EDITORA CARTEA ROMANEASCA"CHISIN Au.

0

E.MARViqt, .

,

.,' s' ',II '1www.dacoromanica.ro

N. DUNAREANU

Nadejdi SpulberateNuvele, Schite, Amintiri

CH1$1NAUTipografia Eparhialà Cartea RomâneascA"

1 9 2 8.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA LINEI VIETI.

Vrei sa ma faci sd cred altfel ? N'am vazutcu ochii mei? Eu nu dorm draguta, n'am

capatat orbul gainilor.Dar ce-ti intrA in cap. IV jur pe Dumnezeul

meu, pe ce am mai scump, ca nu sunt vinovat.Nu-mi spune mie brasoave La ce stai de

vorba cu ea cand eu nu-s acasa? Mi-ai mancattineretile si acuma nu-ti mai plac,... sa stii cati-o fac eu, vorbi d-na Huhulea, privind in ochiilui barbatu-sAu cu Mutate.

Neculae Huhulea n'a mai spus o vorba; a esitin curte si s'a asezat pe o lona, din grädinita,sub ramurile unui cires bAtran.

Cerul era frumos si limpede si stelele, milioanede stele, luminau bolta lAptoasa. Aerul mirosea asAlcam proaspat inflorit. Huhulea a deschis gura, sia tras in plamanii lui sAnatosi si mari atata aer,incat cea din urma fibra-i s'a cutremurat.

A cazut pe ganduri.Din vale se auzea metalic si turburAtor glasul

www.dacoromanica.ro

- 4 --broastelor, din departare cantece de Medi cari ve-neau dela crasma.

De ce sunt eu asa de nenorocit", se intrebdel, oftand din greu.

Cearta lui Neculai Huhu lea cu nevastä sa eradin pricina Arghirei.

Cum n'avuserd copii, au luat o fetita de suflet.Aceasta s'a petrecut cu vreo zece ani in urma.Cand a adus-o intaia oara in casa, iti venea sa-iplangi de mild Niste picioare ca fusele, ochiitrasi in fundul capului i glasul ei, mai =It unmiorlait.... Era orfana, tatä-sau, dulgherul VasileBran, murise din betie, langa un gard, iar inama-sa,o biatä spalatoreasä, Ii däduse sufletul inteun spital.

Cu anii, Arghira a crescut implinit tru-pul i obrajii i sanii Umblase la scoald vre otrei ani si in vremea aceasta facea i treabd: aduceacosul din piata, dädea de mancare la pasdri, curä-ta lipea cu lut paretii, spala camasi, puneacloste, nu era o nevoie cat de mica la gospaddrialor sã n'o implineascd. lar nevasta lul Huhulea me-reu ii spun& Dacd vei fi fatä cuminte, te-oiuinzestra i te-oiu marita cu un bdiat bun, ca saajungi i tu gospodind la casa ta i sä ne pome-nesti and n'om mai fi pe lume".

Dar cu cat obrajii Arghirei se inbujorau i sa-nul da sparga bluza, ochii lui Huhulea cataumai plini de patima la fiica lui de suflet....

0 privea lung, induiesetor, si-i vorbea cu unglas bland, Ii aducea mici cadouri, dar asta färä casä vada nevasta-sa....

Pe la portita, seara, treceau plutonieri, functio-nari, chiar i ofiteri i oameni insurati, ca s'o vadd,

Huhulea, atunci, se intuneca, de urd, de durere,si tot mai aprins i intrebator cata in ochii fetei

casa,

pi pi-a

sa-i

pi

www.dacoromanica.ro

5

Vecinele care o vizitau pe d-na Huhu lea, nuse puteau retine: Frurnoasä s'a mai fäcut dräcoaica";iar dacd pleca cu dânsa in piata, ori in orav, unul,doi, zece, intorceau capul... Si asta o chinuia gro-zav pe nevasta lui Huhu lea care, mica, slaba, sbar-cita vi-adusa din vale, Ii vedea, ca inteo oglindä,ruina, când in fata ei sta Arghira. De aceia ince-puse sa devie ursuza, ii cauta cearta din toatä ni-mica, se sfädea cu bärbatu-sau pentru un fleacvai sà fi indräznit el sa-i eie partea fetei, andincepea ea sä tipe la dânsa...

Alte ori se punea la pânda, ori venea tiptil inodae sa-i surprinda; o oprise ca sd mai intre dimi-neata in micul dormitor cand Huhulea nu era irn-bracat deabinelea.

Ii cerceta cu dearnanuntul rufele, ocaradaca fata, cauta sa-vi puie pudra pe fata.

In schimb ea, dimineata, da cu toate dresurilecremä i apd de flori vi fel de fel de vapsele,

doar, doar or mai dispärea sbarciturile.De-o bucatä de vreme ii intrase in cap cd

barbatul-sau vrea sä-vi puie mintea cu Musa. Hehei Cate n'am vazut eu la gazeta.", Ii zicea ea vihotarase sa scape de dansa, mai ales ca acuma ovazuse deabinelea.... Da, ii surprinse... ce indoialasa mai fie? .

Faptul se petrecuse astfel. D-na Huhulea sefacu ca se duce la o vecina; a evit pe poarta, apois'a intors tiptil pe portita de din dos, a venit ingradinitä, deacolo prin dosul casei, i ca o pisicas'a strecurat induntru.

Huhulea sta de vorba. cu Arghira... 0 priveamangAitor vi din când in cand ii optea:

Mi se pare cd iubevti pe cineva? Spune calui tatd-tau.

§i

§i-o

§i

www.dacoromanica.ro

- 6 -Nu-i adevarat... NuSpune Arghiritä, nu teZau, ma jur, sopti fata inrosindu-se.

Huhulea, cu ochii aprinsi de dragoste i patima,privea in ochii ei frurnosi, la trupul svelt, i nu-sigäsea astamparul... De cateva ori voi sa se apropies'o mângaie, dar nu avu curaj....

Atata a fost tot, cand de o data a intrat dansa.Ce faceti voi aici"?

Arghira a inceput sa tremure.Nu li-am spus sa nu mai vii la domnul, cand

eu nu sunt acasa.... de ce nu m'ai ascultat? Arghiraa inceput sa prangd, i numai lacramile ei sincereau oprit pe d-na Huhulea sa n'o eie de par.

Scena aceasta, ii veni de vre-o ate va ori inminte lui Huhulea... El stia Ca daca pänä acuma,fara de motiv, viata lui era de nesuferit, ce chinuriare sa indure de azi inainte, and el vorbise cuclansa, singur in odaie, i sgripturoaica II surprinseasa de agitat...

Huhulea, tusi in sild, si se prinse cu manilede tarnple... Asa de tare il ardeau De odata sesculd... Ce sa ma fac?" se intreba el, ca i andcineva trebuia sa-i raspunda.... Zece ani sa traesccu mama padurii, asta e Zece ani.... pacatde tineretile mele.,.. Si pentru cine sä sufär eu toateacestea? De gustul societatii?.... Dar ce are societateacu mine? Nu, trebuie sa iau o hotarare, altfel suntpierdut." El spunea toate acestea doar o putea lua ohotarke, si se chinuia tocmai cd nu era instare s'o eie Incepu sa se plimbe agitat pe ocararuie mica, printre tufele de liliac i trandafir...Din and in and se oprea sa prinda o craca care-ista in cale. Prin fata ochilor, ca pe o panza

----2' rusina....

viata?...

www.dacoromanica.ro

_ 7 -de cinematograf, Ii desena viata de copil nacajit".Feciorul unui dascal, din Sarighiol, sat pe malulRazelmului... Fusese adus la Tulcea, la liceu,dat in gazda la d-1 Popärlan, barbatul neveste-seide astazi.... D-1 Popar Ian era subcomisar i multmai in varstä ca nevasta so . . . Huhu lea, bdiatnalt, voinic, dar greoiu de cap, abia dupa trei ania ajuns in clasa a doua. Cunt nu poate invata unbou sä danseze, asa nu putea el pricepe limbilesi mai ales matematica. In al cincilea an de re-petentie avea note bune la religie, muzica i gim-nastica. Si l'au dat afara.... Un an a umblat färärost, pe urrnd a intrat voluntar la sanitari, ca emai usor si la rasboiu nu infra in foc . . ." Candavea 21 de ani, a terminat i armata. S'a in-tors la Tulcea si a tras in gazda la d-na Poparlan.Dansul murise si ea rarnasese vaduva. Cum n'aveaparale, ca ori ce liberat, inadam Poparlan i-a datde -toate... ba si de tutun si de un pahärut.... Apoicu protectia ei, pentru cd era moasä, a intrat agentsanitar. Umbla cu sapcd roie, ca sefii de gard, cuguler alb, scrobit, ghete bune, nu ca ceilalti agenti,

intotdeauna cu bani la el. Cum avea cask masa,leafa Ii rdmanea de buzunar. Pe urmä, ce s'agandit: dacd rn'asi insura? $i au fäcut nunta.... 0nuntä tare frumoasa, cu rattail, i cu invitati. Auluat pai te doi doctori i alte moase i domnisoare.Apoi l'au numit impiegat la serviciu... Era acumfunctionar, in rand cu sefii de biurou, cu comisarii,cu seful muzicii militare, cu ziaritii targului,chiar cu agentul navigatiei, cu care se intalnea laun aperitiv discutand pana cand venea vaporul delaGalati, sä le aduca jurnale proaspete.

Cu anii, cum d-na Huhulea cunostea toatä lu-

hi

hi

hi

www.dacoromanica.ro

8

mea bund, ai cdror copii ii mosise, a fost avansatsubsef, apoi sef de biurou.

De altminterelea, era priceput la slujbd sifoarteserios cu subalternii.

$i ce n'avea feciorul psaltului din Sarighiol?Casuta lui curatä, cu perne moi si albe ca spumamärii, ceas de aur, patru rânduri de haine, cama-sile regulat Calcate si ghetele dimineata vdcsuite,ma rog, putea zice: sunt fericit, da-mi Doarnne zilesa trdesc! De ar fi avut el o nevastd tânärd sifrumoasà! Dar asa? e impotriva fiziologiei, im-potriva naturii... Da impotriva fiziologiei, ca sä träesccu asa holerd, isi sopti el hotärit. Cuvântul fizio-logie il invdtase din desele rapoarte dela biurou.

Pronuntând a treia oard cu insemnatate cuvân-tul acesta, oftä si privi lung in noapte. Ce vrememinunata. ! si clAtind din cap infiorat de amintireacelor doi ochi tineri... O, ce are sd pateasca biatafatd din pricina mea! Dar cum s'o apär, cum ?... else hotdri : pAnd ce m'oiu intelege cu dânsa, voiuface pe diplomatul. In clipa aceia i se pdru ca.' ra-murile fAsde... intoarse capul In negreala noptiise desena o umbrd Dacd ar fi Arghira, si unfior cald i se strecurd din crestet pand in ta.lpiFAcu un pas in spre dânsa Ce tare ii batea inima.Ii voiu spune totul, si pe urnid ce-o fio fi ! $i eatrebuie sa ma iubeascd !...

Dar glasul nevestei il trezi :Ce faci aici ? Hai de te culcd....Lassa-ma.' in pace....Iti spun vino de te culcd, altfel iti inchid usa....

Huhulea voi sd spuie ceva, dar ca sd evitescandalul, se indrepta ca un condamnat cu pasirari, spre casä...

www.dacoromanica.ro

9 ---

Se desbracd Vara chef, lud pernele si-si facusingur patul.... Desi aveau cloud paturi, (Musa iipretindea sa doarmä intr'unul. De data aceasta Hu-hulea se opuse.

Ai sä dormi langa mine.Nu vreau...

Ea ii lila perinele si i le arunca, el le lua dinnou.

Nu-ti mai plac, ti-e sila de mine?... Vreiuna tanärä.... strigd ea plind de ura... Eu te-amfacut om, eu am sa te cobor". Lui Huhu lea i seridica tot sangele in cap. Prin fata ochilor ii trecu olumina' verde... 0 clipd ii sägetä prin creer ganduls'o apuce de gat... Si chiar intinse bratele-i de atletin aer... Ea se trase inteun colt, privindu-1 cu ochide Hard.

Din seara aceia, o prapastie si mai grozava sedeschisese :ntre cei doi soti...

In preajma marilor furtuni, natura imbraca ade-sea o liniste de moarte.

Asa era si in casa lui Huhulea. TO cdlcauaproape in varful picioarelor si se priveau pe furis,spionandu-se.

Huhulea se schimbase cu desavarsire. Arghiramai nu se vedea. Fata ei era vecinic plansa.

Moasa Huhulea, cu privirea in pamant, sta maimult acasa si neglija clientela.

Huhulea, and era acasa, fuma tigara dupd ti-gard, cetea jurnalul, bea cafeaua, casca, se uita deCate zece ori la ceas, ca sa poata pleca mai repedela slujba.

