl`dirile, eu sunt de p`rere c` \n`l]imea lor poate fi

chiar mai mare, cu condi]ia ca spa]iul public rezultat s` fie mai

amplu, mai urban, [i s` favorizeze fluentizarea spa]iului pe \ntreg

perimetrul.”

Sorin Gabrea: „|n zon` sunt mai multe proiecte \n curs, ar trebui s`

„mearg`” toate cu aceea[i vitez`, pentru c` a[a ar putea s` fie

sus]inunt` o dezvoltare coerent` a \ntregului. Dar este nevoie de o

bun` coordonare. Salut continuarea spre N a proiectului, c`tre Bd.

Dinicu Golescu [i subscriu la faptul c` zona G`rii Basarabi trebuie s`

fie mai atent studiat`. A[ fi de p`rere, \ns`, c` ar trebui s` conside-

r`m zona pasajului ca pe un coridor utilitar, care ar deveni, a[adar, o

zon` de serviciu, iar restul cl`dirilor ar putea s` fie orientate func]ie

de aceast` inten]ie. Spre N, partea verde ar putea fi unit` de zona

central` \ntre cele dou` mari artere. Str`zile laterale, \ntr-un proiect

de acest fel, devin [i ele foarte importante, pentru c` fac parte

dintr-un tot la al c`rui bun mers contribuie, a[a \ncåt vor cere [i ele

o rezolvare de ]inut`.”

Casandra Ro[u este de p`rere c` „dac` va fi creat un culoar, pro-

blemele pe care le va atrage acesta vor fi mari. Iar pentru corelarea

cl`dirilor \nalte este nevoie de un studiu volumetric [i de perspec-

tiv` edificatoare”.

Bogdan Bogoescu: „Rela]ia func]ional` \n sine, este, aici, spectacu-

lar` pentru \ntreg ora[ul [i trebuie gåndit` ca integrare, pentru c`

ora[ul nu mai are nevoie de bariere suplimentare.”

Din partea IDM, arh. Alexandru arat` c` \ntreaga zon` are, totu[i,

cåteva puncte critice [i prezint` opinia conducerii IDM, care nu

agreeaz` tratarea unitar` a zonei. Pre[edintele Comisiei sugereaz`,

totu[i, c` aceast` colaborare poate avea rezultate cåt se poate de

benefice [i asupra IDM [i invit` p`r]ile s` colaboreze pentru dez-

voltarea cåt mai bun` a zonei.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Luånd \n considerare toate amenda-

mentele [i observa]iile ridicate de membrii Comisiei, propunem

avizarea favorabil` a propunerii.”

3. PUZ Bd. Basarabia nr. 250, S.3 / ini]iator SC GRUPUL INDUSTRIAL TITAN, elaborator SC SONEX DESIGN SRL, URB. RUR. ALEXANDRA BOGDAN, aviz de oportunitateLocul pe care se dore[te ridicarea noii contruc]ii este situat la inter-

sec]ia arterelor Titan cu 1 Decembrie. Se vizeaz` construirea unui

ansamblu reziden]ial cu \n`l]imea maxim` de P+9, \n condi]iile \n

care vizavi se g`se[te un imobil doar cu un etaj mai mic, dar [i

schimbarea \ncadr`rii zonei din A2 \n L4. POT va fi de 40%, iar CUT

de 3,7. Dan {erban ar dori ca documenta]ia final` s` cuprind` detalii

mai am`nun]ite referitoare la zona de irigare a circula]iei [i un studiu

mai atent asupra gabaritelor propuse, care sunt prea mari. |n fine, \n

opinia d-sale, elementele cu \n`l]imi mari ar trebui diferen]iate [i ca

repartizare, [i din punctul de vedere al cotei maxime admise.

Vlad Cavarnali: „La suprafe]ele mari, sunt de dorit cel pu]in dou`-trei

scenarii diferite de dezvoltare, care s` ilustreze perspective diferite

auspre modalit`]ilor de evolu]ie posibile. Este nevoie de viziune,

cred eu, de idei coerente care s` propun` dezvoltarea zonei.

Modificarea de func]ionalitate este oportun`, dar e de dorit ca docu-

menta]ia final` s` limpezeasc` situa]ia existent`, \n sensul clarific`rii

[i definirii inten]iilor dezvoltatorilor. La fel, cred c` trebuie bine pre-

cizat` ponderea spa]iilor publice [i a celor plantate.”

Bogdan Bogoescu: „Zona este \ntr-adev`r mare [i, ca atare, cred c`

i-ar trebui o ierarhizare care s` expliciteze scenariile posibile [i justi-

ficarea tipului de locuire [i de construire propus. Mai este nevoie,

desigur, de limpezirea rela]iilor care se vor stabili \ntre noua con-

struc]ie [i vecin`t`]i.”

Tiberiu Florescu: „Personal, consider c` mai multe informa]ii ne

lipsesc, a[a c` a[ dori, cel pu]in pentru viitor, s` nu mai confund`m

studiul de oportunitate cu consultarea. Ca s` putem judeca \n bune

condi]ii lucrarea, este nevoie de cåt mai multe informa]ii, dac` e

posibil, toate.”

Casandra Ro[u: „Plan[a care ni s-a prezentat, pentru mine nu

\nseamn` absolut nimic. V` rog s` lista]i corect toate problemele

zonei, apoi prezenta]i-v` pledoaria, argumenta]ia. Lucrurile trebuie

privite din toate punctele de vedere – juridic, volumetric, urbanistic,

arhitectural, trebuie ca toate s` ofere o viziune asupra a ceea ce

dvs. considera]i oportun pentru zon`. Ce v` dori]i dvs. pare s` pre-

supun` refunc]ionalizarea \ntregii zone, ceea ce \nseamn` un studiu

mult mai am`nun]it [i mai elaborat.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Proiectul este foarte dificil, zona este pe-

riferic`, cu ocupare de parcele dezmembrate. Avem nevoie neap`rat

m`car de parcelar, pentru c` numai \n func]ie de el putem gåndi o

infrastructur`, cu utilit`]i, cu circula]ie [i celelalte lucruri necesare.

C`uta]i [i informa]iile necesare [i reveni]i cu scenarii mai bine

sus]inute. Aviz`m favorabil studiul de oportunitate, dar

documenta]ia final` va trebui s` cuprind` toate cele cerute.”

4. PUZ Str. Prinosului nr. 13, 15, 17, 19, S.4 / ini]iator STANCALIN SILVIU, elaborator SC DACRA STUDIO SRL, URB. RUR.DAN TUDOR, aviz de urbansim preliminarLoca]ia destinat` construc]iei se afl` pe corni[a Parcului Tineretului,

la intersec]ie cu Calea V`c`re[ti. Zona a fost cå[tigat` de

Procuratur` [i a devenit proprietatea statului. Inten]ia de construire

reprezint` o cl`dire sau un ansamblu de cl`diri de \n`l]ime, \n ideea

c` elementul natural aflat la baza acestei corni[e s-ar p`stra.

Casandra Ro[u, dup` prezentarea \ntregului proiect, care indic`

punctul de sus drept cel pe care s-ar construi, este de acord cu

propunerea, \ns` ]ine ca neap`rat pietonalul care s` lege Calea

V`c`re[ti de Casa Arghezi s` fie realizat.

Dorin {tefan: „Rezolvarea cl`dirii este una corect`, cuminte, dar

care nu aduce o calitate spa]ial` \n plus fa]` de media prezent`

aici.”

Bogdan Bogoescu: „Personal, a[ dori ca aici s` fie o singur` cl`dire,

chiar dac` una mai \nalt`. Salut corni[a goal`, pe care o doresc

p`strat` \mpreun` cu elementul natural, dar acum, \n acest stadiu,

solu]ia este anonim` [i f`r` justificare. Propunerea modific`, de

fapt, silueta ora[ului \ntr-o zon` relativ important`. E pozitiv [i faptul

c` se poate crea o zon`, un spa]iu public de calitate.”



Constatin Enache este [i el de acord cu construirea unei singure

cl`diri, mai \nalte, cu condi]ia ca aceasta „s` nu sublinieze vreo

direc]ie aleatorie, ci s` fie orientat` func]ie de direc]ia principal`

urban` a zonei, care este cea a C`ii V`c`re[ti.”

Sorin Gabrea: „Ar fi bine ca noua cl`dire s` coboare pe taluz, s`

comunice direct cu zona public`, s` nu fie o unitate izolat` de ora[.”

Tiberiu Florescu cere s` fie reprezentat` o ilustrare de tem`, ca

„rela]ia cu Parcul M`r]i[or s` fie mai evident` [i mai bine precizat`.”

Dorin {tefan se arat` \ngrijorat din nou de faptul c`, \n materie de

urbanism, nimeni nu controleaz`, de fapt, calitatea cl`dirii, iar \n

aceast` situa]ie, ca [i \n multe altele, elementul calitativ va fi de

importan]` major`.

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „V` rug`m s` reveni]i cu detalierea propu-

nerii; cl`direa \nalt` s` fie a[ezat` pe corni[` [i s` prezinte o aliniere

cu Calea V`c`re[ti. Amenajarea pie]ei s` se fac` \n concordan]` cu

func]iunile publice care trebuie s` apar` aici. O condi]ie de bun`

]inut` a zonei ar fi ca \n`l]imea volumelor construite al`turi s` se

limiteze, ca s` nu apar` o compozi]ie [chioap`, defect`. Este nevoie

de ilustrare de arhitectur`. Proiectul se avizeaz` favorabil.”

