1

Evoluții macroeconomice recente

Pe parcursul ultimelor săptămâni economia mondială a resimțit intensificarea tensiunilor comerciale și unda de volatilitate din piețele financiare internaționale. Conform indicatorului PMI Compozit (calculat de JP Morgan) ritmul de creștere economică din plan global a decelerat în martie, spre cel mai redus nivel din februarie 2017, evoluție determinată, în principal, de deteriorarea din sfera serviciilor. Cu toate acestea, economia mondială a crescut în T1 2017 cu cea mai bună dinamică din T3 2014. Se evidențiază accelerarea economiei SUA (2.9% an/an în T1 – cel mai bun ritm din T2 2015), pe fondul ameliorării consumului public (1.2% an/an), care a contrabalansat decelerarea investițiilor și consumului privat (dinamici an/an de 4.6%, respectiv 2.6%).

Pe de altă parte, în Zona Euro indicatorii macroeconomici au consemnat evoluții predominant nefavorabile în perioada recentă, care confirmă maturitatea ciclului economic post-criză și exprimă premise de decelerare pe termen scurt și mediu.

În China (a doua economie a lumii) PIB-ul a crescut cu un ritm trimestrial de 1.4% în T1 (cel mai redus din ultimii doi ani), dar dinamica an/an s-a consolidat la 6.8%. Pe plan intern s-au înregistrat evoluții macroeconomice mixte în T1, evidențiindu-se deteriorarea indicatorilor de încredere, pe fondul acumulării de tensiuni. În sfera economiei financiare se observă reorientarea fluxurilor de capital dinspre piețele de acțiuni spre instrumente cu risc mai redus (obligațiuni) în luna martie, pe fondul persistenței percepției de risc în apropiere de maximele din ultimii ani.

Scenariul macroeconomic central

Prin încorporarea evoluțiilor (globale, europene și interne) din economia reală și din economia financiară am revizuit scenariul central de previziune pe Statele Unite, Zona Euro și România pentru perioada 2018-2020.

Conform noilor prognoze dinamica anuală a PIB-ului SUA ar putea accelera de la 2.3% în 2017 la 2.6% în 2018, urmând să decelereze la 2% în 2019 și 1.8% în 2020.

Pentru Zona Euro previzionăm temperarea ritmului anual de creștere economică de la 2.3% în 2017 la 1.9% în 2018, 1.7% în 2019, respectiv 1.4% în 2020. Ne așteptăm la decelerarea PIB-ului (în convergență spre potențial) și în România, pe fondul maturității ciclului global post-criză și rebalansării politicii economice interne: dinamici anuale de 4.7% în 2018, 3.3% în 2019, respectiv 2.9% în 2020. În economia financiară previzionăm continuarea tendințelor de majorare a costurilor de finanțare și de depreciere a monedei naționale pe termen scurt și mediu. Printre riscurile principale asociate acestui scenariu menționăm: climatul macro-financiar global și european, inclusiv deciziile de politică economică din SUA, China și Zona Euro; evoluția balanței de plăți și a finanțelor publice și tensiunile politice interne.

scenariul macroeconomic central

indicator / an 2016 2017 2018 2019 2020

PIB nominal (miliarde EUR) 169.8 187.9 197.8 209.0 220.7

PIB real (%, an/an) 4.8 6.9 4.7 3.3 2.9

Consum privat (%, an/an) 7.6 10.1 6.6 5.1 4.7

Investiții productive (%, an/an) -2.0 4.7 4.3 3.4 1.7

Consum public (%, an/an) 3.1 0.7 0.5 0.4 0.4

Exporturi (%, an/an) 8.7 9.7 7.2 5.1 4.9

Importuri (%, an/an) 9.8 11.3 8.1 6.4 5.7

Rata șomajului (%) 5.9 4.9 4.6 4.8 5.2

Inflația (IAPC) (%, an/an, medie) -1.1 1.1 3.4 2.9 2.6

Dobânda de politică monetară (%) 1.75 1.75 3.25 3.25 3.00

Deficit bugetar (% PIB) 3.0 2.9 3.0 3.0 2.5

Datoria publică (% PIB) 37.4 35.0 35.1 35.5 35.7

Contul curent (% PIB) -2.1 -3.4 -4.0 -4.5 -4.5

Rata de dobândă la titluri de stat la 10 ani (%)

3.3 3.9 5.0 5.3 4.9

EUR/RON (medie anuală) 4.49 4.57 4.70 4.73 4.73

Sursa: INS, Eurostat, AMECO, Comisia Europeană, previziuni Banca Transilvania

BTmonthly03

dr. Andrei RĂDULESCU Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania | andrei.radulescu@btrl.ro | (+4)0374.697.575

structura PIB 2015 (%) 2016 (%) 2017 (%)

Consum privat 61.8 62.7 62.6

Consum public 13.6 14.2 15.1

Investiții productive 24.7 23.0 22.6

Exporturi 41.0 41.3 41.4

Importuri 41.6 42.2 43.6

macro indicatori perioada an/an (%) nivel (%)

PIB real T4 2017 6.70 -

rata inflației IPC Mar-2018 4.95 -

rata șomajului Mar-2018 4.50

rata de dobândă de politică monetară

din 08-Feb-2018

- 2.25

Sursa: Bloomberg, INS, Eurostat

comerțul internațional vs. producția industrială globală sursa: Bloomberg

indicator încredere în economia României sursa: Comisia Europeană

calendar macroeconomic aprilie 2018

instituție data indicator BNR 2 Apr Rezervele internaționale (Mar)

INS 3 Apr Turismul (Feb)

INS 4 Apr Rata șomajului (Feb)

BNR 4 Apr Ședința de politică monetară

INS 5 Apr Comerțul cu amănuntul (Feb)

INS 6 Apr PIB-ul și componentele (P2, 2017)

INS 6 Apr Veniturile și cheltuielile populației (T4)

INS 10 Apr Balanța comercială cu bunuri (Feb)

BNR 11 Apr Minuta ședinței de politică monetară

INS 11 Apr Salariul mediu net (Feb)

INS 12 Apr Inflația (Mar)

INS 12 Apr Comenzile noi în industrie (Feb)

INS 12 Apr Producția industrială (Feb)

INS 13 Apr Sectorul de construcții (Feb)

BNR 13 Apr Balanța de plăți (Feb) INS 16 Apr Ocuparea și șomajul (2017)

BNR 25 Apr Indicatorii monetari (Mar) INS 27 Apr Tendințele în economie (Apr-Iun)

Sursa: Institutul Național de Statistică (INS), Banca Națională a României (BNR)

-12%

-10%

-8%

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

-20%

-15%

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

Ja

n-0

2J

ul-

02

Ja

n-0

3J

ul-

03

Ja

n-0

4J

ul-

04

Ja

n-0

5J

ul-

05

Ja

n-0

6J

ul-

06

Ja

n-0

7J

ul-

07

Ja

n-0

8J

ul-

08

Ja

n-0

9J

ul-

09

Ja

n-1

0J

ul-

10J

an

-11

Ju

l-11

Ja

n-1

2J

ul-

12J

an

-13

Ju

l-13

Ja

n-1

4J

ul-

14J

an

-15

Ju

l-15

Ja

n-1

6J

ul-

16J

an

-17

Ju

l-17

Ja

n-1

8

Comerțul internațional (MA12, %, an/an)

Producția industrială (MA12, %, an/an) (axa dreaptă)

0

20

40

60

80

100

120

140

Ap

r-0

4

De

c-0

4

Au

g-0

5

Ap

r-0

6

De

c-0

6

Au

g-0

7

Ap

r-0

8

De

c-0

8

Au

g-0

9

Ap

r-10

De

c-10

Au

g-1

1

Ap

r-12

De

c-12

Au

g-1

3

Ap

r-14

De

c-14

Au

g-1

5

Ap

r-16

De

c-16

Au

g-1

7

Ap

r-18

Acumularea de tensiuni în economie | 02 mai 2018

2

EVOLUȚII RECENTE

ACTIVITATEA ECONOMICĂ și PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ SUA

Economia mondială a resimțit în martie unda de volatilitate din piețele financiare internaționale, precum și tensiunile comerciale (SUA-China), într-o perioadă în care se acumulează semnale de maturitate ale ciclului economic post-criză. Industria prelucrătoare a decelerat în martie (indicatorul PMI a scăzut cu 0.7 puncte lună/lună la 53.4 puncte – minimul din septembrie 2017), evoluție determinată de deteriorarea componentelor comenzi noi, exporturi, locuri de muncă și producție. Ritmul de evoluție din sfera serviciilor s-a temperat în martie (indicatorul PMI în atenuare cu un ritm lunar de 1.6 puncte, la 53.2 puncte, minimul din februarie 2017). Prin urmare, indicatorul PMI Compozit s-a ajustat cu 1.5 puncte lună/lună la 53.3 puncte în martie, cel mai redus nivel din februarie 2017. În SUA (prima economie a lumii, cu un PIB de 20 trilioane de dolari, reprezentând aproximativ 25% din PIB-ul global) s-au înregistrat evoluții predominant favorabile ale indicatorilor comunicați în martie și primul trimestru din 2018.

Astfel, conform estimărilor finale ale Departamentului Comerțului, economia SUA a accelerat la 2.6% an/an în T4 2017, cel mai ridicat nivel din T2 2015.