Cand nu era ea acasa, punea scaunul in usä,si tacut, cu jale, o privea pe Arghira fard sa-i spuieun singur cuvant...

www.dacoromanica.ro

10

Arghira in suferinta ei 'Area si mai frunioasä.Huhu lea, pentru intaia oara intalnea un suflet nepri-Unit, ca al Arghirei.

Cerea oare sufletul lui o iubire mare?Moasa Huhulea, satuld de a padi, porni peste

drum la o baba, mätusa Safta, i cu lacrami in ochiii povesti toata intamplarea.

Cum, ticaloasa vrea sa-ti strice casa, sa-tieie barbatu?

Da... matusa Sand i-am prins...... i-amprins invata-ma cum sa scap de ea... dar repe-de..... altfel s'a dus viata mea De nu se poategasi un mijloc, o dau afara

Ba mai bine s'o maritamSpui mata asa? $i ai vre'un baiat?...Cum de nu....

Intelegei ea se facu repede, mai ales ca. moasaHuhulea, avea parale i Cate cadouri nu primea eadela lehuze... Pe and se departa, d-na Huhulea oruga sa observe de dupa poartä cine vine si ce sepetrece acasä... in lipsa

Acuma mai crescuse cu doi, numärul ochilorcare trebuiau sa se spioneze...

A doua zi chiar, spre seara, matusa Safta, venila masa, sopti ceva in taina... Fata cucoaneimoase, se imbujora. Peste un ceas, ea o chema peArghira... $i cu glas serios, intre patru ochii, Ii vorbi:

A venit vremea sã te mariti... In casä lamine nu te mai pot tine.... Ce spui?....

Arghira incepu sä planga...Trebuie sa te mariti, continua moasa Huhu-

lea... Ind maine seara, avem intalnirea de vedere.E un baiat bun, tare bun, cu serviciu sigur, ai säfii la casa ta, i en te-oiu ajuta, cu ce-oiu putea,vorbi ea domolindu-si putin glasul.

§i-i

www.dacoromanica.ro

Arghira ascultä cu ochii in lacrdmi... $i tottimpul discutiei nu scoase nici da, i nici nu.

Dar noaptea, in patul ei, se chinui lungä vreme,framântatd de &dud.

Cu toatd frurnusetea ei i tainicele ochiade pecare-i le fäceau i plutonierii i unii functionarichiar ofiteri, ea n'avusese prilejul deselor intalniricare hotArdsc de soarta fetelor. Primise adesea cartipostale cu chipuri de ingeri i alte ilustratii, soptisein treacdt cu Cate cineva, dar atata. Nu fusese labaluri, unde sub freamdtul muzicei i voluptateastrângerilor la piept, irnaginatia se aprinde i dorul deviatd creste, nu asteptase la coltul unei sträzi o intAl-n ire, privind speriatä in toate partile, intocmai capasarea care a cazut din inalt pe pärnânt. La vArstaei, când toate fetele au scris zeci de scrisori i si-aulipit buzele, de buzele infocate ale iubitului; ea faceasarmale, spala rufe, bätea covoarele, lipea peretii,Oka, punea closte, präsea mica gradinitä,faceaaceleasi treburi ca si in anii primii copildrii... De-aceia in prada frigurilor ea nu stia ce sa zica i säcreadd. Uneori se intreba. Oare cum o fi ? Brun,inalt, tândr, blond, cu barbd... Ei ii pläceau oamenii

bruneti... $i atunci din intuneric rdsäreachipul lui Huhulea... Dacd ar fi ca el... Asa de inalt,cu asa ochi negri... $i o clipa, corpul se infiorä laamintirea chipului Gandurile-i se opresc in loc,par'ca le era fricd sa treacd o barierä. Ce are sävorbeasca oare i ce are sä facA când s'or vedea?..,

A doua zi se sculd cu räsdritul si pand tArziu,nu mai in treburi o duse.

Spre seard se imbrdcd, dddu i putintia pudrape fata. Era asa de frumoasd, de dulce, in bluzaalbä cu foi negre; era atasta blandete in fäptura ei,cä chiar madam Huhulea and o vdzu, nu putu sã

JuL..

11

ai

inaltiai

www.dacoromanica.ro

- 12 -nu-§i spuie. Dacd o fi asta fiica betivului acelade dulgher, apoi toate pacatele sa i le port eu pelumea cealaltd" !

In cateva minute au -ajuns, doar era pestedrum.... Lupescu, candidatul, era acolo. S'a sculatrespectuos §i a sdrutat repede manile doamnei §idomni§oarei, recomandandu-se: Gh. Lupescu, revizorclasa I de pescarie... Pe urma au vorbit de pretulpe§telui, de banditul Coco§, spaima baltilor, de re-viziile lui, noaptea, de icrele negre, care-s foartescumpe,dar el tot mai capatd", §i a privit cu jalein ochii fetei

Arghira privea pe furi§, la bursucul acela, cupAntecele de butoi, picioarele incovoiate §i fata plinade vini§oare ro§ii. 0 scarbd §i un desgust o cuprin-se pe data.

N'avea ce sa facd §i trebuia sd se prefaca. Elinsä cauta prinda privirea, §i s'o captiveze princuno§tintele lui. Mama Safta a adus vin, scoverze,§i o cutie plina cu tutun calitatea a doua.

Dar dati-va mai aproape, unul de altul, vorbibatrana, prefacandu-si glasul, pe cand umplea treipahare.

Ei, d-le Lupescu, se cunoa§te ca e§ti un sal4-tec, umbli doar prin balti §i ai de aface numai cupe§ti §i alte salbataciuni... Fii mai vesel, cä d-raArghira se plictise§te cu a§a cavaler.

Lupescu i§i apropie scaunul, apoi toti patruciocnird, mancard scoverzi §i iar adusera vorba debanditul Coco§ §i pretul pe§telui. Madam Huhuleaaduse o temä noua.

Facu statistica copiilor nascuti din flori. Vaice ticaloasä a ajuns lumea dupa räsboiu, zise ea...numärul baestrucilor cresc in fiecare lund" !...

sa-i

www.dacoromanica.ro

13 -

Lupescu intari din cap, adaugand asta dinpricina cä tinerii fug de insuratoare!...

Incantat de fraza care o spuse, se uitä prelungin ochii Arghirei, ca i and ar fi asteptat o apro-bare. Scoase ceasornicul de aur si 11 privi cu atentie.Asearä pe vremea asta, eram pe ghiolul Somoveicu lotca...

Aveti lotca dvs., intreba Arghira mai multin sild?

A administratiei, dar cu doi lopatari, si celotcd! Cand e \rant bun si intind panzele, merg cavaporul de posta....

Si mergeti i pe mare?Da; sigur....Dar dacd e furtuna?Ce are aface? De ate ori n'am avut furtund...

de Cate ori era sä ne inecarn... Odata sase ceasuriam ratacit, valurile erau cat casa... i Lupescu ridi-and mana in aer, cerca s'a arate inaltimea, dar unadin mansetele lui de cauciuc, se desprinse i cazujos... El se apleca, s'o ridice i and se scula, eraasa de ro i gafaia asa de tare, cd n'a mai pututspune tin cuvant cateva minute.

Mama Safta nu mai putea de bucurie, cd Ar-ghira deslegat limba. Turna, prin pahare, räsucio tigard, si o chemd pe d-na Iluhulea in iatac.

Se plac tinerii, vorbi ea in soaptd, sa-i la-sam putin singuri, e mai bine... Ce zici, cucoanamoasä, asa cà. e buna partial?

Foarte buna, nici n'am gandit...Si stii ca are si parale stranse, e baiat

econom....Se intoarse din nou in odae, i dupd ce mai

statu putin, fäcu semn si lui Lupescu.Ei ce zici de fatä.... Trandafir nu altceva....

§i-a

www.dacoromanica.ro

- 14 -intrebd ea siret, cautand sa patrundä &duffle luiLupescu....

Lupescu ii räsuci mustata i zAmbi cu melan-colie.

Stiu eu dacd Ii placLas, pe mine.Coand Saftd, vorbi el de odatä cu hotArAre

fa pentru mine tot ce poti ..... Pune toata staruintastii, n'am sä te uit toatä viata.

Lupescu duse mana la inima si privea la chipuluscAtiv i stors al batranei, ca un pelerin in fatamormantului lui lisus.

N'ai grija, d-le Lupescu... fii sigur, stiu eucum rnerg treburile astea, doar nu-i prima oara inviata mea, când...

$i eu, vorbi Lupescu, om voiuSe despartira peste putin. In poarta, mama Sand

rämase sa mai vorbeascA cu d-na Huhulea, iar Lu-pescu porni inainte cu Arghira.

El voia spuie multe, multe, sa audA macarun semn de bunavointa din partea fetei, dar limbai se impleticea in gurd, si de ce cauta cuvinte po-trivite, ele anume fugeau de el...

Inainte de a se desparti Ii sarutd mana si in-gand impedL,2 idu -se in voce: Sunteti un Inger defrurnusete, ce feric:t asi fi sa am un raspuns deaprobare din partea Dvs."

Toatä rnaptea Arghira nu dormi, dadeaacum seama de situatia ei $tia ca in cel maiscurt timp, trebuie sa dea raspunsul. $i ce are sazica dansa", cand ea, ii va spune hotaratnu... SAmor pe drumuri, sa ajung sluga, ori mai binesa ma arunc in Dundre, cleat sa fiu nevasta burto-sului acela betiv. Moartdda, voiu fi a lui,vie nici-odatd,intamplese ce s'o intampla!"

Ii

pi

sd-i

www.dacoromanica.ro

- 15 -Huhu lea care nu stia ninlic din ce plämadise

nevasta-sa, cu aceiasi suferinta in ochii si in suflet,se ducea la slujba, venea acasä, neavand nici unchef de lucru...

Serile erau frumoase i calde. Pornind cu pasirari spre monument, unde erau oare gandurilelui ?Ziva, la biurou scria Arghirei scrisori in care-si de-scria viata lui nenorocitä. Dar si noaptea, &dufflelui calatoreau tot la Arghira.... Uneori, strangand-oin brate pe nevasta-sa, Ii imagina cd are la piepttrupul fraged al Arghirei.

Alte ori esea dela birou hotarat sa vie acasaspuie Arghirei totul, totul..., dar la &dui ca

are sd dea de nevasta-sa, se intorcea inapoi, ori seindrepta spre o carciuma, sa bea un paharel de yin,dar mai mult sa se gandeasca la situatia lui.

Sub influenta alcoolului, el devenea mai cura-jos si lua hotarari barbatesti.

Trebuie sä ma hotardsc... mai bine notar in-tr'un sat din Cadrilater, ori in Basarabia, cleat aicisef, cu asa nevastä.

A treia, zi dupà intalnirea Arghirei cu Lupescu,la matusa Safta, un comisar veni grabit cu o tra-sura sä aduca pe cucoana moasa la nevasta prefectu-lui, care trebuia sà nasca Nevasta prefectuluiA uitat in clipa aceia de Arghira, de barbatu-sau,

luandu-si instrumentele, a plecat in graba. Hu-hulea s'a intors dela biurou ca de obiceiu. Cand aintrat in casa, i n'a zarit pe nevasta-sa, o luminamare i s'a facut inaintea ochilor. A esit in gradinitasä se increclinteze si mai bine. Soarele scapata laapus i pata frunzele liliecilor, si a trandafirilor cupraf de aur. De departe se zarea delta cu nesfar-sirea padurilor de stuf si a salciilor stralucitoarein verde.

gi

www.dacoromanica.ro

16 -

Slardmituri uria§e de oglindd, apäreau in zare,pe drumul ce duce la Cetalcheoi, iar Dundrea pdreacd inoatd in sange. Huhulea a privit in toate partile§i deodatd se cutremurd. Langd o tufa Arghira im-pletea o danteld. A§a era de frumoasd, a§a deincanfatoare in amurgul acesta cald...

Se apropie indrdznet.Unde e dumneaei", Arghird? Anume accentud

cuvantul dumneaei".S'a dus la d-na prefect, la facere....Hrn, fAcu Huhulea, §i o razd de bucurie

sclipi in ochii lui.Ai suferit mult din pricina Inca, Arghiritd!..

Fata il privi Mil sd §tie ce sd-i rdspundä.M, da, rdspunse ea peste cateva clipe, dacd

mata te uiti §iMd uit. §i dar tu n'ai inteles cd eu te

iubesc.... mult, nebun.... cd viata inea Vara tine eun pustiu Cd dacd tu nu rdspunzi iubirii mele,sunt in stare sd... Fie-ti mild Arghird... gande§te-te,cd omori un om, care nu ti-a fdcut nici un rdu...

Bine, dar matale imi e§ti ca §i tatd.Ce tatd, eu sunt strain da, Arghird...Bine dar matale e§ti cdsätorit?La ce sunt tribunale? rdspunse el hotdrat.Da ce va zice luinea, intrebd ea ganditoare

In clipa acceia Huhulea cdzu la genunchii fetei§i prinse-ai sdruta manile.

