Bronit cronic

1.Definitia bolii;

a) Bronsita cronica are ca substrat anatomo-patologic o inflamatie cronica nespecifica a peretelui bronsic si alterarea structurii mucosecretante ,evoluand de obicei spre o afectare progresiva a bronhiolelor si a tesutului pulmonar(emfizem); ( bibliografie: Constantin Albu,2001,pag 184,Stiti sa respirati corect?,Polirom)

b) BRONT ( fr.) s. f. Afeciune a cilor respiratorii, constnd din inflamaia acut sau cronic a mucoasei bronhiilor. De o mare frecven, b. poate fi provocat de rceal, de iritarea prin ageni fizici sau chimici, precum i de localizarea bronhic a unor maladii infecioase (grip, rujeol etc.). Forme particulare: b. astmatiform, b. capilar etc. (bibliografie: http://dexonline.ro)

c) Bronsita cronica se defineste prin existenta tusei productive minium 3 luni,doi ani consecutive.Cel mai frecvent,bronsita cronica este urmarea iritatiei cornice prin fumat, si mult mai rar prin alte pulbere sau substante inhalate, dar poate fi si expresia unei deficiente congenital ale mucosului ( mucoviscidoza) sau ale motilitatii cililor vibratili.Caracteristica este tusea matinala,sputa poate fi mucoasa sau purilenta. ( bibliografie: Ion.I.Bruckner,pag 81,Semiologie medicala, editura Medicala)

d) Bronsita este o inflamatie a pasajelor bronsice, caile respiratorii care conecteaza traheea la plamani. Interiorul fiecarui pasaj bronsic este captusit cu o mucoasa umeda, ale carei celule sunt ciliate. Cilii se misca de jos in sus, antrenand astfel impuritatile spre exterior.Desi mucusul si firele de par din fosele nazale opresc trecerea prafului si a altor impuritati care se pot afla in aerul inspirat, se poate ca agenti patogeni sau noxe sa treaca, mergand spre plamani. Tusea este reactia naturala a corpului la aceasta invazie.Agentii patogeni sau noxele provoaca inflamarea cailor bronsice iar ca raspuns la inflamatie, mucusul este produs in exces. Inflamatia si producerea de substanta mocoasa in exces pot distruge cilii responsabili cu curatarea cailor respiratorii. Cilii deteriorati isi pierd capacitatea de a functiona, mucusul obstructioneaza caile respiratorii, ceea ce face dificila respirat, deci aportul de oxigen scade. Mucusul se poate infecta cu bacterii, ceea ce poate duce la alte tipuri de boli pulmonare, cum ar fi pneumonia. ( bibliografie: http://www.cdt-babes.ro/articole/bronsita.php)

2.Clasificare:

Exista doua tipuri de bronsita :

bronsita acuta, care dureaza mai putin de sase saptamani

bronsita cronica, care este recurenta si apare frecvent de-a lungul a doi sau mai multi ani

Evolutia bronsitei cronice in general este ireversibila si infausta,antrenand implacabil dezvoltarea unui cord pulmonar cronic.

Bronsita cronica poate fi de doua feluri :

-bronsita cronica: este vorba de o evolutie prelungita,cu exacerbari si remisiuni, tusea fiind prezenta pe perioade mari de timp, daca nu chiar continua;

-bronsita cronica spastica: (astmatiforma) se manifesta cu accese de dispnee paroxistica, cu durata variabila, de regula mai scurte decat in astmul bronsic, accesele de tuse declanseaza oarecum characteristic accesele de dispnee. (bibliografie: Tiberiu Moldovan, 1993, pag 87, Semiologie Clinica Medicala,editura Medicala)

3.Etiologie/Factori declansatori

Sunt cunoscute trei cauze importante:

-factori iritativi: expunerea la vapori toxici sau praf;

- infectia cauzata de agenti patogeni- virusi,bacterii;

- alergia; acionand prin sensibilizare la pneumalergeni sau alergeni microbieni.Contribuie rinofaringitele ,unele droguri: care usuc mucusul protector.