Se evidențiază creșterea investițiilor productive cu 5.4% an/an (cea mai bună dinamică din T1 2015), evoluție determinată de mix-ul relaxat de politici economice (și așteptarea implementării reformei fiscale) și de accelerarea economiei mondiale. De asemenea, consumul privat (principala componentă a PIB) a accelerat de la 2.6% an/an în T3 la 2.8% an/an în T4 2017, pe fondul climatului pozitiv din piața forței de muncă, piața imobiliară și piața financiară. Totodată, consumul public a crescut cu 0.7% an/an în T4 2017, cea mai bună evoluție din T1 2016. În sfera cererii externe nete se observă accelerarea exporturilor la 5% an/an în T4 2017, cel mai bun ritm din T2 2014. Importurile au urcat cu 4.7% an/an, cea mai bună dinamică din T3 2015. Astfel, în 2017 PIB-ul american a crescut cu 2.3% an/an, ritm în accelerare de la 1.5% an/an în 2016, evoluție determinată, în principal, de contribuția cererii interne, susținută de deciziile și semnalele de politică economică. Se observă dinamica investițiilor productive (4% an/an, cel mai bun ritm din 2014), pe fondul climatului pozitiv din sfera consumului privat și a economiei mondiale, nivelului redus al costurilor reale de finanțare și perspectivelor de reducere a taxelor. Consumul privat a crescut cu 2.8% an/an în 2017, în ușoară accelerare de la 2.7% an/an în 2016, evoluție susținută de majorarea venitului real disponibil al populației (cu 1.2% an/an), diminuarea ratei de economisire (la 3.4%, de la 4.9% în 2016, ca medie anuală) și efectul de avuție, generat de climatul pozitiv din piața imobiliară și din piața financiară. Pe de altă parte, consumul public a decelerat de la 0.8% an/an în 2016 la 0.1% an/an în 2017, cea mai slabă evoluție din 2014. În ceea ce privește cererea externă netă exporturile totale au crescut cu 3.4% an/an în 2017, cel mai bun ritm din 2014, în timp ce importurile au urcat cu 4% an/an (cea mai bună evoluție din 2015). Indicatorii macroeconomici comunicați recent au înregistrat evoluții predominant favorabile, care reflectă accelerarea și evoluția economiei la un ritm peste potențial. Din perspectiva ofertei agregate industria prelucrătoare și sectorul de servicii au accelerat în T1 2018, conform indicatorilor calculați de ISM (Institute for Supply Management), care au atins niveluri record, evoluție influențată de mix-ul relaxat de politici economice.

Cu toate acestea, subliniem faptul că acești indicatori s-au deteriorat în martie, pe fondul resimțirii undei de volatilitate din piețele financiare, dar și a intensificării tensiunilor comerciale globale. În sfera cererii agregate, consumul populației a crescut cu 2.8% an/an în februarie, ritm similar cu cel din ianuarie, evoluție susținută de climatul pozitiv din piața forței de muncă, din piața creditului și din piața imobiliară. Dinamica anuală a venitului real disponibil al populației s-a temperat la 2.2% în februarie (cel mai redus nivel din noiembrie).

Evoluțiile recente din piața forței de muncă confirmă faza de maturitate. Numărul de noi locuri de muncă s-a temperat la 103 mii în martie (cel mai redus ritm din septembrie), iar rata șomajului s-a consolidat la 4.1% (minimul din 2000).

economia mondială (indicatorul PMI Compozit vs. indicele MSCI Global) surse: Markit Economics și Bloomberg

dinamica PIB-ului, investițiilor productive și consumului privat în SUA (an/an) sursa: BEA, FED, Bloomberg

industria prelucrătoare vs. sectorul de servicii (indicatorii ISM) sursa: BEA, FED, Bloomberg

rata șomajului vs. componenta structurală în SUA (%) sursa: prelucrări BT pe baza datelor Departamentului Munciiși FED (SUA)

200

250

300

350

400

450

500

550

600

48

49

50

51

52

53

54

55

56

Ma

r-13

Ju

n-1

3

Sep

-13

De

c-13

Ma

r-14

Ju

n-1

4

Sep

-14

De

c-14

Ma

r-15

Ju

n-1

5

Sep

-15

De

c-15

Ma

r-16

Ju

n-1

6

Sep

-16

De

c-16

Ma

r-17

Ju

n-1

7

Sep

-17

De

c-17

Ma

r-18

PMI Compozit MSCI Global (dr.)

-30%

-20%

-10%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

T2

80

T3

81

T4

82

T1

84

T2

85

T3

86

T4

87

T1

89

T2

90

T3

91

T4

92

T1

94

T2

95

T3

96

T4

97

T1

99

T2

00

T3

01

T4

02

T1

04

T2

05

T3

06

T4

07

T1

09

T2

10

T3

11

T4

12

T1

14T

2 1

5T

3 1

6T

4 1

7

PIB

Consum privat

Investiții productive (dr.)

30

35

40

45

50

55

60

65

Ma

r-0

8J

ul-

08

No

v-0

8M

ar-

09

Ju

l-0

9N

ov

-09

Ma

r-10

Ju

l-10

No

v-1

0M

ar-

11J

ul-

11N

ov

-11

Ma

r-12

Ju

l-12

No

v-1

2M

ar-

13J

ul-

13N

ov

-13

Ma

r-14

Ju

l-14

No

v-1

4M

ar-

15J

ul-

15N

ov

-15

Ma

r-16

Ju

l-16

No

v-1

6M

ar-

17J

ul-

17N

ov

-17

Ma

r-18

Industria prelucrătoare Servicii

-1.5

-1.0

-0.5

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

0

2

4

6

8

10

12

Ma

r-6

0M

ar-

62

Ma

r-6

4M

ar-

66

Ma

r-6

8M

ar-

70

Ma

r-7

2M

ar-

74

Ma

r-7

6M

ar-

78

Ma

r-8

0M

ar-

82

Ma

r-8

4M

ar-

86

Ma

r-8

8M

ar-

90

Ma

r-9

2M

ar-

94

Ma

r-9

6M

ar-

98

Ma

r-0

0M

ar-

02

Ma

r-0

4M

ar-

06

Ma

r-0

8M

ar-

10M

ar-

12M

ar-

14M

ar-

16M

ar-

18

Rata șomajului ciclic (pp) (dr.)

Rata șomajului (%)

Rata șomajului structural (%)

3

ZONA EURO

Datele publicate de Eurostat indică creșterea economiei regiunii cu un ritm

trimestrial de 0.6% în T4 2017, în decelerare de la 0.7% în T3.

Această evoluție a fost determinată de temperarea consumului (privat și public) și

de deteriorarea contribuției exportului net.

Pe de altă parte, investițiile productive au crescut cu 0.9% trimestru/trimestru în

T4, după ajustarea cu 0.2% din T3.

În dinamică an/an PIB-ul a urcat cu 2.4% în T4, în decelerare de la 2.5% în T3,

evoluție determinată, în principal, de temperarea consumului privat (creștere cu 1.3%,

cel mai redus ritm din T4 2014).

Se evidențiază însă accelerarea investițiilor productive de la 2% an/an în T3 la 4.3%

an/an în T4, evoluție susținută de climatul pozitiv din economia mondială și de nivelul

scăzut al costurilor reale de finanțare.

De asemenea, consumul public a consemnat un avans de 1.5% an/an în T4, cel mai

bun ritm din T3 2016.

În sfera cererii externe nete exporturile au crescut cu 5.2% an/an, iar importurile au

urcat cu 4.3% an/an în ultimul trimestru din 2017.

Prin urmare, economia regiunii a accelerat de la 1.8% an/an în 2016 la 2.3% an/an

în 2017, cel mai bun ritm din 2007, evoluție influențată de politica monetară relaxată

fără precedent a Băncii Centrale Europene și de accelerarea economiei mondiale.

Se evidențiază contribuția cererii externe nete la dinamica anuală a PIB în 2017

(peste 0.6 puncte procentuale), pe fondul accelerării exporturilor (de la 3.4% an/an la

4.9% an/an) și decelerării importurilor (de la 4.8% an/an la 4.4% an/an).

În sfera cererii interne investițiile productive au continuat să crească cu un ritm

peste potențial în 2017 (3.5% an/an, în temperare de la 4.6% an/an în 2016), dinamică

susținută de impulsul exporturilor și de nivelul redus al ratelor reale de dobândă.

De asemenea, consumul privat (principala componentă a PIB) a consemnat un

avans de 1.6% an/an în 2017, evoluție susținută de ameliorarea venitului real disponibil

al populației și de climatul pozitiv din piața creditului, piața imobiliară și piața

financiară.

Nu în ultimul rând, consumul public a crescut cu 1.2% an/an în 2017, ritm în

decelerare de la 1.8% an/an înregistrat în 2016.

În perioada recentă s-au consemnat evoluții predominant nefavorabile ale

indicatorilor macroeconomici în plan regional, care confirmă maturitatea ciclului post-

criză și exprimă premise de decelerare pe termen scurt și mediu, în convergență spre

ritmul potențial, pe fondul epuizării impactului politicii monetare relaxate fără

precedent și undei de volatilitate din piețele financiare internaționale.

Din perspectiva ofertei agregate se evidențiază decelerarea industriei prelucrătoare

și a sectorului de servicii: indicatorul PMI Compozit s-a redus cu 1.9 puncte lună/lună

la 55.2 puncte în martie (cel mai scăzut nivel din ianuarie 2017).

În ceea ce privește cererea agregată se observă decelerarea comerțului cu amănuntul

(barometru pentru consumul privat): creștere cu 1.7% an/an la două luni din 2018, în

atenuare de la 2% an/an în T4 2017.

Pe piața forței de muncă climatul a continuat să se amelioreze recent, pe fondul

continuării ciclului investițional: numărul de șomeri s-a redus cu 1% lună/lună și cu

9.4% an/an la 13.9 milioane în februarie (rata șomajului în scădere la 8.5%, minimul

din decembrie 2008).

dinamica PIB în Zona Euro (%, an/an) sursa: Eurostat, prelucrări BT

consumul privat vs. investițiile productive (%, an/an) sursa: Eurostat

exporturile vs. importurile (%, an/an) sursa: Eurostat

rata șomajului vs. componenta structurală în Zona Euro (%) sursa: Eurostat, prelucrări Banca Transilvania

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

T2

01

T1

02

T4

02

T3

03

T2

04

T1

05

T4

05

T3

06

T2

07

T1

08

T4

08

T3

09

T2

10

T1

11

T4

11

T3

12

T2

13

T1

14

T4

14

T3

15

T2

16

T1

17

T4

17

-15

-10

-5

0

5

10

T2

01

T1

02

T4

02

T3

03

T2

04

T1

05

T4

05

T3

06

T2

07

T1

08

T4

08

T3

09

T2

10

T1

11

T4

11

T3

12

T2

13

T1

14

T4

14

T3

15

T2

16

T1

17

T4

17

Consum public Investiții productive

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

T2

01

T1

02

T4

02

T3

03

T2

04

T1

05

T4

05

T3

06

T2

07

T1

08

T4

08

T3

09

T2

10

T1

11

T4

11

T3

12

T2

13

T1

14

T4

14

T3

15

T2

16

T1

17

T4

17

Exporturi Importuri

-0.9

-0.7

-0.5

-0.3

-0.1

0.1

0.3

0.5

0.7

0.9

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

11.0

12.0

13.0

Ma

r-0

5A

ug

-05

Ja

n-0

6J

un

-06

No

v-0

6A

pr-

07

Sep

-07

Feb

-08

Ju

l-0

8D

ec-

08

Ma

y-0

9O

ct-0

9M

ar-

10A

ug

-10

Ja

n-1

1J

un

-11

No

v-1

1A

pr-

12S

ep-1

2F

eb-1

3J

ul-

13D

ec-

13M

ay-

14O

ct-1

4M

ar-

15A

ug

-15

Ja

n-1

6J

un

-16

No

v-1

6A

pr-

17S

ep-1

7F

eb-1

8

Rata șomajului (ciclic) (%) (dr.) Rata șomajului (%) Rata șomajului (structural) (%)