5. PUZ Str. Jandarmeriei nr. 13, S.1 / ini]iator FLOREAM~D~LINA IULIANA, elaborator GRAPH TRONIC XM, URB.RUR. ADINA GABRIELA POPESCU, aviz de oportunitateZona pe care se va interveni este CB1, con]ine mai multe documen-

ta]ii care [i-au produs efecte sau sunt \n curs de avizare. A existat o

mare problem` legat` de locul \n care s-ar putea efectua \ntoarcerea

ma[inilor, [i o alta care ]ine de profilul str`zilor, care s-ar dori

p`strat. Reglementarea s-a dat [i pentru celelalte terenuri.

Tiberiu Florescu: „Dintr-o arter` de gradul I nu se intr` niciodat`

\ntr-o fund`tur`. Trebuie propus un sistem de str`zi coerent. Din

p`cate, propunerea prezentat` este deficitar` ca informa]ie. Lipsesc,

de pild`, parcajele de la sol pentru vizitatori; cred, prin urmare, c`

documenta]ia trebuie completat` [i rediscutat` data viitoare.”

Dorin {tefan exprim` un acela[i punct de vedere: „Documenta]ia

trebuie completat`, PUZ-ul extins, iar studiul trebuie mai bine

argumentat.”

Victor Manea atrage aten]ia asupra faptului c` Bd. Jandarmeriei are

prev`zute pån` acum, din diferite documenta]ii, trei profiluri diferite,

care trebuie discutate [i puse de acord.

Casandra Ro[u este de p`rere c` circula]ia este departe de a fi

rezolvat`, mai ales c` se implic` o zon` care dep`[e[te clar, prin

implica]ii, simplul subiect al PUZ-ului; crede c` limitele bulevardului

trebuie mult mai bine definite.

Bogdan Bogoescu: „Ie[irea str`zii fa]` de rond point trebuie mai

bine rezolvat`, odat` cu toate problemele pe care le aduce. Cel mai

bine ar fi s` fie rezolvat` o mic` \nchidere a sistemului.”

Constantin Enache: „Trebuie clarificate, cred eu, trama stradal`,

volumetriile, re]elele. |n interiorul parcelei, este absolut necesar` o

suprafa]` liber`, un loc de joac`, un loc de socializare, dar [i un

spa]iu verde minimal.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu avizarea favorabil`,

\n urm`toarele condi]ii, care vor fi verificate la viitoarea prezentare:

majorarea perimetrului de studiu; conceperea unei trame stradale

coerente; stabilirea profilului transversal al Bd. Jandarmeriei, ca s`

poat` exista o raportare general` la un reper unic; s` fie prezentate

propuneri de volumetrii, locul parcajelor pentru vizitatori, studiul de

circula]ie.”

6. Str. Ghetu Anghel – Drumul Gura C`lm`]ui – Drumul GuraRacului – Str. Victor Brauner – Dr. Gura F`getului, S.3 /INI}IATOR PRIM~RIA S. 3, elaborator SC ALPHA STUDIO SRL,URB RUR ALEXANDRA POPESCU, aviz de oportunitateDocumenta]ia a mai fost avizat`, \ns` nu aprobat`, a[a \ncåt s-a tre-

cut la reluarea procedurii. |n zon` exist` str`zi asfaltate, dar care din

p`cate nu au un profil decåt de 4 m l`]ime. Cum principala problem`

va fi a arterei majore de circula]ie, pentru drumul major din zon` se

propune un profil de 26 m comparabil cu cel al Drumului Expres, aflat

\n apropiere. Un alt lucru care trebuie bine studiat este felul \n care va

fi protejat` [i va fi definit` zona de protec]ie a conductei Transgaz,

care traverseaz` propriet`]ile ce fac obiectul studiului.

Bogdan Bogoescu dore[te s` [tie care este argumentul care ar jus-

tifica propunerea unui astfel de indicator zonal, CB3, \n acel loc

destul de izolat al ora[ului [i cere aten]ie la indicarea [i sus]inerea

acestuia.

Sorin Gabrea este de p`rere c` la limita de protec]ie a conductei ar

trebui create str`zi publice, care, dat fiind [i spa]iul verde „prins”

\ntre ele, ar putea constitui un bun argument pentru calitatea public`

a zonei; str`zile ar putea avea, \n aceste condi]ii, o alt` geometrie,

poate mai prietenoas`. „Aceasta ar fi o mare oportunitate pentru

ora[.”

Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Date fiind complexitatea proiectului [i

numeroasele probleme pe care le va avea de rezolvat, este nece-

sar` prezen]a promotorului.”

7. PUZ Thomas Masaryk nr. 11, S.2 / ini]iator SC TUNARI REAL ESTATE SRL, elaborator SC CRI{AN & CRI{AN ARCHITECTURE, URBAN PLANNING & DESIGN SRL, consultareTerenul, \n m`rime de 1 085 mp, se afl` \n ZP 33 [i prezint` dou`

construc]ii, \n acest moment. O cl`dire se va p`stra, dar garajul se

va modifica. Vecin`t`]ile sunt constituite, de regul`, din cl`diri relativ

\nalte.

Retragerile sunt de 3 m \n fa]` [i \n spate [i de cåte 5 m lateral.

Se dore[te realizarea unei construc]ii de P+3/4, cu cca 30 de

apartamente, cu 30 de locuri de parcare. Indicatorii zonei sunt

respecta]i: CUT are 1,74, POT este 57. Leg`tura \ntre cele dou`

construc]ii se face prin nodul de circula]ie.

Bogdan Bogoescu este de p`rere c` forma casei ar trebui s` fie

mult mai simpl`, mai clar`. Remarc` faptul c` solu]ia racord`rii

este modificat` fa]` de ultima prezentare.

Casandra Ro[u crede c` propunerea prezint` cåteva incoeren]e,

mai ales legate de casa sc`rii [i de rezolvarea pergolei.

Dorin {tefan: „Arhitectura este o juxtapunere f`r` leg`tur`, ar`ta]i

punctul de vedere dominant al unei construc]ii preluat de

cealalt`.”

Andrei Zaharescu ar dori ca spa]iul verde s` nu fie cu totul imper-

meabilizat, pentru a putea fi permis` infiltrarea apei.

Sorin Gabrea: Ar fi mai bine ca solu]ia pentru noua cl`dire s` fie

mult mai simpl`, iar leg`tura s-ar realiza mult mai coerent \ntr-un

singur plan. Permite]i accesul pe sub o travee.



ag

en

da

OA

R

Colegiul Director

Capodopera

Stima]i colegi, profund impresionat de o

realizare de arhitectur` ce nu merit` s`

treac` neobservat`, ]in s` v` \mp`rt`[esc [i

dumneavoastr` lucrurile pe care n-am putut

s` nu le observ. Imaginile al`turate ar putea

vorbi de la sine despre compozi]ie, volume,

stil, integrare \n sit, urbanism, spa]ialitate,

func]ionalitate, detalii constructive, detalii de

finisaj, materiale, ergonomie, clasicitate,

contemporaneitate...

E o cl`dire de birouri. |naltele ferestre ogi-

vale ne-ar putea induce \n eroare, dar \n

spatele lor sunt s`n`toasele grinzi orizontale

ale plan[eelor. Noaptea, cånd se aprinde

lumina \n interior, acestea se remarc` [i prin

faptul c` reteaz` vårful ogivei [i fac imposi-

bil` utilizarea sau \ntre]inerea ochiului de

geam superior.

Terenul, ingrat ca dimensiuni, form` [i

vecin`t`]i, a r`mas mult timp viran tocmai

din aceste cauze. Codul civil nu a \mpiedicat

cl`direa (nici pe proiectant) s` aib` mari

ferestre la mai pu]in de cei 19 decimetri

regulamentari. De altfel retragerea de la limi-

ta propriet`]ii e construit` cu un acces

lateral la cca 1,5 m de la sol ceea conduce

la un P.O.T. de 100%. Volumul cl`dirii

ad`poste[te 6 nivele supraterane [i un

demisol – un garaj, ratat din pricina imposi-

bilit`]ii de desf`[urare a rampei, transformat

\n depozit pe parcursul execu]iei. E un

exemplu de utilizare intensiv` a terenului

(C.U.T.) prin dep`[irea parametrilor din regu-

lamentele urbanistice ale cartierului.

Inventivitatea \n materie de detalii de arhi-

tectur` merge de la cele tehnice la cele

estetice: scara de acces la intrarea principal`

urc` cei aproximativ 1,7 metri cu o pant` de

cca 45 grade, treptele nu sunt drepte, dar

nici balansate oferind mereu surprize

piciorului ce se \ncumet` s` le urce. Noroc

c` prima treapt` mu[c` din trotuar – la pro-

priu [i la figurat – astfel \ncåt intrarea e bine

marcat` de[i cota zero e cam pe la nivelul

frun]ii.

