1

Evoluții macroeconomice recente

• Economia mondială a accelerat pentru a doua lună la rând în decembrie, ca urmare a ameliorării climatului din servicii, pe fondul momentului favorabil din piața forței de muncă, piața creditului și continuării procesului de digitalizare. Totodată, industria prelucrătoare a crescut pentru a doua lună consecutiv în decembrie.

• Fondul Monetar Internațional previzionează accelerarea dinamicii anuale a PIB-ului mondial de la 2.9% în 2019, la 3.3% în 2020 și 3.4% în 2021 (primul grafic alăturat).

• În economia SUA indicatorii comunicați recent au evoluat predominant favorabil, ceea ce exprimă premise de ușoară accelerare pe termen scurt, pe fondul mix-ului relaxat de politici economice și semnării acordului comercial parțial cu China.

• Indicatorii avansați din Zona Euro s-au ameliorat la cumpăna dintre ani, semnalând perspective de accelerare ușoară după evoluția sub potențial din ultimele trimestre.

• Dinamica anuală a PIB-ului Chinei s-a temperat de la 6.6% în 2018 la 6.1% în 2019 (minimul din 1990), evidențiindu-se o decelerare generalizată în plan sectorial.

• Încrederea în economia României a atins în decembrie maximul din septembrie 2017, ceea ce exprimă premise de accelerare pe termen scurt. Cu toate acestea, persistă provocările din sfera echilibrului macroeconomic (situația fragilă a finanțelor publice) și convergenței economice europene (distanța față de țările din regiune, inclusiv Polonia).

• Climatul favorabil din piețele financiare internaționale a continuat la început de 2020, în pofida tensiunilor din Orientul Mijlociu, evoluție influențată de mix-ul relaxat de politici economice din SUA, China și Zona Euro și de sezonul de raportări financiare.

Scenariul macroeconomic central

• Prognozele actualizate indică perspectiva decelerării ritmului anual al PIB-ului SUA de la 2.9% în 2018 la 2.2% în 2019 și 1.9% în 2020, urmată de accelerare la 2.3% în 2021 și 2.5% în 2022. Pe de altă parte, dinamica anuală a PIB-ului Zonei Euro ar putea accelera de la 1.4% în 2019 (minimul din 2013), la 1.7% în 2020, 1.9% în 2021 și 2.3% în 2022.

• În acest scenariu economia României ar putea decelera de la 4.4% an/an în 2018 la 4.1% an/an în 2019 și 3.6% an/an în 2020, pe fondul normalizării cererii interne, în contextul rebalansării politicii economice. PIB-ul ar putea accelera la 4.1% an/an în 2021 și crește cu 3.8% an/an în 2022, prin redinamizarea investițiilor productive și ameliorarea exportului net (inclusiv ca urmare a deprecierii cursului real efectiv al RON).

• La nivelul economiei financiare ne așteptăm la persistența ratei medii anuale de dobândă la titlurile de stat la 10 ani peste nivelul de 4% în 2020 și 2021 și continuarea tendinței de depreciere graduală a cursului nominal al RON.

• Considerăm că factorii de risc pentru evoluția economiei interne în trimestrele următoare sunt: climatul macro-financiar din SUA, China și Zona Euro (inclusiv decalajul dintre indicatorii din sfera economiei reale și cei din economia financiară); mix-ul de politici economice în context electoral în România; tensiunile geo-politice.

scenariul macroeconomic central

indicator / an 2018 2019 2020 2021 2022

PIB nominal (miliarde EUR) 204.6 215.1 225.2 240.5 253.1

PIB real (%, an/an) 4.4 4.1 3.6 4.1 3.8

Consum privat (%, an/an) 7.3 5.7 4.8 5.0 4.5

Investiții productive (%, an/an) -1.2 9.5 4.7 5.5 5.8

Consum public (%, an/an) 2.1 3.7 1.8 1.8 1.7

Exporturi (%, an/an) 6.2 3.6 5.5 6.6 5.9

Importuri (%, an/an) 9.1 8.3 6.9 7.2 6.7

Rata șomajului (%) 4.2 4.0 4.2 4.2 4.0

Inflația (IAPC) (%, an/an, medie) 4.1 3.9 2.9 3.3 3.1

Dobânda de politică monetară (%) 2.50 2.50 2.50 2.75 2.75

Deficit bugetar (% PIB) (SEC) 2.9 3.8 3.0 2.5 2.5

Datoria publică (% PIB) 34.7 38.2 38.9 37.5 36.9

Contul curent (% PIB) -4.4 -5.1 -4.5 -4.3 -4.2

Rata de dobândă la titluri de stat la 10 ani (%)

4.7 4.5 4.4 4.2 3.9

EUR/RON (medie anuală) 4.65 4.75 4.83 4.87 4.95

Surse: INS, Eurostat, AMECO, Comisia Europeană, previziuni Banca Transilvania

BTmonthly12

dr. Andrei RĂDULESCU Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania | andrei.radulescu@btrl.ro | (+4)0374.697.575

structura PIB 2016 (%) 2017 (%) 2018 (%)

Consum privat 62.5 63.0 63.5

Consum public 15.1 15.7 16.8

Investiții productive 22.9 22.4 21.0

Exporturi 41.2 41.5 41.6

Importuri 42.1 43.6 44.6

macro indicatori perioada an/an (%) nivel (%)

PIB real T3 2019 3.00 -

rata inflației IPC Dec-2019 4.04 -

rata șomajului Nov-2019 4.00

rata de dobândă de politică monetară

din 08-Mai-2018

- 2.50

ROBOR (IRCC) T3/2019 2.36 Surse: Bloomberg, INS, Eurostat

evoluția PIB (%, an/an) sursa: FMI

PIB/locuitor (USD) (prețuri constante, 2011) sursa: FMI

calendar macroeconomic ianuarie 2020

instituție data indicator BNR 3 Ian Rezervele internaționale (Dec)

INS 6 Ian Turismul (Noi)

INS 7 Ian Autorizațiile de construire (Noi)

INS 7 Ian Comerțul cu amănuntul (Noi)

BNR 8 Ian Ședința de politică monetară

INS 9 Ian Comerțul internațional (Noi)

INS 9 Ian Rata șomajului (Noi)

INS 10 Ian Rata de economisire la populație (T3)

INS 13 Ian Salariul mediu net (Noi)

BNR 13 Ian Balanța de plăți (Noi)

INS 14 Ian Dinamica PIB (T3 2019, P2)

INS 14 Ian Comenzile noi în industrie (Noi)

INS 14 Ian Inflația (Dec)

INS 15 Ian Producția industrială (Noi)

INS 16 Ian Sectorul de construcții (Noi)

BNR 27 Ian Indicatorii monetari (Dec)

INS 28 Ian Tendințe în economie (Ian-Mar)

INS 30 Ian Autorizațiile de construire (Dec)

INS 30 Ian Rata șomajului (Dec) Surse: Institutul Național de Statistică (INS), Banca Națională a României (BNR)

-4

-2

0

2

4

6

8

10

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

20

21

Economia mondială

Țările dezvoltate

Statele emergente și în dezvoltare

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

198

0

198

3

198

6

198

9

199

2

199

5

199

8

20

01

20

04

20

07

20

10

20

13

20

16

20

19

Polonia România

2020 – an de consolidare bugetară | 21 ianuarie 2020

2

EVOLUȚII RECENTE

ACTIVITATEA ECONOMICĂ și PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ SUA

• Anul economic 2019 s-a caracterizat prin negocieri comerciale, inflexiunea politicii monetare și discrepanța dintre decelerarea ritmului de creștere economică și climatul pozitiv din piețele financiare internaționale (indicii bursieri din țările dezvoltate au atins niveluri record).

• Din perspectiva nominală, 2019 a fost anul în care economia Chinei a depășit economia Zonei Euro, considerată punctul de echilibru al unei lumi dezechilibrate pe parcursul ultimelor decenii.

• În 2019 economia mondială a continuat să resimtă tensiunile comerciale dintre SUA și China, primele două țări ale lumii cu o contribuție cumulată de peste 40% la formarea PIB-ul mondial.

• Astfel, volumul comerțului internațional a scăzut cu 0.5% an/an în perioada ianuarie-octombrie 2019.

• Deteriorarea climatului din sfera comerțului internațional s-a propagat la nivelul industriei, ramura economiei cu cea mai ridicată contribuție în schimburile comerciale transfrontaliere până în prezent. Astfel, producția industrială din economia mondială a crescut cu doar 0.8% an/an la 10 luni din 2019.

• Totodată, sectorul serviciilor a decelerat în 2019, pe fondul deteriorării climatului investițional, aspect parțial contrabalansat de momentul favorabil din piața forței de muncă (rata șomajului în scădere spre minime istorice în principalele blocuri economice ale lumii) și de continuarea implementării Revoluției Digitale.

• Per ansamblu, conform estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI) ritmul de creștere din economia mondială a decelerat la 2.9% an/an în 2019, nivelul minim din 2009.

• În SUA statisticile Departamentului Comerțului indică temperarea ritmului anual de creștere economică de la 2.3% în T2 la 2.1% în T3, cea mai slabă evoluție din T4 2016.

• Se evidențiază decelerarea dinamicii anuale a investițiilor productive de la 1.3% în T2 la 0.9% în T3, cel mai redus ritm din T1 2010.

• De asemenea, consumul guvernamental s-a temperat de la 2.3% an/an în T2 la 2.2% an/an în T3.

• Pe de altă parte, ritmul anual al consumului privat (principala componentă a PIB) a stagnat la 2.6% în T3 (maximul din T3 2018), evoluție susținută de climatul pozitiv din piața forței de muncă și din piața creditului.

• La nivelul cererii externe nete se evidențiază redinamizarea exporturilor (avans cu 0.2% an/an în T3, după declinul cu 1.7% an/an din T2) și decelerarea importurilor (de la 2.6% în T2 la 0.9% în T3).

• Prin urmare, în perioada ianuarie-septembrie 2019 prima economie a lumii (cu un PIB nominal de peste 21.5 trilioane de dolari, reprezentând circa 25% din PIB-ul mondial) a înregistrat un ritm anual de creștere de 2.3%.

• Se evidențiază majorarea consumului privat (principala componentă a PIB) cu 2.6% an/an, evoluție susținută de creșterea venitului real disponibil al populației, nivelul redus al costurilor reale de finanțare și climatul pozitiv din piața financiară.