Gande§te-te la viata mea nenorocitd, la tine-reta mea pierdutd, gande§te-te si... tu nu §tii cat amsuferit §i sufdr, §i cat de des gandurile mele seindreptau spre tine.... SA fugim de aici... undeva,departe... sä fim fericiti numai noi.... Intelegi,Arghiritd.... asta-i prima mea iubire i ultima.... eun'ain iubit nici odatd.

.

www.dacoromanica.ro

17

A§a de duioasa era figura lui in clipa aceia,§i a§a de bland vorbea.... Totdeauna vorbise blandcu dansa, dar acurna avea ceva dumnezeiesc in ochi,in privire, in tot Fata trernura ca prinsa de fri-guri.... Urechile ii vajdiau, inirna-i bätea puternic....El ii cuprinse deodata capul §i sdrutdri aprinse,nebune, nea§teptat rasarirä pe ochii §i pe buzele ei.Arghira voi sa se sbata, sa.-1 inläture, dar el o tineastrans ca intr'un cle§te. Intr'un timp, ea se rasa'moale la sanul lui, intr'o aiurare de vis. Deodatase sforta, sari in picioare §i fugi in casa....

Se arunca pe pat §i lacrdmi ii scaldard chipul...In prada unei nelini§ti grozave era incapabila sä On-deasca ceva.... Aici vedea chipul urat §i bucciu allui Lupescu, aci figura dulce §i corpul frumos, cuochii negri, a lui Huhulea

Ce sa ma fac, ce sa ma fac? Se intrebaea printre lacrami... Doamne, cat sunt de nenoro-citä....

Un sgomot de pa§i ; §i un glas male, §optiArghird, Arghirita".

Fata tresari sari in picioare, i§i sterse fata.§i veni repede in odaie, de unde se auzia glasul.

Ce faci puica mamei, poate nu ti-e bine? 0intrebd rnatu§a Safta, privind'o drept in ochi §i cau-land sa-i mangae fruntea

Da, ma doare capul....A§a sunt miresele, puicuta mea.... totdeauna

le doare capul sau inima... §i eu and erarn la varstata Dar ce ai mai fdcut puica.... ia stai.... uiteam venit la tine, sä te \fad_ vreu sa te vad la casata am auzit ca.... dar ce sa mai vorbim de fleacuri....e mai bine sä fii gospodina in rand cu oameni....in societate ai sä ai §i tu un rost pe lume. A§a e?

Da... a§a...

www.dacoromanica.ro

- 18 -Ingerasule... vdd CA freai inteles... nici puteal

tu fata desteapta sd nu ma intelegi... va sa zicate-ai decis, vrei sal-I iei de barbat pe...

Pe cine, pe Lupescu....Da pe Lupescu....Nu, nici odatA, mama Safta.Ce ai spus, nu vrei sa te mariti cu un onT

asa de bun, fugi de noroc.Nu, nu ma marit cu el niciodata.

Cu tot amurgul care bAtea in ferestre, puteasa se vadA cA fata batranei imbracase o paloarede mort.

lata dragutä, mi-a scris si o scrisoare... asade frumoasà... spune ca fail tine nu vrea sä maitrAiasca pe lurne... Are sa te dud la baluri, sa-tifacA rochii... tot ce ai spune matale, dar sa-ti arkscrisoarea.

Nu... nu i nevoie...Batrana Casa ochii si mai mari... La asa refuz

nu se astepta. Totusi, cu experienta care o avea, nupierdu nadejdea... Stia ca fetele la varsta Arghireisunt capricioase... Incerca din nou... Cand, usa sedeschise si in prag ca o vijelie aparu madam Hu-hulea. Venea numai pentru o jumatate de ceas, sA-sieie ceva si sa se intoarcA inapoi, deoarece se pre-vedea o nastere grea... Era enervatA si ingrijita destarea nevestei prefectului, totusi gAndul ca el poatear avea acw 1 prilejul sä se lege de Arghirita, ochinuia.

Se opri in fata celor cloud femei, cu ochi plinide m i rare.

A, mätusa Safta aici?Da, am venit sa ma mai sfatuiesc cu

Arghira Poate esti grabita, totusi ingAduie putin...si sfatuieste-o si mata. Asa particla sA refuze ?

www.dacoromanica.ro

19 -

Dar ce, Arghira l'a refuzat pe Lupescu?sintrebd ea ca arsä, uitându-se drept in ochii fetei.Cu o privire de urd, nerdbdare, intrebä: AdevArat"?

Arghira par-ca se temea sä Mspundd...Spune Arghira, mArturiseste-ti gandul...Nu ma märit... rdspunse fata printre lacrimi.Ce ai spus? Nu te mariti? Refuzi partida?

Ori vrei ca...Aici madam Huhu lea se opri... sangele i se

opri in fata, buzele-i tremurau, ochii aveau in clipeleacelea o scântiere diavoleascä...

ArghiFata ridia privirea serioasd.

Spune-mi hotdrat ce ai de gand?Nu ma mdrit cu el.

Rdspunsul Arghirei asa de hotärdt, o fãcu sd-sipiardd mintile.

Nebund... ce faci?... si se repezila ea prinzand-o de mând... Hota.Mste-te odatd... Orse vede ca-ti place sd traesti cu... si o palmä rdsundpe obrajii plini de lacrmi ai fetei... Sd pleci dincasa mea, stricato... acuma... repede.

Arghira se rupse din bratele moasei ca ofurtund esi pe usa, apoi pe poartà si in stradd. Eafugea desnaddjduità, cu párul in vânt, hohotind dedesperare... Fugea pe Iângd garduri, fãrä sä stie ce-icu ea si unde sa-si indrepte

De odatd se opri in loc, se uitä in toatepar'cd astepta ceva... ori ar fi dorit pe cineva... apucdspre centrul orasului, dar fàcând cAtiva pasi, seintoarse inapoi... 0, dac'd l'ar fi intdlnit pe Huhuleain clipa aceia... el numai ar fi fost in stare s'oopreascd, s'o mângâe, s'o dud departe de lumeaaceasta plina de Mutate si perfidie.

Dar el nu era, nu se vedea... i seara cddea tot

ticaloasä"...

pi-

papii...partile...

www.dacoromanica.ro

20

mai opaca... mai plind de nelini§te... De odata copilaschimba directia. Colo la cotitura Dundrei un fari§i tremura lumina lui verde in undele fluviului. In Ca-teva minute ajunse... Raceala noptii, freamatul valu-rilor care se sbäteau de pietre o infiord... Inaintäpand in coltul cel mai apropiat, dar se opri ingro-

Incepu a plange... I§i intoarse privirea spreora§ul plin de lumina §i de zgomot... acolo e viata,veselie... se uitä in toate pärtile desnadajduitä... darin clipa aceia i se päru cã cloud umbre vin gräbitespre dansa... Arghira inchise ochii, §i intr'o clipadisparu in valtoarea spumoasa...

Cand a venit acasà, §i a aflat din gura mameiSafta cele ce s'au intamplat, Huhu lea a inceput sãgeamd ca scos din fire. De-ar fi intalnit-o pe ue-vasta sa in clipa aceia, o sfa§ia. Fara sã spuie 9vorba, fugi pe u§a ca o nalucd, alerga pe sträzi,cautd, pe la monument, printre tufe, pe malul Du-

intrebd santinelele, pescarii, dar nimenia nu puteada nici un raspuns... A voit s'o marite cu Lupescu§i &ma sä nu-mi spuie nimic... De ce am plecat deacasä, de ce nu m'a a§teptat pe mine, vai, Doamne."

Obosit, se retrase inteo carciuma §i bau pandaproape de ziud... Bea §i plangea cu cativa prieteni§i numai din chid in cand ofta nenorocit om amfost eu pe lumea asta"...

A doua zi de dimineatä, porni iar in cautareafetei... Un granicer aduse vestea, ca la punctul I, laCherhana, a fost pescuit un cadavru...

Intr'o clipa s'a urcat intr'o barca §i a pornit

Cand aproape sã ajungd, de departe a zarit oluntre, mare, alba... Un grup de oameni se invarteaula mal... Huhu lea sari nebun din lotca §i se indrepta.

zita...

a

narii,

www.dacoromanica.ro

21 --

spre grupul acela... Pe iarba frageda, sta intins tru-pul copilei... Se apropie i ingenunchie langd moarta...

Corpul ei, desi =flat de apa, pastra urmeletainicei frumuseti ; din gurd-i se prelingea pe

bcrat

o(lard de sange cu apd. Moarta avea un zambet detristete grozava. La cap, inteun sfesnic de lut, ardeao lumanare i flacara mangaiatd de \rant, aici pareaca se stinge, aid ii arata bobul de lumina palidain lumina de aur a soarelui... Huhulea statu nemis-cat multä vreme, fard sa spuie vr'un cuvant.

Cine a scos-o?... intreba el inteun timp....arunca ochii spre grup.

Doi hojmalai dela administratie, lopatarii luiLupescu, cu picioarele goale, murmurard inteun

Noi".Huhulea ridica capul i atunci vazu in fata lui

pe Lupescu, care plangea... Ei se privird fara saspue o vorba.

A dOua zi au pornit-o la groapã cu mare pompa...Muzica militard i lume cat nu puteai vedea cu ochii...Intreg orasul a plans pe frumoasa Arghira, si vestidin cele mai ciudate umblau din gura in gura...Huhulea i Lupescu si cucoana Safta si madamHuhulea, mergeau in urma dricului i plangeau culacrimi amare.

Au ingropat-o in cimitirul de pe creasta dea-lului si multä vreme pe mormantul ei se vedeauflori frumoase aduse de mani iubite...

Dar cu cat toamna venea, i vanturi reci doi-neau pe dealul cimitirului, mormantul Arghirei apareatot mai pardsit. Huhulea care venea de cloud ori pesaptamana la mormant, incepuse sä se arate tot mairar... In casä cearta cu nevasta sa mai incetase siviata-i trecea mohorata intre slujba i un pahar de yin...

ai-ai

www.dacoromanica.ro

22 -

E dreptul ca acuma bia mai mult $i des $i veneaacasä pe aproape de ziva. Plangea la betie §i me-reu ingAna nenorocit om am fost eu pe lumeaasta, ori: sub raportul fiziologic, toti se intreaba dece am trait cu a$a scoi-pie"!... Totu$i sfar$ea prina se duce acasa $i a se culca in acela$ pat.

Peste un an Lupescu s'a insurat, iar matupSafta a murit de cancer.

Peste mormântul Arghirei uitat i parasit iarbacre$te deasa i multä...

www.dacoromanica.ro

BOERUL LUCA.

p, e o zi nespus .de lurninoasä, calatoream inpreaj-ma Nistrului, ale cdrui unde, ca niste piaci

argintii, aici se perdeau vederii noastre, aici sedesvdleau intr'o haind de lumina mai vie si maistrdlucitoare.

Pe la apusul soarelui zariräm un sat, revarsatpe coaste, cu case räzlete. Soseaua il tdia in cloud.E Speia, imi vorbi tovardsul meu de drum". Sapoposim ai ci.

Trasura, un faeton vechiu, la care erau inha-mati doi cai de stepa, intretinuti de zemstvaTighinei, a ramas la poarta conacului in asteptare.

In fundul ograzei, se intindeau curtile boeresti,de unde nimeni nu se ivea. Ne primblardm dealungulaleelor si boschetelor de lilieci, tei, salcami neingri-jiti si uitati intr'o pardsire plina de melancolie.

Intr'un colt al conacului o puzderie de cateluside vanatoare se jucau cu mama lor, iar unservitor, cu manile suflecate, se uita zimbind la ei,

www.dacoromanica.ro

24

nepäsator catre noi. L'am chemat. Servitorul, cumultä greutate, miscandu-si trupul inalt i viguros,schimbandu-si zambetul binevoitor cu o atitudineposaca, ne-a privit cu mirare.

Vreti sa vorbiti cu boerul?Da.

Peste cateva minute, insusi boerul, cu servetulin mand, se arätä in usä si in grai curat moldo-venesc, ne invita induntru.

Stiam din auzite Ca toti aceia cari trec prinlocurile aceste, se opresc ca sä ospateze la boerulLuca si ca ospätul se prelungeste uneori Cate cloud,trei zile, pana cand cu totii, obositi, adormeau pe undei-a gäsit vremea. In cerdacul larg, unde era intinsamasa, doi functionari superiori, cunoscuti, i un tanärofiter de gräniceri inancau 1inititi i nu prea sesinchisira, la ivirea noasträ. Gazda, fait" rnultd cere-monie, ne invita sä edem i batu din palme, flue-rand usor. Un Meta§ imbracat inteo redingota veche,uns CU pomada pe par, se aratä in scurt.

Tacamuri, vorbi gazda ruseste.Ascult, rdspunse piciulCine a prins nisetrul si de unde, intrebd

prietenul meu, pe cand manca?Soldatii inei, vorbi locotenentul... E din Nistru.

Dupa cateva paharute, gurile se dezlegard.Gazda ne propuse sã ne scoatem surtucele.

Iatd, vorbi el, trebue sä fim sinceri, sä väspunem, cã noi beal de vre-o 5 ceasuri.

