Bovine Nerez

Denumirea testului: Cresterea bovinelor

ID test: A17@1#7D17*M1

Întrebări total în test: 300

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 160, ([53,33%]-28,67%-18% ).

Partea 2 30%: Număr de întrebări - 86, (53,33%-[28,67%]-18% ).

Numărul total de grupuri (teme): 10

-------------------------------------------------------------------------------------------

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 160, (53,33%).

Grupul (tema): Tema01

Întrebarea 1.

Ponderea bovinelor din efectivul animalelor crescute pe glob este:

Variante de răspuns:

1. peste 77% exprimate în unităţi vite mari;

2. peste57% exprimate în unităţi vite mari;



Întrebarea 2.

Din producţia globală de lapte de la bovine se obţine:


1. peste 76 %;

2. peste 66 %;

3. peste 86 %;

4. peste 96 %;

Întrebarea 3.

Din producţia globală de carne de la bovine se obţine circa:


1. 24%;

2. 40%;

3. 33 %;

4. 45 %;

Întrebarea 4.

De la o vacă pe an se obţin îngrăşăminte organice circa:


1. 12 t;

2. 8 t;

3. 9 t;

4. 15 t;

Întrebarea 5.

Efectivul de bovine pe glob în anul 2011a alcătuit:


1. 1,369 miliard. �ap;




Întrebarea 6.

Producţia dew lapte pe glob în 2011a alcătuit:


1. 557,4 mln.t;

2. 517,4 mln.t;

3. 537,4 mln.t;

4. 614,5 mln.t;

Întrebarea 7.

Producţia de carne pe glob în anul 2011a alcătuit:


1. 57,3 mln.t;

2. 63,3 mln.t;

3. 60,3 mln.t;

4. 62,8mln.t;

Întrebarea 8.

Efectivul de bovine în Republica Moldova în anul 2011 a alcătuit:


1. 242 mii cap.;

2. 252 mii cap.;

3. 216 mii cap.;

4. 222 mii cap.;

Întrebarea 9.

Producţia laptelui de bovine în anul 2011în R. Moldova a alcătuit:


1. 700 mii tone;

2. 525mii tone;

3. 650 mii tone;

4. 550mii tone;

Întrebarea 10.

În care ţară se obţine cea mai mare producţie de lapte la o vacă?


1. Israel;

2. Olanda;

3. SUA;

4. Danemarca;


Întrebarea 11.

Domesticirea bovinelor s-a început cu:


1. 8 � 9 mii ani în urmă;




Întrebarea 12.

La început bovinele se foloseau pentru obţinerea:


1. Cărnii;

2. Tracţiune;

3. Laptelui;

4. lapte � carne � tracţiune;

Întrebarea 13.

La care gen aparţin bovinele?


1. Suncerus;

2. Ovibos;

3. Bubalus;

4. Bos;

Întrebarea 14.

Majoritatea savanţilor consideră că originea taurinelor este:


1. Polifiletică;

2. nici un răspuns nu este corect;

3. Bifiletică;

4. Monofiletică;

Întrebarea 15.

În rezultatul domesticirii masa ugerului la vaci s-a mărit de:


1. 18-25 ori;

2. 3-5 ori;

3. 10-15 ori;

4. 5-9 ori;

Întrebarea 16.

În rezultatul domesticirii membrele:


1. nu s-au modificat;

2. au devenit mai scurte;

3. s-au modificat puţin;

4. au devenit mai lungi;

Întrebarea 17.

Durata lactaţiei la vacile primitive a fost:


1. 3 � 5 luni;

2. 6 � 7 luni;

3. 1 - 2 luni;

4. 8 � 10 luni;

Întrebarea 18.

Care specii sunt înrudite cu taurinele?


1. Yakul;

2. Bantengu;

3. Toate răspunsurile sunt corecte;

4. Bizonii;

Întrebarea 19.

Care savanţi au contribuit la elaborarea clasificării craniologice a bovinelor?


1. Duerst;

2. Rutimeyer;

3. Wilkens;


Întrebarea 20.

Care din aceşti savanţi s-a ocupat cu studierea tipurilor craniologice la bovine?


1. Ivanov;

2. Culeşov;

3. Liscun;

4. Pridoroghin;


Întrebarea 21.

Exteriorul reprezintă caracteristici:


1. de conformaţie;

2. histologice;

3. Fiziologice;

4. Anatomice;

Întrebarea 22.

