TEODOR BIALF1NCONF. UNIV.

DocumenteBucovinene

Volumul V1745-1760

Cernauti 1939

Tiparul .Mitropolitul SiIvestru"

fropollei

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTEBUCOVINENE

DE

TEODOR BALANCONF. UNIV.

VOLUMUL V1745-1760

Editura Mitropoliei Bucovinei

CERNAUTI 1939

Tiparul Mitropolitul Silvestro`

www.dacoromanica.ro

I. P. S. S. Mitropolitulut Visarion al Bucovinei,gra& munificentei cdrula s'a tipdrit acest volum dedocumente, profundd recunotinta ,FI respectuos omagiupentru gestul de adevdrat mecen.

www.dacoromanica.ro

1.1745, Septemvrie 27.

loan Nicolai Mavrocordat Voevod intareste lui Miron Mutul,fiul lui Ionita Costin hatman, satul Sepintii, tinutul Cernautilor.

Io loan Nicolai Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Dat-am cartea domnii mele lui Miron Mutul sin lui lonitdCostin hatman sa fie volnic cu carte domnii mele a opri si astapani mosie sa anume Sepintii la tinutul Cernautilor dupdhotarnica ce zisa ca are, fiind ace mosie hotarata si stalpitasi nime peste hotarale sale sa nu intre cu inpresurare sau sae ceva de pe locul sau, lard de are cineva a raspunde, sa aibaa merge la ispravnicul tinutului si ispravnicul sa cerce pricinadupa scrisorile for si cum sa va cade cu dreptu sa hotarascapricina, iara." fara giudecata nime sa n'aiba a s atinge de mo-sie sa si nime sa nu ste Inpotriva cartii domnii mele.

Septemvrie 27, 7254.

Original, hartie,pecete mare rotunda, dela d-na Sofia Cos-tin din Sipenit. Vezi Si V. A. Urechia: Miron Costin I pag. 717.

Alto documente:1. 1742 : Partile de mosie ale lui Miron log., fiul

lui Costin hatman, si ale sotiei sale Ilina, fiica lui Ion Movild.Mosiile lui Miron Costin s'au impartit 'pe 3 frati:

1) Ion Costin hatman, fiul lui Miron Costin, a primit: sa-tul Saeuriceni (Suceava), Volcinet (Suceava), 1/8 Romanesti(Suceava), Lujenii si Sepintii (Cernauti), parte din Bahrinestisi din Corlatesti (Suceava).

2) Safta stolniceasa (Zosimova): Parte din Rugasesti.3) Tudosca spat. Zmucild: Godniscii (Cernauti) (Sa fie

vorba de Godinesti?).(Miron Costin: Opere complete ed. de V. A. Urechia, Bu-

curesti 1888, tip. Acad. Romane II 534).2. 1744 Aprilie 15: Sandul Tautul si Toader Sava comu-

nica starostelui de Cernauti ca au despartit $ipenitul, satul

www.dacoromanica.ro

-4Ilianei Mutoaie, de Dubovat (Vi'tencu A.: Vechi documentemoldovenesti, Cernauti 1925, pag. 21, nrl. XXIII).

2.1745, Octomvrie, 13.

loan Mavrocordat Voevod acorda lui Gavril Neculce dreptuls Ong pod peste Prut Tanga satul sau Boian.

Noi loan Nicolai Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Datam carte Domnii mele credincios boieriului nostru Du-lui Gavril Neculce vel medelnicer s fie volnic cu carte Domniimele a tine pod la Boean peste apa Prutului precum au tanutSi pans acum $i sasi ea venitul podului dupd obicein si nimisa nu ste inpotriva cartii Domnii mele.

Velet, 7254 Oct(omvrie) 13.proci log.

Copie, Arhivele Stat. Cernauti, Liber Relationum II 12.Alte documente:1. 1751, Aprilie 13: C-tin Mihai Cehan Racovita Voevod

confirms lui Ilie Neculce, fost III spatar, dreptul a tine podulpeste Prut in dreptul satului sau Boian (Copie, Ibidem pag. 13).

2. 1753, Julie 28: Matei Ghica Voevod, continut identic,(Copie, Ibidem pag. 14).

3. 1757, Mai 25: Scarlat Ghica Voevod, continut identic,de nime sal n'aiba nici o opreala sau invalueala" (Ibidempag. 11).

3.1745, Noemvrie 4.

Dumitrasco Bainschi, fost vataf de stolnicei, darueste nepo-tului sau Ion, fiul lui Serban Flondor medelnicer, mosia Bainte,

tinutul Sucevii.

Adica eu Dumitrasco Bainschi biv vatav de stolnicei facstire cu aceasta dieata." precum s sa stie ca am socotit ca inurma dupa vieata sami ramai pomenire si am dat danie a me

www.dacoromanica.ro

-5ocina si mosie sat intreg Baintii of tanut(tv1) Sucevii nepotuluimeu de sora lui Ion San med(elnicer) $arban Flondor care mo-sie Imi este dela tats meu sardari Vasale Bainschi ce sa tragedepe mo$u Oros hatmanu. Deci am dato danie ca sai He si luidela mine ocina Si mosie si lui si copiilor lui si nepotilor sistranepotillor lui in veci, sa sa traga pomenire den neam inneam si altul nimine sa nu sa amestece Si cu aceasta dieata dedanie sa aiba a stapani in veci neclatit nice odinioara, ear cinesar ispiti de ar straca aceasta dieata acela sa nu He ertat deDumnezau si de a lui maica si sa fit blastamat de 12 apostolisi de 318 sfinti oteti ce au fost in cetate Nichei si lacasu saifii cu Iuda in veci; si la aceasta am intarit cu iscalitura me sipentru mai adevarata credinta au mai iscalit si alti boeri caresau intamplat.

Let 7254 Noemvrie 4.Dumitrasco Bainschi biv vatay.Andrei Pot log biv vel sat(rar).Manole Zanfir vel cap(itan).Miron Gafenco vel stolnic.Aceasta dieata si danie am scriso eu cu zasa Du-le yarn-

lui Dumitrasco Bainschi dupa cum mau invatat si am si iscalitSandu Tiura.

Copie, Arhivele Stat. Cernauti, Liber Contractuum An-tiquorum II 366.

Despre satul Baintii exists putine documente. Urmatoa-rele au putut fi gasite:

1. 1598, Apr. 11: Marica Hasaneasa, fata Nastei, nepoataCristei, face, schimb de mosii, dand verii sale Elinca, fata Anei,a treia parte de Baintii.

(Ghibanescu Oh. Surete si izvoade IX 65).2. 1607, Mart. 10: Macri, vaduva rap. Macri armas, po-

seda a. mosia Baintii din tin. Sucevii.(Ghibanescu Gh.: Surete si izvoare IX 65).Ghibanescu ne informeaza ca e vorba de Nastea Ma-

cri, fiica Cristei (vezi tot aici IX pag. 84).Despre familia Bainschi vezi Arhiva genealogica (Sever

Zotta) Anul II, Iasi, 1913, pag. 84-93 si 110-122.

I.

www.dacoromanica.ro

64.

Iasi, 1746, Ianuarie 12.

Fostul mare medelnicer Gavril Neculce primeste ordin deladomn sa nu is dijma locului situat intre Boian Si ()stela, pen-tru care este conflict intre el $1 manastirea Putna, proprietara

satului Ostrita.

+ Noi loan Nicolae Voevoda bojiiu miiostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Scriem domniea mea la boeriul nostru Gavril Neculceabiv v?1 med(elnicer), facem stire dum(itale) ca :nice ne deaderajaloba parintii calugari dela svAnta manastirea Putna ca aioprit dumneata dijma locului celui de pricina intre Ostrita fors'intre Boianul dumitale, pentru care iata ca-ti poroncim dij-ma aceea card va fi depe locul acel de pricina toata sa steaneclatita, s nu to atingi a lua sau a rusei ceva pand nu s'a ho-taxa pricina, ca iata de primavara la sv(e)tai Gheorghi or vinihotarnicii cei randuiti acolo si dupa ce or hotara, atunce a cuia ramane locul acela va lua si dijma, aceasta scriem. Si cartedela maim calugarilor sa nu sa. ea.

U las, let 7254 Ghen. 12.III. log.

Original, hartie, pecete mica rosie, Arhivele mitropolielCernauti, fasc. 2 lit. E.

Sub Ostrita se inteleg astazi satele Mahala si Cotul Os-tritel. Satul Ostrita de astazi s'a chemat pe vremuri Cliscauti.Vezi doc. 1764 Ian. 13.

5.1746, April 8.

Vecinil din Campulungul Rusesc iii vand lazurile. Miron Ga-fenco este trimis la fata locului ca s cerceteze.

loan Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli moldayscoi.Scrie Domniea me la boearul nostru Miron Gafenco stolnic,vornic de Campulung Rusasc, it facem stire ca Domniea mene spus einstiti si credinciosi boeri nostri Du-lui Sandal Sturze

www.dacoromanica.ro

-7v el logofet si Taader Paladi visternic $i all razes ce au partide mosie in Campulungu si in Putila si in Rdstoace si in VII-nita cumca de o sama de vreme sau invatat oamenii ce santvecini awl infra cele sate des vandu lazurile dela o parteunor stapani la alt oameni a altui stapan unii dela altii si cuaceasta pricing. unii den stapani ramaind fail de lazuri si ii samicsuriaza mosiele, pentru care lucru Domniea me am s000titca nu este cu cale a vinde tarani mosiea stapaneasca ce eatacat scriem sa." caut sa inbli pe taate lazurile aceste si sa eaisama pentru tote lazurile si mice laz vei afla vandut den ve-cinii unui stapan la vecini altui stapan, tote acele lazuri sa leeai dela mams cumparatorilor si sa le dai la mains stapanuluia cui va fi parte de mosie, ears cumparatorii sas ea ce ar fidat dela vanzatori si Domniea me inainte it poroncesc sa ledai tuturor poronca, nime din tarani s nu mai vanza.iara care nar intalege pe unii ca aceea sai cerci. Aceasta itscriem.

Let 7254 April 8.

Copie, Arh. Stat. Cernauti, Liber Relationum III 195.Despre Campulungul Rusesc ne dau relatiile raspunsurile

date la ponturile generalului rus Elem:1769: Campulungul rusesc este tot din tanutul Cernau-

tului se megieseste de o parte cu Tara Lesasca, iar de altsparte cu Tara Ungureasca si hotarul despre Tara Lesasca esteparaul ce se numeste Cirimusul Negru, insa Lesii de o salmide vreme s'au intins cu stapanirea in jos, pan la CirimusulAlbu, si au cuprins 1a stapanire cu impresurare vr'o catevasate de a Moldovii intre aceste clod parae, cum si Ungurii tre-cand preste hotarele vechi s'au intins cu stapanirea in muntiiMoldovii, la Suceava, la Neamt, la Bacau, la Putna, care tanu-turi se megiesesc cu Tara Ungureasca si aceasta impresurarece se face in locul Moldovii despre Lesi si despre Unguri (cums'au zis) se dovedeste din hrisoavele vechi manastiresti si boe-resti, din care sant stiute hotarele tarii despre acele parti.dica vornic la Campulungul rusesc.

(Arhiva romaneasca (Cogalniceanu) I pag. 142).In valea Ceremusului se gasesc si alte sate. Pub licam ur-

matoarele documente despre ele:1. 1711, Febr. 9: Isaia Nacul, egumenul mandstirii Ho-

mor, face zapis la mana nepotului sau Dumitras Macrei, pitar,precum i-a dat danie intre altele a patra parte de Milie, tin.Cernauti, cu vecinii. Aceasta parte de sat fusese zalojita deIlie Dragutescul, cumnatul lui Isaia Nacul, fratelui sat' Dumi-

lazuri,

Ba-

www.dacoromanica.ro

8trasco paharnic drept 90 lei. Neputand intoarce banii, IsaiaNacul a platit suma si a luat partea de mosie.

(Arhivele Statului Bucuresti, Condica Asachi No. 261,pag. 342).

2.1724: Se scrie carte vornicului Gavril ca satrariul (Con-stantin) Parvul are un sat la Cernauti pe Ceremus 5i oameniiau fugit din acel sat neavand dreptate. S caute ca oameniicestia s nu aiba. strambatate.

(Acad. Romans. Docum. 212/CLXXXV).Satul satrarului Parvul a fost Calinestii, tin. Cernauti,

vezi volumul IV, pag. 196--7.3. 1740, Febr. 5: Grigore Ghica Voevod pentru vecinii din

jumatate Campulungul Rusesc, 1/4 Putila Si 1/12 Rastoace, tin.Cernauti, care mosii sent ale lui Sandul Sturza vel logofat siToader Paladie vel visternic, cumparatura si danie dela neamullor Safta, fata Predii (Paladie) stolnicul, si pand acum birul lora fost tot cu Campulungul. Jeluind oamenii ca au multe calcarisi nedreptati decatra vornicul lor, acesti boieri cer sa li se deo-sebeasca vecinii depe acele mosii cu osabit birul lor, ca s is-tovasca du-lor la Camara si vornicii de acolo sa nu se mai a-mestece. Dar ca deosebeasca numai pe vecinii lor, nu vafi cu folos numai toate satele Campulungului rusesc si vorni-ciea de acolo au socotit s -au dat-o asupra du-lor-sale pe cinevor socoti sa pue vorneci, sa poarte de grija "oamenilor si totbirul lor si berbecii cei obicinuiti ce-i dau pentru gostina lor dila du-lor, stiea domniia si toate dajdile lor la vreame, du-lor ss istovasca la camara gospod si stapanii satelor sa aibaa-s lua numai venitul obicinuit dela vecinii lor, iara cu altssuparare pintre oameni sa nu inble". Deci de acum inainteboierii Sturzea si Paladie sa poarte de grija si pe cine vor so-coti sa pue vornic si birul a tot Campulungul rusescu la vre-me s istovasca du-lor la camara gospod. Si starostii de Cer-nauti intru nimica sa nu-i amestece.