Da, bern, cantam i noaptea asteptam pebolsevici, raspunse locotenentul.

La vorba, bolsevici gazda trase o injuraturd....si intoarse capul, aratand cu mana. acolo....poate ca acurn din observatorul ion, din biserica, neprivesc cu binoclul " !

cu liniste.

lata-i

www.dacoromanica.ro

- 25 -Imi intorsei capul. Nistrul trecea prin

vaduri de nisip, printre päduri de salcii, facand unocol, descriind un suis in fata conacului boeresc.Poate de aceea i satului ii zice Speia, ma gandii eu.

o biserica frumoasä, alba, cu turla ascutita, sedesemna in soare, i casele invelite cu tiglä se ve-deau destul de bine in Ucraina sovetica rasculatd,turburätoare, in Ucraina lui Racovschi astazi, a luiGlinca, Gogol, Taras $evcenco ieri...

In Speia din fatd, in Ucraina, sunt moldoveni?.Da... vorbi locotenentul.Dornnilor... sà bern... vorbi gazda i iarasi

turnd prin pahare... SA" uitarn de bolsevici... Ce dra-cul nu sunt eu sdtul de ei... altä discutie n'avem.Ridica paharul, ciocni si se intoarse catre locotenent.

Domnule locotenent d-ta stai aici de saseluni, stai zi si noapte... si intro zi te vei duce, veiprimi ordinul de plecare... ori cine stie ce dragutate va chema; si d-voastra d-lor veniti i yeti pleca,dar eu rärnan aici i, ce sa fac, voi bea i, nu stiude ce, dar nu voi pleca de aici.

$i intro romaneasca apasatd, rosti iarãi catevainjuraturi la adresa

Toti ne uitararn la boerul acesta, inalt i frumos,al caruia curaj toata lurnea 11 admira.

Stiu ce crede lumea despre mine, vorbigazda dupd putin, toti imi .1audd curajul... La dreptvorbind, eu n'am curaj, am bäut tot vinul, 300 de deca,

aceasta niä tine sä traesc, caci nu pot pleca deaici. Eu trebue sä rezist 'Jana la ultimaDvs. nu titi ce e pe aici, nu stiti ce nià arde...Tata acolo, i arata cu un gest larg spre Ucraina,in vale e o padure dela care inainte castigam catecinci mii de ruble, acurna cine poate, taia o cracd...pämantul l'au luat, taranii, castelul l'am vandut... Bo-

linistit

bolsevicilor...

si

si

www.dacoromanica.ro

- 26

erul dispdru si se intoarse peste putin cu o foto-grafie si un album.

WA' d-lor, aici a fost castelul meu... vorbiel, intinzându-mi albumul.

Ma uitai atent la castelul mare si frumos, lachipurile fotografiate in diferite feluri, intorsei unuldupd altul foile albumului; inamtru, in incdperi largi,luxoase, se vedea dupd fotografii, amintirile altorvremi, odäi largi, salã de biliard, de vándtoare, oddide primire si chipuri distinse, femei cu fete frumoase,zâmbitoare. 0 amintire in clipele acelea imi trecu princreer;.läsai capul in jos... Cu zece ani in urmA, intr'unvaporas de curse pe acela§ Nistru, treceam in preajmaBasarabiei... Era in amurg... Stam pe punte si infacere admiram frumuseta peisajulului, care mi-se des-fa'sura inainte. Deodatd acordurile unei orcheste sesfärmard de valuri, si-mi nelinistird sufletul...

De unde vine muzica aceasta mângditoare"?intrebai eu. Un marinar imi vorbi: Aid, la boerulLuca. El aduce in fiecare an muzica dela Odesa, decântä in grädina lui". Observai in clipa aceea cumcdpitanul incetinise mersul vaporasului si toti de pepunte ascultau. Un om bogat care stie sä träiascA",vorbi marinarul si se departa.

Printre crengile arborilor, castelul isi desveleaturnurile albe, maestoase in amurg... Ma uitam lung,ademenit si nu stiu cum, parca-mi venea sä rog pecdpitan sä opreascd la rnal, sã ma" dau jos si sãma strecor in taind, s'ascult, sä vdd viata, perechilefermeatoare, care poate se plimblau pe alei inpreajma apelor, trAind in pagini de poezie, romanulvietei bor.

$i unde e castelul?

www.dacoromanica.ro

- 27

Boerul se uita la mine, ofta, umplu paharele.Sa bern... sà bern...L'a vandut. L'au cumpärat evreii din Tighina

pe nirnica raspunse locotenentul.De ce? intrebai eu.De ce sd-1 strice bol§evicii?. Daca ar fi trecut,

toata ura lor s'ar fi revarsat asupra castelului...Locotenentul se uita la mine cu tin aer plicti-

sit. Sopti: Ce sa vorbirn de trecut... Draga Luca binec'ai scapat sanatos".

Luca se depärta.Ei dar nurnai castelul, dar mobila, dar mo-

toarele electrice!A avut i electricitate?...Ce era aici inainte, spun oarnenii! Ce strälucire

and se aprindeau becurile §i priveai Nistrul in vale!Ceva tainic, dumnezeesc, se definea in fata ta... darce trebue sa fi fost pe cand castelul luminat feerici§i a§tepta oaspetii din Petrograd, Odesa,$i, vezi, moldovanul acestacaci mama lui e moldo-vancd curatä, n'a fäcut nimanui nici un bise-sicele din sat de el sunt facute §i de tatal lui; §o-§elele tot a§a. Casa lui, punga lui, tot era a altora.Nicaeri tarani, n'au trait a§a de bine ca la Luca.

$i de ce nu vinde tot, sa piece de aici,nu vede cä e in pericol?

Nu, nu vrea. A spus Ca aici vrea sä moard,$i eu cred cã e capabil s'o faca... a§a poate sá i-seintample... Ce vrei, de douzeci de ori bol§eviciiau Incercat sã treaca... Vino incoace... §i locotenentulma iuà cu el. In fundul unei odaiti unde intraram,cu fata spre Nistru, imi arätä o mitraliera.

Uita-te pe aici.$i privind prinochiul de gem,vazui ca din locul acesta se poate stapani intreaga vale.

rdu...

www.dacoromanica.ro

- 28

Ai tras de aici?...De ate ori... Cati bolsevici am omorat!"Am i un pluton insirat dea lungul rnalului, apoi

punct de observatie, totul pregätit pentru un atac."Trecuram printr'o odae mai lunga, plina cu portre-

te, tablouri, de arta, in sufragerie, in o altä odae, undefel de fel de instrurnente muzicale ocupau spatiul.

Poate doriti ceva muzica, vorbi locotenentul.Cantati domnilor, ce voiti, striga gazda, venind

spre noi. D-le locotenent pentru oaspeti, ceva la pian.D-Ior sä cantam... sa bern... D-stra plecati, noi ra-manem. Da, noi ramanem... i s'apropie cu o cand

cu un pahar mare de vin ros. Sa bern pentrudistractie, pentru frumos, pentru amintirea trecutuluicare a fost mai frumos. Luca utnplu paharelelntinse la toti pe rand... Locotenentul incepu sä antela pian un vals vechiu... 0 bunä bucatä de vremeascultararn, dar cu tot vinul, melancolia ne stäpaneasufletele. Insera. Nu stiam curn sa incepem, cä tre-buia sä plecam. Cei doi functionari pe seara erau astep-tati la Tighina, noi la Puhaceni. Incepuram a ne scuza.Luca se uita ironic la noi, clatinind din cap: Plecatid-lor plecati.Plecati i iiiã Iàsai aici cu locotenentulmeu, cu Misu, care nu ma lasä, ma apard,

stie bine ce este, ce arde in sufletul meu."Cateva lacrimi se ivird in ochii lui mari, negri,

MiuIe, tu nu pleci in concediu, asa e?Locotenentul se uità la el stranse ma-

na... Luca 11 lua de obraji sdruta... Ei dorn-nilor... pentru pärintii mei rnorti... Mosi-end caw pe scaun acoperi fata cu manele.Statu cateva minute nerniscat... In vremea aceastaUn soldat s'apropie de ofiter sopti ceva la ureche.

Bine, vorbi locotenentul.

plina,

si

si

si-isi-I

si-i

www.dacoromanica.ro

29 -

Luca se uitä la el intrebätor. Ce, a mai venit vre unautornobil blindat?

Nu, domnule, alt cevalata.,duceti-va de va luati igäri, sa avetice fuma.

Soldatul se uitä la locotenent §i nu voLt sä pri-meascd, atunci boerul II desmierda" cu o injurdturd.

In vremea aceasta, cei doi functionari erau gatade plecare.

Tovard§ul rneu de asemeni. Negurile serii coborau.E periculos prin locurile acestea, imi vorbi

unul din ei.Luca se uita." la dânsul, la noi, o pkere de rdu ii

Invãlui chipul. Nu ramâneti macar d-trä, care ati ve-nit mai tarziu... Aveti de toate toate la dispozitie...

De§i Muse mult, era lini§tit, §i cand sä ple-cam, §opti. Sd nu credeti ca Luca e beat... nu...A§a sunt eu de doi ani... A§a trdesc eu aici cubol§evicii. Vdd cä e seard §i §tiu cä e greu la drum.

Am totul pregatit... d-vosträ puteti s'o patiti, deaceia vä sfatuesc. rämâneti"...

FAcu cativa pa§i prin cerdac, puse degetele lagurd §i fluerd adânc, prelung. Ecoul flueratului seperdu in väile Nistrului... Dintre tufe, de prin col-It'd, se ivird pusderie de câni mari, mici, guduran-du-se §i ridicand boturile in vAzduh...

Luca luä de pe masä resturile de mâncare §ile aruncd.

Noi ii strânserdm mainile §i-i multumiram.Nu ne uitati, vorbi el petrecându-ne pand la trd-

suri. Ori §i and, la orice ord, Luca este al vostru. Cândtreceti pe aici nu ma uitati, poate ca bol§evicii n'au säreu§eascd sä iiià trimitä pe lumea cearalaltd"...

In vale, Nistrul se intunecA, pädurile se ine-greau, pe malul Ucrainei se zäreau cateva focuri

www.dacoromanica.ro

- 30 -iar dupa dâmbul pe care-I urcaram, imediat ceesiram din sat, biserica din Speea ruseasca ziditade bunicul lui Luca, isi estompa pe cerul catifelat,turnul sat' inalt si ascutit.

Patrula de cavalerie ne esi in cale si unsergent ne opri, cercnându-ne actele.

www.dacoromanica.ro

SELIFAN1

Il cunoscusem in desele concenträri pe care le fd-cearn la fie care trei luni, cAte doudzeci de zile

pe lund, inaintea rkboiului.Ca toti lipovenii, vorbea prost româneste, avea

ochi albastri, barba mare si voinic ca un taur. Seinchind peste ma'surd, si and bea votcd sau apa,gusta o firmiturd, ori trecea pe Iânga o bisericd.

In regimentele noastre, printr'o veche traditie,se reglementase ca lipovenilor sä li-se lese bdrbilesi sa nu-i tundä, de aceea porecla de bärbos, in-semna lipovean ; iar pentrucd toti lipovenii cântau'cântece minunate, comandaniul batalionului, de ateori ne intorceam dela instructie poruncea: bdrbosiiin frunte. $i atunci, dintr'odatä, din toate compa-niile, se alegeau lipovenii si pe voci diferite, ince-peau sä cânte:

Vesna crasna nastaiot" ori Semi deseat sed-mom godu". Cantau voiosi, cu o pasiune sälbatica,indit toti ofiterii ne adunau pe k'ngd ei, ca sa-iauzim si admiräm mai deaproape.

www.dacoromanica.ro

- 32

Seri le, de obiceiu, ne adunam pe lAngd cortu-rile mastre rAnduite pe un deal, de unde noapteazAream tainica lucire a Dunärei, luminile corAbiilor,focurile in deltA, ori nelAmurite sclipiri de lu-mina in Basarabia...

In serile acelea cahne, bArbosii se strAngeau lao-IaltA si cAntau cAntece rAzboinice, numai rAzboinice.Lipovenii n'aveau cAntece de dragoste.

Dimineata cei dintdi la slujbA ei erau.Printre acestia, .era si Selifan al meu, care se

deosebia de ceilalti tovarAsi, cA bea mai putinera supus i trimid, ca o fatA mare; asa cA eumA minunam, cum se poate cA inteun corp asa devoinic, sA vibreze o inima asa de blAndA.

Era de loc din Sarichioi, sat pe malul razelmului.De aceeas meserie ca totii lipovenii, pescar. DarSelifan, mai avea i o jumatate hectar de vie, cloudlotci si setci de mare, afard de cei sase copii micica ulcelele i blonzi ca rAurile dupA ploaie.

Se mai deosebea Selifan de ceilalti tovarAsi, caatunci and era beat, nu injura, ci incepea sA plAngd,sA särute pe prieteni ca i pe dusmani si la fiecarevorbA cAutd sA ne incredinteze cA el n'are fricA derAzboi: bulgarul trebue ucis fArA mild, fiindcA atradat pe rusi ; iar Germania are sd fie nimicitA...;Ei Doamne, iacd spun adevArul" i cdtà cu ochiispre cer.