4

ROMÂNIA

Conform estimărilor provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică (INS) economia internă a crescut cu un ritm trimestrial de 0.5% în T4 2017 (estimările anterioare indicau un avans cu 0.6%). Dinamica anuală a economiei s-a situat la 6.7% în ultimul trimestru din 2017 (ritm revizuit în scădere de la 6.9%), în decelerare față de T3 2017 (8.8% an/an). Astfel, în 2017 PIB-ul României a consemnat un avans de 6.9% an/an, în accelerare de la 4.8% an/an în 2016 și, totodată, cea mai bună evoluție din 2008. Se evidențiază dinamica cererii interne (contribuție de 7.7 puncte procentuale la ritmul anual de creștere economică), susținută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice. Pe de o parte, banca centrală a menținut rata de dobândă de referință la nivelul minim istoric de 1.75%, deși inflația a accelerat pe final de an. Pe de altă parte, Administrația a implementat măsuri de relaxare fiscal-bugetară și de majorare a veniturilor publice. Consumul privat (principala componentă a PIB) a consemnat un avans de 10.1% an/an (cea mai bună dinamică din 2007), evoluție la care au contribuit mai mulți factori: majorarea venitului real disponibil al populației (spre exemplu, salariul mediu net real a crescut cu 12.7% an/an); momentul favorabil din sfera creditării în RON (influențat și de nivelul redus al ratelor reale de dobândă); efectul de avuție, generat de tendința ascendentă a prețurilor activelor imobiliare și financiare; fiscalizarea mai activă în economie. Totodată, se observă redinamizarea investițiilor productive (avans cu 4.7% an/an, ritm revizuit în scădere de la 5.4% an/an), pe fondul impulsului exporturilor, momentului favorabil din sfera consumului intern și nivelului scăzut al costurilor reale de finanțare. Consumul public a crescut pentru al patrulea an la rând în 2017, cu o dinamică de 0.7% an/an (contribuție cu 0.1 puncte procentuale la ritmul anual de evoluție a economiei), date fiind politicile fiscal-bugetare și de venituri relaxate. Nu în ultimul rând, stocurile companiilor au contribuit cu 0.2 puncte procentuale la dinamica anuală a PIB din 2017. La polul opus, exportul net a avut o contribuție nefavorabilă la evoluția economiei anul trecut (-0.8 puncte procentuale): exporturile au crescut cu 9.7% an/an, iar importurile au consemnat un avans mai puternic (11.3% an/an).

În ceea ce privește oferta agregată se evidențiază creșterea sectorului primar cu 18.3% an/an în 2017, pe fondul climatului meteorologic favorabil și resimțirii fluxurilor investiționale derulate în ultimii ani. Valoarea adăugată brută din industrie s-a majorat cu un ritm anual de 8%, accelerare susținută de impulsul exporturilor și de climatul pozitiv din sfera consumului intern. De asemenea, ramura comerț/reparare auto-moto/transport și depozitare/HORECA a urcat 8.2% an/an în 2017. Nu în ultimul rând, componenta IT&C a continuat să crească cu un ritm de peste 10% an/an în 2017 (10.9%), confirmându-se statutul de stea a economiei (după cum se poate observa în al treilea grafic din partea dreaptă). Pe de altă parte, sectorul de construcții a scăzut cu un ritm anual de 0.6% în 2017.

PIB-ul nominal s-a majorat cu 18.1 miliarde EUR în 2017 la 187.9 miliarde EUR (nivel record). În perioada recentă s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor macroeconomici, care confirmă schimbarea tendinței în economie (de la accelerare la decelerare). Astfel, vânzările din comerțul cu amănuntul și producția industrială au decelerat în februarie, înregistrând cele mai slabe evoluții din primăvara anului 2017. Totodată, deficitul balanței comerciale a continuat tendința de intensificare în primele luni ale anului curent. Pe de altă parte, construcțiile s-au redinamizat în debutul anului, evoluție susținută de climatul pozitiv din piața imobiliară și de relansarea investițiilor publice. În ce privește piața forței de muncă numărul șomerilor a scăzut cu 1.2% lună/lună și cu 11.3% an/an la 418.8 mii în februarie, rata șomajului consolidându-se la 4.6% (minimul din anii 1990). Totodată, componenta structurală a ratei șomajului a continuat să scadă în februarie (la 4.5%) (conform estimărilor econometrice), evoluție determinată de ciclul investițional, migrația populației, fiscalizarea mai activă a economiei, decelerarea dinamicii salariilor și nivelul scăzut al costurilor reale de finanțare.

PIB-ul, investițiile productive, consumul privat

(%, an/an) sursa: INS, Eurostat, prelucrări BT

exporturile vs. importurile (%, an/an) sursa: INS, prelucrări BT

industria, construcțiile, comerțul, IT&C-ul (%, an/an) sursa: INS, prelucrări Banca Transilvania

rata șomajului vs. componenta structurală (%)

sursa: INS, prelucrări și estimări econometrice Banca Transilvania

-60

-40

-20

0

20

40

60

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

T2

05

T4

05

T2

06

T4

06

T2

07

T4

07

T2

08

T4

08

T2

09

T4

09

T2

10

T4

10

T2

11

T4

11

T2

12

T4

12

T2

13

T4

13

T2

14

T4

14

T2

15

T4

15

T2

16

T4

16

T2

17

T4

17

PIB (%, an/an)

Consumul privat (%, an/an)

Investițiile productive (%, an/an) (dr.)

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

T1

05

T4

05

T3

06

T2

07

T1

08

T4

08

T3

09

T2

10

T1

11

T4

11

T3

12

T2

13

T1

14

T4

14

T3

15

T2

16

T1

17

T4

17

Exporturi (%, an/an) Importuri (%, an/an)

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

T1

96

T4

96

T3

97

T2

98

T1

99

T4

99

T3

00

T2

01

T1

02

T4

02

T3

03

T2

04

T1

05

T4

05

T3

06

T2

07

T1

08

T4

08

T3

09

T2

10

T1

11T

4 1

1T

3 1

2T

2 1

3T

1 14

T4

14

T3

15

T2

16

T1

17T

4 1

7

Industria

Construcțiile

Comerț, transport, depozitare, reparare auto-moto, HORECA IT &C

-1.0

-0.5

0.0

0.5

1.0

3

4

5

6

7

8

9

10

Feb

-04

Au

g-0

4F

eb-0

5A

ug

-05

Feb

-06

Au

g-0

6F

eb-0

7A

ug

-07

Feb

-08

Au

g-0

8F

eb-0

9A

ug

-09

Feb

-10

Au

g-1

0F

eb-1

1A

ug

-11

Feb

-12

Au

g-1

2F

eb-1

3A

ug

-13

Feb

-14

Au

g-1

4F

eb-1

5A

ug

-15

Feb

-16

Au

g-1

6F

eb-1

7A

ug

-17

Feb

-18

Rata șomajului ciclic (pp) (dr.)

Componenta structurală (%)

Rata șomajului (%)

4.37

4.38

4.39

4.4

4.41

4.42

26-May 31-May 5-Jun 10-Jun 15-Jun 20-Jun 25-Jun

3.2

3.21

3.22

3.23

3.24

3.25

3.26

USDRON (dr.)

EURRON (st.)

4,800

5,300

5,800

6,300

6,800

7,300

Jun-13 Aug-13 Oct-13 Dec-13 Feb-14 Apr-14 Jun-14

STOXX 50, rebazat BET

5

ECONOMIA FINANCIARĂ SUA

Conform indicatorului PCE (Personal Consumption Expenditure), monitorizat de Rezerva Federală, prețurile de consum au crescut pentru a noua lună consecutiv în februarie, cu un ritm lunar de 0.19% (componenta core a urcat cu 0.23%). În dinamică an/an inflația a accelerat de la 1.67% în ianuarie la 1.75% în februarie, maximul din martie 2017. Componenta core s-a situat la 1.60% an/an în februarie, în accelerare de la 1.53% în ianuarie. Astfel, în primele două luni ale anului curent inflația a înregistrat un nivel mediu de 1.71% an/an (componenta bază la 1.56% an/an). Evoluțiile recente și perspectivele pe termen scurt din economia reală (dinamică la un ritm peste potențial) și convergența graduală a inflației spre nivelul țintit au determinat FED să continue ciclul monetar post-criză la ședința din martie.

Banca centrală a majorat rata de dobândă de referință de la (1.25%-1.50%) la (1.50%-1.75%), decizie în linie cu așteptările noastre și ale pieței financiare.

Subliniem că FED a majorat prognozele de creștere economică pentru 2018 (de la 2.5% la 2.7%) și 2019 (de la 2.1% la 2.4%) și a menținut previziunea pentru 2020 (2%).

De asemenea, banca centrală a păstrat previziunile pentru inflație la 1.9% an/an în 2018 și 2% an/an în 2019, dar a majorat prognoza pentru 2020 (la 2.1% an/an).

În acest context, instituția a semnalat posibilitatea unei intensificări a ciclului monetar în 2019 și 2020. Prognozele actualizate ale FED indică posibilitatea ca rata de dobândă de politică monetară să se situeze la 2.1% la final de 2018, 2.9% la sfârșit de 2019 și 3.4% la finele anului 2020.