(Arhivele Statului Bucuresti, Condica Asachi, No. 261,pag. 341).

6.1746, Iulie 4.

Se face schimb de mosii: Gavril Neculce d satul Prilipce,tinutul Cernauti, si primeste dela Manole Varlaam targovet

de Botosani o parte de Sinehau, acelas tinut.

(Tradus in romaneste dupd o copie germand).

Eu Gavril Niculcea biv vel medelnicer fac stire cu acestzapis al meu dat in manile lui Manole Varlaam targovet de

sa-i

sa-i

www.dacoromanica.ro

-9Botosani, precum din bung voia noastra am facut tocmala sischimbul cu satele noastre, anume: eu Gavril Niculcea dau luiManole Varlaam intreg satul Prilipce, tinutul Cernauti, laNistru, basting dela parintii mei, hotarit si inzestrat cu semnehotare de parintele meu si de mine cu toti vecinii ce se aflain el, cu hotarul despre Chiselau cu drumul mare si cu mucheadealului, iar du-lui Manole Varlaam da lui Gavriil Niculceapentru acel sat al du-sale doua parti din satin Seniheiu, ce leare dela socrul sau luon Bere si jumatate din a cincea partea satului intreg, care jumatate o cumparase Iuon Bere delaluon Grierosu, iar Grierosu o primise danie dela Toader Tintasi schimband zapisele de cumparatura, de danie si marturiilehotarnice am dat unul a'ltuia aceasta tocmala si schimb in fatadu-sale Sandul Sturza mare logofat ca sa stapaneasca in pacefiecare mosia sa, iar daca rudele lui Manole sau razesii dinSenihau s'ar scula impotriva tylea cerand partile mele, du-luiManole sa le desbata si pentru mai mare credinta am iscalit.

4 Iu lie 7254.Gavril Niculcea biv vel medelnicer.Sturza vel logofat. luon Niculcea spatar, Lupul biv vel

stolnic martor, Nicolae Paladii III logofat, Alexandra Niculceabiv II paharnic.

Arhivele Statului Cernauti, pachetul Prelipce si LiberGranicialium VII 486-7, unde se gaseste copia germana. Tex-tul german publicat la Wickenhauser: Die deutschen Siedlun-gen in der Bukowina, tomul I pag. 110.

Alt document despre satul Prelipce:1762, Aug. 5: Grigori loan Calimah Voevod pentru niste

Nemti straini veniti din regiunea Breslau cari s'au asezat intinutul Cernauti pe timpul lui loan Calimah Voevod (1758-1761). Li se intaresc privilegiile. fiecare om cu casa va plati pean 10 lei, repartizati in 4 sferturi, de siert cate 2 lei Si 60 baninot si 5 parale rasura; sa nu amestece sateni intre ei. Desetinade albine si gostina de porci vor da boiereste ca boierii anumedin 10 bucati 1 leu bani vechi; gostina de of vor da cate 3parale noua gostinarilor de straini. Pentru vite mari ca boi,vaci, cai si iepe nu vor da bir, ci numai aceia cari fac negot cuele, cari vor plati vama dupd obicei. conduca si jut-dece vornicul for ales de Pentru moarte de om vor fi jude4cati la divan. Altul sa nu-i globeasca. Daca an cearta cu oame-nii de tars se vor adresa vornicului lor, starostelui sau vor mer-ge la divan. Sa-si faca biserica, sa." tie preoti Si invatatori. Iar

Sa-i sa -iei.

www.dacoromanica.ro

10

unde se vor aseza sa se inteleaga cu stdpanul mosiei. Sd fievolnici a-si eumpara si mosie. Sa nu li se is cai de olac. Cineva mai veni din straini sa aiba seuteald de bir pe 3 luni. Dupaaceasta sa pldteased.

(Din Wickenhauser: Die deutschen Siedlungen in derBukowina, vol. I pa g. 110-114).

7.

Cernauti, 1746, August 3.

Se face schimb de mosii: Gligorie Diacon d'a" a 1/8 parte de Ple-5enita tinutul Cernauti, si primeste dela lonitA Strasca a 116

parte de cabesti, acelas tinut.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Adeed eu Gligorie Deacon de Plesenita, nepotul lui On-ciul de Zamostie, strdnepotul lui lonasco Isar am dat zapisulmeu in manile lui lonita Strdsca paharnic, ca sa se stie ca amfacut schimb dandu-i a opta parte de Plesenita la pdraul Brus-nita, tinutul Cernauti, care parte e despre Zeleneu, cu vad demoard pe acea parte, pentru a sesa parte de Cdbesti, asiiditein tinutul Cernauti, care parte de Plesenita imi este dreaptdocind dela mosul men Ionaseo Isar si sa-i fie acea a opta partedreaptd acing si schimb lui, jupanesii sale, copiilor, nepotilor sistranepotilor sal neschimbat in veci, si nime din fiii, gineriimei si din rudele mele sa nu rdstoarne acest schimb fiind dreap-ta mea ocina si sa stdpaneased in pace Ionita Strasca aceaparte cu toate veniturile din vatra satului, din camp, din pd-dure si din toate locurile acelei pa'rti si la aceasta toemald aulost fata boierii, mazilii, fiii de mazil si alti oameni buni sipentru mai mare zredinta am iscalit.

Cernduti, 3 August 7254.Gligorie Deacon.Laurenti staroste de Cernduti, Buzild fost mare jitnicer,

Gavril Neculce fost mare medelnicer, Gavril Motoc, Hie Motoc,Sandal nutlet, Stroescu comis, Gheorghe Pdrvu mare cdpitan,Gavril Volcinschi, Constantin Brand, Gheorghe Mitescul, Va-sile Cracalia, Ursachi Isar, Grigori Cracalie, Serban Flondor

www.dacoromanica.ro

11

medelnicer, Vasile Draghinici, Vasile Dumici capitan, Constan-tin lands, Miron Gafenco fost II stolnic.

Eu diacul Paladie am scris cu zisa lor.

Din Arhivele Statului Cernauti, pachetul Plesenita. undese afla copia germana.

Acest document se afla si in urmatoarea redactiune:1746, Aug. 3: Ionia Strasca paharnic da molitvii sale

parintelui Grigori, nepot Onciului ot Zamoste din 1/2 a 1/2 parte,partea de mijloc, din Cabesti si primeste din /12 a 1/4 parte, decidin tot satul a Vs parte, partea de jos, din Plesenita pe apaBrusnitii. Partea de Cabesti ii este dela stramosul sau Onciulfost staroste. (Copie, proprietatea noastra).

Alte documente:1. 1755, Julie 7, Iasi: Matei Ghica Voevod face stire, ca a

venit Ionita Strasca pah. mazil ot Cernauti si a aratat un zapisdin 7254/1746 Aug 3 dela un Grigorie Diaconul care se cheamadin calugarie Ghervasie incredintat de Lorint staroste Cer-nauti, Gavril Neculce biv vel med., Vasila Buzila vel jitn. Gni-goras Stroescul comis, Gh. Parvul vel capitan, Serban Flondormazil, Miron Gafenco biv ftori stolnic, Sandul Tautul mazil,Ursachi Isar capitan, Ilie Motoc mazil, Gavril Motoc, GavrilVolcinschi, C-tin Braha, Grigoras Cracalie, Gh. Mitescul, Va-silie Draghinici, Vasile capitan de barani, C-tin lands capitan,Paladi zet Onciului diac, zicand in zapis, precum Grigore Dia-con a facut schimb cu Ionita Strasca pah. dandu-i driapta samosie din Plesinita, tin. Cernauti, pe apa Brusnitii, din 1/2 apatra parte partea de jos despre Zeleneu, deci din tot satul a1/2 parte, iar Ionita Strasca pah. i-a dat lui Grigorie Diaconulpartea lui de mosie din Cabesti, tin Cernauti, din 1/2 a 1/2 parte.A mai aratat alt zapis de marturie din 7258/1750 Mai 13 delaIonia Talpa nepot de fata lui C-tin Paunel, cu iscalitura luisi a boierului Iordachi Cantacuzino biv vel log., Sandul Sturzabiv vel log., Ion Sturza ye! spatar, Simion Chesco uricar scriindca Ionita Talpa a facut schimb cu Ionita Strasca pah. dandu-imosia sa de basting din Plesinita, pe apa Brusnitii, tin. Cer-nauti, din 1/2 a 1/4 parte iar Ionia Strasca i-au dat un tigananume Chirica sin Ursului si at Ilenii si 40 lei bani gata. A maiaratat Strasca un zapis dela Ghervasie calugarul si ginereleacestuia Ion Barbierul, iscalit de Vasilie Crupenschi starosteleCernauti, Velicioo Onciul mazil, Vasilie capitan de barani, Pa-lad zet Onciului diacon ot Cernauti, din anul 7261/1752 Noem-vrie 30, precum Strasca pe locurile din Plesinita si-a facut casa,biserica si moara. Alt zapis din anul 7262/1753 Noemvrie 5dela Ghervasie calugar, precum i-a vandut lui Strasca si unpomat in Plesinita drept 5 lei. Domnul intareste.

Copie romaneasca, Arh. Stat. Cernauti, Liber RelationumIV 30-32.

www.dacoromanica.ro

12

2. Ford data, Ger/OWL Ursachi, fiul popii Iuon de Ber-besti, nepotul de flied al lui Diacon Gligorie, zis in calugarieGhervasie, vinde pentru 400 lei partea sa de Plesenita, tin.Cernauti, lui Ionia Strasca biv vel capitan si fiului acestuiaVasilie Strasca fost II pah., anume a 1/3 parte din jumatate.Aceasta parte Diacon Gligorie zis Ghervasie o daduse fiiceisale Catarina, cas. cu popa Iuon de Berbesti si o mostenise delastramosul sau Ionasco Isar. Semneaza I. a.: Mihalachi secretar,Alexandru Ilschi, Damian Holban, Iuon Barbier, ginerele luiDiacon Gligorie de Cabesti, Sanda sotia lui Iuon Barbier, fiicalui Diacon Gligorie. A scris Stefan Balanel logofat.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium IX 10-11). Des-pre Pleseniita vezi doc. din 1750 Mai 3.

8.1746, Septemvrie 4.

Anita Perjul daruete fratelui ei Gheorghi partea ei de mo5iedin Vascauti tinutul Sucevii, si Verbauti, tinutul Cernauti.

Adica eu Anita sora lui Gligoras Si a lui Gheorghie si a luiCostantin capitan, ficiori lui Necnlai Perjului, cunoscand eiiAnita, sfarsitul vieti mele am socotit pentru cele ce avem fra-teste dela parinti nostri mosii si vecini si tigani si alta ce sarmai afla din toata aceasta parte me ce mi sai alege din fratimam dat cu toate aceste ce sar alege fratine meu lui Gheorghieca sa le stapaniasca, iard alti frati sa naiba triaba, nici nepoti,caci la toata neputinta me mau cautat, iara dupd moarte meaInca s ma grijasca. Deci and am facut aceasta diiata au fostduhovnicul mien preotul Niculae fata, Si frate meu Gheorghiesi badea Condorat si badea Petrasco, frate badelui Condrat siToader capitan Axapan (?) I,upul copil in casa Si alti boeriSi oameni buni, care mai gios sau iscalit. lard cine din froti saudin nepoti sar scula ca sa strice aceasta dreapta diiata a me,caci ca si toata cheltuiala ceau cerut cumnata mea Maria fa-meea fratine meu lui Costantin Perjul, tot frate meu Gheorghieau platito in trii randuri ce sau giudecat intrun rand 120 lei siintrun rand 20 lei cheltuiala si intrun rand 60 lei zicand ca anfi luoat venitul dipe mosii si toate aceste liau platit f rate meuGheorghie fail de cheltuiala cea fi cheltuit el. Deci pentruaceasta dreapta diiata cine sa scula ca sa strice sa fie blastamat

si

www.dacoromanica.ro

13

de domnul dumnezeu $i de maica precista si de 12 apostoli side 318 oteti dela Nechiea, herul, petrile, lemnile sa putrezeasch,iara trupurile for sa ste intregi si pentru credinth miam pusdegetul.

7255, Septemvrie 4.Eu Anita fata Nicolai Perju lui. Erei Nicolai, Condurat

martor, tamplandumh fath Septe(mvrie) in 3, Petrasco Perjul.Si eu Toader Aciupanu(!) mazil. Eu Nicolae dascal of StefiNicolai am scris cu zisa Anitii.

Copie, Arh. Stat. Cernhuti, Liber Instrumentorum II, 12.

9.1746, Septemvrie 15.