La corverzi era de nedntrecut. $i cAnd auzea pecineva jelindu-se, clAtina din cap, mAngAia barba si seuita cu un fel de mild la cel Camas in urmA, stri-gAnd cu glas de tenor hei, copii... dupA mine" !...

Vara, pe vremea cositului, Selifan pleca cu fa-milia la muncd in jud. Constanta, de unde veneauboerii cu luni inainte ca nAmeascA ; cAci lipo-

si

sA-i

www.dacoromanica.ro

33

venii din Sarichici §i Jurilofca, erau cunoscutipentru vrednicia lor.

Toata vreniea cositului §i treeratului, Selifannu bea nimic ci lucra cu o putere care uimea petoti, treerand aproape Cate un hectar pe zi.

Seara, se strangeau pe lângã corturi, ori subcar*, aprindeau focuri ferbeau pe§tele sarat,sau bor§ul, in cantece §i chiote, ca§i and ar fifost ni§te tabare de tigani ve§nic rätacitori.

Deaceea räzboiul 1-a gasit preagätit pe Se-lifan. A plecat voios, de§i nevasta-sa imbracatà inrochie ro§ie cu flori §i cei §ase copii in jurul ei,venise ca sä-1 petreaca plangand §i vaitandu-seintr'una pe ruse§te:

',E1e pierdut"...

In tran§ee, la Predeal, Selifan era mana meadreaptä. $i dela primele incaerari dovedise un sangerece §i o intelegere a primejdiei pe care n'o puteaafla cleat la un copil al naturei trait toata viata inhipta cu moartea...

Domnule locotenent, acolo... nemtii au o mi-tralierä, feriti-va... Ori: ghiuleaua ceea se spargeaproape"... §i vorbele lui se adevereau, cad pesteputin §i simteai vajaitn1 aspru al ghiulelei deasupracapului.

Nopti1e, in tran§ee, and incepea sa ploaie §idin pricina lungilor vegheri, nervii sleiti, ne facu-sera sä nu mai avem nici o vointa, a§a ca ador-meam in sgornotul de iad al canonadei, Selifan eralanga mine, §i nu de putine ori 1-am simtit invälu-indu-rna cu mantaua lui rupta, pe and el rarnaneanumai intr'o bluza subtire §i ferfenitita,

Intr'una din seri, Selifan veni la mine...Domnule locotenent, la noapte,6 Germanii

au sä ne atace; sa luati seamal...De unde §tii tu, Se lifane?:

§i-§i

www.dacoromanica.ro

34 -

I-am vdzut cum se strecoara printr'o vAlcea.$i Selifan intinse mAna, ridicAnd capul de asu-

pra transeei, cerand sd-mi arate departe, sub culmeaunui deal, ceva care-i-se parea lui cã sunt trupuride oameni.

Nu crezui. Dar pe la o vretne tArzie, cAndpanza nesfArsita a noptei invaluii muntii si vazduhul,simtii ceva sgomote nu departe de sArmele noastreghimpate. Ascultai cu atentie si nu ma inselai...Nemtii se apropiaserd si taiau sArmele. Am deschisun foc naprasnic si a doua zi dirnineata ii gasiramincurcati in sarmele noastre, ca pesti prinsi in gau-rile unei plasi. Selifan se uita la mine satisfacut,fara sd-mi spuie o vorbd, mangaindu-si cu blandetebarba. Peste cloud zile, veni din nou la mine.

D-le locotenent. Dai la mine voie, eu aducla D-ta un prizonier...

Era sub seard. Se Man lud cloud cutii de con-serve, cartuse din belsug si inchinAndu-se cu res-pect in fata mea, se indeparta. Ma uitam dupa elcum se strecoara greoi prin linia de transee si omild, ca si o frica ma cuprinse: Dacd-1 voiu pierde?...

Cand Selifan disparu cu totul, imi pdru rau ca1-am lasat sa plece, si dac'ar fi fost cu putinta,1-as fi chemat inapoi.

Noaptea cazu greoaie si mohorAta. In muntirasunau impuscaturi si iarasi ma cuprinse acea in-frigurare a asteptarei c ire se transrnitea din orn inom, ca un curent electric, de indata ce vazduhul seintuneca si rachetele stralucitoare lacramau luminoasesub cerul asa de trist.

A doua zi dirnineata, Selifan nu se ivi. LaprAnz nici atAt. Grija cd I-am invoit, ma chinuia.Sigur ca 1-au prins nemtii.

www.dacoromanica.ro

35

In cazul cel mai bun dacd n'o fi i mort magandii eu.

Dar spre seara, cand tocmai eram gata sä plec lapostul de comanda al Colonelului, vad cã vine spremine un soldat.

D-Ie Locotenent, Selifan a adus un prizonier.Trirnite-1 !a mine.

Din negura transeei, Selifan se ivi inghebosit,tragand dupd el pe un neamt, jigarit, slab, carechid se vazu in fata mea, incepu sa tremure.

Amandoi plini de noroi i sudoare, subti la fata,pareau ca esiti din altä lume. Starea lor arata cacine stie prin ce hartoape se strecurasera pan'auajuns la linia noasträ.

11 intrebai curn I-a Fins, dansul clipind dinochii lui albastri, imi raspunse Ca vrea sa doarma.Apoi uitandu-se chioras spre neamt, ingand cevape ruseste.

Cand sã plece, s'apropie de mine si-misopti cu hotarare:

Acuma domnule locotenent, dai la mine odecoratie. A doua zi Selifan, imi istorisi cum a prinspe nearnt, intr'o vale la marginea unui parau, undeveneau nemtii sa." eie apd, cum si lupta care a avut-ocu el, pand sa-1 dezarmeze.

Peste-o saptainand dela intamplarea aceasta,primesc dela divizie ordinul, s'aducem un prizonier,negresit, deoarece de catäva vreme nu se cunosteade fel situatia trupelor inamice.

11 chem pe Selifan, spun ordinul.Bine, sä traiti, D-le Locotenent, vorbi el scurt

si se pregati de plecare.Era pe la pranz.In puterea noptii and nici nu ma gandeam,

vine ordonanta la mine.Selifan a adus prizonierul, D-Ie Locotenent.

si-i

www.dacoromanica.ro

36

Ma ridic din ascunzatoare si deodatä in fatamea zaresc cloud momai, cari se miscau dornoale.

Cum nemerise Selifan la mine, cum il adusesepe neamt si nu se ratacise prin munti, ceva denecrezut!...

Ne-am strecurat din transee, eu in urmä, neamtulinainte, pan'am ajuns la bordeiul Comandantului deb atal ion.

La lumina unui opaet o figura obraznica, stamandra in fata noasträ si moromdia pe nemtesteceva, clipind intr'una din ochi. Aratä spre Selifan,spunand ca el e soidat, lupta pentru patria lui, sinu trebue bätut"...

Selifan care tot timpul il läsase sä vorbeasca,s'apropie de el si-i puse mana in gat.

El vrut la mine sä =Dare pe drum D-leLocotenent... el... si-i trase injuraturi pe ruseste,amenintandu-1 cu pumnul.

Selifane, el e prizonier, vorbii eu, nu trebuesa ne purtam rau...

Selifan clatind din cap, mormäind din nou cevape ruseste cand sa piece, se intoarse spre mine siin chip serios imi sopti:

Domnule Locotenent, acuma dati la minedot decoratii

Bine, Selifane.Facui din nou raportul in regula, insä trecu

multa vreine si decoratiile lui nu mai veneau.Selifan cu toate cd isi cauta de treabd, amintea

cu parere de rail, ca decoratiile lui nu yin.lntre timp, regimentul nostru, decimat cu to-

tul, primi ordinul de retragere si'n curand coloaneleobosite, furd indreptate pe jos, spre Moldova, undetrebuia sa ne refacem si s'asteptam vremuri mai

www.dacoromanica.ro

37

bune: cdci norocul nu ne zâmbise, cu toatä bra-vura noasträ.

Intr'un sat särdcdcios, cu oameni cari nu seprea uitau cu bunavointa la noi, furdm incärtiruiti.

Instructie nu faceam, cdci n'av'eam arme si nicideale imbrdcdmintei. In asteptarek munitiilor caridin zi in zi nu mai soseau, ofiterii jucam cartipetreceam vremea in povestiri scumpe, despre fru-moasa Dobroge, prietenii morti, despre vremurilefericite chid nu stiam pretui vieata de liniste...Selifan venea deseori la mine. ,Idealul lui era, säfie ordonanta mea, insd eu consideram aceasta cao injosire, lipsind frontul de-un asa viteaz ostas.

Adesea ori el imi povestea de familia lui ; seintorcea spre icoand, fdcea cruce, apoi ca i candar fi voit sd-si alunge gandurile ingdna: Dacd s'aisprävi rázboiul, donmule locotenent sã veniti laSarchioi, mergem pe Razelm cu lotca, la Portita,acolo e frumos, veti vedea cum prindem noi morunii,cum le scoatem icrele, i pregdtim borsul-uha"...

Ciudat, Ca Selifan nu-mi pomenea nimic dedecoratii.

Cu cdteva zile inaintea Crdciunului, Selifanporni cu compania, la bisericuta din sat.

La un moment dat väzui pe Selifan in fataicoanelor rugandu-se in genunchii cu o lumanare in

fi fost aceasta o prevestire, nu stiu darfu ultima oard and Pam vazut pe Selifan sAndtos,cad peste trei zile cazu la pat bolnav de febrdrecurentä.

Ma dusei la infirmerie.D-le locotenent, n'am sä mai vAd Dobrogea,

vorbi el cu vocea intretdiatä de oftdri, cercând sdse ridice depe paiele pe care zdcea.

-

Sa

www.dacoromanica.ro

- 38 -De ce vorbe§ti a§a, Selifane? Ai sä te faci

sAnAtos; sä bei ceaiuri, sä ei chininA...N'am sä mai vAd pe Parasca, nici copii §i

nici Razelmul, d-le locotenent; §i capul Ii azugreoi pe perina de pae.

Am plecat amArat rugand pe infirmier sä aibAcea mai mare grijA de el §i sa ma tie in curent cumersul boalei.

Cateva zile dupA aceasta din ordinului Co lone-lului, rama§itele regimentului nostru furA strAnse in ca-reu, la margina satului, pe o colinä, de unde ochiulputea sA cuprindA zArile de zApadA §i pAdurile in-vAluite in ceata...

0 lini§te patrunzAtoare stApAnea ampiile. U§orifulgi de zApacla apAreau and §i and din inalt. Lamijlocul careului fu a§ezata o masA, cu cele sfinte.Preotul in odAjdii incepu slujba... Un soldat dAdeardspunsurile. Când preotul ingAnd vecinica pomenire"chipurile acele crunte, voinicii aceia oteliti inlupte, incepurA sA. plArigA §i sA se inchine. OdatAslujba terminatA, gorni§tii sunarA apelul. Din corn-pania I e§i un sublocotenent cu 0 listä §i incepua striga.

Maior Pompiliu P.Un glas TAspunse : Mort pentru patrie".

Locotenent I. Darie.Mort pentru patrie.

UrmA apoi rAndul sergentilor, caporalilor §isoldatilor. Scena fu dureroasà.

In clipa aceea, prin sufletele noastre, treceauicoane scumpe, amintiri din viatA, scene de lupte,intarnplAri din crAncenele atacuri, uncle cu luni inurrnA lAsaserArn trupurile celor dragi.

Apelul durA un ceas. Soldatii, cu ochii in la-crimi, uitaserA aproape sA mai rAspunciA pentru ca-

www.dacoromanica.ro

39

marazii lor morti. CAnd scena se isprävi, coman-dantul dddu ordin sd se citeascd lista celor decorati.

La fie care nume, soldatul ie§ea din front §iColonelul Ii prindea de piept decoratia.

A§teptam cu nerdbdare rAndul sd pot primidecoratia lui Selifan. In sfAr§it Colonelul strigd:

Ivan Serghei Selifan, pentru eroism... virtu-tea militard.

Bolnav in spital, rdspunsei eu §i inaintai pri-mind decoratia de mAnile Colonelului.

Abia se sparse serbarea §i alergai un su-flet la infiermerie. Dar and ajunsei acolo, infiermie-rul imi ie§i inainte :

Selifan pe moarte, vorbi el.Am intrat grabit inlduntru. Pe o saltea de paie,

intins pe du§umea, Serghei rdsufla ultimile clipe.Ochii lui erau serio§i, mAinile invinetite, pieptul sesbdtea ingrozitor.

M'am apropiat de el, l'am privit lung, rugAndpe infermier facd o injectie, ca sa.-1 readucd ma-car pentru putin in simtire, dar infirmierul mi-ardspuns Ca totul e zddarnic.