• Totodată, consumul public a consemnat un avans de 2.1% an/an la nouă luni.

• Pe de altă parte, investițiile productive au urcat cu doar 1.7% an/an, pe fondul provocărilor din sfera comerțului internațional și semnalelor de final de ciclu economic post-criză (cel mai lung din istoria SUA).

• În sfera cererii externe nete exporturile au scăzut cu 0.1% an/an, iar importurile au crescut cu 2% an/an în perioada ianuarie-septembrie 2019.

• Numărul de noi locuri de muncă generate de prima economie a lumii a decelerat de la 256 mii în noiembrie la 145 mii în decembrie (minimul din mai). În 2019 numărul de locuri de muncă a crescut pentru al zecelea an la rând, dar ritmul anual s-a ajustat cu 36% an/an la 2.1 milioane. La final de decembrie 2019 numărul de locuri de muncă era cu 13.9 milioane mai ridicat față de cel înregistrat la momentul incidenței Marii Recesiuni.

• Rata șomajului s-a consolidat la 3.5% în decembrie, minimul din mai 1969. În 2019 acest indicator a înregistrat un nivel mediu de 3.7%, în scădere cu 0.2 puncte procentuale an/an și, totodată, cel mai redus nivel din 1969.

• Printre semnalele de maturitate pentru climatul din piața forței de muncă se menționează și poziționarea ratei șomajului peste nivelul structural pentru a treia lună la rând în decembrie (conform estimărilor elaborate și sintetizate în ultimul grafic din dreapta).

dinamica PIB (%, an/an) sursa: Bloomberg

formarea brută de capital vs. consumul privat în SUA (an/an) surse: BEA, FED, Bloomberg

exporturile vs. importurile în SUA (an/an)

rata șomajului vs. componenta structurală în SUA (%) surse: prelucrări BT pe baza datelor Departamentului Muncii și FED (SUA)

-10

-5

0

5

10

15

20

T3

97

T3

98

T3

99

T3

00

T3

01

T3

02

T3

03

T3

04

T3

05

T3

06

T3

07

T3

08

T3

09

T3

10

T3

11

T3

12

T3

13

T3

14

T3

15

T3

16

T3

17

T3

18

T3

19

Zona Euro SUA China

-25%

-20%

-15%

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

-3%

-2%

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

T3

03

T3

04

T3

05

T3

06

T3

07

T3

08

T3

09

T3

10

T3

11

T3

12

T3

13

T3

14

T3

15

T3

16

T3

17

T3

18

T3

19

Consum privat Formarea brută de capital (dr.)

-20%

-15%

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

T3

03

T3

04

T3

05

T3

06

T3

07

T3

08

T3

09

T3

10

T3

11

T3

12

T3

13

T3

14

T3

15

T3

16

T3

17

T3

18

T3

19

Exporturi Importuri

-1.5

-1.0

-0.5

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

0

2

4

6

8

10

12

De

c-7

1

De

c-7

3

De

c-7

5

De

c-7

7

De

c-7

9

De

c-8

1

De

c-8

3

De

c-8

5

De

c-8

7

De

c-8

9

De

c-9

1

De

c-9

3

De

c-9

5

De

c-9

7

De

c-9

9

De

c-0

1

De

c-0

3

De

c-0

5

De

c-0

7

De

c-0

9

De

c-11

De

c-13

De

c-15

De

c-17

De

c-19

Rata șomajului ciclic (pp) (dr.)

Rata șomajului (%)

Rata șomajului structural (%)

3

ZONA EURO

• Estimările Eurostat indică creșterea economiei Zonei Euro (principalul partener

economic al României) cu un ritm trimestrial de 0.2% în T3 2019, cel mai redus din T1

2013.

• În dinamică an/an economia regiunii a accelerat însă de la 1.1% în T2 la 1.5% în T3,

cea mai bună evoluție din T3 2018.

• Se evidențiază majorarea consumului privat (principala componentă a PIB) cu 1.6%

an/an, în accelerare de la 1.3% an/an în T2 și, totodată, cel mai bun ritm din T1 2018.

Evoluția a fost susținută de climatul pozitiv din piața forței de muncă și din piața

creditului.

• De asemenea, consumul guvernamental a consemnat un avans de 1.8% an/an în T3

(cel mai bun ritm din ultimii trei ani), dată fiind creșterea marjei de manevră a politicilor

fiscal-bugetare și de venituri după un amplu proces de consolidare în ciclul economic

post-criză.

• Pe de altă parte, dinamica anuală a formării brute de capital fix a decelerat de la 8.5%

în T2 la 3.7% în T3, nivelul minim din T3 2018.

• La nivelul cererii externe nete se evidențiază accelerarea exporturilor de la 1.8% an/an

în T2 la 2.7% an/an în T3, evoluție susținută și de tendința de depreciere a cursului real

efectiv al EUR, care a contrabalansat deteriorarea comerțului internațional, în contextul

tensiunilor comerciale dintre principalele blocuri economice ale lumii.

• Pe de altă parte, dinamica importurilor a decelerat de la 5.1% an/an în T2 la 2.8%

an/an în T3 (minimul din T2 2018), pe fondul tendinței de majorare a ratei de

economisire.

• Astfel, în perioada ianuarie-septembrie 2019 PIB-ul Zonei Euro a consemnat un

avans de 1.3% an/an, ca urmare a contribuției cererii interne, în contextul mix-ului

relaxat de politici economice.

• Se evidențiază majorarea investițiilor productive cu 5.4% an/an, susținută de nivelul

redus al costurilor reale de finanțare și perspectiva implementării de măsuri de majorare

a investițiilor publice în principalele țări din regiune.

• Climatul pozitiv din piața forței de muncă și din piața creditului a contribuit la

creșterea consumului privat cu un ritm de 1.2% an/an la nouă luni din 2019.

• Totodată, consumul public a consemnat un avans de 1.5% an/an în perioada ianuarie-

septembrie 2019.

• Pe de altă parte, la nivelul cererii externe nete importurile au urcat cu 3.7% an/an,

ritm superior dinamicii exporturilor (2.4% an/an) în primele nouă luni din 2019.

• În perioada recentă s-au înregistrat evoluții predominant favorabile ale indicatorilor

macroeconomici, care exprimă premise de redinamizare a ritmului de creștere

economică începând cu 2020.

• Din perspectiva ofertei agregate se evidențiază accelerarea din sectorul de servicii în

luna decembrie (indicatorul PMI la cel mai ridicat nivel din august).

• Pe de altă parte, industria prelucrătoare a scăzut pentru a 11-a lună la rând în

decembrie 2019, conform indicatorului PMI.

• Majorarea investițiilor productive a contribuit la consolidarea climatului pozitiv din

piața forței de muncă: numărul de șomeri s-a diminuat cu 0.1% lună/lună și cu 4.8%

an/an la 12.3 milioane în noiembrie (minimul din ultimii 11 ani), iar rata șomajului s-a

consolidat la 7.5% (cel mai redus nivel din mai 2008).

• Cu toate acestea, estimările econometrice elaborate (și sintetizate în al patrulea grafic

din partea dreaptă) indică poziționarea ratei șomajului pentru nivelul structural pentru

a cincea lună consecutiv în noiembrie, evoluție care confirmă faza de maturitate din piața

forței de muncă.

PIB-ul vs. investițiile productive în Zona Euro (%, an/an) surse: Eurostat, prelucrări BT

consumul privat vs. rata de economisire în Zona Euro sursa: Eurostat

exporturile vs. importurile în Zona Euro (%, an/an) sursa: Eurostat

rata șomajului vs. componenta structurală în Zona Euro (%) surse: Eurostat, prelucrări Banca Transilvania

-15

-10

-5

0

5

10

-8

-6

-4

-2

0

2

4

T3

00

T3

01

T3

02

T3

03

T3

04

T3

05

T3

06

T3

07

T3

08

T3

09

T3

10

T3

11

T3

12

T3

13

T3

14

T3

15

T3

16

T3

17

T3

18

T3

19

PIB Investiții productive (dr.)

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

10.0

10.5

11.0

11.5

12.0

12.5

13.0

13.5

14.0

14.5

Sep

-99

Sep

-00

Sep

-01

Sep

-02

Sep

-03

Sep

-04

Sep

-05

Sep

-06

Sep

-07

Sep

-08

Sep

-09

Sep

-10

Sep

-11

Sep

-12

Sep

-13

Sep

-14

Sep

-15

Sep

-16

Sep

-17

Sep

-18

Sep

-19

Rata de economisire (%)

Consumul privat (%, an/an) (dr.)

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

T3

00

T3

01

T3

02

T3

03

T3

04

T3

05

T3

06

T3

07

T3

08

T3

09

T3

10

T3

11

T3

12

T3

13

T3

14

T3

15

T3

16

T3

17

T3

18

T3

19

Exporturi Importuri

-0.8

-0.6

-0.4

-0.2

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

6.5

7.5

8.5

9.5

10.5

11.5

12.5

No

v-0

5

Ju

l-0

6

Ma

r-0

7

No

v-0

7

Ju

l-0

8

Ma

r-0

9

No

v-0

9

Ju

l-10

Ma

r-11

No

v-1

1

Ju

l-12

Ma

r-13

No

v-1

3

Ju

l-14

Ma

r-15

No

v-1

5

Ju

l-16

Ma

r-17

No

v-1

7

Ju

l-18

Ma

r-19

No

v-1

9

Rata șomajului (ciclic) (%) (dr.)Rata șomajului (%)Rata șomajului (structural) (%)

4

ROMÂNIA

• Estimările provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică (INS) indică creșterea PIB-ului cu un ritm trimestrial de 0.5% în T3 2019, în diminuare de la 0.6% (estimat anterior) și, totodată, cea mai slabă evoluție din T1 2018.

• În dinamică an/an economia României a decelerat de la 4.4% în T2 la 3% în T3, cel mai redus ritm din T2 2014.

• Cererea internă a contribuit cu 5 puncte procentuale la dinamica anuală a PIB din T3 (revizuire în sus de la 4.8 puncte procentuale), evoluție susținută de mix-ul relaxat, pro-ciclic și nesustenabil de politici economice.