ZONA EURO Conform estimărilor Eurostat dinamica anuală a prețurilor de consum a accelerat de la 1.1% în februarie la 1.3% în martie, cel mai ridicat nivel din luna decembrie 2017. Această evoluție a fost determinată de contribuția componentelor non-core, dat fiind că inflația bază s-a consolidat la 1% an/an (cel mai ridicat nivel din septembrie). Se evidențiază majorarea prețurilor la alimente neprocesate și la alimente, alcool și tutun cu dinamici an/an de 0.8%, respectiv 2.9% în martie. În primul trimestru al anului curent inflația s-a situat la 1.2% an/an (componenta core la 1% an/an), inferior țintei de 2% an/an a Băncii Centrale Europene (BCE). Maturitatea ciclului economic post-criză și persistența inflației la un nivel redus au determinat banca centrală să mențină ratele de dobândă de politică monetară la ședința din martie: -0.40% la depozite, 0% de referință și 0.25% la facilitatea creditare. Totodată, BCE a menținut programul de cumpărare de active în volum de 30 miliarde EUR pe lună până în septembrie 2018. Pe de altă parte, prin modificările realizate la nivel de comunicare, entitatea a semnalat perspectiva inflexiunii politicii monetare până la finalul anului curent.

În cadrul conferinței de presă organizată după ședință Președintele instituției (dl. Mario Draghi) a avertizat cu privire la riscurile determinate de escaladarea protecționismului și dereglementarea în sectorul financiar pe alte continente.

ROMÂNIA Prețurile de consum au crescut cu 0.29% în martie față de februarie, notându-se majorarea prețurilor la bunuri alimentare (33.15% din coșul de consum) cu 0.48% lună/lună. Prețurile la mărfuri nealimentare (45.99% din coșul de consum) și tarifele la servicii (20.86% din coșul de consum) au urcat lună/lună cu 0.15%, respectiv 0.30%. Inflația anuală a accelerat de la 4.72% în februarie la 4.95% în martie (cel mai ridicat nivel din iunie 2013). Prețurile la bunuri alimentare și mărfuri nealimentare au urcat cu 4.01%, respectiv cu 6.57%, în timp ce tarifele la servicii s-au majorat cu 2.9%. În trimestrul I inflația medie s-a situat la 4.7% an/an (3.7% an/an pe indicele armonizat UE), evoluție influențată de dinamica economiei la un ritm peste potențial, liberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, majorarea cotațiilor internaționale la țiței (în medie cu peste 23% an/an) și deprecierea monedei naționale. La a treia ședință de politică monetară din 2018 Banca Națională a României (BNR) a menținut rata de dobândă de referință la 2.25% și nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în RON și valută ale instituțiilor de credit la 8%, dat fiind că evoluțiile macro-financiare recente au confirmat scenariul central. În Comunicatul ședinței BNR atrage atenția cu privire la riscurile la adresa evoluției inflației pe termen scurt și reiterează importanța implementării unui mix echilibrat (optim) de politici economice, axat pe reforme structurale.

dinamica prețurilor de consum vs. rata de dobândă de referință în SUA sursa: FED

dinamica prețurilor de consum vs. rata de dobândă de referință în Zona Euro sursa: Eurostat, BCE

dinamica prețurilor de consum (IAPC) vs. rata de dobândă de referință în România sursa: Eurostat, INS, BNR

-2%

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

Ma

r-0

5

Sep

-05

Ma

r-0

6

Sep

-06

Ma

r-0

7

Sep

-07

Ma

r-0

8

Sep

-08

Ma

r-0

9

Sep

-09

Ma

r-10

Sep

-10

Ma

r-11

Sep

-11

Ma

r-12

Sep

-12

Ma

r-13

Sep

-13

Ma

r-14

Sep

-14

Ma

r-15

Sep

-15

Ma

r-16

Sep

-16

Ma

r-17

Sep

-17

Ma

r-18

Inflație PCE (%, an/an)

Rata de dobândă de referință (%)

Inflație core (%, an/an)

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

Ma

r-0

5

Sep

-05

Ma

r-0

6

Sep

-06

Ma

r-0

7

Sep

-07

Ma

r-0

8

Sep

-08

Ma

r-0

9

Sep

-09

Ma

r-10

Sep

-10

Ma

r-11

Sep

-11

Ma

r-12

Sep

-12

Ma

r-13

Sep

-13

Ma

r-14

Sep

-14

Ma

r-15

Sep

-15

Ma

r-16

Sep

-16

Ma

r-17

Sep

-17

Ma

r-18

Inflația în zona euro (an/an)

Rata dobânzii de referință BCE

Inflația bază (an/an)

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

Ma

r-0

7

Sep

-07

Ma

r-0

8

Sep

-08

Ma

r-0

9

Sep

-09

Ma

r-10

Sep

-10

Ma

r-11

Sep

-11

Ma

r-12

Sep

-12

Ma

r-13

Sep

-13

Ma

r-14

Sep

-14

Ma

r-15

Sep

-15

Ma

r-16

Sep

-16

Ma

r-17

Sep

-17

Ma

r-18

Prețurile de consum (IAPC) (%, an/an)

Rata de dobândă de politică monetară (%)

4.37

4.38

4.39

4.4

4.41

4.42

26-May 31-May 5-Jun 10-Jun 15-Jun 20-Jun 25-Jun

3.2

3.21

3.22

3.23

3.24

3.25

3.26

USDRON (dr.)

EURRON (st.)

4,800

5,300

5,800

6,300

6,800

7,300

Jun-13 Aug-13 Oct-13 Dec-13 Feb-14 Apr-14 Jun-14

STOXX 50, rebazat BET

6

PIAȚA FINANCIARĂ SUA

Sfera financiară a economiei a resimțit evoluția indicatorilor din economia reală,

știrile companiilor listate, intensificarea tensiunilor comerciale globale și dinamica

cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime în primul trimestru din 2018.

Se evidențiază continuarea tendinței de creștere a costurilor de finanțare, corecțiile

de pe burse și deprecierea dolarului american.

În SUA ratele de dobândă din sfera pieței monetare au continuat tendința

ascendentă în perioada ianuarie-martie, evoluție determinată, în principal, de deciziile

și semnalele de politică monetară (ciclul post-criză la Rezerva Federală).

Astfel, LIBOR la trei luni s-a situat la 2.312% la final de martie (cel mai ridicat nivel

din toamna anului 2008), în creștere cu 14.6% lună/lună, 36.4% ytd, respectiv 101.1%

an/an.

De asemenea, procesul de accelerare economică și convergența inflației către nivelul

țintit de banca centrală au determinat continuarea tendinței ascendente pentru rata de

dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani în primul trimestru al anului curent, fiind

testat pragul de 3% (cel mai ridicat nivel din ianuarie 2014). Acest indicator barometru

pentru costul de finanțare în economie a încheiat luna martie la 2.741%, în urcare cu

14% față de nivelul de la final de 2017.

În sfera pieței valutare cursul dolarului american s-a depreciat în perioada ianuarie-

martie, evoluție la care au contribuit mai mulți factori, inclusiv semnalele de politică

economică din principalele blocuri ale lumii (tensiunile comerciale, finalul relaxării

monetare fără precedent în Zona Euro). Astfel, la final de martie cursul USD/EUR s-a

situat la 0.812, în scădere cu 0.9% lună/lună, cu 2.7% ytd și cu 13.2% an/an.

Nu în ultimul rând, percepția de risc investițional s-a intensificat în trimestrul I,

aspect reflectat de unda de corecții din piața de acțiuni. Indicele Dow Jones a scăzut

pentru a doua lună la rând în martie cu 3.7% față de februarie la 24,103.1 puncte (declin

cu 2.5% de la începutul anului).

ZONA EURO

Piața financiară a reacționat la evoluțiile macro-financiare internaționale, știrile

economice regionale (inclusiv semnalele de politică monetară) și dinamica cotațiilor

internaționale la țiței și alte materii prime în perioada ianuarie-martie 2018.

La nivelul pieței monetare ratele de dobândă s-au consolidat în zona minimelor

istorice (EURIBOR la trei luni a încheiat luna martie la -0.328%), pe fondul

perspectivelor de politică monetară pe termen scurt.

Pe de altă parte, pe piața titlurilor de stat ratele de dobândă au crescut, evoluție

convergentă cu cele din piețele globale, influențată și de semnalele Băncii Centrale

Europene (în direcția apropierii de final a politicii relaxate fără precedent). Astfel, rata

de dobândă la titlurile de stat din Germania (prima economie a regiunii) s-a situat la

0.494% la final de martie, în creștere cu 15.7% ytd.

În sfera pieței valutare cursul EUR/USD a continuat să se aprecieze în trimestrul I

din 2018, evoluție influențată de perspectivele de politică economică din SUA și Zona

Euro. La final de martie EUR/USD s-a situat la 1.2321, în apreciere cu 0.9% lună/lună,

2.7% ytd și 15.2% an/an.

În ceea ce privește piața de acțiuni din regiune se observă o convergență cu

evoluțiile din SUA. Indicele pan-european EuroStoxx 50 a scăzut pentru a doua lună

consecutiv în martie, cu 2.3% față de februarie, la 3,361.5 puncte (declin cu 4.1% de la

începutul anului).

rata de dobândă la 3 luni (%) sursa: Bloomberg

rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani (%) sursa: Bloomberg

EUR/USD (cursul de referință) sursa: Banca Centrală Europeană

indicii bursieri (Dow Jones vs. STOXX50) sursa: Bloomberg

0

0.5

1

1.5

2

2.5

-0.4

-0.3

-0.2

-0.1

0

0.1

0.2

0.3

0.4

Ma

r-13

Ju

n-1

3

Sep

-13

De

c-13

Ma

r-14

Ju

n-1

4

Sep

-14

De

c-14

Ma

r-15

Ju

n-1

5

Sep

-15

De

c-15

Ma

r-16

Ju

n-1

6

Sep

-16

De

c-16

Ma

r-17

Ju

n-1

7

Sep

-17

De

c-17

Ma

r-18

EURIBOR 3 luni LIBOR 3 luni (dr.)