Am prins atunci de cdma§a-i murdard, decora-tia pe care o rivnise atAta §i pe care n'avusese no-rocul s'o vadd strdlucind pe pieptul lui de viteaz....Peste cAteva minute Selifan §i-a dat sufletul.

A cloud zi, intr'un cosciug de nuele §i intovd-rd§it de compania lui, l'au dus la groapd, §i a fostingropat sub o poald de padurice, pe o zi turbure,departe de ai lui, de marea de smarald, de luntrileiubite §i de Sarichioiul indepdrtat....

sd-i

www.dacoromanica.ro

PE MALLIL MAR11.

Sd-ti povestesc dragul meu prieten, cel mai inte-resant capitol din viata mea.

De iubire?Da, dar nu o iubire care-o intâlne§ti pe

toate drurnurile, §i-n toate imprejurdrile. lubirea?5tii ce inseamnd acest mare §i sfânt cuvânt?

Voesti sd faci portretul unei femei caretrdeste in sufletul visätorilor?

Nu dragul meu, prietena mea se sbuciumä§i sufere sub soare ca §i noi, poate chiar cd §iuràste, §i are scdderi, totusi, poartd in sufletul ei unce intrunchiupat din idealul firei...

Nu te intaleg...Prietenul meu, un om de aproape 40 de ani,

sta pe-o bancä, picior peste picior, §i fuma lene§ otigard de foi...

Din când in and, cu degetul cel mic, scuturascrumul, ridica privirea, si fixa intinsul plin de tainaal mdrei....

www.dacoromanica.ro

- 41 -Ascultä, vorbii eu. WA" e un an. Stain aici

in preajma marei plictisit, poate pentru cä mareade-o saptarnanä era lene§a §i nu se turbura... luta"-legi tu, marea nu se turbura. Imi place marea candse framantä, genie, urlä, se revoltä §i arunca sficia-rea valurilor ei peste tarmuri. Irni place o mare carepune viata marinarilor in pericol §i vrea sä inghitauscatul acesta plin de find. N'o iubesc cand doarineea un lac mort. Nu iubesc marea färã sbucium,dupa cum nu iubesc viata Fara framantari.

0 eroule !$i atunci am vazut-o trecand... Nu tiu de

ce m'am apropiat de clansa... Ce putere tainica imiindrepta pa§ii spre fiinta ce o intalnisem de atateaori, avusesem prilejul sa-i vorbesc, §i totu§i fugeamde ea, cu toate ca o iubeam adânc, i-a§i fi fostin stare sk fac orice pentru clansa.

Ea m'a privit duios clatinand din cap.E§ti de mult aid?De-o sdptamanä...De ce-ai venit aa tarziu anul acesta?Va interesa?

A tacut.$i e§ti liber ?Da...Atunci sa ne priinbram pe malul niärei

Iti place marea, nu-i a§a ?Da, am borborosit eu, §i ca un copil care

a invätat un pasaj pe de rost, incepui : 0 iubescpentru ca sufere §i plange, imbracd atatea culori, oador pentru infinitul acela care pune in noi un semnde intrebare totdeauna nedezlegat...

$i de ce nu mai scrii, ma intrerupse eabrusc.

0 privii lung.

www.dacoromanica.ro

- 42 -Cum va intereseaza ce scriu?Te-am urmarit... scrii sentimental §i mie

imi plac scriitorii melancolici...De and nu ne-am vazut sunt multi ani, o

daca ai §ti cat am suferit!...$i eu am suferit mult... mult...$i te-ai gandit la mine?

Dansa ii scoase nervos manu§a alba i prinsea o främanta intre degetele mici §i fine...

Se opri in loc ca-§i and ar fi volt sa-§i aducaaminte de ceva, privi marea, ma fixa atentä, intinseo mana i arata spre vilele albe pline de straluci-rea soarelui... Vezi vila aceia... peste cateva zilene mutam acolo, ce räu imi pare ca la noi in casae deranjat §i nu te pot invita... Ce mare placeremi-ai face sä fii oaspetele nostru... dar de ce nute muti aici?

E peste putinta...Ma privi din nou §i clatind din cap...Devenisem nervos §i mereu imi examinam

and hainele mototolite de drum, and ghetele plinede praf §i scalciate, ori palaria a§a de botita §i cupanglica e§ita de soare §i prin contrast o priveampe ea, nalta, inlaclioasä, fina §i eleganta.

De doua ori cautai sa ma scuz : Sunt de pedrum... intelegeti" inganai eu...

Nu face nimic, a§a-i stä bine unui scriitor...0, glasul acela venit ca din adancimea unui

codru §i ochii plini de melancolia serilor de August§i mersul ondulat §i totul a§a de bine conturat §iarmonic in faptura ei !...

Ti-aduci aminte de Tulcea, vorbi ea dupao scurta tacere?

Era frumos acolo? Natura a§a de mare*§i variatd, §i ora§ul revarsat pe coastä, cum privea

si...

www.dacoromanica.ro

43 -cu miile lui de ferestre Dundrea, i felinarile dinport cmii ii rasfrangeau luminile in apa neagral...Dar noptile cu luna", ce sclipiri de argint aveau va-lurile. Cordbiile care treceau noaptea cu sgomot,lotcile de pescari cu pAnzele intinse, i muzica careanta in gràdina de pe chei, i d-ta, cea mai fru-rnoasä fatd, podoaba orasului nostru, o floare randand apdreai in amurg pe stradd...

Ce vorbesti ?Adevärul... intr'un corp asa arrnonios trebuia

sä fie si-un suflet distins... $i vdd a nu m'aminselat.

Si-ti pare räu c'ai pär.asit Tulcea?Nu. Dupd rdzboi orasul,numai gropi i san-

tuft.. Oamenii, ca niste umbre... Casele,ddrämate...CAte-un felinar lumina unde i unde rämäsitele dezidiri i blochauzurile bulgaresti... Si-am fugiturmdrit ca de amintirea unui vis grozav!... Am fu-git färà s'a ma uit indärät !... Prietenii muriserd sice-a mai frumoasä fatä ne pardsise... Unde erai denu-ti puteam da de urmä? o intrebai eu timid...

Dupd ce-au ocupat Bulgarii Dobrogea, amplecat la Craiova... Acolo m'am märitat... BArbatulmeu, un om foarte bun... Nu zic cd era o iubire....mai mult o simpatie...

Apoi s'a inbolnävit... $i atunci a trebuit säplec cu el in sträindtate... sä-I ingrijesc... Sä sufdr...tânärd mdritatä... Toate prietenele mele sfdtuiausä-1 las. N'am putut s'o fac... Imi respectam cuvân-tul dat... Dupd rdzboi ne-am mutat aici... Mi-a pta-cut mult orasul acesta... Serile stau in balconascult marea. In freamdtul märei se deapând gân-duffle mete... Lumea de dupd rdzboi a pierdut oricesentiment etic... poezia e ceva rar... eu totusi träesccu regretul altor vremuri... de aceia imi place ma-

ma-

pi

www.dacoromanica.ro

- 44

rea... Asa e ca intre unele suflete i nesfarsitulmarei, exista-o tainica apropiere?

E o intrebare care de multe ori mi-am pus'o...rdspunsei eu. Ea ma privi cu blandete, murrnurd:,Ce bine imi pare cd te vad" !

0 intrerupsei...Ti-aduci aminte ziva and m'am imbracat

militar, era in 1915. Te-am vazut prin fereastrA....ai facut un gest pe care n'am putut sa.-1 inteleg....spune-mi astazi, ce inteles a avut tresärirea aceia?

Un sentiment de jale... Te stiam bAiat ele-gant, imi placea sa te vad totdeauna in mAsurafrumosului i and te-am zdrit in hainele largi, infata mi-a rasArit imaginea mortei... TArziu se svo-nise c'ai murit... i cat am plans ?

-- Ai plans pentru mine ?PAsiram inainte pe langa grilajul marei, fArA sa

ne spunem multä vreme un cuvant.Ea mergea aproape de mine, asa de aproape,

ca-i simteam respiratia neregulata i turburarea care-ise oglindea in obraji...

Odata ai fost in Bucuresti... cu d-soara D.Te primblai pe calea Victoriei... Intre timp dansa aplecat rämas singurà... te-ai uitat in achii meizAmbitoare-si parca ai asteptat sa-ti vorbesc, eadevarat?

Da... raspunse ea scurt.0, de ce n'am avut curaj!$i ce ar fi fost?Poate cã viata mea ar fi luat o altä intor-

saturA. N'asi fi rAtacit singur i neinteles, deziluzio-nat i fära noroc!

Ce vorbesti...Nu raspunsei... Ceva neinchipuit de jalnic rni

www.dacoromanica.ro

- 45 -se asternea pe.suflet... N'aveam curajul s'o privesc...Imi venea sã plang, sa fug departe... departe... Iiluai usor mana sarutai...

Ma privi lung... E frumoasä marea, sopti ea,aratandu-mi cu degetul o pata mare, verde, in mij-locul intinsului negru albastru. Apoi, intorcandu-sespre mine... Esti asa de palid!...

Nu stiu de ce-mi vine sa prang...Sa nu fii copil...Poate te-asteaptä acasä... are cine... eu n'am

pe nimeni, sunt un vagabond...Ma luã incet de mand i parca voia ba

spuie ceva... Vazui cal pieptul i se sbate... obrajiiIi ardeau... Se uità la mine, n'aveam puterea s'oprivesc drept in ochi...

Ma vedeam mic, pierdut, zdrobit pentru tot-deauna.... Avea barbat.... i e un caracter.... Idea lultrecuse pe langa mine.... Fiinta sublima, pe langdcare odata ai trecut in viata, putuse sa fie a mea....sä imbrace sufletul meu in apoteoza poeziei. $i acumdupä atatia ani !?...

Tresdrii deodatd, ca prins de friguri. AscultaLida"...

Ce ai?...Tu stai acum langa mine... pentru prima si

ultima oard? Nu e Inteleg ca orice cuvintestint de prisos... Nu ma voi pune in calea vietiitale... Dar dac'ai sti la poarta cator suflete de fe-mei am bätut !... Totul a fost degeaba... Pustiualta nimic... $i iata cã tu... Tu ai fost alaturi cugandurile, cu iubirea... $i acuma... Ce-mi ramagesä fac?... Voi pleca pentru totdeauna...

Ce, vrei sa pleci?Da...

www.dacoromanica.ro

- 46 -Lacrimile ma nabu§au Ii luai mana, o sarutai

§i cu pas grabit ma departai, WA sä spun un cuvant.De atunci e un an... Am venit pe aici dar ind

feresc s'o vad... Intalegi, la ce-a§i nelini§ti-o?...Prietenul meu ma privi drept in ochi, ma prinse

de mana. Observasem ca povestirea mea il turburase.Ascultd, vorbi el Ai dreptate.... Sunt in

viata taine rarnase nedezlegate.... Eu nu cred inpovestirile acelor care se ocupd cu §tiintele oculte...,dar, inteo legatura de spirite, de suflet la sufletda. Se poate ca fiinta noasträ, ca fluidul ei nervossä n'aibã o legatura mecanica cu alte suflete.... inviata reald? Nu.... nu se poate. Sd vezi.... Acolo, laTulcea.... odatd, sunt zece ani, trecand prin gradinapublica, am vazut o fatä. Sa fi tot avut 14 ani....Am privit-o §i ea m'a privit la fel.... Ce privire afost aceia, nu-mi pot da seama.... Da, e dreptul, caintregul ei eu se cufundase cu al meu.... Sa-ti spuncd s'a inro§it, a tremurat, ca mi-a zambit, e zadarnic...

Pe urma, am vazut-o odatd, de cloud, de cinciori, n'are importanta.... Cea dintai privire ne stapa-nea.... de Cate ori intamplator ne intalneam.... Sin'am vorbit niciodatd.... nu cä nu voiam, dar nuputea in....

Si-am plecat din Tulcea.... Imprejurdrile vietei,m'au purtat prin multe locuri. Dupd rdzboi, m'amintors la Tulcea, dar pe frumoasä copila, n'am mairegäsit'o.... Zadarnic am intrebat de dansa.

$i iata. Ca acum doi ani intamplarea in'a dusin Iugo-Slavia. Ajunsesem la Raguza....

Ce-mi vine, ap, tam nesam, sä plec §i laZagreb....

Intru inteo cafenea, §i deodata, vad un tanärvenind spre mine....

D-ta nu e§ti din Tulcea?

www.dacoromanica.ro

47 -

Nu ma cunosti? Eu sunt a P.? Tata] meua fost functionar la Comisiunea E..., D-ta nu estiD-I M..?

Am ramas trasnit.$i D-ta aici, de Cand?Inainte de razboi, am plecat in Croatia, cu

familia, noi suntem Croati....$i sora e aici?Da....

M'a luat acasa Ia ,el!... $i acolo ce sa-mi vaddochii....

Pe fetita aceia bloncla din gradina....Cum sa-li descriu scena cánd ne-am revazut?

Nu dragul meu, n'au fost nici lacrimi, nici regrete,nici suspine S'a apropiat de mine, si cu o sigu-ranta de neinchipuit, m'a intrebat:

Cand ati venit?...Aseard....