Tolana, vacluva lui Solomon Botez satrar, vinde lui LupulBale satul $cheia de Tanga targul Sucevii.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Adeca eu Tolana, vaduva rapousatului Solomon Botezlost mare satrar, cu fiul meu luon $i cu fiica mea Paraschiva,iupanease lui Gavrilas Niculcea fost mare medelnicer, care alost stearpa am dat adevarat zapisul nostru la mana du-saleLupul Bals fost mare ban, precum not de nime siliti nici asupritici de bung voia noastra ne-am inteles, filnd datori negustorilor,$i am vandut a noastra dreapta ocina $i mosie anume intregsatul $cheia, tinutul Sucevii, pentru 1000 lei, cu un vad demoara pe apa Sucevii $i ett o moara, cu fanate, cu un vad demoara pe paraul satului $cheia si hotarul se intalneste pe dinsus cu targul Sucevii $i merge laugh manastirea St. Ilie pang.unde sunt semnele de hotar, spre miazazi prin camp pang laAotarul Stroiestilor, mai sus se intalneste cu hotarul Bunintilorsi peste apa Sucevii pans la mosia manastirii Dragomirna si seintalneste si cu Volcanesti, unde a curs din vechime apa Suceviidupa vechile hotare cum le-au stapanit parintii $i mosii nostrisi acest sat intreg $cheia cu moara pe apa Sucevii si cu vecini,dupa cum s'a zis mai sus, am vandut din a noastra buns voiedu-sale Lupul Bals biv vel ban pentru 1000 lei, dandu-i toate

www.dacoromanica.ro

14

dresele vechi despre aces sat $cheia, care sat i-a venit rap. meusot Solomon Botez satrar dela mosul sau Nicolae Mogi ilde fostmare paharnic ei dela rude sa stearpa Vasile Ropceanul sifratele lui Sandul Ropceanul ca sa-I fie lui, copiilor, nepotilor$i stranepotilor 'lui dreapta dna si mosie in veci si sa -si is siispisoc de intaritura si nime sa nu se amestece rugand toaterudele mele si nevoind nimeni a o cumpara, si fiica mea Paras-chiva sa nu se amestece pentru mori sau alte lucruri, vanzlindmosia in fata ei din a noastra buns voie el platindu-ne cumpa-ratorul toti banii car eu voiu cauta zapisul de danie al lui Rop-ceanul si alte zapise, car daca ar fi pierdute, toate cate s'argasi sa n'aiba putere fiind obligata a i le da toate, si la aceastatocmala an fost boieri mari si mici cari au iscalit si pentru maimare credinta am iscalit impreund cu copiii mei si am puspecetea.

15 Septemvrie 7255.T of ana satraroaia am vandut impreund cu copiii mei.luon Botez, fiul lui Solomon lost mare satrar.Paraschiva medelniceroaia.lordachi Bals ban, lordachi paharnic, Constantin Canta-

cuzino paharnic, Mihalachi biv vel sulger, lordachi biv vel pitar,Constantin Bale, Petru Chesco fost yaw, Toader Buhuspostelnic.

Arhivele Statului Cernauti, Pachetul $cheia, Si Liber Gra-nicialium III, pag. 60-65, unde se gaseete copia germana. Senoteaza aici, ca suma de lei 1000" este trecuta in documentde o mans straina. Traducerea rom. publicata de not in CodrulCosminului IIIII, 1925-26, pag. 617-618.

Alte documente:1. 1754, Aprilie 2: Matei Ghica VV. trimite pe boierii Dinul

Cantacuzino biv vel pah., Pascal biv vel medeln., ispravniciitinutului Suceava, Badilita fost vornic de Suceava, ca sa hold-rased satin $cheia al lui Lupul Bale biv vel ban. Vor lua defiecare piatra de hotar 1 galban pentru marele logbfat, si -sivor lua dupd obiceiu si pentru munca for (Ibidem, Liber Gran.III, pag. 65-67).

2. 1754, Noemvrie 30: Hotarnica satului $cheia, s'au che-mat multi oameni batrani si megiesi. La rasarit dela apa Su-cevii, cursul cel vechiu, unde e un iteiu cu buor, cu apa in susDana la o poiana, peste apa Sucevii grin lunca catra asfintitdeasupra gurei paraului Bunintilor, la un deal surpat, paraulBunintilor in sus pana la gura unui parau ce vine dela poiana

www.dacoromanica.ro

15lui Dalai si se varsa in paraul Lomnitei, prin padure la o mo-vila la carsma lui Mogaldea, peste paraie, la helesteul Zgarceila drumul Mivovenilor tot spre apus tai lantana putreda, ladrumul Sasciorului, peste drumul Campulungului pang la ho-tarul dela St. Ilie. S'au pus multe pietre de hotar (Ibidem, LiberUranic. III, pag. 69-75).

3. 1798, Septemvrie 2: Alexandru Calimah VV. BoierulConstantin Bats lost mare vornic da ginerului sau IordachiRosat vel visternic mosia Scheia. Domnul intareste dania.

(Gopie, Arhivele Stat. Cernauti, Liber Rellationum III,pag. 297-298).

Satul Volcanesti a disparut.

10. .Iasi, 1746, Octomvrie 5.

Vecinii din StAnesti, tinutul Cernauti, nedand dijma pe 4ani sunt tinuti s'o dea pentru trecut *i in viitor.

Noi loan Nicolae Voevod bojiiu milostiiu gospodarzemli moldayscoi.

Credincios boeariului' nostru durrmealui Lorenti staros-tele de Cernauti it facem stire ca viind aice acesti mazili Ur-sache Isariu si Sandal Brdnzanul si Toader Golan si NeculaiLicperdu salti Irati a for razeasii de Skinesti dela tinutul Cer-nautilor aratara marturie dumilor sale jicniceriului Vasilie Bu-zild s'alui Gheorghe Peirvul capitanul de Cotmani scriind cafacand jaloba acesti mazili pentru oamenii tarani ce traescucu case pe hotarul Stanestilor precum ca nau dela dansii nicio slujba si ca nu numai ca nu liar fi slujind ce si ocarascu pestapani, iau chemat acei boeri lath" pe mojici si au luat samasi dupd carti domnesti si ravaselele starostesti ce liau aratatacesti mazili de supunere acelor mojici ce sed pe locul mazi-lilor si mojicii nau vrut s s mai piece ascultarii, liau facutdreptate jicniceriul Vasili si cu Parvul alegandule mojicilorca sa de stapanilor mosii pentru 4 ani ce sau aflat trecuti cate20 male care fac 2 lei de om pe patru ani trecuti, iara de anulacesta care sau inceput dela Martie liau hotarat sa aiba iarasa da cate 2 lei de om pe an de care sau facut si izvod cu

dumilor sale insemnand anume cine cat bani sant sa decare marturie Si izvod Iii vide dumnata si vii intalege pre largucare socotiala ni sau parut si noaa ca este cu dreptate dispre

isca-liturile

www.dacoromanica.ro

16

amandoaa partile si dreptu aceea iata cat poroncim vazindcarte domnii mele sa cauti ss randuesti ficiori sa le pliniascabanii de acei patru ani trecuti si pentru anul acesta ce sau in-ceput dela Martie cum si pentru alti ani viitori, ss dai poroncacu tarie taranilor de Stanesti on acei bani cate 2 lei pe an sde stapanilor on carei nor pute sa de bani sa mearga sa leslujasca dupil hotarare si carei vor munci s fie platiti cumunca for de acei cate doi lei pe an si pe aceasta socotialasai supui dumnata ca s faca urmare si s nu ne mai vie ja-loba. Aceasta poroncim.

U Ias. let 7255 Oct(omvrie) 5.logofTanasa logofat de taina.

Alte documente cu privire la satul Stanesti, tinutul Cer-nauti:

I. 1596 Aprilie 9: Au venit inaintea lui Irimie MoghilaVV. Dram Jadovanul vatav of Jadova, Ion Ticse de acolo,Dragsan, Luca si Grigori de acolo si au permis lui Vasiliediac de Ca linesti sa-si is and la moara sa din paraul Brusnitiidin satul for Stanesti pang la hotarul Calinestilor. (Arh. Stat.Cernauti, Liber Contractuum novorum IX pag. 107, regest inlimba romans).

2. Inceputul secol. XVII: Ion Ticse visternicul vinde luiGrama sulger dela Calinesti pentru 31 taleri partea sa dinStanesti cats se va alege. (Arh. Stat. Cernauti, Liber contrac-Mum novorum IX pag. 109, regest in limba romans).

3. 1612 Mai 1: Coste Jadovanul din Cuciur vinde parteasa de Stanesti cu vecinul Ion cu feciorii sai pentru 30 talerilui Grama starostele de Cernauti. Semneaza Ionasco diac, Misail vornic de Dorohoi si soltuzul de Cernauti cu 12 pargari(Arh. Stat. Cernauti, Liber Contractuum novorum IX pag. 108,regest in limba romans).

4. 1617, April 20: Ilinca Iloae si ficiorul ei Nicolae vandpartea for de Stanesti, ce o au dela moasa for Borodcoaie,cats se va alege partea lor, lui Grama fost staroste pt. 50 ta-leri. (Arh. Stat. Cernauti, Ibidem pag. 109, regest in limbaromans).

5. Fcldi an: Nasta, fata lui Andronic, vinde partea ei deStanesti lui Dumitrasco, fiul Costii (Jadovanul?), pentru 20lei batuti. (Ibidem pag. 109, regest in ' romans).

6. 1619 Septemvrie 17: Gaspar Voda intareste fiilor luiVasilie Grama fost sulger anume Isar diac, Gavril, Toader, fii-celor Gaftona, Godronia si Tudora partea de Stanesti a pa-rintelui for cumparata dela Ilinca Iloaie si feciorul ei Nicolae.(Ibidem pag. 110, regest in limba romans).

www.dacoromanica.ro

17

In doc. noastre vol. I pag. 171 este mentionat Iloaie deVolcinet, pe care it credeam barbat. Daca e identic cu IlincaIloae, atunci avem in fata noastra pe Ilinca Starcea, casatoritacu Ilea de Volcinet, asa dara pe Ilinca Iloaie. Despre Ilea deVolcinet vezi vol. II pag. 138 Si Arhiva genealogica II, 1913pag. 90.

11.Stanesti, 1746, Octomvrie 30.

Incercarea nereusita de a aplana cearta ivita intre Vladesti,Goenesti $1 Ursache Isar pentru ImpArtala mosiei Stanesti,

tinutul Cernauti.

Milostive si luminate Domne, sa fii Marie Ta s(a)n(a)tos.Cu plecata scrisore noastra facem stire Marii Ta(le) ca

niau adus Ion Vlad pisariu'l cu f rate sau Andronachi Vlad o lu-minata carte a Marii Tale intru care ne poronceste Marie Tasa mergim la sat la, Stiinesti ce este pe paraul Brusnitii in ti-nutul Cenfautilor si pe marturie de giudecata ce au avut Via"-destii cu Ursachi Isar capitan si cu alti razesi de Stanestiinnainle Dumilor sale Loronti, starostele de Cernauti si VasileBuzila biv veil jitnicer sa impartim si sa hotaram satul Sta-nesti in trei parti: o parte sa dam Vladestilor cu niamul forsi o parte Isaresti lor cu Goenesti si la alti, si alta parte lui Si-mion Mintici cu preutul Costantin Semaca cu niamurile forca sa tie fieste cari cu niamurile sale in stalpul sau pe scrisorice or arata si pe luminata poronca Marii Tale am mersu, amchemat innainte noastra pe toti ra'zesii cari sau tamplatu anu-me: Ursachi Isar capitan si Stefan Capse si Toader Arbure caritrag parte Costii de Lucavat si Nacul Goian cu Irate sau IonGoian capitan ficiorii lui Ghiorghita Goian si To ... ficiorul luiGavril Golan si Ghiorghita Veriha diaconul si Ghiorghita sanCostantin care acesti trag din parte Gramii si learn aratat po-ronca Marii Tale si learn zis sa mama sa ne arete marginelehotarului Stanestilor de catra toate partile si apoi sa masuramtot locul Stanestilor si sa impartim si sa le hotaram pe poroncaMani Tale. Iar Nacul Goian cu Irate sail Ion Goian capitan auraspunsu cumcd ei la giudecata acelor boeri de mai sus scrisinau fost nici sa tin de acea giudecata, asajdere si Ursachi IsarT. Balan, Documente bucovinene, V 2

www.dacoromanica.ro

18

capitan din preuna cu alti razesi din parte sa si ei Inca auraspunsu zicand ca de osabit de cumparaturi ce au dipe mosiifor ar fi mai avand mosie si de basting, a treia partea de satde Stanesti parte din gios decatra Calinesti dipe stramosulfor Vasilie Grama si dipe mosul for Coste de Lacavdt careparte o numasc ei Lucavatul si tot aceasta a treia parte dingios tragando si Vladestii de zic ca este a for mosie de bastingdipe mosii lor, au fost marsu Isar capitan cu alti razesi dinpartea sa de au jeluit pe Vladesti Marii Sale lui Ion Voda siaducand carte la Domnealor Loronti starostele de Cernauti sirapausatul Vasile Buzila jitnicer ca sa is sama cu Vladestii sistand ei fata inainte acelor boeri zic ca nar fi vrut sa be facadreptate ce au dat in stapanire Vladestilor area a treia partede sat parte din gios si an raspunsu cu totii ca nu sa tin dearea, giudecata nici primescu sa hotarasca pan nu sor mai in-treba si la luminat Divanul Marii Tale ou Vladestii si cu alteniamuri a for si Intrebandui noi de or fi mai avand nescarevadrese care ar fi scriind si pe mosie ce zice ,ca au basting dipemosii for Grama si Coste si nu le ar fi !aratat in giudecata ace-lor boeri de mai sus scrisi s be arete acmu la noi si sa le luamsama ca doard om pute astazi si sa be hotaram partite pe po-ronca Mani Tale si nu niau mai aratat nici o scrisoare si auraspunsu ca de si mai au mers(a) arata la luminat DivanulMarii Tale si ase sau pus zi ca Vladestii inainte noastra deastazi Oc(tomvrie) 30 pan in 15 zile a lui Noe(mvrie) sa saafle cu totii la luminat Divanul Marii Tale zicand ca or mailua cu sine si pe altii din razesi for cu scrisori ce or mai afla sila ceea, asijdere si o carte ce dedera sama CA este la Bran-zanul facuta pe inpartala Gramoei pe urma unui ispisoc delaVasilie Voda si viind ei de fata inainte Marii Tale, Marie Tavei giude(oa) pecum a fi mila Marii Tale.

