Bucure şti

Bucureşti

Dungeanu DanielaGula MihaelaHrab CarmenNechifor Magda

București este capitala României și, în același timp, cel mai mare oraș, centru industrial și comercial al țării.

http://ro.wikipedia.org/wiki/

Geografie şi istorie

Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

http://ro.wikipedia.org/wiki/

Bucureștiul se află în sud-estul României, între Ploiești la nord și Giurgiu la sud. Orașul se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.

Câmpia Bucureștiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în N-E și E până la Valea Pasărea, în S-E și S până la Câmpul Câlnăului și Lunca Argeș-Sabar, în S-V tot până la Lunca Argeș-Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu.

Așezare geografică și relieful

S4 S7 S8S5 S6 S9 S10 S11


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mișcării de înălțare a Carpaților și Subcarpaților și a intenselor aluvionări. În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess și depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. În acest timp râurile își prelungesc cursurile și își intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia.

Așezare geografică și reliefulGeografie şi istorie

Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

S4 S7 S8S5 S6 S9 S10 S11

Câmpia Bucureștiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, și 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Orașul propriu-zis se desfășoară între 58 m și 90 m altitudine. Peste 50% din suprafața sa se încadrează în intervalul hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu depășesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuată în jumătatea estică, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2.

Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) și văi (cu terase și lunci) care se succed de la nord către sud.


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

S4 S7 S8S5 S6 S9 S10 S11

Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul orașului, precum Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Și în centrul orașului există un lac, în Parcul Cișmigiu. Parcuri mari: Parcul Herăstrău și Grădina Botanică (cea mai mare din România și care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza, precum și multe parcuri mai mici și spații verzi amenajate de primăriile de sector.

Apele, flora și faunaGeografie şi istorie

Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

S4 S7 S8S5 S6 S9 S10 S11

Clima în capitală este specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice patru anotimpuri, iarnă, primăvară, vară și toamnă. Iernile în București sunt destul de blânde cu puține zăpezi și temperaturi relativ ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pâna la 40 de grade la umbră) și cu puține precipitații. Aceasta face ca diferențele de temperatură iarnă - vară să fie de până la 60 de grade.

ClimaGeografie şi istorie

Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

S4 S7 S8S5 S6 S9 S10 S11

Legenda spune că Bucureștiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, București a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșit de secol XIV.

Pe malurile Dâmboviței și ale Colentinei este atestată cultura paleolitică și neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunități în zonele Dudești, Lacul Tei și Bucureștii-Noi de astăzi.

IstorieGeografie şi istorie

Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

S4 S7 S8S5 S6 S9 S10 S11

Așezarea este atestată documentar la 21 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, prin care se întărește o moșie unor boieri. Cetatea Dâmboviței, cum mai apare în primii ani orașul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de la Târgșor la Giurgiu, în ultima așezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureștiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reședință domnească.


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

S4 S7 S8S5 S6 S9 S10 S11

Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului și până în anul 100 î. Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Vodă, Popești-Leordeni și Popești-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuințe după retragerea aureliană din 273 d. Hr. sunt atestate în secolele III - XIII, până în Evul Mediu.


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

S4 S7 S8S5 S6 S9 S10 S11

Galerie fotoGeografie şi istorie

Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

S4 S7 S8S5 S6 S9 S10 S11

Populație și economie Geografie şi istorie

Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

Principala sursă de poluare a Capitalei o reprezintă traficul rutier, responsabil pentru circa 70 la sută din impuritățile din aer.

Surse de poluare

S24 S27 S28S25 S26 S29 S30 31 S32


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

Bucureştenii inspiră zilnic resturile gazoase şi cancerigene emise de cele aproximativ peste 2,5 milioane de automobile din oraş.

Surse de poluare

S24 S27 S28S25 S26 S29 S30 31 S32


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

150.000 de mașini apar anual în București

infrastructura din capitală a fost proiectată pentru maximum 200.000 de mașini, acum sunt de 10 ori mai multe

la fiecare 500 de metri găsim o benzinărie, pe drumurile principale

în 1989 aveam 37 milioane mp de spațiu verde, acum mai avem sub 13 milioane

în 1.000 de kilometri de mers, o mașină consuma oxigenul necesar unui om pentru un an

Surse de poluare

http://stirileprotv.ro/stiri/social/bucuresti-capitala-europeana-a-aerului-poluat-ne-sufocam-ca-la-copsa-mica.html

Statistici alarmante despre Bucuresti

S24 S27 S28S25 S26 S29 S30 31 S32


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere


Centralele electrotermice, industria, şantierele de construcţie şi unele instalaţii de încălzire a locuinţelor particulare ocupă, în ordine, următoarele patru locuri ale clasamentului.

Surse de poluare

S24 S27 S28S25 S26 S29 S30 31 S32


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

Centralele electrotermice CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum şi cenuşă volantă.

Surse de poluare

S24 S27 S28S25 S26 S29 S30 31 S32


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

Şantiere de construcţie şi betoniere Deşi ponderea activităţilor de construcţii a scăzut foarte mult, aceste şantiere şi betoniere rămân surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

Surse de poluare

S24 S27 S28S25 S26 S29 S30 31 S32


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

http://www.youtube.com/watch?v=ohpnzLMCfSo

Surse difuze de combustie Numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, constituie o principală sursă de poluare a aerului; datorită combustiei incomplete se degajă noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele de locuinţe, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc.

Surse de poluare

S24 S27 S28S25 S26 S29 S30 31 S32


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

Combustia neautorizată, în aer liber, a unor deșeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deșeuri stradale, neîntretinerea salubrității domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale și a deșeurilor menajere reprezintă surse de poluare permanentă.

Surse de poluare

S24 S27 S28S25 S26 S29 S30 31 S32


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

Principalele zone de poluare din București

Surse de poluare

Nr.crt.

Zona SuprafațaExpusă(Km2)

PopulațiaExpusa(loc.)

Principalele procese poluante

1 Faur S.A. 6,0 50.000 Turnătorii și construcții

2 Dudesti 12,5 135.000 Produse chimice de sinteză, pesticide, raticide, pulberi de sticlărie, cauciucărie

3 Vitan 1,0 30.000 Turnătorie, procese combustie transporturi

4 Popești Leordeni

2,5 10.000 Combustie, transporturi

5 IMGB 1,0 35.000 Oțelărie electrică, turnătorii, combustie industrială, sudură etc.

6 Progresul 6,0 18.000 Construcții, betoniere, asfaltiere, combustii etc.

7 Militari 8,5 20.000 Metalurgie neferoasă, ceramică, construcții, transporturi

8 Baneasa 1,0 22.000 Turnătorie, metalurgie, transporturi

9 Pipera 2,0 15.000 Combustie industrială, industria lemnului

10 Obor 3,5 13.000 Mase plastice, pulberi textile, chimice, transporturi, combustie industrială, turnătorie

TOTAL 44,0 348.000 -

Sursa: baza de date A.R.P.M. București, 2004

S24 S27 S28S25 S26 S29 S30 31 S32


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/PRINCIPALELE-ZONE-DE-POLUARE-D73981.php

Surse de poluare

S24 S27 S28S25 S26 S29 S30 31 S32

Efectele nocive ale poluării asupra corpului umanGeografie şi istorie

Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere http://stirileprotv.ro/stiri/social/bucuresti-capitala-europeana-a-aerului-poluat-ne-sufocam-ca-la-copsa-mica.html


Metode de combatereGeografie şi istorie

Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere


Populaţie şi

economie

Surse de poluare

Metode de combatere

Bucure şti

Documents

Transcript of Bucure şti