Vorbea asa de linisiitä, cu atata incredere, ca-siand m'astepta sa viu dintr'un oras vecin.

Am esit in gradina pe aleile pline de umbra,$tiam ca inainte de a mud, noi trebue sä ne in-talnirn in viatd..." vorbi ea

Ti-aduci aminte ziva Cand ne-am vazut in-taia oard la Tulcea, in gradina?

Da....Ce ai simtit atunci.Fiorul primei iubiri....$i eu de-atuncit, n'am pntut sa te mai uit...?De ce nu-mi vorbeai ? De ce nu mi-ai

scris....?Am voit.... dar n'aveam posibilitatea

Razboiul. $i nu puteam afla unde esti.Mi-a lämurit, cum a venit aici in Zagreb, i

--

www.dacoromanica.ro

48 -

diva cativa ani, mai mult din indemnul parintilors'a märitat cu un ofiter austriac, care-a murit pefront, in urma lui a rAmas o fetita....

$i prietena mea are o fetita, vorbii euPrietenul se uita la mine adaoga ca pentru

el: Ce stranie apropiere",Tacu lard sA mai spuie un cuvant. Amintirile

il chinuiauFruntea i se incretise

$i pe urma vorbii euPe urrna.. .. pe urma. . . . la §ase luni a

murit tocmai in timpul cand ma pregAteam sa plecca sd facem nunta.

Acuma, ce sa" fac Sa incerc sa iubesc oalta fiinta, e zadarnic.

Simt cd nu pot Arnintirea primei intalniri, achipului acela din gradina ma urmareste pretutindeni..,.

Orice om, odata iube§te in viata, ceia ce se in-tampla in urma, e numai amagirea, si eu nu tin sama insel pe mine

0, da, stiu cd voi muri cu imaginea ei inminte, dupä cum si ea a murit gandindu-se desi-gur la mine.

El tacu din nou. Cand sa ne sculam, ma .intrebd:$i tu ce ai de gand sa faci acum ICe sä fac? SA stric lini§tea unui om, sa

turbur viata unei familii? la ce sa ma rdzbun pe-unoin care nu mi-a gre§it cu nimic 1 Voi suferi inliniste pana la moarte, cu gandul numai la ea.

PornirAm incet pe marginea bulevardului, Farasa ne mai spunem un cuvant.... Dar ce puteam säne spunem, and prin sufletele noastre treceau amin-tirea ochilor indepartati si tainici, a sufletelor carecu adevarat ne iubise, si de care amandoi n'avuse-ram parte.

www.dacoromanica.ro

LA CIUREA

TabarAsem intr'un sat din judetul Vaslui, cu rand-sitele regitnentului nostru, dupd o retragere

facutd pe jos, timp de doua saptamAni.In desordinea, jalea §i nesiguranta in care ne

gasiam, fiecare parea de capul lui, asa cä fdra vre-oinvoire, am plecat si eu spre Negresti, pe scaraunui camion, ca sa-mi caut familia, pe care o cre-deam in nordul Moldovei.

Era 30 Dece,lbrie 1916. 0 zi nu tocinal ge-roasä pec"at de posomordta si umedd. Ceata atarnape dealurile acoperite cu pete de zapada, ca nistenesfarsite pAnze de doliu, märind tristeta si goluldin suflete. Am strabätut repede Negrestii, un târgsäracios si murdar, cu casutele pline de soldati si-amluat-o la picior spre Buhdesti, pe o sosea plind denoroi si sfaramata de multimea carutilor si furgoa-nelor, care o strabateau fara incetare.

Mergeam in pas fortat par'ca ceva tainic ma.indna spre un ce fatal, fun-land necontenit tigara dupa

www.dacoromanica.ro

50

tigara cu o nervozitate de neexplicat. Cei 6 kilo-metri pana'n gara Buhaesti, i-am strabatut in juma-tate de ceas. De aici, agatat pe o masina, am ajunsla Rebricea, de unde cu un tren sanitar, cu marechin, m'am vazut la Scanteia.

Trenul fatal Curierul cmn i se spunea, so-sise cu cateva minute inainte si era gata de plecare-chiar in vremea cand am ajuns dupd multatrucla in statie. In semiobscuritatea noptei, sirul negrude vagoane parea un musurori de furnici, o larvadin care cei dintai viermi au inceput sa caute viata.Pretutindeni oameni si mai ales soldati catarati peacoperisuri, Kari si tampoane, prinsi unii de altii,inteo disperare nebunä. Nu era un coltisor liber, nuse putea sa-ti fixezi cele cloud picioare macar pe oscara, sau un tampon... Si lumea aceasta disperatkdintre cari multi alergau Vara nici un rost de icicolo, in cautarea vreunei rude, ori scapare de groazadusmanului, nici banuia ca una din cele mai marinenorociri o astepta peste putin.

Erau in trenul acela, functionari inalti, o misi-une straina, femei, copii i Rusi ingrozitori demulti. Ei ocupasera aproape jumatate din vagoane,se incuiaserá inlauntru, asa cà zadarnic cercai sägäsesti un locusor.

In ultimul moment, cu mare greutate deschiseio usa si ma strecurai in coridor, ghemuit, strans deabi zdrahoni cu caciuli mari, a cal-or ura o simiipe data, deoarece ei imi deschiserd usa, crezandu-ma de ai bor.

$i'n halul acesta, rezemat de fereasti a vagonu-lui, privity' ganditor in noapte, am pornit spretrecand repede Barnova. La lumina lunei, sub refle-xul stelelor, pe campia acoperita de zapada, vedeamcum dan(eaza inaintea mea copacii, stalpii telegra-

-

Iasi,

www.dacoromanica.ro

- 51 -fului, cum parca se'nvärteau, se stergeau intro mis--care vertiginoasa. $i noi nu ne dadearn

Daca ar merge tot asa trenul, stiu caajunge repede la Don, vorbi un rus de langsa. mine,

In clipa aceea auzii tignale disperate, intregsirul de vagoane se prabusea la vale intro goana,turbata, horducandu-se, aplecându-se cu Inclinãrispaimantatoare la curbe, gata sa se pravale in prä-pastie. Constiinta dezastrului ma cuprinse... vedeamin fie care clipa ca totul e pierclut i ca in curand,peste o minutd, cloud, mai putin, ma voiu sfarsi, subsfaramaturile acestui tren fantomd, care alergamereu, ca impins de-o putere nevazutd. 0 tristetamare imi cuprinse sufletul, o jale grozav de dure-roasä, imi patrunse inima...

Deodata o loviturd puternica, inadusita, de parcami se sgudui creierul, se produse pe neasteptate.Palidele lumini se stanserd, intunericul profund neinvalui, cineva parca ma trägea de mani, de cap,ma prindea de picioaro, ma lovea cu inversunare,gatagata sa ma piarda. Nervii mi se ascutisera,constiinta mortei, a vesnicului sfarsit, ma sfasia cufiecare asteptam acea trecere inevitabild delaviatd la moarte... Asteptarn nu cu fried, nici groaza,ci cu o resemnare dureroasa, trista, ca un condam-nat care-si pierde orice speranta in fata executiei....

$i moartea nu venea... Totul parea ca se star-sise acolo la intuneric, intre sfardinatui i, sangesi morti.

Ce se petrecuse cu mine in urma nu stiu. Imiaduc aminte ca intro vreme ma inaduseam sub tru-puri moi, cari se miscau sub mine si gemeau Ina-dusit. Respiratia mi se oprise. In ureche auzii pecineva care se ruga... Scapa-mal... ajutd-md!... seruga in ruseste; nu stiu dacd nu era chiar acel

seama...aa

clips;

www.dacoromanica.ro

- 52 -care-mi vorbise de Rusia, de Don. Cu mare greutatescosei o mAnd, o intinsei voind sd-mi eliberez gAtul,dar nu fu cu putintd. FAcui o sfortare disperatknu-mi ajutd la nimic. Miscai incet capul. PrintreddrAmdturi zärii o patd de cer rosie ca focul. Pefatd simtii curn imi curgeau picdturi mari, dese. MIse pArea cd ploud si md mirai, dAndu-mi seama caiarnA...

Incepui din nou sa fac miscdri disperate cd sdmd pot descheea la manta, iardsi nu putui. hni fdcuiloc cu capul cercAnd sa dau la o parte ceva carimiapdsa pe ceafd. Incepui sä gem... sä ma rog...

Sc Apati-mA..., fie-vd mild..., sunt Inca viu...!Atunci de undeva, cine stie cum, mi s'a pdrut

o umbra cd se strecoard...Asteapta carnarade.... te scdp... $i umbra

s'a miscat, s'a stins...., a dispdrut.... Indatd amsimtit cloud brate mari, land de pe mine, ce anumenu stiu, oameni... bagaje... cdci de odatd md vAzuiliber pe junfatate. Un aer rece, proaspät imi pa-trunse in plAmAni. Cu o furie sdlbaticd imi rupseisponcile dela manta si incepui sd respir adAnc, tare,cu' sete, si fiecare respiratie ra imputernicea.

Privii in jurul meu.... Un vagon ardea, cAtevaumbre se miscau, femei cu pArul in vAnt, tipau sidispdrurd nebune in noapte... In dreapta, prinsede sfdrimituri, cloud*, picioare bAldbAneau deaspramea. Eram aproape scdpat si totusi nu md puteammisca... Voii sd ma ridic, dar abea atunci imidAdui seama cd picioarele imi erau Inca prinse inceva tare... Incepui sA ma lupt cu o furie sdlbaticd.La fiecare smunciturd Ind credeam scapat, si totusinu puteam sd scot piciorul, parcd cineva ra trd-gea de el in jos. Incepui sd tip_

Aproape de mine un vagon ardea, fldcdrile se

www.dacoromanica.ro

- 53 -apropiau... i nimeni tnt venea, Salvatorul melt dis-pdruse... Facui inca o sortare titanica, disperatainsfar§it. un picior, dreptul, fu scdpat... Mi-am indoit-puterile... cu o fortd nebuna, dar celealtpicior tot nu ceda... Fldcarile se apropieasera detot, se intindeau, luminau resturile vagoanelor...cerul... noaptea... A trecut cineva pe langa minealergand, dar nu s'a oprit. Träsei din non cu pu-tere gata rup... de-a§ fi avut un topor, II taiam...In sfarsit, am scapat.

In mijlocul vaetelor, urletelor desnddejduite aminceput sa fug. Fugeam printre sirul de vagoane,printre daramaturi cautand scapare. In mijlocul cam-piei, luminatä de flacära rosie a focului, m'am oprit.Dupa mine alte umbre se miscau agitate, tipand,urland cu capetele goale, cu pumnii stransi, cer.andajutor, plangand cu disperare. Un grup de femei,barbati, copii, care ne opriram, ne uitararn unii laaltii, fait' sä ne putem spune o vorbd.

Cineva räcni intr'o vreme. S'o ludm pe liniadrurnului de fier, spre Tarardm en greu,sdrobiti de oboseald bajbaind drumul prin intuneric,printre copaci, spre linia feratä. Facuseram deja ca-teva sute de metri, and, intr'o vreme mi-aduc aminteCa am intors capul in urma: 0 flacära mare semalta spre cerul iluminat. Ardeau cele cloud vagoanede explozibile. 0 luaram inainte si'n zorii zilei ajun-seram in gara

Zarva, groaz,a ranitii care curgeau mereu si pecan ii pansau intr'o sala de asteptare ce seirnprovizase pe data in prim ajutor ne umplea sufletulde infiorare. Mi-am vazut fata plina de sange, totul pemine era numai sange inchegat, i creier de om...

Mani prietenoase se intinserd spre mine... Ochii

aprinsa...,

sa-I

si

lapi"...

lapi...

www.dacoromanica.ro

- 54Inlacramati ma priveau. Cineva mi-a cercetat man-tau si-a strigat speriat...

Iata creer de om!...Eu, nu simteam nimic. N'avearn nici o emotie

priveam mirat la oamenii can ma compatineau.Din and in când, ma uitam le ei, murmurand...

$i totusi am scapat... asa-i ca poti scapa"?In Iasi toatã ziva au curs ränitii. Familii ingrijoratealergau nebune in dorinta de a afla stiri despre ailor cari fuseserd in tren.

In Iasul ingrozit de boli, suferinte, infrângeri,in vechea capitald a Moldovei, care avusese nenoro-cul sã vada cele mai sfäsietoare zile de durerecazand asupra neamului, in Iasul acela plin desthige, de morti, de foame, am ratacit cloud zile färãsa stiu ce trebue sa fac.

Dar in seara ajunului anului nou, dela fereastraspitalului unde eram gazduit, am auzit coruri, can-tece vesele rusesti si romanesti... Am esit in stradd.Magazine le erau Inca deschise, vitrinele sträluceaude lumina, femei in haine frumoase faceau targueli...Am vazut ur:Aori oprindu-se pe la case si o lumevesela ce nu voia sa stie, sa inteleaga, de durerea,suferinta neamului... Atunci am inteles cd putereade a trai e totusi mai mare cleat moarteal...