Termenul exterior prima dată a fost întrebuinţat de:


1. Pridoroghin;

2. Burjelea;

3. Zategast;

4. Natuzius;

Întrebarea 23.

Specialişti remarcanţi în domeniul aprecierii exteriorului au fost:


1. Bogdanov, Liscun;

2. Culeşov, Ivanov;


4. Pridoroghin;

Întrebarea 24.

Care din aceşti savanţi a propus metoda complexă de apreciere a exteriorului?


1. Pridoroghin;

2. Bogdanov;

3. Ivanov;

4. Culeşov;

Întrebarea 25.

Exteriorul se apreciază:


1. de câteva ori pe viaţă;

2. la vârstă adultă;

3. la naştere;

4. la 12 luni;

Întrebarea 26.

Exteriorul se apreciază prin:


1. 3 metode;

2. 6 metode;

3. 1 metodă;

4. 5 metode;

Întrebarea 27.

Conform instrucţiunii care metodă de apreciere a exteriorului se foloseşte la bonitare?


1. indicilor;

2. fotografică;

3. vizuală;

4. grafică;

Întrebarea 28.

Din toate aprecierile care se efectuează la bovine pe care loc se plasează aprecierea exteriorului?


1. primul;

2. al treilea;

3. al patrulea;

4. al doilea;

Întrebarea 29.

Care număr de măsurători mai frecvent sunt folosite pentru aprecierea conformaţiei corporale?


1. 20-25;

2. 26-30;

3. 5-10;

4. 12-18;

Întrebarea 30.

Care metodă de apreciere a exteriorului ieste obiectivă?


1. grafică;

2. măsurătorilor;

3. indicilor;

4. toate răspunsurile sunt corecte;

Întrebarea 31.

Volumul abdomenului este determinat de:


1. regimul de hrănire;

2. sex;

3. vârstă;


Întrebarea 32.

Indicii corporali caracterizează:


1. lărgimea trunchiului;

2. masa corporală;

3. Conformaţia corporală;

4. talia;

Întrebarea 33.

13.Care din aceste metode de apreciere a exteriorului este subiectivă?


1. indicilor;

2. grafică;

3. vizuală;

4. măsurătorilor;

Întrebarea 34.

Scheletul bine dezvoltat este corelat cu lungimea:


1. urechilor;

2. membrelor;

3. cozii;

4. coarnelor;

Întrebarea 35.

Cap alungit uscăţiv este caracteristic pentru rasa:


1. Simmental;

2. Hereford;

3. Roşie de stepă;

4. Charolaise;

Întrebarea 36.

Torace adânc cu coaste rotunjite este caracteristic pentru rasa:


1. Aberdeen � Angus;

2. Holştein;

3. Aurschire;

4. Jersey;

Întrebarea 37.

Care abdomen este dorit pentru tauri?


1. de fân;

2. rotunjit;

3. slab dezvoltat;

4. de ogar (supt);

Întrebarea 38.

La care rasă se întâlneşte aşa defect la membre ca aplomb de elefant?


1. Rşie de Stepă;

2. Hreford;

3. Olandeză;

4. Simmental;

Întrebarea 39.

Conformaţia corporală în formă de triunghi este caracteristică pentru rasa:


1. Jersey;

2. Hereford;

3. Charolaise;

4. Simmental;

Întrebarea 40.

Conformaţia corporală cilindrică este caracteristică pentru rasa:


1. Aurshire;

2. Roşie de Stepă;


4. Holştein;

Întrebarea 41.

Tipul morfo � productiv mixt este caracteristic pentru rasa:



2. Brună alpină;

3. Hereford;

4. Jersey;

Întrebarea 42.

Factorul principal care influenţează exteriorul este:


1. hrănirea;

2. ereditatea;

3. temperatura;

4. întreţinerea;

Întrebarea 43.

Constituţie grosolană, schelet bine dezvoltat, musculatură puternică şi piele grasă sunt caracteristice pentru rasele de:


1. mixte;

2. lapte;

3. carne;

4. tracţiune;

Întrebarea 44.

Care din aceşti savanţi a propus o schemă originală de clasificare a tipurilor constituţiei?


1. Bogdanov;

2. Liscun;

3. Ivanov;

4. Culeşov;

Întrebarea 45.

Pentru care tip de constituţie animalele se caracterizează cu făptură uscăţivă, temperament vioi?


