Bucuresti - Impartirea Pe Sectoare

6
„Locuiam la Sosea, in Sectorul Galben”, spune o batrana profesoara. „Eu stateam intr-un bloc de pe Calea Rahovei, in Raionul Lenin”, spune un fost strungar. Ambii pensionari. Ambii au prins transformarile Capitalei. Orice Capitala care se respecta este impartita in mai multe zone administrative, pentru o mai buna gestiune a treburilor orasenesti. Cum se face impartirea este alta problema. Se poate face ori bine, ori prost. Parisul este impartit in 20 de sectoare numite arondismente, dispuse intr-o spirala in sensul acelor de ceasornic. Londra este impartita in 32 de cartiere (boroughs), dintre care 12 + Centrul (City of London) formeaza Londra Interioara, iar restul de 20, Londra Exterioara. Madridul este impartit in 21 de districte, care contin diverse cartiere (barrios). Micul Paris a cunoscut mai multe transformari in ce priveste organizarea teritorial-administrativa. Cum s-a intamplat si in cazul strazilor, regimul politic a dictat intotdeauna cum sa fie organizata Capitala. Prima organizare mai bine conturata dateaza dinainte de 1800 si impartea Bucurestii in 5 plasi: Podul Mogosoaiei (actuala Calea Victoriei), Targul de Afara (Obor), Brosteni, Gorgani (zona Izvor, unde este si biserica Sf. Ilie Gorgani) si Targul (zona Unirii de azi). Dupa 1800, plasile devin asociate cu culori: albastru, galben, rosu, negru, verde. Pentru cei care nu stiau carte, schimbarea era binevenita, intrucat reuseau sa identifice mai bine zonele. Cu timpul, culoarea rosie a disparut, ramanand doar celelalte 4.

description

Bucuresti - Impartirea Pe Sectoare

Transcript of Bucuresti - Impartirea Pe Sectoare

Page 1: Bucuresti - Impartirea Pe Sectoare

„Locuiam la Sosea, in Sectorul Galben”, spune o batrana profesoara.„Eu stateam intr-un bloc de pe Calea Rahovei, in Raionul Lenin”, spune un fost strungar.Ambii pensionari. Ambii au prins transformarile Capitalei.

Orice Capitala care se respecta este impartita in mai multe zone administrative, pentru o mai buna gestiune a treburilor orasenesti. Cum se face impartirea este alta problema. Se poate face ori bine, ori prost.Parisul este impartit in 20 de sectoare numite arondismente, dispuse intr-o spirala in sensul acelor de ceasornic.Londra este impartita in 32 de cartiere (boroughs), dintre care 12 + Centrul (City of London) formeaza Londra Interioara, iar restul de 20, Londra Exterioara.Madridul este impartit in 21 de districte, care contin diverse cartiere (barrios).

Micul Paris a cunoscut mai multe transformari in ce priveste organizarea teritorial-administrativa. Cum s-a intamplat si in cazul strazilor, regimul politic a dictat intotdeauna cum sa fie organizata Capitala.

Prima organizare mai bine conturata dateaza dinainte de 1800 si impartea Bucurestii in 5 plasi: Podul Mogosoaiei (actuala Calea Victoriei), Targul de Afara (Obor), Brosteni, Gorgani (zona Izvor, unde este si biserica Sf. Ilie Gorgani) si Targul (zona Unirii de azi).

Dupa 1800, plasile devin asociate cu culori: albastru, galben, rosu, negru, verde. Pentru cei care nu stiau carte, schimbarea era binevenita, intrucat reuseau sa identifice mai bine zonele.Cu timpul, culoarea rosie a disparut, ramanand doar celelalte 4.

Bucurestiul, capitala Regatului Romaniei Odata cu proclamarea Regatului incepe si reorganizarea Bucurestilor din punct de vedere arhitectonic, edilitar-urbanistic si administrativ-teritorial. In perioada interbelica, Bucurestiul

Page 2: Bucuresti - Impartirea Pe Sectoare

era impartit in 4 sectoare, administrate de cate o primarie de sector. Sectoarele pastrau vechile culori din organizarea anterioara. Ele erau:

Sectorul I GalbenSectorul II Negru

Sectorul III AlbastruSectorul IV Verde

Primaria Sectorului IV Verde (in prezent PrimariaSectorului 1) din Bd. Banu Manta

De asemenea, existau si comune suburbane, care mai tarziu au fost incluse in oras.

„Proclamarea” Republicii Populare Romine la 30 decembrie 1947 a adus cu sine un alt val de schimbari, de data aceasta inspirate de „marea prietena de la Rasarit” – Uniunea Sovietica.Asadar, s-a trecut la impartirea Bucurestiului in raioane, in numar de 8, in 1950. Acestea erau:

1 – Raionul 30 Decembrie (ziua Republicii)2 – Raionul 1 Mai (ziua muncii)3 – Raionul 23 August (ziua nationala in perioada comunista)4 – Raionul Tudor Vladimirescu (a condus revolta de la 1821)5 – Raionul Nicolae Balcescu (om politic participant la revolutia de la 1848)6 – Raionul V. I. Lenin (primul lider al URSS)7 – Raionul 16 Februarie8 – Raionul Grivita Rosie (referire la grevele de la atelierele Grivita din 1933, manifestari soldate cu arestari in randul comunistilor instigatori)

Page 3: Bucuresti - Impartirea Pe Sectoare

Bucurestiul, capitala Republicii Populare Romine Fireste, zone precum Marele Voevod Mihai (titlu detinut de Regele Mihai I cat tatal sau, Carol al II-lea, a fost Rege), Principele Nicolae (fratele lui Carol al II-lea, fost Inalt Regent), sau Lupeasca au fost rapid redenumite. Lupeasca amintea de amanta Regelui Carol al II-lea, Elena Lupescu.

In 1965 a venit la conducerea tarii Nicolae Ceausescu, iar Romania a devenit Republica Socialista. Dupa aceasta schimbare, raioanele au disparut, fiind inlocuite de 8 sectoare. In 1979, numarul sectoarelor s-a redus la 6. Pe de alta parte, fostul judet Ilfov a devenit Sectorul Agricol Ilfov, o regiune cu statut neclar, un fel de “anexa” a Capitalei. Lucrurile s-au clarificat de-abia dupa 1989, cand Ilfov a redevenit judet de sine statator.

Page 4: Bucuresti - Impartirea Pe Sectoare

Bucurestiul in zilele noastre. In prezent, Bucurestiul pastreaza organizarea din 1979, cu o Primarie Generala si 6 Primarii de Sector. Impartirea nu este cea mai fericita, intrucat exista o parere generala ca ar trebui sa existe un sector special care sa se ocupe doar de centru. Pe configuratia actuala, acesta este divizat intre diversele sectoare.Foarte important de retinut: titulatura de „municipiu” nu a fost inventata de Ceausescu, cum cred multi. Bucurestiul e municipiu inca din perioada interbelica.

Primaria Generala a Capitalei (initial MinisterulLucrarilor Publice) din Bd. Regina Elisabeta