A cloud zi pe jos m'am intors la regiment. Intrecere prin Ciurea, am privit dezastrul : vagoanesfärmate, arse si echipele de lucratori scoteau Incainortii de sub ruine. In spatele gärei erau insiratipe patru randuri, mortii. Gropile erau sdpate. Lafiecare mort semnele dupd care se putea cunoaste...Erau multe sute. Cu ochii scosi, capetele sfärmate,brate detasate, mani, picioare, momai arse, femei,ofiteri, soldati, unii cu priviri dulci, zambitoare, altiicu fata congestionata, cruntä, posomorata... N'am sa

--

si

www.dacoromanica.ro

- 55

uit,r o fata blajind §i langd ea un copila§ micut,.drdgala§, cu o rand deasupra ochilor.

$i pe mortii ace§tia nu-i plangea nimeni... Cer-cetdtori tri§ti treceau printre siruri in cdutarea lorlor. Un grup de soldati cu baioneta la armd, päziala intrare. 0 masa se intinse §i cdrtile sfinte, cru7cea §i preotif in odájdii, pregdtiau prohodul mortilornecunoscuti, pregAtiau rugAciunea din urmd a celor§apte, opt sute, sau cine §tie cati, de morti intr'ointamplare stupidd, dar groaznied din cale afard.

Din cerul intunecat picau u§ori ca fluturi, fulgialbi pe fetele moarte, pe pdinantul galben rdscolit,pe gropile deschise, ca sd-i inghità pentru totdeauna.

De atunci sunt ani. Dar de Cate ori trec prinfata locului acesta, un sentiment necunoscut macuprinde. Nu §tiu, frica, jalea, ori bucuria cd ensunt viu, trdesc, ma bucur de viatd §i nu dorm inrand cu ei, in cimitirul acela improvizat, uitat de-toti, in dosul garei Ciurea.

www.dacoromanica.ro

ULTIMA RUGAMINTE

Atunci and s'au petrecut evenimentele acestea,nu le dadeam nici o atentie, oare in vremurile

acelea de luptä si cumpana, flamanzi si sleiti deobosealà, hartuiti pretutindeni de inanic, si vesnic cugroaza mortii in suflet, mai era vreine 'de senti-mental izm?

Dar astazi, dupd atata amar de ani, arnanun-tele luptelor si a suferintelor, toate pornirile dejertfa si brutalitate isi desvaluesc in granitele sufle-tului meu locul lor de onoare.

Si de aceea nu te-arn uitat. iubite Lavrinte IvanCotl ea rc iu c.

$ tiu cd mergeai in totdeauna in fruntea plu-nului, tacut si crunt, cu capul in piept, cu barbamare, neagra ca o maturd, revarsatä peste mantauaverde, pe care totdeauna, nustiu dece, o purtaidescheiata...

La orice ordin primit, repetai banala formulamilitareasca. Ain inteles, sa traiti d-le sublocote-

www.dacoromanica.ro

- 57

nent", apoi te uitai in dreapta, in stanga, parca ai ficautat pe cineva, iti descopereai capul, te aplecaica in fata preotului si incepeai sa te inchini... $iplecai... pe vant, pe ploaie in paduri ori in muntica sa-ti fad datoria, Vara ca sa intrebi ceva, fail samurmuri ori sa te dai iu läturi, desi prin locurileacelea neam de neamul tau nu calcase. $i intot-deauna te intorceai, cu izbanda... ori aduceai unprizonier, sau il ucideai pe drum, ori veneai gafaindsä spui exact pozitia nemtilor.

Eu te cunosteam, ca un erou... $1 stiam ca estilipovean pescar, din Dobrogea noastra iubita si atata...Sufletul tau, viata... eram departe de a o adanci.

Dar intruna din zile, dupd un mars lung sigreu, scosi de nemti din adaposturile noastre, la obucata de cale ai Camas in urma. $i atunci capita-nul calare, a intors calul si cu o cravasa lunga ainceput sa te loveasca... Ai pus capul in piept site-ai incovoiat, primind loviturile capitanului, cu re-semnare. $i and s'a indeplinit opera, ai ridicatochii spre cer, si-ai soptit: La ce bati la mine,domn capitan, eu om bolnav..." N'am putut sa räbd,si am sarit la capitan infuriat, cautand sa-1 mustru.

Domnule sublocotenent, uitati ca suntetiinferiorul meu, si puteti fi chiar impuscat. Am tacut,m'am uitat la el, si la tine... Apoi zilele au trecutgrele si triste pentru noi... Cu fiecare ceas tot maiputini ne numaram la apel., si tot mai mic ramaneacuprinsul tarei. Coplesiti de numarul dusmanilor deputerea focului ucigator, ne retrageam. Batalionulnostru avusese ordin sa cad:A arier-garda. Inteunadin noptile anului 1926, Noembrie in 20, ajun-serarn dupa sfortari supraomenesti la Fulga-Degeratu.Ploua, apoi ploaia se schimba in zapada si unvant ingrozitor ne tinea locului in clisa desfundata

www.dacoromanica.ro

58

tare ne ajungea la genunchi. Din poalele muntilor,nemtii trimeteau ghiulele i gloante, lumini de ra-chete i focuri de bornbarde. Am intrat in sat sipoposit in casutele umile, asteptând rândul sä intramin transee... Eram sleti peste masurd si cum amdat de caldura, pe data am adormit... Ce s'a pet-recut in urmä cu mine nu-mi dau seama, atat imiaduc aminte, ca inteun tarziu, cineva m'a sgaltaitputernic.

Nemtii, sa fugim... si de odatä, ca o mingem'am simtit ridicat in spatele unui om sdravan.Am voit sa intreb, sa vorbesc dar sgomotul impus-caturilor, urletul vijeliei care nu incetase, ma faceasä nu spun un cuvant. $i ma läsai dus de bratelemari i voinice, in spatele uriasului, printre gloantein intuneric adanc, i printr'un noroiu inspäimantator...Cand am esit afara din sat, matahala neagra m'aläsat jos. $i acum spune ce s'a intamplat, intrebaieu pe Lavrentie". Nu e vreme... sa fugim... nemtiiau intrat in sat, multi de-ai nostri din pluton aufost prini, eu... am omorit uu soldat neamt. $i avoit sa ma ea din nou in spate, dar nu l'am läsat.Din ziva aceea devenisem cei mai apropiati unulde altul. Card ma pierdea... vedeam ca ma cautacu ochii in multime... pal-Ca vrea sa-mi spue ceva,desi nu-mi spunea nimic... In repaos imi fäceaceai, ma invelea cu mantau lui, ori de unde nu§tiu, venea cu un brat de paie pe care il punealangd mine... Odata l'am intrebat :

Ai copii?...Da, opt...Dar avere?0 lotcd i niste vintre...

$i a inceput sa plangd, stergandu-si lacrimile

www.dacoromanica.ro

59 -

cu maneca murdard a mantalei... Da, uriasul acelaVara pereche, plangea...

Are sä moard de foame... domn sublocotenent.De ce vorbesti asa?...Am sd mor, am avut un vis Mu... $i La-

vrente Fara sa-mi spue o vorbd, s'a sculat indepar-tandu-se. Toata ziva fusese liniste in transeelenoastre... Nemtii parca anume cautau sa ne insele...Din cand in cand Cate o impuscaturd rara avea sätrezeasca väzduhul adormit.

Cerul era cenusiu, posomorat, iar de sus, fulgiusori, cadeau neincetat, topindu-se pe obrazul nostru.La o vreme, aproape de caderea noptei, simtii omiscare in transeea noasträ... Capitanul se strecurdgrabit printre picioarele soldatilor, venind spre mine.Cand se apropie imi intinde o hartie mototolità.Citesc.

Campania a 4-a va ataca si scoate penemti din transee cu orice pr et".

$i capitanul scoase ciasornicul si l'a privitlung... Mai avem jumatate de ceas". Eu, fie deemotie, fie de neatentie nu observasem cd in ordinera scris orele 5". $i acum, draga prietene, mai amo rugaminte, vorbi capitanul... Daca mor, si a in-ceput sa lacrameze. Nu uità ce ti-am spus... Scriemamei mele... in satul... E... judetul R.-Sarat. $1m'a imbratisat indepartandu-se sä comunice ordinulsi celuilalt sublocotenent din companie.

Sa nu uitati nici adresa... logodnicei mele l'amrugat eu... 5i-am cazut. pe ganduri fait sä observ cälanga mine sta Lavrentie.

Domn sublocotenent, vorbi el dupa o lungatacere.

Ce Lavrentie?latd ce eu cer la Dumneavoastra...

www.dacoromanica.ro

- 60Eu... eu... scriti si la mine adresa... la nevasta...

eu am sa mor... SA" stie Aculina macar atat... caleu murit... la lupta, poate... domn general face aju-tor... la dansa.

Ce vorbesti Lavrintie, tu nu mori.Eu la mine visat... vis Mu... si a inceput

sa clatine din cap.Dar de unde stii tu ca nu mor eu... si

atunci?Dumneavoasträ mergeti sanatos... apele tre-

ceau greu... Fiecare minutd parea un veac. Soldatiiin asteptarea ceasului sorocit, incepura sä se inchine,cativa f urnau... 0, fetele lor galbene, mai lungi siparca descompuse in fata mortii... Cum am pornitla atac nu stiu... Imi aduc aminte ca nemtiine-au primit cu o impuscatura grozava, indata ce-amiesit din transee... Ca intr'un fulger ne-am repezitspre ei, si-am intrat in transeele bor. Lupta a fostscurta, nadusita, fioroasa. Paturi de pusca, creeriirnprästiati, urlete si gemete.... gemete...

Cand ne-am desteptat din visul cel tau, intranseea inamica si m'am uitat in jurul meu, vadpe capitan venind spre mine gafaind, palid si farachipiu.

Ce s'a intamplat?El Thiä privi gales, clatind din cap... intinse

mana...WA' colo, la capätul transeei.. era sä fiu

omorat... doi nemti sarise la mine... pe unul l'amomorat cu un glont... dar al doilea... gata era säma strapunga... atunci Lavrentie, se iveste din spa-tele meu... si se repede la neatnt...

Si l'a omorat? intrebai eu...Nici vorba raspunse capitanul, dar pacat,

in aceiasi clip, neamtul a avut vreine sa descarce

www.dacoromanica.ro

- 61

un glont in Lavrentie... Capitanul se uita la mine,cldtind iaräsi din cap parcd ar fi vrut sd-mi spue

ceva... Tdcu insä si Fara' sä astept, l'am luatpe capitan de mând si am pornit spre capAtul tran-seei unde Lavrentie adormise de veci cu mana pewind, cu alta inclestatä in inantaua neamtului.

Ochii lui abea Inchii päreau cA viseazA.De pe frante i se prelingea pe fata o ddra."

de sAnge rosu ca rubinul. Ne-am inchinat in fatatrupului si am plecat.

Pe seard sanitarii l'au ingropat intr'o vdlcea larddäcina unui mesteacdn desfrunzit. Din ordinulcdpitanului, un gorinst a sunat indbusit onorul, iarramasitele plutonului a prezentat anna in clipacAnd II tärau la groapd.

A doua zi compania noastrd a fostPe and ne reträgeam capitanul se apropie de mor-mAntul lui Lavrentie, i ramase ateva minuie ne-miscat, cu capul gol... M'a ajuns in curand i aveaochii in lacrimi, tot drumul a tAcut.., Din ziva aceeanu l'am mai väzut bdtând soldatii, nici macar in-jurându-i

Acasä, Aculinei, n'ain scris... Cu toatä dorintamea n'am putut indeplini ultima rugAininte a mor-tului, Dobrogea fiind ocupatä.

Dar astäzi cu sufletul pa.truns de amintirea ta,scnu aceasta schita, iubite Lavrentie ca sä" stieacei ce o vor citi, cA" tu ai murit moarte de erou,scdpAndu-ti seful de. la o moarte sigurd

sioftd...

inlocuita...

si

www.dacoromanica.ro

AVRUM SIN AVRUM.--MMIMMI

Intr'o societate de prieteni, pe o searä linistitä deMaiu ne adunaserdin la un pdharel cu vim

Era dupd razboiul si ainintirile marelor intâni-plari, traiau poaspete in sufletul fiecärui din noi.Colonelul M. care in luptele dela Mdräsesti comanda-se un. divizion de artilerie, dupA ce facuse tot tim-pul vorbi.

In fata mortei nu exista om viteaz. Vitejiaasa cum o intelegem noi, adicä s'a mergi la moarte,cu zâmberul pe buze, se poate defini numai ca oexaltare a simturilor.

Am väzut oameni fricosi infrunfand cu curajmoartea.

Cauza?- Constiinta datoriei.Dar tdranul?A-ti apdra viata, pdinântul stramosilor, mor-

mintele, obiceiurile, traditia, chiar si suferintele pepärnântul pe care te-ai nds