8/18/2019 Budescu-Mihai2

1/3

BAZE DE DATE

Calculatoarele personale au apărut din necesitatea stocării şi prelucrării cât mai rapide a

informaţiilor. Evoluţia tehnicii de calcul a dus la o creştere substanţială a capacităţii de memorare şi a

vitezei de prelucrare a datelor. Ţinând cont de aceşti doi parametrii, problemele rezolvate cu ajutorul

calculatorului pot fi clasificate în

! probleme care implică prelucrări reduse asupra unui volum mare de date"

! probleme care implică un volum mediu de prelucrări asupra unui volum mediu de date"

! probleme care implică un volum mare de prelucrări asupra unui volum mic de date"

#istemele de $estiune a bazelor de date reprezintă sisteme informatice specializate în stocarea şi

 prelucrarea unui volum mare de date, deci în rezolvarea problemelor de primul tip.

%r$anizarea datelor ocupă un loc important în proiectarea sistemelor informatice, de aceasta

depinzând eficienţa sistemului informatic. %r$anizarea datelor presupune

! definirea, structurarea, ordonarea şi $ruparea datelor în colecţii omo$ene de date "

! stabilirea le$ăturilor &relaţiilor' între date, între elementele unei colecţii de date,

respectiv între colecţii de date"

! reprezentarea datelor pe un suport informaţional prelucrabil intr!un sistem de calcul.

(e lân$ă cerinţele le$ate de timpul de acces la date, de spaţiul de memorie, or$anizarea datelor 

urmăreşte realizarea unicităţii datelor.

Concepte utilizate în organizarea datelor

Conceptele de bază introduse în literatura de specialitate o dată cu apariţia bazelor de date sunt

! entitate

! atribut

! valoare

)ceste trei concepte sunt le$ate între ele. (rin entitate se înţele$e un obiect concret sau abstract

reprezentat prin proprietăţile sale. %rice proprietate a unui obiect poate fi e*primată printr!o pereche de

tipuri atribut!valoare. (rin urmare, entităţile se pot e*prima printr!o mulţime de perechi.

+n e*emplu de entitate &persoană nume (opescu, vârsta -, adresa...'.

/ulţimea unor atribute se poate uneori asocia mai multor entităţi. )stfel atributele nume, vârstă

din e*emplul anterior pot caracteriza în $eneral orice persoană, deci atributul caracterizează nu doar o

entitate, ci poate caracteriza o clasă de entităţi numită uneori entitate $rup. Elementele unor entităţi $rup

cu aceleaşi atribute sunt de acelaşi tip, de aici denumirea de tip de entităţi pentru clase de entităţi.

 0oţiunea de atribut este cunoscută şi sub denumirea de câmp  sau caracteristică. )tributul este

caracterizat de natura valorii sale. )stfel, dacă de e*emplu valoarea sa este numerică, atributul are tipul

numeric.

1

8/18/2019 Budescu-Mihai2

2/3

+n alt concept este cel de dată. 2ata reprezintă un model de or$anizare a informaţiei. % dată

indivizibilă în raport cu informaţia pe care o reprezintă, dar şi în raport cu modul de prelucrare se numeşte

dată elementară. /ai multe date elementare pot forma o dată compusă. 2ata poate fi definită din punct de

vedere lo$ic prin identificator, atribut şi valoare. 2in punct de vedere fizic, datei îi corespunde o zonă de

memorie de o anumită mărime, situată la o adresă absolută.

Structuri de date

#tructurile de date sunt colecţii de date între care s!au stabilit o serie de relaţii care conduc la un

mecanism de selecţie şi identificare a componentelor. /ulţimea de date asociată structurii poate conţine

date de acelaşi tip sau de mai multe tipuri. 3ocalizarea componentelor structurii poate fi făcută fie prin

nume identificator, fie prin poziţia ocupată în structură. 2ac localizarea se face prin parcur$erea

componentelor aflate înaintea sa în ordinea specificată, atunci accesul este secvenţial. 2acă o componentă

 poate fi selectată fără a ţine seama de celelalte componente, atunci structura are un acces direct.

Componentele unei structuri de date pot fi simple sau chiar structuri de date. )supra unei structuri de date

 pot fi efectuate o mulţime de operaţii, cele mai importante fiind

! Crearea şi memorarea datelor în forma iniţiala pe suport ma$netic

! Consultarea &accesul' la componentele structurii în vederea prelucrării informaţiilor 

! )ctualizarea &schimbarea' structurii prin adău$area sau şter$erea unor elemente,

modificarea valorii unor elemente, modificarea relaţiilor dintre ele.

! #ortarea &aranjarea elementelor unei structuri după anumite criterii'

! 4entilarea &spar$erea structurii de date în două sau mai multe structuri'

! Copierea

5oate structurile de date care au aceeaşi structură şi sunt supuse aceloraşi operaţii, formează un

tip de structură de date.

NormalizareaCând proiectăm o bază de date, dorinţa noastră este de a reprezenta cât mai corecte informaţiile şisă diminuăm cât mai mult posibilitatea de a ajun$e la informaţii eronate &dacă nu putem elimina de totacest neajuns'. (entru a ajun$e la această performanţă, trebuie să folosim normalizarea. 2efiniţie

 0ormalizare % tehnică de $enerare a unor relaţii co proprietăţiile dorite, în scopul memorării corecte adatelor unei întreprinderi. (rocesul de normalizare prima dată a fost introdus de E. 6. Codd &178-'. 9niţials!au propul trei forme normale, numerotate de al unu la trei. /ai târziu s!a inclus încă o formă normală,numită :o;ce!Codd, după numele celor care l!au introdus &>06' şi forma normală &06' ! dar aceste se folosesc foarte rar. (rocesul denormalizare este o metodă formală de identificare a relaţiilor bazate pe chei primare &sau chei candidat încazul :C06' şi dependenţele funcţionale cu atributele asociate.

 0ormalizarea dă posibilitatea proiectantului bazei de date, pentru a efectua o seria de teste pe baza de date, toate aceste teste ducând la prevenirea posibilităţii de a apărea anomalii la actualizarea bazei

-

8/18/2019 Budescu-Mihai2

3/3

de date. (entru a ilustra procesul de normalizare, vom folosii e*emple din sistemul informatic )sociaciede locatari.

=