Stanesti, let 7255 Octomvrie 30.Robii Marii TaleManole Zanfir capitan.Miron Gafenco biv stolnic.

Copie romaneasca, Arhivele Statului Cernauti, pachetulStanesti, tinutul Cernauti.

Alt document:1753, Aug. 3: Matei Ghica VV. Ion Vlad diac si fratele

sau Andrunachi Vlad si nepotul for Coce $1 rudele for an dat

www.dacoromanica.ro

19

In judecata pe Ursachi Isar si rudele lui pentru a 1/3 parte Sta-neSti la apa Brusnitei, tin. Cernauti, partea de jos, zicand cao au dela moasa for Frasiiana, nepoata lui Dragsan, dar s'asculat Ursachi Isar dand in jude.cata pe Ion Vlad. Vlad a fostdat ramas si partea aceasta de Stanesti a trecut la UrsachiIsar. Jeluindu-se Vladestii, domnul trimite pe Radu Racovitamare log. si acesta gaseste ca Ursachi Isar cu fratii si rudelelui nu stapaneste decat partile cumparate de stramosul for Va-silie Grama biv vet sulger de Calinesti si de mosul for Coste,dar numai in partea de sus si mijloc, iar partea de jos e aVladestilor. S'au inpacat: Isarestii sa stapaneasca doua partipartea de sus si de mijloc, iar Vladestii partea de jos.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Stanesti si Liber Granicia-ilium VIII 158-163).

Hotarnica Stanestilor din 1760 Iu lie 9, tot aici. Liber Gran.VIII 164-169).

12.

1746, Noemvrie 23.

Paraschiva, nepoata Cosotanului, cedeaza lui Gheorghe Per-Jul a 1/4 parte de Verbauti pentru o datorie ce a avut-o la el.

(Tradus in romaneste dupa o copie germand).

Adeca eu Paraschiva, fiica Anitei, care a fost fiica Coso-tanului, impreund cu copii mei Gavril si Grigorie am dat ada-varat zapisul nostru in manile varului nostru Gheorghie Per-jul, ca sa se stie ca am avut in tinutul Cernautilor a patraparte de sat Verbiiuti despre partea varului nostru GheorghiePerjul care mosie a fast tinuta cu cheltuiala cumnatei noastreMaria Perjoaie, si au venit asupra noastra din chettuieli 42lei si 13 1/4 bani, si neputand plati 1-am rugat pe GheorghiePerjul sa ne aduca =esti bani dela niste negustori, ca sa pu-tern plati Mariei Perjoaia, iar Gheorghie Perjul 1 -a rugat pevarul sa.'u Condurat Perjul medelnicer, care a imprumutat a-cesti bani cu dobanda dela Mahmet Aga Mostata Si asa i-amplatit Mariei Perjoaia, dar dupa patru ani si jumatate suma cudobanda de lei 12 s'a ridicat la 84 lei 30 bani, can bani i-acerut Turcul dela Gheorghie Perjul, iar el Perjul dela poi, Sineputand not plati i-am dat 4ui Perjul a noastra a infra parte

www.dacoromanica.ro

20

de Verbauti, de aceea s nu mai avem nimica cu aceasta mo-sie ci sa-i fie dreapta dna si mosie lui si copiilor lui si ne-potilor si stranepoitilor lui cu toate veniturile in veci Si nimes nu se amestece faca intaritura domneasca Si la a-ceasta tocmala a noastra au fost fata boieri si slugi domnesticari au iscalit. Vazand de bung voie tocmala si plata deplindsirpentru mai mare credinta si intarire am pus degetelenoastre.

23 Noemvrie 7255.Eu Paraschiva fiica Anitei, nepo0a lui Cosotanul am pus

degetul.Eu Gavril, fiul Paraschivei; eu Grigorie, fiul Paraschivei,

Andrei Russet vel logofat, aceasta tocmala s'a facut in fatamea si s'a facut zapisul.

Vasile Buhaiescu biv vel pitar, Procop Muntianu am fostfata, Stoica Lucas, Vasile Cdraiman, am fost fata, Maftei Aronam fost fata.

Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium X pag.292-295, unde se afla copia germana.

Alte documente:1. 1757, Julie 19: Se cerceteaza pricina Mariei Perjoaia

si a fiului ei Iordachi cu Si lion Onciul si nepotii acestuia Ion,Sandul si Stefan, fiii lui Saul, pt. mosiile Vascauti, Banila, Lu-cavat si Panca, toate tin. Sucevii, zicand Perjoaia ca le aredela sotul ei C-tin Perjul, nepoi-ul Cosotanului, iar Cosotanulle primise cu sotia sa Dobrusca, fiica Maricutii, care a fostsotia lui Vasilie Oncescul. Si lion Onciul raspunde ca are acesteparti de mosie dela tatal sau Gheorghita Onciul, fiul lui VasileOncescul si at Maricutii. La prima si a doua judecata i s'adat dreptate Perjoaiei. Dar in partea lui Gheorghita s nu seamestece.

La a treia judecata Saulestii arata un zapis in care scrieca Vasile Oncescul, sotul Maricutei, stramoasa Perjestilor, n'aavut decat doi copii anume pe Dobrusca, jupaneasa lui PavelCosotanul, moasa Perjestilor si pe Gheorghita, parintele luiSi lion, ca acest Oncescul a dat fiului sau Gheorghita partile demosie din Vascauti, Bani la si Lucavat, iar Dobrusca a primitSerpinti si Cerlena, tin. Hotin, Bahrinesti tin. Sucevii, Lucavatsi o parte de Boian tin. Cernauti. Perjoaia a raspuns ca aremosiile Serpinti si Cerlena dela Hotin dela mosul ei Parval Co-.sabanul, si dupA impartala dela 1668 Aug. 4 a vent Ilenii 1/2Verbauti, 1/4 Verbauti lui Lupascu si Gligorasco, fiii lui Sturza1/3 Cerlena lui Paval Cosatanul, mosul Perjestilor.

(A noastra: Familia Onciul pag. 90-92 nrl. 79).

$i &a-si

www.dacoromanica.ro

21

2. 1765, Julie 7: Se face impartala intre Gheorghi, Gli-goras, Anita si Constantin, ,copiii lui Constantin Perjul si aiMariei, fiica lui Paval Cosatanul.

1/4 Verbauti, tin. Cernauti, in afard de 1/1 parte a Pa-raschivei Rogozoaiei ce a vdndut-o lui Gheorghie Perjul, s'aimpartit in 4 parti intre cei patru copii ai lui Nicolai Perjul.

1/16 parte de Vascauti, tin. Sucevii, adeca partea MarieiPerjoaiei s'a impartit la fel intre cei patru copii.

1/.8 parte de Lucavat si Berhomete, tin. Sucevii, aman-doua Intr'un hotar, s'a, impartit in patru part anume o parteSaulestilor, o parte Axanei dela care se trage Stubei, o parteParaschivei Rogozoaiei, o parte Mariei Perjoaiei, care partes'a impartit in 4 parti intre copiii ei Gheorghi, Gligoras, Anitasi C-tin.

1/s Banila s'a impartit in 3 parti: lui Gheorghita, dela carese trag Saulestii, Marianei, dela care se trage Paraschiva Ro-gozoaia si Mariei Perjoaiei, fiica Dobruschei, dela care se tragPerjestii. Partea Mariei Perjoaiei s'a impartit in 4 parti intrecei 4 copii ai ei.

i/s Panca, tinut Sucevii, s'a impartit in 3 parti, una s'adat lui Gheorghita, dela care se trag Saulestii, una Marianei,dela care se trage Paraschiva Rogozoaie, si alta Mariei Per-joaiei, fiica Dobruschei, dela care se trag Perjestii.

Urmeaza acum un schimb de mosii intre membrii fa-miliei Perjul.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium X pag. 300 sipachetul Verbauti).

Pentru o mai Nina intelegere a inrudirii familiilor men-tionate aici vezi a noastra.: Familia Onciul, ramura Onciul dinLucavat, la anexe.

13.Iasi, 1746, Noemvrie 26.

E cearta pentru parti din satul Verbauti, tinutul Cernauti,Intre Gheorghe Perini si Maria, vaduva lui Constantin Perjul.

Sunt trimisi boieri ca sa cerceteze.

Noi loan Nicolae Voevod boj. mil. gaspd. zemli mol-dayscoi.

Scriem Domnie Me la credincios boearii nostri Dumne-lor Lorenti. starostele de Cernauti i Gheorghie Pdrvul vel ca-pitan de Cotmani i Andrei Pot log med(elnicer), v facem stireca aice sau jaluit Gheorghie Perjul zicand ca septe parti dingiumatate de sat de Vdrbovd(u din tinutul Cernautilor sintu

www.dacoromanica.ro

22

drepte a sale pre care dede sama ca are si scrisori care lit videDumna Vocastra. Ina a opta parte dintraceeas giumatate desat de Varbovat este a cumnatii sale Marii ceau tinuto Costan-tin Perjul. Dara giumatate de sat de Va'rbovatu este a unchiu-lui lui Gheorghi Perjul, a lui Lupasco, Insus numai a lui, lardaltii natt triaba si sinttt cinci ani decand au pus mana cumnatalui Marie pe aceli sapte parti a lui Gheorghi Perjul si pe aceagiumatate de sat ce este parte lui Lupasco si le stapaneste ea.Si ce este vinitul locului tot ea il mananca fara nici o cafe,care dede sama Gheorghie Perjul ca $i acea giumatate de satde Varbovat parte lui Lupasco unchiului sau este in sama sadata de copii lui Lupasco, de care lucru poroncim DumilorVoastre sa chemati fata pe Marie, cumnata lui Gheorghie, sisa le luati sama cu ce radacina au pus mana ea pe aceli septeparti parte lui Gheorghie Perjul si pe acea giumatate de satparte lui Lupasco si cum viii cunt:este dreptate sa giudecatisi sa hotarati pricina cu carte de giudecata si de sa fi ameste-cat fara isprava sa luati sama si pentru vinitul mosii de cinciani incoace ceau luat si ce sa dovedi cau luat si sa cade sa deinapoi. Dumnata Sliaroste s si plinesti si sa dai la mana luiGheorghi Perjul. Iara neodihnindusa o parte cu giudecataDumilor Voastre si sar trage la Divan s le puneti soroc sisai trimiti cu marturie sa vie aice sa ste fata la Divan si samai luati Dumna Voastra sama lui Gheorghie Perjul si cuacesti oameni cu Stefan vor(nicul) ot Iurcauti si cu Ianculjid(anul) ot Zastavna si cu popa Ion ot Boenciuc pentru nistevite si sai giudecati hotarand pricina cu carte de giudecata.Aceasta scriem.

U las, let 7255, Noemvrie 26.vel logorat.Original, hartie, pecete, Forum Nobilium Cernauti, Pu-

pillaria 1117.

14.1746, Decemvrie 12.

Stefan Stra$ca daruete nepoatei sale Gafita a patra partede Pedecauti.

(Tradus in romaneste dupd o copie germana).Eu gios iscalitul Stefan Strtisca armas impreuna cu Ilinca,

giupaneasa mea, scriem si marturisim cu acest al nostru zapis,

www.dacoromanica.ro

23

pre cum de nime siliti nici asupriti ci de a noastra blind voe amdat si am daruit a patra parte de Pedecauti ce ne este nouacumparatura dreapta dela (Anita) giupaneasa lui (Gavri0 Do-brenschi, nepoatei mele Gafitei, fiica lui Mihalache, ruda mea,pe care Gafita in anii copilariei am luat-o copil de suflet, amcrescut-o pang am maritat-o, ca sa o stapaneasca in veci cutoate locurile si toate veniturile. Si nime din rudele noastre,nepoti sau stranepoti sa nu se amestece si cine din rudelemele s'ar amesteca, unul ca acela sa fie afurisit, si blastamat decei 318 sfinti parinti de Nicea. La facerea acestui zapis au fost

..fata duhovnicul meu &Mild de Calinesti si alti fii de boieri sioameni buni si nestiind carte am apasat degetele noastre.

12 Deoemvrie 7255.Stefan Strdsca armas. + Ilinca armasoaia.Eu leromonah Teofan am fost fata la facerea acestui za-

pis. Theodosie.

Arhivele Statului Cernauti, Liber testamentorum H pag.167. Pub Heath' in a noastra: Familia Onciul pag. 76-77. Tra-ducerea germand in aceeas arhiva, Liber Granicialium IX pag.148. Mihalache este Mihalachi Strasca. La 1759 Dec. 4, se in-tareste aceasta parte Gafitei, fata lui Mihalachi Strasca, casa-torita cu Andronachi Vlad (Arh. Stat, Cernauti, Liber Rela-tionum III pag. 283, publicat in a noastra: Familia Onciul pag.93 nrl. 80).