S-a constatat c pricipal cauz a bronitei cronice o reprezint fumatul (riscul de boal crete in funcie de numrul de igri fumate zilnic).

Un procent de 90% din bolnavi sunt fumtori activi sau au fumat o perioad indelungat de timp

Varsta

Sezonul rece

Astmul poate fi o alta cauza a existentei simptomelor aparente de bronsita cronica la copii si adolescenti. Astmul cronic sever poate provoca obstructia permanenta a cailor respiratorii, rezultatul fiind bronsita astmatica. Bronsita astmatica are multe simptome ca si bronsita cronica.

( bibliografie: Constantin Albu,2001,pag 184,Stiti sa respirati corect?,Polirom)

Bronsita cronica poate fi, de asemenea, cauzata de aparitia repetata a bronsitei acute. Plamanii, slabiti cu fiecare caz de bronsita acuta, devin mai sensibili ajungandu-se la bronsita cronica. Poate fi si expresia unei deficiente congenital ale mucosului ( mucoviscidoza) sau ale motilitatii cililor vibratili (in acest caz apare la o varsta foarte tanara)

( bibliografie: Ion.I.Bruckner,pag 81,Semiologie medicala, editura Medicala)

4.Semne clinice/Caracteristici

Caracterizata clinic prin tuse si/sau expectoratie intermitenta sau permanenta determinate de hipersecretia mucoasei bronsice,

Uneori se poate intalni bronhoree (BRONHORE s. f. Secreie i expectoraie abundente, frecvente n astmul bronic, n bronita cronic i n alte afeciuni respiratorii. Din fr. bronchorrhe.)

Adesea se asociaza semen de emfizem pulmonar, cu cianoza central, expresie a tulburarilor de ventilatie cronice (ventilatie inegala)

Dispeneea de tip expirator, apare wheezing, predomina sibilantele in expir ( pentru bronsita cronica spastic). (bibliografie: Tiberiu Moldovan, 1993, pag 87, Semiologie Clinica Medicala,editura Medicala)

5.Modificari clinice si paraclinice

Blonavul devine adinamic,somnolent, uneori cu episoade de agitatie psihomotorie, obnubilare pana la coma, transpiratii, tremor, cianoze intense, polipnee.Se constata scaderi semnificative ale presiunii partiale a oxigenului in sange,acidoza respiratorie.

Cu timpul apare rigiditatea arborelui bronsic,cu deformri,care favorizeaza retentia continua a secretiilor.6.Examen clinic

Examenul radiologic

Rolul radiografiei este de a exclude alte boli ca tuberculoza,se pot descrie cateva aspecte care indica prezenta bolii:

-hiperinflamatia este mai discreta decat in emfizem

-accentuarea desenului pulmonar se observ zone de fibroza sau pneumonie cronic

-ingrosarea peretilor bronhiilor aspectul mai evident pe tomografii ca i prezenta umbrelor tubulare.

In faza avansat ,arterele pulmonare mari sunt largite in timp ce rarurile lor periferice sunt normale .

(bibliografie: Anastasiu C.,Tratat de medicin intern-bolile aparatului respirator.Editura medical Bucuresti 1983.(pag 210-218)

STADIUL I.

-Corespunde bronitei simple i se particularizeaz prin tuse i expectorie,in special dimineaa ,in sezonul umed i rece.

-Se constat c bolnavul prezint o stare general bun,toracele ii pstreaz aspectuil normal ,iar miscrile actului respirator sunt in limite optime

-se mai constat c sub raportul funcional testele spirografice inscriu curbe normale,rareori se constat modificri ale volumelor i debitelor pulmonare

-adaptarea la efort nu prezint o dificultate pentru aceti bolnavi

STADIUL II.

-corespunde bronite cronice cu dispnee la efort i se exteriorizeaz prin tuse i expectoraie mucopurulent.

-sub aspect funcional,se observ o diminuare a capacitii vitale i a celorlali parametrii

-adaptarea la efort prezint dificulti in condiiile in care nu se instituie la timp programul recuperator

STADIUL III.

