Boli profesionale

Bronsita acuta (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))

Bolile profesionale, în sensul Legii Protectiei Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparatesi sisteme ale organismului în cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent între angajatorsi angajat. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse în conditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi, studenti, ucenici, în timpul efectuarii practicii. 

 Bronsita acuta (BA) este o boala inflamatoare a cailor respiratorii ce se caracterizeaza printr-un sindrom bronsitic acut cu evolutie de scurta durata si nu este insotit de modificari radiologice.

 Forme clinice - se disting bronsite acute infectioase si chimice.

Sistemul afectat: bronhopulmonar.

Incidenta / Prevalenta: frecventa reala nu se cunoaste, deoarece multi bolnavi nu consulta medicul sau sunt inregistrati cu alte diagnostice (viroze respiratorii, faringite si laringite acute). Se considera ca aproximativ 30 - 35% din consultatiile ambulatorii constituie pacientii eu infectii acute de cai aeriene, inclusiv bronsite acute.

 Semne si simptomeBoala debuteaza cu catar a cailor aeriene superioare (rinita, sinuzita, faringita, angina), care trece intr-o faza seaca cu accese violente de tuse iritativa, dureroasa. Febra moderata (38-38,5°C).Stare generala alterata.Examenul clinic este normal sau depisteaza raluri uscate, uneori subcrepitante.Peste 1-3 zile survine o expectoratie seromucoasa.

Rezolutia completa a unei bronsite necomplicate se produce in 5-6 zile, uneori pana la 10 zile.

Forme particulare la adult: bronsita obstructiva acuta - evolueaza cu sindrom obstructiv difuz de cai aeriene intrapulmonare si se caracterizeaza prin dispnee, expiratie prelungita, raluri sibilante difuze, semne de hiperinflatie, tahipnee, febra; bronsiolita acuta - boala acuta a cailor aeriene mici, de obicei de origine virala (virusul sincitial, virusul paragripal) sau poate fi produsa de clamidii si se caracterizeaza prin tuse uscata, iritativa, febra mare si dispnee, insotita de cianoza.

Cauze

BA infecfioasa:BA virala, (cea mai frecventa) este produsa de virusuri: gripal A, B, paragripal 1,2.3, sincitial respirator (afecteaza preponderent copiii si persoanele tinere), adenovirusuri, virusul rujeolei etc.;BA bacteriana apare in evolutia unei bronsite acute virale prin suprainfectie cu flora, care populeaza in norma nazofaringele: pneumococi, streptococi aerobi si anaerobi, corynebacterii, neisserii, bacterioides;

BA chimica: se produce prin iritatia cailor respiratorii in urma expunerii accidentale sau profesionale la diverse substante chimice praf, ciment, fum, gaze iritante, vapori de acizi, amoniac sau acetona etc.

Diagnosticul - se bazeaza pe datele furnizate de anamneza si de examenul clinic.

Diagnosticul diferential - pneumoniile virale sau bacteriene, bolile infectioase virale ce debuteaza cu sindrom cataral si bronsitic: rujeola, varicela, gripa, mononucleoza infectioasa, bronsita acuta obstructiva necesita diferentiere de un debut de astm bronsic.

Investigatii de laborator - hemograma este normala sau evidentiaza leucopenie (in viroze), uneori leucocitoza (in infectiile bacteriene), examenul bacteriologic al sputei este necesar la bolnavii tarati cu o boala cronica grava.

Schimbari morfologice - denudarea epiteliului, edem al mucoasei peretelui traheobronsic si hipersecretia de mucus.

Teste speciale - nu sunt necesare.

Investigatii instrumentale - radiografia pulmonara este normala (nu se efectueaza in timpul sarcinii), PEF-metria modificata in formele obstructive.

Procedee diagnostice - rinoscopia, faringoscopia.

 Educatia pacientului

Pacientul trebuie sa fie informat despre masurile igieno-dietetice necesare pentru prevenirea bronsitei sau cronicizarea ei:alimentatie echilibrata, evitarea expunerii la rece; vaccinarea antigripala in sezonul rece, in special, a varstnicilor, copiilor si a tinerilor ce sufera de mucoviscedoza, a persoanelor tarate cu BPCO;chimioterapia profilactica: Amantadina pentru virusul gripal A, rimantadina pentru virusul sincitial respirator, aciclovir pentru virusul Herpes Simplex. Durata tratamentului este de minimum 5 zile.

 Complicatii posibile - sunt rare si constau in: bronhopneumonie; bronhopneumopatie cronica obstructiva la pacientii ce au depasit varsta de 40 ani.

Prognosticul si evolutia - durata bronsitelor acute necomplicate este de 5 -10 zile si la tratament adecvat se vindeca complet; bronsita acuta netratata si, mai ales, in prezenta factorilor iritanti are tendinta de cronicizare.

Semnele clinice ale bronsiolitei sunt:torace distins emfizematos; hipersonoritate la percutie;diminuarea murmurului vezicular cu expir prelungit si suierator;raluri subcrepitante bronsiolare, raluri sibilante, care se modifica dupa tuse;ficatul si splina palpabile (ptozate din

cauza emfizemului); stare generala alterata (intoxicatie infectioasa, tulburari respiratorii, semne de dehidratare);tegumente marmorate (perturbari microcirculatorii).

Diagnosticul diferential al bronsiolitei la copil se face cu bronsita acuta, pneumonia bacteriana la sugar, sindromul de aspiratie (de alimente, continut gastric), corpi straini in caile respiratorii. mucoviscidoza etc.

In tratamentul bronsitei acute la copil se prevede necesitatea respectarii unui regim hidric optim, care sa previna dehidratarea (prin febra si dispnee). In caz de dehidratare se va face un supliment de rehidratare orala. Alimentatia va fi obisnuita.

Pot fi administrati agenti antivirali (Remantadina, Ribavarina). Nu se administreaza antibiotice (cu exceptia cazurilor de infectie cu Mycolasma pneumoniae, care necesita tratament cu eritromicina). De asemenea, se administreaza preparate mucolitice: Acetecisteina, Bromhexina, Efitusina, Mucosistina si decocturi mucolitice, care fluidifica si faciliteaza expectoratia mucusului bronsic.

Geriatrici. Bronsita acuta, mai ales forma obstructiva, evolueaza la batrani mai grav, adesea agravand insuficienta cardiaca (indusa de cardiopatia ischemica sau valvulopatii), si se complica cu bronhopneumonie de staza.

 Sarcina - femeile gravide dezvolta bronsite acute, de obicei primare, de origine infcctioasa (virale sau bacteriene) si foarte rar bronsite secundare (complicatii ale tuberculozei, tifosului ctc.). BA apare mai frecvent primavara si toamna, pe timp umed si friguros. De obicei sarcina nu predispune la imbolnavirea de bronsite, dar intumescenta mucoasei bronhiilor, caracteristice acestei perioade, ingreuneaza expectoratia. Manifestarile clinice ale bronsitei acute la gravide nu au particularitati. Bronsita acuta nu modifica evolutia sarcinii, insa predispune la infectarea intrauterina a fatului, in tratamentul bronsitelor acute la gravide, de obicei, nu se administreaza antibiotice, insa daca acestea se impun, se evita antibioticele contraindicate in sarcina.

 Abrevieri - BA - bronsita acuta; BPCO -bronhopneumopatic cronica obstructiva.