Alte documente despre satul Pedecauti:1. 1759, Dec. 2: Stefan Roset vel log., Iordachi Bals vel

vornic, Mihalachi Sturza vel vornic comunica, ca se ceartalonita Strasca vel capitan cu Andronachi Vlad si Ilie Strascapentru mosiile Calinesti si Pedecauti, tinut Cernauti. IoniaStrasca a aratat o carte de judecata a lui Iordachi Cantacu-zino mare log. din 1750 Aug. 30 in care scrie ca Vasilie Stras-ca, a dat ginerelui sau drept zestre a 1/4 parte Calinesti, tinutCernauti; o jaloba a lui Stefan cap. ca Zosinestii i-au ocupatpartea lui de Calinestii; un zapis de schimb din 1717 Ian. 2 is-calit de Hancul staroste, Dumitrasco Calmutchi cap. si ToaderCociala cap., dupa care Stefan armasul si Mihalachi, fiul Ma-riei Strasculesei, cu Stefan cap. au schimbat 1/4 Pedecauti pen-tru 1/4 Calinesti; o carte de judecata din 1725 Oct. 20, dupacare s'au adjudocat lui Gheorghie Parvul 51/2 jirebii din aceasta1/4 parte de Calinesti pentru suma de 30 lei data lui StefanStraws... Celelalte parti de mosie au ramas in sea'rna lui Ste-fan Strasca armasul. Deci Stefan armasul si fratele sau Miha-lachi au rasturnat schimbul. Ionita Strasca nearvand parti niciin Pedecauti, nici in Calinesti a dat in judecata pe Gheorghe

www.dacoromanica.ro

24

Parvul, care la judecata a fost silit sa primeasca suma de lei30 data lui Stefan Strasca armasul, unchiul lui Ionia Strasca;astfel s'au dat in seams lui Ionia Strasca 1/4 Calinesti; ocarte de judecata din 1748 Iu_nie 23 a lui Iordachi Cantacuzinolog. dupa care Ionia Strasca a primit 1/4 Calinesti, iar An-dronachi Vlad si Ilie Strasca 1/4 Pedecauti; o carte de judecataa lui Sandul Sturza log. din 1742 Julie 15 in care scrie ca Ste-fan armasul si Mihalachi Strasca au dat la impartala lui

Strasca cap., fiul lui Stefan Strasca capitan, 1/4 Pedecauticumparata dela Anita, sotia lui Gavrila Dobrenschi pentru odatorie a parintilor lor. De aceea s'a hotarit sa se dea lui

Strasca 1/4 parte Pedecauti cu vecini, iar lui Ilie Strascasi rudelor sale 1/2 Pedecauti si 1/2 Teutri; un zapis din 1700Mai 12, dupa care Gavrila Dobrenschi a vandut lui Stefan cap.,parintele lui Ionita Strasca, pentru suma de 100 lei 1/4 partede Pedecauti- Ionia Strasca poseda jumatate de Pedecauti.Deci se hotareste, ca Ionita Strasca sa stapaneasca 1/2 Pede-cauti si 1/4 Calinesti.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Pedecauti).2. 1782, Mai 2, 0$ohlib: In fata comisiei austriace apare

Iuonita Strisca si declard ca stapaneste 1/2 Piedecauti, pe carea mostenit-o. La 6 Iunie a aparut Vasile Vlad si declara ca sta-pfineste 1/4 Piedecauti si impreuna cu rudele sale 1/8 Piedecauti.Stefan arma$ daruise aceasta 1/4 parte mamei sale. Dela mamasa a primit si a 1/2 parte.

Dumitras Tautul declara ca stapaneste 1/16 Piedecauti.Aceasta parte vine dela Sanda, fata lui Gheorghita Curt.

Se constata ca 1/16 Piedecauti a fost trasa la satul vecinNepolocauti.

(Tot aici, Liber Granicialium IX 130).3. 1794, Apr. 12: Anita Jienita da copiilor ei Ilinca, Du-

mitras, Grigorie si Paraschiva a 1/16 Piedecauti si 1/12 Carapciutin. Cernauti.

(Tot aici, Liber Haereditatum V 111).4. 1795, Mart. 12: Gheorghi Tautul, fiul lui Coste, vinde

lui Ursachi Paunel partea sa de Piedecauti pentru 252 floreniRheinisch.

(Tot aici, Liber Haered. IX 31).5. 1795, lunie 10: Monahul Dumitrasco da nepotului sau

Ion Strasca pentru binefacerile primite dela el partea sa dePiedecauti, din a 1/2 parte, partea ce i se va alege.

(Tot aici, Liber Haered. II 310).6. 1796, Ian. 20: Dumitras Tautul vinde lui Gheorghie Chi-

rilovici partea sa de Piedecauti pentru 100 floreni Rheinisch.(Tot aici, Liber Haered. VI 59).

Io-nita

lo-nita

www.dacoromanica.ro

25

15,1747 Ianuarie 19.

Se arata in ce fel au impartit copiii lui Gheorghie Hajdauanume Vasilie, Maria, Ruxanda si Safta mosiile parintelui for.

Suret dipe scrisoare(a) lui Sandul Hajdau din leat 7255Ghinar 19.

Fac stire cu aceasta scrisaare a me, ca intamplandu-sade am gasat o inpartala a lui Gheorghie Hdjddu pentru mo-siile sale ce s-au inpartit ficiorilor sai, lui Vasilie Hajdau siMarii ce an tinut-o Bainschi si Rucsandii, ce-au tinut Zaharie$1 Saftii, gasdndu-o en aceasta inpartala la Safta fata lui M-cFall, in care scrie c'au dat lordanestii fici(i) sale Marii si fiuluisau lui Vasilie Hajdau i-au dat Nihorenii si ficii sale RucsandiiPciscdutii Si giumatate de sat de Tulbureni, $1 Saftii parte deMedveja, lard Danjenii si parte de Bunenii ce s va alege, siparte de $andrenii ce sa va alege s ne inparta frateste sitamplandu-sa la vreme Moscalilor cand ni-au jecuit Moscalii,s'au rasaritu si acea inpartala dela mine; deci precum stiu cusufletul meu si tiin(!) minte s scrie inteace inpartala pentruaceste mosii ce sa numescu mai sus, am dat aceasta marturiea me la 'liana lui Grigorie Hajdau, ficiorii (!) lui Vasilie Haj-dau, nepot lui Gheorghie Hajdau, si pentru credinta am iscalit.

Valeat 7270 Septemvrie 28.Sandul Hajdau, Grigoras Hajdau.Constantin medelnicer am scris cu zisa Sandului si sant

si martor.Ma cum scrie mai sus au dat sama inainte noastra San-

dul Hajdau, precum arata marturiia lui aceasta.Sturza vel logofat, Andrei Ruset logofat, Mihalache Cos -

t(ache) vornic, Bartolomei arhimandrit Putnii adeverez. PahO-mie igumen Putnii, Antonie ecleziarh Putnii, Simion Buhus bivvel paharnic adeverez, Lupul Hadambul vornic de poarta, $te-fan Starce.

Copie. A fost publicata in a wasted: Noui documenteprivitoare la familia Hajdau pag. 6 nrl. III (Extras din AnaleleDobrogei Anul VII, 1926). 0 copie germana in Arhivele Sta-tului Cernauti, Liber Qranicialium IV pag. 401-402.

Satul Iordanesti este situat in tinutul Sucevii. Despre ce-lelalte sate ne da informatii urmatorul document:

1. 1665 lunie 29. Imparteala intre copii lui Ef rim Hajdaufost parcalab de Hotin. Primeste:

www.dacoromanica.ro

26

Gheorghi: Satul Pascauti, 1/2 saliste Tulbureni, 1/2 satNihoreni, toate din tinutul Hotinului.

Stefan: Satul Dolineni, parte din Cruhlic, tinutul Hoti-nului.

Maria: Satul Barlintii pe Siret, tinutul Sucevii, 1/2 Niho-reni la Nistru (Hotin).

Gafita: 1/s Sandreni si 1/2 Dumeni, amandoua din tinutulHotinului, o parte din Costiceni (Hotin).

Miron: Satul Cinicauti care acuma se cheama Hajdau,parte de Nesfoae, amandoud tin. Hotin.

Axana: 1/2 Balhauti, 1/2 Tulbureni saliste, parte din Hru-savat, parte din Tuleni, toate din Hotin.

Satul Medveja, tinutul Hotin, ramane sa se impartsfrateste.

Din a noastra: Noud documente priv. la familia Hajdaupag. 5 nrl. II. In hoitarnica din 1761 Noemvrie 2 scrie ca satulArdanestii in hotar cu satul Ropcea a fast daruit mandstiriiPutna de Grigorie Hajdau. (Copie, arhiva man. Putna nrl. 9).Deci numele vechiu al satului Iordanesti este Ardanesti.

Despre Iordanesti vezi si doc. 1757 Sept. 23.Despre satul Barlintii urmat. documente:1. /747 Dec. 4, la$1: Grigori Ghica Voevod. A venit San-

dul Hajdau, fiul lui Miron HAWAII fost parcalab de Hotin, An-drei Bals spatar si Grigori Hajdau, fiul lui Vasile Hajdau, je-luind Sandul Hajdau, CA Andrei Bals si Grigori Hajdau cerparti de Barlinti pe apa Siretului, tin. Sucevii. Mosia Barlintiifusese a moasei sale Maria, dela care a mostenit-o el. Anumetatal sau Miron a cumparat mosia B. dela sora sa Maria, fiicalui Efrem Hajdau. Mosia se intareste lui Sandul Hajdau.

(Din T. Balan: Noui doc. priv. la familia Hajdau pag.7-9 nrl. IV).

2. 1782, Sept. 10: Ilinca Starciaaia apare in fata comisieiaustriace si declara ca poseda satul Burlenita sau Starcea,drept mostenire dela parintele ei Sandul Hajdau.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Haereditatum XIX 93).3. 1787, Febr. 6: Ilinca Starcioaia da fiicei sale Catrina,

cas. cu Gheorghe Goian, pelanga lucruri 6 falci in satul Bur-linte, situate langa biserica. (Tot aici pag. 95).

4. 1800, Apr. 25, Cernauti: Ilinca Starcioaie, fiica rap. San-dul Hajdau, inzestrase in trecut pe fiicele ei Catrina Goeneasa,Masa Calmuceasa si Casandra ce fusese casatorita cu IonitaRehtivan. Acuma inzestreaza pe fii. Fiii Gheorghe si Stefanprimesc din Barlinta sau Starcea tot satul fail a opta parte.A parte este data fiicei Catrina.

( Copie, Arh. Stat. Cernauti, Liber Testamento'rum II185-191). A fast publican.' in a noastra: Noui doc. priv. la fa-milia Hajdau, Cernauti, 1926, pag. 16-19 nrl. XIV.

1/8

www.dacoromanica.ro

27

5. 1803, Mai 6, Cires: Mihalachi Goian, fiul rap. GheorghiGoian din satul Cires, imbolnavindu-se gray, darueste fratilorsai Nicolai, Stefan, Iordachi, Scarlatachi si Zoita partile saledin Banita, Cires, Jadova si Barlinte sau Starce si Davideni,ca sa le stapaneasca frateste. Maria, cas. cu Sandulachi Ca-plan, sora lui Mihalachi, fusese inzestrata inainte vreme. FratiiNicolai Si Stefan sunt tinuti sa dea suma de 1000 lei fetei luiMihalachi Goian anume Carolina, facuta din pacatele sale"cu Rozalia, fiica lui Ignatz Nagel, iar Rozaliei vor da pe ancote 100 lei. Semnealza: Iordachi Goian, Ladislaus von Szabo.A scris loan Dascheyici. (Goole).

6. 1810, Dec. 13: In anul 1798 a murit Catrina Goian la-sand in urma ei 4 fii (Nicolai, Stefan, Iordachi si Scarlatachi)si 2 fete (Suzana, cas. cu loan Dunca, si Maria, cas. cu Caplan).In urma intelegerii avute in 1810, Mai 5, toti mostenitorii Goia-nesti dau surorii for Zoita sau Suzana partea for din Barlintasau Starce.

(Tot aici, Liber Haereditatum XX pag. 403).7. 1822, Sept. 14: Gheorghe Starce poseda 1/2 si. 1/48 de

Barlinte sau Starce. Partea lui este evaluata la suma de 7110Gulden Convenzional Miinze.

(Tot aici pag. 405).8. 1824, Dec. 19: Zoita sau Susana Dunca nas. Goian da

fiicei sale Maria Dunca toata partea ei de Barlinte sau Starce,pentru cazul ca se va, marita cu consimtamantul parintelui eiloan Dunca.

(Tot aid pag. 405).9. 1832, Ian. 19: loan Dunca vinde in numele fiilor sai

Nicolai si Stefan partea de Barlinte fiicei sale Maria Theo-dori. A cumparat Stefan Mikuli cu 1200 ducati de aur.

(Tot aici, Liber Haereditatum XX 659).10. 1833, Mart. 28, Biir Urge: Testamentul lui Gheorghe

von Starcea. El darueste fiului Iancul von Starcea toata parteasa din Barlinte. Fiul Emanuil va primi suma de 4000 lei in ar-gint. Fiul Matei von Starcea suma de 3500 lei argint Si Panala majorat va sta sub povatuirea mamei sale Elisaveta vonStarcea nascuta Ilschi. Fiicele Susana si Victoria vor primila nunta for cate 5.000 lei argint. Fica Catinca cas. Cernevscaa fost inzestrata mai nainte vreme. Fiica Marghiolita cas. cucontele Kornisch din Ardeal la fel. Dar murind Si lasand o fliedanume Amalia, aceasta primeste drept cadou suma de 500 leiargint. Fiii Constantin si Alecu Starcea, avand purtare rea,au fost desmosteniti. Totusi fiecare din el va primi cite 500lei argint. Semneaza: Filip Ieremievici parohul Tereblecei siprotopresviter Socevii, Georigus Chotinczan, Vasile ScintillaTriviallehrer, Theodor Georgiewicz.