-corespunde bronhopneumopatiei obstructive i se caracterizeaz prin stare general parial alert,

-tusea obositoare ,

- hipersecreie bronic ,cu mucoziti purulente ,

-cutia toracic ii modific aspectul general prin atrofierea muchilor intercostali

-sternul este proiectat inainte i uor in sus

-diminuarea capacitaii vitale(CV)

-capacitatea de adaptare la efort este mult diminuat ,deoarece dispneea este prezent i la cele mai simple micri

-acest tablou clinic se complic in condiiile in care bolnavul este supraponderal

STADIUL IV.

-corespunde bronhopneumopatiei obstructive cronice(BPOC)cu hipercapnie (creterea concentraiei de CO2 din sange) i se caracterizeaz prin accentuarea tulburrilor funcionle din stadiul precedent.

-se constat c starea general este alterat

-dispneea apare i in stare de repaus

-respiraia se face cu gura uor deschis

-privirea este fix,ochii globuloi

-pacientul este cianozat,expiraia se face cu obrajii bombai ,este prelungit

-capacitatea de adaptare la efort este practic nul din cauza insuficienei respiratorii cu hipoxie i hipercapnie

( bibliografie: Constantin Albu,2001,pag 186,Stiti sa respirati corect?,Polirom)

BRONHOGRAFIA

-opacitatea canalelor glandulare hipertrofiate din bronhiile mari

-cresterea calibrului bronsic

-neregularitetea peretelui ,alternanta de stenoze si dilatatii.

CINERADIOGRAFIA- evidentiaza variatia excesiva regionale a diametrului cailor aeriene intre inspiratie si expiratie si inspecial colabarea bronhiilor mari si medii

SCINTIGRAFIA confirma tulburarile regionale de perfuzie care sunt prezente la aprox 90%din bonavi.

metoda este buna pt. depistarea bulelor in vederea tratamentulu chirurgicl SPUTA in bronsita cronica ,secretia exagerat de mucus este un factor important in producerea sindr. Bronhoobstrutiv .constituie un mediu prielnic dezvoltarii florei bacteriene.

(bibliografie: Popescu .,Marin Fl., Boli interne.Editura Medical Bucureti ,1009,pag. 82)

A) Examenul obiectiv

Palparea:-cutie toracic cu aspect modificat-atrofierea muchilor intercostali in pozitie inspiratorie

Percuia: -se pot auzi sunete zgomotoase -inspiratia bronsitcilor poate deveni atat de zgomiotoasa incat se aude de la distanta sunet exploziv generat de trecerea intermitenta a aerului printr-o brronhie aproape inchis.

Auscultaia:Raluri ronflante,sibilante i subcrepitante

Expectoratia: abundent

7.Examen functional

Testul tusei productive

Bolnavul este rugat sa tuseasc i s aprecieze caracterul umed al tusei cantitatea de sputa din primele ore ale diminetii si de pe 24 ore trebuie msurat .Dac depaseste 100 ml si este frecvent purulent sugereaza existenta bronhosiectaziilor Testul de spirometrie Testul de spirometrie masoara functia pulmonara. In timpul unui test de spirometrie respiratia este monitorizata in timp ce respira intr-un tub atasat la un spirometru.

Spirometrul masoara volumul pulmonar si cat de usor trece aerul prin plamani.

-in urma testului se observ creterea dinamic a CRF

-cresterea rezistentei in caile aeriene mari determina reducerea capacitatii vitale (CV) si a VEMS.

Testul apneei

Se cere bolnavului ca dup un inspir maxim s execute o apnee ct mai lung.Pacientul in urma testrii prezint o apnee mai scurt.Acest fapt indic o disfuncie respiratorie mai sever.

Testul televizorului

Testul citituluiSTUDENTI:

Balan Cristina

Titire Vlad-VasileOasenegre Viorel

Donciu RalucaMicu Anca

Vranceanu Ionela