1. Fină;

2. Robustă;

3. Afânată;

4. Grosolană;

Întrebarea 46.

Pentru care tip de constituţie animalele au dezvoltare corporală armonioasă, musculatură şi osatură bine dezvoltată?


1. Fină;

2. Afânată;

3. Robustă;

4. Grosolană;

Întrebarea 47.

Pentru care tip de constituţie la animale este dezvoltat ţesutul adipos, torace larg, gât scurt, capacitate bună de îngrăşare?


1. Afânată;

2. Grosolană;

3. Robustă;

4. Fină;

Întrebarea 48.

Pentru care tip de constituţie animalele se caracterizează prin cap greoi, osatură masivă, musculatură bine dezvoltată, productivitate scăzută?


1. Robustă;

2. Fină;

3. Afânată;

4. Grosolană;

Întrebarea 49.

Temperamentul vioi se întâlneşte la rasele de:


1. carne;

2. lapte;

3. lapte, carne, mixte;

4. mixte;

Întrebarea 50.

Care măsurători se folosesc pentru determinarea masei corporale la vaci prin metoda Cliuver-Ştrauh?


1. lungimea oblică a trunchiului, talia;

2. lungimea trunchiului, perimetrul toracic;


4. lungimea oblică a trunchiului, perimetrul toracic;

Întrebarea 51.

Pentru care condiţie este caracteristică starea superioară de îngrăşare,conformaţie corporală rotunjită şi depuneri mari de grăsime?


1. de prăsilă;

2. de muncă;

3. de expoziţie;

4. de îngrăşare;

Întrebarea 52.

Formula determinării vârstei după numărul inelelor pe coarne este următoarea:


1. vârsta vacii în ani = numărul inelelor + 3;


3. vârsta vacii în ani = numărul inelelor + 3,5;


Întrebarea 53.

Formula determinării vârstei la tineret până la 1,5 ani este:


1. vârsta viţelului, în luni = lungimea cornului + 1,5;

2. vârsta viţelului, în luni = lungimea cornului + 2;

3. vârsta viţelului, în luni = lungimea cornului + 2,5;

4. vârsta viţelului, în luni = lungimea cornului + 1;

Întrebarea 54.

Numărul dinţilor la tineret este:


1. 28;

2. 20;

3. 24;

4. 16;

Întrebarea 55.

Numărul dinţilor la animalele adulte este:


1. 38;

2. 36;

3. 32;

4. 30;

Întrebarea 56.

La ce vârstă incisivii de lapte încep să se înlocuiască cu permanenţi?


1. 24 � 25 luni;

2. 18 � 20 luni;

3. 4 � 16 luni;

4. 22 � 23 luni;

Întrebarea 57.

Carenţa căror substanţe duc la apariţia inelelor pe coarne la vaci?


1. proteice;

2. vitamine;


4. minerale;

Întrebarea 58.

Care este viteza de creştere a cornului la tineret pe lună?


1. 2,5 cm;

2. 0,5 cm;

3. 1 cm;

4. 2 cm;

Întrebarea 59.

Pentru bonitare vacile se cântăresc:


1. a 2 � 3 lună după fătare;

2. a6 � 8 lună după fătare;

3. a10 � a lună după fătare;

4. 1� a lună după fătare;

Întrebarea 60.

Care măsurători se folosesc la determinarea masei corporale la vaci prin metoda lui Truhanovschi ?


1. lungimea trunchiului, talia;

2. lungimea oblică a trunchiului, perimetrul toracic;

3. perimetrul toracic,lungimea trunchiului;



Întrebarea 61.

Din sânge trec în lapte:


1. substanţele minerale;


3. vitaminele, fermenţii;

4. hormonii;

Întrebarea 62.

Durata lactaţiei normale este:


1. 105;

2. 305;

3. 405;

4. 205;

Întrebarea 63.

Reflexul de eliminare a laptelui are loc în următorul număr de faze:


1. cinci;

2. patru;

3. trei;

4. două;

Întrebarea 64.

Reflexul de eliminare a laptelui se formează:


1. foarte greu;

2. nu este studiat;

3. uşor;

4. greu;

Întrebarea 65.

Din punct de vedere fiziologic lactaţia este :


1. perioada de eliminare a laptelui;

2. formarea,acumularea şi eliminarea laptelui;

3. perioada de acumulare;

4. perioada de formare a laptelui;

Întrebarea 66.