(Copie, tot aici, Liber, Instrumentorum IX 332).11. 1836, Sept. 12: Tata' loan Dunca este declarat mos-

a

www.dacoromanica.ro

28

tenitorul fiicei sale Maria Theodori, a ginerelui sau AlexanderTheodori si a fiilor sai Nicolai si Stefan Dunca.

(Tot aici, Liber Iiaereditatum XX 659).

16.1747, Februarie 13.

Satul "Toporauti Hind asezat cu rupta, slujitorii tinutuluiCernauti sunt tinuti sa o observe.

Io Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemlimoldayscoi.

Scriem domniea mea la boerii si la staroste(le) de Cer-nauti si la toti slujitorii carii viti inbla on cu ce feliu de slujbea domnii mele la tinutul Cernautului, facem stire tuturor pentruToporaufi satul sfintii m(a)n(a)stiri lui Barnovschi, iata cadomniea mea m-am milostivit si 1-am diosabitu de alta tars si4-am asezatu cu rupta la visterie si banii for va plati egumenuldi la parnovschi aici la visterie pentru aceea domn(ia) voastraboeari si dumn(ea)ta staroste de Cernauti si voi toti slujitoriicarii viti fi on cu ce feliu de slujbe a domnii mele la acel tinutde mai sus numitu daca viti vide Carte d(o)mnii mel(e) toti sava feriti Intru nimica di dansul sa nu va atingeti si nici cu unfeliu di angarii sau cu zlotarii acolo in satu sa nu Intrati, once-ar fi pe alts Cara, .a5ijdere si dumnata staroste de Cernautisa dai foarte buna pace acestui satu nici cu clad de coasa,nici cu alte lucruri domnesti sau a durrritale sa nu-i superi, cesa be dai Nina pace, si sa aiba pace si de solaritu si de cai deolacu si de podvozi, nime caii for di olac sau carale sau carutilefor la podvozi macara si cu carii domnesti de ari ave totu sa ledea pace, nime sa nu indrazniasca a supara, asijdire si voisugubinari si alti globnici foarte sa va feriti de satul acesta,nime intru nimica catu de putin sa nu-i suparati nici trasurapentru alti sa nu le faceti, ca on eine sari ispiti a le face maimultu valu piste carte d(o)mnii mel(e), unii ca aceea vori fi dimare certare de la domniea mea intealtu chipu n'a fi. Aceastascriem.

U las, let 7255 Feb. 13.Grigori Ghica VV.

Original, hartie pecete rosie, Arhiva Mitropoliei Cer-nauti, nrl 20.

+

www.dacoromanica.ro

29

Alte documente ref. la satul Toporcluti:1. 1733, Mai 13, Iasi: Constantin Nicolai VV. scrie sta-

rostelui de Cernauti si slugilor domnesti pentru Toporauti, caresat este asezat cu rupta la visterie si banii for ii va plati egu-menul de 'Barnovschi, nime .sa nu intre in sat eu zlotarii si alteangherii. Starostele sa nu supere pe oamenii satului nici cucoasa, nici cu alte lucruri, nici cu clad gospod, ci sunt scutitide olacari, podvodari, globnici si sugubinari (Original, hartie,Arh. Mitrop. Cernauti, nrl 14).

2. 1752, Martie 18: Const. Mihai Cehan-Racovita, egum.dela Barnovschi, Procopie, intervine pentru Toporauti si satulJusca. Se dispune ca oamenii s'a fie aparati de angherii, sa plalteasca birul dupd asezarea ce s'a facut in toata tara, s nu fiesuparati cu solarit, gloabe, desugubini, nici cu clad starostesti,sa fie apArati de cai de olac, podvoada, conacari si alte slugidomnesti sau boieresti (Original, hartie, Arhiva Mitrop. Cer-nauti, nrl 5).

3. 1756, August 21: Constantin Mihai Cehan-Racovitapentru cloud sate ale man. Barnovschi anume: Toporauti siJusca, oamenii s fie aparati de angherii adeca de solarit, gloa-be, sugubini, clad ale starostiei, cai de olac, podvozi, conace,de oameni gospod si slugi boeresti, sa plateasca numai birulvisteriei dupd asezarea ce s'a facut cu toti lacuitorii tarii (Ori-ginal, hartie, Arhiva Mitr. Cernduti, nrl 7).

4. 1757, Mai 25: Scarlat Ghica pentru trei sate ale man.Barnovschi anume: Toporauti, Jusca si Hlincesti, tin. Cernauti,oamenii s fie apArati de angArii ,adecA de solarit, gloabe, de-sugubini, clad starostesti si de alte cheltuieli, de cai de olac,podvoade, conacuri si de alte slugi domnesti si boieresti (Ori-ginal, hartie, Arhiva Mitrop. CernAuti, nrl 1).

5. 1782, Aprilie 2, Cernduii: Comisia austriaca constata,ca satele ToporAuti, Trestiana si 1/2 Vascauti apartin mandstiriiBarnovschi. Satul Dracinita este proprietatea manast. Pobrata,iar jumatate Bahrinesti a mandst. Cetatuia.

Tot atunci man. Barnovschi dovedeste ca stapaneste inBucovina 1/2 VascAuti, Volcinetul, Trestiana, Toporauti, Voicenisau Vascauti; toate au fost cedate pentru administrare luiTheodorus Mustata.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Haereditatum XVIII, 330).Voiceni sau Vascauti pare a fi o gresala, de oarece in

Bucovina nu exists un sat cu numele de Voiceni.Despre satul Volcinet se zice la 1745, Mai 15, ca fusese

proprietatea lui Balica hatman. Dela acesta, probabil, satul atrecut la man. Barnovschi (Arh. Stat. Cernauti, Liber Funda-tionum III, 211-218).

Despre satul Dracinita:1. 1782, Mart. 15: Hrisant, egumenul man. Pobrata, tri-

www.dacoromanica.ro

30

mite pe calugarul Iorest ca sa raspunda in fata comisiei aus-triace pentru mosia Dracenita.

(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Dracinita).2. 1782, Apri lie 3, Cernauti: Calugarul lorest apare in

fata comisiei austriace si declara ca man. Pobrata stapanestein Bucovina mosia Dracenita. Aceasta mosie fusese daruilamanastirii, dar nu se stie de cine, fiindca documentele s'aupierdut. 0 bucata de pamant din satul Costesti a fast trasa laDracenita. (Tot aici).

3. 1793, Mai 9, Constantinopole: Antim patriarhul de Ie-rusalim scrie ca in urma hotaririi sale din 8 Iu lie 1791 a in-vheiqt cu Todori Musteata din Moldova un contract emfiteuticpentru 5 mosii din Bucovina ale man. Barnovschi si Pobrata:Toporauti, Tristiana, Volcinet si 1/2 Vasc.:auti pe Sirete si Dra-cinet pentru pretul antral de 2050 lei turcesti. La fel se aren-deaza cu acest prilej lui Todori Musteata 1/2 Bahrinesti a man.Cetatuia, pentru pretul anual de 60 lei turcesti, care se vorplati manastirii Ceta.luia.

(Tot aid, Liber Contractuum Novorum V 71).4. 1798, Oct. 12, Cernauti: Preotul din Dracinita Nicolai

Zaharovici se jelueste consistoriului asupra arendasilor mosieiDracinita anume Stefan Haivas si Antonas Lazar ca att luato parte din sesia preotesca, nu-1 lass sa macine gratuit la moa-ra satului, i-au batut argatul, si chiar au cutezat s-1, odirascasi sa batjocureasca pe preot, si ca lucreaza cu oamenii si inzile de sarbatoare.

(Arh. Stat. Cernauti, ctele Craizamtului fascicola 74).5. 1808 : Toader Musteata, posesorul emfiteutic, a-

rendeaza lui Nicolai si Iacob Miculi mosia Dracinita, cu pretulde 7000 lei pe an.

(Tot aci, Liber Relation= IV 313).

Sirete, 1747, Martie 30.

17.

loan Mavrocordat Voevod darueste lui Constantin Stun*o bucata din targul Sirete, zisa Verpole.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Milostive si luminate stapane, sa trdiesti Maria Ta.Noi mai jos iscalitii facem stire Mariei Tale, precum ne-a

sosit porunca cu care ni se poronceste ca s mergem la targulSirete si sa hotarim Intreg hotarul domnesc, si sa dam partea

www.dacoromanica.ro

31

de sus pentru hrana targovetilor, iar partea de jos s'o damdu-sale Constantin Sturza mare clucer, fiind miluit cu parteaaceea de Maria Ta; drept aceea am chemat pe targoveti ma-surand intreg hotarul domnesc dupd cum ni 1-au aratat ei, siam gasit peste tot 2616 stanjeni, dupa care am dat du-saleclucerului 1050 stanjeni, in partea de jos despre Rudesti, iar1566 stanjeni din partea de sus am lasat targovetilor pentruhrana for 5i am hotarit partea clucerului despre locul targuluipunand pietre, si incepe hotarul dela malul Siretelui dela oodaie, care este mai sus de lazul lui Grosarul facut din padureverde,in sus la Rivna la un izvor ce este in varful dealului maijos de Poiana Popescului, de aici in jos la Poiana Luca si totspre apus peste Neguscina, unde s'a pus piatra Tanga drumulce duce la Grame5ti, de aid tot spre apus la niste plopi, deaici la balta rotunda si peste paraul Neguscinei drept la douamovilite, de aici putin la stanga, unde s'a pus sus pe Horait oplated si peste Horait la drumul Iancului, unde s'a pus piatra,si peste drum tot spre apus pana unde se sfarseste hotarul tar-gului. Aceasta facem tire Mariei Tale si s fiii Maria Tasatiates.

In targul Sirete, la 30 Martie 7255.Slugile plecate Adam Panca pitar, Ionitd Manos satrar,

Leiter ca."pitan, Dumitras Stroici postelnic, lordachi Cdrste.

Din Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium X,76-79 si pachetul Verpole, unde se gaseste copia germana.

Satul Verpole sau Neguscina, astazi Negostina, s'a formatasa dard pe hotarul targului Sirete.

Alt document:1. Fara datd, probabil secol XVII: Hotarul targului Si-

rete, incepe la apa Siretelui la gura paraului Draguseni, acestparau in sus pand unde se sfarseste hotarul Dragusenilor, deaici peste camp 'Imre padure, prin padure, peste camp la valela obarsia $erlevetului, paraul $erlevetul in jos pana unde ca-de in Ruda, cu Ruda peste camp spre Rudita, spre Plesnita labalta rotunda, drumul in sus Dana ajunge drumul Iancului latrei movile, de aici peste camp drept in jos pand la capatulpalcautului, peste parau peste camp la niste plopi in stanch",in sus peste camp pana la dealul cu trei movile peste camppana mat sus de Rudesti, in padure, prin padure, peste camp,peste o mlastina, peste camp la un par, peste drumul ce vinedela Gramesti, in padure, in valea adanca, prin padure la unpaltin, la marginea padurii, in jos la vadul Siretelui, Siretelein sus la niste copaci unde paraseste Siretele, peste Dubova

www.dacoromanica.ro

32

drept la bahna, peste bahna, la lantana putreda la padureunde (la in drumul mare, drumul in sus pans dincolo de GuraGribovetului, mai sus de Gribovet, paraseste drumul dreptpeste camp la poienile Siretelui, unde cade paraul DragusanilorIn Sirete.

(Arh. Star. Cernauti, Liber Granicialium VIII, 515-517copie germand).

Cuvantul Verpole deriva dela Verhpole, cum i se zice sa-tului la 1782 de catra comisia austriaca. Verhpole inseamnapamant pe varf.

18.1747, Iunie 15.

Impartirea moOlor rapaosatului Gavril Miciescul, fost marelogolat.

Partea lui Constantin Miclescu paharnic:Satu intreg Pciusestii cu alte parti imprejur.Pol sat Beihnlisenii la Bacau, cu parte de Moinesti.Doi batrani la Barblestii ot Vaslui.Pol sat Zahariestii la Suceava.Partea ce s'ar alege din Cetereni pe Bacau.

Partea Marii:

Satu intreg-43eletcanii pe Prut ot Esi.Satu intreg Potangenii-Saminestii la Jijie tij la Esi.Pol sat Cugurul la Cernauti. (= Cuciurul).Pol sat Tclutrele la Cernauti.

Partea Anesii:

Satu intreg Clilinestii la Putna.Satu intreg Antilestii la Suciava.Pol sat Ravecouti la Cernauti.Partile ce s'or alege din Zmeesti la Niamtu si Rcivoenii

la Suceava.A patra parte de Pedectiuti la Cernauti.Acest suret s'au scos de pe inpartala ce au avut pa-

rintii nostri.7255, Iunie 15.