Fa]adele sunt \mpodobite. Elemente decora-

tive de sorginte necunoscut` – coloane

angajate, pila[tri, capitele, stålpi \n torsad`,

console, pergole – sunt abundente, extrem

de vizibile [i, de fapt, caracterizeaz` cl`direa

f`r` s` apar]in` vreunui stil. Motivul decora-

tiv al balustradelor, reluat cu tenacitate [i

unde ar trebui [i unde nu, pasti[eaz` fierul

forjat apelånd la materiale [i forme din arse-

nalul por]ilor [i gardurilor din fier beton. De

altfel balustradele denot` o abordare „sui-

generis” a normelor de protec]ie [i de mån`

curent`.

|n ceea ce prive[te inser]ia acestei plombe,

am al`turat cåteva fotografii care s` ilustre-

ze spiritul cartierului – de altfel zon` prote-

jat` – \n pofida caracterului eterogen al

caselor ce \l compun, acesta nu e lipsit de

personalitate, iar proximit`]ile ar fi oferit

suficiente motive [i ocazii de studiu dac`

nu, chiar modele de urmat.

|n alt` cheie, a seriozit`]ii, desigur c` cineva

a semnat [i [tampilat aceast` capodoper`.

Dac` nu autorul, atunci autorizatorul.



Comisia de disciplin`

Despre acte, isc`lituri [i responsabilitateA

m putut observa \n mod repetat, din perspectiva arhitectului

practician, tendin]a beneficiarului romån de a cump`ra un

proiect de arhitectur` doar \n scopul ob]inerii unei autoriza]ii de con-

struc]ie, sau odat` ob]inut` autoriza]ia de construc]ie, credin]a c`

poate modifica proiectul de arhitectur` sub orice form` [i \n orice

\mprejurare dore[te. |ns`, \n aceea[i m`sur` \n care devasteaz` de

multe ori proiectele de arhitectur` printr-o implicare abuziv` [i nein-

format`, acela[i beneficiar \[i folose[te extensiv „creativitatea”

atunci cånd este vorba de a sesiza comisiile de disciplin` cu privire

la activitatea arhitec]ilor.

|mi este evident faptul c`, de multe ori, responsabilitatea pentru

orice problem` ap`rut` este prea u[or [i repede ridicat` pe umerii

arhitectului, dar [i faptul c` umerii arhitectului refuz` uneori s` \[i

asume povara responsabilit`]ii sau c` mintea arhitectului nu percepe

importan]a responsabilit`]ii ce \i revine.

Trebuie, totu[i, s` ne amintim de faptul c`, pe parcursul desf`[ur`rii

lucr`rilor de execu]ie, arhitectul este chemat s` semneze o serie de

acte prin care confirm` derularea lucr`rilor de execu]ie conform

proiectului. De asemenea, la terminarea lucr`rilor, tot arhitectul este

acela care semneaz` punctul de vederea al proiectantului sau refe-

ratul de recep]ie al lucr`rilor, prin care confirm` \nc` o dat` corecti-

tudinea execu]iei [i a respect`rii specifica]iilor din proiect.

De[i am o experien]` relativ scurt` \n cadrul comisiilor de disciplin`,

aproape toate cazurile analizate au rela]ionat activitatea arhitectului

proiectant de situa]ii \n care proiectul de arhitectur` a fost modificat

pe parcursul punerii \n oper`; uneori cu [tirea [i acordul proiectan-

]ilor, dar de cele mai multe ori f`r`.

Doresc, prin intermediul acestor rånduri [i al revistei noastre, s`

atrag aten]ia asupra responsabilit`]ii ce ne revine \n urma isc`liturilor

pe care, din diferite motive, uneori prea repede [i u[or suntem

tenta]i s` le aplic`m spre bucuria beneficiarilor no[tri. Exist` aici o

capcan` ascuns`: dac` pe parcursul desf`[ur`rii lucr`rilor de

execu]ie, arhitectul poate argumenta faptul c` modific`rile aduse

proiectelor au fost duse la \ndeplinire f`r` cuno[tin]a sa, dup`

semnarea actelor de recep]ie a lucr`rilor (acte de care, cum bine

[tim cu to]ii, beneficiarii au nevoie pentru intabularea imobilelor)

responsabilitatea revine \n \ntregime proiectan]ilor. Cade, de aseme-

nea, \n responsabilitatea proiectantului faptul de a explica \nc` de la

\nceput poten]ialilor beneficiari drepturile, dar [i obliga]iile pe care [i

le asum` atunci cånd se angajeaz` \n „achizi]ionarea” unui proiect

de arhitectur`. Dreptul de a-[i exprima dorin]ele, necesit`]ile [i aspi-

ra]iile \n faza de proiectare, dar [i obliga]ia de a respecta proiectul \n

execu]ie. Precum [i posibilitatea de a nu primi avizul final \n cazul

nerespect`rii datelor din proiect.

Este posibil ca, odat` semnate aceste acte, \n cazul unor posibile,

de exemplu, accidente nefericite sau diferite animozit`]i \ntre vecini

ce pot sfår[i \n fa]a instan]elor judec`tore[ti, responsabilitatea, sau

o parte a acesteia, s` revin` proiectantului, \ndeob[te din lipsa de

prevedere a acestuia. Pentru a dep`[i cu bine diferite situa]ii, nu

este str`in` de atitudinea unor beneficiari posibilitatea de a se de-

zice de mai vechi \n]elegeri verbale stabilite cu arhitec]ii, [i de a

translata responsabilitatea \n „grija” acestora. Pentru prevenirea

unor astfel de situa]ii, recomand semnarea amiabil` a unor acte prin

care beneficiarul, [i dac` este nevoie, executantul, s` \[i asume

responsabilitatea pentru diverse alter`ri pe care proiectul le suport`

\n perioada de execu]ie [i pe care arhitectul nu le agreeaz`.

|n continuare, odat` dep`[ite aceste griji, doar succes [i vise

\ndr`zne]e! V` mul]umesc.

dr. arh. Adrian Moleavin

Nesfår[itele [i redundantele discu]ii despre

semn`tura de complezen]` (la nivelul

Ordinului Arhitec]ilor sau a Grupului de lucru

ce s-a ocupat de problem`) se dovedesc

\nc` o dat` f`r` efect, iar semn`tura de

complezen]` se dovede[te a fi o fals` pro-

blem`: importan]` are asumarea r`spunderii

prin exercitarea dreptului de semn`tur`

indiferent dac` semn`tura e veridic` sau nu.

A[a ajungem [i la „Misiunile arhitectului” –

subiect dezb`tut „cu repeti]ie” \n organiza]ia

noastr` [i obiect al unor stufoase docu-

mente – care stabilesc \ntinderea respon-

sabilit`]ii autorului de la anteproiect pån`

dincolo de recep]ia final`.

Poate p`rea c` m-am concentrat pe un

exemplu minor sau prea mult pe detalii, sau

poate c` aceste observa]ii meritau o cauz`

mai bun`, dar cred c` ele pot aduce \n

aten]ie [i \n discu]ie probleme mai ample,

conform principiului din arhitectur` c` detali-

ile se subordoneaz` ansamblului, principiu

care a devenit metod` \n arheologie – se

poate reconstitui o amfor` dup` un ciob.

|ntr-o zi o s` putem discuta la fel de critic,

despre Casa Poporului sau despre Catedrala

Måntuirii.

Invit pe oricine dintre membrii filialei s`

contribuie cu observa]ii sau opinii.

Paginile buletinului „Arhitec]ii [i

Bucure[tiul” v` sunt deschise.

De asemenea [i site-ul www.oar-bucure[ti.ro

arh. Cri[an Atanasiu


ev

en

ime

nte

in

tern

e


|n perioada 21.12.2012 – 25.02.2013, OAR Filiala Teritorial` Sibiu-

Vålcea \mpreun` cu Funda]ia Heritas (Sibiu) [i arh. Mirela Weber

(Viena, Austria) au organizat un concurs pentru amenajarea spa]iului

public din centrul localit`]ii Sibiel, ora[ul S`li[te, jude]ul Sibiu.

Concursul a pornit de la ideea unor localnici de a amenaja spa]iul

public din centrul satului cu un loc de joac` pentru copii [i regåndi-

rea spa]iului din jurul monumentului eroilor c`zu]i \n cele dou`

r`zboaie mondiale. Din contactul cu cå]iva arhitec]i a rezultat opor-

tunitatea implic`rii locuitorilor satului, arhitec]ilor [i administra]iei

publice \n realizarea unei serii de ac]iuni dedicate unor interven]ii

adecvate \n satul Sibiel.

Concursul a fost organizat \ntr-o singur` faz`, \n limba romån` [i \n

limba englez`, deschis concuren]ilor din Romånia, statele membre

ale Uniunii Europene, Spa]iului Economic European [i Confedera]ia

Elve]ian`. Acesta constituie procedur` de achizi]ie public` inde-

pendent` urmat` de atribuirea contractului de proiectare pentru

studiul de fezabilitate [i proiectul tehnic f`r` publicarea unui anun]

prealabil de participare.

La mijlocul lunii februarie, juriul (alc`tuit din Hora]iu R`cuciu – pri-

mar S`li[te; Aurel Pau – pre[edinte, Asocia]ia Sibiel 2000; drd. arh.

Mirela Ileana Weber, Austria – pre[edintele juriului; prof. dr.