La trecerea vitaminelor şi substanţelor minerale din sânge în lapte îşi:


1. nu este studiat;

2. n-şi schimbă structura;

3. schimbă structura;

4. schimbă parţial;

Întrebarea 67.

Colostrul conţine proteine comparativ cu laptele normal mai mult de:


1. 6 ori;

2. 3 ori;

3. 8 ori;

4. 4 ori;

Întrebarea 68.

La vacă ugerul alcătuieşte din masa corporală:


1. 7-8%;

2. 9-10%;

3. 3-5%;

4. 5-6%;

Întrebarea 69.

Pentru formarea unui kilogram de lapte este necesar ca prin glanda mamară să circule sânge:


1. 200-300 l;

2. 400-500 l;

3. 700-800 l;

4. 850-900 l;

Întrebarea 70.

În primele luni de lactaţie vacile pierd din masa corporală peste :


1. 3%;

2. 4%;

3. 5%;

4. 2%;

Întrebarea 71.

La începutul mulsului în cisternă se află lapte aproximativ:


1. 50%;

2. 25%;

3. 15%;

4. 40%;

Întrebarea 72.

Laptele în glanda mamară se secretează:


1. nu este studiat;

2. în timpul mulsului;

3. ne întrerupt;

4. în timpul repausului;

Întrebarea 73.

Pregătirea către muls, spălatul, masajul ugerului,influenţează producţia de lapte?


1. micşorează;

2. măreşte;

3. influenţează ne esenţial;

4. puţin micşorează;

Întrebarea 74.

Cantitatea de apă din lapte alcătuieşte:


1. 97%;

2. 87%;

3. 67%;

4. 77%;

Întrebarea 75.

Evacuarea laptelui influenţează asupra sintezei lui:



2. nu influenţează;

3. pozitiv;

4. negativ;

Întrebarea 76.

Aplicarea masajului contribuie la dezvoltarea glandei mamare:


1. nu influenţează;

2. pozitiv;

3. nu este studiat;

4. negativ;

Întrebarea 77.

Mulsul incomplet influenţează asupra secreţiei laptelui:


1. pozitiv;

2. puţin;

3. negativ;

4. nici o schimbare nu are loc;

Întrebarea 78.

Lactaţia este perioada de la:


1. fătare până la înţărcare;

2. înţărcare până la fătare;

3. fătare până la însămânţare;


Întrebarea 79.

Care tip de vaci este dorit?


1. cu activitate stabilă joasă;


3. cu activitate de lactaţie înaltă nestabilă;

4. cu activitatea de lactaţie înaltă stabilă;

Întrebarea 80.

Producţia de lapte pe lactaţie depinde de caracterul scăderii curbei de lactaţie în mărime de:


1. 85%;

2. 65%;

3. 75%;

4. 55%;

Întrebarea 81.

Producţia de lapte pe lactaţie depinde de producţia maximă zilnică:


1. 15%;

2. 45%;

3. 25%;

4. 35%;

Întrebarea 82.

Care fază a lactaţiei influenţează mai mult producţia de lapte ?


1. ascendentă;

2. de platou;

3. nu este studiat definitiv;

4. descendentă;

Întrebarea 83.

Durata repausului mamar este:


1. 85-95 zile;

2. 45-60 zile;

3. 35-40 zile;

4. 70-80 zile;

Întrebarea 84.

Care rasă are producţia de lapte mai mare:


1. Holstein;

2. Jersey;


4. Olandeză;

Întrebarea 85.

Recordul producţiei de lapte aparţine rasei:


1. Bălţată cu negru;

2. Roţie de stepă;

3. Hereford;

4. Holstein;

Întrebarea 86.

Vârsta optimă de însămânţare a viţelelor este:


1. 23-24 luni;

2. 12-14 luni;

3. 20-22 luni;

4. 17-18 luni;

Întrebarea 87.

Masa corporală la prima însămânţare trebuie să reprezinte din masa vacilor adulte:


1. 30-45%;

2. 70-75%;

3. 50-60%;

4. 80-90%;

Întrebarea 88.

Producţia maximală de lapte la rasele precoce se obţine la lactaţia:


1. I-II;

2. VII-VII;

3. III-IV;

4. V-VI;

Întrebarea 89.

Producţia maximală de lapte la rasele tardive se obţin la lactaţia:


1. I-II;

2. V-VI;

3. III-IV;

4. VII-VIII;

Întrebarea 90.