• Se evidențiază majorarea investițiilor productive cu 25.6% an/an (revizuire de la 23.9% an/an), determinată de ameliorarea percepției de risc, nivelul redus al costurilor reale de finanțare și oportunitățile de dezvoltare pe care economia internă le prezintă din perspectiva termenului mediu.

• Consumul gospodăriilor populației (principala componentă a PIB) a urcat cu 4.3% an/an în trimestrul III (cea mai slabă evoluție din T4 2013), pe fondul climatului pozitiv din piața forței de muncă și din piața creditului.

• Totodată, consumul guvernamental a avut o contribuție de 0.4 puncte procentuale la dinamica anuală a PIB din perioada iulie-septembrie 2019, în contextul implementării de politici fiscal-bugetare și de venituri pro-ciclice.

• La polul opus, stocurile companiilor și exportul net au consemnat contribuții nefavorabile la ritmul anual al PIB din T3 (-4.3 puncte procentuale, respectiv -2 puncte procentuale).

• În sfera cererii externe nete se evidențiază revizuirea în sus a dinamicii anuale a exporturilor la 4.2%. Importurile au continuat însă să crească cu un ritm mai puternic (9% an/an).

• Prin urmare, în intervalul ianuarie-septembrie 2019 economia internă a consemnat un avans de 4% an/an, pe fondul contribuției cererii interne, susținută de mix-ul relaxat de politici economice.

• Se evidențiază redinamizarea investițiilor productive (18.9% an/an) (după declinul cu 1.2% an/an din 2018), evoluție cu impact pozitiv pentru dinamica economiei pe termen mediu.

• Totodată, consumul gospodăriilor populației a crescut cu 5.4% an/an în perioada ianuarie-septembrie (dinamică apropiată de potențial), pe fondul majorării venitului real disponibil și momentului favorabil din piața creditului.

• De asemenea, consumul final colectiv al administrațiilor publice a urcat cu 10.5% an/an în perioada ianuarie-septembrie 2019, ca urmare a implementării de politici fiscal-bugetare și de venituri pro-ciclice.

• La polul opus, stocurile companiilor și exportul net au avut contribuții nefavorabile la ritmul anual de creștere din primele nouă luni ale anului 2019.

• Spre exemplu, la nivelul cererii externe nete importurile au crescut cu 7.6% an/an, dinamică superioară ritmului exporturilor (3.6% an/an).

• Analiza din perspectiva ofertei agregate evidențiază creșterea sectorului de construcții (intensiv în capital și forță de muncă) cu 16.4% an/an la nouă luni din 2019, pe fondul majorării venitului real disponibil al populației, continuării Programului Prima Casă și nivelului redus al costurilor reale de finanțare.

• Totodată, ramura IT&C a crescut cu 8.9% an/an în perioada ianuarie-septembrie.

• De asemenea, componenta ciclică comerț, reparare auto-moto, transport și depozitare și HORECA a urcat cu 4.9% an/an la 9 nouă luni din 2019.

• Pe de altă parte, sectorul primar și industria s-au ajustat cu ritmuri anuale de 4.1%, respectiv 1% în intervalul ianuarie-septembrie.

• În sfera pieței forței de muncă numărul de șomeri (15-74 ani) s-a majorat cu un ritm lunar de 0.3% la 366.1 mii în noiembrie.

• Cu toate acestea, numărul de șomeri s-a redus cu 2.2% an/an în noiembrie și cu 6.4% an/an la 11 luni din 2019, ca urmare a relansării investițiilor productive și continuării migrației populației active.

• Rata șomajului a stagnat la 4% în noiembrie (minimul din august), cu următoarea distribuție: 4.4% la bărbați și 3.5% la femei.

• La 11 luni din 2019 rata medie a șomajului a scăzut cu 0.3 puncte procentuale an/an la 3.9%, pe fondul diminuării ratei șomajului la bărbați cu 0.4 puncte procentuale an/an la 4.3%. Rata șomajului la femei s-a menținut an/an la 3.5% în această perioadă.

• Conform estimărilor econometrice elaborate rata șomajului s-a poziționat peste nivelul structural pentru a cincea lună consecutiv în noiembrie (aspect evidențiat în ultimul grafic alăturat) (ceea ce confirmă maturitatea ciclului economic post-criză).

PIB-ul (%, an/an) sursa: INS, prelucrări BT

consumul privat vs. investițiile productive sursa: INS, prelucrări BT

exporturile vs. importurile sursa: INS, prelucrări BT

rata șomajului vs. componenta structurală sursa: INS, prelucrări și

estimări BT

-10

-5

0

5

10

15

T3

05

T1

06

T3

06

T1

07

T3

07

T1

08

T3

08

T1

09

T3

09

T1

10T

3 1

0T

1 11

T3

11

T1

12T

3 1

2T

1 13

T3

13

T1

14T

3 1

4T

1 15

T3

15

T1

16T

3 1

6T

1 17

T3

17

T1

18T

3 1

8T

1 19

T3

19

-60

-40

-20

0

20

40

60

-10

-5

0

5

10

15

20

T3

05

T1

06

T3

06

T1

07

T3

07

T1

08

T3

08

T1

09

T3

09

T1

10T

3 1

0T

1 11

T3

11

T1

12T

3 1

2T

1 13

T3

13

T1

14T

3 1

4T

1 15

T3

15

T1

16T

3 1

6T

1 17

T3

17

T1

18T

3 1

8T

1 19

T3

19

Consum privat (%, an/an)

Investiții productive (%, an/an) (dr.)

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

T3

05

T1

06

T3

06

T1

07

T3

07

T1

08

T3

08

T1

09

T3

09

T1

10T

3 1

0T

1 11

T3

11

T1

12T

3 1

2T

1 13

T3

13

T1

14T

3 1

4T

1 15

T3

15

T1

16T

3 1

6T

1 17

T3

17

T1

18T

3 1

8T

1 19

T3

19

Exporturi (%, an/an) Importuri (%, an/an)

-1.0

-0.5

0.0

0.5

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

No

v-0

4

No

v-0

5

No

v-0

6

No

v-0

7

No

v-0

8

No

v-0

9

No

v-1

0

No

v-1

1

No

v-1

2

No

v-1

3

No

v-1

4

No

v-1

5

No

v-1

6

No

v-1

7

No

v-1

8

No

v-1

9Componenta ciclică (pp) (dr.)

Rata șomajului (componenta structurală) (%)

Rata șomajului (%)

5

ECONOMIA FINANCIARĂ SUA

• Conform indicatorului PCE (Personal Consumption Expenditure) agreat de Rezerva Federală (FED) prețurile de consum au continuat să crească în noiembrie 2019, cu un ritm lunar de 0.16% (componenta bază în urcare cu 0.14% față de octombrie).

• Dinamica an/an a accelerat de la 1.4% în octombrie la 1.5% în noiembrie (nivelul maxim din aprilie, dar cu mult sub ținta FED de 2%), pe fondul evoluției componentelor non-core (inclusiv majorarea cotațiilor internaționale la țiței) (inflația bază s-a temperat de la 1.7% în octombrie la 1.6% în noiembrie, cel mai redus nivel din luna iunie).

• În perioada ianuarie-noiembrie 2019 prețurile de consum au crescut în medie cu 1.4% an/an (componenta core la 1.6% an/an).

• La ultima ședință de politică monetară din 2019 FED a actualizat scenariul macroeconomic central pe termen mediu, a menținut rata de dobândă de referință (la 1.50%-1.75%) și a semnalat un proces de consolidare pe termen scurt, pe fondul perspectivelor de decelerare a ritmului de creștere economică și de persistență a inflației la un nivel inferior țintei de 2% în trimestrele următoare.

• La conferința de presă organizată după ședință Președintele FED (dl. J. Powell) a atras atenția cu privire la perspectivele favorabile din prima economie a lumii, dar a subliniat faptul că banca centrală va iniția un proces de normalizare a politicii monetare doar după ce inflația va persista o perioadă peste nivelul țintă.

• Conform previziunilor FED ajustate în decembrie rata de dobândă de referință s-ar putea situa la 1.6% la final de 2020, 1.9% la sfârșit de 2021 și 2.1% la finele anului 2022.

ZONA EURO • Conform Eurostat prețurile de consum au crescut cu 0.3% lună/lună în decembrie,

evidențiindu-se majorarea tarifelor la servicii cu 0.7% față de noiembrie. În dinamică

an/an inflația a accelerat de la 1% în noiembrie la 1.3% în decembrie, maximul din aprilie

(componenta core în stagnare la 1.3% an/an, cel mai ridicat nivel din octombrie 2015).

• Inflația medie anuală a decelerat de la 1.8% în 2018 la 1.2% în 2019, minimul din

2016, evoluție determinată de dinamica economiei la un ritm sub potențial (componenta

core a inflației la 1.1% an/an) și de declinul cotațiilor internaționale la țiței.

• La ultima ședință din 2019 Banca Centrală Europeană a actualizat scenariul

macroeconomic central pe termen mediu, a menținut ratele de dobândă la minime

istorice (-0.50% la facilitatea depozite, 0% de referință și 0.25% la facilitatea creditare)

și programul de cumpărare de active (20 miliarde EUR/lună) și a semnalat consolidarea

politicii relaxate, pe fondul persistenței inflației la un nivel inferior țintei (2% an/an).

• La conferința de presă Președintele BCE a semnalat revizuirea strategiei de politică

monetară în trimestrele următoare și deschiderea spre moneda digitală.

ROMÂNIA • Conform INS prețurile de consum s-au majorat cu 0.42% lună/lună în decembrie.

• Se evidențiază creșterea prețurilor la bunuri alimentare (31.87% din coș) cu un ritm lunar de 0.84%: prețurile la carne, preparate și conserve din carne, ouă și legume și conserve din legume au urcat lună/lună cu 1.32%, 2.04%, respectiv 2.56%.

• De asemenea, prețurile la mărfuri nealimentare (47.91% din coș) au consemnat un avans lunar de 0.28% în decembrie: prețurile la combustibili, tutun/țigări și energie electrică au crescut cu dinamici lunare de 0.37%, 0.57%, respectiv 0.68%.

• Nu în ultimul rând, tarifele la servicii (20.22% din coș) au urcat cu 0.12% lună/lună în decembrie, evoluție la care a contribuit și deprecierea monedei naționale.

• Ritmul anual al prețurilor de consum a accelerat de la 3.77% în noiembrie la 4.04% în decembrie (maximul din iulie): prețurile la bunuri alimentare, produse nealimentare și servicii au urcat cu 5.08%, 3.31%, respectiv 4.16%.