Gerhard Stadler – Universitatea Tehnic` din Viena, Austria; arh.

Peter Schneider – Schneider&Lengauer Architekten, Austria; dr.

arh. Vera Marin – ATU, Asocia]ia pentru Tranzi]ie Urban`; arh. Ernö

Bogos – OAR) a analizat cele 25 de proiecte predate, acordånd 3

premii [i 3 men]iuni.

Mai multe detalii despre concurs pute]i g`si pe www.heritas.ro.

Rezultatele concursului pentru Amenajareaspa]iului public din centrul localit`]ii Sibiel

Premiul IProiectul nr. 1010Concurent: Spindler Proiect SRL / arh. Eduard Spindler

Coautori: arh. stag. Alexandra Onea, arh. stag. Adrian Corduneanu

„Proiectul convinge printr-o eviden]iere precis` a centrului localit`]ii.

Amenajare spa]ial` clar`. Unitate \n amenajare [i materialitatea pro-

pus`. Drumuri [i trasee clare.

Minus: rezolvarea parcajelor de autobuze, biciclete, mijloace de ori-

entare \n sat neprezentate, finisajul locului de joac` pentru copii. Loc

de joac` mic. Demarcare inexistent` \ntre propriet`]ile private [i

spa]iul public \n zona [colii.”

Premiul IIProiectul nr. 1021 Concurent: Wolfhouse Productions / Tamina Lolev, Cristina Zlota,

Iulian Canov, Vlad Stoica; Easternworks / Creo[teanu Liviu, Mihat

Mark-Lorant; Florin Cobuz

„Solu]ia de conectare a pie]ei cu spa]iul de pe partea opus` a str`zii

prin pavarea cu piatr` a drumului a fost evaluat` pozitiv. Delimitare

spa]ial` clar`, zona \n jurul monumentului delimitat` clar de zona pu-

blic` printr-o zon` cu trafic \ncetinit [i o zon` de agrement deschis`

diverselor destina]ii. Se eviden]iaz` pozitiv conceptul de iluminare

propus [i cel de semnalizare. Concept de vegeta]ie [i locul de joac`

neconving`toare. Nu au fost identificate solu]ii pentru parc`ri.

Premiul IIIProiectul nr. 1013 Concurent: Getrix SRL / arh. Mihai Radu Trif

Coautori: urb. Adela Trif

Colaboratori: arh. Leontin Nicolae Trif, arh. Bogdan Ruxanda

„Juriul apreciaz` solu]ia de anvelopare a construc]iei magazinului

existent [i solu]ia de amplasare a peretelui de c`]`rare pe partea de

est. Solu]ii de detaliu nesatisf`c`toare [i nerealiste.”

16-25_interne.qxp 3/13/13 2:55 PM


Care este elementul comun al Dancing

House din Praga [i Allianz Arena din

München? R`spunsul este simplu, de[i nu

„la vedere”. Ambele cl`diri au fost realizate

cu materiale de zid`rie YTONG, prima mar-

c` \nregistrat` de beton celular autoclavizat

din lume. Beneficiile incontestabile ale

acestui material, istoria de peste 80 de ani,

precum [i interesul activ exprimat \n

ocrotirea mediului \nconjur`tor au fost

calit`]i care au convins echipele celor dou`

birouri prestigioase de arhitectur`.

Frank O. Gehry, al`turi de arhitectul ceh

Vladimir Milunic au finalizat \n 1996 o cl`dire

impresionant` pentru a umple un gol l`sat

de bombardamentele din timpul celui de-al

Doilea R`zboi Mondial. Dancing House

poart` amprenta postmodern` a lui Gehry [i

contrasteaz` cu celelalte cl`diri din zon`

printr-o arhitectur` deconstructivist`, fiind

construit` din 99 de buc`]i diferite de beton,

cu forme unice. Blocurile de zid`rie tip beton

celular autoclavizat YTONG au fost alese

pentru ridicarea pere]ilor interiori ai proiectu-

lui. Pe lång` rezisten]a ridicat` [i propriet`-

]ile de izolare termic` pentru confort interior,

blocurile de zid`rie Ytong pot fi u[or t`iate \n

cele mai inventive forme, sunt stabile [i pot

sus]ine suprafe]e din sticl`.

Aproape 10 ani mai tårziu, Herzog [i

De Meuron au gåndit conceptul urban [i

arhitectural al stadionului Allianz Arena pen-

tru campionate mondiale de fotbal pornind

de la trei teme: stadionul ca un corp iluminat

cameleonic cu fa]ad` dinamic`, dezvoltarea

unor circula]ii care s` determine mul]imile

YTONG \n proiectele marilorbirouri de arhitectur`

s` p`trund` \n incint` ca \ntr-o procesiune

consideråndu-se c` evenimentul sportiv este

\nc`rcat de o \nsemn`tate aparte pentru fani

[i tratarea spa]iului interior al stadionului

\ntr-o cheie inspirat` de forma unui crater.

Golurile dintre stålpii de beton armat ai

pere]ilor exteriori [i sc`rilor, spa]iile pentru

chio[curile de aprovizionare a celor 66 000

de vizitatori, spa]iile tehnice [i vestiarele au

fost realizate din beton celular autoclavizat

YTONG, datorit` propriet`]ilor izolatoare [i

protec]iei ridicate \mpotriva focului. Normele

de rezisten]` la foc sunt foarte dure cu atåt

mai mult cu cåt este vorba despre cl`diri ce

deservesc spa]iul public. La construc]ia

Allianz Arena s-au utilizat \n total 27 000 m2

de beton celular autoclavizat de calitate

german` cu o grosime de 365 mm.

YTONG este primul material de construc]ie

care reune[te toate beneficiile existente \n

alte materiale de construc]ie: simplu de pre-

lucrat [i u[or precum lemnul, rezistent la foc

[i durabil ca o c`r`mid` [i cu acelea[i

propriet`]i ecologice de neegalat precum

ale silicatului de calciu, fiind de asemenea

un produs mineral [i reciclabil. Pe termen

lung, fonoizola]ia, rezisten]a la foc, rezis-

ten]a termic` [i durabilitatea rezult` \n

confort, economie de bani [i siguran]`.

Sistemul constructiv YTONG ofer` avantaje

pe termen scurt [i lung arhitec]ilor, antre-

prenorilor, constructorilor, beneficiarilor [i

dezvoltatorilor, avånd o adaptabilitate cres-

cut`, astfel \ncåt poate s` r`spund` celor

mai sofisticate modele [i proiecte de arhi-

tectur`. Printre avantajele acestui sistem

deosebit de simplu se num`r` materialele

de construc]ie de bun` calitate, asisten]a

tehnic` dedicat` pe fiecare proiect, uneltele

profesionale pentru prelucrarea exact` a

materialului, demonstra]iile practice, al`turi

de consiliere [i transportul materialelor pe

[antier. |n Romånia, Ytong este produc`torul

de beton celular autoclavizat cu portofoliul

cel mai variat de produse, oferind dimensi-

uni [i densit`]i potrivite diverselor tipuri de

aplica]ii pentru pere]i exteriori sau interiori.

16-25_interne.qxp 3/13/13 2:56 PM

ev

en

ime

nte

in

tern

e


|n perioada 3-18 decembrie, a avut loc cea de-a 6-a edi]ie a Anualei Timi[orene de Arhitectur` –a_ta 2012. Evenimentul, organizat de c`tre OAR Filiala Teritorial` Timi[, \n colaborare curevista „de arhitectura”, [i-a propus s` prezinte realiz`rile [i proiectele din ultimul an ale mem-brilor filialei [i s` aduc` \n dezbatere problemele actuale ale profesiei. Astfel, \n completareaexpozi]iei-concurs, Anuala a cuprins \n programul s`u o serie de conferin]e profesionale,prezent`ri de materiale [i tehnologii, lans`ri de carte [i alte publica]ii, proiec]ii de film etc.Juriul format din arhitec]ii Marius C`lin (ZIP & BDX Studio, Bucure[ti), Silviu Aldea (AtelierMASS, Cluj), Roger Pop (a.a. studio, Bucure[ti), Adrian Spirescu (arhitect Adrian Spirescu,Bucure[ti), Ionu] Radu Filip (Filipsconcept, Baia Mare) a stabilit urm`toarele premii [i men]iunila toate cele 5 sec]iuni ale competi]iei:

Anuala Timi[orean` de Arhitectur` 2012

1. Realiz`ri – Arhitectur`Men]iuneProiect: Crama Påncota

Autori: Arhigest / arh. Mihai Silvestru, arh. Andrei Gelm`rean

2. Realiz`ri – Reziden]ialePremiu de excelen]`Proiect: Black on White

Autori: Parasite Studio / arh. Attila Wenczel, Claudiu Toma, Maja Båldea

Colaboratori: Lbs Planconstruct / ing.Cristian Lannert Foto: Attila Wenczel

www.anualadearhitectura.ro

16-25_interne.qxp 3/13/13 2:56 PM


3. Realiz`ri – Reabilitare/Reconversie/RestaurarePremiu de excelen]`Proiect: (Re) Reabilitare P-]a Badea Cår]an

Autor: Andreescu & Gaivoronschi / arh. Alexandru Vlad Gaivoronschi

Colaboratori: Dan Munteanu, Ovidiu Mic[a, Alexandru Malaescu Foto: Ovidiu Mic[a

4. Realiz`ri – InteriorMen]iuneProiect: Sensiderma – Amenajare de interior

Autor: FOR + Atelier Trei / arh. Oana Simionescu, Alexandru Cozma, Codru]a Negrulescu