-0.5

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

Ma

y-15

Ju

l-15

Sep

-15

No

v-1

5

Ja

n-1

6

Ma

r-16

Ma

y-16

Ju

l-16

Sep

-16

No

v-1

6

Ja

n-1

7

Ma

r-17

Ma

y-17

Ju

l-17

Sep

-17

No

v-1

7

Ja

n-1

8

Ma

r-18

SUA Germania

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

1.60

Ma

r-14

Ju

n-1

4

Sep

-14

De

c-14

Ma

r-15

Ju

n-1

5

Sep

-15

De

c-15

Ma

r-16

Ju

n-1

6

Sep

-16

De

c-16

Ma

r-17

Ju

n-1

7

Sep

-17

De

c-17

Ma

r-18

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

3,500

8,500

13,500

18,500

23,500

28,500

Ma

r-11

Oct

-11

Ma

y-12

De

c-12

Ju

l-13

Feb

-14

Sep

-14

Ap

r-15

No

v-1

5

Ju

n-1

6

Ja

n-1

7

Au

g-1

7

Ma

r-18

Dow Jones EuroStoxx 50 (dr.)

7

ROMÂNIA

Economia financiară a resimțit evoluțiile din piețele globale și semnalele de politică economică din plan intern în primul trimestru al anului curent. Se evidențiază consolidarea tendinței de majorare a costurilor de finanțare, deprecierea monedei naționale și creșterea pieței de acțiuni.

PIAȚA MONETARĂ

La nivelul pieței monetare ratele de dobândă au crescut în martie, îndeosebi pe scadențele foarte scurte, evoluție determinată, în principal, de perspectivele de continuare a ciclului post-criză de către Banca Națională a României (date fiind accelerarea inflației și intensificarea dezechilibrului macroeconomic general). La finele lunii martie ratele de dobândă pe scadențele overnight, tomorrow next, o săptămână și o lună s-au situat la 1.56%, 1.56%, 1.61% și 1.69%, în urcare cu ritmuri lunare de 16%, 16%, 16%, respectiv 6%. Pe de altă parte, ROBOR pe scadențele trei luni, nouă luni și 12 luni s-au consolidat între final de februarie și sfârșit de martie, la 2.08%, 2.47%, respectiv 2.52%. Nu în ultimul rând, ROBOR la șase luni a scăzut cu 2% la 2.39%, între finele lunii februarie și final de martie. La sfârșit de martie, comparativ cu nivelurile de la final de 2017, valorile ROBOR erau mai ridicate (cu excepția scadenței o lună, unde s-a înregistrat o scădere cu 18 puncte bază), avansul fiind mai pronunțat pentru scadențele foarte scurte: overnight (cu 47 puncte bază), tomorrow next (cu 45 puncte bază) și o săptămână (cu 37 puncte bază). În ceea ce privește valorile medii lunare se observă creșteri ale ROBOR în martie, în medie cu 3% lună/lună și cu 155% an/an.

PIAȚA TITLURILOR DE STAT

Ratele de dobândă din sfera pieței titlurilor de stat au consemnat evoluții divergente în luna martie (scăderi pe scadențele până la trei ani și consolidare pe scadențele cinci ani și 10 ani). La această dinamică au contribuit climatul din piețele internaționale, precum și forțele contradictorii din plan intern (diferențialul de dobândă vs. acumularea de tensiuni în sfera finanțelor publice).

Astfel, rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) a încheiat luna martie la 4.44%, în scădere cu 0.4% față de nivelul de la final de februarie, dar în urcare cu 2.9% comparativ cu valoarea de la sfârșitul anului trecut. Nivelul mediu lunar s-a situat la 4.5% în martie, în ajustare cu 0.4% comparativ cu cel înregistrat în februarie. În luna martie Ministerul de Finanțe a atras 3.75 miliarde RON pe piața internă (din care 500 milioane RON prin certificate pe 12 luni), un volum cu 5% sub cel programat.

PIAȚA VALUTARĂ

EUR/RON a fluctuat în intervalul (4.6502-4.6659) la BNR în luna martie, aprecierea din primele trei săptămâni fiind inversată pe final de lună, pe fondul unor intrări de fluxuri pe piața de capital (în economia reală și în economia financiară).

Nivelul mediu EUR/RON s-a situat la 4.6605 în martie (maxim istoric), în creștere cu 0.11% față de februarie și cu 2.47% an/an.

La final de martie EUR/RON a înregistrat un nivel de 4.6576, în scădere cu 0.11% lună/lună și cu 0.05% ytd, dar în urcare cu 2.34% an/an.

PIAȚA BURSIERĂ

Piața de acțiuni a crescut în trimestrul I, evoluție divergentă de cele înregistrate pe

principalele burse ale lumii (influențate de intensificarea percepției de risc

investițional, în contextul recalibrării așteptărilor privind politica monetară din SUA și

acumulării de tensiuni comerciale în plan global).

Această divergență a fost determinată de gradul ridicat de atractivitate al acțiunilor

interne, inclusiv în contextul perspectivelor privind politica de dividende pentru 2017.

Astfel, indicele BET a crescut pentru a treia lună la rând în martie, cu 3.1% față de

februarie, la 8,714.2 puncte (plus 12.4% de la începutul anului).

ROBOR 3 luni (%) vs. ROBOR 6 luni (%) sursa: BNR

curba randamentelor în România sursa: Bloomberg

licitații M. Finanțe (martie)

sursa: M. Finanțe

Valoare

(mil. RON) Scadență Yield (%)

01-Mar-2018 500.0 08-Mar-2022 3.99

05-Mar-2018 500.0 06-Mar-2019 2.38

08-Mar-2018 570.0 27-Oct-2021 3.88

12-Mar-2018 460.0 28-Iun-2023 4.30

15-Mar-2018 605.2 26-Iul-2027 4.56

19-Mar-2018 524.0 29-Apr-2024 4.20

26-Mar-2018 593.6 26-Oct-2020 3.19

cursul de schimb (RON fixing) sursa: Bloomberg

indicele BET (valori lunare) sursa: Bursa de Valori București

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

Ma

r-13

Ju

n-1

3

Sep

-13

De

c-13

Ma

r-14

Ju

n-1

4

Sep

-14

De

c-14

Ma

r-15

Ju

n-1

5

Sep

-15

De

c-15

Ma

r-16

Ju

n-1

6

Sep

-16

De

c-16

Ma

r-17

Ju

n-1

7

Sep

-17

De

c-17

Ma

r-18

ROBOR 3 luni (%) ROBOR 6 luni (%)

0.60.9

1.6

2.9

3.9

1.91.9

3.2

3.9

4.4

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

30-Mar-17

30-Mar-18

6M 1Y 3Y 5Y 10Y

4.64

4.645

4.65

4.655

4.66

4.665

4.67

1-M

ar

4-M

ar

7-M

ar

10-M

ar

13-M

ar

16-M

ar

19-M

ar

22

-Ma

r

25

-Ma

r

28

-Ma

r

3.7

3.72

3.74

3.76

3.78

3.8

3.82

3.84

USDRON (dr.) EURRON (st.)

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

Ma

r-0

4

Ma

r-0

5

Ma

r-0

6

Ma

r-0

7

Ma

r-0

8

Ma

r-0

9

Ma

r-10

Ma

r-11

Ma

r-12

Ma

r-13

Ma

r-14

Ma

r-15

Ma

r-16

Ma

r-17

Ma

r-18

8

SCENARIUL MACROECONOMIC CENTRAL

ECONOMIA REALĂ SUA

Am încorporat evoluțiile recente ale indicatorilor din economia reală și din economia financiară și am revizuit scenariul central de previziune pe termen mediu pentru prima economie a lumii. Conform noilor prognoze dinamica anuală a PIB ar putea accelera de la 2.3% în 2017 la 2.6% în 2018, evoluție determinată de consolidarea climatului pozitiv la nivelul cererii interne și de ameliorarea cererii externe nete (inclusiv ca urmare a deciziilor și semnalelor recente din sfera politicii comerciale). Astfel, investițiile productive și consumul privat ar putea accelera ușor în 2018 (dinamici anuale de 4.1%, respectiv 2.9%), evoluție influențată de nivelul accesibil al costurilor reale de finanțare și de reforma fiscalității.

De asemenea, ne așteptăm la o accelerare graduală a consumului public, de la 0.1% an/an în 2017 la 0.3% an/an în 2018.

La nivelul cererii externe nete prognozăm creșterea exporturilor și importurilor cu un ritm similar (3.9% an/an) în 2018. Pe de altă parte, ne așteptăm ca economia SUA să inițieze un proces de decelerare, în convergență spre ritmul potențial, începând cu a doua jumătate a anului curent, pe fondul normalizării politicii monetare și intensificării percepției de risc pe piețele financiare. PIB-ul ar putea crește cu 2% an/an în 2019, respectiv 1.8% an/an în 2020. Pentru investițiile productive previzionăm o decelerare a dinamicii anuale de la 4.1% în 2018 la 3.8% în 2019, respectiv 1.9% în 2020. De asemenea, ritmul anual al consumului privat s-ar putea tempera de la 2.9% în 2018 la 2.1% în 2019. Pentru 2020 prognozăm un avans de 2.3% an/an. În sfera cererii externe nete ne așteptăm ca exporturile și importurile să prezinte dinamici medii anuale de 3.3%, respectiv 3.7% în intervalul 2019-2020. La nivelul pieței forței de muncă previzionăm consolidarea climatului pozitiv pe termen scurt, cu perspectiva de inflexiune până la final de 2018. Rata medie anuală a șomajului s-ar putea reduce de la 4.4% în 2017 la 4.3% în 2018, urmând să crească la 4.7% în 2019, respectiv 5% în 2020. Considerăm că principalii factori de risc pentru acest scenariu central constau în: evoluțiile macro-financiare și politica economică din SUA, China și Zona Euro (inclusiv tensiunile comerciale); climatul geo-politic global.

ZONA EURO Evoluțiile recente ale indicatorilor macroeconomici din regiune confirmă faza de maturitate a ciclului post-criză și exprimă premise de decelerare pe termen scurt și mediu, în convergență spre ritmul potențial (estimat la aproximativ 1.5% an/an), după ce în 2017 PIB-ul a consemnat cea mai bună dinamică din 2007. Prin încorporarea evoluțiilor recente ale indicatorilor macro-financiari globali și regionali am actualizat scenariul central de previziune pe termen mediu pentru Zona Euro.