Producţia maximală de lapte se obţine în:


1. IV-V lună de lactaţie;

2. II-III lună de lactaţie;

3. I lună de lactaţie;

4. VI-VII lună de lactaţie;

Întrebarea 91.

Faza de platou a lactaţiei durează:


1. 1-6 săptămâni;




Întrebarea 92.

Scăderea producţiei de lapte pe lună la vacile ne gestante se consideră normală:


1. 9-10%;

2. 7-8%;

3. 4-6%;

4. 1-3%;

Întrebarea 93.

Iindiciile somato- productiv la rasele da lapte este:


1. 1:4-1:5;

2. 1:12-1:15;

3. 1:8-1:10;

4. 1:6-1:7;

Întrebarea 94.

Vârsta optimală la I fătare pentru tipul Bălţat cu negru moldovenesc este:


1. 26-29 luni;

2. 30-33 luni;

3. 20-22 luni;

4. 23-25 luni;

Întrebarea 95.

Masa corporală optimală la prima însămânţare a viţelelor din rasa Bălţat cu negru este:


1. 380-400 kg;

2. 420-450 kg;

3. 350-360 kg;

4. 330-340 kg;

Întrebarea 96.

Durata optimală a service- periodului alcătuieşte :


1. 3 luni;

2. 1 lună;

3. 2 luni;

4. 4 luni;

Întrebarea 97.

Producţia da lapte sporeşte la mişcarea în fiecare zi pe distanţa de:


1. 1-1,5 km;

2. 6-7 km;

3. 2-3 km;

4. 4-5 km;

Întrebarea 98.

Dintre factorii climaterici asupra producţiei de lapte influenţează:


1. presiunea şi umiditatea;


3. luminozitatea;

4. temperatura;

Întrebarea 99.

Zona de confort termic pentru vaci este cuprinsă între:


1. 4-6�C;

2. 27-30�C;

3. 20-25�C;

4. 9-16�C;

Întrebarea 100.

Umiditatea relativă optimă a aerului pentru vacile lactante este:


1. 60-65%;

2. 70-75%;

3. 50-55%;

4. 5-90%;

Întrebarea 101.

Apa pentru vaci se asigură la discreţie cu temperatura:


1. 5-8�C;

2. 10-15�C;

3. 25-28�C;

4. 20-23�C;

Întrebarea 102.

Durata optimală dintre fătări trebuie să fie:


1. 365 zile;

2. 420 zile;

3. 400 zile;

4. 450 zile;

Întrebarea 103.

Mulgerea corectă influenţează producţia de lapte:


1. neesenţial;

2. indiferent;

3. nici un răspuns nu neste corect;

4. esenţial;

Întrebarea 104.

Asupra producţiei de lapte influenţează:


1. rasa;

2. hrănirea;

3. masa corporală;


Întrebarea 105.

Care din aceşti factori influenţează mai mult producţia de lapte?


1. hrănirea;

2. durata lactaţiei;

3. vârsta;

4. întreţinerea;

Întrebarea 106.

care metodă de determinare a procentului mediu de grăsime pe lactaţie poate fi folosită?


1. prin lapte cu 1 % de grăsime;

2. prin cantitatea totală de grăsime pe lactaţie;


4. prin lapte cu 1% de grăsime, prin cantitatea de grăsime pe lactaţie;

Întrebarea 107.

evidenţa producţiei de lapte se poate efectua prin:



2. măsurarea volumului, cîntărire,kg;

3. măsurarea olumului,l;

4. cântărirea,kg;

Întrebarea 108.

Care metodă a mulsului de control este mai precisă?


1. o dată în 20 zile;




Întrebarea 109.

Producţia de lapte pe lactaţie se determină prin:


1. adunarea cantităţii de lapte pe lunile lactaţiei;


3. înmulţirea cantităţii de lapte pe lunile lactaţiei;

4. nici un răspuns nu esate corect;

Întrebarea 110.

După B. Veselovschii lactaţia este constantă dacă indiciile este:


1. 0-55;

2. 60-65;

3. mai mare de 70;


Întrebarea 111.

Repausul mamar este:


1. perioada de la fătare până la însămânţare;

2. perioada de la înţărcare până la fătare;

3. perioada de la fătare până la înţărcare;

4. perioada de la însămânţare până la fătare;

Întrebarea 112.