Colaboratori: Oana Aneci, Andra Juganaru, Alexandru Iacob, Dumitru Du]u Foto: Attila Wenczel, Alexandru Cozma

5. ProiectePremiu de excelen]`Proiect: EN(light)EN

Autor: Archaeus / arh. Marius Micl`u[

Colaboratori: Zsolt Gondos, Miodrag Stoianov, Bogdan Neagoie Imagini: Ciprian C\rtulescu

16-25_interne.qxp 3/14/13 11:12 AM

ev

en

ime

nte

in

tern

e


Pân` pe 15 mai, la Muzeul Na]ional al

}`ranului Român poate fi v`zut` o

expozi]ie-eveniment dedicat` temei colec-

tiviz`rii, ce relev` sensul adânc [i atroce al

experimentului social comunist, caracterul

s`u nihilist [i for]a sa tectonic`. Curatorii

Mihai Gheorghiu, Irina Hasna[ Hubbard,

Maria Mateoniu, Vlad Columbeanu, \mpre-

un` cu consultantul [tiin]ific Cosmin

Budeanc`, au \ncercat s` surprind` cât mai

mult din aceast` experien]`-limit` a ]`r`nimii

române în secolul XX, construind un tablou

general al unei societ`]i aflate într-un proces

de transformare f`r` precedent.

Colectivizarea a fost un proces extrem de

complex, care a vizat simultan câmpuri

R`zboiul împotriva ]`r`nimii.Anii colectiviz`rii (1949-1962)TEXT/FOTO: MUZEUL NA}IONAL AL }~RANULUI ROMÅN

diverse: politicul, socialul, economicul etc.;

\n mod concret, colectivizarea a fost o

opera]iune care, prin represiune [i furtul pro-

priet`]ii particulare a dat na[tere propriet`]ii

de stat [i cooperatiste. }elul final a fost for-

marea unei clase de muncitori agricoli „eli-

bera]i” de orice con[tiin]` istoric`, capabili

s` produc` hran` pentru întreaga societate

comunist`. Modernitatea comunist` a privit

]`ranul ca pe un reziduu istoric care trebuie

eliminat, anihilat în substan]a sa. Astfel,

colectivizarea a fost totodat` un proces de

cur`]are [i de reeducare, de reconstruc]ie a

]esutului social prin interven]ia represiv` a

politicului.

Mihai Gheorghiu ne spune mai multe

despre cum a fost gândit` expozi]ia, despre

cum au dorit s` figureze aceast` experien]`

complex` [i tragic` prin tematizarea iconic`

[i scenografic` a cuvântului [i semnului frac-

tur`. „Figura care poate traduce ceva din

sensurile acestei experien]e istorice este

cea a fracturii de timp, de spa]iu, de destin,

a rupturii [i a sfâ[ierii societ`]ii, a

comunit`]ii, a existen]ei personale. În

acela[i spa]iu scenografic, sunt prezente

m`rcile suferin]ei, ale rezisten]ei, ale

sfâ[ierii existen]elor individuale, al`turi de

m`rcile ideologicului, ale politicului, ale

represiunii. Ea îns`[i, aceast` al`turare, are

menirea de a figura fractura, ruptura, dimen-

siunea enorm` a intruziunii unei politici

represive în ]esutul social cel mai intim.

Expozi]ia evit` discursivitatea pedagogic`,

naturalismul, dar [i metafora atotprezent` [i

superflu`. Nu ocolim o anumit` dimensiune

pedagogic`, dar ea apare subtil, la încheie-

rea parcursului. Expunerea ofer` dimen-

siunea simbolic` a experien]ei comuniste,

sensul ei adânc distructiv pentru ]esutul

social [i continuitatea istoric`. Colectivizarea

[i comunizarea sunt procese invazive, de

lung` durat`, care au pus în dificultate

întreaga societate, producând efecte majore

inconturnabile. Expozi]ia noastr` vrea s`

fac` sesizabile efectele perverse, care

r`mân prezen]e în act în societatea

româneasc`. O societate care este cangre-

nat` [i ast`zi de infernul moral al trecutului

recent, trecut care nu mai trece, trecut care

nu este nici m`car trecut. România este invi-

tat` la disolu]ia memoriei sale identitare,

istorice, la [tergerea oric`rei urme care ar

putea pune problema delicat` a r`spunde-

rilor reale. {tergerea memoriei serve[te

numai unui viitor la fel de confuz [i ignar ca

[i trecutul victorios al acelora care au con-

dus o ]ar` la dezastru [i o mai conduc înc`.

Istoria noastr` recent` trebuie privit` cu

curaj [i cu luciditate, numai astfel vom mai

avea poate [ansa unei victorii împotriva a tot

ceea ce ne trage în jos, în apele tulburi ale

unei neputin]e generale, ale unei falsific`ri a

tuturor normelor [i valorilor.”

www.muzeultaranuluiroman.ro

16-25_interne.qxp 3/13/13 2:56 PM

16-25_interne.qxp 3/13/13 2:56 PM

ev

en

ime

nte

in

tern

e


Muzeul Na]ional de Art` al Romåniei

preg`te[te pentru luna decembrie

expozi]ia-eveniment „M`rturii. Frescele

M`n`stirii Arge[ului”, care prezint`, \n pre-

mier`, 31 din cele 35 de fragmente de fresc`

care s-au p`strat pån` ast`zi din ansamblul

decora]iei murale al bisericii M`n`stirii

Arge[ului.

Atribuite zugravului Dobromir din Tårgovi[te

(ante 1526), frescele au fost extrase din bi-

seric` la sfår[itul secolului al XIX-lea, \n con-

textul restaur`rii coordonate de arhitectul

francez André Lecomte du Noüy.

Expozi]ia documenteaz` epopeea acestor 31

de fragmente de pictur` mural`, aflate la

cap`tul unui \ndelungat proces de restaurare

realizat sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu

Boldura, prof. univ. dr. Dan Mohanu [i lect.

univ. dr. Romeo Gheorghi]`.

Al`turi de ace[tia, conservatori, curatori,

arhitec]i, arti[ti multimedia [i speciali[ti \n

educa]ie muzeal` [i-au conjugat eforturile

pentru g`sirea formulei adecvate de

prezentare a acestui pre]ios tezaur de art`

veche romåneasc` din epoca lui Neagoe

Basarab, \ntr-o scenografie inspirat` de ima-

„M`rturii. Frescele M`n`stirii Arge[ului”De la machet` \n sala de expunere

Arhanghelul Mihail – (Dobromir zugrav) ante 1526; pictur` mural` a fresco; dimensiuni fragment fresc`:263,5 x 133,5 cm (dimensiuni suport: 273 x 141 cm);restaurat (ante 1998); echipa coordonat` de prof. univ. dr. Oliviu Boldura. © MNAR, Galeria de Art` Veche Romåneasc`

Macheta expozi]iei – proiect scenografic realizat deABRUPTARHITECTURA (Cristina Constantin, MirelaVladu]` [i Cosmin Pavel)

ginea legendarei M`n`stiri a Arge[ului ca

[antier f`r` sfår[it (proiect semnat de

AbruptArhitectura – arh. Cristina Constantin,

arh. Mirela Vl`du]` [i arh. Cosmin Pavel).

Cercetarea care a stat la baza expozi]iei este

optim valorificat` prin recursul la tehnologii

multimedia integrate sub forma unei recon-

stituiri virtuale 3D a pozi]iilor ocupate de frag-

mentele de fresc` \n cadrul ansamblului

monumental \nainte de extragerea lor, a unui

film de prezentare a interven]iilor de restau-

rare [i a unei aplica]ii interactive care permite

vizionarea cópiilor dup` tablourile votive reali-

zate de pictorul Gheorghe Tattarescu \n

1860. Aceste materiale, precum [i promoul

expozi]iei, sunt realizate de KOTKI visuals

(Dilmana Yordanova, Mikaela Kavdanska [i

Larisa Crun]eanu).

Muzeul Na]ional de Art` al Romåniei

mul]ume[te institu]iilor partenere – Muzeul

Na]ional de Istorie a Romåniei, care a \mpru-

mutat dou` fresce, [i Universitatea de

Arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu”, care a

\mprumutat planuri, relevee [i fotografii din

perioada restaur`rii M`n`stirii Arge[ului –,

precum [i Arhiepiscopiei Arge[ului [i

Muscelului pentru concursul acordat \n docu-

mentarea acestei expozi]ii.