• În 2019 prețurile de consum au crescut în medie cu 3.8% (3.9% pe indicele armonizat UE), evoluție determinată de scăderea producției agricole, intervenția statului în economie și climatul pozitiv din piața forței de muncă și din piața creditului. Prețurile la bunuri alimentare, mărfuri nealimentare și tarifele la servicii au urcat cu 4.69% an/an, 3.24% an/an, respectiv 3.87% an/an.

• La prima ședință de politică monetară din 2020 Banca Națională a României (BNR) a menținut rata de dobândă de referință (la 2.50%) și nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în RON și valută ale instituțiilor de credit (la 8%), concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară.

• La conferința de presă Guvernatorul BNR a subliniat riscurile din sfera procesului de consolidare bugetară în context electoral, îndeosebi prevederile din legea pensiilor.

dinamica prețurilor de consum vs. rata de dobândă de referință în SUA sursa: FED

dinamica prețurilor de consum vs. rata de dobândă de referință în Zona Euro surse: Eurostat, BCE

dinamica prețurilor de consum (IAPC) vs. rata de dobândă de referință în România surse: Eurostat, INS, BNR

-2%

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

De

c-0

5J

un

-06

De

c-0

6J

un

-07

De

c-0

7J

un

-08

De

c-0

8J

un

-09

De

c-0

9J

un

-10

De

c-10

Ju

n-1

1D

ec-

11J

un

-12

De

c-12

Ju

n-1

3D

ec-

13J

un

-14

De

c-14

Ju

n-1

5D

ec-

15J

un

-16

De

c-16

Ju

n-1

7D

ec-

17J

un

-18

De

c-18

Ju

n-1

9D

ec-

19

Inflație PCE (%, an/an)

Rata de dobândă de referință (%)

Inflație core (%, an/an)

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

De

c-0

5

De

c-0

6

De

c-0

7

De

c-0

8

De

c-0

9

De

c-10

De

c-11

De

c-12

De

c-13

De

c-14

De

c-15

De

c-16

De

c-17

De

c-18

De

c-19

Inflația (an/an)

Rata dobânzii de referință BCE

Inflația core (an/an)

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

De

c-0

8

Ju

n-0

9

De

c-0

9

Ju

n-1

0

De

c-10

Ju

n-1

1

De

c-11

Ju

n-1

2

De

c-12

Ju

n-1

3

De

c-13

Ju

n-1

4

De

c-14

Ju

n-1

5

De

c-15

Ju

n-1

6

De

c-16

Ju

n-1

7

De

c-17

Ju

n-1

8

De

c-18

Ju

n-1

9

De

c-19

Prețurile de consum (IAPC) (%, an/an)

Rata de dobândă de politică monetară (%)

Prețurile de consum core (IAPC) (%, an/an)

6

PIAȚA FINANCIARĂ SUA

• Dimensiunea financiară a economiei a încorporat informațiile macroeconomice din principalele țări ale lumii (SUA, China și Zona Euro), știrile companiilor listate, dinamica cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime și evoluțiile din sfera geo-politică în ultimele luni din 2019 și începutul anului 2020.

• Pe de o parte, climatul pozitiv din sfera piețelor financiare internaționale s-a consolidat, evoluție susținută de negocierile comerciale SUA-China, dar și de politica monetară relaxată în implementare în principalele țări ale lumii.

• Pe de altă parte, se observă rezistența încrederii investitorilor pe piețele financiare la intensificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu la începutul anului curent (acestea au determinat creșterea temporară a cotațiilor internaționale la țiței).

• În SUA pe piața monetară LIBOR pe scadența trei luni a scăzut pentru al patrulea trimestru consecutiv în T4 2019, pe fondul deciziilor și semnalelor de politică monetară. Se observă însă creșterea ușoară a acestui indicator în decembrie comparativ cu

noiembrie (după cum se poate nota în primul grafic din partea dreaptă), evoluție

determinată de semnalele de ameliorare a climatului din sfera economiei reale. LIBOR la trei luni a încheiat luna decembrie 2019 la 1.908%, în creștere cu 0.2% raportat la noiembrie, dar în diminuare cu 8.5% trimestru/trimestru și cu 31.8% an/an.

• La nivelul pieței titlurilor de stat rata de dobândă la 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în prima economie a lumii, dar și în economia mondială) s-a majorat pentru

a patra lună consecutiv în decembrie, evoluție determinată de semnalele de ameliorare din sfera economiei reale și de convergență graduală a inflației spre ținta băncii centrale. Acest indicator a încheiat luna decembrie la 1.919%, în urcare cu 8.2% comparativ cu nivelul de la final de noiembrie, dar în scădere cu 28.6% de la începutul anului.

Indicatorul a înregistrat un nivel mediu de 1.863% în decembrie (maximul din iulie), în creștere cu 2.8% față de noiembrie.

• Dolarul SUA s-a depreciat în ultimul trimestru din 2019, pe fondul diminuării percepției de risc pe piețele financiare internaționale. La final de decembrie cursul USD/EUR s-a situat la 0.89, în scădere cu 2.2% lună/lună, dar în creștere cu 1.9% an/an.

• Piața de acțiuni a continuat tendința ascendentă în ultimul trimestru din 2019, pe fondul negocierilor comerciale SUA-China și semnalelor din sfera politicii monetare.

Astfel, indicele Dow Jones a crescut pentru a patra lună la rând în decembrie, cu un ritm lunar de 1.7% la 28,538 puncte (avans cu 6% trimestru/trimestru și cu 22.3% în 2019).

ZONA EURO

• Economia financiară a fost influențată de evoluțiile din piețele internaționale și de factorii regionali (inclusiv perspectivele de politică economică și știrile companiilor listate) în ultimul trimestru al anului 2019.

• Pe piața monetară EURIBOR la trei luni a persistat în teritoriu negativ în trimestrul IV 2019, evoluție determinată de perspectivele de continuare a politicii monetare relaxate a Băncii Centrale Europene (BCE) pe termen scurt. Cu toate acestea, nivelul EURIBOR la trei luni a crescut în ultimele săptămâni din 2019, situându-se la -0.383% la finalul anului (maximul de la început de august) (avans cu 4.5% lună/lună și cu 8.4% trimestru/trimestru), pe fondul semnalelor de ameliorare a climatului macroeconomic regional (îmbunătățirea indicatorilor de încredere).

• La nivelul pieței titlurilor de stat rata de dobândă la obligațiunile suverane germane la 10 ani s-a majorat în T4 2019, evoluție influențată și de accelerarea graduală a inflației din Zona Euro (în convergență spre nivelul țintit de BCE). Acest indicator a încheiat luna decembrie 2019 la -0.187%, în creștere cu 17.3 puncte bază față de finalul lunii noiembrie și cu 38.5 puncte bază comparativ cu septembrie, dar în scădere cu 43.3 puncte bază ytd. În decembrie indicatorul a înregistrat un nivel mediu de -0.27%.

• Pe piața valutară cursul EUR/USD s-a apreciat pe finalul anului 2019, inversând tendința de depreciere din trimestrele anterioare, evoluție influențată și de acumularea de semnale de ameliorare a climatului macroeconomic regional pe termen scurt, după dinamica sub potențial din 2019. Astfel, EUR/USD s-a situat la 1.1234 la final de decembrie, în creștere cu 2.3% comparativ cu nivelul de la final de noiembrie și cu 3.2% față de nivelul de la sfârșit de septembrie, dar în scădere cu 1.9% ytd.

• Nu în ultimul rând, indicele bursier pan-european EuroStoxx 50 a încheiat decembrie la 3,745 puncte (avans 1.1% lună/lună, 4.9% trimestru/trimestru și 24.8% ytd).

rata de dobândă la 3 luni (%) sursa: Bloomberg

rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani (%) sursa: Bloomberg

EUR/USD (cursul de referință) sursa: Banca Centrală Europeană

indicii bursieri (Dow Jones vs. STOXX50) sursa: Bloomberg

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

-0.5

-0.4

-0.3

-0.2

-0.1

0

0.1

0.2

0.3

0.4

Ja

n-1

4

Ma

y-14

Sep

-14

Ja

n-1

5

Ma

y-15

Sep

-15

Ja

n-1

6

Ma

y-16

Sep

-16

Ja

n-1

7

Ma

y-17

Sep

-17

Ja

n-1

8

Ma

y-18

Sep

-18

Ja

n-1

9

Ma

y-19

Sep

-19

Ja

n-2

0

EURIBOR 3 luni LIBOR 3 luni (dr.)

-1.0

-0.5

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

Ja

n-1

5

Ap

r-15

Ju

l-15

Oct

-15

Ja

n-1

6

Ap

r-16

Ju

l-16

Oct

-16

Ja

n-1

7

Ap

r-17

Ju

l-17

Oct

-17

Ja

n-1

8

Ap

r-18

Ju

l-18

Oct

-18

Ja

n-1

9

Ap

r-19

Ju

l-19

Oct

-19

Ja

n-2

0

SUA Germania

1.00

1.05

1.10

1.15

1.20

1.25

1.30

Ja

n-1

7

Ma

r-17

Ma

y-17

Ju

l-17

Sep

-17

No

v-1

7

Ja

n-1

8

Ma

r-18

Ma

y-18

Ju

l-18

Sep

-18

No

v-1

8

Ja

n-1

9

Ma

r-19

Ma

y-19

Ju

l-19

Sep

-19

No

v-1

9

Ja

n-2

0

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

3,500

8,500

13,500

18,500

23,500

28,500

33,500

Ja

n-1

1

Ju

l-11

Ja

n-1

2

Ju

l-12

Ja

n-1

3

Ju

l-13

Ja

n-1

4

Ju

l-14

Ja

n-1

5

Ju

l-15

Ja

n-1

6

Ju

l-16

Ja

n-1

7

Ju

l-17

Ja

n-1

8

Ju

l-18

Ja

n-1

9

Ju

l-19

Ja

n-2

0

Dow Jones EuroStoxx 50 (dr.)

7

ROMÂNIA

• Evoluțiile macro-financiare externe și știrile interne au influențat piața financiară în ultima lună din 2019. Se evidențiază evoluțiile divergente ale ratelor de dobândă pe piața monetară și pe piața titlurilor de stat, deprecierea RON și creșterea bursei.