Service � periodul este:


1. perioada de la fătare până la însămânţarea fecundă;


3. perioada de la înţărcare până la fătare;

4. perioada de la însămânţare până la fătare;

Întrebarea 113.

Constanţa lactaţiei se determină cu ajutorul relaţiei:


1. ICL= Toate răspunsurile sunt corecte;

2. ICL= ;

3. ICL= ;

4. ICL= ;

Întrebarea 114.

Indicile somato-productiv la rasele mixte este:


1. 1:11-1:12;

2. 1:8-1:10;

3. 1:4-!:5;

4. 1:6-1:7;

Întrebarea 115.

Constanţa lactaţiei se determină cu ajutorul indicelui:


1. ICL= Toate răspunsurile sunt corecte;

2. ICL= ;

3. ICL= ;

4. ICL= ;

Întrebarea 116.

Faza neuro-reflectoră are loc la excitarea mameloanelor peste:


1. 30-35 -� �;

2. 1 � 4 secunde;

3. 10-15 - � �;

4. 20-25 -� -;

Întrebarea 117.

Ocitocina stimulează evacuarea laptelui pe durata de:


1. 1-2 minute;

2. 6-20 minute;

3. 10-15minute;

4. 5-6 minute;

Întrebarea 118.

Producţia de lapte pe actaţie se poate estima aproximativ prin înmulţirea producţiei maxime zilnice cu coeficientul :


1. 200;

2. 150;

3. 250;

4. 300;

Întrebarea 119.

Producţia de lapte pe lactaţie se poate estima aproximativ prin înmulţirea producţiei pe primele 3 luni cu coeficientul:


1. 2,6;

2. 2,0;

3. 1,6;

4. 3,6;

Întrebarea 120.

Pentru stimularea producţiei de lapte în primele luni de lactaţie zilnic se

administrează suplimentar :


1. 3,5-4,0 U.N.;

2. 1,5-2 U.N.;

3. 2,5-3,0 U.N.;

4. 0,5-1,0 U.N.;


Întrebarea 121.

Culoare cărnii depinde de conţinutul în muşchi a:


1. mioglobinei;


3. tiroxinei;

4. ocitocinei;

Întrebarea 122.

Producţia de carne este influenţată de:


1. rasă;

2. hrănire;

3. sex;


Întrebarea 123.

Producţia de carne este mai mare la rasa:


1. Santa Gertruda;

2. Olandeză;

3. Jersey;

4. Charolaise;

Întrebarea 124.

Asupra producţiei de carne în primul rând influenţează:


1. ereditatea;

2. întreţinerea;

3. sexul;

4. hrănirea;

Întrebarea 125.

Componenţa carcasei este în funcţie de:



2. gradul de îngrăşare;

3. nivelul de hrănire;

4. rasă;

Întrebarea 126.

Randamentul la sacrificare este mai mare la rasa:


1. Aberdeen Angus;


3. Olandeză;

4. Simmental;

Întrebarea 127.

Consumul specific de 4 unităţi nutritive este caracteristic pentru vârsta:


1. 3-4 luni;

2. 10-12 luni;

3. 15-18 luni;

4. ultima perioadă de îngrăşare;

Întrebarea 128.

Gradul de îngrăşare se apreciază după următorul indice:


1. depunerile de grăsime;

2. dezvoltarea musculaturii;

3. conformaţia corporală;


Întrebarea 129.

Gradul de îngrăşare se apreciază:



2. prin palpare;

3. vizual + palpare;

4. vizual;

Întrebarea 130.

Producţia de carne depinde în mare măsură de:


1. categoria carcasei;

2. randamentul la sacrificare;


4. masa carcasei;

Întrebarea 131.

Producţia de carne este mai înaltă la:


1. tăuraşi;

2. viţele;

3. castraţi;

4. vaci;

Întrebarea 132.

Carne de calitate superioară se obţine de la:


1. vaci;

2. tăuraşi;

3. castraţi;

4. viţele;

Întrebarea 133.

Carne de calitate inferioară se obţine de la:


1. tăuraşi;

2. boi;

3. vaci;

4. viţele;

Întrebarea 134.

Suculenţa cărnii este în funcţie de:


1. cantitatea de grăsime intramusculară;

2. capacitatea de a reţine apa şi cantitatea de grăsime intramusculară;


4. capacitatea de a reţine apa;

Întrebarea 135.

Valoarea biologică a cărnii este înaltă când indiciile calităţii este peste:


1. 3,8;

2. 4,8;

3. 1,8;

4. 2,8;

Întrebarea 136.