„Timpul petrecut \n jurul frescelor de la

Arge[ a fost un timp bun, cå[tigat. Ne-a aju-

tat s` \n]elegem frescele \n desprinderea lor

de pe zid, \n \ndep`rtarea de lumina \n care

au ap`rut. |nlocuite, alungate, g`zduite

departe, r`nite, oblojite, \ngrijite, frescele se

preg`tesc s` m`rturiseasc`. |ntålnirea cu ele

reg`se[te momentul febril al facerii lor, \nve-

cinat cu grija [i truda restaur`rii.” – Cristina

Constantin, arhitect (AbruptArhitectura),

scenograf al expozi]iei

16-25_interne.qxp 3/13/13 2:56 PM

16-25_interne.qxp 3/13/13 2:56 PM

ev

en

ime

nte

in

tern

e


Ca urmare a discut`rii solu]iilor de

str`mutare a Halei Matache \n cadrul

PUZ-urilor pentru l`rgirea str`zii Berzei \n

[edin]ele Comisiei Na]ionale a

Monumentelor Istorice (30.01.2013) [i a

Comisiei Tehnice de Urbanism [i

Amenajarea Teritoriului (20.02.2013) f`r` a

include [i varianta de p`strare pe amplasa-

ment, Ordinul Arhitec]ilor din Romånia,

Funda]ia Pro Patrimonio, Agen]ia de

Monitorizare a Presei Active Watch [i

Asocia]ia Salva]i Bucure[tiul cereau

autorit`]ilor, pe data de 27 februarie, \n

cadrul unei conferin]e de pres` organizate la

Clubul }`ranului s` respecte interesul public

prin p`strarea Halei pe amplasament [i orga-

nizarea unui concurs de arhitectur` \nainte

de avizarea PUZ-ului, cu tema corect` care

s` analizeze din punct de vedere sustenabil

posibilitatea [i nevoia mut`rii Halei. Cu

aceea[i ocazie, organizatorii au prezentat

publicului evalu`ri ale costurilor pentru dou`

scenarii diferite:

A. men]inerea Halei Matache pe actualul

amplasament [i restaurarea ei,

B. translatarea halei prin demolare [i recon-

struirea unei imita]ii pe alt amplasament.

Conform acestor evalu`ri, costurile de reno-

vare a Halei pe amplasament sunt cu circa

600.000 de euro mai mici decåt cele pe care

le implic` str`mutarea. Mai mult, dac`

lucr`rile de renovare erau realizate \n anul

2011, imediat dup` \nchiderea Halei, cos-

turile nu ar fi dep`[it 600.000 de euro,

aceast` sum` fiind cu 1,4 milioane de euro

mai mic` fa]` de solu]ia propus` de Prim`rie.

Hala Matache

|n afara aspectelor economice, au fost

prezentate [i o serie de aspecte juridice

deosebit de importante pentru subiectul

dezbaterii. Astfel, \n comunicatul de pres`

pus la dispozi]ie de c`tre organizatori se

arat` c`: „Expertiza structural` cerut` de

proprietarul halei (PMB) a fost intitulat`

«Solu]ii pentru mutarea halei», f`r` s` ia \n

considerare [i o expertiz` alternativ` pentru

p`strarea monumentului pe amplasament,

a[a cum prevede legisla]ia \n vigoare, cu

privire la monumente istorice. Ca urmare,

speciali[tii au \ntocmit trei variante de

str`mutare [i nicio variant` comparativ`

pentru lucr`ri necesare la hal` pe amplasa-

mentul ini]ial. Membrii Comisiei Na]ionale a

Monumentelor Istorice la [edin]a din 30 ia-

nuarie 2013 au fost astfel obliga]i s` aleag`

\ntre cele trei variante, cu op]iunea pentru

cea mai ieftin` solu]ie [i \n acela[i timp cu

p`strarea \n cea mai mic` m`sur` a sub-

stan]ei originare.”

|n \ncheiere, a fost adus` din nou \n aten]ia

publicului propunerea grupului de Arhitec]i

Voluntari, prin care se demonstreaz` c` Hala

Matache poate r`mâne pe amplasament

f`r` a afecta strada l`rgit`, a[a cum a fost

ea prev`zut` \n proiectul Prim`riei. |n viziu-

nea lor, regenerarea acestei zone istorice a

Bucure[tilor ar trebui s` se fac` \n jurul valo-

rific`rii tradi]iei [i patrimoniului de arhitec-

tur`, memorie cultural` [i via]` comunitar`.

Regenerarea este un proces complex, care

trebuie s` refac` logica economic` [i

func]ional`, s` \nt`reasc` coeziunea social`

[i identitatea cultural` a cartierului, care nu

poate fi f`cut prin distrugere, neglijarea

cet`]enilor, a valorilor [i a calit`]ii mediului.

FOTO: ADRIAN B~LTEANU

16-25_interne.qxp 3/13/13 3:51 PM

16-25_interne.qxp 3/13/13 2:57 PM


ev

en

ime

nte

ex

tern

e

Arhitectura este un element central \n cadrul sectorului culturii [i

crea]iei europene, caracterizat de un mare dinamism. |n dome-

niul arhitecturii lucreaz` peste jum`tate de milion de oameni, iar

peste 12 milioane sunt angaja]i \n sectorul construc]iilor. |n ansam-

blu, industriile culturale [i creative contribuie cu pân` la 4,5% la

PIB-ul UE.

Premiul UE pentru arhitectur` contemporan` „Mies van der Rohe”

r`spl`te[te contribu]ia arhitec]ilor europeni la dezvoltarea de noi

idei [i tehnologii \n domeniul urbanismului contemporan. Lansat \n

1987 [i cofinan]at prin programul Cultura al UE [i de c`tre

Fundació Mies van der Rohe, premiul, \n valoare de 60 000 EUR,

este cea mai valoroas` distinc]ie oferit` \n arhitectura european`.

El se acord` din doi \n doi ani pentru o lucrare realizat` \n cei doi

ani anteriori decern`rii. Ceremonia de anul acesta este a 13-a de

la lansare.

Lucr`rile nominalizate sunt propuse de exper]i independen]i din

\ntreaga Europ`, de asocia]iile membre ale Consiliului Arhitec]ilor

din Europa, de asocia]iile na]ionale de arhitec]i [i de comitetul

consultativ al premiului.

Pentru edi]ia 2013 au fost nominalizate 335 de proiecte din cele 37

Proiecte romåne[ti nominalizate pentruPremiul Mies van der Rohe 2013

Casa din garaje prefabricateProiect: ABRUPTARHITECTURA / arh. Cristina Constantin, arh. Cosmin Pavel Foto: Cosmin Pavel

Uzina de ap`, Centru de arhitectur`, cultur` urban` [i peisajProiect: AGD / arh. Constantin Gorcea Foto: Cristian Istrati

de ]`ri europene care particip` la programul Cultura al UE, 8

dintre ele fiind semnate de arhitec]i romåni. De[i niciunul nu se

afl` pe lista finali[tilor, prezen]a unui num`r din ce \n ce mai mare

de proiecte autohtone printre cele nominalizate, st` m`rturie pen-

tru evolu]ia semnificativ` a calit`]ii arhitecturale din Romånia.

Cå[tig`torii premiului [i al men]iunii speciale, acordat celui mai

promi]`tor arhitect, vor fi anun]a]i \n luna mai, iar ceremonia de

decernare va avea loc \n data de 6 iunie [i va fi g`zduit` de

Pavilionul Mies van der Rohe din Barcelona, Spania. Cei doi

laurea]i vor fi ale[i din cele 5 proiecte finaliste: Cl`direa Prim`riei,

Ghent, Belgia (Proiect: Robbrecht en Daem architecten; Marie-

José Van Hee architecten); Superkilen – parc urban intercultural,

Copenhaga, Danemarca (Proiect: BIG Bjarke Ingels Group;

Topotek1; Superflex); Harpa – Sal` de concerte [i centru de con-

ferin]e din Reykjavik, Reykjavik, Islanda (Proiect: Batteríid

Architects; Henning Larsen Architects; Studio Olafur Eliasson);

C`min pentru persoane în vârst`, Alcácer do Sal, Portugalia

(Proiect: Aires Mateus Arquitectos) [i Metropol Parasol – spa]iu

cultural [i comercial, Sevilla, Spania (Proiect: J. Mayer H.).

Mai multe informa]ii pute]i g`si pe www.miesarch.com.

26-34_externe.qxp 3/13/13 2:58 PM


Crama AvincisProiect: BBM GRUP / arh. Alexandru Beldiman, arh. Doina Butic`, arh. Georgiana Albi]a, arh. Dan Butic`, arh. Mika Nilich,

arh. Ioana Arzoiu; ICON STUDIO DE ARHITECTURA / arh. Cristina Mihaela Woinaroski Foto: Cosmin Dragomir

Pavilion Primire Baia Sf. AnaProiect: BLIPSZ / arh. Istvan Pasztor, arh. Istvan Benedek, arh. Zsolt Szenasi-Papp; ATELIER FKM / arh. Arnold Macalik

Foto: Istvan Benedek

BARJA – Arhitectura unui spa]iu public de-a lungul canalului Bega din Timi[oaraProiect: D PROIECT / arh. Bogdan Demetrescu Foto: Ovidiu Mic[a

26-34_externe.qxp 3/13/13 2:59 PM


ev

en

ime

nte

ex

tern

e

Cluj ArenaProiect: DICO {I }IG~NA{ BIROU DE PROIECTARE / arh. {erban }ig`na[, arh. Florin Dico, arh. Levente Kornis, arh. Cristian Urcan

Foto: Cosmin Dragomir

Bastionul Post`varilor, Bra[ovProiect: POINT 4 SPACE / arh. Justin Baroncea, arh. Radu Enescu, arh. Constantin Goagea Foto: Cosmin Dragomir

Pensiune turistic` Atra DoftanaProiect: TECON / arh. Bogdan Babici, arh. Alexandru Maftei, arh. Bogdan Brandiburg Foto: Cosmin Dragomir

26-34_externe.qxp 3/13/13 3:00 PM


Franke Solid Surface este un produs compus

avansat, utilizat \ntr-o gam` larg` de aplica]ii

comerciale [i reziden]iale. Este un material de

suprafa]` solid, extrem de durabil, flexibil,

netoxic, neporos, omogen, u[or de \ntre]inut

[i igienic, care nu permite dezvoltarea bacteri-

ilor [i mucegaiului (unul dintre avantajele aces-

tul material este c` nu are \mbin`ri vizibile).