Stefan Miclescu Div vel ban.

www.dacoromanica.ro

33

Copie romaneasca, Uricarul XI pag. 227.Un document despre Zandresti, tinutul Sucevii:1765, August 5: Au cearta pentru Zaharesti Sandul Mic-

lescul d. jicn. si fratele sau Gavril Miclescul post. cuChescu fast m. satrar, zicand cei doi frati ca Z. le este moste-nire dela stramosul Tudosie Dubdu si mosul for Gavril Mic-lescul, dar pe timpul lui Racovita Voevod Chesculestii le-auluat acest sat. Facandu-se cercetare s'a gasit ca Z. fusese atMaricai, fata lui Ion tiara vornic, (la 1577 si 1578), trecandapoi la urmasii ei, 1/2 a venit lui Gheorghe Carcu aprod si fra-tilor lui Vasile, Costin, nepotii Maricai, fiii lui Ionasco Carcu(la 1605). Vasile a dat partea sa mamei sale Carcoaia, aceastaa dat-o fiilor lui Costin anume Niculai, Irimica portar si Nasta-sia, sotia lui Tica post. Irimica, fiind sterp da partea sa, 1/3 dinjumatate, nepotului sau Tudosie Dubau; la fel a raimas aces-tuia si a 1/2 parte a lui Nicolai.

Pentru cealalta jumatate de Z. Miclestii au aratat un za-pis din 1687 dela Anisia, sotia lui Grigoras Septelici, cu fiii eiIon, Ilie si Sandul in care vinde 1/4 Z. lui Tudosie Dubau. Grig.Septelici primise danie dela Ileana Venculetoaia stoln. S'a datdreptate Miclestilor (Revista Arhivelor I No. 2, 1925, pag.275-284).

Despre satul Cuciurul Mic, tin. Cernauti, urm. doc.:1747, Aug. 4: Stefan Miclescu fost satrar vinde lui San-

dul Sturza mare log. 1/2 sat Cuciurul Mic, tin. Cernauti, ce oare depe mosul sau Dubau, iar Dubau o primise in dar delaMaria, jupaneasa lui Irimie Carcu portar, fiica lui Onciul Iu-rascovici (A noastra: Familia Onciul pag. 78 nrl. 69).

Despre satul Revacauti urmat. documente:1. 1768, August 8: Vasilie Rata lost mare capitan, fiul

rap. Ionia Rata gramatic, impreund cu sotia sa Salta a im-prumutat dela Ionita Cantacuzino mare visternic o sums debani, pentru care i-a zalojit toate mosiile sale. Dar neputandintoarce banii la trei soroace, Rata ii da in schimb urmat. sate:Revacauti la Prut, tin. Cernauti sat Intreg mostenit dela pa-rinti, 1/4 Si 1/2 Vijnita, 3 parti din 1/2 Vijnita lard partea lui Giur-giuvan si. fara jumatate Vijnita a Sturzestilor, 1/2 Puti la fara1/2 parte a lui Giurgiuvan, fara a 1/2 parte a '_iturzestilor, card1/2 parte a lui Nicolai Gafenco, fara 1/4 parte a lui Turculet Sifara 1/4 parte a lui Ionita Flondor si a 1/3 parte Cohanesti tin.Iasi. Aceste mosii Cantacuzino le-a socotit drept 2400 lel.

Semneaza: Toader Giurgiuvan biv vel capitan; a scrisDumitrasco Varnav capitan.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VI 980-985).2. 1782, Dec. 11, Suceava: Iuon Cantacuzino biv vel lo-

gofat, traitor in Moldova, a trimis pe Ilie Carste satrar saraspunda in fata comisiei austriace in privinta satului Reva-cauti. Cantacuzino 1-a cumparat dela Vasile Rata capitan. Alost judecata pentru Revacauti cu Mihalachi Giurgiuvan.T. Balan, Documente bucovinene, V 3

Petrea

www.dacoromanica.ro

34

(Tot aici, Liber Granic. VI 868-871).3. 1816, Mai 18, Bit lti, Basarabia: Matei Cantacuzino, ge-

neral rus, a avut 2 fii anume Alexandra si Gheorghe. Acestiaau impartit astfel mosiile for din Bucovina: Alexandra 3/4 siGheorghie 1/4. Gheorghie a vandut fratelui sau Alexandra par-tea sa pentru suma de 7000 ducati olandeji. Tribunalul din Cer-nauti ordona inscrierea pe numele lui Alexandra Cantacuzinoa urmat. mosii: mosia intreaga Revacauti, 3/s Vijnita si 1/8Putila. (Tot aid, Liber Haereditatum XI 243).

4. 1821, Mart. 7, Chisinclu: Principe le Alexandra Canta-cuzino, fiul lui Matei, (Id delegatie sotiei sale Elisaveta Mihalov-na, nascuta Taragan, sa vanda mosia Revacauti. Ea o vindelui Hristodulo Petrino pentru suma de 3000 ducati olandejiin aur. (Tot aici, Liber Haered. XXIII 152).

5. 1822, April 10: Hristodulo Petrino spatar cedeaza fra-tilor Gregor si Ioseph Ritter von Simonowicz mosia Revacauti.

(Tot aid, Liber Haered. XXIII 152).

19.Suceava, 1747, Iunie 20.

Cu prilejul stabilirii hotarului satului Arenii, proprietatea mi-tropoliei de Suceava, s'a constatat ca o delnita apartine ma-nastirii Sf. Ilie. Chestiunea urmeaza sA se desbata la divan.

Facem stire cu aceasta marturie a noastra, ca fiindoranduiti de am hotaratu satul Arenii a sfintii mitropolii, caremovie este Yana targul Sucevii si am hotaratu pe semnile cearata la ispisocul lui sfete Ilie di danie si di miluire ce-au dataMaria Sa Mihai Voda, dar in hotarul Arenilor arata si egume-nul di sfeti Ilie ea are o delnita di cumparatura dila un DimaIolas targovat di Suceava si ace cumparatura dila acel DimaIolas fiind ca an stapanit-o pans acum, dara acum hotaran-du-sa mosie Arenii ce-au vinitu aceasta cumparatura in parteArenilor, deci acum inpingandu-i mitropolie din stapanireli-am datu voe sa aiba a merge cu scrisorile la divan si cumva alegi divanul, asa va fi Si li-am datu si dila noi aceasta mar-turie iscalita.' de noi.

U Suciava, let 7255 Ian. 20.Simion Chesco uricar.Gligoras Agtirciciu vor(nic) glotnii.

Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fasc 52, lit. M.Alt document despre mosia Arenii:

+

www.dacoromanica.ro

35

1. 1766, Ian. 23: Anafora boiereasca. Dupa poronc'a dom-neasca se is sama intre Zota si Nicolai, fiul lui Vasile Padure,targoveti din targul Sucevii cu Macarie, dichiul mitropoliei deSuceava. Zota Si Nicolai Padure s'au jeluit ca au delnite defanate si locuri de prisaci langa mosia Arenii a mitropoliei Su-cevii si Macrie dichiul nu-i lasa s'a stapaneasca, ci-i dijmu-este. Jeluitorii arata niste zapise de cumparatura dela alti tar-goveti din Suceava, iar mitrop. Gavril arata un hrisov delaGrigori Ghica Voevod din 1747 in care intaresi2 hotarnica A-renilor facuta de Grigoras Agaraciu vornic de poarta si Si-mion Chescul uricar, dupd care s'a cercetat conflictul si s'adovedit da jeluitorii n'au dreptate de vreme ce mosia Areniidin inceput au fost loc domnescu". Moisie Movila Voevod audat-o danie lui Frangolea vatav de aprozi si fratelui sau IrimiaVanculet fost ago, si prin vanzare a intrat in stapanirea mitro-poliei; insa targovetii precum sa obicinueste la locurile celedomnesti" si-au deosebit delnite de fanate si locuri de prisaci,vanzandu-le unii altora ca pe niste locuri streine, iar nu dreptea for ". Targovetii n'au ispisoace de danie dela vre'un domn,totusi aparusera data la divan si au fast dati ramasi din ju-decata divanului, hotarandu-se ca mitropolia sa stapaneascatot locul satului Arenii. Deci si acuma se hotareste ca mitro-polia sa ramana in stapanirea Arenilor. Zota s'a mai jeluit cape locurile sale din targ tiganii mitropoliei si-au ridicat case.Boerii socotesc ca ar trebui trimisi ispravnicii sa aleaga locu-rile lui Zota, iar de vor veni casele tiganilor pe locurile luiZota, se vor invoi cu Zota sa-i dea bazman pentru loc" sau iiva muta mitropolia.

S'a mai jeluit Zota ca avand el o bucata de loc din hota-rul targului Suceava ce se numeste Groapa PostolachioarMacarie dichiul i-ar fi luat iarba zicand ca e locul man. Sf. Ilie.S'a dovedit ca e locul manastirii. Domnul hotiareste, ca satulArenii este dreapta cumparatura a mitropoliei, si numai ea it vastapani.

(Original, hartie, pecete mica rosie, Arhiva mitrop. Cer-nauti fasc. 52 lit Ee.).

20.1747, lunie 21.

Tanasie Tinto daruote schitului Bereinita o parte din mo5iaMill la, tinutul Cernauti.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Eu Tdnasie Tinto' ca'pitan, fiul lui Tudosie Tinto de Vi-lauce, lac stire cu acest adevarat zapisul mieu, precum sa

www.dacoromanica.ro

36

se stie ca pelanga partite de .mosie pe care le-au dat pa-rintii miei, am avut si eu dupa impartala pe care am avut-ocu Ilie Tina si cu sora mea anume Drclguna McIlcliasii, ju-matate din a opta parte din satul Bcinila la apa Ceremusuluicu o parte de moara si cu vecini, care parte ne-a venit delamaica noastra Aftimia, fiica lui Cocoran de Banila, dar fiindin hotarul Banilei la paraul Berejnita un schit, pe care 1-azidit mosul nostru Isac Cocoran, eu nefiind casatorit si ne-avand nici lucrupi nici mostenitori, aflandu-ma la batranetesi la mare slabiciune m'am socotit si am dat jumatate din aopta parte de sat de Banila cu partea mea de moara si dinsaliste si cu toti vecinii, toate lazurile, padure si cu toateveniturile acelui schit, ca sa-i fie dupa moartea mea sf. schitdreapta ocina si mosie afard de bucata de pamant, pe caream daruit-o bisericii de Bani la, pentru care sa alba a seruga calugarii, cei de acuma cat si ei in viitor, pentru su-fletul meu si al parintilor mei, iar rive din nepotii mei saudin rudele mele ar cuteza a rasturna aceasta danie a mea,unul ca acela sa nu fie ertat de Domnul nostru Isus Hristos,de preacurata maica sa si de toti sfintii si s aiba a ras-ptuide la strasnicul judet si pentru mai mare credinta amiscalit.

21 lunie 7255.Tanasie Tinta capitan.Gheorghe Turcul postelnic, martor, IV iron Gafenco

stolnic am fost fats. Lupu Popsul popa Grigorie, Veli-cico Onciul am scris dupa zisa lui Tanasie Tinta capitan.

Sandul Arapu paharnic.

Arh. Stat. Cernauti. Liber Granicialium II pag. 212-215, unde se afla textul german. Vezi si Erast Hostiuc: Schi-turile si sihastriile Bucovinei de alts data, Cernauti, 1936,tip. Mitropolitul Silvestru pag. 133-134.

Despre schitul Berejnita, situat pe hotarul Banilii peCeremus urmat. cloud documente:

1. 1748, Mai 26, Bcinila pe Ceremus: Tanasie Tinta dapentru sufletul sau si cel al parintilor sai schitului Berejnitadepe hotarul Banilii pe Ceremus partea sa de mosie din Ba-nila pe Ceremus cu vecini si lazuri, si cu un vad de moara,Face vechil pe Miron Gafenco sa-i implineasca cele hotaritede el. De fats au fost: protopopul Gligorie din Banila, Co-stasco vornic de Banila, Constantin Cocoran si VasilieGrierosu.

www.dacoromanica.ro

37

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium II 216-218).2. 1782, Febr. 15: Egumenul de Berejnita (nu i se zice

pe nume) apare in fata comisiei austriace si deciara caschitul Berejnita a fost zidit de mazilul Miron Gafenco. Schi-tul poseda a 1/16 parte de Banila daruita lui de Tanasie Tintscapitan cu fratii sai. Schitul avuse si un vad de moara, dar tre-buind s plateasca pentru el fumaritul, si neputand plati, 1-aparasit.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granic. II 209).Declaratia egumenului trebuie rectificata. Schitul Berej-

nita fusese zidit de Isac Cocoran si inzestrat de TanasieMiron Gafenco n'a fost decat executorul daniei lui T. Tints.

Despre schitul Berejnita vezi T. Onciul: Fondul religio-nar pag. 60-61.

Spita neamului Cocoran si Tints vezi doc. 1704 Mart 25.Despre satul Banila pe Ceremus urm. documente:1. 1740, Oct. 14: Toader Carp fost II jitnicer, Gheorghe

Parvul medelnicer raporteaza despre cearta ivita intre Banilasi Milie. Milie este 1/2 a lui Sandul Sturza mare log si a luiToader Paladi mare vist. si 1/2 a lui Dumitras Bainschi fost VA-tav de stolnicei. Banila pe Ceremus este a lui Miron Gafencouricar, Moisi Cocoranul, Tanasie Tina, si a altor razesi. Intreamandoud satele este un pamant pe care stapanii de Milie 1-auocupat zicand ca stiu dela parintii si mosii for ca pe timpullui Dragutescul acest pamant tinuse de satul Milie. Stapaniide 'Mill la au aratat o hotarnica Vacua de Neniul vornic petimpul lui Vasilie Voda, dupa care pamantul acesta tinuse de

Banila are dreptate.(Arh. Stat. Cerniluti, Liber Granicialium I 204-215).2. 1741, Julie 15: loan Ralis staroste despre conflictul din-

tre satele Banila si Mille. Parnantul pentru care ele se ceartaincepe la Ceremus, merge prin padure pand la hotarul Luca-atului. Joan Ralis a mers la sf. biserica unde se aflau razesiide Banila anume Gheorghe Turcul postelnic, Miron GafencoII stolnic, Tanasie Tints capitan si Costasco, nepotul lui Gheor-ghe Cocoranul. Iesind din biserica si discutand conflictul, a ra-mas ca Miron Gafenco stolnic impreund cu 4 vecini sa jure inbiserica. Vazand insa Bainschi ca Gafenco cu oamenii sai suntgata s jure, a dorit sa se impace. S'au impacat: Banila a ce-dat o parte a pamantului in litigiu in folosul satului Milie.