PIAȚA MONETARĂ

• În sfera pieței monetare ratele de dobândă au evoluat divergent în decembrie: scădere

pe scadențele foarte scurte (pe fondul excesului de lichiditate) (în decembrie volumul

operațiunilor “depo” derulate de BNR a scăzut cu 76.4% lună/lună la 3.1 miliarde RON)

vs. creștere pe scadențele 1-12 luni (evoluție influențată și de tendințele din piețele

externe și de preocupările cu privire la dezechilibrul macroeconomic intern).

• La final de decembrie nivelurile ROBOR pe scadențele overnight, tomorrow next și o

săptămână s-au situat la 2.43%, 2.63%, respectiv 2.72%, în scădere cu ritmuri lunare de

10%, 3%, respectiv 1%.

• Pe de altă parte, nivelurile ROBOR pe scadențele o lună, trei luni, șase luni și 12 luni

au crescut între final de noiembrie și sfârșit de decembrie cu 7% (la 3.04%), 6% (la

3.18%), 5% (la 3.24%) și 4% (la 3.31%).

• Între final de 2018 și sfârșit de 2019 nivelurile ROBOR s-au redus pe scadențele

overnight, tomorrow next, o săptămână, șase luni și 12 luni cu ritmuri de 26 puncte bază,

opt puncte bază, șase puncte bază, șase puncte bază, respectiv 20 puncte bază. Pe de altă

parte, nivelurile ROBOR pe scadențele o lună și trei luni au urcat cu 20 puncte bază,

respectiv 16 puncte bază între sfârșit de decembrie 2018 și final de 2019.

• În decembrie valorile medii lunare ROBOR au crescut în medie cu 8% lună/lună.

• În dinamică an/an valorile medii lunare ROBOR s-au majorat pe scadențele

overnight-trei luni în decembrie (în medie cu 21% an/an), dar au scăzut pe scadențele

șase-12 luni (în medie cu 6% an/an).

PIAȚA TITLURILOR DE STAT

• De-a lungul curbei randamentelor s-au înregistrat evoluții divergente ale ratelor de

dobândă între final de noiembrie și sfârșit de decembrie: creștere pe scadențele foarte

scurte, pe fondul preocupărilor cu privire la situația fragilă din sfera finanțelor publice;

scădere pe scadențele medii-lungi, evoluție determinată de perspectivele de decelerare a

dinamicii anuale a PIB-ului nominal, dar și de nivelul atractiv al ratelor de dobândă (în

analiza comparativă cu țările din Uniunea Europeană).

• Rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani s-a situat la 4.41% la finalul

lunii decembrie, în scădere cu 3.1% raportat la nivelul de la sfârșit de noiembrie (declin

cu 8% în 2019). În decembrie acest indicator a înregistrat un nivel mediu de 4.56%, în

creștere cu 5.3% față de noiembrie.

• În luna decembrie 2019 statul s-a împrumutat cu 5.5 miliarde RON și cu 416.1

milioane EUR prin emisiuni de titluri pe piața internă.

PIAȚA VALUTARĂ

• În decembrie cursul EUR/RON a fluctuat în intervalul (4.7716-4.7799) la BNR,

evidențiindu-se continuarea tendinței ascendente, pe fondul provocărilor din sfera

echilibrului macroeconomic din România.

• La final de decembrie cursul EUR/RON s-a situat la 4.7793, în urcare cu 0.03%

lună/lună și cu 2.47% an/an.

• În ultima lună din 2019 cursul EUR/RON a înregistrat un nivel mediu de 4.7773

(maxim istoric), în creștere cu 0.19% lună/lună și cu 2.67% an/an.

PIAȚA BURSIERĂ

• Piața de capital a crescut pentru a doua lună consecutiv în decembrie, pe fondul

climatului pozitiv din piețele financiare internaționale. Indicele BET a urcat cu un ritm

lunar de 0.9% la 9,977.3 puncte (avans cu 35.1% în 2019).

• În decembrie indicele S&P 500 din SUA a crescut pentru a patra lună consecutiv, cu

o dinamică lunară de 2.9% la 3,230.8 puncte (majorare cu 28.9% anul trecut), în timp ce

indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un avans de 2.1% la 415.8

puncte (plus 23.2% ytd).

ROBOR 3 luni vs. ROBOR 6 luni sursa: BNR

curba randamentelor în România sursa: Bloomberg

licitații M. Finanțe (decembrie)

sursa: M. Finanțe

Valoare

(mil. RON) Scadență Yield (%)

02-Dec-2019 188.2 11-Oct-2034 5.07

02-Dec-2019 460.0 08-Aug-2022 3.78

05-Dec-2019 1,235.0 25-Sep-2023 4.07

09-Dec-2019 907.8 12-Feb-2029 4.67

12-Dec-2019 575.0 25-Sep-2023 4.12

19-Dec-2019 1,120.0 17-Iun-2024 4.10

23-Dec-2019 1,045.0 22-Apr-2026 4.10

Valoare

(mil. EUR) Scadența Yield (%)

18-Dec-2019 416.1 26-Feb-2021 0.13

cursul de schimb (RON fixing) sursa: Bloomberg

indicele BET (valori lunare) sursa: Bursa de Valori București

0

1

2

3

4

5

6

Ja

n-1

4

Ma

y-14

Sep

-14

Ja

n-1

5

Ma

y-15

Sep

-15

Ja

n-1

6

Ma

y-16

Sep

-16

Ja

n-1

7

Ma

y-17

Sep

-17

Ja

n-1

8

Ma

y-18

Sep

-18

Ja

n-1

9

Ma

y-19

Sep

-19

Ja

n-2

0

ROBOR 3 luni (%) ROBOR 6 luni (%)

3.2

3.4

4.14.3

4.8

3.3

3.33.7 3.9

4.4

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

31-Dec-18

31-Dec-19

6M 1 Y 3Y 5Y 1 0Y

4.766

4.768

4.77

4.772

4.774

4.776

4.778

4.78

4.782

04

-Dec

07

-Dec

10-D

ec

13-D

ec

16-D

ec

19-D

ec

22

-Dec

25

-Dec

28

-Dec

31-

Dec

4.22

4.24

4.26

4.28

4.3

4.32

4.34

USDRON (dr.) EURRON (st.)

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

Ja

n-0

5

Ja

n-0

6

Ja

n-0

7

Ja

n-0

8

Ja

n-0

9

Ja

n-1

0

Ja

n-1

1

Ja

n-1

2

Ja

n-1

3

Ja

n-1

4

Ja

n-1

5

Ja

n-1

6

Ja

n-1

7

Ja

n-1

8

Ja

n-1

9

Ja

n-2

0

8

SCENARIUL MACROECONOMIC CENTRAL

ECONOMIA REALĂ SUA

• Am actualizat scenariul macroeconomic central pe termen mediu pentru prima

economie a lumii prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare.

• Conform prognozelor actualizate dinamica anuală a PIB s-ar putea tempera de la

2.9% în 2018 (cel mai bun ritm din 2005) la 2.2% în 2019, respectiv 1.9% în 2020.

• Acest scenariu are la bază perspectiva evoluției investițiilor productive la un ritm sub

potențial în trimestrele următoare (dinamici anuale de 2% în 2019 și 2.7% în 2020).

• Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) prognozăm temperarea

ritmului anual de la 3% în 2018 la 2.7% în 2019, respectiv 2.3% în 2020 (cel mai slab din

2013).

• În sfera cererii externe nete previzionăm o dinamică a importurilor superioară

ritmului exporturilor în intervalul 2019-2020 (3.6% comparativ cu 1.9%).

• Pe de altă parte, ne așteptăm ca ritmul anual de creștere economică să accelereze la

2.3% în 2021 și 2.5% în 2022, prin intermediul redinamizării investițiilor productive

(3.4% an/an, respectiv 3.7% an/an), cu impact de antrenare pentru celelalte componente

ale PIB.

• Astfel, dinamica anuală a consumului privat s-ar putea ameliora la 2.5% în 2021 și

2.7% în 2022, în timp ce pentru consumul public ne așteptăm la creștere cu ritmuri

anuale de 1.8% în 2021, respectiv 1.7% în 2022.

• La nivelul pieței forței de muncă previzionăm creșterea graduală a ratei medii anuale

a șomajului, de la 3.7% în 2019 la 3.8% în 2020, 4.2% în 2021, respectiv 4.5% în 2022,

pe fondul evoluției investițiilor productive la un ritm sub potențial și continuării

procesului de Digitalizare.

• Considerăm că riscurile pentru evoluția economiei SUA pe termen scurt și mediu

constau în: climatul din piețele financiare (o ajustare severă a indicilor bursieri ar putea

determina intrarea în recesiune tehnică, urmată de tranziția spre un nou ciclu);

confruntarea economică totală cu China; tensiunile politice în anul electoral 2020;

climatul geo-politic internațional; modificările climatice.

ZONA EURO

• Conform scenariului macroeconomic central actualizat prin încorporarea celor mai

recente evoluții macro-financiare internaționale și regionale economia Zonei Euro ar

putea accelera de la 1.4% an/an în 2019 (minimul din 2013) la 1.7% an/an în 2020, 1.9%

an/an în 2021, respectiv 2.3% an/an în 2022, într-o evoluție determinată de ameliorarea

contribuției exportului net.

• Astfel, în perioada 2020-2022 PIB-ul regiunii ar putea crește cu un ritm mediu anual

de 2%, evoluție determinată de majorarea investițiilor productive (cu 2.5% an/an), cu

impact de antrenare în economie.

• Pentru consumul privat și consumul public previzionăm dinamici medii anuale de

1.4%, respectiv 1.3% în perioada 2020-2022.

• La nivelul cererii externe nete ne așteptăm la creșterea exporturilor cu un ritm mediu

anual de 3.1%, superior dinamicii importurilor (2.4% an/an) în intervalul 2020-2022.

• În sfera pieței forței de muncă prognozăm scăderea ratei medii anuale a șomajului de

la 8.2% în 2018 la 7.6% în 2019, 7.4% în 2020 și 2021, respectiv 7.3% în 2022.

• Printre factorii de incertitudine pentru evoluția economiei Zonei Euro în trimestrele

următoare menționăm: percepția de risc pe piețele financiare internaționale, tensiunile

comerciale în sfera economiei mondiale; factorii regionali, inclusiv Brexit, ritmul

reformelor structurale; climatul geo-politic.