Conform noilor previziuni PIB-ul regiunii ar putea crește cu ritmuri anuale de 1.9% în 2018, 1.7% în 2019, respectiv 1.4% în 2020. În acest scenariu ne așteptăm la consolidarea consumului privat (principala componentă a PIB) – ritm mediu anual de 1.5% în intervalul 2018-2020, ușor peste dinamica potențială, evoluție susținută de climatul pozitiv din piața forței de muncă și din piața creditului.

Pe de altă parte, previzionăm decelerarea dinamicii investițiilor productive (ritmuri medii anuale de 2.9% în 2018, 2.5% în 2019, respectiv 2.1% în 2020), pe fondul maturității ciclului post-criză global și perspectivelor de creștere graduală a costurilor de finanțare. Nu în ultimul rând, prognozăm o dinamică medie anuală a consumului public de 1.2% între 2018-2020. La nivelul cererii externe nete previzionăm că exporturile și importurile totale ar putea crește cu ritmuri medii anuale de 3.3%, respectiv 3.4% în intervalul 2018-2020. În sfera pieței forței de muncă ne așteptăm la consolidarea climatului pozitiv în trimestrele următoare: rata medie anuală a șomajului s-ar putea reduce de la 9.1% în 2017 la 8.4% în 2018, 8.3% în 2019 și 2020. Printre factori de risc pentru acest scenariu menționăm: climatul macro-financiar global (inclusiv tensiunile comerciale); provocările geo-politice; mix-ul de politici economice în regiune.

PIB-ul, consumul privat, investițiile productive în SUA (%, an/an) sursa: Departamentul Comerțului din SUA, previziuni BT

rata șomajului în SUA (%) sursa: previziuni BT pe baza datelor

Departamentului Muncii (SUA)

PIB-ul, consumul privat, investițiile productive în Zona Euro (%, an/an) sursa: Eurostat, previziuni BT

rata șomajului în Zona Euro (%) sursa: Eurostat, previziuni BT

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

199

019

91

199

219

93

199

419

95

199

619

97

199

819

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

102

011

20

122

013

20

142

015

20

162

017

20

182

019

20

20

Consum privat

Investiții productive (dr.)

PIB

0

2

4

6

8

10

12

Ja

n-7

0

Ma

r-7

2

Ma

y-7

4

Ju

l-7

6

Sep

-78

No

v-8

0

Ja

n-8

3

Ma

r-8

5

Ma

y-8

7

Ju

l-8

9

Sep

-91

No

v-9

3

Ja

n-9

6

Ma

r-9

8

Ma

y-…

Ju

l-0

2

Sep

-04

No

v-0

6

Ja

n-0

9

Ma

r-11

Ma

y-13

Ju

l-15

Sep

-17

No

v-1

9

-12

-10

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

-5

-4

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

5

199

6

199

7

199

8

199

9

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

PIB

Consum privat

Investiții productive (dr.)

0

2

4

6

8

10

12

14

Ja

n-0

0

De

c-0

0

No

v-0

1

Oct

-02

Sep

-03

Au

g-0

4

Ju

l-0

5

Ju

n-0

6

Ma

y-0

7

Ap

r-0

8

Ma

r-0

9

Feb

-10

Ja

n-1

1

De

c-11

No

v-1

2

Oct

-13

Sep

-14

Au

g-1

5

Ju

l-16

Ju

n-1

7

Ma

y-18

Ap

r-19

Ma

r-2

0

9

ROMÂNIA

Am încorporat evoluțiile recente ale indicatorilor macro-financiari, globali, europeni

și interni și am ajustat scenariul macroeconomic central de previziune pe termen mediu

pentru economia României.

Conform noilor prognoze dinamica anuală a PIB-ului intern s-ar putea tempera de

la 6.9% în 2017 la 4.7% în 2018, 3.3% în 2019, respectiv 2.9% în 2020.

Cu alte cuvinte, ne așteptăm la decelerarea economiei interne în trimestrele

următoare, în convergență spre ritmul potențial, cu perspectiva incidenței finalului de

ciclu economic până în 2020.

Acest scenariu este susținut de acumularea de semnale de maturitate pentru ciclul

economic european (Zona Euro este principalul partener economic al României) și de

tensiuni (economice și politice) pe plan intern.

De altfel, indicatorii de încredere calculați de Comisia Europeană s-au deteriorat în

ultima perioadă: indicatorul care comensurează încrederea în economia internă a

scăzut recent spre minimele din toamna anului 2014.

Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) previzionăm temperarea

dinamicii anuale de 10.1% în 2017 la 6.6% în 2018, 5.1% în 2019, respectiv 4.7% în

2020, pe fondul rebalansării mix-ului de politici economice (cu impact asupra

costurilor de finanțare) și perspectivelor de schimbare de tendință pe piața imobiliară și

pe piața financiară.

În acest scenariu investițiile productive ar putea înregistra dinamici medii anuale de

4.3% în 2018, 3.4% în 2019, respectiv 1.7% în 2020, într-o evoluție influențată de

decelerarea exporturilor și a consumului privat.

De asemenea, consumul public ar putea consemna dinamici medii anuale de 0.5% în

2018 și 0.4% în 2019, respectiv 2020. Subliniem faptul că marja de manevră a politicii

fiscal-bugetare este redusă, dat fiind nivelul ridicat al deficitului (la limita impusă de

Pactul de Stabilitate și Creștere).

De altfel, atragem atenția că probabilitatea implementării de măsuri de consolidare

fiscal-bugetară în a doua jumătate a anului curent este în creștere, mai ales în contextul

tergiversării reformelor structurale și tendinței de majorare a costurilor de finanțare ale

statului.

În ceea ce privește exporturile previzionăm ritmuri medii anuale de creștere de 7.2%

în 2018, 5.1% în 2019, respectiv 4.9% în 2020, o decelerare determinată de maturitatea

ciclului economic post-criză din Zona Euro.

Pentru importuri ne așteptăm la temperare a dinamicii medii anuale (8.1% în 2018,

6.4% în 2019, respectiv 5.7% în 2020), pe fondul convergenței consumului privat spre

ritmul potențial.

Nu în ultimul rând, în sfera pieței forței de muncă ne așteptăm la consolidarea

climatului pozitiv pe termen scurt (componenta structurală a ratei șomajului ar putea

să scadă de la 5.1% în 2017 la 4.6% în 2018).

Cu toate acestea, previzionăm schimbarea de tendință pe acest indicator de anul

viitor (valori de 4.8% în 2019 și 5.2% în 2020), în contextul maturității ciclului

economic post-criză pe plan global și acumulării de provocări la adresa stabilității

macro-financiare în România, cu impact asupra climatului investițional.

Considerăm că principalii factori de risc pentru evoluția economiei interne în

trimestrele următoare constau în: climatul macro-financiar global și european, inclusiv

tensiunile comerciale și deciziile de politică monetară din SUA, China și Zona Euro;

mix-ul de politici economice și tensiunile din spațiul public pe plan intern; fluctuațiile

cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime (cu impact asupra așteptărilor

inflaționiste); evoluțiile geo-politice (globale și regionale).

dinamica PIB (%, an/an) sursa: Eurostat, INS, estimări și previziuni BT

consumul privat și investițiile productive (%, an/an) sursa: Eurostat, previziuni Banca Transilvania

exporturile vs. importurile (%, an/an) sursa: Eurostat, previziuni

Banca Transilvania

rata șomajului (componenta structurală) (%) sursa: Eurostat,

previziuni Banca Transilvania

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

199

6

199

7

199

8

199

9

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

-10

-5

0

5

10

15

20

199

9

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

Investiții productive (dr.) Consum privat

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

-10

-5

0

5

10

15

20

25

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

Exporturi Importuri (dr.)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

10

ECONOMIA FINANCIARĂ SUA

Prin încorporarea evoluțiilor recente din economia reală, din economia financiară și

din piețele internaționale de materii prime am revizuit previziunile cu privire la

dinamica prețurilor de consum (pe indicatorul PCE – agreat de FED) pe termen scurt și

mediu.

Conform prognozelor actualizate inflația medie anuală ar putea accelera de la 1.7%

în 2017 la 1.9% în 2018, 2.2% în 2019, respectiv 2.4% în 2020 (cel mai ridicat nivel din

anul 2011).

Cu alte cuvinte, previzionăm continuarea tendinței de convergență a inflației spre

nivelul țintit de FED (2% an/an).

În acest context, ne așteptăm ca banca centrală să continue ciclul monetar post-criză

în trimestrele următoare, nefiind exclus să asistăm la o intensificare a acestuia, dat

fiind că, în scenariul actualizat, inflația ar putea depăși pragul de 2% an/an începând cu

primăvara acestui an.

De altfel, FED a semnalat în cadrul ședinței din luna martie o intensificare a

procesului de normalizare a politicii monetare în 2019 și 2020.

Subliniem însă faptul că banca centrală va acorda atenția și climatului din piețele

financiare (unde asistăm la o intensificare a volatilității în ultimele săptămâni) în luarea

următoarelor decizii de politică monetară.

ZONA EURO

Am actualizat previziunile privind dinamica anuală a prețurilor de consum pe termen scurt și mediu în regiune, prin încorporarea evoluțiilor macro-financiare recente, globale și regionale, inclusiv a fluctuațiilor din piețele internaționale de materii prime.

În scenariul actualizat continuăm să ne așteptăm la convergența graduală a inflației din Zona Euro spre nivelul țintit de Banca Centrală Europeană (2% an/an), evoluție determinată atât de contribuția segmentului core, cât și de aportul componentelor volatile.

Pe de altă parte, atragem atenția cu privire la acumularea de semnale de maturitate ale ciclului economic din regiune, aspect reflectat de deteriorarea indicatorilor macroeconomici pe parcursul ultimelor luni.

În acest context subliniem faptul că Banca Centrală Europeană se confruntă cu o serie de forțe contradictorii, care pun în dificultate deciziile de politică monetară. Astfel, persistența inflației la un nivel inferior țintei și semnalele de decelerare din economie ar indica perspective de menținere a actualei politici monetare relaxate.

Pe de altă parte, eficiența relaxării monetare fără precedent s-a diminuat în ultimele trimestre, iar marja de manevră a BCE la momentul incidenței următoarei crize ciclice este limitată.

Nu în ultimul rând, divergența de politică monetară (FED vs. BCE) are impact asupra direcției fluxurilor internaționale de capital.