Depunerile de grăsime:


1. protejează carcasa de pierderea umidităţii;

2. sunt rezervor de substanţe nutritive;

3. protejează organismul de influenţa frigului;


Întrebarea 137.

Care grăsime contribuie la marmorarea cărnii?



2. subcutanată;

3. intramusculară;

4. internă;

Întrebarea 138.

Ţesutul muscular la tineretul îngrăşat trebuie să alcătuiască:


1. 40 %;

2. 70 %;

3. 50 %;

4. 60 %;

Întrebarea 139.

Conţinutul de grăsime în carne la tineretul îngrăşat trebuie să alcătuiască:


1. 6 %;

2. 10 %;

3. 8 %;

4. 13 %;

Întrebarea 140.

Ţesutul osos la tineretul îngrăşat trebuie să alcătuiască:


1. 28 %;

2. 25 %;

3. 22 %;

4. 17 %;

Întrebarea 141.

Cine consumă mai economic furajele la îngrăşare:


1. viţelele;

2. vacile;

3. castraţii;

4. tăuraşii;

Întrebarea 142.

Depunerile de grăsime au loc mai timpuriu la:


1. vaci;

2. tăuraşi;

3. boi;

4. viţele;

Întrebarea 143.

Diferenţa semnificativă dintre masculi şi femele apar după vârsta de:


1. 1-2 luni;

2. 3-4 luni;

3. 7-8 luni;

4. 12-18 luni;

Întrebarea 144.

Pentru calcularea randamentului la sacrificare este necesară masa:


1. Carcasei;

2. masa vie la sacrificare;


4. grăsimii interne;

Întrebarea 145.

Categoria carcasei depinde de:


1. dezvoltarea musculaturii , depunerile de grăsime;

2. dezvoltarea musculaturii;

3. depunerile de grăsime;


Întrebarea 146.

Carne mai suculentă se obţine de la:


1. tăuraşi;

2. boi,

3. vaci,

4. tauri;

Întrebarea 147.

Producţia de carne se apreciază după:


1. randamentul la sacrificare;

2. masa carcasei;

3. categoria carcasei;


Întrebarea 148.

Producţia de carne pe viu se apreciază conform:



2. masei vii;

3. consumului specific;

4. sporului zilnic în greutate;

Întrebarea 149.

Randamentul carcasei se determină prin relaţia:


1. Nici un răspuns nu este corect;

2.

3.

4.

Întrebarea 150.

Randamentul grăsimii interne se determină prin relaţia:


1.

2.

3 .


Întrebarea 151.

Randamentul la sacrificare se determină prin relaţia:


1. ;

2. ;

3. ;

4. ;

Întrebarea 152.

Ţesutul adipos alcătuieşte la tineret din masa carcasei:


1. 20-35%;

2. 12-30%;

3. 25-40%;

4. 8-15%;

Întrebarea 153.

Ţesutul adipos alcătuieşte la adulte din masa carcasei:


1. 35-40%;

2. 45-50%;

3. 10-20%;

4. 20-30%;

Întrebarea 154.

În prezent se consideră valoroasă carnea cu conţinut de grăsime:


1. 12-18%;

2. 19-22%;

3. 25-30%;

4. 6-8%;

Întrebarea 155.

Ţesutul osos la naştere alcătuieşte în mediu:


1. 25-28%;

2. 29-35%;

3. 12-18%;

4. 15-22%;

Întrebarea 156.

Caloricitatea cărnii se determină prin relaţia:


1. Kal= ;

2. Kal= ;

3. Kal= ;

4. Kal= ;

Întrebarea 157.

Ţesutul osos la tineret la vârsta de 18 luni constitie:


1. 13-15%;

2. 25-30%;

3. 10-12%;

4. 16-20%;

Întrebarea 158.

Ţesutul osos la adulte îngrăşate constituie:


1. 25-30%;

2. 10-13%;

3. 15-18%;

4. 19-23%;

Întrebarea 159.

Raportul carne - oase la rasele de lapte este:


1. 3 : 1;

2. 3,7 : 1;

3. 4 : 1;

4. 5 : !;

Întrebarea 160.

Raportul carne - oase la rasele pentru carne este:


1. 5 : 1;

2. 4,7 : 1;

3. 3,5 : 1;

4. 4 : 1;

Bovine Nerez

Documents

Transcript of Bovine Nerez