PIB-ul, consumul privat, investițiile productive în SUA (%, an/an) surse: Departamentul Comerțului din SUA, previziuni BT

rata șomajului în SUA (%) surse: previziuni BT pe baza datelor

Departamentului Muncii (SUA)

PIB-ul, consumul privat, investițiile productive în Zona Euro (%, an/an) surse: Eurostat, previziuni BT

rata șomajului în Zona Euro (%) surse: Eurostat, previziuni BT

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

199

019

91

199

219

93

199

419

95

199

619

97

199

819

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

102

011

20

122

013

20

142

015

20

162

017

20

182

019

20

20

20

21

20

22

Consum privat

Investiții productive (dr.)

PIB

0

2

4

6

8

10

12

De

c-7

0

De

c-7

2

De

c-7

4

De

c-7

6

De

c-7

8

De

c-8

0

De

c-8

2

De

c-8

4

De

c-8

6

De

c-8

8

De

c-9

0

De

c-9

2

De

c-9

4

De

c-9

6

De

c-9

8

De

c-0

0

De

c-0

2

De

c-0

4

De

c-0

6

De

c-0

8

De

c-10

De

c-12

De

c-14

De

c-16

De

c-18

De

c-2

0

De

c-2

2-12

-10

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

-5

-4

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

5

199

619

97

199

819

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

102

011

20

122

013

20

142

015

20

162

017

20

182

019

20

20

20

21

20

22

PIB (%, an/an) Consum privat (%, an/an)

FBCF (%, an/an) (dr.)

0

2

4

6

8

10

12

14

De

c-0

5

De

c-0

6

De

c-0

7

De

c-0

8

De

c-0

9

De

c-10

De

c-11

De

c-12

De

c-13

De

c-14

De

c-15

De

c-16

De

c-17

De

c-18

De

c-19

De

c-2

0

De

c-2

1

De

c-2

2

9

ROMÂNIA

• Prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare (externe și interne) am

revizuit scenariul macroeconomic central pe termen scurt și mediu pentru economia

României.

• În perioada recentă s-au înregistrat evoluții preponderent favorabile ale indicatorilor

macroeconomici comunicați în sfera economiei mondiale (accelerarea ritmului de

creștere pentru a doua lună consecutiv în decembrie), economiei europene (ameliorarea

încrederii investitorilor germani spre maximul din 2015) și pe plan intern (creșterea

încrederii în economie spre cel mai ridicat nivel din septembrie 2017), care exprimă

premise de accelerare pentru ultimul trimestru din 2019 și pentru primul trimestru din

2020.

• Aceste perspective sunt susținute de unda de optimism din piețele financiare

internaționale, de așteptările de ameliorare a mix-ului de politici economice din Zona

Euro și de semnalele din România.

• Cu toate acestea, se mențin provocări la nivelul relațiilor comerciale dintre

principalele blocuri economice ale lumii, dar și în procesul de integrare economică și

monetară europeană, precum și pe plan intern (nivelul ridicat al deficitelor gemene și

implementarea procesului de consolidare fiscal-bugetară într-un an electoral).

• În acest context, ne așteptăm la decelerarea ritmului anual de creștere economică de

la 4.4% în 2018 la 4.1% în 2019 și 3.6% în 2020, pe fondul perspectivelor de rebalansare

a mix-ului intern de politici economice, îndeosebi prin consolidare fiscal-bugetară.

• În acest scenariu dinamica anuală a investițiilor productive s-ar putea tempera de la

9.5% în 2019 la 4.7% în 2020, în timp ce ritmul anual al consumului privat (principala

componentă a PIB) ar putea decelera de la 5.7% în 2019 la 4.8% în 2020.

• Pentru consumul public previzionăm accelerare de la 2.1% an/an în 2018 la 3.7%

an/an în 2019, urmată de decelerare la 1.8% an/an în 2020.

• La nivelul cererii externe nete ne așteptăm la o ameliorare a contribuției la ritmul

anual de creștere economică în 2020, pe fondul perspectivelor de accelerare a

exporturilor (la 5.5% an/an, de la 3.6% an/an în 2019) și de decelerare a importurilor (la

6.9% an/an, de la 8.3% an/an), inclusiv ca urmare a deprecierii cursului real efectiv al

monedei naționale.

• Economia României ar putea accelera la 4.1% an/an în 2021, prin redinamizarea

investițiilor productive (la 5.5% an/an), cu impact de antrenare pentru celelalte

componente ale PIB. Consumul public și consumul privat s-ar putea majora cu ritmuri

anuale de 1.8%, respectiv 5% în 2021.

• În sfera cererii externe nete ne așteptăm la accelerarea ritmurilor anuale ale

exporturilor și importurilor la 6.6%, respectiv 7.2% în 2021.

• Pe de altă parte, previzionăm decelerarea dinamicii anuale a PIB la 3.8% în 2022, dat

fiind că accelerarea investițiilor productive (la 5.8% an/an) va fi contrabalansată de

deteriorarea exportului net și de temperarea consumului privat (la 4.5% an/an) și a celui

public (la 1.7% an/an).

• La nivelul pieței forței de muncă prognozele actualizate indică perspectiva scăderii

ratei medii anuale a șomajului de la 4.2% în 2018 la 4% în 2019 (minimul de la începutul

anilor 1990), urmată de creștere la 4.2% în 2020-2021, ca urmare a decelerării

investițiilor productive și rebalansării politicii economice prin intermediul consolidării

fiscal-bugetare. Rata șomajului s-ar putea diminua ulterior, spre un nivel mediu de 4%

în 2022.

• În ceea ce privește factorii de risc și provocările pentru evoluția economiei României

în trimestrele următoare menționăm: climatul macro-financiar din SUA, China și Zona

Euro; deciziile de politică economică în context electoral pe plan intern și marja redusă

de manevră la momentul incidenței următoarelor șocuri; nivelul ridicat al deficitelor

gemene și perspectiva intrării în procedura de deficit excesiv; climatul geo-politic.

PIB vs. PIB potențial (%, an/an) sursa: BT pe baza datelor FMI, INS

consumul privat vs. investițiile productive (%, an/an) surse:

Eurostat, previziuni Banca Transilvania

exporturile vs. importurile (%, an/an) surse: Eurostat, previziuni Banca

Transilvania

rata șomajului (componenta structurală) (%) surse: Eurostat,

previziuni Banca Transilvania

-15

-10

-5

0

5

10

15

198

0

198

2

198

4

198

6

198

8

199

0

199

2

199

4

199

6

199

8

20

00

20

02

20

04

20

06

20

08

20

10

20

12

20

14

20

16

20

18

20

20

20

22

PIB (%, an/an) PIB potențial RO (%, an/an)

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

-10

-5

0

5

10

15

20

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

20

21

20

22

Investiții productive (dr.)

Consum privat

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

502

00

0

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

20

21

20

22

Exporturi Importuri

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

20

21

20

22

10

ECONOMIA FINANCIARĂ SUA

• Scenariul macroeconomic central actualizat indică perspectiva accelerării dinamicii

anuale a prețurilor de consum în trimestrele următoare, în convergență spre nivelul țintit

de banca centrală, pe fondul schimbării de tendință la nivelul cotațiilor internaționale la

țiței.

• Astfel, inflația medie anuală s-ar putea situa la 1.7% în 2020 (în accelerare de la 1.4%

în 2019, cel mai scăzut nivel din 2016), 2.2% în 2021 și 1.9% în 2022.

• Date fiind previziunile pentru 2020 (de decelerare a ritmului anual de creștere

economică și de persistență a inflației la un nivel inferior țintei băncii centrale) ne

așteptăm ca FED să mențină rata de dobândă de referință în trimestrele următoare.

• Cu toate acestea, considerăm că abordarea băncii centrale din ciclul post-criză

(implementarea de măsuri pentru susținerea ritmului de creștere economică) se va

menține pe termen mediu, fiind ridicată probabilitatea implementării unor noi măsuri

de relaxare dacă vom asista la deteriorarea climatului macro-financiar.

ZONA EURO

• În scenariul macroeconomic central previzionăm consolidarea dinamicii medii

anuale a prețurilor de consum la 1.2% în 2020 și 2021, urmată de accelerare la 1.8% în

2022.

• Pe termen scurt ne așteptăm la consolidarea politicii monetare acomodative, pe

fondul persistenței inflației la un nivel redus și evoluției economiei la un ritm sub

potențial.

• Cu toate acestea, în trimestrele următoare ne așteptăm la o rebalansare a mix-ului de

politici economice, prin revizuirea strategiei de politică monetară (inclusiv o atenție mai

ridicată acordată monedei digitale) și prin accelerarea investițiilor publice.

ROMÂNIA

• Pentru România previzionăm continuarea procesului de decelerare a dinamicii

anuale a prețurilor de consum, în convergență spre nivelul țintit de banca centrală, pe

fondul rebalansării politicii economice (prin consolidare fiscal-bugetară) și disipării

impactului șocurilor din sfera ofertei.

• Astfel, dinamica medie anuală a prețurilor de consum (pe indicele armonizat UE) ar

putea decelera de la 3.9% în 2019 la 2.9% în 2020, după care se va consolida în jurul

nivelului de 3% (3.3% în 2021 și 3.1% în 2022).

• Date fiind perspectivele de decelerare a presiunilor inflaționiste și de evoluție a

economiei la un ritm sub potențial, precum și semnalele de politică monetară din SUA,

Zona Euro și regiune ne așteptăm la consolidarea politicii monetare din România în

trimestrele următoare.