ROMÂNIA

Am menținut prognozele privind dinamica prețurilor de consum pe termen scurt și

mediu, dat fiind că evoluțiile recente ale inflației au fost în linie cu previziunile noastre,

prezentate în raportul macroeconomic aferent lunii februarie.

Astfel, ne așteptăm ca dinamica medie anuală a prețurilor de consum (pe indicele

armonizat UE) să accelereze de la 1.1% în 2017 la 3.4% în 2018, evoluție determinată

atât de evoluția componentei core, cât și de contribuția componentelor volatile

(liberalizarea prețurilor la energie, majorarea cotațiilor internaționale la țiței).

Pentru 2019 și 2020 previzionăm decelerarea inflației anuale la 2.9%, respectiv

2.6%.

În acest context (evoluția inflației la un nivel superior țintei băncii centrale, deviația

PIB în teritoriu pozitiv și acumularea de dezechilibre macroeconomice) ne așteptăm ca

BNR să continue ciclul monetar post-criză (prin utilizarea mai multor instrumente), cu

perspectiva ca rata de dobândă de referință să depășească nivelul de 3% până la final de

an.

dinamica prețurilor de consum în SUA (%, an/an) sursa: FED, previziuni Banca Transilvania

dinamica prețurilor de consum în Zona Euro (%, an/an) sursa: Eurostat, previziuni Banca Transilvania

dinamica prețurilor de consum în România (IAPC) (%, an/an) sursa:Eurostat, INS, previziuni Banca Transilvania

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

Ja

n-9

0

Ma

y-9

1

Sep

-92

Ja

n-9

4

Ma

y-9

5

Sep

-96

Ja

n-9

8

Ma

y-9

9

Sep

-00

Ja

n-0

2

Ma

y-0

3

Sep

-04

Ja

n-0

6

Ma

y-0

7

Sep

-08

Ja

n-1

0

Ma

y-11

Sep

-12

Ja

n-1

4

Ma

y-15

Sep

-16

Ja

n-1

8

Ma

y-19

Sep

-20

-1

0

1

2

3

4

5

00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20

INFLATIEZEF

-4

-2

0

2

4

6

8

10

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

HICPFORECASTFEB18

4.37

4.38

4.39

4.4

4.41

4.42

26-May 31-May 5-Jun 10-Jun 15-Jun 20-Jun 25-Jun

3.2

3.21

3.22

3.23

3.24

3.25

3.26

USDRON (dr.)

EURRON (st.)

4,800

5,300

5,800

6,300

6,800

7,300

Jun-13 Aug-13 Oct-13 Dec-13 Feb-14 Apr-14 Jun-14

STOXX 50, rebazat BET

11

PIEȚELE FINANCIARE SUA

Climatul din piețele financiare internaționale s-a deteriorat de la finalul lunii

ianuarie, aspect reflectat de unda de volatilitate și de corecțiile înregistrate pe bursa

americană (principala piață de capital din lume).

La această schimbare de tendință (după euforia din trimestrele anterioare) au

contribuit mai mulți factori:

1. recalibrarea așteptărilor privind cadența ciclului monetar post-criză din SUA,

în contextul evoluției economiei la un ritm peste potențial și convergenței

inflației spre țintă (în martie inflația pe indicatorul PCE s-a situat la 2%

an/an);

2. nivelul ridicat de evaluare în sfera activelor financiare;

3. acumularea de semnale de maturitate pentru ciclul economic post-criză

(aspect reflectat de diminuarea diferențialului de rată de dobândă la titluri de

stat între scadențele 10 ani și doi ani – al doilea grafic din partea dreaptă) și

intensificarea deficitelor gemene (după cum se poate nota în primul grafic

alăturat) în Statele Unite (prima economie a lumii cu o pondere de 25% din

PIB-ul global);

4. intensificarea tensiunilor comerciale globale și a provocărilor cu care se

confruntă companiile din sectorul tehnologic.

Pentru trimestrele următoare ne așteptăm la continuarea tendinței de majorare a

ratelor de dobândă pe piața monetară, pe fondul impulsului monetar: perspectiva ca

FED să decidă noi creșteri ale ratei de dobândă de referință (cel puțin 50 puncte bază

până la finalul anului). LIBOR la trei luni ar putea depăși 2.75% până la final de 2018.

De asemenea, previzionăm creșterea ratelor de dobândă și pe piața titlurilor de stat,

pe fondul impulsului monetar și accelerării PIB-ului nominal. În scenariul nostru rata

de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani s-ar putea situa la peste 3.5% la finalul

anului curent.

În ceea ce privește piața de acțiuni ne așteptăm la o evoluție în lateral pe termen

foarte scurt, cu perspectiva continuării tendinței de ajustare în trimestrele următoare,

pe fondul incidenței mai multor factori: finalul ciclului economic post-criză, creșterea

costurilor de finanțare, cu forța de muncă și cu materii prime, cu impact asupra

rezultatelor companiilor; confruntarea valutară globală (reflectată și de al treilea grafic

din dreapta); nivelul ridicat al indicatorilor de evaluare.

La nivelul pieței valutare ne așteptăm ca dolarul american să fie susținut de

majorarea diferențialului de dobândă dintre SUA și Zona Euro și de unda de volatilitate

din piețele financiare în trimestrele următoare.

Principalele riscuri pentru economia financiară în perioada următoare sunt: mix-ul

de politici economice din SUA, Zona Euro și China, inclusiv tensiunile comerciale;

fluctuațiile din piețele internaționale de materii prime; tensiunile geo-politice.

ZONA EURO

Persistența inflației la un nivel inferior țintei și decelerarea economică regională au

determinat Banca Centrală Europeană să semnaleze că nu se grăbește cu ieșirea din

politica monetară relaxată fără precedent.

În acest context previzionăm că nivelul ratelor de dobândă din sfera pieței monetare

se va consolida în zona minimelor istorice pe termen scurt, o revenire în teritoriu

pozitiv fiind condiționată de inflexiunea politicii monetare.

Cu toate acestea, ne așteptăm la continuarea tendinței de majorare a ratelor de

dobândă pe piața titlurilor de stat în perioada următoare, în convergență cu evoluțiile

din piața americană.

În ceea ce privește piața de acțiuni previzionăm pentru trimestrele următoare o

evoluție dependentă de: climatul din piața americană; mix-ul de politici economice în

regiune; știrile din sfera companiilor; provocările la adresa integrării economice

europene (inclusiv Brexit).

Considerăm că riscurile la adresa dimensiunii financiare a economiei regionale

constau în: climatul macro-financiar din SUA și China; mix-ul regional de politici

economice; evoluțiile din piețele internaționale de materii prime; climatul geo-politic.

deficitele gemene în SUA sursa: FMI, aprilie 2018

diferențial de rată de dobândă SUA (scadența 10 ani – scadența 2 ani) (pp) sursa: estimări BT, pe baza Bloomberg

cursul de schimb real efectiv (2010 = 100) sursa: Banca Reglementelor Internaționale

PER pe S&P 500 sursa: Robert Shiller

-14%

-12%

-10%

-8%

-6%

-4%

-2%

0%

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

Finanțe publice (% PIB) Contul curent (% PIB)

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

Au

g-8

6

Feb

-88

Au

g-8

9

Feb

-91

Au

g-9

2

Feb

-94

Au

g-9

5

Feb

-97

Au

g-9

8

Feb

-00

Au

g-0

1

Feb

-03

Au

g-0

4

Feb

-06

Au

g-0

7

Feb

-09

Au

g-1

0

Feb

-12

Au

g-1

3

Feb

-15

Au

g-1

6

Feb

-18

40

60

80

100

120

140

Ma

y-0

5

De

c-0

5

Ju

l-0

6

Feb

-07

Sep

-07

Ap

r-0

8

No

v-0

8

Ju

n-0

9

Ja

n-1

0

Au

g-1

0

Ma

r-11

Oct

-11

Ma

y-12

De

c-12

Ju

l-13

Feb

-14

Sep

-14

Ap

r-15

No

v-1

5

Ju

n-1

6

Ja

n-1

7

Au

g-1

7

Ma

r-18

Zona Euro China Japonia SUA

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Oct

-80

Ap

r-8

2

Oct

-83

Ap

r-8

5

Oct

-86

Ap

r-8

8

Oct

-89

Ap

r-9

1

Oct

-92

Ap

r-9

4

Oct

-95

Ap

r-9

7

Oct

-98

Ap

r-0

0

Oct

-01

Ap

r-0

3

Oct

-04

Ap

r-0

6

Oct

-07

Ap

r-0

9

Oct

-10

Ap

r-12

Oct

-13

Ap

r-15

Oct

-16

Ap

r-18

12

ROMÂNIA

Considerăm că piața financiară din România va reacționa la climatul macro-

financiar internațional și la știrile economice și politice interne în trimestrele

următoare.

În sfera pieței monetare ne așteptăm la continuarea tendinței de majorare a ratelor

de dobândă, pe fondul ciclului monetar post-criză.

Nu excludem posibilitatea ca ratele de dobândă pe scadențele trei luni și șase luni să

mai crească cu un punct procentual până la finalul acestui an, dat fiind că ne așteptăm

ca BNR să decidă noi majorări ale ratei de dobândă de referință pentru a contracara

presiunile inflaționiste și tensiunile din economie (inclusiv intensificarea

dezechilibrelor macroeconomice).

În ceea ce privește piața titlurilor de stat previzionăm majorarea ratelor de dobândă,

evoluție determinată de factori externi (creșterea costurilor de finanțare pe plan global)

și interni (impulsul monetar, accelerarea PIB-ului nominal, intensificarea presiunilor în

sfera finanțelor publice, tergiversarea reformelor și tensiunile politice).

Conform scenariul actualizat rata medie anuală la titlurile de stat pe scadența 10 ani

ar putea să crească de la 3.9% în 2017 la 5.0% în 2018, 5.3% în 2019, cu perspectiva de

ajustare la 4.9% în 2020.

În aprilie Ministerul de Finanțe a programat licitații pe piața internă în volum de 3.8

miliarde RON (din care 500 milioane RON prin certificate pe 12 luni).

Nu în ultimul rând, pentru cursul EUR/RON previzionăm continuarea tendinței de

apreciere în trimestrele următoare, într-o evoluție determinată de repoziționări ale

fluxurilor internaționale de capital adresate economiilor emergente și de provocările

din plan intern (deteriorarea echilibrului macroeconomic, tensiunile din spațiul public,

riscurile din sfera finanțelor publice).