Flexibilitatea designului este o alt` caracteris-

tic` deosebit de important` a acestui produs.

Datorit` propriet`]ii de termoformare, per-

mite execu]ia unor lucr`ri deosebite 2D [i

3D, precum [i decorarea cu elemente \n

relief. Culorile [i modelele apar pe \ntreaga

grosime a materialului [i nu dispar urmare a

uzurii. Majoritatea deterior`rilor, inclusiv cele

provenite din lovituri, arsuri sau agresiune

chimic`, pot fi reparate, integritatea

suprafe]ei [i luciul original putånd fi redate \n

orice moment.

Avånd o capacitate bun` de fabricare, fiind

un material termoformabil [i igienic, Franke

Solid Surface poate fi utilizat \ntr-o gam`

variat` de spa]ii: buc`t`rii (blaturi, chiuvete,

plac`ri de perete), b`i (blaturi, chiuvete,

c`zi, plac`ri), spitale (plac`ri pere]i, recep]ii,

grupuri sanitare, laboratoare, chiuvete

decontaminare, s`li de opera]ie), restau-

rante (baruri, mese), magazine (display,

plac`ri pere]i, recep]ii), cl`diri publice (dis-

play \n muzee, mese pentru \ntålniri) etc.

Franke Solid Surface ofer` o gam` foarte

divers` de culori [i texturi care accentueaz`

tonurile naturale [i nuan]ele din spa]iile inte-

rioare reziden]iale [i comerciale. |n

Romånia, produsul este disponibil (stoc) \n:

pl`ci cu grosimea de 6 mm (alb) [i dimensi-

unile de 2 500 X 760 mm; pl`ci cu grosimea

de 12 mm, 24 de culori, [i dimensiunile de

3 680 X 760 mm.

FRANKE Solid Surface

www.franke.ro

26-34_externe.qxp 3/13/13 3:00 PM


ev

en

ime

nte

ex

tern

e

Ministerul Culturii [i Turismului din Grecia \mpreun` cu Piraeus

Port Authority au lansat anul trecut un concurs interna]ional cu

o tem` complex`: proiectarea unui Muzeu al Antichit`]ilor

Subacvatice, transformând un siloz de cereale construit \n portul

Piraeus \n anii ‘30, [i realizarea unui spa]iu public deschis \n centrul

portului, un loc pentru relaxare, art` [i educa]ie, reprezentativ pentru

\ntregul ora[. Echipa româneasc` participant` (arhitec]ii Andrei Uleia,

Cristina Chel`rescu [i Traian Bompa) s-a remarcat \ntre cele aproape

100 de echipe care s-au \nscris \n concurs [i au reu[it s` ob]in` pre-

miul al II-lea cu o propunere \ndr`znea]`, \nf`]i[ând un spa]iu narativ,

poetic, dar totodat` coerent func]ional [i la standarde tehnice

actuale. Andrei Uleia este fondatorul „Dasein arhitectur` urban`” [i

gestioneaz` activitatea biroului ca executiv [i director de crea]ie.

Cristina Chel`rescu [i Traian Bompa sunt o echip` de arhitec]i cu

sediul la Paris. Începând din 2007 au fost implica]i în diverse proiecte

[i concursuri interna]ionale al`turi de arhitec]i români [i francezi.

Premiul I a revenit echipei Antonopoulos Evangelos, Vetta Thalia,

Gavalas Georgios, Riga Maria-Kiriaki, Stamouli Anastasia [i Pilarinou

Competi]ia Piraeus Cultural Coast

Maria din Grecia, cu un proiect care pune accentul pe restabilirea

rela]iei pierdute dintre ora[ [i mare, iar premiul al III-lea a fost acor-

dat tot unei echipe din Grecia, care a mizat pe conceptul de „invert-

ed archaeology”: Kizis Ioannis, Kizis Konstantinos, Mpelavilas

Nikolaos [i Trova Vasileia. Proiectul Diving_Emerging semnat de

c`tre arhitec]ii dr. Sakellaridou Eirini, Papanikolaou Morpho [i

Mavrou Chrysokona a fost r`spl`tit cu locul IV pentru fluxul continuu

de oameni pe care \l propune prin intermediul unor lifturi ce

simuleaz` experien]a scufund`rii [i a ridic`rii la suprafa]`, \n timp ce

cå[tig`torii premiului V, Joao Maria Ventura Trindade [i Patricia

Marques Costa au pornit de la ideea c` fiecare etap` de dezvoltare

\[i pune amprenta asupra unui loc, motiv pentru care [i-au propus s`

recupereze toate urmele devenirii istorice a locului [i s` se le incor-

poreze \n noua structur`.

|n afara celor cinci premii, juriul a acordat [i nou` men]iuni de

onoare. Mai multe detalii despre premii [i despre proiectele \nscrise

pute]i afla pe site-ul concursului:

www.piraeusculturalcoast.org.gr

Premiul 1Proiect: Antonopoulos Evangelos,Vetta Thalia, Gavalas Georgios,

Riga Maria-Kiriaki, Stamouli Anastasia, Pilarinou Maria

26-34_externe.qxp 3/14/13 11:12 AM


Premiul 2Proiect: Andrei Uleia, Traian Bompa, Cristina Chel`rescu

Premiul 3Proiect: Kizis Ioannis, Kizis Konstantinos, Mpelavilas Nikolaos,

Trova Vasileia

Premiul 4Proiect: dr. Sakellaridou Eirini, Papanikolaou Morpho,

Mavrou Chrysokona

Premiul 5Proiect: Joao Maria Ventura Trindade, Patricia Marques Costa

26-34_externe.qxp 3/13/13 3:00 PM


ev

en

ime

nte

ex

tern

e

Cea de-a treia Trienal` de Arhitectur` de

la Lisabona, organizat` \n jurul temei

Close, Closer, propus` de curatorul principal

al evenimentului Beatrice Galilee, invit` pu-

blicul larg la o examinare critic` a poten]ialu-

lui din spatele produsului arhitectural, prin

intermediul unui lung [ir de manifest`ri

printre care se num`r` expozi]ii experimen-

tale [i dezbateri.

|n perioada 12 septembrie – 15 decembrie

2013, 4 proiecte curatoriale ample vor abor-

da arhitectura ca pe un factor decisiv \n pro-

cesul de transformare [i proiectare a

Close, CloserTrienala de Arhitectur` de la Lisabona 2013

spa]iului, ca pe o for]` social`, cultural` [i

politic` implicat` \n schimbarea contextului

global actual. Expozi]ia Future Perfect, orga-

nizat` de Liam Young aduce \mpreun` un

grup de oameni de [tiin]` [i cercet`tori pen-

tru a construi ora[ul viitorului. Proiectul The

Real and Other Fictions, coordonat de

Mariana Pestana reprezint` un grup de inter-

ven]ii interdisciplinare realizate la scara 1:1

care exploreaz` spa]iul supranatural dintre

realitate [i fic]iune. Organizat \ntr-o pia]`

public` din Lisabona, New Publics, curatoriat

de José Esparza constituie un program

desf`[urat pe parcursul a trei luni, respon-

sabil pentru crearea unei scene politice care

s` materializeze argumente, controverse,

propuneri [i strategii, cu scopul de a oferi o

nou` form` realit`]ii sociale colective. Cel

de-al patrulea proiect, Institute Effect invit`

12 publica]ii, galerii, libr`rii [i muzee impor-

tante s` se expun` \n Lisabona prin rota]ie

[i s`-[i prezinte rolul pe care \l au \n contu-

rarea discursului arhitectural contemporan.

Toate aceste expozi]ii vor fi completate de o

serie de evenimente pluridisciplinare \n

cadrul c`rora va fi prezentat punctul de

vedere [i al altor sfere creative.

Trienala \[i propune s` stabileasc` o plat-

form` de analiz` a unor tehnici arhitecturale

alternative care s` aib` puterea de a trans-

forma ora[ele contemporane. Cele 4 teme

au fost alese pentru a inspira [i genera o

mas` critic` [i pentru a implica un num`r

cåt mai ridicat de persoane, oferindu-le posi-

bilitatea de a se face auzi]i [i v`zu]i [i, poate

cel mai important, de a beneficia de

mijloacele prin care \[i pot materializa ideile.