• Cu toate acestea, considerăm că banca centrală se va menține foarte activă pe piața

monetară și pe piața valutară în perioada următoare, pe fondul provocărilor din sfera

echilibrului macroeconomic intern, mai ales dacă percepția de risc pe piețele financiare

internaționale se va intensifica.

dinamica prețurilor de consum în SUA (%, an/an) surse: FED,

previziuni Banca Transilvania

decizia privind rata de dobândă de referință în SUA (probabilitate CME) sursa: CME

dinamica prețurilor de consum în Zona Euro (%, an/an) surse: Eurostat, previziuni Banca Transilvania

dinamica prețurilor de consum în România (IAPC) (%, an/an) surse:Eurostat, INS, previziuni Banca Transilvania

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

Ja

n-9

0

Ju

n-9

1

No

v-9

2

Ap

r-9

4

Sep

-95

Feb

-97

Ju

l-9

8

De

c-9

9

Ma

y-0

1

Oct

-02

Ma

r-0

4

Au

g-0

5

Ja

n-0

7

Ju

n-0

8

No

v-0

9

Ap

r-11

Sep

-12

Feb

-14

Ju

l-15

De

c-16

Ma

y-18

Oct

-19

Ma

r-2

1

Au

g-2

2

77%

78%

79%

80%

81%

82%

83%

84%

85%

1.50%-1.75% 1.50%-1.75% 1.50%-1.75%

Jan-20 Mar-20 Apr-20

-1

0

1

2

3

4

5

De

c-9

9

De

c-0

0

De

c-0

1

De

c-0

2

De

c-0

3

De

c-0

4

De

c-0

5

De

c-0

6

De

c-0

7

De

c-0

8

De

c-0

9

De

c-10

De

c-11

De

c-12

De

c-13

De

c-14

De

c-15

De

c-16

De

c-17

De

c-18

De

c-19

De

c-2

0

De

c-2

1

De

c-2

2

-4

-2

0

2

4

6

8

10

2012 2014 2016 2018 2020 2022

INFLATIEPREVIZIUNI

11

PIEȚELE FINANCIARE SUA

• Pe termen scurt ne așteptăm ca evoluțiile din piețele financiare internaționale să fie influențate de factori precum: știrile macroeconomice (inclusiv deciziile și semnalele de politică economică) din SUA, China și Zona Euro; raportările financiare trimestriale; fluctuațiile din piețele internaționale de materii prime; contextul politic din SUA (alegerile Prezidențiale); climatul geo-politic.

• Subliniem faptul că se acumulează semnale de maturitate pentru ciclul financiar post-criză, după tendința ascendentă din ultimii 11 ani, susținută, în primul rând, de politica monetară relaxată fără precedent implementată în SUA, Zona Euro și Asia.

• În acest context se menționează: deteriorarea dinamicii anuale a investițiilor productive în SUA (inclusiv ca urmare a evoluției nefavorabile a productivității); divergența dintre tendința ascendentă a raportului datorii/PIB și tendința descendentă pentru raportul profituri/PIB la nivelul companiilor din SUA; dependența ciclului financiar de politica monetară relaxată a FED și nivelul redus al marjei de manevră de politică monetară (aspect evidențiat în al doilea grafic alăturat); persistența primei de risc pe piața de acțiuni din SUA la un nivel superior mediei din ultimele decenii (5.2% în 2019 vs. 4.2%); nivelul ridicat al indicatorilor de evaluare (capitalizare bursieră/profit); tendința de decelerare pentru dinamica randamentului rezultatului companiilor din S&P 500.

• Pentru piața financiară din SUA ne așteptăm la un proces de consolidare pe termen scurt, la nivelul tuturor componentelor: monetară, titluri de stat și valutară.

• Acest scenariu este susținut de semnalele de politică monetară lansate de FED în contextul perspectivelor ca economia să evolueze la un ritm apropiat (dar sub) de potențial și ca inflația să persiste la un nivel inferior țintei de 2% an/an.

• În ceea ce privește piața de acțiuni ne așteptăm ca evoluția pe termen scurt să fie influențată și de sezonul de raportări financiare trimestriale (pe T4 2019).

• La nivelul pieței valutare ne așteptăm ca evoluția dolarului SUA să fie susținută pe termen scurt de diferențialul de rată de dobândă față de zona euro.

• Subliniem faptul că o intensificare a percepției de risc după terminarea sezonului de raportări financiare trimestriale ar putea conduce la noi intrări de fluxuri de capital pe piața de titluri de stat și aprecierea mai pronunțată a dolarului american.

• Printre factorii de risc pentru dinamica pieței financiare din SUA pe termen scurt menționăm: discrepanța dintre evoluția indicatorilor din economia reală și performanța economiei financiare în context electoral; relațiile economice dintre principalele țări ale lumii (SUA, China și Zona Euro); marja redusă de manevră a politicii economice.

• Subliniem însă faptul că pentru trimestrele următoare ne așteptăm la tranziția spre un nou ciclu financiar în plan internațional, care să fie dependent de alte motoare. Durata procesului de tranziție spre un nou ciclu va fi dependentă, în primul rând, de rebalansarea și coordonarea mix-ului de politici economice la nivelul principalelor blocuri economice ale lumii.

ZONA EURO

• Pentru piața financiară din regiune ne așteptăm la o evoluție pe termen scurt dependentă de: climatul din piețele financiare internaționale; mix-ul de politici economice în plan regional (atât Comisia Europeană cât și Banca Centrală Europeană au semnalat o recalibrare în perioada recentă); forma finală a Brexit.

• La nivelul pieței monetare previzionăm consolidarea ratelor de dobândă pe termen scurt, pe fondul semnalelor recente emise de Banca Centrală Europeană.

• În ceea ce privește piața titlurilor de stat din regiune considerăm că evoluția din perioada următoare va fi dependentă, în primul rând, de climatul macro-financiar internațional, dat fiind nivelul ridicat al gradului de integrare cu piața din SUA.

• De asemenea, pentru piața de acțiuni previzionăm o evoluție dependentă, în primul rând, de climatul din piețele financiare internaționale.

• Pentru piața valutară apreciem că există spațiu de depreciere pentru moneda unica europeană pe termen scurt, pe fondul diferențialului de rată de dobândă și de ritm de creștere economică dintre SUA și Zona Euro.

• Printre provocările și riscurile pe termen scurt pentru evoluția pieței financiare europene în perioada următoare menționăm: dinamica percepției de risc în sfera mondială; relațiile comerciale cu SUA; Brexit-ul; mix-ul de politici economice la nivel de regiune; decalajul dintre tendința ascendentă pe bursă și tendința de scădere din industrie (aspect reflectat în ultimul grafic alăturat pentru Germania, prima economie a regiunii); fluctuațiile din piețele internaționale de materii prime; tensiunile geo-politice.

prima de risc pe piața de capital din SUA sursa: Damodaran,

prelucrări BT

active FED vs. capitalizare bursieră în SUA sursa: FED, prelucrări BT

rezultate companii vs. datorii companii în SUA sursa: Bloomberg,

prelucrări BT

indicele producției industriale vs. indicele bursier DAX în Germania sursa: Bloomberg

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

196

119

63

196

519

67

196

919

71

197

319

75

197

719

79

198

119

83

198

519

87

198

919

91

199

319

95

199

719

99

20

01

20

03

20

05

20

07

20

09

20

112

013

20

152

017

20

19

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

140%

160%

180%

T3

03

T3

04

T3

05

T3

06

T3

07

T3

08

T3

09

T3

10

T3

11

T3

12

T3

13

T3

14

T3

15

T3

16

T3

17

T3

18

T3

19

Capitalizare bursieră (% PIB)

Active FED (% PIB) (dr.)

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

8%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

T1

60

T3

63

T1

67

T3

70

T1

74

T3

77

T1

81

T3

84

T1

88

T3

91

T1

95

T3

98

T1

02

T3

05

T1

09

T3

12

T1

16

T3

19

Datorii companii (% PIB)

Profituri companii (% PIB) (dr.)

4.0

4.1

4.2

4.3

4.4

4.5

4.6

4.7

4.8

3

4

5

6

7

8

9

10

No

v-9

1

Ma

r-9

3

Ju

l-9

4

No

v-9

5

Ma

r-9

7

Ju

l-9

8

No

v-9

9

Ma

r-0

1

Ju

l-0

2

No

v-0

3

Ma

r-0

5

Ju

l-0

6

No

v-0

7

Ma

r-0

9

Ju

l-10

No

v-1

1

Ma

r-13

Ju

l-14

No

v-1

5

Ma

r-17

Ju

l-18

No

v-1

9

Indicele bursier DAX Indice producția industrială

12

ROMÂNIA

• În scenariul macroeconomic central actualizat ne așteptăm la decelerarea dinamicii

medii anuale a prețurilor de consum (pe indicele armonizat UE) de la 3.9% în 2019 la

2.9% în 2020, urmată de consolidare în jurul nivelului de 3% în 2021 (3.3%) și 2022

(3.1%).

• Acest scenariu este susținut de normalizarea cererii interne, pe fondul rebalansării

politicii economice prin consolidare fiscal-bugetară, precum și de perspectiva unui ritm

de creștere economică sub potențial în trimestrele următoare pe plan intern, într-un

context european caracterizat prin persistența inflației la un nivel redus.

• În acest context ne așteptăm la consolidarea politicii monetare în perioada

următoare, ca urmare a perspectivelor de temperare a presiunilor inflaționiste interne și

semnalelor de politică monetară din SUA, Zona Euro și țările din regiune.

• Subliniem însă faptul că ne așteptăm ca banca centrală să fie foarte activă pe piața

monetară și pe piața valutară pe termen scurt (mai ales dacă percepția de risc pe piețele

financiare internaționale se va intensifica), date fiind provocările din sfera echilibrului

macroeconomic (nivelul ridicat al deficitelor gemene) cu care se confruntă România.

• La nivelul pieței titlurilor de stat am ajustat prognozele pentru nivelul mediu anual al

ratei de dobândă pe scadența 10 ani prin încorporarea celor mai recente evoluții (inclusiv

a diferențialului de rată de dobândă între România și SUA).

• Astfel, conform scenariului actualizat previzionăm scăderea ratei medii anuale de

dobândă la obligațiunile suverane pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de

finanțare în economie) de la 4.7% în 2018 la 4.5% în 2019, 4.4% în 2020, 4.2% în 2021 și

3.9% în 2022.

• Cu alte cuvinte, acest indicator va persista peste pragul de 4% în trimestrele

următoare, pe fondul provocărilor din sfera finanțelor publice. Pe de altă parte,

considerăm că piața internă de titluri de stat se va menține atractivă pentru investitori,

în contextul diferențialului ridicat de rată de dobândă (România vs. țările din Uniunea

Europeană).

• În prima lună din 2020 Ministerul de Finanțe a programat licitații pe piața internă în

volum de 5 miliarde RON (din care 300 milioane RON prin certificate pe 12 luni), în

scădere cu 9.3% comparativ cu nivelul realizat în decembrie 2019.