(Tot aici, Liber Granic. I 215-222).3. 1768, Julie 22: Grigori Ion Calimah VV. intareste lui Ni-

colai Gafenco fost vornic de Campulungul Rusesc si frateluisau Dumitras Gafenco fost II stolnic, nepotii si stranepotii Ma-riei Gafencioaiei, sora lui Pavel Rugind fost mare sulger, ju-matate de sat Banila pe Ceremus.

(Tot aici, Liber Granic. I 202-204).

Tints.

Banda.

www.dacoromanica.ro

38

4. 1774, Martie 26: Costasco mazil de Banila la Ceremusapare la divan avand proces cu Tarasie Cocoran capitan deCazaci, zicand ca Tarasie si el stapanesc 1/4 Bani la. Dar Ta-rasie 1-a alungat colonizand Cazaci pe aceasta parte de mosie.Tarasie raspunde ca Costasco nu e din Cocoran si n'are partede mosie. Costasco arata impartala lui Gheorghe Cocoran din1654 Oct. 12, dupd care acesta a daruit copiilor sai Stanca,Nastasia, Vasilie si Mariuta 1/4 Banila, Costasco descinde delaNastasia, fiica lui Gh. Cocoran, iar Tarasie dela Vasilie Co-coran. Stanca si Mariuta au fost sterile, partile for cazand laNastasia si Vasilie. Se hotareste, ca Costasco sa stapaneasca1/8 Banila, la fel si Tarasie.

(Tot aici, Liber Granic. I 233-237).5. 1779, Noemvrie: Joan Cantacuzino biv vel log. si Las-

carache Russet hatman vechilii man. Sf. Spiridon raporteaza:Sf. Spiridon da lui Leon Imbo (Imbault) biv vel paharnic mosia$erauti primita dela Ioan Cantacuzino biv vel aga, Banila (ru-seasca) cu parti din Rastoace primita dela Constantin Cocoransi primeste in schimb case dugheni in Iasi, cumparate mai nain-te dela Constantin suiulgiu biv vel satrar. Patru dugheni seafla in ulita mare langa cismeaua veche, iar doua Tanga poartacurtii domnesti langa cismeaua mica. Leon Imbault a mai dat500 lei pentru reparatia dughenilor.

6. 1779, Noem. 29: Leon Imbo biv vel paharnic arata za-pisul cu schimbul facut cu Sf. Spiridon. S'a gasit 0" dugheniledin Iasi aduc un venit anual de 600 lei, iar mosiile numai 480lei, anume Serauti 360 lei, Banila 120 lei. Dar dughenile fiindvechi, Imbo a fost tinut sa mai dea manastirii suma de 500 lei.Domnul confirms.

(Amandoua doc. la Arh. Stat. Cernauti, pachetul Serauti).7. 1783, Apr. 25: Apare Dumitras Gafenco si declara in

fata comisiei austriace ca.' poseda 1/2 Banila Ruseasca. Mosulsau Dumitras Gafenco o mostenise cu fata lui Stefan Ru-gina vornic.

Apar Gheorghe Lenta, lordachi Ciolpan si Toader. Maisi declara 0' impreund poseda 1/4 Banila ruseasca. Lenta, Ciol-pan si Panaite Stroescul poseda 1/8 Banila ruseasca dela fetelelui Tautul, sotiile Tor. Toader Malai cu mandstirea Berejnitaposeda 1/8 Bani la. Iacob conte Logoteti, ginerele lui Leon Im-bault, poseda 2/12 Banila, mostenite dela socrul sau.

Constantin, fiul popii Gheorghe, care-si zice Cocoran, po-seda 1/12 Banila. Mosul sau a fost casatorit cu Nastasia, fiicalui Gheorghe Cocoran.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium I 175-198).8. 1785, Sept. 4, Sirete: Gavril Cucurean, fiul 1W Toader,

si Iordachi Giurgiuvan pentru judecata ce o au cu contele IacobLogoteti pentru 1/4 Bani la tin. Cernauti, care parte le este depemosul for Gheorghi Cocorean. Aceasta parte se imparte in 4

www.dacoromanica.ro

39

parti Intre copiii lui Gheorghi Cocorean anume Vasile, Stanca,Nastasia si Mariuta. S'a sculat Constantin, fiul lui Vasile Coco-rean, cu fiica sa Sarafima si a dat partea sa danie la sf. Spiri-don. Conte le Logoteti a facut schimb cu Sf. Spiridon de uncles'au tras neintelegeri. Pentru a le curma se Incheie o Intelegere.Conte le va stapani partea lui Vasile si a Stanei, iar Gavril Co-corean si Iordachi Giurgiuvan partea Nastasiei. Partea Mariu-tei, fata lui Gheorghi Cocoreanul se va imparti in 6 parti, dincare 5 parti va stapani contele Logoteti, iar 14 parte vorstapani ei.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Contractuum Novorum II 185).9. 1785, Noemv. 27: Testamental Adrienei Imbault. Fiica

ei Ecaterina nu mai traieste. Sotul acesteia, contele Iacob Lo-goteti, a ramas cu 6 copii: Leon, Iosef, Alois, Francisc, Mariacas. Wyszynski, si Susanna. Nepotii ei primesc mosia Serauti,tin. Cernauti, o parte de Banila pe Ceremus cu parte dinRastoace.

(Tot aici, Liber Testamentorum I 75-91 si II 444).10. 1789, Febr. 14, Cernclu(i: Contele Iacob (Giacomo)

Logoteti a." in arenda lui los (Iosel Schwender, Evreu din Vij-nita) 1/4 Banila cu partea cumparata dela Panaite Stroescul,drept 400 lei pe an.

(Tot aici, Liber Contract. Novorum V 143).11. 1788, Noemv. 14: Constantin Cocoran lass cu limbs

de moarte" copiilor sai anume: Gavril, Joan, Pentelei si Mariace a tinut-o Iordachi Butura din Ivancauti, partile sale din Ba-nila rusasca, Lucavat, Panca si Banila moldoveneasca, sa sta-paneasca frateste.

(Copie, Forum Nobilium Cernauti, Pupillaria 662).12. 1793, Mai 23, Banila: Nastasia, jupaneasa rap. Nicolai

Gafenco, se invoeste cu fiii ei Andrei si Vasile. Acestia mo-stenesc toatal averea parintilor din Banda, dar asiguratraiul mamei lor.

(Copie, Arh. Stat. Cernauti, Pactorum Dotalia pag. 14).13. 1797, Apr. 8, Zvinece: Anita Raut si Mihalachi Raut

vand sotilor Ionia Volcinschi de Zvinece si sotiei acestuia Zoi-ta Volcinschi din Cracalie 1/24 Banda pe Ceremus pentru sumade 400 galbini.

(Tot aici, Liber Relationum III 108-110).14. 1797, Noem. 2: loan Zota capitan isi scrie testamen-

tul. El darueste copiilor sai Vasile, Maria, Catrina, Anita, mo-siile sale. Vasile primeste mosia 1/3 Popelnici si toata partea deBanila. Fetele primesc sume de bani. Sa aiba a plati 40 sarin-dare, s dea 800 lei pentru catapiteazma bisericii. Mentionatinepotii Enacache Zota, Toader Zota si Stefan Bobil. La fel Mi-halachi Cernauschi.

( Copie, tot aici, Liber Instrumentorum IX pag. 579).15. 1798, Mai 24, Banila rusasca: loan Cucorean din ad-

Ruseasca Inzestreaza pe fiica sa Odochita, cas. cu Gavrilaiiila

www.dacoromanica.ro

40

Borsan, fiul lui Nicolai Borsan din Banila Moldoveneasca,dandu-i o parte de Mihova, alaturea de partea fratelui sou Ga-vril Cucorean, si o parte de Lopusna pe Siretul Mare. Martori:Nicolai Vasilco, Zaharies Albievici (semnatura armeneasca). Ascris Lucas Levitchi.

(Copie, tot aici, Pactorum Dotalia pag. 90).16. 1802, lan. 18, Biini la (ruseasca): Maria, sotul rap. Ion

Cucorean da fiicei sale Nastasia partile sale din Banila (ru-seasca), Lucavat, Jadova, Vilavce si Panca. Nastasia era ca-satorita.' cu Condorachi Patrascu. Martori: Toader Cucorean.Toader Rapta, Axenia Cucoranita, ierei Dumitru Valagorschi.A scris loan Strasca.

17. 1807, Noem. 21: Susanna von Schtinfeld nasc. Logo-teti, sotia lui Ignatz von Schtinfeld, vinde Esterei contesa Lo-goteti, nascuta baroneasa Locella, partea sa de mosie din BA-nila, Serauti si Rastoace.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber Haereditatum XIX 191).18. 1823, Mai 23, Banila ruseasca: Vasile Lenta, fiul rap.

Grigori Lenta, simtindu-se slab isi scrie testamentul. El da-rueste parbea sa de Banila (ruseasca) ce o are dupa maica saMaria, fiica lui Costin Tautul, nepotilor sal de f rate Alexandrusi Vasilica. Fratele lui Vasile Lenta se cheama Matei. Surorilelui Vasile anume Balasa si Zoita sa nu se amestece, pentrucanumai fratele Matei 1-a cautat si-1 cauta la slabaciunea sa.Martori: Ilie frunza, Matei Lenta, Vasilie Velehorschi paroh,Costachi Frunza.

(Copie, Tot aid, Liber Instrumentorum IV 223).Despre schitul Berejnita vezi Erast Hostiuc: Schituri si

sihastrii din Bucovina de alts data" in Biserica ortodoxa ro-mans" Anul III 1935, Bucuresti nrl. 7-8 pag. 335-340.

La 1852 Ianuarie 16, in urma aprobarii din partea impa-ratului, comisia din Galitia (Staatsguterverauszerungskom-mission) a vandut prin licitatie publics partea de Banila aFondului religionar. A cumparat-o pentru suma de 13.064 Gul-den Einlosungsschein Vasile Gafenco.

(Arh. Stat. Cernauti, Liber bonorum extraneum cleri IIpag. 21).

1747, Iunie 21.

21.

Familia Third poseda jumAtate de sat Zvinecea, tinutul Cer-'Mut!. Gheorghe Tinto dgrueste schitului Luca partea sa.

(Tradus in romaneste dupa o copie germana).

Eu Tonasi Tinto capitan impreund cu fratele meu IlieTints si cu sora mea, ce o tine MOW, fac stire cu acest zapis

www.dacoromanica.ro

41

al meu, precum am primit jumatate de sat Zvinecea dela maicanoastra Iftimia, fiica lui Isac Cocoran, care sat este la Nistruin tinutul Cernautilor. La impdrtala noastra am cunoscut, eadirt jumatatea acestui sat jumatate este a fratelui nostru Ilie,iar din cealalta jumatate o parte este a mea, iar alta a suroriimele Draguna Mdlai, dupa care am Si stapanit partea mea dinintreg satul. Dar neavand copii, am daruit partea mea din satulZvinecea lui Gheorghe, fiul fratelui meu Ilie Tinta, care partea fost deosebita de partite de pamant date schitului, care seafla aproape de Nistru. Si sa-i fie lui Gheorghe dreaptd ()dnain veci. Pentru aceasta nepotul meu sa aiba a ma Linea si a maajuta la nevoie pang la moarte. Dupa moartea mea sa macinsteasca ca pe parintele sau si nime din nepotii mei sa nu seamestece, fiindca am dat cu voia mea. Si sa fie a lui Gheorghe,fiind copilul fratelui meu si finul meu si 1-am facut drept fiulmeu. Iar cine ar cuteza sa rastoarne aceasta danie a mea, unulca acela sa fie blastamat de Dumnezeu, de Maica preacuratasi de toti sfintii si pentru mai mare credinta am iscalit.

7255, Iunie 21.Tcinasi Tinta", capitan.

Eu Velicico Onciuleac am scris cuvintele fratelui meuTanasi facand zapisul acesta pentru a patra parte de pamant,pe care el a daruit-o lui Gheorghe, nepotul sau frate. Iar Gheor-,ghe a dat aceasta parte schitului Luca .ce-i pe Nistru in manile,calugarului si egumenului Gherman. Si am iscalit.

Gheorghe Tintd.Eu Nicolai Manoli.$i eu am iscalit zapisul lui Gheorghe dat sfintei manastiri

Eu popa Ilie de Rapujanita.Iar hotarul acestei parti daruita schitului Luca incepe la

Nistru si la partea de Prelipce a du-sale Manoli, cu Nistru lavale pang la drumul ingust, de aici la deal la paraul Ciuroc, dru-mul in sus peste deal la piatra culcata, drept cu drumul lahotarul Prelipcei, valea in jos la hotarul Prelipcei pang laNistru, de aici la d