Pentru aceasta, arhitec]i, studen]i, arti[ti,

designeri [i urbani[ti sunt invita]i s` se

al`ture programului Close, Closer, contribu-

]ia fiec`ruia urmånd s` genereze un impor-

tant dialog cu privire la o arhitectur` mai

cooperant` [i interconectat`, \n beneficiul

ora[elor noastre. Organizatorii Trienalei

anun]` [i lansarea unui concurs pentru

burse de cercetare, unul pentru studen]i [i

unul pentru tinerii arhitec]i. Despre toate

acestea, cåt [i despre programul \nc`rcat al

evenimentului pute]i afla mai multe pe

www.close-closer.com [i

www.trienaldelisboa.com

26-34_externe.qxp 3/13/13 3:00 PM


De]inånd cele mai importante distinc]ii care

pot fi acordate unui arhitect, printre care

Leul de Aur, Premiul Pritzker sau Premiul

Mies van der Rohe sunt doar cåteva, Rem

Koolhaas a fost numit recent curatorul celei

de-a 14-a edi]ii a Bienalei Interna]ionale de

Arhitectur` de la Vene]ia, pentru care a

propus o schimbare de direc]ie, marcat` de

tema Fundamentals.

„Fundamentals va fi o bienal` despre arhi-

tectur`, nu despre arhitec]i. Dup` o serie

de bienale dedicate celebr`rii contempora-

nului, Fundamentals se va concentra pe

istorie – pe elementele inevitabile ale

oric`rei arhitecturi folosite de oricare arhi-

tect, oriunde, oricånd (u[a, pardoseala,

tavanul etc.) [i pe evolu]ia arhitecturilor

na]ionale \n ultimii 100 de ani. (…) Aceast`

retrospectiv` va genera o \n]elegere

proasp`t` a bog`]iei repertoriului funda-

mental al arhitecturii, aparent atåt de

epuizat ast`zi.” (Rem Koolhaas)

Fundamentals. Bienala Interna]ional` de Arhitectur` de la Vene]ia 2014

Dac` \n 1914 se putea vorbi despre arhitec-

tura „chinez`”, arhitectura „elve]ian`”, arhi-

tectura „indian`”, la un secol distan]`, sub

influen]a r`zboaielor, regimurilor politice,

mi[c`rilor na]ionale [i interna]ionale de arhi-

tectur`, talentelor individuale, prieteniilor,

evolu]iei tehnologice etc., arhitecturile care

odat` erau specifice [i locale au devenit

alternative [i globale. Identitatea na]ional` a

fost sacrificat` \n favoarea modernit`]ii.

Cum preg`tirile pentru edi]ia 2014 \ncep cu

un an mai devreme fa]` de calendarul tipic

al bienalei, organizatorii \[i propun s`

foloseasc` timpul suplimentar pentru a intro-

duce mai mult` coeren]` la nivelul

Pavilioanelor Na]ionale. Scopul este ca toate

]`rile participante s` adopte aceea[i tem` –

„Preluånd Modernitatea: 1914-2014” – [i s`

prezinte, fiecare \n felul ei, procesul \nl`tur`-

rii caracteristicilor na]ionale \n schimbul

adopt`rii universale a unui singur limbaj

modern, cu un singur repertoriu de tipologii.

Conceput` [i organizat` de c`tre Vitra Design

Museum, retrospectiva Marcel Breuer (20

februarie – 17 iulie 2013) este prima care

prezint`, \ntr-o manier` diferen]iat` [i detali-

at`, ambele discipline \n care designerul [i

arhitectul de origine ungar` a creat.

Prezentat` \n cadrul Cité de l’architecture &

du patrimoine [i cuprinzånd o sec]iune dedi-

cat` designului [i materialelor folosite pentru

mobilier (lemn, metal, aluminiu sau contrapla-

Marcel Breuer (1902-1981)Design [i arhitectur` – expozi]ie retrospectiv`

caj) [i una dedicat` obiectelor de arhitectur`

(grupate pe func]iuni [i ordin de m`rime:

locuin]e, spa]ii [i volume) [i, de asemenea,

pe categorii de materiale [i de „efecte” (ele-

mentele-cheie ale vocabularului folosit, forme

geometrice [i texturi caracteristice stilului

arhitectului), ampla expozi]ie are ca scop

principal ilustrarea cronologic`, prin

fotografie, text, crochiuri [i obiecte, a imaginii

de ansamblu a evolu]iei, de la \nceputurile

studiilor la Bauhaus pån` la marile obiecte de

TEXT: IOANA P~UNESCU

Mai multe detalii despre eveniment pute]i

g`si pe www.labiennale.org.

arhitectur`, a unuia dintre marile nume ale

secolului XX.

„|n ceea ce prive[te proiectele mele, mi-am

dorit s` merg pe o cale care s` m` conduc`

spre volumele cele mai importante. Motiv

pentru care m-am concentrat, la \nceput, pe

elementele cele mai mici, cum ar fi scaunele

sau alte piese de mobilier [i, \n acord cu pro-

gramul meu de lucru, am trecut apoi de la

mobilier la locuin]e private...” (scrisoare c`tre

Walte Gropius, martie 1932).

1. Portret Marcel Breuer, 1975. Foto: © Arhivele Bauhaus, Berlin.

2. Clopotni]a m`n`stirii Buna Vestire a ordinului Benedictin, Bismarck, Dakota de Nord,

(1961-1963, cu Hamilton P. Smith). Foto: © Shin Koyama - Arhivele Universit`]ii Mary.

3. Whitney Museum of American Art, New York, N.Y., (1964-1966, cu Hamilton P. Smith).

Foto © Ezra Stoller - Esto. Toate drepturile rezervate.

1

2 3

26-34_externe.qxp 3/13/13 3:00 PM


pu

bli

ca]i

i

Acest volum exploreaz` noile dimensiuni ale arhitecturiimemoriei, de la arhitectura memorial`, adic` a arhitecturiidestinate s` aduc` aminte, s` co-memoreze \n spa]iulpublic evenimente, de regul` violente [i tragice, la arhitec-tura \n rela]ie cu timpul \n general, \n sensul statutului sùde condensator temporal.În acest sens, memoria intervine ca tr`s`tur` proprieobiectului arhitectural [i sunt discutate cåteva instan]e aleacestei capacit`]i memorializante a obiectului de arhitec-tur`, mai cu seam` a celui religios. |n cåteva texte succe-sive se discut` problema originii arhitecturii, a caracteruluisù arhival [i a modului cum dispare arhitectura.

Aceast` carte, scoas` \n condi]ii grafice deosebite [i plin`de fotografii cu detalii surprinz`toare, cuprinde \ntreagaoper` fotografic` cunoscut`, legat` de Bucure[ti, a luiCarol Popp de Szathmari, pictor [i grafician transilv`nean,primul fotograf de art` [i documentarist din Regatul Român[i unul dintre primii zece fotografi din Europa. Lui Szathmari\i dator`m unele dintre primele fotografii ale Bucure[tilor,din perioada 1848-1885. Cartea cuprinde multe informa]iinecunoscute [i imagini inedite dintr-un ora[ care s-a trans-format aproape total, cititorul avånd bucuria s` descopereun Bucure[ti al c`ru]elor [i cale[tilor, al Dåmbovi]ei casurs` principal` de ap`, al hanurilor \nc` \n picioare, alTårgului Mo[ilor, al carelor alegorice, al demol`rilor [i alconstruc]iilor.

Presiunea imobiliar` \n cre[tere [i incapacitatea autorit`]ilorlocale de a gestiona [i garanta un mediu de calitate [i de a\n]elege [i conserva specificul locului au produs \n ultimiiani o dezvoltare haotic` \n Parcul Na]ional Piatra Craiului.Majoritatea proiectelor analizate pentru avizare demon-streaz` o slab` cunoa[tere a specificului local [i indiferen]`pentru integrarea \n peisaj. De multe ori, ele sunt greu decorectat [i se opteaz` pentru compromisuri, care, \nsu-mate, scad tot mai mult calitatea peisajului.Scopul acestui ghid este de a ajuta la elaborarea unor proiecte mai bune, de a preveni deteriorarea peisajului [ide a ameliora calitatea locuirii \n zon` – \n spiritul dezvolt`riidurabile [i a Politicii pentru Arhitectur` \n România 2010-2015. Cultura mediului construit [i calitatea vie]ii, ini]iat` [i promovat` de Ordinul Arhitec]ilor din Romånia.

Autor Augustin IoanLimba RomånÌSBN 978-606-8026-23-7Editura Igloo MediaAn apari]ie 2013www.igloo.ro

Autori Emanuel B`descuRadu Oltean

Limba Romån`, EnglezÌSBN 973-0-12736-2Editura Art-HistoriaAn apari]ie 2012art-historia.blogspot.ro

Autor Raluca MunteanuEditor Mirela Duculescu Limba RomånÌSBN 978-973-0-13817-7Editura ArhiterraAn apari]ie 2013www.arhiterra.ro

Carol Popp de Szathmari. Fotograful Bucure[tilor

Arhitectura Memoriei. Noua frontier` a spa]iului sacru

Ghid de construire în zona de dezvoltare durabil` a Parcului Na]ional Piatra Craiului

26-34_externe.qxp 3/13/13 3:01 PM

C4_C1_C2_C3 3/13/13 3:03 PM Page 8

C4_C1_C2_C3 3/13/13 3:03 PM Page 5

buletin_43-2013

Documents

Transcript of buletin_43-2013