• Pe piața valutară prognozăm continuarea tendinței de depreciere graduală a monedei

naționale pe termen scurt și mediu, pe fondul provocărilor din sfera echilibrului

macroeconomic (nivel ridicat al deficitelor gemene) și riscurilor la nivelul mix-ului de

politici economice în context electoral.

• Astfel, cursul mediu anual EUR/RON ar putea să crească de la 4.75 în 2019 la 4.83 în

2020, 4.87 în 2021 și 4.95 în 2022.

• Printre factorii de risc pentru evoluția dimensiunilor reală și financiară ale economiei

interne în perioada următoare se menționează: sentimentul din piețele financiare

internaționale, cu implicații la nivelul direcției fluxurilor de capital adresate economiilor

emergente; tensiunile din sfera economiei mondiale (inclusiv geo-politice) și provocările

din economia europeană (Brexit); modul de rebalansare a mix-ului de politici economice

în context electoral în România; climatul regional.

licitații

M. Finanțe (ianuarie) sursa: M. Finanțe

Valoare

(mil. RON) Instrument Maturitate

06-Ian-2020 575 Titluri 25-Sep-2023

09-Ian-2020 300 Certificate 11-Ian-2021

09-Ian-2020 690 Titluri 24-Sep-2031

13-Ian-2020 920 Titluri 17-Iun-2024

16-Ian-2020 920 Titluri 08-Aug-2022

20-Ian-2020 690 Titluri 22-Apr-2026

23-Ian-2020 345 Titluri 11-Oct-2034

27-Ian-2020 575 Titluri 25-Sep-2023

titluri de stat în circulație sursa: BNR

Valoare

(mil. RON)

Cupon

(%) Maturitate

ROXMHUWUOBQ1 283.0 Mai-20

ROMBLF6H8VZ7 309.8 Ian-21

ROGRXAE5BEO2 6,630.2 4.00 Aug-22

ROGV3LGNPCW9 9,238.2 4.50 Iun-24

ROVRZSEM43E4 9,083.4 5.00 Feb-29

previziuni EUR/RON sursa: Banca Transilvania

Min Medie Max Mediana

2018 4.6206 4.65 4.6695 4.66

2019 4.6634 4.75 4.7808 4.75

2020 4.7541 4.83 4.8744 4.82

2021 4.8082 4.87 4.9294 4.86

2022 4.8180 4.95 5.0745 4.96

diferențial rată reală de dobândă pe scadența 10 ani (România vs. SUA) sursa: estimări și previziuni BT, utilizând date FED, BNR, INS

indicator risc financiar România (puncte) sursa: Bloomberg

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

20:01 20:07 21:01 21:07 22:01 22:07

USROSPREADF

.16

.20

.24

.28

.32

.36

.40

20:01 20:07 21:01 21:07 22:01 22:07

Forecast of Variance

0

10

20

30

40

50

60

70

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

13

LIMITAREA RĂSPUNDERII

Acest raport este publicat în România de către Banca Transilvania/subsidiarele sale, o instituție financiar-bancară ale cărei activități sunt reglementate și supravegheate consolidat de Banca Națională a României (BNR) și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Rapoartele de analiză emise de Banca Transilvania și/sau subsidiarele sale au un caracter pur informativ, nefiind concepute/prevăzute cu scopul utilizării ca instrumente auxiliare în procesul de luare a deciziilor de investiții și nici cu scopul utilizării acestora în orice etapă a prestării unor servicii sau activități de investiții. Orice persoană care înțelege să folosească aceste rapoarte de analiză în procesul de luare a deciziilor de investiții precum și utilizarea acestora în orice etapă a prestării unor servicii sau activități de investiții își asumă în mod expres toate riscurile aferente, Banca Transilvania neavând nici o obligație legală sau de orice altă natură față de persoana în discuție ce ar deriva din publicarea acestor rapoarte de analiză. Cu alte cuvinte, analizele publicate de Banca Transilvania sau oricare dintre subsidiarele sale nu trebuie interpretate ca: a) Ofertă de vânzare/subscriere sau orice alt serviciu sau activitate de investiții cu privire la instrumente financiare menționate în rapoarte; b) Element de reclamă pentru instrumentele financiare menționate în rapoarte. Pentru a evita orice confuzie, persoanele care se abonează prin introducerea e-mailului pe adresa web https://www.bancatransilvania.ro/rapoarte-de-analiza/ în vederea abonării la aceste rapoarte nu sunt considerate ca fiind clienți ai Băncii Transilvania și/sau ai Subsidiarelor sale, iar abonarea nu reprezintă un contract de orice natură (inclusiv de prestare de servicii financiare). În acest sens subliniem că Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale nu solicită informații de natura datelor cu caracter personal de la persoanele menționate mai sus în afara e-mail-ului care va fi utilizat pentru comunicarea acestor rapoarte. Informațiile care stau la baza acestor rapoarte au fost obținute din surse publice, considerate, în limita datelor disponibile publice, relevante și de încredere cum ar fi: Institute de Statistică, Bănci Centrale, Agenții Financiare & Organizații Interne și Internaționale, etc. Lista de mai sus nu este exhaustivă, Banca Transilvania având dreptul să modifice în orice moment și fără un preaviz prealabil sursele publice utilizate. Atragem însă atenția cu privire la faptul că acuratețea/corectitudinea acestor informații din surse publice nu poate fi verificată, atestată și/sau contestată de instituția noastră. Opiniile analitice exprimate în rapoarte reflectă punctul de vedere al analiștilor la momentul publicării, rezultat prin raționament independent cu metode analitice specifice. Rapoartele emise pot să nu coincidă cu poziția tuturor societăților din grupul Băncii Transilvania. Opiniile au fost exprimate cu bună-credință, fără omisiuni intenționate și în condiții limitate de acces la informații: a existat acces doar la datele și informațiile făcute publice de către organisme și organizații naționale și internaționale. Rapoartele de analiză nu conțin și/sau nu sunt fundamentate pe date care pot să fie considerate informații privilegiate în sensul legii aplicabile, Banca Transilvania respectând în totalitate cerințele legale privind gestiunea informației privilegiate și cele privind prevenirea abuzului de piață. Atragem atenția cu privire la faptul că rapoartele de analiză prezente nu sunt servicii sau activități de investiții în sensul pachetului legislativ european Mifid II/Mifir astfel încât subliniem că persoanele care folosesc informațiile din prezentele rapoarte nu beneficiază de protecția oferită de cadrul de reglementare menționat mai sus, fiind singurii răspunzători pentru orice potențial prejudiciu rezultat din utilizarea acestei informații. Rapoartele de analiză ale Băncii Transilvania sau ale subsidiarelor sale ar putea fi nepotrivite pentru unii investitori (în funcție de situația financiară, orizontul și obiectivele investiționale). Subliniem că rapoartele de analiză nu reprezintă recomandări individuale și/sau personalizate unei anumite persoane sau grup de persoane de orice natură. Aceste rapoarte nu au fost emise la solicitarea unei terțe părți față de Banca Transilvania și/sau în legătură cu realizarea uneia sau mai multor tranzacții cu instrumente financiare. Valoarea instrumentelor financiare la care se face referire în analizele elaborate fluctuează în timp, iar performanța trecută nu constituie sub nicio formă un indicator pentru performanța viitoare. Totodată, subliniem faptul că investițiilor le sunt asociate factori de risc, care nu sunt totalmente explicitați în rapoarte. Altfel spus, Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale sau orice colaborator nu sunt responsabili pentru niciun fel de pierdere directă și/sau potențială rezultată din utilizarea elementelor publicate în raport. Rapoartele de analiză emise pot fi modificate oricând fără o notificare prealabilă, Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale rezervându-și dreptul de a întrerupe publicarea fără aviz prealabil. Remunerația autorilor rapoartelor de analiză nu este în niciun fel influențată de opiniile exprimate în cadrul acestora. Banca Transilvania, angajații sau colaboratorii săi sau ai subsidiarelor sale pot avea expunere pe orice instrument financiar analizat în raport. Reproducerea totală sau parțială a acestui raport este permisă doar prin menționarea sursei. Arhiva rapoartelor de analiză emise de Banca Transilvania/subsidiarele sale poate fi consultată accesând https://www.bancatransilvania.ro/rapoarte-de-analiza/.

României (BNR) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Grupul Financiar Banca Transilvania

• cursuri spot – operațiuni cont

• depozite – persoane juridice

• cursuri case de schimb

• titluri de stat și eurobonduri

accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI

• tranzacționare online pe bursele din Bucuresti și Viena

• credite marjă

• administrare discreționară

• împrumuturi de acțiuni pentru vânzarea în lipsă

accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI

• fonduri de venit fix în lei sau euro

• fonduri mixte (max. 20% acțiuni)

• fonduri de acțiuni (indice sau fără reper) în lei sau euro

LEI sau EUR accesează AICI

LEI sau EUR • finanțări rapide către persoane fizice, credite de consum

pentru nevoi personale sau pentru achiziții în rate în

locațiile comercianților parteneri

accesează AICI

• acces rapid și simplificat la suport financiar în vederea

achiziției de bunuri de folosință îndelungată; se adresează

persoanelor juridice, companii mici, mijlocii și corporate

accesează AICI

• soluții de finanțare pentru afacerile mici accesează AICI

ANALIZĂ dr. Andrei Rădulescu Director Analiză Macroeconomică | Banca Transilvania (+4)0374.697.575 | (+4)0754.035.080 | (+4)0730.727.516 andrei.radulescu@bancatransilvania.ro Dan Rusu, CMT Analist Șef Piețe de Capital | Banca Transilvania (+4)0264.430.564 int225 | (+4)0264.407.150 | (+4)0757.080.536 dan.rusu@bancatransilvania.ro

Marius Tiberiu Mureșan Analist Investiții | BT Asset Management (+4)0264.301.920 | (+4)0741.200.052 mariustiberiu.muresan@btam.ro

VÂNZĂRI & TRANZACȚIONARE Teo Bîrle Director Trezorerie | Banca Transilvania (+4) 0374.471.441 teo.birle@bancatransilvania.ro Cosmin Bota Broker Senior | BT Capital Partners (+4)0264.430.564 | (+4)0264.431.718 | (+4)0744.572.402 cosmin.bota@btcapitalpartners.ro Irinel Tolescu Director Vânzări | BT Asset Management (+4)0264.301.365 | (+4)0758.230.839 irinel.tolescu@btam.ro