În scenariul nostru cursul mediu anual EUR/RON ar putea urca de la 4.57 în 2017 la

4.70 în 2018 și 4.73 în 2019 și 2020.

Considerăm că factorii de risc pentru evoluția economiei financiare în trimestrele

următoare constau în: climatul din piețele financiare globale și europene; mix-ul de

politici economice din SUA, China, Zona Euro și România; evoluția contului curent și a

finanțelor publice pe plan intern; tensiunile geo-politice globale și regionale.

licitații M. Finanțe (aprilie)

sursa: M. Finanțe

Valoare

(mil. RON)

Instrument Maturitate

05-Apr-2018 690 Titluri 08-Mar-2022

12-Apr-2018 575 Titluri 29-Apr-2024

16-Apr-2018 500 Certificate 17-Apr-2019

16-Apr-2018 230 Titluri 18-Oct-2028

19-Apr-2018 575 Titluri 27-Oct-2021

23-Apr-2018 575 Titluri 28-Iun-2023

26-Apr-2018 575 Titluri 26-Oct-2020

titluri de stat în circulație sursa: BNR

Valoare

(mil. RON)

Cupon (%)

Maturitate

RO1718CTN0D1 806.4 Aug-18

RO1819CTN035 512.0 Mar-19

RO1720DBN072 4,157.6 2.30 Oct-20

RO1522DBN056 9,103.4 3.50 Dec-22

RO1227DBN011 9,795.6 5.80 Iul-27

previziuni EUR/RON sursa: Banca Transilvania

Min Medie Max Mediana

2016 4.4444 4.49 4.5411 4.49

2017 4.4888 4.57 4.6597 4.57

2018 4.5482 4.70 4.7715 4.70

2019 4.5275 4.73 4.7861 4.73

2020 4.5523 4.73 4.8008 4.72

cursul real efectiv al RON (2010 = 100) sursa: Banca

Reglementelor Internaționale, previziuni BT

80

85

90

95

100

105

110

115

De

c-0

5

Au

g-0

6

Ap

r-0

7

De

c-0

7

Au

g-0

8

Ap

r-0

9

De

c-0

9

Au

g-1

0

Ap

r-11

De

c-11

Au

g-1

2

Ap

r-13

De

c-13

Au

g-1

4

Ap

r-15

De

c-15

Au

g-1

6

Ap

r-17

De

c-17

Au

g-1

8

Ap

r-19

De

c-19

Au

g-2

0

13

LIMITAREA RĂSPUNDERII

Acest raport este publicat în România de către Banca Transilvania/subsidiarele sale, o instituție financiar-bancară ale cărei activități sunt reglementate și supravegheate consolidat de Banca Națională a României (BNR) și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Rapoartele de analiză emise de Banca Transilvania și/sau subsidiarele sale au un caracter pur informativ, nefiind concepute/prevăzute cu scopul utilizării ca instrumente auxiliare în procesul de luare a deciziilor de investiții și nici cu scopul utilizării acestora în orice etapă a prestării unor servicii sau activități de investiții. Orice persoană care înțelege să folosească aceste rapoarte de analiză în procesul de luare a deciziilor de investiții precum și utilizarea acestora în orice etapă a prestării unor servicii sau activități de investiții își asumă în mod expres toate riscurile aferente, Banca Transilvania neavând nici o obligație legală sau de orice altă natură față de persoana în discuție ce ar deriva din publicarea acestor rapoarte de analiză. Cu alte cuvinte, analizele publicate de Banca Transilvania sau oricare dintre subsidiarele sale nu trebuie interpretate ca: a) Ofertă de vânzare/subscriere sau orice alt serviciu sau activitate de investiții cu privire la instrumente financiare menționate în rapoarte; b) Element de reclamă pentru instrumentele financiare menționate în rapoarte. Pentru a evita orice confuzie, persoanele care se abonează prin introducerea e-mailului pe adresa web https://www.bancatransilvania.ro/rapoarte-de-analiza/ în vederea abonării la aceste rapoarte nu sunt considerate ca fiind clienți ai Băncii Transilvania și/sau ai Subsidiarelor sale, iar abonarea nu reprezintă un contract de orice natură (inclusiv de prestare de servicii financiare). În acest sens subliniem că Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale nu solicită informații de natura datelor cu caracter personal de la persoanele menționate mai sus în afara e-mail-ului care va fi utilizat pentru comunicarea acestor rapoarte. Informațiile care stau la baza acestor rapoarte au fost obținute din surse publice, considerate, în limita datelor disponibile publice, relevante și de încredere cum ar fi: Institute de Statistică, Bănci Centrale, Agenții Financiare & Organizații Interne și Internaționale, etc. Lista de mai sus nu este exhaustivă, Banca Transilvania având dreptul să modifice în orice moment și fără un preaviz prealabil sursele publice utilizate. Atragem însă atenția cu privire la faptul că acuratețea/corectitudinea acestor informații din surse publice nu poate fi verificată, atestată și/sau contestată de instituția noastră. Opiniile analitice exprimate în rapoarte reflectă punctul de vedere al analiștilor la momentul publicării, rezultat prin raționament independent cu metode analitice specifice. Rapoartele emise pot să nu coincidă cu poziția tuturor societăților din grupul Băncii Transilvania. Opiniile au fost exprimate cu bună-credință, fără omisiuni intenționate și în condiții limitate de acces la informații: a existat acces doar la datele și informațiile făcute publice de către organisme și organizații naționale și internaționale. Rapoartele de analiză nu conțin și/sau nu sunt fundamentate pe date care pot să fie considerate informații privilegiate în sensul legii aplicabile, Banca Transilvania respectând în totalitate cerințele legale privind gestiunea informației privilegiate și cele privind prevenirea abuzului de piață. Atragem atenția cu privire la faptul că rapoartele de analiză prezente nu sunt servicii sau activități de investiții în sensul pachetului legislativ european Mifid II/Mifir astfel încât subliniem că persoanele care folosesc informațiile din prezentele rapoarte nu beneficiază de protecția oferită de cadrul de reglementare menționat mai sus, fiind singurii răspunzători pentru orice potențial prejudiciu rezultat din utilizarea acestei informații. Rapoartele de analiză ale Bancii Transilvania sau ale subsidiarelor sale ar putea fi nepotrivite pentru unii investitori (în funcție de situația financiară, orizontul și obiectivele investiționale). Subliniem că rapoartele de analiză nu reprezintă recomandări individuale și/sau personalizate unei anumite persoane sau grup de persoane de orice natură. Aceste rapoarte nu au fost emise la solicitarea unei terțe părți față de Banca Transilvania și/sau în legătură cu realizarea uneia sau mai multor tranzacții cu instrumente financiare. Valoarea instrumentelor financiare la care se face referire în analizele elaborate fluctuează în timp, iar performanța trecută nu constituie sub nicio formă un indicator pentru performanța viitoare. Totodată, subliniem faptul că investițiilor le sunt asociate factori de risc, care nu sunt totalmente explicitați în rapoarte. Altfel spus, Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale sau orice colaborator nu sunt responsabili pentru niciun fel de pierdere directă și/sau potențială rezultată din utilizarea elementelor publicate în raport. Rapoartele de analiză emise pot fi modificate oricând fără o notificare prealabilă, Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale rezervându-și dreptul de a întrerupe publicarea fără aviz prealabil. Remunerația autorilor rapoartelor de analiză nu este în niciun fel influențată de opiniile exprimate în cadrul acestora. Banca Transilvania, angajații sau colaboratorii săi sau ai subsidiarelor sale pot avea expunere pe orice instrument financiar analizat în raport. Reproducerea totală sau parțială a acestui raport este permisă doar prin menționarea sursei. Arhiva rapoartelor de analiză emise de Banca Transilvania/subsidiarele sale poate fi consultată accesând https://www.bancatransilvania.ro/rapoarte-de-analiza/.

României (BNR) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Grupul Financiar Banca Transilvania

• cursuri spot – operațiuni cont

• depozite – persoane juridice

• cursuri case de schimb

• titluri de stat și eurobonduri

accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI

• tranzacționare online pe bursele din Bucuresti și Viena

• credite marjă

• administrare discreționară

• împrumuturi de acțiuni pentru vânzarea în lipsă

accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI

• fonduri de venit fix în lei sau euro

• fonduri mixte (max. 20% acțiuni)

• fonduri de acțiuni (indice sau fără reper) în lei sau euro

LEI sau EUR accesează AICI

LEI sau EUR • finanțări rapide către persoane fizice, credite de consum

pentru nevoi personale sau pentru achiziții în rate în

locațiile comercianților parteneri

accesează AICI

• acces rapid și simplificat la suport financiar în vederea

achiziției de bunuri de folosință îndelungată; se

adresează persoanelor juridice, companii mici, mijlocii și

corporate

accesează AICI

• soluții de finanțare și management pentru folosința

autovehiculelor, împreună cu administrarea

externalizată a tuturor operațiunilor de care depinde

funcționarea flotei auto

accesează AICI

• soluții de finanțare pentru afacerile mici accesează AICI

ANALIZĂ dr. Andrei Rădulescu Director Analiză Macroeconomică | Banca Transilvania (+4)0374.697.575 | (+4)0754.035.080 | (+4)0730.727.516 andrei.radulescu@bancatransilvania.ro Dan Rusu, CMT Analist Șef Piețe de Capital | Banca Transilvania (+4)0264.430.564 int225 | (+4)0264.407.150 | (+4)0757.080.536 dan.rusu@bancatransilvania.ro

Marius Tiberiu Mureșan Analist Investiții | BT Asset Management (+4)0264.301.920 | (+4)0741.200.052 mariustiberiu.muresan@btam.ro

VÂNZĂRI & TRANZACȚIONARE Teo Bîrle Director Trezorerie | Banca Transilvania (+4) 0374.471.441 teo.birle@bancatransilvania.ro Cosmin Bota Director Operațiuni | BT Capital Partners (+4)0264.430.564 | (+4)0264.431.718 | (+4)0744.572.402 cosmin.bota@btcapitalpartners.ro Irinel Tolescu Director Vânzări | BT Asset Management (+4)0264.301.365 | (+4)0758.230.839 irinel.tolescu@btam.ro